Proletari din toate țările, uniți-vă!
Organ al Ministerului învățămîntului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de Învățămînt și Cultură
Anul XIII nr. 652
vineri 16 martie 1962
8 pagini 25 bani
Primirea carnetului roșu de utemist constituie pentru tiecare tlnăr un moment solemn, plin de emofie.
Imperativul major: calitatea
VEȘTI DIN TARĂ
Un colectiv închegat
Elevii găzduiți în internatul
Școlii medii „Petofi Sandor“ din
Cristurul Secuiesc formează un
colectiv închegat, care luptă cu
perseverență pentru un nivel
ridicat al însușirii cunoștințelor,
pentru o bună disciplină.
Luînd cuvîntul într-o ședință
de analiză a muncii elevilor in-
terni, care a avut loc nu de mult,
responsabilii grupelor au arătat
o serie de aspecte concrete din
activitatea care se desfășoară în
cadrul internatului. Astfel, res-
ponsabila grupei I-a a elevelor a
subliniat că între membrele
acesteia s-au format relații strîn-
se de prietenie și tovărășie.
Elevele mai mari le ajută pe
cele mai mici în pregătirea teme-
lor.Ca urmare, multe eleve din
clasa a VIII-a, de pildă, au ob-
ținut note bune și foarte bune
cu ajutorul unor eleve din clase-:
le a X-a și a XI-a.
în grupa a Il-a a elevelor s-au
obținut realizări frumoase pe
linia autoservirii. Membrele ace-
stei grupe se caracterizează prin
grija pe care o arată pentru
menținerea ordinei și a curățe-
niei, prin disciplina de care dau
dovadă.
în grupa I-a a elevilor interni
dau bune rezultate scurtele dări
de seamă prezentate la sfîrșitul
fiecărei zile de către echipa de
serviciu. în aceste dări de seamă
se arată care este situația la în-
vățătură a membrilor grupei
pentru ziua respectivă și cum s-a
desfășurat activitatea lor ob-
criticîndu-i pe cei rămași în
urmă, dările de seamă constituie
un real stimulent în muncă.
Luptînd pentru înlăturarea din
catalog a notelor slabe și medi-
ocre, membrii grupei a Il-a de
felevi se preocupă de răspîndirea
celor mai bune metode de învă-
țătură. în acest scop se organi-
zează răspunsuri demonstrative
ale celor mai buni elevi, ca și
Consfătuire între directori
La Școala de 8 ani din comuna
Smîrdioasa, regiunea București,
s-a desfășurat de curînd un
schimb de experiență între direc-
torii și directorii adjuncți de la
școlile din întregul cuprins al ra-
ionului.
Acest schimb de experiență —,
care a durat două zile — a fost
inițiat în scopul de a se face cu-
noscute cele mai bune metode ce
pot fi folosite de directori în ve-
Expoziție
De curînd, la Școala medie nr.
1 din Caracal s-a deschis o fru-
moasă expoziție filatelică, organi-
zată de elevii școlii cu sprijinul
cadrelor didactice, al Muzeului
raional și al oficiului poștal din
localitate.
Sînt expuse în special mărci
poștale ale R.P.R., ca de pildă se-
demonstrații privind metodele
cele mai adecvate de studiu.
Elevii interni de la școala
medie din Cristurul Secuiesc au
manifestat hotărîrea de a-și in-
tensifica activitatea, de a îndepli-
ni lozinca : „Să luptăm împotriva
notelor la limită, împotriva
mediocrității și să îmbunătățim
în continuare acțiunea de auto-
servire".
Prof. EDITH UTO
Cristurul Secuiesc
derea îndrumării și controlului
muncii din școală.
Participanții la consfătuire au
dezbătut probleme privind felul
cum trebuie să muncească direc-
torul pentru asigurarea unui ni-
vel de cunoștințe ridicat în școa-
lă, felul cum trebuie să îndrume
activitatea profesorilor diriginți,
a comisiilor metodice ș.a.
L T,
filatelică
Expoziția, vizitată de un număr
mare de elevi din localitate, a
stîrnit interesul pionierilor și
școlarilor pentru filatelie — acest
mijloc eficient de îmbogățire a
cunoștințelor de cultură generală,
de cultivare a gustului pentru
frumos.
entru cei ce toarnă
șarjele de oțel in-
candescent, pentru
cei care mînuiesc
strungurile, pentru
cei care în păienje-
nișul schelelor înal-
ță etajele locuințelor, pentru toți
oamenii muncii partidul a lansat
un cuvînt de ordine : calitatea. Și
acest cuvînt însuflețește dorința
tuturor celor ce muncesc de a
folosi toate căile menite să ridice
calitatea produselor pe o treaptă
superioară.
In școli, acestei dorințe îi răs-
punde preocuparea permanentă de
a îmbunătăți pregătirea elevilor.
A dispărut aproape cu totul din
școlile noastre tipul profesorului
care se mulțumește cu o pregătire
superficială a elevilor, bună doar
să le îngăduie a trece „la limită"
dintr-o clasă în alta. Profesorii
școlii noastre noi învață să fie
exigenți ca însăși societatea în
care trăim și care ne cere să creș-
tem oameni cu o solidă bază de cu-
noștințe de cultură generală, oa-
meni bine instruiți și bine educați.
Pe deplin înțeleasă, această ce-
rință se află în centrul preocupă-
rilor generale ale cadrelor didac-
tice din țara noastră.
Intr-un referat prezentat la o
consfătuire a profesorilor din șco-
lile serale, care a avut loc ia Co-
mănești, se sublinia că la sfîrși-
tul semestrului I procentajul pro-
movabilității elevilor din aceste
școli se situa între 80 și 90 la
sută. In genere aceasta poate fi o
cifră satisfăcătoare. Profesorii
participanți la consfătuire n-au
socotit însă că pot fi mulțumiți
cu astfel de rezultate. Propunîn-
du-și ca în semestrul al II-lea să
reducă mult procentul nepromo-
vaților și să asigure pregătirea
mai temeinică a tuturor elevilor,
ei au analizat în adîncime acele
aspecte din munca lor de care
depind calitatea și nivelul cunoș-
tințelor. S-a subliniat astfel nece-
sitatea grijii pentru cît mai buna
organizare a lecțiilor în condițiile
școlii serale și în mod deosebit
s-a insistat asupra însemnătății pe
care o are fixarea cunoștințelor
predate încă în clasă, în timpul
fiecărei lecții. S-au stabilit de a-
semenea măsuri pentru a se asi-
gura continuitatea în însușirea
cunoștințelor de către elevi prin
realizarea unei frecvențe cît mai
regulate.
Aceeași preocupare pentru ri-
dicarea calității pregătirii elevilor
a determinat secția de învățămînt
și cultură a raionului Tg. Ocna să
organizeze un schimb de expe-
riență între directorii școlilor din
raion. Precedat de un sondaj în
care inspectorii secției de învăță-
mînt și membrii cabinetului pe-
dagogic au adunat date cu privire
la munca din 20 de școli, acest
schimb de experiență a dat direc-
torilor posibilitatea să analizeze
pe baza unui bogat material con-
cret cauzele care fac ca în unele
școli elevii să nu fie suficient de
bine pregătiți și, totodată, să sta-
bilească măsurile menite să ducă
la înlăturarea lipsurilor existente,
în cursul discuțiilor s-a subliniat
îndeosebi necesitatea îndrumării
atente a procesului de învățămînt
din școală de către director. Dacă
directorul se ocupă cu pricepere
de munca învățătorilor și profe-
sorilor din școală, dacă el urmă-
rește cu exigență felul cum aceș-
tia își fac datoria, atunci rezultate-
le la învățătură sînt mai bune. Și,
dimpotrivă, neglijentele manifesta-
școli se răsfrîng în ultimă analiză
în calitatea pregătirii elevilor.
Procedee ca acela al învățătoarei
Lucia lonescu de la școala din
comuna Ștefan cel Mare, care
pentru predarea propoziției sim-
ple și dezvoltate la clasa a III-ai
a afectat 2 ore în loc de 15, sau
ca cel al profesorului Constantin
Dumitru de la Școala de 8 ani din
comuna Valea Rea, care a „termi-
nat” predarea cunoștințelor agri-
cole de la începutul lunii decem-
brie, au consecințe serioase asu-
pra nivelului de pregătire al ele-
vilor. Ele puteau fi înlăturate la
vreme dacă directorii școlilor res-
pective și-ar fi făcut cu mai mul-
tă conștiinciozitate datoria de *
controla activitatea cadrelor di-
dactice. La fel puteau fi înlătura-
te fenomenele de supraîncărcare
întîlnite la școlile din comunele
Doftana, Tg. Trotuș sau Pîrgărești.
Nu s-ar putea spune că rezul-
tatele obținute la învățătură de
tinerii muncitori-elevi de la Școa-
la medie serală nr. 3 din Brașov
sînt nemulțumîtoare. Și totuși, ca-
drele didactice de la această
școală nu se socotesc îndreptă-
țite să considere că nu mai au
nimic de făcut pentru a ridica ni-
velul pregătirii elevilor lor. Pe
lîngă preocuparea pentru continua
îmbunătățire a muncii în timpul
orelor de curs, pentru cît mai buna
desfășurare a lecțiilor, pentru a-i
ajuta pe muncitorii-elevi să-și în-
sușească încă din clasă cea mai
mare parte a cunoștințelor preda-
te, profesorii de aici acordă o
deosebită atenție organizării ore-
lor de consultații, un ajutor pre-
țios în studiul individual al mun-
citorilor din școala serală. încă
de la începutul anului școlar ei
au dat astfel de consultații în zi-
lele de sîmbătă și duminică. Pen-
tru a mări eficienta lor, cadrele
didactice au cerut concursul ingi-
nerilor de la Uzina de tractoare.
Cunoscînd îndeaproape munca
elevilor, inginerii îi ajută pe pro-
fesori să se refere în exemplele
pe care le dau la activitatea
practică în producție. Datorită a-
cestor preocupări ale profesorilor
răspunsurile elevilor la lecții au
devenit mai bune, pregătirea lor
mai temeinică.
Se știe că cei care fac primii
pași în profesia de pedagog nu
pot da de la început cele mai
bune rezultate în munca la cate-
dră. Există aproape pentru fieca-
re nou învățător sau profesor o
perioadă de acomodare, de acu-
mulare a acelui minim de expe-
riență pe care îl cere munca de
educator. Această perioadă, care
poate fi mai îndelungată sau mai
scurtă, nu trebuie să însemne
însă în același timp și o scăde-
re a calității pregătirii elevilor Ia
clasa și la disciplina respectivă.
De aceea lipsa de experiență este
suplinită prin sprijinul pe care
cadrele didactice mai vîrstnice îl
acordă celor tineri.
îndrumările atente ale directo-
rilor, sfaturile date de colegii cu
experiență îi ajută pe noii învă-
țători și profesori să lucreze de
la început cu rezultate bune La
Școala de 8 ani din comuna Măr-
gineni, raionul Piatra Neamț, sînt
mulți învățători și profesori ti-
neri. Și fiecare din ei a cunoscut
de la început ce înseamnă îndru-
marea unor pedagogi cu expe-
riență mai bogată. O învățătoa-
re nu vedea în primele zile de
Elevi ai Școlii siderurgice din Hunedoara la o lecție practică în
cabinetul de siderurgie
invățămîntul ideologic, ajutor prețios
in munca oamenilor școlii
| De la corespondenți și cititorii
ibiiiiiiimiiiiiiiHM	uiiiuiumniiuitiuiM^ •-«
*
Cu sprijinul comisiei metodice
Invățămîntul ideologic îj ajută
pe învățători și profesori să stu-
dieze în mod organizat operele
clasice ale marxism-leninismului,
documentele de partid, să fie la
curent cu politica partidului.
în raionul Sighișoara, ca și în
toate celelalte raioane ale țării,
cadrele didactice manifestă un
deosebit interes pentru cursurile
ideologice. Ele primesc în această
privință un sprijin însemnat din
partea secției de învățămînt și
cultură din raionul Sighișoara
care, îndrumată de Comitetul ra-
ional P.M.R., arată o grijă per-
manentă față de pregătirea temei-
nică a profesorilor și învățătorilor
pentru seminarii. în acest scop, la
Cabinetul raional de partid se
fac preseminarii în care lectorii
sînt îndrumați să lege discuțiile
din cercuri de realizările oameni-
lor muncii din țara noastră și în
special de realizările oamenilor
muncii din regiunea Brașov și
raionul Sighișoara. De pildă, la
dezbaterea cu tema „Transfor-
marea socialistă a agriculturii"
directorul Cabinetului de partid a
prezentat lectorilor date despre
acțiunea de colectivizare a agri-
culturii din raionul Sighișoara, în
satele și comunele Albești, Boiu,
Topa, Feleag, Mureni, Gogan etc.
și exemple de cadre didactice
care au adus un aport deosebit în
munca de lămurire a țărănimii
muncitoare în problema transfor-
mării socialiste a agriculturii.
Atunci când s-au seminarizat pro-
blemele privind munca socială în
socialism, legea creșterii produc-
tivității muncii, căile de creștere
■ productivității muncii în econo-
mia R.P.R., lectorii au fost lămu-
riți la cabinetul de partid asupra
metodelor de creștere a producti-
vității muncii folosite în fabricile
„Nicovala", „Faianța" și „6 Mar-
tie" și în gospodăriile agricole
colective din Laslea, Archita,
Apold ș.a. De asemenea, li s-au
dat exemple de muncitori fruntași
care au o atitudine comunistă
față de muncă. Aceste date și
exemple au servit lectorilor pen-
tru a lega șj mai strfns învăță-
mîntul ideologic de practică.
Pregătirea temeinică a lectori-
lor pentru seminarii, legarea dis-
cuțiilor din cercuri de practica
construirii socialismului, exem-
plele concrete date Ia seminarii au
dus la dezvoltarea interesului ca-
drelor didactice față de învăță-
mîntul ideologic, la o frecvență
regulată la cursuri, la pregătirea
sistematică pentru seminarii și la
creșterea nivelului discuțiilor. De
pildă, atunci cînd s-a discutat
despre legea economică funda-
mentală a socialismului, despre
creșterea continuă a nivelului de
trai material și cultural al oame-
nilor muncii tov. Ion Suciu, pro-
fesoi' la școala profesională
metalurgică, a arătat cum se re-
flectă legea economică fundamen-
tală a socialismului în Documen-
tele celui de al IlI-lea Congres
al P.M.R. Șj în Raportul asupra
mersului îndeplinirii directivelor
Congresului al IlI-lea al partidu-
lui privind construirea socialis-
mului la sate și dezvoltarea
agriculturii, prezentat de tovară-
șul Gheorghe Gheorghiu-Dej la
Plenara Comitetului Central al
P.M.R. din 30 iunie-1 iulie 1961.
Tov. Ion Olteanu, profesor-mai-
stru la aceeași școală, a legat
problema respectivă de lucrările
consfătuirii pe țară a fruntașilor
Discuțiile purtate Ja seminarii
de învățători și profesori cum
sînt Kurt Miess, Manoil Dobro-
veanu Haivas, Marin loța, Axente
Drăghici și mulți alții arată in-
teresul cadrelor didactice pentru
studiul învățăturii marxiste, grija
de a parcurge și de a-și însuși
profund întregul material biblio-
grafic recomandat.
Ridicarea nivelului ideologic al
cadrelor didactice se reflectă și
în munca lor de zi cu zi, consti-
tuie un ajutor de preț în activi-
tatea lor din școală. Bunăoară Ia
lecția de geografie cu tema „In-
dustria în R.P.R.“, profesorii de
geografie de la Școala medie nr.
1 șj de la Școala medie serală
din orașul Sighișoara au prezen-
tat elevilor teza leninistă a in-
dustrializării socialiste, folosind
date comparative luate din docu-
mentele Congresului al II-lea și
al IlI-lea ale P.M.R. cu privire la
dezvoltarea industriei în țara
noastră și au demonstrat în mod
științific superioritatea economiei
socialiste față de cea capitalistă.
Lecțiile de matematică și fizică
eînt legate mai puternic de
munca lucrătorilor din uzine, fa-
brici, gospodării agricole de stat
și gospodării agricole colective,
ceea ce contribuie la însușirea mai
temeinică a cunoștințelor. Astfel,
tov. Dunitru Agapie, profesor la
Școala de 8 ani din comuna Boiu
a întocmit pentru lecțiile de arit-
metică de la clasele a V-a și a
Vl-a probleme menite a pune în
evidență superioritatea muncii în
G.A.C. Profesorii de fizică de la
școlile medii nr. 1 șj nr. 2 din
orașul Sighișoara și de la Școala
de 8 ani din Seleuș au reușit să
lege strîns lecțiile de fizică și
matematică de activitatea desfă-
șurată în producția industrială șj
agricolă. In urma vizitelor făcute
la fabrica „Nicovala", la G.A.S.
Laslea, la gospodăriile agricole
colective din Apold, Archita etc.
ei au compus probleme de fizică
și matematică cu date privitoare
la realizările dobîndite în produc-
ție, ceea ce a contribuit la lega-
rea școlii cu munca direct pro-
ductivă, cu viața. Aceeași preocu-
pare au vădit și unii profesori de
științele naturale, bunăoară cei de
la școlile de 8 ani din Seleuș și
Albești, de la Școala de 8 ani nr.
2 din Sighișoara șj alții, care au
legat lecțiile lor de dezvoltarea
socialistă a agriculturii noastre și
au arătat elevilor căile de spo-
rire a producției și productivită-
ții munci în țară la noi. Ei au
întocmit cu devii grafice compa-
rative privind creșterea fondului
de bază, a nivelului de trai mate-
rial și cultural al țăranilor colec-
tiviști, creșterea efectivului de ani-
male etc , contribuind la educarea
elevilor în spiritul colectivismului,
al dragostei față de munca fizică
ș.i față de gospodăria colectivă.
Tot astfel, profesorii-maiștri Ion
Cartiș de la Școala profesională
„Nicovala", Terente Bleahu de la
Școala profesională de mecaniza-
tori agricoli etc. leagă lecțiile lor
de realizările oamenilor muncii
în domeniul tehnicii și dezvoltă
dragostea elevilor față de mese-
ria aleasă,
în toată această orientare a
muncii didactice spre problemele
actualității, invățămîntul ideo-
logic a adus o însemnată contri-
buție.
Unul din obiectivele principale
cuprinse în planul de muncă al
comisiei metodice a învățătorilor
de la Școala „Dr. Petru Groza“
din orașul Deva îl constituie
înarmarea tuturor elevilor cu de-
prinderi de exprimare corectă.
Pentru atingerea acestui obiec-
tiv s-au organizat mai multe
lecții deschise ținute de cadre
bine pregătite, pentru a servi ca
model în special învățătorilor cu
mai puțină experiență în munca
la clasă.
Bine organizate, aceste lecții
au constituit pentru învățători o
bogată sursă de învățăminte.
Astfel, într-o lecție cu tema
„Propoziția dezvoltată", ținută la
clasa a IlI-a, ei au avut prilejul
să observe cum sînt folosite di-
verse procedee pentru asigurarea
însușirii noțiunii de propoziție
dezvoltată, cum pot fi utilizate
într-o astfel de lecție schemele
la tablă etc.
Cu prilejul altor lecții ei au
O consfătuire
a diriginților
Secția de învățămînt și cul-
tură a raionului Lugoj, îndruma-
tă de Comitetul Raional P.M.R.,
folosește mijloace variate pen-
tru a răspîndi cît mai larg ex-
periența dobindită în școli. Un
asemenea mijloc îl constituie, de
exemplu, consfătuirile în cadrul
cărora se poartă discuții pe mar-
ginea unor lecții deschise și a
referatelor.
De curînd, la centrul raional a
avut loc o consfătuire privind
munca diriginților. Ea a început
cn o oră deschisă de dirigenție
la clasa a V-a, avînd ca temă
„Tovărășia și prietenia". în con-
tinuare a fost prezentat refera-
tul „Munca dirigintelui", care a
cuprins aspecte din munca diri-
ginților din comuna Sinersig
privind studierea și cunoașterea
elevilor, organizarea colectivului
de elevi, munca cu pionierii și
cu părinții.
Consfătuirea a ajutat diriginți-
lor să-și îmbunătățească activi-
tatea educativă.
Prof. VASILE CICĂ
Lugoj
Pentru îmbunătățirea
situajiei la învățătură
încă de la încheierea trimes-
trului I cadrele didactice de la
Școala de 8 ani din Dobreni, ra-
ionul Piatra Neamț, au luat o
serie de măsuri menite să con-
tribuie la ridicarea nivelului la
învățătură al elevilor. Fiecare
învățător și profesor și-a în-
dreptat în mod special atenția
spre elevii cu rezultate mai
slabe.
Formele pentru ajutorarea a-
cestor elevi s-au diferențiat și
multiplicat, antrenîndu-se în a-
ceastă acțiune și organizația de
pionieri.
Pe lîngă munca directă în rîn-
dul elevilor, diriginții șî profe-
sorii și-au întărit și activitatea
în rîndul părinților. Astfel, în
fiecare clasă se țin ședințe luna-
re cu părinții, la care se prezin-
tă referate cu teme privind edu-
carea elevilor în familie. Refera-
tele sînt urmate de discuții care
îi ajută pe părinți să-și clarifice
și mai bine problemele concrete
pe care le întîmpină în educarea
copiilor lor.
Iată cîteva din referatele dis-
cutate : „Organizarea activității
elevilor în afara școlii", „Mijloa-
ce de colaborare între școală și
familie", „Regimul de zi al elevu-
lui" etc.
Cadrele didactice se preocupă
totodată de ridicarea nivelului
propriei lor munci. în acest scop
se organizează interasistențe la
ore, se țin lecții deschise urmate
de discuții în legătură cu proble-
mele predării etc.
In urma eforturilor întregului
colectiv pedagogic și a mobiliză-
rii părinților, situația la învăță-
tură a elevilor pe trimestrul al
II-lea s-a îmbunătățit.
urmărit modul cum e folosit la
clasa I procedeul compunerii cu-
vintelor și al propozițiilor din li-
tere și silabe decupate, cum sînt
folosite tabelele ortografice la
clasele a IlI-a și a IV-a sau ce
metode se pot utiliza în lecțiile
de expunere-compunere la clasa
a Il-a.
Schimb de
in activitatea culturală
In comuna Ciacova din raio-
nul Timișoara funcționează cîte-
va școli de 8 ani și o școală
medie.
Cei peste IDO de învățători și
profesori din comună desfășoară,
pe lîngă munca lor de zi cu zi
la clasă, și o rodnică activitate
culturală. Formațiile artistice
de amatori instruite de ei susțin
cu regularitate spectacole pentru
țăranii muncitori, iar corul cămi-
nului cultural din comună s-a
clasat, la cel de al Vl-lea con-
curs al artiștilor amatori, printre
cele mai bune coruri din regiune.
In vederea dezvoltării pe mai
departe a activității cultural-ar-
tistice din comuna Ciacova a a-
vut loc recent un schimb de ex-
periență intre activul cultural al
sindicatului din comună și activul
cultural al sindicatului învăță-
mînt din Timișoara. In acest
scop s-au deplasat la Ciacova
formațiile artistice ale cadrelor
didactice din Timișoara, care au
Răspuns la întrebări
în ce cazuri se poate lua în
considerare la stagiul de activi-
tate în învățămînt timpul servit
în producție ca muncitor, tehni-
cian, maistru, inginer, chimist
etc. ?
Timpul servit în producție ca
muncitor, tehnician, maistru, in-
giner, chimist etc. poate fi luat
în considerare la stagiul de acti-
vitate în învățămînt pentru ca-
drele didactice care îndeplinesc
funcția de maistru-instructor, cu
condiția ca în acest timp să fi
lucrat în specialitate sau în
specialități înrudite cu materia
predată în învățămînt. Pentru
aceleași cadre didactice se poate
lua în considerare la stagiul de
activitate în învățămînt și
timpul servit în funcții tehnice
legate de procesul de producție
— ca tehnolog, desenator, Șef
secție producție, referent tehnic,
etc.
Pentru cadrele didactice care
îndeplinesc funcția de profesor
la materii de cultură tehnică
specială în școlile profesionale,
tehnice, agricole și de meserii,
timpul servit în producție, în
specialitate sau specialități înru-
dite se ia în considerare la sta-
giul de activitate în învățămînt
numai dacă în acest timp aveau
pregătirea superioară corespun-
zătoare pentru a preda în învă-
țămînt (licență, diplomă, examen
de stat).
Pentru cadrele didactic ■ care
predau materii de cultură gene-
rală în școlile profesionale teh-
nice, agricole și de meserii pre-
cum și pentru cadrele didactice
I nformație
La I.P.C.D. București se va des-
fășura în perioada martie—iunie
1962 un program de consultații
colective Ia specialitatea educația
fizică, pentru cadrele didactice în-
scrise la examene în vederea ob-
ținerii gradelor didactice.
Astfel, Ia 21 martie va avea
toc o consultație cu tema „Cum
trebuie aplicată programa de stu-
diu în elaborarea planului calen-
daristic și a planului de lecție'1.
La 18 aprilie va avea loc consul-
Astfel de lecții deschise au sti-
mulat interesul cadrelor didacti-
ce pentru utilizarea unor metode
și procedee de predare cît mai
bune și mai eficiente.
înv. MARLA TOMA
Deva
experiență
susținut un reușit festival artis-
tic.
După spectacol, cadrele didac-
tice din Ciacova s-au întreținut
cu colegii lor din Timișoara a-
supra problemelor repertori’L-
ale ridicării măiestriei
tative, așa incit activitatea L-
artistică să răspundă cît mai de-
plin cerințelor actuale ale țără-
nimii colectiviste. Intre altele,
s-a subliniat caracterul st:rr. :k-
tiv al pregătirii unor cinte-
cinstea fruntașilor din porc- ■ . -
ria colectivă, al sârbăto-.—.i : -
lor care obțin recolte boc t
precum și rolul	:
scheciului satiric care cam ■
unele mentalități ir-. c-thite
La schimbul de e z-pe-ne-mă rw
participat și cadre didactice ii'.
comunele apropiate. Roadele be.
nu vor intimia desigur să se a-
rate.
L. GRAMA
Timișoara
din ini'ăfămîntul de culturi ge-
nerală, timpul servit In produc-
ție ca muncitor, tehnician, mai-
stru, inginer, chimist etc., se ia
tn considerare numai în urmă-
toarele cazuri: pentru profesorii
de chimie și fizică care au lu-
crat in specialitatea respecti-
vă și aveau în acel timp pre-
gătirea superioară (licență, fii’
plomă, examen de stat) care
dădea dreptul să predea în învă-
țămînt șî în aceleași condiții pen-
tru profesorii de științe naturale
care au lucrat în specialități
legate de materia predată în
învățămînt.
Ce sume se includ în calculul
cîștigului mediu pentru indem-
nizația de concediu de odihnă ?
în calculul indemnizației de
concediu se cuprind: salariul
tarifar de încadrare pînă la li-
mita unei norme didactice, in-
clusiv majorările de salarii de
10% (școli speciale), 10—150/0 (în-
vățămînt seral), Wh (practica
pedagogică), 10°/0 (pentru activi-
tate de conducere a școlilor pro-
fesionale și de meserii cu plan
de producție propriu), indemni-
zația de dirigenție, indemnizația
pentru localități izolate, situate
la munte sau în Deltă, indem-.i-
Zația de director, director ad-
junct, indemnizația pmtni tr.'.ă-
țătorH care predau ta ace îji
timp Ia 2—3 clas-:,	de
periclitate, potrivit H.C.M. nr.
90(1959 și premiile. potrivit pre-
vederilor H.C.M. nr. 183411'960.
In calculul cîștigului mediu
nu se includ sumele rezultate
din efectuarea cumulului de
funcțiuni și plăților cu ora.
la 23 mai cea cu tema „Conținutul
educativ al educației fizice în
școală", iar la 20 iunie cea cu
tema „Importanța și necesitatea
aprecierii rezultatelor activității
de educație fizică în timp de un
an școlar".
Consultațiile vor avea loc la se-
diul Institutului de perfecționare
a cadrelor didactice din Bucu-
rești, Calea Dorobanților nr. 32.
Se pot prezenta și profesori din
alte regiuni, precum și profesori
care nu s-au înscris la examene-
ȘCOALA țl PRODUCȚIA
Se pregătesc să devină
muncitori destoinici
La sculăria generală a uzine-
lor ,,23 August" și-au început anul
acesta activitatea practică elevii
din clasele a IX-a ale Școlii me-
dii „Mihai Viteazul" din Capitală.
După ce au vizitat uzina și au
fost instruiți asupra regulilor de
protecție a muncii și de tehnică
a securității muncii, au fost re-
partizați pe lîngă cei mai buni
muncitori, care i-au primit cu
drag.
Au trecut câteva luni. în tot
acest timp noi, oamenii din pro-
ducție, am observat cu bucurie că
elevilor le place munca produc-
tivă, că devin tot mai discipli-
nați, că interesul pe care-1 mani-
festă pentru tehnică este din ce
în ce mai mare. Am luat la în-
tîmplare cîteva caiete ale elevi-
lor : caietul lui Șerban Petrescu,
al lui Eugen lonescu, a lui Ion
r^^tfieanu. Schițele, procesele
tehnologice, planurile lor de
muncă zilnice sînt alcătuite în
mod științific, dovedind un stu-
diu temeinic.
La nod munca e în toi. Cu toții
sîntem preocupați de îndeplini-
rea planului de producție, căutăm
să ridicăm calitatea produselor.
Antrenați în întrecerea socialistă,
ne străduim zi de zi ca producti-
vitatea muncii să crească, iar pro-
dusele noastre să justifice marca
fabricii, mîndria/ întregului colec-
tiv. La bucuria pe care ne-o dau
succesele muncii din secție se
adaugă bucuria de a ști că elevii
de azi ai școlilor sînt tot mai
atrași de problemele muncii în
producție, că au început să con-
sidere munca drept o chestiune
de onoare.
Muncitorii, inginerii și tehnici-
enii secției noastre văd în temei-
nica pregătirii elevilor, în îmbo-
gățirea cunoștințelor și deprinde-
O nouă școală cu instruire
în producție
Experimentarea instruirii prac-
tice a elevilor în producție ri-
dică probleme deosebite, care cer
din partea pedagogilor nu numai
preocuparea, dar și priceperea de
a Ie rezolva. între școlile re-
giunii Argeș, Școala medie nr. 3
din Pitești, școală în care in-
struirea în producție se experi-
mentează începînd cu acest an,
se remarcă prin buna organizare
a acestei acțiuni ca și prin bu-
nele rezultate obținute în cadrul
ei.
în fața noilor probleme ridi-
cate o dată cu începerea experi-
mentului calitățile colectivului
pedagogic s-au făcut vădite din
plin, Sub conducerea directoarei,
tovarășa Maria Nicolae, profeso-
rii au reușit să răspundă cu
succes cerințelor puse de instru-
irea elevilor în producție.
în primul rînd s-au preocupat
de organizarea muncii, pe care au
căutat s-o pună la punct pînă în
cele mai mici amănunte. Elevii
din clasele a IX-a au fost reparti-
zați să lucreze o zi pe săptămînă
în întreprinderea textilă ,,11
iunie" din apropierea școlii. Ei
și-au început activitatea practică
în atelierul de răsucit. Apoi au
trecut în secția de canetat și, în
felul acesta, trecînd din secție în
secție vor reuși să cunoască în
cele din urmă întregul proces de
producție al fabricii și să poată
lucra în oricare din secțiile aces-
teia.
Printre elevi se află aproape în
permanență profesorii care se
ocupă direct de problemele in-
struirii în producție —- inginerul
Maria Lupașcu și maistrul Ion
Trandafir. Aceștia se străduiesc ca
tot timpul petrecut de elevi în
fabrică să fie utilizat în chip cît
mai rodnic, ca ei să-și însușească
rilor lor de muncă practică
chezășia formării lor ca destoinici
constructori ai viitorului. De
aceea ne străduim să-i ajutăm
cît mai mult în această direcție,
să-i facem să-și însușească teh-
nica de specialitate în mod con-
știent, pe baza cunoștințelor de
fizică, chimie, matematica și
desen.
Strungarii fruntași Gheorghe
Stan, Grigore Bedros, Ștefan Ga-
vrilâ, Ion Dîru, Alexandru Ghiță,
Liviu Spirea, I. Colcear și alții
alături de care lucrează elevii
ajută la întocmirea panourilor,
graficelor și a altor materiale
intuitive folosite în cursul instruc-
tajului. Alături de colectivul
școlii, de directorul acesteia, tov.
Mihai Costea și de profesortd-
maistru Constantin Bangu, mun-
citorii, tehnicienii și inginerii
uzinei, sprijiniți de comitetul de
partid, se străduiesc să găsească
noi forme și metode pentru ca
instruirea practică în producție
să-și atingă scopul, să consoli-
deze și să lărgească sfera de cuno-
ștințe și deprinderi a elevilor, să
le formeze o gîndire tehnico-
științifică.
Acțiunile comune ale muncito-
rilor și elevilor — reuniuni tovă-
rășești, simpozioane literare etc.
— constituie tot atîtea forme de
legare a tinerilor din școală de
viața uzinei.
Avem convingerea că elevii
școlii medii „Mihai Viteazul",
care își efectuează practica în
producție la uzinele noastre, vor
păși încrezători în forțele lor
pragul vieții clocotitoare de
muncă care-i așteaptă în toate
sectoarele desăvârșirii construc-
ției socialiste din patria noastră.
ILIE MUNTEANU
tehnician în secția sculărie
a uzinelor „23 August"
într-o cît mai largă măsură cu-
noștințele legate de procesul de
producție.
Datorită strădaniilor cadrelor
didactice, datorită colaborării pe
care aceștia au reușit s-o reali-
zeze cu cei ce muncesc în între-
prindere pe linia instruirii ele-
vilor, rezultatele sînt încă de la
început mulțumitoare. Elevii au
îndrăgit activitatea în fabrică,
și-au însușit desciplina muncii în
producție. Ei nu se rezumă numai
la a culege învățăminte, ci parti-
cipă efectiv la realizarea proce-
sului de producție.
Școala urmărește continuu cum
se desfășoară munca elevilor. Di-
rectoarea școlii vine de multe ori
în întreprindere, în mijlocul ele-
vilor, care fac practică. Profesorii
de matematică, fizică, chimie,
etc., organizați în comisia meto-
dică pentru practica în producție,
îi îndrumă pe elevi la locul de
muncă și adună din întreprindere
date pe care le folosesc în timpul
orelor de curs pentru a-i ajuta pe
elevi să-și însușească cunoștințe
legate de producție. La rîndul lor,
diriginții supraveghează cu rîn-
dul munca elevilor.
Elevii și-au făcut numeroși
prieteni în rîndul muncitorilor din
fabrică, îi invită la serbările șco-
lare și iau parte la manifestările
culturale din întreprinderi. Dese-
ori îi poți vedea pe muncitorii
înscriși la cursurile serale discu-
Und cu elevii diverse probleme
școlare.
Putem afirma că instruirea în
producție a elevilor de la Școala
medie nr. 3 din Pitești a pornit
pe calea cea mai bună.
D. FOCȘENEANU
inspector general în M.Î.C,
Vedeți ? Așa trebuie să arate o piesă după ce a lest lucrată. Elevii Școlii medii „D. Cantenur" din Bucu-
rești ascultă cu atenție explicațiile maistrului de Ia Ateliere centrale I.T.B. unde iși desfășoară practica in
producție
Organizarea lucrărilor de primăvară
pe terenul agricol
Au început din nou lucrările de
primăvară pe terenurile școlare,
în organizarea lor, cadrele didac-
tice țin seama în primul rînd de
schimbările calitative intervenite în
conținutul programelor școlare o
dată cu trecerea la școala de 8
ani, ca și de importantele modifi-
cări ce au avut loc în structura
economico-organizatorică a agri-
culturii din țara noastră.
Ținînd seama de prevederile
programei de cunoștințe agricole
și lucrări practice agricole pentru
școala de 8 ani și de sarcinile
specifice care stau în prezent in
fața agriculturii noastre socialiste,
profesorii de cunoștințe agricole
caută să orienteze astfel planurile
de cultură ale terenurilor școlare
încît ele să cuprindă două laturi
importante — pe de o parte culti-
varea plantelor care au cea mai
mare importanță pentru specificul
agriculturii din țara noastră (res-
pectiv al regiunii și raionului în
care se află școala), iar pe de
alta, organizarea unor experiențe,
la care elevii să participe siste-
matic, adîncind astfel permanent
conținutul cunoștințelor pe care și
le-au însușit la lecții și formîn-
du-și deprinderile corespunzătoare
de muncă.
In anii trecuți exista părerea că
pe terenul școlar trebuie să se
cultive absolut toate plantele pre-
văzute în programa de cunoștințe
agricole. Experiența a demonstrat
însă că este mai bine să se cul-
tive un număr limitat de plante,
și anume cîte una sau două plan-
te reprezentative din cereale, ră-
dăcinoase, leguminoase pentru boa-
be etc. — deoarece în general lu-
crările agricole de bază sînt ace-
leași. De exemplu, pentru culti-
varea oricărei plante solul trebuie
pregătit toamna și primăvara după
toate normele agrotehnice, sămîn-
ța trebuie tratată cu diferite sub-
stanțe chimice, metodele de se-
mănat sau plantat sînt asemănă-
toare la multe plante etc.
în ce privește cunoașterea spe-
cificului culturii diferitelor grupe
de plante, aceasta se va realiza
pe parcurs, o dată cu trecerea ele-
vilor dintr-o clasă în alta. Princi-
palul e ca elevii să-și consolideze
și să-și îmbogățească cunoștințele,
să-și formeze priceperi și deprin-
deri în legătură cu principiile de
bază ale măsurilor agrotehnice.
Pentru ca elevii să știe totuși
cum cresc și cum se dezvoltă
plantele studiate de ei se poate
organiza o parcelă de colecție pe
care să se cultive plantele care
n-au fost cuprinse în planul de
cultură,___________________________
Dorind ca munca experimentală
a elevilor să ducă la rezultate cît
mal bune, profesorii fruntași se
străduiesc să aleagă și să organi-
zeze în așa fel. experiențele încît
ele să fie legate nemijlocit de un
capitol din programa de cunoș-
tințe agricole, să fie accesibile
vîrstei elevilor și nivelului lor de
cunoștințe, să ducă la rezultate con-
vingătoare, care să demonstreze
legile studiate, să aibă o valoare
de interes obștesc, fiind folosi-
toare gospodăriei colective din
apropiere, să aibă ca urmare for-
marea unor temeinice priceperi și
deprinderi de muncă agricolă.
Iată, de pildă, o tematică su-
mară a experiențelor care pot fi
organizate pe terenul unei școli de
8 ani: 1) influența metodei de se-
mănat ; 2) influența îngrășării
suplimentare și extraradiculare
asupra recoltei ; 3) influența în-
grășămintelor bacteriene asupra
recoltei; 4) influența lucrărilor de
întreținere asupra recoltei ; 5)
combaterea buruienilor pe cale
chimică ; 6) încercarea soiurilor ;
7) aprecierea celei mai bune su-
prafețe de hrănite a plantelor ; 8)
înmulțirea semințelor monogerme
de sfeclă de zahăr; 9) găsirea
celei mai bune metode de obți-
nere a două recolte pe an (po-
rumb pentru siloz, legume etc.) ;
10) influența metodei culturilor
intercalate asupra recoltei.
Buna desfășurare a unor ase-
menea lucrări depinde în mare
măsură de felul cum sînt pregă-
tite ele. înțelegînd însemnătatea
unei bune pregătiri a muncii pe
terenul școlar. Școala de 8 ani din
comuna Cornetu, regiunea Bucu-
rești, (școală experimentală a In-
stitutului de științe pedagogice),
a acordat o mare atenție acestei
probleme. Ea a stabilit din timp
planul de cultură al terenului și,
o dată cu el, tematica experiențe-
lor, deoarece în funcție de această
tematică urmau să se repartizeze
suprafețele de teren pentru fieca-
re cultură și experiență. Apoi s-a
trecut la alcătuirea planului ca-
lendaristic, pe culturi, al lucrărilor,
plan în care se oglindește tot
complexul de măsuri agrotehnice,
în completarea acestora s-a alcă-
tuit un plan privind necesarul de
semințe, îngrășăminte, inventar
etc.
Elevii au fost repartizați pe
echipe formate din 5, 8 sau 10
elevi. Fiecărei echipe i-a fost
încredințată cîte o experiență pe
care trebuie s-o efectueze de la
semănat și pînă la recoltare.
Organizînd cu grijă experien-
țele, școala a luat măsurile ce se
impuneau pentru a asigura o cît
mai bună dcotășurare a muncii.
Iată, de exemplu, cum au fost
organizate experiențele Ia cultura
porumbului pentru boabe.
Pe toată parcela destinată cul-
tivării porumbului s-au efectuat
îngrășarea de bază și lucrările de
bază ale solului (de altfel, așa s-a
procedat pe întreaga suprafață a
terenului)
Pe suprafața de teren rezerva-
tă culturii porumbului urmează să
se efectueze două experiențe. Pri-
ma urmărește influența număru-
lui de polenizări artificiale asupra
recoltei, iar a doua influența în-
grășării suplimentare. Pentru pri-
ma experiență s-au rezervat trei
parcele, care corespund cu va-
riantele experienței. Pe prima
parcelă se va efectua o singură
polenizare artificială, pe a doua
se vor efectua două polenizări ar-
tificiale, la interval de 4—5 zile,
iar pe a treia polenizarea artifi-
cială va fi efectuată de trei ori,
la interval de 4—5 zîle. Deoarece
în comuna Cornetu se efectuează
în mod obișnuit numai o singură
polenizare, prima parcelă va fi
socotită în cadrul experienței ca
parcelă martor, roadele ei fiind
comparate cu roadele obținute pe
celelalte două parcele.
Pentru cea de a doua experien-
ță s-au rezervat, de asemenea, 3
parcele. Pe prima se va efectua la
însămînțare o singură îngrășare
suplimentară, cu azotat de amo-
niu (200 kg la hectar) și superfos-
fați (100 kg la hectar). Pe parcela
a doua se vor efectua două în-
grășări suplimentare. La însămîn-
țare și la al doilea prășit se vor
administra doze egale de îngră-
șăminte, și anume cîte 150 kg azo-
tat de amoniu și 75 kg superfos-
fați la hectar. Pe parcela a treia
se vor efectua trei îngrășări su-
plimentare, șî anume : la însamîn-
țare se încorporează 125 kg azo-
tat de amoniu și 50 kg superfos-
fați la hectar, Ia al doilea prășit
— 125 kg azotat de amoniu și 55
kg superfosfați Ia hectar, iar la al
treilea prășit — 50 kg azotat de
amoniu și 50 kg superfosfați Ia
hectar. Și de data aceasta prima
parcelă va fi parcelă martor,
deoarece în localitate culturile de
porumb se îngrașă numai o sin-
gură dată.
Menționăm că suprafețele par-
celelor sînt egale în cadrul fie-
cărei experiențe.
Pregătirea din timp a lucrărilor
agricole de primăvară pe terenul
școlar va determina, desigur, ob-
ținerea unor rezultate bune în
înarmarea elevilor cu cunoștințe
și deprinderi agricole.
Ing. agr VALENTINA VIȘAN
cercetător Ia Institutul
_______«te atlluiu uedaguițu»
Invăt^mInt de cultură generală
Rod ai
gîndirii colective
entru rezolvarea pro-
blemelor învățămîn-
tului, ca și în re-
zolvarea probleme-
lor din toate cele-
lalte sectoare de
bctivitate din tara noastră își
pune amprenta forța gîndirii co-
lective. Fie că este vorba
de particularitățile și forme-
le de muncă specifice învăță-
mîntului seral, fie că avem în ve-
dere experimentul școlilor cu in-
struire în producție sau al celor
care aplică sistemul de predare Ia
clasele I—IV cu profesori spe-
cialiști, pretutindeni vom observa
că cercetările nu constituie obiec-
tul preocupărilor unor persoane
sau al unor grupuri restrînse ci
că, dimpotrivă, ele sînt desfășu-
rate de mase largi de învățători
și profesori.
Numai în acest an școlar sute
și sute de cadre didactice, învă-
țători și profesori din zeci de școli
aflate în cele mai diferite colțuri
ale țării au fost antrenați în
munca de cercetare a eficienței
sistemului predării de către specia-
liști la clasele I—IV. Și fiecare din
cei care au fost angrenați în a-
ceastă activitate contribuie, cu
observațiile pe care i le prileju-
iește practica muncii la catedră,
cu ideile și sugestiile sale, Ia des-
coperirea celor mai potrivite mo-
dalități de rezolvare a problemei
predării la clasele I — IV.
Plecînd de la observațiile asu-
pra propriei lor munci, asistînd
la lecțiile colegilor lor, analizînd
rezultatele obținute la învățătură
de către elevi, învățătorii și pro-
fesorii de la Școala de 8 ani din
comuna Săsciori, raionul Sebeș, ca
și cei de la școlile experimentale
din raionul Criș, au constatat că în
condițiile predării de către spe-
cialiști elevii sînt mai atenți la
lecții, manifestă mai mult interes
pentru studiu, vin mai bine pregă-
tiți la ore. Pe de altă parte, ei au
sesizat că lecțiile sînt mai bine
sistematizate, au o mai înaltă ți-
nută științifică, iar materialul di-
dactic este mai bine folosit.
însușesc elevii cunoștințele de
istorie în condițiile predării de
către specialiști. In urma discu-
țiilor purtate în această consfă-
tuire ei au desprins concluzia că
profesorul reușește să-i conducă
pe elevi în predarea lecțiilor nu
numai pînă la nivelul memorării
diferitelor date și evenimente din
trecutul istoric ci și mai depar-
te, pînă la nivelul interpretării —
bineînțeles, după posibilitățile lor
•— al desprinderii semnificației
fenomenelor sociale.
O serie de observații intere-
sante, printre care și cîteva pro-
puneri valoroase au făcut și ca-
drele didactice din școlile expe-
rimentale ale orașului Galați. Ele
au constatat, de exemplu, că pre-
darea de către specialiști presu-
pune o preocupare deosebită pen-
tru corelarea cunoștințelor predate
de diferiți profesori, pentru coordo-
narea lecțiilor, care poate fi peri-
clitată de tendința unor cadre di-
dactice de a împinge pe primul
plan obiectul pe care îl predau,
prin exigențe ce depășesc preve-
derile programei. Plecînd de la
această observație profesorii și
învățătorii gălățeni propun ca
printre obligațiile dirigintelui de la
clasele I — IV să fie inclusă și
aceea de a efectua un anumit
număr de asistențe Ia lecțiile co-
legilor săi pentru ca astfel să
poată contribui efectiv la coordo-
narea predării. De asemenea, ei
propun ca normele didactice ale
celor ce predau la clasele I — IV
să fie constituite nu din ore la
clasele paralele, ci din ore re-
partizate „pe verticală", la clase
succesive, întrucît o astfel de în-
cadrare îi ajută să privească pro-
cesul de învățămînt în perspec-
tiva evoluției sale și să-și dozeze
mai bine, mai proporțional, cu-
noștințele predate.
Demn de reținut este și un as-
pect sesizat de cadrele didactice
de la Școala de 8 ani din Sighet,
asupra căruia atrage atenția și
inspectorul Corneliu Grigoriu de
la secția de învățămînt și cultură
a orașului Focșani. Este . vorba,
anume, de faptul că o serie de
profesori care predau la clasele
I—IV matematica, geografia etc. nu
acordă suficientă grijă felului
cum se exprimă elevii. Inspecto-
rul Corneliu Grigoriu făcea tot-
odată remarca — pe care au fă-
cut-o și cadrele didactice de la
Școala de 8 ani nr. 2 din Tîrnăveni
— că este absolut necesar să se
organizeze pregătirea metodică a
profesorilor care predau la clasele
I —IV.
Urmărind desfășurarea experi-
mentului la clasele I — IV tova-
rășa Teodora Ivanovici, direc-
toarea Școlii de 8 ani nr. 1 din
Turnu Severin, a sesizat că în
condițiile predării de către spe-
cialiști este necesar să se acorde
o atenție sporită îndrumării aces-
tora în ceea ce privește verifi-
carea cunoștințelor elevilor, for-
mularea întrebărilor de verificare
așa ca să se ia în seamă nivelul
de înțelegere al copiilor, să se
aibă în vedere că aici, la elevii
din clasele I—IV, trebuie folosit
un limbaj mai simplu, deosebit de
cel utilizat în clasele mai mari.
Am spicuit aici cîteva din ob-
servațiile, sugestiile, și propune-
rile cadrelor didactice în legătură
cu experimentarea predării cu
profesorii specialiști la clasele
I—IV. Ele reprezintă doar o mică
parte din bogatul material care
se acumulează ca rod al preocu-
părilor și al gîndirii a mii și mii
de învățători și profesori.
O. BUZESCU
O lecție
în
laborator
1.	Lecția de labo-
rator cu tema : „Or-
ganizarea internă a
crapului", ținută la
școala „I. C. Frimu“
din București a în-
ceput printr-o veri-
ficare a cunoștințe-
lor privind condițiile
ie viață și structura
internă a crapului.
Arătind elevilor to-
pografia organelor
interne și structura
fiecărui organ și a-
parat în parte, pro-
fesoara, tov. Lidia
Chialda, i-a ajutat să
înțeleagă legătura
dintre structura și
funcțiunea acestora.
2.	Pentru a asigu-
ra mai buna însuși-
re a cunoștințelor, e-
levii au fost puși în
situația de a ex&cu-
ta ei înșiși
crapului. S-a foloStr
metoda frontală, cîte
doi elevi lucrînd îm-
preună la un pește.
In acest timp profe-
soara a controlat
grupele de elevi. a
dat explicații asupra
tehnicii disecției si a
purtat cu el~ii cu-
cuții asupra morfo-
logiei interne a peș-
tilor.
3. Iz ultima porte
a lecției s-eu formu-
lat concluziile, care
au fost scrise pe ta-
blă și în caiete. Apoi
s-au recapitulat cele
explicate.
Alături de observații similare,
profesorii și învățătorii de la
Școala medie nr. 3 din Iași au
remarcat însă că în condițiile pre-
dării de către specialiști copiii
Folosirea Mirador și diapozitivelor in predarea științelor naturale
sînt într-o oarecare măsură ne-
glijați în timpul recreațiilor. Por-
nind de aici ei au ajuns Ia con-
cluzia că supravegherea copiilor
de către învățători în timpul re-
creațiilor nu va fi în suficientă
măsură înlocuită prin grija diri-
gintelui și că acesteia trebuie să
i se adauge și preocuparea fiecă-
rui profesor în parte, indiferent
de disciplina
pentru felul i
timpul între
învățătorii
Școala de 8 ;
au organizat
i pe care o predă,
cum își petrec elevii
orele de curs.
și profesorii de la
ani nr. 3 din Mediaș
o consfătuire în care
au discutat despre felul cum își
Una din căile care contribuie
la legarea învățămîntului de prac-
tică în cadrul predării științelor
naturale este și folosirea diafil-
melor și a diapozitivelor. Vizio-
narea de către elevi a acestor
materiale îi ajută foarte mult la
înțelegerea științifică a cunoștin-
țelor de zoologie, botanică, ana-
tomie etc. Totodată ei își dez-
voltă pe această cale spiritul de
observație fiind puși în situația
de a urmări caracteristicile unei
plante, ale unui animal ș.a.m.d., au
prilejul să cunoască mediul bio-
tic al plantelor și animalelor, își
pot forma o imagine justă cu pri-
vire la linia evolutivă a regnului
vegetal și animal, își aprofundea-

ză și își sistematizează
țele acumulate.
Folosirea diafilmelor
poate dura uneori mai
pildă 30—40 de minute,
cunoștin-
la lecții
mult, de
alte ori
mai puțin : 10—15 minute. Putem
organiza, de asemenea, scurte
proiecții care scot în evidență un
Solicftăm cititorii
s* ne rftspundft In scris
singur element principal din
țiile pe care le predăm.
Proiecțiile pot avea loc în
drul lecțiilor introductive la
capitol ca și în cadrul unei
lec-
ca-
un
lec-
Ce că folosim
pentra a coooaște
activitatea difl producție
pe această bază
folosite cu succes la lecțiile de
botanică, zoologie și anatomie în
clasele V—VII :
Pentru lecțiile de botanică pri-
vitoare la funcțiunile frunzei,
funcțiunile florii, sămînță, se poa-
te folosi diafilmul „Imagini din
viața plantelor", în care sînt re-
date foarte clar diferite fenomene
naturale ca asimilația clorofilia-
nă, respirația, polenizarea directă
și încrucișată. încolțirea semințe-
lor ș.a., aceste imagini întregind
textul din manual și făcîndu-1
mai pe înțelesul elevilor. Diafil-
mul „Din flora și vegetația pa-
triei noastre" se poate folosi și el
la numeroase lecții de botanică
printre care amintim pe cele re-
feritoare la pomii roditori, unde
vom vorbi elevilor despre reali-
ale pămîntului" se pot completa o
serie de lecții mai ales la capi-
tolele despre nevertebrate, pești,
reptile și păsări marine. Același
diafilm poate fi folosit și la lec-
ția în care se predau cunoștințe
despre mamiferele acvatice, balena
și delfinul. Prin proiecția acestui
diafilm în întregime putem arăta
elevilor firul evolutiv
de la
zările
marelui
savant sovietic
jirea lui*. Prin proiecția acestui
diafilm elevii pot înțelege mai
bine structura și funcțiunile dife-
ritelor sisteme și aparate ale or-
ganismului uman. O serie dejma-
gini din acest diafilm pot il^^W
lecțiile referitoare la aparatul di-
gestiv. Foarte bine poate fi folo-
sit diafilmul amintit și în cadrul
predării lecțiilor privind igiena
corpului omenesc, cu atît mai
mult cu cît în manual aceste lec-
ții sînt lipsite uneori de ilustrații.
Proiecția acestor diafilme și a
altora la orele de științe naturale
va contribui mult la însușirea de
către elevi a cunoștințelor pre-
date, asigurînd în același timp
obținerea unor rezultate valo-
roase în lărgirea orizontului lor.
protozoare pînă la mamifere.
Lecția privitoare Ia mamiferele
arboricole, ca și lectura despre
originea omului pot fi ilustrate
cu diafilmul „Din trecutul înde-
părtat al omenirii", din care ele-
vii își pot da seama de drumul
străbătut de la apariția omului
pînă la începutul civilizației.
In predarea anatomiei, fiziolo-
giei și igienei corpului omenesc
la clasa a Vil-a putem folosi dia-
filmul „Corpul omenesc și îngri-
I. V. Miciurin și ale biologului
romîn Rudolf Palocsay. In ca-
drul predării lecțiilor despre plan-
tele de baltă, vorhindu-le elevi-
lor despre trestie, putem com-
pleta cele spuse cu proiecția dia-
filmylui „Stuful și produsele ob-
ținute din stuf”, care dă elevilor
posibilitatea de a-și da sea-
ma de însemnătatea acestei bo-
gății a țării noastre. Mai pot fi
folosite ca material informativ și
documentar diafilmele „Grădina
botanică din București" sau „A-
daptarea plantelor la condițiile de
viață”, prin vizionarea cărora ele-
vii pot înțelege mai bine legătu-
ra dintre organism și mediu în
Prof. FU.IP ARGHIR
corn. Sărmaș, reg. Mureș-
Autonomă Maghiară
Imperativul major; calitatea
(Urmare din pag. 1)
acestui sprijin lipsa de experien-
ță a noilor cadre didactice de la
școala din comuna Mărgineni nu
s-a răsfrînt asupra calității pre-
gătirii elevilor.
Fie că este vorba de profesorii
de la școlile serale din regiunea
Bacău, de directorii școlilor din
raionul Tg. Ocna, de cadrele di-
dactice de la Școala medie serală
nr. 3 din Brașov, de la Școala de
8 ani din Mărgineni sau din ori-
care altă școală de pe întinsul
patriei noastre, problemele muncii
sînt privite de fiecare dată prin
aceeași prismă a necesității e-
forturilor pentru îmbunătățirea
pregătirii elevilor, pentru conti-
nua ridicare a nivelului lor fa
tură.
ții din cuprinsul capitolului. Pen-
tru lecțiile de recapitulare, unde
se urmărește o aprofundare a cu-
noștințelor și crearea unor gene-
ralizări, sînt indicate proiecțiile
de lung metraj.
Experiența arată că pentru buna
reușită a proiecțiilor este nece-
sar ca profesorul să acorde o
deosebită atenție pregătirii aces-
tora. Anume, el trebuie să veri-
fice dinainte aparatul de proiec-
ție, să asigure posibilități de ob-
ținere a întunericului în clasă, să
cunoască bine minuirea aparatu-
lui, să fie bine lămurit asupra
conținutului diafilmului sau dia-
pozitivului.
regnul vegetal.
In predarea
a Vl-a pot fi
diafilmele care
zoologiei la clasa
folosite cu succes
prezintă
animale, ca și aspecte din
diferite
viața
școală
na în
mereu
că poate menține discipli-
clasă altfel decît repetînd
: „Vă rog, faceți liniște 1“
Un coleg al ei nu reușea să ter-
mine niciodată lecția în răstimpul
celor 45 de minute. O profesoară,
voind să stabilească raporturi
bune cu elevii înlocuise ceea
trebuia să însemne adevărata
propiere de ei cu manifestarea
nui sentimentalism dulceag
ce
a-
u-
și
exagerat. Astfel de greșeli, i«e-
rente începutului, au putut fi în-
lăturate numai datorită sprijin a luri
pe care tinerii învățători și pro-
fesori l-au primit din partea co-
legilor lor mai vîrstnici, din part «a
acestora. Diafilmul „Aspecte din
fauna Republicii Populare Romî-
»e“, de pildă, poate fi folosit la
predarea lecțiilor referitoare la
vertebrate. Cu diafilmul „Viața

InvătâmInt artistic
In preajma celui de a! V-lea festival
republican a! școlilor de artă
Dntre 25 martie și 3
aprilie se va des-
fășura în Capitală
tradiționalul Festi-
val republican al
școlilor și institute-
lor de artă. Pentru
prima «ară la acest festival, pe
lingă școlile și institutele de
artă, participă și facultățile de
muzică și arte plastice din cadrul
institutelor pedagogice de 3 ani.
Pe baza experienței acumulate
la festivalurile anterioare, în toa-
te școlile de artă s-au organizat
comisii de coordonare a pregăti-
rilor pentru festival, alcătuite din
directorii școlilor și profesorii de
specialitate. întreaga activitate
desfășurată în preajma festivalu-
lui ne determină să considerăm
că amploarea acestuia va întrece
toate manifestările similare pre-
cedente.
.	din cele mai mari săli
de concerte ale Capitalei vor găz-
dui cele 23 de manifestări cultu-
ral-artistice care vor avea loc cu
prilejul festivalului — concerte,
recitaluri, spectacole de teatru,
de operă, de balet. De asemenea,
va fi deschisă o expoziție cu cele
mai bune lucrări de artă plastică
și decorativă ale elevilor și stu-
denților. La concerte și spectaco-
le vor participa circa 700 de elevi
și studenți, iar expoziția de artă
plastică va cuprinde aproximativ
600 de lucrări.
Comisiile de coordonare a pre-
gătirilor pentru festival și de se-
lecționare a participanților la e-
tapa finală au acordat o atenție
deosebită conținutului manifestă-
rilor cultural-artistice ce vor fi
pregătite în cadrul lui, alegerii
unor repertorii variate, care să
cuprindă opere valoroase și să-i
stimuleze pe interpreți la găsirea
unei diversități de mijloace artis-
tice. Tematica lucrărilor de artă
plastică executate pentru expozi-
ție reflectă probleme de actuali-
tate din viața și preocupările po-
porului nostru.
Tinînd seama de faptul că fes-
tivalul face parte integrantă din
procesul de învățămînt, lucrările
incluse în repertoriu și tematica
Forme variate de activitate
întreaga atmosferă pe care o
creează activitatea și preocupările
cadrelor didactice de Ia Școala de
muzică și artă plastică din Rîm-
nicu Vilcea te face să te simți
aici ca într-o familie cu preocu-
pări artistice, în care toți sînt în
întrecere. Profesorii muncesc cu
rivnă și cu drag pentru ca noile
mlădițe să-și însușească măiestria
viorii, a pianului, a instrumente-
lor de suflat ori a penelului.
Pentru îmbunătățirea continuă
a activității instructiv-educative
din școală, cercul melodic al
profesorilor de la instrumentele
cu corzi, de pildă, organizea-
ză lecții deschise și discuții
pe marginea unor referate în
vederea unor metode cît mai a-
decvate specificului muncii. Ast-
fel, în cadrul cercului metodic
s-au ținut lecții deschise și refe-
rate despre principiile iundameu*
Sictirind alfabetul muză
lucrărilor de compoziție ale parti-
cipanților la festival oglindesc in
același timp prevederile progra-
melor de învățămînt pentru fie-
care an de studiu. Lucrările alese
nu depășesc posibilitățile tehnice
de interpretare sau de creație ale
elevilor și studenților, pennițînd
în același timp cunoașterea mai
profundă a potențialului lor artis-
tic.
Ne aflăm în plină perioadă de
pregătire a festivalului. Acesta a
dat un deosebit avînt activității
din școlile de artă, precum și mani-
festărilor artistice prezentate de
elevii acestor școli. Pretutindeni
au fost elaborate și se aplică pla-
nurile care indică măsurile în ve-
derea pregătirii participanților, se
organizează audiții inteme pentru
verificarea nivelului acestei pre-
gătiri. Școlile medii de muzică
din Capitală, școlile de muzică
din Craiova, Tg. Mureș, Galați,
Cluj, Timișoara, Iași etc., au
organizat în ultimul timp nume-
roase spectacole pe scenele tea-
trelor și sălilor de concert din lo-
calitățile respective, la cluburile
întreprinderilor, la căminele cul-
turale din sate.
La spectacolele din etapa fina-
lă, școlile elementare de muzică
vor susține recitaluri de muzică
instrumentală organizate pe gru-
pe de școli, fiecare școală puțind
prezenta unul pînă la trei elevi,
cu un repertoriu avînd o durată
totală de 5—10 minute. Școlile
medii de muzică vor susține re-
citaluri de muzică instrumentală
și vocală, putînd prezenta atît
soliști cît și formații de muzică
de cameră, iar școlile medii de
coregrafie vor susține în comun
rm spectacol de balet. Facultățile
de muzică de la institutele peda-
gogice de trei ani vor prezenta
un recital de muzică instrumen-
tală și vocală la care fiecare in-
stitut va participa cu 3—4 stu-
denți, al căror repertoriu va avea
o durată de 15—20 de minute.
Școlile elementare și medii de
arte plastice, facultățile de arte
plastice de la institutele pedago-
gice de 3 ani șl institutele de
fale ale studiului instrumentelor
în general și despre studiul vio-
rii în special, asupra manualelor
de vioară, despre scopul și durata
exercițiilor pe coarde libere etc.
O formă eficientă de muncă cu
elevii este prezentarea de mici
audiții pe clase, cu ocazia ședin-
țelor cu părinții.
Școala are o orchestră formată
’dintr-un colectiv de 100 elevi. Pe
lîngă aportul pe care îl aduce la
dezvoltarea tehnicii și a simțului
armonic al elevilor, activitatea în
cadrul orchestrei îi stimulează și
le dă satisfacția unor frumoase
realizări. Tot colectivul didactic
este antrenat în această muncă:
acordează viorile, îndrumează ci-
tirea și execuția pieselor sau a-
fută pe dirijor.
Prof. ION IONESCU
Rîmnicu-Vîlcea

arte plastice vor prezenta în ca-
drul unei expoziții lucrări de pic-
tură, sculptură, grafică și artă de-
corativă.
în cadrul festivalului se organi-
zează și un concurs de creație
muzicală pentru cîntece de masă
care să ilustreze viața nouă din
patria noastră.
Sîntem convinși că actualul. fe-
stival republican se va desfășura
Ia un nivel mai înalt decît festi-
valurile precedente, prilejuind un
larg schimb de experiență, dînd
posibilitatea să se cunoască nive-
lul activității școlilor și institute-
lor de artă și contribuind, astfel,
la îmbunătățirea procesului de
invățămint
IULIAN NICA
șeful serviciului școli de artă
din M.l.C.
e curînd, între Școa-
la medie de arte
plastice din Cluj și
secția de arte plas-
tice a Școlii medii
de artă din Timi-
_____________șoara a avut loc un
valoros schimb de experiență
privind pregătirea viitorilor pic-
tori, sculptori și graficieni. Ți-
nînd seama de specificul ac-
tivității desfășurate pe acest
tărîm, conducerile celor două
școli au considerat, pe bună
dreptate, că cel mai concret și
mai amplu criteriu de apreciere
reciprocă a activității lor îl con-
stituie organizarea unor expozi-
ții care să cuprindă lucrări exe-
cutate de elevi. Ca urmare la
Cluj a fost organizată o expoziție
de tablouri și desene ale elevilor
din clasele VIII—XII de la Școa-
la medie de artă din Timi-
șoara, iar la Timișoara o expoziție
de desene, picturi, sculpturi, re-
liefuri pe tablă, ceramică, motive
decorative pentru textile și im-
primeuri executate de elevii Șco-
lii medii de arte plastice din Cluj.
Cele mai multe din lucrările
expuse sînt studii executate în
școală, căci acestea reflectă în
cea mai mare măsură îndrumarea
dată de profesori, felul cum re-
zolvă elevii problemele artistice
care li se pun și nivelul lor de
pregătire în raport cu clasa în
care se află.
Analiza lucrărilor prezentate în
expoziții a dus la concluzii inte-
resante, care vor contribui, fără
îndoială, la îmbunătățirea conți-
nutului activității și metodicii pre-
dării în școlile respective. Anali-
zînd bunăoară lucrările de desen
prezentate în expoziția școlii de
artă din Timișoara, colectivul
profesorilor de specialitate ai șco-
lii din Cluj a reliefat, ca un fapt
deosebit de pozitiv, grija pentru
construcția lucrărilor, felul cum
știu elevii să dirijeze lumina, să
folosească valorapa. în multe lu-
crări se vădește o interpretare
sensibilă a formelor și o atentă
preocupare pentru evidențierea
trăsăturilor fizice și expresivității
figurii umane. Compozițiile în
desen ale elevilor școlii de artă
din Timișoara dovedesc că aceștia
sînt îndrumați continuu spre expri-
marea unei tematici majore, inspi-
rate din contemporaneitate, și au
primit temeinice cunoștințe cu pri-
vire la ritmica personajelor și gru-
parea lor.
Observații pozitive s-au făcut și
cu privire la lucrările de desen
— mai puține Ia număr — pre-
zentate în cadrul expoziției Școlii
medii de artă plastică din Cluj.
O deficiență comună a lucră-
rilor de desen, remarcată la ele-
vii ambelor școli, o constituie
greșita alegere a obiectelor pen-
tru naturi statice — obiecte lu-
cioase, care abat atenția de la
problema tratării formelor și vo-
lumului — ca și supraîncărcarea
acestora, care obligă pe elevi la
eforturi prea mari și duce la o
rezolvare superficială a temelor.
La unele studii s-a insistat insufi-
«ient asupra valorați»! în scopul
Ucenicia în arta plastică presupune multă perseverență și migală. Ele-
vii Școlii medii de artă plastică din Capitală dovedesc din plin ase-
menea calități
Viitorii artiști plastici
redării celei de a treia dimensi-
uni, acordîndu-se o grijă exage-
rată rezolvării fondului în dauna
expresivității figurilor din primul
plan. Consultările comune ale
comisiilor metodice de speciali-
tate de la școlile din Cluj și Ti-
mișoara au dus la stabilirea unor
măsuri în vederea rezolvării a-
cestor deficiențe.
în privința lucrărilor de pic-
tură, la elevii ambelor școli s-a
remarcat preocuparea deosebită
pentru realizarea în culoare a
fenomenelor de umbră și lumină,
formă și volum, pentru varietatea
procedeelor tehnice folosite la
executarea lucrărilor în acuarelă
și ulei.
Cele mai valoroase lucrări sînt
cele care înfățișează peisaje. în
mai mică măsură s-au preocupat
elevii de studiul portretului. Aici,
ca și la naturile statice, problema
fondului nu a fost pe deplin înțe-
leasă, unele dintre fonduri fiind
prea întunecate, altele prea încăr-
cate, ceea ce creează o lipsă de
unitate între obiect și planul pe
care se desfășoară. Aceste con-
statări au atras atenția colective-
lor de profesori asupra faptului
că trebuie să folosească mai atent
indicațiile cuprinse în noile pro-
grame pentru predarea picturii,
indicații care subliniază în mod
deosebit grija ce trebuie acordată
portretului și arată cum să fie
realizat acesta.
Tematica și modul de executare
a unora din compozițiile picturale
prezentate în expoziții sînt in-
fluențate, după părerea profeso-
rilor din Cluj și Timișoara, și de
unele deficiențe existente în pro-
grame — îndeosebi faptul că aces-
tea acordă un număr prea mic de
ore pentru predarea compoziției,
aeținînd seama suficient de difi-
cultățile care intervin în rezol-
varea problemei.
Lucrări de sculptură au pre-
zentat doar elevii școlii de artă
Climat bun
O problemă importantă a acti-
vității școlilor de artă o consti-
tuie colaborarea cadrelor didac-
tice cu părinții, astfel incit să se
determine în rîndul tuturor aces-
tora o atitudine activă față de
dezvoltarea artistică a fiecărui
elev.
Este știut că la părinții unora
dintre elevii talentați se ma-
nifestă tendința de a dori afir-
marea prematură, cu orice preț, a
copiilor lor, dorința ca aceștia să
fie prezentați în cît mai multe
concerte sau expoziții publice,
ceea ce poate dăuna dezvoltării
lor.
încă de la începutul activității
sale colectivul didactic al Școlii
de artă din Piatra Neamț a acer-
dat o atenție deosebită steării
unei strinse legături cu părinții,
astfel incit aceștia să acționeze
asemeni unor colaboratori apro-
piați ai școlii. Cu sprijinul comi-
tetului de părinți a fost organizat
plastică din Cluj, Din păcate, în
unele din lucrările prezentate, ca
de pildă în lucrarea „Muncitor
la căile ferate", se remarcă o
tratare schematică și o lipsa de
concordanță între acțiune și ati-
tudinea personajelor. Aceasta, ca
și absența totală a lucrărilor de
sculptură din cadrul expoziției
Școlii de artă din Timișoara,
atrag atenția asupra unei insu-,
ficiente preocupări pentru pre-
gătirea elevilor în acest do-
meniu artistic. Ținînd seama de
rolul deosebit al sculpturii -- și
mai ales al sculpturii monumentale
— în estetica orașului și satului
socialist, adîncirea muncii de pre-
gătire a viitorilor sculptori con-
stituie o sarcină de primă impor-
tanță care stă în fața colectivelor
didactice ale școlilor din Timi-
șoara și Cluj.
Un fapt pozitiv remarcat în cadrul
schimbului de experiență îl con-
stituie calitatea lucrărilor în ce-
ramică prezentate de elevii Școlii
de arte plastice din Cluj. Aces-
tea vădesc încercări curajoase pe
linia realizării unei ceramice
culte pe baza motivelor din cera-
mica populară. Izbutite sînt șl
multe din lucrările de textile —'
imprimeuri — dintre care unele se
află în studiu în vederea punerii
lor în procesul de fabricație al
întreprinderilor de specialitate.
Modul cum s-a desfășurat
schimbul de experiență între șco-
lile din Timișoara și Cluj, obser-
vațiile judicioase făcute cu această
ocazie — au prilejuit o largă ana-
liză a muncii desfășurată în ve-
derea pregătirii viitorilor artiști
plastici, trasînd jaloanele pentru
îmbunătățirea pe viitor a acestei
munci.
A. CÎMPEANU
directorul Școlii de arte plastice
din Cluj
M. PERIANU
directorul Școlii medii de artă
din Timișoara
și în familie
un lectorat în care profesorii
expun probleme privind procesul
de însușire a cunoștințelor șl
deprinderilor artistice, felul cum
se dezvoltă și se perfecționează
însușirile artistice, rolul familiei
în sprijinirea educației estetice a
copiilor etc.
Toate acestea au avut drept re-
zultat faptul că elevilor școlii de
artă din Piatra Neamț li s-a creat
un climat de studiu favorabil, în
care ei se pot dezvolta armonios.
O dovadă a acestui fapt este șî
succesul recitalurilor și al micilor
concerte prezentate de elevii șco-
lii, interesul cu care a fost
primită prima expoziție de artă
plastică organizată de curînd și
î» cadrul căreia au fost prezen-
tat» statuete, figurine, basore-
liefuri, acuarele, desene și picturi
executat» de elevi.
IORDACHE MIHAIL
Piatra Neamț
PROBLEME EDUCATIVE
Cum sa alegem temele
Problema stabilirii tematicii ore-
lor de dirigenție — ne spunea cu
cîtva timp în urmă unul din res-
ponsabilii comisiilor metodice ale
diriginților din școlile orașului
Brașov — nu este de neglijat, căci
nu-i chiar atît de simplă cum pare
la prima vedere.
Sîntem întru totul de acord cu
această afirmație. Intr-adevăr, sta-
bilirea tematicii orelor de dirigen-
ție devine o sarcină importantă,
complexă dacă pornim — așa cum
este just — de la ideea că în an-
samblul lor pe clasă, pe trimestru
și pe an orele de dirigenție tre-
buie să conducă spre un scop
unic, să concure la realizarea
obiectivelor principale ale între-
gii munci de educație ce se desfă-
șoară în școală. De aceea nu pu-
tem pune în planul tematic al
orelor de dirigenție tot ce, la in-
spirație sau în fuga condeiului,
am fi tentați să includem. Vîrstă
copiilor, mediul din care vin, pro-
blemele pe care le ridică colecti-
vul — cu alte cuvinte realitățile
din clasă — trebuie să ne rețină
cu deosebire atenția dacă vrem ca
cele discutate cu elevii la orele
de dirigenție să fie cu adevărat
folositoare
Dirigintele clasei a IX-a de Ia
una din școlile medii ale Capita-
lei a întocmit, pentru trimestrul
II al acestui an școlar, o foarte
bună planificare tematică a orelor
de dirigenție. El a pornit de la lip-
surile generale ale clasei, contu-
rate în cursul trimestrului întîi,
de la stadiul de dezvoltare la care
a ajuns colectivul. Cum în clasă
mai existau abateri destul de se-
rioase de la disciplină, el și-a pro-
pus să dedice cele mai multe ore
de dirigenție unor teme cu conți-
nut etic, care urmăreau să subli-
nieze — într-o formă sau alta —
frumusețea muncii, a vieții din
școală, să dezvolte la elevi simțul
datoriei, respectul față de școală
și colectiv, seriozitatea în îndepli-
nirea oricărei sarcini, oricît de
măruntă ar fi etc. Chiar și cele
două teme cu caracter de aniver-
sare — una privitoare la ziua de
16 februarie 1933 și cealaltă la
împlinirea a 40 de ani de la înte-
meierea organizației revoluționare
a tineretului din Romînia, U.T.C.
— aveau scopul ca, prin evocarea
luptei eroice a comuniștilor și ute-
ciștilor, prin reliefarea disciplinei
ferme de care ei au dat dovadă în
orice împrejurare, să insufle ele-
vilor hotăiîrea de a fi disciplinați,
Vizitînd un
■muzeu de artă plastică
Un mijloc deosebit de indicat
pentru educația estetică a ele-
vilor este, fără îndoială, vizi-
tarea muzeelor de artă plastică,
unde ei învață să înțeleagă fru-
musețea creată de mina omului,
să-i pătrundă mesajul și semnifi-
cația. Înțelegerea acestui fapt
de către foarte mulți pedagogi
se vădește din numărul conside-
rabil de elevi care vizitează în
mod organizat muzeele.
O asemenea vizită au făcut nu
de mult, la Muzeul Zambaccian,
elevii clasei a Vl-a „A“ a Școlii
de 8 ani nr. 3 din Capitală. Pro-
fesorii care îi conduceau, precum
și personalul de îndrumare al
muzeului, au considerat necesar
să inițieze pe elevi în primul
rînd în înțelegerea conceptului
de muzeu, arătîndu-le și care sînt
condițiile arhitectonice pe care
trebuie să le îndeplinească o
clădire destinată acestui scop. Li
s-a relevat totodată elevilor
frumusețea clădirii, raportul din-
tre încăperi, efectul scării inte-
rioare și al balcoanelor, modul
in care cade lumina etc.
Obiectivul principal al vizitei
era cunoașterea tablourilor lui
Grigorescu, dintre care unele,
aflate în albume și manuale,
constituiseră tema unor compu-
neri la lecțiile de limba romînă.
Era vorba de a desprinde va-
loarea și particularitățile peisa-
jului grigorescian, de a înțelege
problemele sociale pe care le ri-
dică opera marelui pictor.
Elevii au fost solicitați să-și
exorime părerile despre cele vă-
zute încă în timpul vizitei. Cum
de a munci cu perseverență, cu
seriozitate, de a fi la înălțimea
sarcinilor puse în fața lor de școa-
lă și de organizația U.T.M. Era,
după cum se vede, un plan tema-
tic bun, izvorît din realitățile cla-
sei și în concordanță cu țelurile
școlii. Dirigintele a și fost citat în
fața cadrelor didactice de către di-
rector ca un exemplu în ceea ce
privește preocuparea de a găsi
teme cît mai potrivite pentru orele
de dirigenție.
„Experiența bună trebuie gene-
ralizată" — și-au zis unii — și au
copiat aidoma tematica lăudată de
director. Dar, în condițiile schim-
bate ale claselor lor, planul nu s-a
mai dovedit tot atît de bun, de
eficient Și e lesne de înțeles pen-
tru ce. A purta discuții largi,
bunăoară, pe tema „Să combatem
chiulul, practica șoptitului și co-
piatului" într-o clasă în care nu
există asemenea manifestări e o
pură pierdere de vreme. De aceea,
obiceiul de a copia planurile te-
matice ale colegilor — chiar dacă
ei răspund de clase paralele cu a
noastră, chiar dacă au alcătuit o
tematică bună — nu este o trea-
bă folositoare muncii.
A fi diriginte la o clasă mai
mică (a V-a, a Vl-a) și a te inspi-
ra din tematica diriginților de la
clasele mari este o greșeală încă
și mai gravă, deoarece într-un
asemenea caz nu se ține seama de
accesibilitatea temelor. Dacă, de
pildă. Ia o clasă a X-a se poate
purta o convorbire interesantă și
atractivă despre profilul moral al
omului nou, Ia clasa a V-a o ase-
menea dezbatere va întîmpina
mari dificultăți.
In general trebuie să se acorde
mai multă grijă accesibilității te-
melor ce se discută cu elevii, căci
altfel există riscul să se poarte
discuții sterile, să se tragă „cu
cleștele" răspunsurile și, în gene-
ral, să se lucreze doar cu cîțiva
elevi, dintre cei mai dezvoltați.
La unele școli din Capitală (de
exemplu la Școala de 8 ani nr. 31,
la școlile medii rr 11 și nr. 12)
poți găsi în planurile pe trimes-
trul II 4, 5 și chiar 6 ore dedicate
unor teme care se discută și în
adunări pe școală, la casa pionie-
rilor, în cercurile de elevi, la
lecțiile de istorie, literatură, so-
cialism științific, constituție. Une-
ori elevii sînt puși in situația
e și firesc, la această vîrstă in-
tuiția a fost instrumentul cel
mai utilizat. Ceea ce au sesizat
elevii mai întîi a fost frumuse-
țea tablourilor, farmecul lor.
Dintr-o confuzie repetată asu-
pra unui cap de femeie, pe care
mai mulți elevi l-au luat drept
cap de fetiță, a luat naștere o
discuție cu caracter estetic.
— Știți de ce vi s-a părut că
este vorba de o fetiță ? — a
precizat unul dintre profesori.
Din cauza aerului de tinerețe,
din cauza prospețimei și a gra-
ției cu care a înzestrat pictorul
acest portret.
Foarte mulți copii confundă
frumosul cotidian cu cel artis-
tic. Depășea posibilitățile unei
prime vizite, ca și posibilitățile
de înțelegere ale copiilor, eluci-
darea deplină a acestei pro-
bleme. Totuși, profesorii au fă-
cut un pas în această direcție
pornind de la opinia unui elev
căruia îi displăcea tabloul paz-
nicul de la Chailly", considerând
că omul pe care-l înfățișează
este urît. Sesizînd cu finețe mo-
mentul în care elevii puteau fi
făcuți să intuiască o esențială
problemă de estetică, profeso-
rul le-a atras atenția asupra ei
și i-a pregătit să o înțeleagă.
Emoția cu care au primit
copiii tablourile, admirația pe
care o exprimau chipurile lor
avea ceva din candoarea și ui-
mirea proprie capetelor de copii
ale lui Tonitza, aflate și ele pe
pereții muzeului. Privitorului i
se părea că uneori ultimul din
de a asculta amănunte în le-
gătură cu aceeași problemă —
cîteodată chiar în aceeași for-
mă — și la ora de dirigenție,
și în adunarea pe școală, și la șe-
dința detașamentului de pionieri,
și la casa pionierilor. Instrucțiu-
nile M.I.C. și ale C.C. al U.T.M.
cer cu hotărîre evitarea unor ase-
menea situații.
Temele orelor de dirigenție tre-
buie astfel alese și formulate în-
cît să nu existe pericolul de a
transforma aceste ore în lecțiii de
istorie, literatură. Bunăoară, su-
biecte ca „Răscoala țăranilor din
1907“ sau „Eminescu, geniu al li-
teraturii noastre", întîlnite adesea
în tematica propusă de unii diri-
ginți, prezintă tocmai acest nea-
juns. Aci trebuie arătat însă că
nu numai subiectul ales, ci și mo-
dul în care este el tratat în ora
de dirigenție poate duce la para-
lelism cu lecțiile de specialitate.
Un rol de seamă în îndrumarea
profesorilor diriginți în vederea
alegerii unor teme cît mai potri-
vite pentru orele de dirigenție îl
au comisiile metodice de speciali-
tate. împărtășirea experienței bune
în cadrul acestor comisii nu tre-
buie să ducă la copierea planuri-
lor, ci la înlăturarea șablonului, la
orientarea fiecărui diriginte spre
aplicarea justă a normelor peda-
gogice. Iar dacă munca în cadrul
comisiei metodice va fi urmată în-
totdeauna și de ajutorul directo-
rului, desigur că unele lipsuri care
mai dăinuie acum voi putea fi în-
lăturate. Rare ori se întîmplă ca
directorii să ceară revederea și
îmbunătățirea planurilor calenda-
ristice, ei mulțumindu-se cu fap-
tul că planurile au fost predate în
termen. Dar directorul școlii are
obligația să studieze aceste pla-
nuri, să facă observații pe margi-
nea lor, să-i îndrumeze pe diri-
ginți și să urmărească dacă ob-
servațiile lor se respectă.
Este o datorie a conducătorului
școlii și a fiecărui profesor diri-
ginte în parte să lucreze cu grijă
și discemămînt la alcătuirea pla-
nurilor tematice pentru orele de
dirigenție. Succesul acestor ore va
fi mai bine asigurat dacă munca
desfășurată în cadrul lor se va
baza pe un plan corespunzător ce-
rințelor ridicate de colectivele cu
care lucrăm, dacă vom manifesta
toată grija pentru alegerea teme-
lor pe care vrem să le tratăm.
L PETRESCU
șirul vizitatorilor se confundă
cu primul din șirul exponatelor.
Profesorii au înțeles că această
emoție, această admirație consti-
tuie un bun cîștigat, că ele vor
trebui să fie transformate trep-
tat de aici în colo într-o înțe-
legere din ce în ce mai adîncă.
Ei și-au propus să folosească
pentru aceasta diferite mijloace,
printre care unul din cele mai
eficiente a fost discutarea celor
văzute într-o oră de dirigenție.
O temă a acestei discuții a con-
stituit-o peisajul din opera lui
Grigorescu. S-a clarificat cu
acest prilej importanța peisa-
jului în opera marelui pictor,
izvorul și specificul măiestriei
lui în acest gen. S-a dezvăluit
de asemenea patriotismul Iul
Grigorescu, contribuția pictoru-
lui la constituirea unui peisaj
românesc specific, format din
imaginile zămislite de pictor
de-a lungul peregrinărilor sale
prin țară. S-a arătat de aseme-
nea că frumusețea acestor pei-
saje stă nu numai în faptul că
locurile pictate de el sînt fru-
moase, ci și în calitățile tablouri-
lor, în coloritul lor, în. echilibrul
compoziției, în sinceritatea senti-
mentului cu care sînt pictate.
în urma unei astfel de vizite
nu se puteau dezbate, firește,
toate laturile operei lui Grigo-
rescu. Era important în special
să se trezească interesul copiilor
față de ea — și acest scop a
fost atins cu prisosință.
M. NEMET
«■Mii
Sfaturile și îndrumările tov. profesoare sînt întotdeauna preb
pentru președintele unității de pionieri.
Orientarea profesională
a elevilor
La Școala medie nr. 5 „Mihail
Sadoveanu" din Capitală se dă o
deosebită atenție orientării pro-
fesionale a viitorilor absolvenți.
încă de la începutul anului
școlar, Ia indicația conducerii
școlii, diriginții claselor a Xl-a
și-au întocmit un plan de acțiuni
menite să îndrume pașii elevilor
spre anumite profesiuni legate
de inclinațiile fiecăruia și tot-
odată de nevoile economiei țării
noastre. Fiecare diriginte a pur-
tat convorbiri cu profesorii cla-
sei pentru a cunoaște mai bine
pe elevi. Alegerea profesiunii a
fost obiectul mai multor ședințe
cu părinții.
La începutul acestui trimestru
în fiecare clasă a Xl-a au avut
loc ore de dirigenție cu subiectul
„Ce să fiu” ?. Analizînd prefe-
rințele fiecărui elev, diriginții au
subliniat necesitatea pregătirii
temeinice pe care trebuie să o
aibă oricine dorește să-și însu-
șească o profesiune.
Tot pentru îndrumarea viitori-
lor absolvenți diriginții au pro-
gramat o serie de vizite în între-
prinderi și instituții. Astfel, au
vizitat sau vor vizita în curînd
Uzinele „Grivița Roșie", Fa-
brica de confecții și tricotaje
„București”, Gospodăria agricolă
de stat „Roșia”, Casa Scînteîi,
Studioul cinematografic Buftea
ș.a.
Printre ultimele acțiuni or-
ganizate de școală în scopul ori-
entării profesionale a elevilor a
fost și adunarea cu tema : „întîl-
nire cu profesiunile”. La întîlnire
au participat oameni cu profe-
siuni diferite care le-au vorbit
elevilor despre frumusețea me-
seriei lor, precum și despre se-
*
Elevii clasei a Vil-a de la
Școala nr. 1 din Tîrnăveni au
purtat de curînd o discuție cu
tema „Orice meserie e frumoasă".
La discuția lor au participat și
un tînăr sudor, elev în clasa a IX-a
a școlii serale, un escavatorist
fruntaș, un chimist, un medic.
Cele spuse de oaspeți au deschis
în fața elevilor orizonturi noi.
riotitites pregS firii teoretice p
practice de care trecute jă osa
dovadă fiecare la kcul său de
muncă. Elevii au sscuitti cu de-
osebit interes pe inginerul meta-
lurgist Vasile Cotorbai de la Uzi-
nele de utilaj chimic și petrolifer
„Vulcan", care a vorbit despre
drumul pe care l-a parcurs el în
viață — de la muncitor Ia ingi-
ner. Muncitoarea textilistă Elena
Pod de la Fabrica de confecții și
tricotaje „București” le-a vord!>-
despre munca ei și a tovarășilor
ei, muncitori cu înaltă calificare,
pregătiți în școlile tehnice, des-
pre perspectivele de dezvoltare
ale acestora și i-a invitat să vină
să lucreze în fabrică unde mun-
citorii îi vor primi cu căldură și
le vor îndruma pașii. Despre ac-
tivitatea în domeniul construc-
țiilor le-a vorbit elevilor ingine-
rul constructor Sanda Hanganu
de la Institutul de construcții-
București, iar despre munca din
domeniul agriculturii inginerul
agronom Mihai Bălășescu de la
Institutul agronomic „Nicolae
Bălcescu". Nobila și frumoasa me-
serie a celui care educă pe vii-
torii metalurgiști, textiliști, con-
structori, agronomi a fost des-
crisă în cuvinte calde de pro-
fesorul și scriitorul Dumitra AI-
maș.
Fără îndoială că toate aceste
acțiuni organizate la Școala me-
die nr. 5 „M. Sadoveanu” vor a-
juta Ia orientarea elevilor în ale-
gerea profesiunii, îi vor îndruma
spre producție și spre facultăți
care pregătesc cadre pentru sec-
toarele cele mai importante ale
economiei noastre naționale.
VLAD. I. MIRCEA
i-au făcut să înțeleagă mai bine
cît de frumoasă, cît de plină de
roade este munca în producție.
Discuția a contribuit mult la în-
drumarea elevilor spre alegerea
unor meserii care să corespundă
atît aptitudinilor lor cît și cerin-
țelor economiei noastre socialiste.
Prof. VICTOR GHEȚIU
Tîrnăveni
PENTRU
VACANȚA
giiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin	kiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiihiiim
g	Se apropie vacanța de primăvară. Munca școlară, lecțiile, orele de curs vor fi întrerupte	=
g din nou un răstimp pentru a face loc zilelor de odihnă și reconfortare.	s
=	învățătorii și profesorii, cei care au datoria de a se ocupa în permanență de educația	=
§	copiilor, sînt și cei care îi ajută să-și petreacă zilele de vacanță într-un chip cît mai plăcut	g
=	și mai folositor. Desigur, cea mai mare parte a timpului va fi rezervată jocurilor în aer liber,	§
§	întrecerilor sportive, excursiilor, — acelor mijloace de destindere care, fiind pe măsura vîrstei lor,	=
g	H atrag îndeosebi pe copii. In egală măsură însă copiilor le place să citească o carte in-	e
g	teresantă sau să vadă o piesă de teatru frumoasă. Pentru a veni in ajutorul cadrelor didactice	g
g	prezentăm mai jos cîteva cărți și spectacole pe care le pot recomanda copiilor pentru zilele	g
vacanței.
Lecturi
încă o editură — editura ,fMe-
ridiane" — și-a înscris în preo-
cupările sale tipărirea de cărți
care să se adreseze celor mai
mici cititori. Vestea nu poate
decît să ne bucure. Sporirea nu-
mărului de volume, de titluri va
duce, firește, la mărirea număru-
lui de cititori, la dezvoltarea
gustului copiilor pentru literatu-
ră. Caracteristica lucrărilor a-
părute în Editura „Meridiane”
este ilustrația bogată, menită să
joace și ea, alături de text, un
puternic rol educativ.
^•-^Kherețe fără bătrînețe și via-
r ță fără de moarte”, cunoscutul
basm al lui Petre Ispirescu, for-
mează conținutul unuia din pri-
mele volume oferite de editură
școlarilor care încep să citească
singuri și celor care citesc... prin
intermediul educatoarei sau al
părinților. Ioana Olteș a înțeles
bine rolul pe care îl joacă ilus-
trația în lectura cărții pentru
ambele categorii de cititori și a
căutat nu numai să redea con-
ținutul basmului prin imagini
izbutite, viu colorate, ci și să
stîrnească interesul pentru lec-
tură, să stimuleze imaginația co-
pilului. Textul și ilustrația for-
mează un tot unitar, se între-
gesc, se completează reciproc.
Pagină cu pagină textul este în-
soțit de desene sugestive și atră-
gătoare, iar unele episoade sînt
foarte bogat ilustrate. Astfel, că-
sătoriei lui Făt-Frumos cu cea
mai mică dintre zîne pictorița
îi dedică mai multe pagini de
carte înfățișînd participarea în-
tregii naturi, a tuturor viețuitoa-
relor pădurii la acest eveniment.
Fără îndoială că aici Ioana Olteș
s-a inspirat foarte mult din „Că-
lin — file de poveste" și, impli-
cit, i-a pregătit pe micii lectori
pentru a pătrunde frumusețile
minunatelor versuri eminesciene.
Volumul prezintă și cîteva ar-
tificii grafice. Foarte plastic și
x-j^ivingător este redată, prin de-
cuparea hîrtiei și suprapunerea
imaginilor, transformarea calu-
lui într-un armăsar înaripat și
năzdrăvan.
Toate acestea fac pe micii citi-
tori să înțeleagă mai bine con-
ținutul textului.
Editura Tineretului — evident
cu o experiență mai îndelungată
în tipărirea cărților pentru copii
— a expus zilele acestea în vitri-
nele librăriilor cîteva cărți cu un
bogat conținut educativ, ilustrate
sugestiv și pe măsura înțelege-
rii cititorilor. Remarcăm printre
acestea cunoscutul basm „Scufi-
ța Roșie", ilustrat de Angi Pe-
trescu Tipărescu (păcat că	edi-
tura nu publică pe copertă și
numele autorului), „Capra	cu
trei iezi" cu ilustrații de Dem,
versurile lui Victor Eftimiu	—
„Un an întreg" cu desene	de
Clelia Ottone, povestea populară
ucraineană „Mănușa" și altele.
Editura Muzicală — care de
cîtva timp se preocupă mai în-
deaproape de educația muzicală
a micilor săi cititori — este pre-
zentă în librării cu volumele
„Cîntă lunca și pădurea" de L
Dem. Demetrescu și „Cartea cu
mărgele" (metodă de vioară pen-
tru preșcolari) de Elena Schmi-
tzer, cu îndrumări pentru pre-
dare de A. Gherțovici.
Piese de teatru
Actuala stagiune cunoaște o
îmbogățire substanțială a reper-
toriului tuturor teatrelor. Și dacă
pînă acum perioada puțin mai
încărcată a lucrărilor scrise nu a
permis organizarea unor vizio-
nări de spectacole pentru elevi,
zilele vacanței vor putea fi folo-
comanda spectacolul de teatru
ca pe un mijloc important de
îmbogățire a orizontului elevilor
de școală medie, de realizare a
educației lor estetice, de lărgire
a culturii lor generale.
Este bine să le recomandăm
elevilor în primul rînd piese din
dramaturgia contemporană. De
exemplu „întoarcerea" de Mihai
Beniuc sau „Passacaglia" de Ti-
tus Popovici — ambele la Tea-
trul „Lucia Sturdza Bulandra”
— piese inspirate din lupta pen-
tru eliberarea patriei de sub ju-
gul fascist. Lupta plină de jert-
fe a comuniștilor în ilegalitate și
încununarea acestei lupte prin
victoria definitivă asupra asu-
pritorilor este redată în piesele
„Oameni care tac" și „Oamenii
înving" de Al. Voitin, reprezen-
tate pe scena Teatrului Națio-
nal, precum și în poemul drama-
tic „Marele fluviu își adună a-
pele" de Dan Tărehilă — jucat
la Teatrul pentru tineret și co-
pii.
Lista pieselor contemporane
nu se închide aici. Ea poate fi
completată cu piesele lui V. Em.
Galan, AL Mirodan, Dorel Do-
rian, Radu Cosașu etc.
li vom îndruma desigur pe e-
levii noștri din clasele mari și
spre vizionarea spectacolelor
care prezintă piese ale scriitori-
lor clasici. La Teatrul Național
„I. L. Caragiale" poate fi văzut,
într-o distribuție excelentă, „Re-
gele Lear". De asemenea „Doi ti-
neri din Verona" la Teatrul
C.F.R.-Giulești și feeria „Cum
vă place" la Teatrul „Lucia
Sturdza Bulandra". „Cidul“ de
Corneille, „Tartuffe" și „Bolna-
vul închipuit" de Moliăre fac
parte din repertoriul actualei
stagiuni a Naționalului. Tot la
Teatrul Național sînt programa-
te dramatizările celebrelor roma-
ne ale lui Lev Tolstoi, „învierea"
și „Anna Karenina". Lista cu-
prinzînd opere dramatice de sea-
mă ale literaturii universale
poate fi continuată, căci nu-
meroase teatre din Capitală și
din provincie au dat viață opere-
lor lui Schiller, Gorki, Shaw,
Brecht etc.
Dar rolul profesorului, al diri-
gintelui nu se limitează numai
la a recomanda spectacolele pe
care le crede potrivite pentru
elevi El are și datoria de a dis-
cuta conținutul de idei al piese-
lor văzute, mesajul lor, realizai
rea lor artistică. Fără îndoială
că discuțiile de acest fel, purta-
te după vacanță, vor face ca
scopul propus inițial să fie atins
întru totul.
Spectacole
cu păpuși
și marionete
Teatrul de păpuși și cel de
marionete se bucură de simpa-
tia unanima a tuturor elevilor,
chiar și a celor din clasele niai
mari. A contribuit la aceasta
bogatul repertoriu abordat, va-
rietatea formelor de prezentare
a spectacolelor, conținutul fiecă-
rei piese.
Teatrul „Țăndărică", de pildă,
are în programul său piese care
se adresează tuturor categoriilor
de copii și tineri, de la preșco-
lari pînă la elevii claselor a
XI-a. Rămîne de datoria peda-
gogului să știe să le recomande
elevilor spectacolul potrivit vîrs-
tei — căci o diferență între pie-
sele cuprinse în repertoriu exis-
tă, desigur.
Elevii mai mari vor viziona cu
plăcere „Micul prinț" după Salut
Exupery, „Mîna cu cinci degete"
de Mircea Crișan și Alexandru
Andy și spectacolul „Umor pe
sfori", iar cei mai mici „Docto-
rul Aumădoare", „Albă ca Zăpa-
riucăi" și altele. Ultimele două
premiere ale Teatrului „Țăndă-
rică" — asupra cărora ne vom
opri mai mult — se adresează
tot celor mai mici spectatori.
„Cactus I-ul și ultimul", de
Mircea Sîntimbrianu, este un
basm și, ca orice basm, are eroi
din vremea de demult a regilor
și a dregătorilor cruzi și lacomi,
lume necunoscută copiilor de
ari Acțiunea piesei le dezvăluie
tocmai această stare de lucruri
existentă odinioară și îi face
să-și manifeste antipatia, ura,
față de toate fărădelegile săvâr-
șite de rege și sfetnicii săi. Toto-
dată în sufletul spectatorilor se
naște admirația față de oamenii
simpli din popor, pe care îi re-
prezintă istețul Pămătuf. Aceas-
ta au și dorit-o autorul și reali-
zatorii. Satisfacția generală care
cuprinde sala în momentul în
care asupritorii își primesc pe-
deapsa meritată este o dovadă
că mesajul educativ al piesei și-a
atins scopul.
Scrisă în stilul cu care ne-a
obișnuit Mircea Sîntimbrianu în
celelalte lucrări ale sale, piesa
prezentată de Teatrul „Țăndări-
că" abundă în scene pline de un
umor robust.
A doua premieră — piesa Iri-
nei Opran „Cea mai frumoasă
stea" — ne duce cu gîndul în
viitor, este un fel de povestire
științifico-fantastică. Tema —<
zborurile sau mai bine zis comu-
nicațiile în Cosmos — îi intere-
sează foarte mult pe spectatori.
Subiectul este foarte simplu,
obișnuit. Un copil scăpat de sub
supraveghere își lasă lecțiile la
o parte și fuge să-și caute tova-
răși de joacă ; grăbit, neatent, el
încalcă regulile de circulație,
este pedepsit și așa mai departe.
Totul se petrece ca în zilele
noastre. Numai că cel care îl
supraveghează pe micul Tu este
robotul cu creier electronic
Ka-ma, mijlocul de locomoție nu
este trotineta, ci o mică navă
cosmică, cel care îl pedepsește
pe micul erou pentru încălcarea
regulilor de circulație nu este
milițianul din colț, ci agentul
cosmic de circulație, iar tovarășii
de joacă sînt eăutați nu pe stra-
da învecinată, ci pe o altă pla-
netă, pe „cea mai frumoasă stea"
<— PămîntuL
In piesa Irinei Opran împleti-
rea fantasticului cu realul este
principalul izvor de învățăminte
— și este un izvor bogat.
Teatrul „Țăndărică" din Capi-
tală nu este singurul care va
prezenta elevilor aflați în vacan-
ță minunata artă păpușărească.
Teatrul școlar de marionete-
București, formațiile de păpu-
șari de pe lîngă cluburile și ca-
sele de cultură din Capitală își
așteaptă și ele în curînd specta-
torii.
Pregătiri intense se fac și în
provincie. Repertoriul Teatrului
„Ciufulici" din Ploiești va cu-
prinde „Ala bala portocala", „In
împărăția periei de dinți", „Pun-
guța cu doi bani" și „Doctorul
Aumădoare". Teatrul de păpuși
din Timișoara va prezenta spec-
tacole cu piesele „Necazurile lui
Șurubel", „Păcală", „Pantofiorul
năzdrăvan" și premiera „Fetele
din măr". Cu proaspetele pre-
miere „Răzvrătiții" și „Sfadă în
casă" și cu celelalte piese din re-
pertoriul său, Teatrul de păpuși
din Pitești va susține numeroase
spectacole în fața elevilor.
Pregătiri asemănătoare se fac
și în regiunile Brașov, Oltenia,
Banat, Bacău etc.
AL. I. VLADIMIR

Elevii Școlii profesionale din Oțelul Roșu sînt pasionați cititori. Bi
blioteca școlii este frecventată zilnic de un număr mare de elevi.
Se naște întrebarea
(de Ion Popescu - Puțuri)
Neîndoielnic că literatura pen-
tru copii este azi un sector deo-
sebit de important al literaturii.
Statul socialist acordă o atenție
de prim ordin problemei educa-
ției multilaterale a copiilor nu nu-
mai în cadrul școlii, ci și în afa-
ra acesteia, Editurile, casele raio-
nale de cultură, bibliotecile școla-
re și de cartier, casele de citit,
căminele culturale manifestă o
statornică grijă pentru lectura co-
piilor.
Ce calități trebuie să aibă cărți-
le scrise pentru copii ca să le
placă, să-i intereseze și prin acea-
sta să-i influențeze, să-i instruia-
scă, să-i educe ?; în ce măsură, în
ce condiții poate să fie fo-
losit fantasticul în cărțile pen-
tru copii 1 ; ce aspecte din viața
oamenilor maturi îi pot atrage, îi
pot interesa pe aceștia ? ; în ce
măsură poate fi folosit folclorul
ca lectură a copiilor ? j care formă
a literaturii e mai accesibilă co-
piilor ; proza sau versurile ? —
iată întrebări care îi preocupă în-
deaproape pe scriitori și pedagogi,
pe toți cei ce se interesează de
lectura copiilor.
Incontestabil că scrierile pentru
copii trebuie să corespundă psi-
hologiei cititorilor cărora li se a-
dresează. Ca să prezinte tipuri
veridice de copii, scriitorul tre-
buie să iie un foarte bun cunos-
cător al sufletului copiilor, al vie-
ții și preocupărilor lor
O izbutită lucrare pentru copii
apărută recent în Editura pentru
literatură este „Se naște întreba-
rea" de I. Popescu Puțuri — pri-
mul volum dintr-un ciclu intitulai
„Vestitorii primăverii". Autorul
dovedește un real talent de po-
vestitor al amintirilor, folosind un
stil simplu, sugestiv, plin de pros-
pețime.
„Se naște întrebarea" cuprinde
38 de episoade grupate în trei
cărți care formează o unitate, de-
oarece conținutul tuturor reflectă
momentele din viața de joc, de
bucurii, suferințe, căutări și fră-
mîntări ale personajului principal
al cărții — puiul de țăran loniță.
In jurul lui loniță este prezen-
tată o întreagă galerie de copii de
la țară, isteți, întreprinzători, învă-
țînd, greșind, jucîndu-se, certîn-
du-se, ascultînd sfaturile și poves-
tirile celor bătrînf, adesea neștiu-
tori de carte, dar cu o inteligență
vie și cu o mare experiență a vie-
ții. Intîlnim în carte și tipuri de
învățători și proiesori ai epocii'.
Bogăția de nume omenești, droaia
de capete pomenite în cele po-
vestite — cum spune autorul în-
suși — aparțin nu numai lumii
satului, ci și celei a orașului.
E vorba de argwil Craiova, ale
tale constituie un alt cadru social
în care se desfășoară o a doua
etapă a copilăriei lui loniță, ple-
cat într-o toamnă timpurie din sa-
tul Gioroc pe „drumul cu lumi-
nă", să învețe carte.
Nu sînt, în mulțimea de perso-
naje ale cărții tipuri extraordi-
nare, năzdrăvane. Se găsesc totuși
aci multe figuri luminoase, ală-
turi de cititorul care zîmbește,
rîde, se întristează, gîndește, cri-
tică. Cine nu-i îndrăgește pe
băieții care manifestă aptitudini
de comandant, ca Tulucă ? Cine
nu iubește pe buna învățătoare a
lui loniță ? Cine nu se apropie
CU Căldură de chipul mamei lui
loniță — Chera — o mamă tot
atît de bună, de muncitoare și de
necăjită ca și cea a Iui Creangă f
Care cititor nu se simte atras de
iigura lui Moș Barbu, robotnicul
singuratic din „Dumbravă' f
loniță, figura centrală a cărții,
copil al cîmpului, se distinge de
toți ceilalți eroi prin puternice
trăsături originale. Este perma-
nent frămîntat de întrebări, încli-
nat spre căutări. La început a în-
văfat de la cei din jur sa fie
religios pentru ca, în cele din
urmă, să constate că nu există
dumnezeu. Cîie probleme nu și-a
pus acest copil deștept, care din
primul an de școală își batea
capul să împartă exact „două
paie Ia trei măgari' 1
In căutările Iui, copilul acesta
se va dovedi deosebit de sen-
sibil la aspectul exploatării po-
poruhJf de către capitaliști și mo-
șieri. Pe acest drum el va ajunge
un critic al societății vechi, clădită
pe necinste, pe nedreptate și ex-
ploatare, un revoltat. In cele din
urmă va ajunge, după mari sufe-
rințe, să descopere imaginea unei
ordini sociale superioare, societa-
tea socialistă.
I. Popescu Puțuri povestește
curgător, clar, atrăgător. Prin cî-
teva propoziții reușește să contu-
reze tablouri, situații și personaje
tipice. Bun cunoscător al sufletu-
lui de copil și al fazelor de for-
mare a conștiinței sociale a copi-
lului, autorul reușește să înfăji-
șeze plastic, sugestiv, procesul de
transformare revoluționară a con-
științei lui loniță, eroul cărții.
Vocabularul, stilul sînt pe deplin
adecvate literaturii pentru copii.
Totul este exprimat în limba po-
porului și a copiilor poporului din
momentul istoric care se desfă-
șoară acțiunea cărții.
PENTRU SATUL SOCIALIST
Ce noutăți au mai sosit? La librăria 'din comuna Drăgărtești vin zilnic numeroși elevi pentru a cumpăra
noutățile apărute
Un sprijin de preț
Contribuția cadrelor didactice
la colectivizarea agriculturii
G.A.C. „Ana Ipătescu“ din co-
muna Braniștea, raionul Galați,
a luat ființă în anul 1950 cu un
număr de 74 familii și o suprafață
de 284 ha. teren arabil. Convin-
gîndu-se de avantajele muncii în
gospodăria colectivă, tot mai
mulți țărani muncitori au devenit
an după an membri ai ei. In
cursul lunii ianuarie a acestui an
au intrat în gospodăria colectivă
și ultimii țărani individuali din
comună.
Urmînd indicațiile organelor de
partid, căminul cultural, în care
activul de bază îl constituie ca-
drele didactice din comună, și-a
orientat întreaga activitate spre
sprijinirea întăririi economico-
organizatorice a G.A.C. șl spre
popularizarea rezultatelor obți-
nute de aceasta.
In mod deosebit s-au preocupat
cadrele didactice de populari-
zarea documentelor Consfătuirii
pe țară a colectiviștilor fruntași
insistînd asupra sarcinilor locale
în vederea realizării unei pro-
ducții sporite la toate culturile.
Pe această linie, după dezba-
terea documentelor Consfătuirii
au fost organizate două întîlniri
cu fruntașii recoltelor bogate din
cadrul gospodăriei, în care au
fost popularizate metodele fo-
losite de aceștia.
In vederea înarmării țăranilor
colectiviști cu cunoștințe agro-
zootehnice înaintate s-au organi-
zat în cadrul căminului cultural
două cercuri agrotehnice, două
cercuri zootehnice și un cerc
agrozootehnic, în care au fost
cuprinși membrii consiliului de
conducere al gospodăriei, briga-
dierii, șefii de echipă și colecti-
viștii fruntași. Pentru ceilalți
membri ai colectivei s-a organi-
zat un ciclu de conferințe cu
teme agrozootehnice adaptate la
profilul gospodăriei. Ciclurile de
cîte 14 lecții și 16 conferințe au
fost audiate de un mare număr de
colectiviști.
Brigada artistică a profesorilor
Brigada artistică formată din
tinerele cadre didactice ale Școlii
de 8 ani din comuna Căbești,
raionul Adj ud, a desfășurat în a-!
ceste zile o vie activitate în spri-
jinul încheierii procesului de co-
lectivizare a regiunii. Astfel, ea
a alcătuit un program special
cuprinzînd scenete și cîntece
care oglindesc viața în gospodă-
Căminul cultural a organizat de
asemenea cercuri de citit la
care pe baza unui plan elaborat
în funcție de condițiile locale
au fost dezbătute broșuri agro-
tehnice. Printre cei care au depus
o muncă rodnică la cercurile de
citit se numără învățătorii și pro-
fesorii Ana Hudrea, Elena Lun-
geanu, Maria Donea, Dumitru
Hudrea, Steliana Anghel, Ion
Totolici care au folosit uneori
aceste cercuri și ca mici labora-
toare de experimentare. La cercul
de citit nr. 6, condus de tov. Ste-
liana Anghel, de pildă, s-a
demonstrat cu ajutorul microsco-
pului alcătuirea diferitelor plante
și a substanțelor nutritive care
contribuie la dezvoltarea lor.
'Aceste demonstrații au fost înso-
țite de diafilme care să le facă
mai lămuritoare. Datorită de-
monstrațiilor de acest fel mulți
colectiviști s-au documentat asu-
pra unor metode privind apli-
carea îngrășămintelor naturale și
chimice în vederea obținerii unor
recolte tot mai bogate de porumb',
grîu, sfeclă de zahăr.
Mult interes au manifestat co-
lectiviștii pentru serile de calcul,
organizate cu sprijinul cadrelor
didactice pe teme cum sînt „Cu
cît se va mări venitul gospodă-
riei prin mărirea numărului de
vaci cu lapte", „Care va fi pro-
ducția de porumb prin aplicarea
îngrășămintelor naturale și chi-
mice" și altele.
Tot cu sprijinul cadrelor di-
dactice s-au organizat 5 seri de
întrebări și răspunsuri pe teme
agrozootehnice la care a parti-
cipat un număr considerabil de
colectiviști.
în scopul înlăturării din con-
știința oamenilor a concepțiilor
mistice, neștiințifice despre lume
și viață s-au ținut 19 expuneri
științifice pe teme privind apari-
ția vieții pe pămînt, evoluția
omului, descoperirea tainelor
naturii de către om, somnul și
visele etc. care au stîrnit un viu
ria agricolă colectivă, program
prezentat în comuna Căbești, în
satele Plopu, Fichilești și Sighi-
ca, precum și în alte localități
din raion. Spectacolele, la care
au participat aproape 2000 de
țărani muncitori, au avut un im-
portant rol agitatoric.
Prof. C. STEGARII
corn. Căbești, raionul Adjud
interes în rîndul țăranilor și în
special în rîndul femeilor. Cu
sprijinul comitetului comunal de
femei, al învățătoarelor și profe-
soarelor din comună s-a ținut uni
ciclu de conferințe cu caracter
educativ care a cuprins peste 80
colectiviste.
Acțiunile organizate la căminul
cultural cu sprijinul cadrelor di-
dactice au făcut să crească inte-
resul țăranilor muncitori pentru
cartea agrotehnică și științifică.
Din totalul de 13.271 cărți cîte
au fost citite în vara trecută și
pînă azi, 5435 au fost cărți agro-
zootehnice. Numărul cititorilor a
crescut în acest interval la 1128.
Un mijloc care contribuie la
mobilizarea colectiviștilor pentru
obținerea unor rezultate cît mai
bune în muncă, îl constituie agi-
tația vizuală. Gazetele și panou-
rile de stradă popularizează reali-
zările fruntașilor și critică pe cei
delăsători în muncă. Cadrele di-
dactice dintre care unele fac
parte din colectivul de redacție
al gazetelor, sprijină efectiv
buna organizare a acestor forme
de agitație.
Activitățile artistice și în spe-
cial repertoriul echipei de teatru
și textele brigăzii artistice de
agitație sînt axate pe rezultatele
bune obținute de fruntași. Astfel
au fost puse în scenă piese ca
„Neamurile" „Rîsul pămîntului”,
„Baba Dochia și brigadierul" și
altele. Brigada artistică de agita-
ție a pregătit spectacole ca:
„Moravuri și năravuri", „Colec-
tiva noastră-i bună", „Pe ogorul
înfrățit" și altele. Programele bri-
găzii au fost deosebit de efici-
ente. Mulți dintre cei criticați
pentru nerespectarea bunului ob-
ștesc sau a proastei calități a
muncii și-au schimbat în urma
lor atitudinea și s-au încadrat în
munca colectivă. La' alcătuirea
textelor și la instruirea artiștilor
amatori au adus o mare contribu-
ție tovarășii Dumitru Hudrea,
Ana Hudrea, Maria Donea șî
Elena Lungeanu din colectivul
școlii de 8 ani de comună.
A avut mult succes și con-
cursul „Cine știe cîștigă" pe teme
agrozootehnice, Ia care au parti-
cipat numeroși colectiviști.
Conștienți că prin munca lor
culturală contribuie la dezvol-
tarea și întărirea economico-
organizatorică a gospodăriei agri-
cole colective, învățătorii și pro-
fesorii din comuna Braniștea
caută să intensifice această
muncă, să-i dea un caracter cît
mai eficient.
înv. VASILE EFROSE
Braniștea, raionul Galați
Comuna Ernei a fost vizitată
în ultimul timp de mulți oaspeți.
Faima gospodăriei sale colective
a trecut de mult granițele ra-
ionului Mureș. Sute de țărani
muncitori au venit să învețe de
la cei din Ernei, să studieze ex-
periența gospodăriei lor frunta-
șe. Oaspeții au vizitat construc-
țiile acesteia, au văzut animalele,
silozurile de beton, au ascultat
explicațiile pricepute ale preșe-
dintelui, losif Raduly, au intrat
în casele colectiviștilor și au
admirat produsele primite de ei
pentru zilele muncă efectuate.
La bunul mers al gospodăriei,
Ia belșugul dobîndit de colecti-
viști aduce o contribuție de
seamă activitatea cultural-educa-
tivă multilaterală desfășurată
de învățătorii și profesorii școlii
din comună. Aceștia sînt mereu
alături de directoarea căminului,
tov. Ida Bartha, ajutînd-o să or-
ganizeze manifestări variate, cu
un conținut bogat.
Cadrele didactice își aduc
bunăoară contribuția la orga-
nizarea învățămîntului agricol.
In comună funcționează două
cercuri în care se studiază pro-
blemele producției vegetale, un
Cerc de legumicultura și pomi-
cultură și un cerc de zootehnie.
Valoroasă este îndeosebi contri-
buția pe care o aduce la buna
'desfășurare a activității acestor
cercuri profesorul de științe na-
turale Ladislau Szabo. Tot el se
preocupă îndeaproape de organi-
zarea concursurilor „Cine știe
cîștigă" pe teme agricole, care
se bucură de mult succes în rîn-
dul colectiviștilor. La aceste ma-
nifestări, care au loc săptămî-
nal, participă de fiecare dată
numeroși colectiviști.
Nu de mult a avut loc, de pil-
Mun<ă de lămurire
Străduindu-se să aducă o con-
tribuție cît mai largă la colecti-
vizarea totală a regiunii Bacău,
conducerea școlii medii din Tg.
Neamț, îndrumată de organizația
de partid și cu sprijinul grupei
sindicale, discută în cadrul lec-
toratului cu părinții probleme ca
„'Avantajele muncii în gospodă-
ria colectivă", „Importanța întă-
ririi economico-organizatorice a
gospodăriilor colective" etc.
La una din ședințele lectoratul
lui, colectivistul Nicolae Prutea-,
nu din gospodăria colectivă din
Blepca a vorbit despre felul cum
se desfășoară munca în cadrul
gospodăriei colective din satul
său, iar colectivistul Ion Ghera-
sim din Păstrăveni a arătat fe-
lul cum este retribuită munca în
atractive
Cadrele didactice din comuna
Corad, raionul Tecuci, desfășoară
o bogată activitate cultural-edu-
cativă în sprijinul întăririi econo-
mico-organizatorice a gospodări-
ei agricole colective.
De un interes deosebit se bu-
cură ,,serile de calcul". în cadrul
acestor seri s-au calculat, de pil-
dă, veniturile obținute de frunta-
șii recoltelor bogate din G-A.C,
foloasele dezvoltării sectorului
zootehnic. Calculele au arătat tot-
odată că pe baza sporirii produc-
ției la ha, a dezvoltării ramurilor
productive, în afara sporirii con-
siderabile a veniturilor colectiviș-
tilor s-ar putea realiza numai
într-un singur an construirea
unui local de școală de 8 ani și
a unei grădinițe pentru 200 de
copii.
Sînt atractive de asemenea „că-
lătoriile pe hartă". în aceste „că-
lătorii", organizate de cadre di-
dactice, se fac popasuri la dife-
rite gospodării agricole colective
din raion unde s-au obținut suc-
cese în ridicarea producției Ia ha,
în sporirea șj valorificarea su-
perioară a șeptelului etc., relie-
fîndu-se căile prin care metodele
folosite în acest scop ar putea fi
dă, un asemenea concurs cu
tema „Sarcinile de plan ale gos-
podăriei noastre în lumina
Directivelor celui de al IlI-lea
Congres al P.M.R.*. Profesorul a
elaborat în acest scop 21 de în-
trebări sau, mai bine zis, 21 de
grupe de întrebări menite să
contribuie la cunoașterea de că-
tre colectiviști a unor însemna-
te probleme de interes național
și să-i mobilizeze la îndeplinirea
sarcinilor de plan ale gospodă-
riei colective. De exemplu, o
întrebare suna în felul următor :
La ce cantitate trebuie să ajun-
gă producția cerealelor și păstă-
ioaselor pe plan național în anul
1965 ? Ce producție de cereale
trebuie obținută la Ernei în anul
1962 ?“ în același spirit au fost
formulate șî întrebările despre
creșterea animalelor. Alte între-
bări se refereau la mijloacele
care trebuie folosite pentru con-
solidarea economico-org, nizato-
rică a gospodăriei diȚ^jJErnei,
dînd colectiviștilor posibimăi ea
să facă propuneri cu privire '
înființarea unor noi ramuri de
producție și la sporirea produc-
ției la hectar.
Pe lîngă concursurile cu teme
economice se organizează și con-
cursuri cu teme științifice, sub
conducerea profesorului de isto-
rie Albert Ugron.
Organizarea sistematică a aces-
tor concursuri este numai o latu-
ră a bogatei activități cultu-
rale desfășurate de cadrele
didactice din comuna Ernei. Pe
drept cuvînt se poate spune că
munca acestora este un sprijin
de preț în continua întărire a
gospodăriei agricole colective.
AL. BARABAS
gospodăria colectivă din această
localitate. In cursul anului tre-
cut el a primit pentru fiecare zi
muncă 3,500 kg grîu, 6 kg po-
rumb, 0,250 kg zahăr și alte pro-
duse, precum și 15 lei în nume-
rar. în același timp ca retribuție
suplimentară pentru munca cu
echipa a primit peste opt mii
de lei.	• -
Munca de lămurire desfășura-
tă de colectivul școlii în cadrul
lectoratului cu părinții, alături
de celelalte activități propagan-
distice și agitatorice desfășurate
în rîndul țăranilor muncitori
pentru a le demonstra avantajele
muncii în gospodăria colectivă, a
dat roade din cele mai bogate.
Prof. G. APOSTOL’
Tg. Neamț
folosite și în G.A.C. din comuna
Corad.
Cadrele didactice din comună
dau o mare atenție și muncii în
rîndurile tinerilor colectiviști. In
fiecare săptămână, la ;.Joile tine-
retului", ele popularizează pe u-
temiștii fruntași în gospodărie,
metodele lor de muncă.
O mare contribuție aduc cadre-
le didactice la manifestările artis-
tice organizate în comună. Pro-
gramele brigăzilor artistice de a-
gitație cuprind texte șj melodii
dedicate colectiviștilor fruntași,
succeselor dobîndite de aceștia.
Ele nu scapă din vedere nici pe
cei delăsători, pe care îi satiri-
zează prin cîntec și joc.
O activitate asiduă desfășoară
cadrele didactice și pentru popu-
larizarea cărții. Ele au urmărit
popularizarea cărții agrozootehni-
ce, a literaturii beletristice cu
teme din viața satului' colectivi-
zat.
Pentru perioada care urmează
cadrele didactice din Corad se
pregătesc în vederea activității
culturale de primăvară și vară,
care va fi strîns legată de cam-
pania agricolă.