Proletari din toate țările, uniți-vă l
Organ al Ministerului Învațâmîntului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile dc învățămînt și Cultură
Anul XIII nr. 651
vineri 9 martie 1962
8 pagini 25 bani
Elevii de la Școala de
8 ani din comuna Dobroești privind dincolo de hotarele unde vezi cu ochiul liber.
Ziua internațională a femeii
Căi spre măiestrie
spirația spre per-
fecțiune constituie
una din trăsăturile
noii morale a mun-
cii din patria noas-
tră. Tendința ca-
racteristică spre o
continuă perfecționare este vizi-
bilă în toate sectoarele produc-
ției, ale activității sociale. In
rîndul învățătorilor și a profe-
sorilor, această tendință ia în
primul rînd forma unei preocu-
pări generale pentru ridicarea
măiestriei pedagogice.
Ca stimulent al perfecționării
profesionale a pedagogilor au
fost introduse nu de mult gra-
dele didactice. An de an sute de
învățători și profesori se pregă-
tesc pentru ca, prezentîndu-se la
examenele pentru obținerea gra-
delor, să atingă o treaptă supe-
rioară de calificare. Aceasta ră-
mîne însă numai una din for-
mele sub care se face vădită
preocuparea celor ce muncesc în
școli de a-și lărgi orizontul de
cunoștințe profesionale, de a-și
aprofunda priceperea pedagogică.
Este suficient să trecem doar
prin cîteva școli pentru a întîlni
alte și alte forme de manifes-
tare ale preocupărilor menite să
ducă la ridicarea calificării pro-
fesionale. La îndemîna pedago-
gilor se află nenumărate căi, ne-
numărate mijloace cu ajutorul
cărora pot atinge treptele supe-
rioare ale măiestriei pedagogice.
In însăși munca de fiecare zi
pe care o desfășoară în rîndul
elevilor învățătorul sau profeso-
rul învață. El observă dacă me-
toda pe care a folosit-o astăzi a
dat roade, dacă chipul în care a
explicat o problemă i-a făcut pe
elevi s-o înțeleagă sau nu, dacă
un anumit procedeu s-a dovedit
eficient. Și, în funcție de aceste
observații, el va folosi mîine a-
ceeași metodă, perfecționînd-o,
sau va căuta alta mai bună.
Aceasta este ceea ce se chea-
că a fiecărui pedagog în parte.
Ea nu râmine însă numai in fo-
it sul individual al celui ce a
cîștigat-o după îndelungate cău-
tări și strădanii. în școli sînt or-
ganizate forme de activitate care
facilitează transmiterea expe-
rienței personale a fiecărui pro-
fesor, împărtășirea observațiilor
și cunoștințelor adunate din
munca de zi cu zi, dezbaterea
colectivă a unor variate proble-
me de ordin pedagogic. Schim-
bul de experiență pe calea lec-
țiilor deschise, a discuțiilor în
urma asistențelor la lecții, a con-
sfătuirilor pe teme profesionale
organizate de grupele sindicale,
a activității comisiilor metodice,
cercurilor pedagogice, consiliilor
pedagogice, dă învățătorilor și
profesorilor zeci de prilejuri de
a descoperi noi aspecte ale
muncii pedagogice, de a-și cla-
rifica noi și noi probleme rămase
nedezlegate.
Să ne oprim la întîmplare în
cîteva școli din țară și vom ve-
dea cît de mare este însemnă-
tatea acestor forme de activi-
tate.
La Școala medie nr. 14 din
Cluj vom observa o grijă deo-
sebită pentru realizarea unei
munci cît mai rodnice în comi-
siile metodice. Dezbaterile pe
marginea unor referate, ca și
lecțiile deschise organizate din
inițiativa acestor comisii îi a-
jută pe învățători și profesori
să-și îmbunătățească munca de
la o zi la alta. Prin ce metode
putem contribui la îmbogățirea
vocabularului elevilor, la dezvol-
tarea deprinderilor lor de expri-
mare corectă și frumoasă ? ; cum
le clarificăm copiilor semnifica-
ția politică a fenomenelor so-
ciale ? ; cum poate fi mai bine
folosit materialul didactic în
lecțiile de istorie ? ; pe ce căi
putem contribui la dezvoltarea
gustului estetic al elevilor ? —
iată numai cîteva din întrebă-
ceastă școală le-au găsit răspuns
analizînd unele lecții deschise de
istorie, de limba romînă, de de-
sen etc. Multe alte probleme
și-au clarificat ei discutînd pe
marginea unor referate ca : „Des-
pre predarea lecțiilor de citire
cu conținut științific", „însem-
nătatea cultivării deprinderilor
de calcul mintal la clasele I—IV“,
„Metode pentru formarea unei
atitudini disciplinate în rîndu-
rile elevilor ”.
La Școala medie din Băilești,
regiunea Oltenia, activitatea co-
misiilor metodice are în vedere
obiective precise. învățătorii și
profesorii școlii și-au propus să
dezbată în acest an școlar o se-
rie de probleme privind educa-
ția comunistă a elevilor, legarea
învățămîntului de viață, de pro-
ducție, ridicarea nivelului elevi-
lor rămași în urmă la învăță-
(Continuare în pag. 4)
Sînt 52 de ani de cînd la
Copenhaga femeile din lu-
mea întreagă au ales ca zi
de sărbătoare a lor, simbol
al luptei înflăcărate pe care
o desfășoară pentru viitorul
fericit al copiilor, al omeni-
rii. ziua de 8 Martie, început
al primăverii. De mal bine
de o jumătate de veac tradi-
ția aceasta prinde rădăcini
tot mai puternice în viața
sutelor de milioane de femei
din lumea întreagă, în viața
popoarelor.
Zi de bilanț al succeselor
pe drumul afirmării femeii
în viața socială, 8 Martie
este în același timp o zi în
care femeile își exprimă pu-
ternic năzuințele lor de vii-
tor. Ridicate din starea mul-
tiseculară de robie, femeile
devin mereu mai mult, pre-
tutindeni, un factor activ al
luptei pentru pace, pentru
progres social.
In frunte pășesc femeile
din țările socialiste, cetățeni
egali în drepturi ai lumii
eliberate de exploatare, fe-
mei care muncesc umăr la
umăr cu bărbații in fabrici
și în uzine, pe ogoarele în-
frățite ale agriculturii socia-
liste, pe șantiere, în labora-
toare, în școli și care își spun
cuvîntul în cele mai înalte
probleme ale vieții obștești.
In rîndurile femeilor munci-
toare care contribuie la de-
săvîrșirea construcției socia-
liste a țării noastre se nu-
mără zeci de mii de femei
antrenate în întrecerea so-
cialistă pentru calitate care
se desfășoară în fabrici-
le și uzinele patriei. Co-
lectivistele, femeile care
muncesc în gospodăriile agri-
cole de stat au răspuns cu
înflăcărare chemării partidu-
lui, însușindu-și cele mai
înaintate metode de cultură
a plantelor și de creștere a
sectorului zootehnic al gos-
podăriilor pentru obținerea
unui belșug cît mai mare de
produse agricole. După nu-
mai un sfert de veac de cînd
analfabetismul număra mili-
oane de victime din rîndul
femeilor, țara noastră nu-
mără azi 155. 719 de lucră-
toare în domeniul învăță-
mîntului, artei, culturii și
științei și 11 mii de femei in-
gineri.
Pretutindeni, în toate ma-
rile probleme care frământă
astăzi omenirea și în primul
rînd în problema păcii fe-
meile își simt întreaga răs-
pundere. Numeroasele lor
acțiuni pe plan mondial do-
vedesc din plin acest lucru.
Femeile știu bine că feri-
cirea și bucuriile vieții des-
cătușate a oamenilor din ță-
rile socialiste — imagine lu-
minoasă a viitorului întregii
omeniri — care au fost cu-
cerite cu prețul unei uriașe
jertfe cer să fie apărate.
Salvgardarea păcii, apărarea
cuceririlor democratice, so-
cialiste constituie cea mai
înaltă chemare a conștiinței
umane din vremea noastră.
Luptînd pentru această cau-
ză vitală a omenirii femeile
dovedesc că nu au uitat și au
tras învățăminte din eveni-
mentele trecutului apropiat,
cînd fiara fascistă a aruncat
întreaga lume în vîlvătăile
războiului, cînd șirurile lungi
de trenuri duceau în Germa-
nia hitleristă îmbrăcămintea
unor femei și a unor copii a
căror viață se încheiase în
cuptoarele Auschwitz-ului și
ale Maidanek-ului. Ele știu
că mai există și astăzi în
lume milioane de femei în
țările Africii. Asiei și Ame-
rica Latine care văd cu du-
rere cum plaga imperialis-
mului le ucide pruncii îna-
inte ca aceștia să fi articu-
lat măcar vreodată cuvîn-
tul „mamă". Ele văd lim-
pede că în Franța și în Al-
geria fiara setoasă de singe
a fascismului ucide fără să
aleagă vieți omenești, vieți
de copii. „In aceste momente
grele pentru voi — le scriu
mamelor franceze mamele
eroilor „Tinerei gărzi" —
sîntem din toată inima ală-
turi de voi. Avem deplina
încredere că în Franța tradi-
țiilor libertății și democrației
fascismul nu va trece".
Ca o mărturie a forței
unite de acțiune a femeilor
conștiente de rolul lor în ho-
tărîrea soartei omenirii se
deschide în aceste zile la
Viena Intîlnirea mondială a
femeilor pentru dezarmare.
Sub semnul acestei lupte,
sărbătorirea Zilei de 8 Mar-
tie are cele mai adinei și
mai nobile semnificații.
Expoziție închinată zilei de 8 martie
De Ziua femeii elevele Șco-
lii de meserii nr. 1 din Capi-
tală au pregătit o frumoasă,
și bogată expoziție. Lucrări-
lor executate de viitoarele
specialiste în tehnica confec-
ției rivalizează cu cele mai
reușite parade ale modei, iar
cele de artă culinară ar pu-
tea sta cu cinste în
unui mare laborator
duse gospodărești și
serie.
în sala lucrărilor
tate de clasele de
întîlnești o varietate
vitrina
de pro-
de pati-
execu-
confecții
largă de
chia de după amiază și par-
desiul asortat lucrată de
Elena Moldoveanu din clasa
maistrei Ana Brizeami 7 ; ro-
chița cu grațioase desene mi-
gălite de Elena Buga, care
urmează numai de un an
cursurile școlii ? ; florile arti-
ficiale de măr și de cais lu-
crate în cercul de artizanat ?
Ar însemna să fii nedrept,
căci toate exponatele sînt o
mărturie a imaginației și ta-
lentului creator, a deosebitei
îndemânări a elevelor din sec-
rugă năpădită de flori multi-
colore de cîmp. Ne apropiem
și constatăm că buturuga e
un tort de ciocolată, iar flo-
rile sînt de zahăr. Iată o cu-
tie împodobită cu nestemate
de alune și migdale. Pretutin-
deni, în toate colțurile, nenu-
mărate „flori" aromate și gus-
toase...
Frumosul, bunăstarea au
pătruns adine în toate dome-
niile vieții din țara noastră.
rochii, pardesie, hăinuțe pen-
tru copii. Ce să admiri
întîi ? Rochia de seară
lame albastru, executată
eleva Elena Tărchilă din
ma i
din
de
anul
ția de confecții.
Surpriza pe care o
vizitatorilor viitoarele
liste în arta culinară
fel de plăcută. Parcă
rezervă
specia-
este la
ne-am
Lucrările prezentate la
zlția Școlii de meserii
din Capitală închinată
femeii sînt, într-un fel,
tio.'că din frumosul și
stacea acestei vieți. O
expo-
nr. 1
Zilei
o păr-
bună-
părti-
afla în vestita căsuță de turtă
dulce din basme. Iată o butu-
cică din bucuriile simple și
dragi femeilor din țara noa-
stră.
III sub îndrumarea profesoa-
vici ? ; ro-
In peisajul orașului Sinaia: un nou local de -școală medie. Poartă numele lui George Enescu
Activitatea organizațiilor sindicale din școli
A
In sprijinul procesului de învățămînt
Intre conducerea Școlii medii
nr. 1 din Baia Mare și activiștii
din grupele sindicale ale școlii
s-a statornicit o colaborare strîn-
să, rodnică. O formă de manifes-
tare a acestei colaborări o cons-
tituie organizarea consfătuirilor
de muncă, menite să ducă la
ridicarea nivelului calitativ al
procesului de învățămînt. Astfel
de consfătuiri se organizează pe-
riodic, cu sprijinul comisiilor me-
todice, pe baza unor referate ca-
re au la bază studiul concret al
metodelor bune folosite de pro-
fesorii cu multă experiență.
Pentru a veni in ajutorul ca-
drelor tinere, nu de mult a fost
organizată o consfătuire pe tema
„Metode și procedee de predare
a cunoștințelor și de notare a e-
levilor". Pe baza referatului cu
această temă, prezentat de pro-
fesoara de matematică Maria
Cordoș, s-au purtat discuții vii,
creatoare, care s-au soidat cu în-
vățăminte prețioase pentru ca-
drele didactice.
Aceasta s-a datorat faptului că
referatul a cuprins o seamă de
observații practice, desprinse din
asistentele făcute la lecțiile pre-
date de profesorii Vasile David
ți Sink Erica. S-a arătat, de pil-
dă, că la lecțiile predate de pro-
fesorul Vasile David la clasa a
X-a C se folosește cu măiestrie
metoda conversației euristice. La
Jecția ..Reducerea la primul ca-
dran". de pildă, datorită întrebă-
rilor clare și precise ale profe-
sorului, elevii au dedus cu ușu-
rință relațiile ce există între
funcțiile trigonometrice ale arce-
lor suplimentare, precum și ale
arcelor din cadranele III și IV.
Fixarea cunoștințelor s-a efec-
tuat pe tot parcursul lecției, prin
întrebări si exerciții. Au fost da-
te și alte exemple din care a re-
ieșit cu claritate că cei doi pro-
fesori despre care a vorbit refe-
ratul folosesc cu pricepere cele
mai bune metode de predare a
matematicii
Referatul a scos in evidență și
felul cum efectuează acești pro-
fesori verificarea cunoștințelor,
atît oral cît și pe baza lucrări-
lor scrise.
Trebuie subliniat faptul că
principalul rezultat al consfătuirii
de muncă a constat în largul
schimb de experiență realizat cu
acest prilej. Organizatorul grupei
sindicale, conducerea școlii și co-
misia metodică de matematică au
reușit să asigure o bază de dis-
cuții. posibilitatea unui larg
schimb de păreri. Profesorii ti-
neri au pus întrebări și au primit
răspunsuri competente.
Profesorul Eugen Novac, de pil-
dă, a subliniat în cuvîntul său
că a avut mult de învățat in le-
gătură cu folosirea metodei con-
versației și cu notarea elevilor.
El a considerat bun procedeul
profesoarei Maria Godza, care în
notarea elevilor ține evidența dis-
ciplinei la care sînt ascultați a-
ceștia, notind în dreptul fiecăruia
litera „A- dacă a fost ascultat la
algebră, ,.G“ dacă a fost ascul-
tat la geometrie și „T” dacă a
fost ascultat la trigonometrie.
Profesorii loan Dîrjan și Rodi-
ca Levay au apreciat ca pozitiv
procedeul folosit de tovarășul Va-
sile David care, atunci cînd vre-
un. elev vine la școală cu tema
neefectuată, îl cheamă la tablă și
verifică dacă știe s-o lucreze. In
felul acesta se pune capăt justi-
ficărilor ca : „am uitat caietul a-
casă", „am împrumutat caietul
unui alt elev" și altele
Participanții la consfătuirea de
muncă și mai ales cadrele tine-
re au scos în evidență necesitatea
de a se organiza cu regularitate
asemenea acțiuni
De la data cînd a avut Ioc
consfătuirea n-a trecut prea mul-
tă vreme. Totuși, de pe acum au
apărut semne vizibile ale eficien-
tei ei. La clasa a IX-a, B, unde
predă tovarășul Ion Dîrjan. deși
profesorul a devenit mai exigent,
o seamă de elevi au primit note
mai bune. Elevii Teofil Breban a
ajuns de la nota 7 la 8 și 9, Doi-
na Chira de la 5 la 7. Și numărul
exemplelor poate continua. La fel
și la clasa tovarășei Maria Man
Elevul Tiberiu Chiș, care avea
nota 4, are acum 7. Maria Hauși
a ajuns de la nota 6 la nota 8.
Rezultatele obținute în urma
consfătuirii de muncă au dove-
dit pe deplin că aceasta este una
din formele cele mai eficiente
pentru ridicarea nivelului proce-
sului instructiv-educativ, pentru
sprijinirea cadrelor didactice ti-
nere. Iată de ce activul grupei
sindicale va trebui să acorde toa-
tă atenția organizării regulate a
unor asemenea consfătuiri.
M. PA VEL
Emilia Mihalache — comuna
Siliștea, raionul Videle și Sandu
Constantin — comuna Hlipiceni,
raionul Botoșani.
Potrivit indicațiilor din îndrep-
tarul trimis de M.l.C. secțiilor de
învățămînt și cultură, absolvenții
școlilor medii care predau la cla-
sele V—VIII și care aveau un
stagiu cte peste 5 ani la data de
i august 1959 sînt asimilați la
salarizare cu învățătorii de cate-
goria i-a cu gradul definitiv, în
grupa corespunzătoare de vechi-
me avută la 1 august 1959. Ei nu
pot li trecuți în altă grupă de ve-
chime pînă cînd nu obțin califi-
carea pentru învățămînt și gra-
dul definitiv.
Dvs. aveți dreptul la aceeași sa-
larizare ca învățătorii de catego-
ria l-a cu gradul definitiv, grupa
5—10 ani și nu puteți trece în al-
ta grupă de vechime decît după
ce vă veți califica și obține gra-
dul definitiv
Olga Pleșca comuna Cristi-
nești, raionul Dorohoi și Viorel
Dima — comuna Șendrești, ra-
ionul Adjud.
Potrivit prevederilor legale în
vigoare, deoarece nu sînteți ca-
lificați pentru funcția de profe-
sor, nu puteți trece în altă grupă
de vechime decît după obținerea
calificării și trecerea examenului
de grad definitiv.
Mariana Ștefănescu — Ploiești.
Obligația didactică de predare a
maiștrilor-inslructori în cazul în-
cadrării lor cu norma anuală este
de 1050 ore. Acest lucru este pre-
cizat în îndreptarul trimis de
M.l.C. secțiilor de învățămînt si
cultură.
Orele ce depășesc obligația di-
dactică anuală de 1050 ore se
consideră cumul și sint remune-
rate ca atai'e. In cazul dvs„ cele
70 de ore ce depășesc obligația
de 1050 ore sînt considerate cu-
mul și sînt plătite și în timpul
vacanțelor de iarnă și primăvară ;
nu intră însă în calcularea in-
demnizației pentru concediul de
odihnă
Dumitru Văcaru, Brașov.
La stabilirea plutoanelor pen-
tru acordarea alocației de stat
pentru copii se iau în considera-
re, pe lingă salariul de bază și
indemnizația pentru predarea la
serul, dirig'enția și cumulul. Nu
se iau în considerare veniturile
realizate din plata cu ora.
Din scrisoarea dvs. rezultă că
ați rămas în continuare și după
1 septembrie 1961 în aceeași ca-
tegorie de salarizare și grupă de
vechime și cu aceleași sporuri
(dirigenție și cumul), pe care le-
ați avut anterior. In situația dvs.
nu nu intervenit prin urmare nici
un fel de schimbări, iar depășirea
plaionului pentru alocația de stat
pentru copii esle determinată doar
de majorarea salariului. Potri-
vit dispozițiilor în vigoare aveți
dreptul să primiți în continuare
alocația de stat pentru . r. ș'
la o eventuala majorare a sc c
lui peste cel stabilit la 1 -
brie 1961, ca urmare a trec- .u :
altă categorie de salarizare, a pv-
mirij altor sporuri sau a cmP • i
cumulului.
Un grup de cadre necalificate
din raionul Tecuci.
Întrebarea dvs. este vagă și prea
generală pentru ca să vă putem
da un răspuns concret.
Încadrarea și salarizarea dvs.
urmează să se iacă in conformi-
tate cu instrucțiunile de aplicare
a Hotărîrii nr. 1059/1959 și cu
completările date ulterior 'he
M.l.C.
Organele financiare de control
pot lua măsuri de îndreptare in
cazul cînd constată că salariza-
rea nu s-a făcut in mod cores-
p ur. "tot.
Vasilescu L. Costel — comuna
Ciorani, raionul Mizil.
Timpul servil pentru efectuarea
stagiului militar, indiferent de
sarcinile îndeplinite in acest
timp, nu se ia în considerare ia
calcularea stagiului de ocii .lațe
în învățămint. Se consideră ■ .R#
giu în învățămînt numai timpul
servit efectiv ia catedră 'i i
funcțiunile ce sînt precizau- prin
instrucțiunile de aplica te c •'
rîril nr. 1059/1959.
Prin urmare vă veți p er :
zenta la examenul de gr^
numai după ce veți serv:
(in 10 ani la catedră -
fiuni care se iau Li
ca stagiu în învățăm
I. Oprea —
giunea Cluj.
Modul de ca. ă-.re c .• 'a
examen :! de deiinirivai sta-
bilit prin regulamentul de aplica-
re a Hotărîrii nr. 1059/1959. Lu-
crarea scrisă la specialitate la e-
xamenul de definitivat nu este e-
liminatorie, nota obținută la scris
împreună cu nota obținută a >-
ral dind media la spec/ahu.- A-
ceasta medie este •-»« rnrnc r„
rie.
Candidafij la atMMi ev • -
finitivat au dreptul să -e f • 1 e
Ia examen de trei ori, in tre: Si -
uni consecutive. Cei care nu s-au
prezentat înlr-o sesiune din mo-
tive bine întemeiate se pol pre-
zenta in sesiunea următoare, in
cadrul dreptului de a da exame-
nul de trei ori.
In ajutorul candidaților la exa-
menele pentru obținerea gradelor
vin institutele de perfecționare
cadrelor didactice, care indică bi-
bliografia pentru toate temele din
programe, organizează consultații,
pun la dispoziție material biblio-
grafic etc.
Constantin Marinescu — comu-
na Hîriiug, raionul Lugoj și Mag-
daiena Bodo — Tg. Mureș.
Indemnizații^: pentru educatoa-
re se acordă în funcție de grupele
de copil existente și nu în func-
ție de numărul posturilor.
«ifiiraiiwiMiiiimwnniniw

Un grup de educatoare din re-
giunea Banat.
ÎNSEMNĂRI
Bl
BLIOGRAFI CE
ÎN EDITURA ACADEMIEI
R. P. R. a apărut
ISTORIA ROMÎNIEI voi. II
Istoria Romîniei cuprinde is-
toria patriei noastre din cele mai
Vechi timpuri (circa 600.000 ani
î.e.n.) pînă în zilele noastre. Lu-
crarea, realizată de un larg co-
lectiv de specialiști sub egida A-
cademiei R.P.R., are o mare va-
loare științifică și educativă. Scri-
să de pe pozițiile materialismu-
lui istoric, Istoria Romîniei sin-
tetizează rezultatele întregii ac-
tivități desfășurate în țara noas-
tră în domeniul cercetărilor is-
torice.
Volumul I, apărut în 1960, con-
ține istoria patriei de la apari-
ția omului pe teritoriul țării
noastre pînă în secolul IX inclu-
siv. Sînt prezentate închegarea
și formarea orînduirii comunei
primitive, apariția și consolidarea
orînduirii sclavagiste, formarea
statului dac incipient, stăpînirea
romană, lunga perioadă de tre-
cere spre feudalism etc. Volumul
se încheie cu tratarea problemei
fundamentale a istoriei noastre
vechi — formarea limbii și a po-
porului romîn.
Volumul II, apărut recent, cu-
prinde prima parte a orînduirii
feudale (secolul X—XVI). Prin-
cipalele probleme abordate în vo-
lum sînt apariția, consolidarea și
dezvoltarea modului de produc-
ție feudal, apariția primelor for-
mațiuni politice feudal incipien-
te pe teritoriul patriei noastre,
formarea statelor feudale Tran-
silvania, Moldova și Țara Romî-
nească, dezvoltarea relațiilor și
agravarea exploatării feudale,
răscoalele populare din 1437—•
1438 și 1514, lupta eroică a po-
porului romîn împotriva invaziei
și a cotropirii otomane. Volumul
se încheie cu epoca glorioasă a
lui Mihai Viteazul, cînd are loe
prima încercare de unire politi-
că a celor trei țări romîne.
Volumul conține 1.159 pagini
cu 315 figuri și 20 planșe. Prețul
„ÎNDRUMĂTORUL
CULTURAL"
A apărut recent nr. 2 — fe-
bruarie 1962 al revistei „îndru-
mătorul cultural11. Revista dedi-
că primele sale pagini muncii
culturale de masă pentru popu-
larizarea obiectivelor actuale ale
muncii din agricultură, în lumina
Consfătuirii pe țară a țăranilor
colectiviști. Revista cuprinde un
articol de fond cu această temă,
o consultație, articole relatînd
experiența căminelor culturale
etc. In sprijinul pregătirilor
pentru campania agricolă de
primăvară revista publică ar-
ticolele : „Un jurnal vorbit
cu tema „Să facem din
G.A.S. model de gospodărie so-
cialistă" și „Tractoriștii au ne-
voie de cunoștințe agrotehnice".
Numărul pe februarie al „în-
drumătorului Cultural" cuprinde
numeroase materiale în ajutorul
activului cultural din sindicate.
tot mai largi de oameni ai mun-
cii în activitatea culturală a sin-
dicatelor" sînt înfățișate aspecte
din experiența înaintată și prin-
cipalele sarcini ale comitetelor
sindicatelor în vederea realiză-
rii unei activități culturale bo-
gate în conținut, variate și atră-
gătoare, cu o largă sferă de cu-
prindere. Revista descrie de a-
semenea o inițiativă a consiliu-
lui sindical regional Iași în spri-
jinul producției — grupele de
informare și documentare tehni-
că — și înfățișează pe larg cum
sînt organizate „joile tineretului’
la uzinele „23 August" din Ca-
pitală.
Pentru a ajuta pe activiștii
culturali să organizeze manifes-
tări culturale complexe, pe te-
me actuale, revista publică două
ample consultații.
Pentru formațiile de teatru de
amatori de la orașe și sate sînt
publicate în acest număr piesele
„Sala de așteptare" de V. Bîrlă-
deanu și „Stupii cu pricina” de
Obligațiile de muncă și nt ’na
didactică pentru personaiu rude -
tic de conducere si aida- -
lic-ajutător sint slabiiile Pf t
instrucțiunile de aplicare a Hoia-
rlrii nr. 105911959. Potriv. u
instrucțiuni, norma d...J	« •
ducătoarelor din ins;uup	p- -
școlare este de 8 ore pe
care se include fi timpul pem u
pregătirea 'materialul instrui tv-
^ducativ și pregătirea coptifor
pentru începerea activităților e-
ducative. Tot în cadrul acestor
ore se include și timpul pentru
activitatea metodică. In obligația
de muncă a educatoarelor din in-
vățămintul preșcolar nu intră
însă și activitatea de culturali-
zare, întrucît norma lor didactică
este mai mare decît a celorlalte
cadre didactice.
Traian Gh. — comuna Băița —
raionul Cehul Silva niei.
Reconstituirea actelor de studii
se face pe bază de'martori, in
conformitate cu instrucțiunile
M.l.C. trimise secțiilor de învăță-
mint și cultură și școlilor. Urmea-
ză ca Dvs. să vă adresați școlii
din localitate care vă va da toate
îndrumările necesare și va întoc-
mi formele coivspunzătaare pentru
^tttfl«HMiiiimi»iiiiiifliiiniiiiiniiffliiiiiffliiHiiii™
| Educația estetică a elevilor |
——	=
DUPĂ LEGILE FRUMOSULUI
Nu se poate concepe educația
comunistă fără educația esteti-
că. „A construi viața după legile
frumosului", cum cerea Marx,
este năzuința primordială a o-
mului socialist și ea apare astăzi
în toate sferele vieții sociale.
Mijloacele prin care se reali-
zează educația estetică în școa-
lă sînt variate și multiple. Prin-
tre ele, orele de literatură romî-
nă ocupă un loc de seamă, căci
analiza operei literare, contac-
tul direct cu frumosul în arta
cuvîntului creează mari posibili-
tăți de formare și dezvoltare a
gustului pentru frumos
Cea dinții cerință a orei de
literatură este aceea de a trezi o
emoție estetică, un ecou emoțio-
nal prelungit și statornic în su-
fletul elevului. In- această privin-
ță are o mare importanță prima
lectură a operei în fața clasei.
De aceea, grija pentru lectura
țxpresivă trebuie să stea mereu
atenția profesorului. Ținînd
seama de acest lucru îi pregă-
tesc din vreme pe elevii care vor
citi texte in primă lectură, caut
să văd dacă ei au înțeles perfect
sensul lor, dacă sînt în stare să
citească nuanțat, căci nu e per-
mis ca tocmai efectul primei e-
moții să fie pierdut.
Trecînd la analiza operei lite-
rare caut să-i îndrum pe elevii
mei spre înțelegerea frumosului
întruchipat în personajele din
operele studiate. în conturarea
personajelor pornesc de la ade-
vărul că frumosul este fapta mo-
rală, fapta care răspunde celor
mai înaintate cerințe sociale.
De altfel, poporul, în înțelep-
ciunea lui, a calificat din vechi-
me atitudinea morală prin va-
lori estetice : eroii săi iubiți sint
caracterizați prin cele mai alese
însușiri sufletești și fizice. Con-
cordanța dintre bun și frumos,
bine și frumos e permanent pre-
zentă în creația populară. Ciobă-
nelul din „Miorița", bunăoară,
îmbină în cea mai înaltă măsură
eticul și esteticul, pe cînd asupri-
torul ia adesea chipul pe care îl
are „Manea slutu’ și urîtu’ / Ma-
nea grosu’ și-arțăgosu’“. Mircea
cel Bătrîn din „Scrisoarea 111“
de Eminescu îi emoționează pe
elevi prin grandoarea sa, care
apare în simplitate și modestie
și, dincolo de admirabilele ver-
suri eminesciene care-1 înfățișea-
ei intuiesc personajul viu, în-
suflețit de sentimentul demnită-
ții naționale și de un cald pa-
triotism. Cînd vom analiza per-
sonajul pozitiv din literatura de
după 23 August 1944 vom subli-
nia valoarea morală prin care se
realizează îndeosebi frumosul
vieții, concentrată în eroi ca An-
ton Filip, Ilie Barbu, Karoly
Bucși etc.
în construcția operei literare,
în compoziția ei apar elemente
arhitecturale de proporție și si-
metrie, în spațiu și timp, care
pot contribui mult la dezvoltarea
simțului estetic al elevilor. De
aceea le voi atrage atenția asu-
pra faptului că romanul „Nicoa-
ră Potcoavă“ de M. Sadoveanu,
de pildă, are o construcție cicli-
că, ca o spirală ascendentă, des-
chizînd perspectiva viitorului. A-
rătîndu-le că romanul se încheie
cu o scenă asemănătoare celei
cu care se deschide, îi voi ajuta
să înțeleagă că momentele po-
vestirii au îmbogățit semnifica-
ția ideii fundamentale a operei:
între momentul prim— „La ha-
nul lui Gorașcu Haramin" — și
momentul ultim, cîte nu s-au în-
tîmplat ! Alături de lupta po-
porului condus de Ion Vodă s-a
adăugat o nouă dovadă a spiri-
tului revoluționar al maselor a-
suprite, însuflețite de figura lu-
minoasă a lui Nicoară Potcoavă.
Simțul estetic al elevilor se
dezvoltă și prin analiza expresiei
artistice, prin analiza stilului și
limbii literaturii. Forța emoțio-
nală a cuvîntului, fie ca element
de construcție în propoziție și
frază, fie considerat limitat, în
colorarea și plasticizarea unei 1-
magini mai restrînse, trebuie
dezvăluită și folosită larg în
munca noastră de educație este-
tică, cuvîntul în literatură fiind
mijlocul care ne leagă direct de
faptul artistic. Prin analiza a-
tentă a expresiei poetice le dez-
rile artistice cuprinse în opera
literară, făcîndu-i să înțeleagă
mai ușor în ce constă frumuse-
țea unei opere literare, puterea
ei de a emoționa, de a comunica
nuanțele de gîndire și simțire
pe care le cuprinde.
Sarcina de a-i deprinde pe e-
levi să aprecieze valoarea cuvîn-
tului în vorbire, să stăpînească
sensul lui, să-i simtă puterea e-
moțională este în primul rînd o
sarcină a profesorului de litera-
tură și se realizează și prin ana-
liza limbii operei literare. Stabi-
lirea sensului propriu și figurat
al cuvîntului dă posibilitatea în-
țelegerii felului cum se întruchi-
pează ideile și sentimentele în
imagini artistice, cum aceleași cu-
vinte pot să exprime multiple și
variate sensuri : ..Zid de pace”
(Dosoftei) ..iubirea de moșie e un
zid' (Eminescu), ..Un zid eram
toți trei și peste vînt peste ză-
pezi, peste pustietate suiau din
ura noastră ziduri late nc-nvia-
se ziduri, mari pereți de ură“.„
(Jebeleanu). Analizînd toate ace-
ste versuri elevii înțeleg că aici
sensul figurat al cuvîntului „zid*
marchează, prin metaforă, forța
de neînvins a solidarității uma-
ne. Sau, comparind imaginile cre-
ate de „a rumeni ”, vom arăta că
în versurile „Pe un deal răsare
luna, ca o vatră de jăratic / Ru-
menind străvechii codri și caste-
lul singuratic" (Eminescu) „ru-
menind" realizează un efect pic-
tural, pe cînd în „Eroi ce rume-
nirăți zorii / Victoriilor proleta-
re" (Beniuc) sensul cuvîntului e
O plimbare
prin Parcul Libertății
Intr-o duminică de
sfîrșit de februarie,
diriginta clasei a
V-a „B“ de la Școa-
la de 8 ani „Barbu
St. Delavrancea" din
Capitală, tovarășa
Marghit Dascălii, a
plecat cu elevi» săi
într-o plimbare prin
Parcul Libertății. Era
o dimineață luminoa-
să, plăcută. De cu
seară se așternuse
peste parc o mantie
de zăpadă pufoasă și
sclipitoare, care la
acea oră nu fusese
călcată încă de ni-
meni.
Ideea unei plim-
bări în colectiv prin
parc i-a entuziasmat
pe elevi. Puțini îl
văzuseră îmbrăcat în
straiele iernii. De
aceea duminică, la
ora fixată, toți au
fost prezenți. Ba unii
își luaseră și sora
sau fratele mai mic.
De ce să nu se bucu-
re și ei de o plim-
bare ca asta ?
De fapt, plimbarea
a avut un scop bine
determinat —■ acela
de a dezvolta dra-
gostea elevilor pentru
natură, pentru fru-
musețile ei, de a le
trezi interes pentru
tot ceea ce-i încon-
joară, de a-i deprin-
de să înțeleagă și să
iubească frumosul,
să-l vadă și i lucru-
rile obișnuite, întîlni-
te la fiecare pas. In-
tr-un cuvînt, plim-
barea aceasta adău-
gată la minunatele
excursii prin țară,
pe care le-au făcut
copiii în timpul va-
canțelor, a venit să
completeze multiple-
le forme prin care
școala, profesorii,
diriginții, contribuie
la edzicarea estetică
Că ea și-a atins
scopul am aflat de
la elevii clasei. De
fapt, nu chiar de la
ei, ci din compune-
rile pe care le-au
scris in urma aces-
tei plimbări. Diri-
ginta îi îndemnase
să aștearnă pe caiet
tot ce le-a plăcut, ce
i-a impresionat mai
mult în parc. (Tre-
buie spus că nici un
elev n-a uitat să-și
ia de acasă un car-
nețel pe care, in tim-
pul plimbării, a fă-
cut însemnări. Ba
unii au făcut chiar
și cîteva schițe).
Am răsfoit cîteva
caiete cu compuneri.
Cîtă gingășie în
formulările lor stîn-
gace, copilărești, dar
care arată că, sub în-
drumarea pedagogi-
lor care îi călăuzesc,
elevii încep să înțe-
leagă și să iubească
frumusețile naturii
șl cele făurite de
mina omului.
„...O pornim pe
aleea principală stră-
juită de copaci ma-
jestuoși“ — așa își în-
cepe compunerea A-
drian losifescu. De-
corul i se pare „ca
de basm", iar dudui-
tul motoarelor unei
fabrici din apropiere
— „o simfonie plină
de viață". Mai mult,
el știe să vadă și e-
fectul pictural al
peisajului, notînd că
„pe luciul metalic al
lacului plutesc lin,
pline de grație, le-
bede albe și negre".
De la înălțimea
scărilor se vedea
o minunată pano-
ramă. „Ne-am luat
la întrecere în recu-
noașterea clădirilor
ce se vedeau în de-
altul: evocă jertfele luptătorilor
clasei muncitoare, adîncind ast-
fel sensul ideologic al poeziei.
Referindu-ne la forța con-
centrată și plină de sugestie a
cuvîntului ne putem folosi cu
mult succes de versurile maes-
trului Arghezi. Ca să arate stăpî-
nirea omului asupra pămîntului,
sentimentul de înfrățire al celor
ce muncesc de pretutindeni pre-
cum și avîntul omului către Cos-
mos, acestuia îi sînt necesare
doar două cuvinte — dar ce adin-
ei mi de gîndire și simțire închid
în ele : „E țara lui pămîntul și
1-a-mpletit cu cerul" („Cel ce
gîndește singur").
Exemplele pot fi nesfîrșite și
fiecare ar preciza noi și noi as-
pecte și nuanțe.
Analiza formei operelor lite-
rare este un mijloc eficient de
a le forma elevilor o exprimare
aleasă, de a-i feri, pc de o par-
te, de un limbaj stereotip, sărac
și simplist, iar pe de altă parte,
de exagerarea și artificialul me-
taforei forțate, care nu spune ni-
mic.
Aceste cîteva aspecte din mun-
ca de analiză a operei literare
arată doar o mică parte din po-
sibilitățile nelimitate ale litera-
turii de a dezvolta sentimentul
estetic al elevilor, de a-i ajuta
să înțeleagă și să guste opera
literară valoroasă, să fie exigenți
în aprecierile lor în toate dome-
niile artistice.
Prof. SILVIA PETRESCU
Școala medie „I. L. Caragiale"
București
zut Observatorul as-
tronomic, blocul
turn, Palatul tele-
foanelor, Ateneul"
spune în compunerea
ei Adina Dumi-
trescu.
Tot ceea ce au vă-
zut în parc a suge-
rat copiilor imagini
pline de prospețime,
plastice. Boschetele
acoperite de zăpadă
i-au părut Dorinei
Teodorescu „niște că-
ciuli uriașe de clă-
buc", iar felinarele
pitice „niște ochi
care clipesc în ză-
padă". Adina Dumi-
trescu și-a închipuit
(din descrierile diri-
gintei) cum arăta
parcul cu zeci de ani
în urmă — „o mlaș-
tină . de care toată
lumea se ferea". A-
cum, spune ea, ..par-
cul este o feerie".
Cum era și de aș-
teptat, n-a fost com-
punere in care să nu
se povestească cu
mult haz despre bă-
taia cu bulgări de
zăpadă, despre nenu-
măratele trînte pe
ghiață, despre toate
glumele și voia bună
care n-au lipsit în
această plimbare.
Ce a însemnat
pentru elevii clasei
a V-a „B" plimba-
rea în Parcul Liber-
tății ? O spun clar
cuvintele Monicăi
Străuț : „Tot ce am
văzut în Parcul Li-
bertății mi-a îmbo-
gățit cunoștințele,
m-a făcut să admir
și să prețuiesc mai
mult frumusețile na-
turii".
De alte comentarii
nici nu mai este ne-
voie.
MONICA VERDES
Pe lingă talent se mai cere ceva: să înveți, să asculți cu atenție
îndrumările profesorilor
La asta nu
Unul din mijloacele de educa-
ție estetică a elevilor este am-
bianța în care trăiesc ei în școa-
lă. Noile construcții școlare sînt
concepute astfel îneît să facă
față necesității de a-i educa în
spiritul frumosului. Sînt nu nu-
mai încăpătoare, judicios împăr-
țite, luminoase, ci și frumoase,
cu linii proporționale și elegan-
te, zugrăvite în culori atrăgătoa-
re, pastelate. Cîtă deosebire în-
tre noile localuri de școală și
vechile școli mohorîte, sumbre,
vopsite în culori închise pentru
a rezista la murdărie, adevărate
„cimitire ale tinereții", ca în
versurile lui Bacovia !
Astăzi elevilor le este drag să
pășească în școlile carc-i atrag
nu numai prin conținutul muncii
care se desfășoară în cadrul lor,
ci și prin înfățișarea lor veselă,
prietenoasă.
Iată, de pildă, Școala medie nr.
34 „C. A. Rosetti" din str. Bizet,
unul din punctele de reper ale
noului cartier Floreasca. Atunci
cînd își invită prietenii în noile
lor locuințe, mulți dinlre locuito-
rii cartierului precizează :	,,E
strada din dreapta (sau din stin-
gă) liceului, din fața sau din
spatele lui".
Clădirea mare, geometrică, pe
două treimi din sticlă, îți face,
atunci cînd te afli în interiorul
ei, impresia unei adevărate băi
de lumină.
La intrare te întîmpină un
mare panou cu nenumărate di-
plome de onoare și premii indi-
viduale și colective pentru activi-
tatea muzicală, teatrală etc. —
semn că în școală nu numai că
există preocupare pentru edu-
carea estetică a elevilor, dar că
această preocupare este și
rodnică.
Aproape în toate clasele sînt
ghivece de flori. Bustul lui Le-
nin dc la intrarea principală este
de asemenea înconjurat de flori.
I a etaje se găsesc citeva repro-
duceri din Grigorescu, a căror
prezență a avut un efect pozitiv
asupra elevilor: au mijlocit cu-
noașterea unor opere reprezen-
tative din plastica autohtonă. E-
levii nu numai că sînt informați
asupra subiectelor tablourilor,
dar au izbutit să pătrundă și
conținutul lor de idei, mesajul
lor. In clasa a XI-a, nu unul,
nici doi, ci un număr îmbucu-
rător de mare de elevi îți pot
vorbi cu competență despre se-
ninătatea, armonia, echilibrul,
robustețea fetei care toarce, de
Grigorescu, precum și despre
căldura, mișcarea și lumina unu-
ia din nenumăratele tablouri ale
aceluiași pictor înfățișînd un car
cu boi. La fel de buni cunoscă-
tori se dovedesc elevii și în fața
dramaticului și zguduitorului
„1907“ de Octav Băncilă. Ei dez-
văluie, aproape cu toții, un te-
meioic simț al culorii, liniilor.
s-au gîndit
luminii și, ceea ce este mai im-
portant, înțelegerea semnificației
mesajului pe care îl au aceste
opere de artă.
Față de posibilitățile ce le o-
feră clădirea și față de receptivi-
tatea elevilor nu s-au făcut însă
eforturi suficiente pe linia creă-
rii unei ambianțe care să con-
tribuie cît mai mult la educația
estetică. Coridoarele nu sînt or-
nate cu destul gust și nici mă-
car destul de curat întreținute.
Opera constructorilor acestei
școli, realizată cu atîta simț es-
tetic, cu atîta dragoste față de
tinerele vlăstare, nu a ’ fost
slujită în mod pe deplin cores-
punzător dc cei ce sînt însărci-
nați cu întreținerea școlii. Ta-
blourile se găsesc într-un număr
insuficient și așezate la întîm-
plare. Există coridoare unde
pereții sînt complet goi. Diferen-
ța dintre aspectul etajelor I și
II este prea mare, lăsînd să se
vadă că la baza distribuirii ta-
blourilor au stat considerente
străine de punctul de vedere pe-
dagogic. Este adevărat că sînt
unele locuri unde ajung mai pu-
țini vizitatori. Dacă pornim însă
de la principiul că în școală tot
ce se face este pentru elevi, că
ei trebuie să stea în centrul tu-
turor preocupărilor noastre, a-
tunci pretutindeni trebuie să
domnească aceeași ordine, a-
ceeași frumusețe și curățenie.
Tovarășii din școală ascultă cu
un aer autocritic opinia de mai
sus, părînd a spune : „Aveți
dreptate, dar la asta nu ne-am
gîndit".
Faptul că mai există elevi cu
o ținută nu tocmai îngrijită, fap-
tul că unii din ei mai rup flo-
rile puse ca ornament — lucru
pentru care cadrele școlii s-au
considerat îndreptățite să le
scoată de la intrarea elevilor și
de pe coridoarele unde circulă
ci mai mult — s-ar putea să fie
și un efect al faptului că preo-
cuparea pentru estetic mai lasă
uneori de dorit.
Clădirea școlii este deosebit de
propice pentru a arăta nu fru-
mos, ci foarte frumos. Mai multe
tablouri alese cu grijă, armonios
repartizate, bine puse în valoa-
re, ar avea un efect deosebit.
Plantele care, prin prospețimea
lor sînt atît dc adecvate unei
clădiri școlare, repartizate ju-
dicios și bine întreținute, ar fi
dc asemenea un bun mijloc de
a înfrumuseța școala.
Față de grija statului nostru
pentru a pune la dispoziția co-
piilor școli cît mai frumoase
este o datorie profesională și
patriotică de a depune lot efor-
tul pentru ca ele să fie împo-
dobite cît mai cu gust, așa cum
se cuvine și așa cum merită
elevii.
M. NEMET
iNVĂJÂMiNT DE (IL1LRĂ GENERALĂ
O lecție de bo :anicâ
In clasa a V-a a
Școlii de 8 ani
nr. 25 din Bucu-
rești nu este pînă
acum nici un elev
fără note de trece-
re la științele na-
turale. în catalog, notele de
8, 9 și 10 sînt cu mult mai
multe decît cele de 5 și 6.
Această situație îmbucurătoa-
re se datorește faptului că
profesoara Henrieta îonescu a
știut să dezvolte interesul și
dragostea elevilor pentru studie-
rea botanicii.
Dacă asiști la o lecție de bota-
nică în clasa amintită, încă de
la început atenția îți este atrasă
de varietatea materialului di-
dactic și de felul judicios cum
este folosit acesta. Priceperea
cu care elevii folosesc materia-
lul didactic atunci cînd dau răs-
punsuri la lecție dovedește de-
prinderea lor de a observa și
mînui acest material, cu care au
fost obișnuiți să lucreze în fie-
care oră.
La lecția la care s-a verificat
tema „Ceapa" și s-a explicat te-
ma „Sfecla de zahăr" au fost a-
duse în clasă — pe lîngă nume-
roase foi de ierbar — planșe, cu-
tiuțe cu semințe și material na-
tural. De asemenea, profesoara
a adus și broșura „Din viața
plantelor industriale". Elevii care
au vorbit despre părțile compo-
nente ale cepei au avut la dis-
poziție un bulb pe care l-au sec-
ționat, explicînd fiecare parte a
lui. întrebările puse i-au condus
spre observații și constatări in-
teresante asupra materialului
studiat. Astfel, unui elev care a
secționat bulbul i s-a cerut să
explice de ce frunzele care îl
formează sînt albe și groase. Cu
bulbul în mînă, desfăcînd fieca-
re frunză a lui, elevul a arătat
că acestea sînt albe deoarece
aici, neavînd loc fotosinteza, nu
CITIND MAREA CARTE
A NATURII
Spre cheile
Printre activitățile in-
teresante și atractive or-
ganizate cu elevii cer-
cului de geografie de la
școala medie din Rucăr
se află excursiile de o
zi. Organizate în impre.
jurimile localității ele
dau elevilor posibilita-
tea să studieze nemijlo-
cit marea carte a natu-
rii, să culeagă numeroa-
se cunoștințe. Totodată,
ele oferă profesorilor
prilejul de a demonstra
practic, pe teren, unele
probleme discutate teo-
retic cu elevii la lecții,
în timpul excursiilor e-
levii fac observații mul-
tiple legate de geomor-
fologie, climatologie, bio-
geograf ie, pedologie, geo.
grafie economică etc.
Prima excursie din a-
cest an i-a purtat pe e-
levi prin șeaua Posadei,
unde au putut vedea ve-
chiul drum roman din
care se păstrează o por-
țiune săpată în piatră
și de unde au zărit rui-
nele unei cetăți feudale
din secolul al Xll-lea.
Tot de aici elevii au vă-
zut culmile masivului
se formează clorofilă. Frunzele
sînt groase — a continuat elevul
explicația sa — pentru că aici
s-au depus substanțele nutritive
de rezervă ale plantei. Vorbind
despre floare, elevul întrebat a
folosit planșa care o reprezenta.
Lecția nouă despre sfecla de
zahăr, care a început cu un
scurt istoric completat cu lec-
tura unui fragment din bro-
șura „Din viața plantelor in-
dustriale", a fost expusă deose-
bit de atractiv datorită bogăției
materialului folosit de profesoa-
ră. Foi de ierbar ce cuprind
planta din primele stadii și pînă
la maturitate au circulat din
bancă în bancă, fiind observate
cu interes de elevi. O sfeclă ma-
re a fost secționată, s-au folosit
cutii cu semințe atunci cînd s-a
vorbit despre înmulțirea sfeclei
de zahăr. Observînd îndeaproa-
pe semințele elevii au constatat
că ele se prezintă asociate cîte
2—3, formînd glomerule. Elevii
și-au amintit că au mai învățat
despre glomerule și în lecția
despre structura solului.
Din răspunsurile lor cu privire
la viața plantelor sau la produc-
țiile obținute în cultura plante-
lor industriale în țara noastră
elevii au dovedit că posedă cu-
noștințe ce depășesc limitele
manualului. Enumerînd fabricile
de zahăr din țară, de pildă, ei
au amintit de fabrica nouă de
la Luduș despre care citiseră în
„Scînteia Pionierului", și au
menționat unele dintre prevede-
rile Directivelor Congresului al
III-lea al P.M.R. cu privire la
producția de zahăr. Participarea
activă a elevilor la lecție, com-
pletările făcute de ei pe baza
cunoștințelor din lecturi, ca și
răspunsurile corecte date la în-
trebările profesoarei dovedesc că
elevii acestei clase au îndrăgit
studiul botanicii, că învață cu
Ghimbavului
Bucegi, ale masivului
Făgăraș și mușcelele
care alcătuiesc subcar-
pații Getici, l-a intere-
sat mult explicația ge-
nezei depresiunilor Ru-
cărului și Podului Dîm-
boviței, în apropiere de
Podul Dîmboviței, ele-
vii au putut vedea chei-
le Dîmboviței, Dîmbovi-
cioarei, Orății, Crovului
și Ghimbavului care for-
mează cel mai mare
complex de chei din
țară. Mai departe au
străbătut cheile mici ale
Dîmboviței Și au urcat
pînă la gura peșterii un-
de li s-a explicat că for.
mele carstice de relief
au fost străbătute odi-
nioară de adevărate rî-
uri subterane care se
vărsau în Dîmbovița
cînd aceasta curgea cam
la același nivel cu gura
peșterii și că valea
Dîmboviței adincin-
du-se și-a creat un alt
drum mai adine, vechiul
drum răminlnd suspen-
dat și' ne fiind altceva
decît peștera. Intrînd în
peșteră elevii au admi-
rat minunatele grote,
stalagmite și stalactite
ce apăreau în lumina
torțelor.
în excursia la cheile
mari ale Dîmboviței și
cheile Ghimbavului ele-
vii au urcat pînă la vîr-
ful Piatra Dragoslave-
lor, cel mai înalt vîrf de
pe întreg traseul. Aici
Aproape d< peștera Dimbovicioarei
ușurință și plăcere la acest o-
biect.
Bogăția cunoștințelor pe care
le stăpînesc acești elevi ridică
problema dacă nu cumva ei sînt
supraîncărcați, dacă nu se acor-
dă aici o atenție disproporționa-
tă studiului științelor naturale în
dauna altor obiecte. Observînd
însă cum sînt organizate și cum
se desfășoară lecțiile de botanică
ținute de tov. îonescu îți dai
seama că profesoara nu numai
că nu-i supraîncarcă pe elevi, ci
dimpotrivă, explicîndu-le clar și
sistematic conținutul temelor, fo-
losind un material bogat și su-
gestiv îi ajută să plece din clasă
cu lecția în mare parte învățată.
Elevii ei nu sînt nevoiți să-și i-
magineze plante sau organe de
plante, ci le observă direct, ceea
ce îi face să înțeleagă mult mai
limpede și mai ușor cunoștințele
predate.
Scurtele lecturi pe care profe-
soara le face în clasă, ori de cîte
ori se ivește prilejul, stimulează
interesul elevilor pentru obiectul
studiat. Adesea ei cer lămuriri
despre cartea din care li s-a ci-
tit, o împrumută de la bibliote-
ca școlii și continuă lectura. In
felul acesta își îmbogățesc cuno-
ștințele cu noțiuni noi și intere-
sante despre viața plantelor, își
pun probleme și poartă discuții
care dovedesc interesul lor pen-
tru științele naturale.
Ieșind de la o astfel de lecție
îți dai seama care este cheia suc-
cesului obținut în munca ei de
profesoara caro predă botanica
la clasa a V-a a Școlii de 8 ani
nr. 25 din București — materialul
didactic bogat și sugestiv, ex-
punerea atractivă și lecturile inte-
resante. Sînt mijloace ce stau la
îndemîna fiecărui profesor, pen-
tru a obține succese asemănă-
toare.
C. DEMETRESCU
au recunoscut forme de
relief pe care le-au vă-
zut și în excursia trecu-
tă. Coborînd pe la Pris-
lop spre Rucăr au întîl-
nit o serie de fenomene
interesante cum ar fi
dolinele, ce vin să com-
pleteze gama de forme
carstice de suprafață,
dezvoltate pe roci calea-
roase foarte abundente
la est de valea Dîmbo-
viței.
O altă excursie a
avui drept obiectiv o re-
giune care aparține in
întregime masivului Fă-
găraș. Formele de relief
observate acum de elevi
au fost cu totul deose-
bite de cele cunoscute
în excursiile anterioare,
intrucît acestea se află
în bună parte pe roci
cristaline. La formele
de relief cunoscute deja
s-au adăugat, de data
aceasta, culmile Făgăra-
șului Și Coziei. A-
junși în Valea Argeșe-
lului, excursioniștii au
urmat firul văii pînă la
Nămăiești, unde, după
ce străbate culmea Ar-
geșelului, rîul întră în
zona subcarpatică. Pe
acest traseu elevii au
recunoscut o serie de
fenomene întîlnite și în
excursiile anterioare,
cum ar fi conurile de
dejecție și conurile de
grohotiș foarte abunden-
te aici, albia minoră, al-
bia majoră etc. Urmînd
panta rîului elevii au fă-
cut observații asupra
modului cum evoluează
Valea Argeșelului din
cursul superior pînă în
zona subcarpatică.
Astfel de excursii
constituie un prețios
mijloc de îmbogățire și
fixare a cunoștințelor
predate elevilor în cla-
să, la lecții.
L P.
«i?	■	• .	:	'	\ ■ ■ ■	. . .
Cînd le studiezi cu ajutorul materialului didactic, problemele teore-
tice de științe naturale devin mai simple
Căi spre măiestrie
(Urmare din pag. 1)
tură. De aceea au purtat în co-
misiile metodice discuții pe te-
me ca „Răspunderile dirigintelui
în munca de educație comunistă
a elevilor" sau „Despre aplicarea
în practică a cunoștințelor de
fizică". N-au fost neglijate însă
nici lecțiile deschise. Analiza
unor lecții ca „13 Decembrie
1918" (clasa a Xl-a), „Marile
construcții ale socialismului în
R.P.R." (clasa a Vl-a), „Lupta
partidului pentru instaurarea re-
gimului de democrație populară"
(clasa a IX-a) au prilejuit un
bogat schimb de experiență pe
tema conținutului ideologico-po-
litic al lecției.
Discuțiile care se poartă în co-
misiile metodice avînd drept
punct de plecare un referat sau
o lecție deschisă nu se rezumă
numai la aprecieri asupra refe-
ratului sau lecției respective.
Profesorii dau exemple din pro-
pria lor activitate, arată rezul-
tatele obținute de ei în munca la
catedră. Orientate astfel, ședin-
țele comisiilor metodice îmbină
în chip armonios dezbaterile a-
vînd caracter teoretic cu cele
privind activitatea concretă din
școlile respective. Sehimbînd în-
tre ei păreri, împărtășindu-și ex-
periența. pedagogii află ce au de
făcut pentru a-și îmbunătăți
munca, pentru a-și perfecționa
metodele de predare, pentru a
face un pas mai departe pe ca-
lea însușirii măiestriei pedago-
gice.
într-o măsură și mai largă se
realizează schimbul de experien-
ță în cadrul cercurilor pedago-
gice, care reușesc să cuprindă
cunoștințele mai variate, mai
largi, mai bogate ale cadrelor
didactice de aceeași specialitate
din mai multe școli.
Să ne referim, bunăoară, nu-
mai la una din ultimele ședințe
ale cercului pedagogic al profe-
sorilor de istorie din raionul
Costești. în această ședință s-a
discutat despre metodica pre-
dării lecțiilor de istorie la clasa
a Vll-a. După ce au asistat la
o lecție deschisă în care s-au
verificat cunoștințele elevilor în
legătură cu răscoala poporului
sub conducerea lui Tudor Vla-
dimirescu și s-a predat tema
„Țările Romîne între 1828—1848”,
profesorii au purtat discuții a-
supra felului cum trebuie să li
se explice elevilor problema con-
flictului dintre forțele de pro-
ducție și caracterul relațiilor de
producție, ca și problema rolului
maselor și al personalității în
istorie. Totodată, profesorii și-au
limpezit o serie de chestiuni în
legătură cu verificarea și fixa-
rea cunoștințelor elevilor, cu do-
zarea problemelor tratate în
funcție de capacitatea de înțele-
gere a acestora, cu utilizarea
tablei, cu metodica folosirii hăr-
ții în lecțiile de istorie.
Căutînd forme cît mai efi-
ciente de muncă metodică, mem-
brii cercului pedagogic de limbi
străine din Timișoara au discu-
tat într-una din ședințele ținute
în acest an școlar, despre ■:< iro-
nizarea lecțiilor deschise C.
tînd că uneori astfel de . ...	*
se desfășoară în cond:»:- nor-
male, ci capătă un caracter ar-
tificial și se deosebesc în
măsură de celelalte lecții aie
profesorului respectiv. membrii
cercului au hotărit să procedeze
într-un chip nou. In Ioc să par-
ticipe cu toții o dată la o singură
lecție deschisă, ei asistă pe rînd
la mai multe ore ale unui profe-
sor și adună observații în legă-
tură cu munca desfășurată de
acesta pe o perioadă mai înde-
lungată. Astfel, observațiile pe
baza cărora se desfășoară discu-
țiile în ședințele cercului oglin-
desc mai bine caracteristicile
muncii profesorului, prilejuiesc
lămurirea unor probleme cu
care fiecare profesor se mih-
nește în mod obișnuit în activi-
tatea sa, dar pe care nu le gă-
sești de obicei într-o lecție des-
chisă, desfășurată în condiții cu
totul deosebite.
Foarte rodnic este și schimbul
de experiență intre conducătorii
școlilor. Nu de mult, in orașul
Brașov a fost organizată o aștfel
de acțiune pentru directorii ‘1*-*
Iilor medii serale. Pornind de la
două referate participanții la
acest schimb de experiență și-au
împărtășit părerile și observa-
țiile în legătură cu organizarea,
îndrumarea și desfășurarea mun-
cii metodice în școlile serale și
cu utilizarea asistențelor în ve-
derea ridicării calității lecțiilor.
Un schimb de experiență asemă-
nător a fost organizat în raionul
Sînicolaul Mare. De data aceasta,
directorii, grupați în mai multe
colective, au urmărit activitatea
unei singure școli — școala din
Cenad — sub mai multe aspecte :
organizarea muncii directorului,
planificarea calendaristică, acti-
vitatea metodică și culturală a
învățătorilor și profesorilor și
Inunca diriginților. Pe baza ob-
servațiilor adunate de fiecare
colectiv s-au prezentai ap: i re-
ferate și coreferate și s-iu pur-
tat discuții. Toți cei care au . .. :
cuvîntul au comparat situei’!
întîlnite în școala gazdă cu cete
din propriile ier școli. Schimburi
de experiență asemănătoare
fost organizate și în orașul Ba-
cău, în raionul Deta, în orașul
Tg. Mureș și în multe alte loca-
lități.
Toate aceste ședințe, întîlrwri,
asistențe la lecții, discuții își ve-
rifică valoarea și își vădesc efi-
ciența în.progresele înregistrate
de fiecare pedagog în parte în
munca pi-actică din școală. Di-
rectorii învață să îndrume mai
bine activitatea cadrelor didac-
tice, profesorii reușesc să-și des-
fășoare mai bine lecțiile, să-și
ducă în condiții mai bune mun-
ca educativă. Iar rezultatul cel
mai important se concretizează
în pregătirea tot mai bună a
elevilor, în cunoștințele lor tot
mai bogate și mai profunde. în
dezvoltarea armonioasă a între-
gii lor personalități. Ceea ce
constituie, de fapt, scopul însuși
al tuturor strădaniilor noastre.
IMVĂȚĂMÎNT SERAL
Cunoștințe despre
e lectromagnetism
în școala serală, predarea ca-
pitolului privitor la electromag-
netism, care se studiază în clasa
a X-a, se poate baza într-o foar-
te largă măsură pe cunoștințele
pe care le au elevii din produc-
ție.
încep acest capitol cu preda-
rea cunoștințelor despre magne-
tul natural și proprietățile lui
care îi vor ajuta pe muncitorii-
elevi să înțeleagă mai bine dife-
ritele noțiuni din acest capitol :
inducția electromagnetică, forța
electromagnetică, forța electro-
dinamică etc. Pe parcursul pre-
dării capitolului le formez elevi-
lor noțiunea de spectru magne-
tic și cîmp magnetic și le explic
că forța electromagnetică poate
efectua lucrul mecanic datorită
faptului că acest cîmp dispune
de energia potențială.
Pentru a realiza o legătură cît
mai strînsă între lecțiile privi-
toare la electromagnetism și pro-
ducție vizitez secțiile uzinei „E-
lectrometalul", în special secții-
le de bobinaj unde lucrează
netice, ca și în explicarea inter-
acțiunii cu cenților, pornesc de
la o inovație văzută la întreprin-
derea „Carbochim". Este vorba,
anume, de o instalație care,
funcționînd pe baza interacțiu-
nii curenților, întrerupe circuitul,
oprind în felul acesta în mod au-
tomat motorul electric și împie-
dicind arderea lui. Muncitorii-e-
levi au înțeles importanța ino-
vației, deoarece ei știu că repa-
rarea unui motor durează foarte
mult
Fenomenul inducției îl explic
prin referiri la teoria electroni-
că și prin experiențe la care fo-
losesc un magnet de forma unei
potcoave, deoarece astfel deter-
minarea sensului liniilor de for-
ță se înțelege mai lesne. în ex-
plicarea fenomenului de autoin-
ducție pornesc de la exemple cu-
noscute de unii din elevii mei
(bobinarea bifilară). înțelegerea
temeinică a acestui fenomen es-
te foarte importantă deoarece va
fi utilizată și în clasa a Xl-a, la
predarea capitolului „Unde elec-
Moment reșițean: muncitori-elevi la școală.
In școlile serale ale regiunii Brașov
mulți din elevii mei. Vizitez de
asemenea și alte întreprinderi, ca
de pildă „Janos Herbak", „Teh-
nofrig", „Armătura" și „Metalul
Roșu", unde există instalații au-
tomate, generatoare și transfor-
matoare.
Muncitorii-elevi cunosc din
practică relația dintre numărul
de spire și intensitatea curentu-
lui electric. Pornind de la cuno-
ștințele lor și efectuînd expe-
riențe demonstrative îi ajut să
stabilească relația matematică
corespunzătoare. In felul acesta
muncitorii-elevi își însușesc cu-
noștințe temeinice despre fluxul
magnetic și determinarea facto-
rului de autoinducție, fenomene
cu care se întîlnesc des în prac-
tică, dar pe care înainte nu le
cunoșteau din punct de vedere
teoretic.
Aplicațiile electromagnetismu-
lui ne permit să dăm exemple
din orice secții ale întreprinderi-
lor unde lucrează elevii. De e-
xemplu, ne putem referi la so-
nerie, telegraf, relee, întrerupă-
tor-automat, difuzor electromag-
netic etc.
Vorbind despre utilizarea elec-
tromagneților le arăt elevilor că
acestea stau la baza automati-
. zării, care contribuie în cea mai
1 mare măsură la creșterea pro-
ductivității muncii și la îmbună-
tățirea calității produselor. In fe-
lul acesta elevii înțeleg mai bi-
ne Directivele Congresului al
III-lea al Partidului Muncito-
resc Romîn privind necesitatea
introducerii pe scară largă a au-
tomatizării și mecanizării pro-
ducției.
Pentru determinarea mărimii
forței electromagnetice pornesc
de la o experiență din care re-
zultă că, dacă se utilizează un
curent de intensitate mai mare,
un cîmp magnetic mai puternic
sau un conductor mai lung, forța
electromagnetică va fi mai mare.
In predarea forței electromag-
tromagnetice".
In predarea cunoștințelor des-
pre curentul alternativ și
pro-
prietățile lui scot în relief noțiu-
nile de intensitate și tensiune e-
fectivă și arăt efectul rezistențe-
lor inductivă, capacitivă și ohmi-
că în circuitul de curent aiter-
nativ. La acest capitol elevii
a-
duc numeroase exemple din pro-
ducție care constituie baza pen-
tru rezolvarea problemelor prac-
tice. Stabilind analogia între cu-
rentul continuu și cel alternativ,
accentuez intensitatea efectului
lor de căldură, ca și diferența
dintre efectul chimic și cel mag-
netic.
In explicarea generatorilor și
motorilor subliniez importanța
tehnică a fenomenului de induc-
ție în producerea curentului al-
ternativ prin generatoare. Explic
că energia electrică stă la baza
funcțiunii electromotoarelor și a-
răt cum se transformă energia
electrică în energie mecanică.
Cunoscînd fenomenul de induc-
ție și metoda producerii curen-
tului alternativ, elevii înțeleg u-
șor funcțiunea generatorului, re-
gimul lui, transformarea ener-
giei mecanice în energie electri-:
că și modul de funcționare a
transformatoarelor.
Transportarea energiei electrice
o demonstrez printr-o schemă și
prin experiențe datorită cărora
elevii pot observa transforma-
rea curentului electric.
Lecția cu tema „Importanța e-
lectrificării economiei naționale",
care încheie studiul electromag-
netismului, îi va face pe elevi
să înțeleagă pe deplin însemnă-
tatea Directivelor Congresului al
III-lea al P.M.R. cu privire la ne-
cesitatea dezvoltării producției
de energie electrică, pentru con-
tinua înflorire a economiei noa-
stre naționale.
Prof. ZOLTAN MEDVECZKY
Cluj
Vizttele profesorilor în producfe
Pentru a-i ajuta pe muncitorii-
elevi să-și însușească cunoștin-
țele teoretice pe baza experien-
ței pe care au dobîndit-o în
munca din producție, profesorii
de matematică, fizică, chimie,
desen etc. de la cursul seral care
funcționează pe lîngă Școala me-
die „Nicolae Bălcescu” din ora-
șul Brăila caută să cunoască ei
înșiși cît mai bine secțiile și a-
telierele unde lucrează elevii.
Astfel ei au vizitat întreprinde-
rile „Progresul”, „Laminorul”,
„1 Mai” ș.a., interesîndu-se în-
deaproape îndeosebi de proble-
mele mecanizării și automatizării
diferitelor faze ale procesului
tehnologic. Ei au stat de vorbă
cu maiștri și ingineri de la cabi-
netul tehnic cu care s-au sfătuit
în vederea alcătuirii unor pro-
bleme cu date din producție. De
asemenea, au cules numeroase
materiale pentru ilustrarea lec--
or, pentru fundamentarea pre-*
i
Bunăoară, la lecția de fizică
privind legea lui Joule-Lenz, s-au
dat exemple privind funcționarea
cuptoarelor electrice de la Uzi-
nele „Progresul”, precum și e-
xemple din activitatea întreprin-
derii „Laminorul”, unde se efec-
tuează sudura electrică prin con-
tact. La lecțiile în care s-a vor-
bit despre proprietățile corpurilor
solide și despre rezistența ma-
terialelor s-au folosit exemple
privind mașina de încercat re-
zistența materialelor, la care lu-
crează muncitorii-elevi de la în-
treprinderea „Laminorul”. Lă-
muritoare pentru elevi au fost și
exemplele în legătură cu
țarea, trefilarea, laminarea
date la lecția „Prelucrarea
terialelor”.
Contactul nemijlocit cu
ștan-
etc.
ma-
'ducția îi ajută pe profesori
țină lecții tot mai bune.
pro-
să
n uzinele și fabri-
cile regiunii Bra-
șov, ca și în între-
prinderile întregii
țări lucrează astăzi
numeroși tineri ca-
re au absolvit sau
urmează școlile serale. Este un
semn al epocii noastre socialiste,
este semnul ridicării necontenite
a nivelului cultural al maselor,
este semnul că Directivele Con-
gresului al III-lea al P.M.R. cu
privire la dezvoltarea și îmbună-
tățirea continuă a învățămîntu-
lui seral sînt larg aplicate în
practică.
Viața a dovedit cu prisosință
că, așa cum arăta tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej în cu-
vîntarea rostită Ia cea de-a H-a
Conferință pe țară a asociațiilor
studențești, drumul cel mai si-
gur spre învățămîntul superior,
spre o înaltă calificare profesio-
nală, duce prin școala muncii
în fabrică, în uzină, în mină, în
gospodăria agricolă de stat, în
gospodăria agricolă colectivă.
Conștienți de marea însemnă-
tate a muncii lor, profesorii
care lucrează în școlile serale ale
regiunii Brașov se străduiesc, în
marea lor majoritate, să înar-
meze elevii cu cunoștințe temei-
nice, să lege cît mai strîns a-
ceste cunoștințe de problemele
concrete ale producției. Ei asi-
gură lecțiilor un bogat conținut
științific, se preocupă de expu-
nerea clară a noțiunilor, legilor
sau teoremelor predate, de pre-
gătirea individuală a tuturor e-
levilor, de folosirea unor me-
tode variate pentru a asigura
însușirea cunoștințelor de către
elevi. în scopul de a-i ajuta pe
muncitorii-elevi să plece cu lec-
ția învățată încă din clasă, mulți
profesori din școlile serale a-
cordă în procesul predării o
mare atenție fixării cunoștințe-
lor, folosesc scheme ample, fac
apel la cunoștințele și experien-
ța din producție a elevilor, dau
exemple din munca lor, folosesc
cu succes materialul didactic și
experimental. Așa se procedează,
de exemplu, la Școala medie se-
rală din Mediaș. La o lecție de
geografie cu tema „Agricultura
R.P.R.", bunăoară, predată în
clasa a VUI-a a acestei școli,
s-au folosit documentele de
partid și de stat referitoare la
dezvoltarea agriculturii socialiste
și exemple privind rezultatele
obținute de gospodăriile agrico-
le colective din regiunea Brașov.
La orele de matematică, fizică
și chimie de la această școală
se utilizează elemente cunoscute
de elevi din practica producției,
ceea ce a sporit mult interesul
lor pentru studiu Iată cîteva
exemple. Pe baza studiului lucru-
lui mecanic și a puterii elevii din
clasa a VHI-a au calculat pu-
terea ciocanelor automate cu
care se lucrează la întreprinde-
rile „Automecanica", „Emailul
Roșu", „Gaz Metan" etc. La lec-
țiile despre electroliză elevii cla-
sei a X-a, muncitori Ia fabrica
„Vasia Vasilescu" au fost solici-
tați să arate cum se aplică pro-
cesul electrolizei în întreprinde-
rea lor la nichelarea și cromarea
Există însă, din păcate, și unii
profesori care țin lecții cu nivel
științific scăzut, care nu leagă
suficient conținutul predării de
practică. De exemplu, profesoara
Cecilia Firea din Brașov predă
nesistematic și fără material di-
dactic corespunzător. Profesoara
Eliza Drăghici de la Săcele nu
pune accentul pe explicarea lo-
gică a cunoștințelor de limba și
literatura romînă, pierzîndu-se
în amănunte care n-au nici o im-
portanță. 0 serie de profesori nu
se preocupă suficient de edita-
rea supraîncărcării elevilor prin-
tr-o justă planificare a materiei
și prin ajutorarea individuală a
fiecăruia din ei în parte. Astfel
de profesori nu acordă suficien-
tă atenție verificării cunoștințe-
lor elevilor, în așa fel ca în
decursul unui semestru intero-
garea lor repetată să ducă la ci-
mentarea cunoștințelor. Mai
mult: unii profesori, ca Mar-
gareta Colibaș, El. Mesaroș, Su-
zane Maier, I. Iliuț și Ana Ducar
din orașul Brașov nu au a-
sigurat în primul semestru
parcurgerea întregului material
planificat. Profesorul Remus Ur-
zică de la Școala serală din Bra-
șov neglijează verificarea și fi-
xarea cunoștințelor.
Astfel de lipsuri trebuie lichi-
date cu desăvârșire pentru ca
munca anului școlar să se în-
cheie pretutindeni cu rezultate
bune.
înțelegînd că școlii serale îi
revine un rol important în edu-
carea comunistă a muncitorilor-
elevi, în dezvoltarea multilate-
rală a personalității lor, nu-
meroși profesori din școlile se-
rale acordă o mare atenție mun-
cii educative. Rezultate frumoa-
se pe această linie au obținut,
de pildă, colectivele pedagogice
de la școlile medii serale nr. 2
și nr. 5 din Brașov, de la Școala
medie serală nr. 3 din Sibiu și
altele. Un deosebit interes în
rîndul muncitorilor-elevi au stîr-
nit orele de dirigenție cu teme
ca „Grija partidului și guvernu-
lui pentru tineret", „Itinerar pe
marile șantiere ale patriei",
„Comportarea tinerilor" etc. —
teme care i-au făcut să discute
cu însuflețire însemnate pro-
bleme politice și etice.
Cu elevii școlilor serale din
Brașov s-a organizat vizionarea
în colectiv și apoi discutarea u-
nor filme ca „Cerul Balticei" și
„Cer senin", vizite la muzee, ex-
poziții.
Tot mai des folosesc cadrele
didactice din școlile serale opi-
nia colectivului de elevi pentru
combaterea manifestărilor de
indisciplină, pentru educarea ti-
nerilor în spiritul moralei comu-
niste.
La dezvoltarea multilaterală a
tinerilor contribuie mult și edu-
cația estetică, care se realizează
în procesul zilnic al muncii din
școală. Pot fi citate ca exemple
în această privință școlile sera-
le nr. 1 și nr. 3 Sibiu, nr. 2 și
nr. 5 din Brașov, nr. 1 din Si-
ghișoara, nr. 1 din Făgăraș, nr. 1
din Mediaș și altele, unde se des-
fășoară o bogată activitate în
vederea formării gustului pentru
sc folosesc larg orele de di-
rigenție, manifestările muzicale,
vizitele la expozițiile de artă
plastică, vizionarea
de teatru.
Este necesar ca
drele didactice din
să acorde și mai
educației estetice,
pe elevi să vadă
spectacolelor
pe viitor ca-
școlile serale
mare atenție
îndrumindu-i
frumosul în
muncă, să intensifice lectura o-
perelor literare, să le dezvolte
activitatea artistică.
în îndeplinirea sarcinilor care
stau în fața școlii serale un rol
important revine cadrelor de
conducere din aceste școli, pri-
ceperii lor de a organiza în așa
fel procesul instructiv-educativ
îneît să asigure cît mai buna lui
desfășurare. Mulți directori de
școli serale — de pildă directorii
școlilor serale nr. 4 și nr. 5 din
Brașov, ai școlilor serale din Si-
ghișoara, Făgăraș, Sibiu, Mediaș
— mobilizează cadrele didactice
la lupta pentru îmbunătățirea
calității lecțiilor, pentru ridica-
rea nivelului de cunoștințe al e-
levilor, le îndrumă și manifestă
exigență față de munca lor.
Trebuie să amintim însă că
unii directori de școli serale n-au
urmărit permanent munca tu-
turor profesorilor în clasă, pre-
gătirea lor pentru lecții, așa in-
cit acestea să devină cît mai in-
teresante și să-i stimuleze la
diu și pe elevii cu rezultate
slabe la învățătură.
Directorii școlilor serale
stu-
mai
tre-
buie să se apropie mai mult de
elevi, să cunoască pe fiecare din
ei în parte și să îndrume pas
cu pas munca desfășurată de
profesori pentru desăvîrșirea
pregătirii lor, pentru
nivelului lor ideologic,
profesional, în așa fel
asigure buna pregătire
tului din producție.
în regiunea Brașov
șoară o muncă intensă
ridicarea
politic și
ca ei să
a tinere-
se desfă-
de gene-
ralizare și răspîndire a experien-
ței înaintate obținute de profe-
sorii care predau în școlile se-
rale. De o deosebită utilitate
practică sînt în această privință
discuțiile pe teme concrete pur-
tate în cadrul comisiilor meto-
dice. La școlile serale din Sibiu
au fost discutate, de exemplu,
temele „Vocabularul activ și pa-
siv al elevilor", „Verificarea cu-
noștințelor", „Cum să le formăm
elevilor deprinderi de muncă in-
dependentă în pregătirea școla-
ră" etc.
Pentru a consolida succesele
dobîndite, pentru a înlătura lip-
surile și a obține noi realizări,
cadrele didactice din școlile se-
rale ale regiunii Brașov se stră-
duiesc să-și îmbunătățească ne-
contenit activitatea, să-și îndepli-
nească
nobila
ducare
elevi.
în condiții cît mai bune
muncă de instruire și e-
a tinerilor muncitori-
MIRCEA BALTESCU
adjunct al șefului
secției regionale
de învățămînt și cultură
ILIE NICOLAIE
inspector metodist
Prof. A. ALBICI
Brăila

ÎNVĂȚĂMÎNT PROFESIONAL $| TEHNIC
Predarea noțiunilor
de desen tehnic
Grupul școlar „Oțelul Roșu", atelierul de lăcătușărie. . Lucrări practice tub indrun-oret maistrului-
instructor.
încredere in forțele proprii
Școala profesională specială
nr.’ 10 din Bistrița pregătește e-
levele cu deficiențe motorii să
intre în viața socială și să poa-
tă îndeplini în condiții cît mai
bune meseriile din domeniul tex-
tilelor și confecțiilor.
In această privință joacă un
rol important, alături de lecții
și de munca practică, activitatea
desfășurată în cadrul cercurilor
din școală. Lucrînd în cercurile
de cusături artistice, de flori ar-
tificiale etc., elevele dobîndesc
încredere în posibilitățile și
torțele proprii, își dezvoltă sim-
țul estetic, învață să îmbine ar-
tistic culorile, să efectueze lu-
crări proprii originale. Adesea
vizitatorii expozițiilor organizate
de școală rămîn îneîntați de cele
văzute aici, iar unele din lucră-
rile expuse pot rivaliza cu cele
prezentate de specialiste cu ex-
periență, deși pe etichete vezi
semnături modeste ca Malinici
Maria. anul I B, Naftan Ioana,
anul III B, ori Solomon Ana,
anul III A.
La cercul de flori artificiale
sînt înscrise numeroase eleve de
la secția de țesătorie. Florile de
măr, de cais, macii, viorelele,
margaretele lucrate de ele și ex-
puse în vitrinele din școală sînt
atît de reușite, îneît le-ai crede
proaspăt culese.
Desigur că pentru a ajunge la
această măiestrie a fost nevoie
dc multă răbdare, de muncă mi-
găloasă. S-a început cu lucrări
simple — zorele — executate din
hirtie creponată și montate pe
fir de iederă. Fiecare elevă a în-
vățat, sub îndrumarea atentă a
conducătoarei cercului, cum se
efectuează decuparea, apretarea,
călcarea și presarea materialu-
lui, apoi modelarea și montarea
diferitelor părți componente ale
florii. Armonizarea culorilor, sta-
bilirea mărimii petalelor și frun-
zelor, așezarea florilor pe ram
au fost lăsate însă chiar de la
început la aprecierea elevelor,
pentru a le dezvolta spiritul
creator și a le satisface dorința
de a-și manifesta preferințele, dc
a aduce în muncă o cît mai lar-
gă contribuție personală. Și aici,
ca de altfel Ia orice activitate
practică organizată în școală, e-
levele găsesc teren de îmbogăți-
re și aplicare a cunoștințelor lor
și posibilitatea de a se familia-
riza mai ușor cu noi termeni ști-
ințifici ca petale, sepale, nervuri
etc., de a cunoaște numele, se-
zonul de înflorire a diferitelor
flori de cîmp sau de grădină,
valoarea lor ca plante medici-
nale.
Faptul că succesele dobîndite
de eleve sînt popularizate prin
gazetele de perete și stația de
radioficare a școlii, prin organi-
zarea de expoziții etc. contribuie
mult la stimularea elevelor, Ia
sporirea încrederii lor în posi-
bilitățile pe care le au.
în cadrul cercului literar ele-
torilor noștri la tezaurul culturii
universale. Aprofundînd studiul
unor opere literare cum sînt bu-
năoară „NUtrea Cocor", „Ceta-
tea de foc“, „Desfășurarea", „Se-
tea" ele pătrund mai bine sensul
luptei pline de pasiune și abne-
gație a unor eroi îndrăgiți din
literatura noastră contemporană.
Printre mijloacele cele mai
larg folosite în cadrul cercului
literar se numără citirea artis-
tică. recitările, dramatizările u-
nor lucrări literare, punerea în
scenă a diferitelor piese de tea-
tru, interpretarea de cîntece din
folclorul nou etc. Pe scară largă
sînt folosite de asemenea dia-
filmele, prin vizionarea cărora
se fixează cunoștințele în legă-
tură cu viața și opera unor scri-
itori, se dezvoltă sentimentul
patriotic, dragostea pentru reali-
zările regimului nostru și pentru
frumusețile patriei.
Cu ocazia diferitelor manifes-
tări culturale organizate în ca-
drul școlii, in oraș și în raion,
membrele cercului literar au pre-
zentat programe atractive referi-
toare la viața școlii.
Un rol deosebit il are in școa-
lă activitatea cercului sportiv,
în organizarea acestuia s-a por-
nit de la întocmirea fișei me-
dicale a membrelor sale pentru
a se cunoaște precis ce exerciții
fizice sînt indicate pentru fie-
care din ele, astfel ca cercul să
aducă o contribuție cît mai efi-
cientă la întărirea sănătății lor,
să le facă pe deplin apte de a-și
practica meseria aleasă. Mem-
brele cercului sportiv sînt împăr-
țite in 8 grupe după felul și gra-
dul deficiențelor. Această repar-
tizare face posibilă practicarea
aproximativ a aceluiași program
de exerciții pentru fiecare gru-
pă. La alegerea exercițiilor fo-
losite in scop corectiv se ține
Viitorii meșteri ai
La Centrul școlar forestier din
Blaj se pregătesc muncitori cali-
ficați pentru specialitatea tîm-
plărie, precum și mașiniști pen-
tru agregatele de prelucrare a
lemnului.
In primul an de studiu, cu-
noștințele căpătate la lecțiile
teoretice sînt aprofundate prin
executarea practică în atelierul
școlii a diferitelor lucrări de
tîmplărie. La sfîrșitul acestei pe-
rioade elevii pot să execute, cu
mijloace manuale simple, majori-
tatea operațiilor de prelucrare a
lemnului, deci să realizeze anu-
mite produse de tîmplărie.
în anii II și III elevii studiază
prelucrarea mecanică a lemnului,
deci învață caracteristicile și
modul de reglare a utilajelor
principale în vederea asigurării
preciziei de lucru la nivelul do-
tării tehnice înaintate de care
seama și de specificul lucrărilor
efectuate în atelier, urmărindu-
se formarea deprinderilor de
muncă prin exerciții pentru mă-
rirea mobilității diferitelor arti-
culații (de exemplu glezna la
elevele de Ia secția croitorie, ar-
ticulația degetelor și a mîinii
pentru cele de la țesătorie), co-
ordonarea mișcării brațelor,
pentru dezvoltarea forței mem-
brelor superioare și inferioare
etc.
Accesibilitatea exercițiilor, ar
tît în ceea ce privește executa-
rea mișcărilor cît și gradul de
cheltuire a efortului fizic, este
asigurată prin respectarea crite-
riilor de vîrstă și a nivelului să-
nătății. Pentru a da activităților
din cerc un caracter cît mai a-
tractiv aici se practică jocuri cu
mingea și se învață unele dan-
suri.
Activitatea din cadrul cercului
sportiv contribuie și la dezvol-
tarea unor calități morale —
perseverența, spiritul de co-
lectiv, intr-ajutorarea.
Prin țoale aceste forme și mij-
loace specifice, activitatea în
cercuri contribuie în marc mă-
sură la formarea deprinderilor
de muncă independentă, a cu-
rajului, a capacității de a rezol-
va probleme legate de organiza-
rea producției. De aceea, alături
de celelalte preocupări, grija
pentru buna organizare și des-
fășurare a activității în cercuri
este considerată de către cadrele
didactice ale școlii ca o sarcină
de mare răspundere și impor-
tanță, atît pentru dezvoltarea
generală fizică și psihică a ele-
velor cît și pentru mărirea ca-
pacității lor de muncă.
Prof. AURORA SOCINA
Bistrița
prelucrării lemnului
tică la derulare învață cum se
reglează mașina în funcție de
grosimea furnirelor și de viteza
de rotație a bușteanului. Cei
care efectuează practica la presă
își dau seama că realizarea unui
regim de presare corect cere să
se controleze în permanență pa-
rametri temperaturii de presare
și ai presiunii specifice.
Prin împletirea strînsă a cu-
noștințelor teoretice cu partici-
parea activă la procesul de pro-
ducție, elevii învață să-și aplice
cunoștințele în mod creator, pre-
gătindu-se pentru a deveni mun-
citori destoinici. Astfel mulți
dintre ei reușesc, datorită bunei
lor pregătiri teoretice și practice,
să efectueze lucrările de produc-
ție la nivelul cerințelor tehnicii
moderne cu care sînt înzestrate
noile combinate de industriali-
zare a lemnului în care își fac
Conținutul și desfășurarea lec-
țiilor de desen tehnic sînt deter-,
minate de obiectivul final al pre-
dării acestei discipline — însu-:
șirea de către elevi a unor no-
țiuni complexe, care să le dea
posibilitatea de a reprezenta în
desen orice piesă din specialita-
tea pentru care se pregătesc sau
din alte specialități înrudite.
Acest obiectiv l-am urmărit chiar
de la început, cînd le-am pre-
zentat ucenicilor și elevilor im-
portanța desenului tehnic în pro-
cesul de producție, instrumen-
tele de desen și manipularea lor.
Primele exerciții au avut drept
scop efectuarea contururilor care
să exprime într-un plan de pro-
iecție, sau în două planuri forma
unor piese simple, cunoscute de
către elevi din activitatea lor zil-
nică. Am pus accentul numai pe
conturul exterior al pieselor, ast-
fel incit chiar la primele lecții
de instruire practică, fără a avea
noțiuni despre schiță, elevii să
poată executa operațiile după
desene de contur. Evident că în
cadrul instructajului curent mai-
strul-instructor a trebuit să facă
unele completări asupra schiței
— alegerea vederilor, notarea
etc. Noțiunile predate cu acest
prilej de către maistrul-instruc-
tor au fost cît se poate de sim-
ple și accesibile elevilor, ele ur-
mînd să fie adîncite corespunză-
tor la executarea schițelor în ca-
drul desenului tehnic.
Trecerea Ia desenul geometrie
impune o metodă specifică de
prezentare a problemelor : mai
întîi enunțarea textului proble-
mei și notarea din punct de ve-
dere grafic a elementelor cunos-
cute, iar apoi, pe parcursul lec-
ției, notarea cu o linie de altă
grosime a elementelor necunos-
cute, aflate prin construcție. A-
ceastă metodă mi-a îngăduit să
urmăresc mai bine rezolvarea
problemelor legate de precizia
executării figurilor. Accentul
l-am pus întotdeauna pe scoa-
terea în evidență a jocului dintre
liniile de contur, liniile între-
rupte de construcții etc., elevii
puțind să-șî dea seama astfel cu
mai multă ușurință și de inter-
pretarea științifică a unor pro-
bleme ea, de pildă, construcția
tangentelor exterioare și interioa-
re la cerc. Aceasta i-a pregătit
pentru problemele de proiecție,
care cer o interpretare științifică
mult mai riguroasă, deoarece tre-
buie întotdeauna raportate la
elementele reale din spațiu.
Folosirea ca material didactic
a triedrului de proiecție mi-a dat
posibilitatea să le lămuresc mai
ușor elevilor poziția din spațiu a
planelor de bază — vertical, ori-
zontal și lateral—permițîndu-mî
în același timp să fac o bună
comparație între planele de po-
ziție generală și cele de poziție
particulară. în toate cazurile am
căutat să precizez prin exemple
,Convorbire de specialitate" între elevii de la școala profesiona
aplicative, caracteristicile acestor
plane, ajutîndu-i pe elevi să-și
reprezinte figurile în spațiu. Am
căutat să adîncesc cunoștințele
elevilor privind împărțirea spa-
țiului în cele opt triedre prin
aplicații cu privire la proiecția
punctului, dreptei, suprafețelor
etc. Cred că este bine ca astfel
de aplicații să se facă după ce
ucenicii și elevii au înțeles și
procedeul de rotire al planelor
vertical, orizontal și lateral de
proiecție.
Insistînd asupra corelației care
trebuie să existe între obiectele
de învățămînt, am folosit coor-
donatele x, y, z, în cazul proiec-
ției ortogonale a diferitelor ele-
mente geometrice. Totodată i-am
antrenat pe elevi în rezolvarea
problemelor privind determinarea
grafică a valorilor unoța dintre
acw:e c*oric-nate. Astfel și-cu
putut d seama și de
ur.ei funcții inte-T-teutc la me-
tenatică și care are aplic
ia tripla proiecție. In cadrai p: o-
blcmelor date am insistat asupra
determinării mărimii adevărate a
unui segment de dreaptă prin fo-
losirea metodei triunghi,
dreptunghic. Datorita folosirii
metodelor clasice ale gc-ometrx'
descriptive — schimbările de
plan, rotația și rabotarea — ele-
vii și-au dat seama de import .1-
ța desenului din punct de vedere
practic, deoarece au reușit să
afle mărimea adevărată a unui
segment de dreaptă—latura unui
triunghi, a unui dreptunghi, pă-
trat, exagon, diametrul unui cerc,
muchia unui corp geometric oa-
recare etc. — care în cele trei
proiecții apare deformat de pers-
pectivă.
Cînd am trecut la predarea in-
tersecțiilor de poliedre și corpuri
rotunde am căutat să folosesc în
mod științific planele ajutătoare,
pentru a-i ajuta pe elevi să-și
însușească metodele de găsire a
punctelor comune poligoanelor și
curbelor. De asemenea, am in-
sistat mult asupra aplicațiilor
metodei mobilului, care clarifică
problema unirii punctelor de in-
tersecție și ajută la determina-
rea elementelor văzute în epură.
Ca rezultat al experienței pro-
prii am ajuns la concluzia că
este foarte bine ca la problemele
privind intersecțiile de corpuri,
care sînt cele mai dificile, elevii
să urmărească în desfășurare
tît punctele comune cît și cela”
separate. Astfel ei sînt puși în
situația să gîndească mai atent
și să-și însușească temeinic cele
învățate.
Temeinica însușire a desenului
geometric și de proiecție îi înar-
mează pe elevi cu cunoștințe și
deprinderi deosebit de necesare
la alcătuirea schițelor și dese-
nului la scară.
Ing. CONSTANTIN MOCANU
Iași
vele îsi lărgesc orizontul cunoș-
rimclnr de cvlrnrâ oeneraiă. în-
dispun complexele de industria-
lizare a lemnului de Ia Gherla și
practica.
Prof. MIHAI DUMITRU
Deocamdată doar talentate eleve ale Școlii elementare de muzică și
arte plastice din Galați. Mii ne, cine știe, poate mari pictorițe.
PRIN BIBUOJECILE ȘCOLARE

Internatele și semiinternatele
sprijin in munca educativă
Internatele și semiinternatele
școlare au o mare însemnătate
pentru educarea elevilor pe care
îi găzduiesc putînd aduce o mare
contribuție la pregătirea tineri-
lor ca viitori cetățeni destoinici
ai țării.
Pornind de la sarcinile trasate
de Comitetul Orășenesc P.M.R.
București, sesiunea a III-a a
Sfatului Popular al Capitalei,
care a analizat problemele de în-
vățămînt, a trasat sarcina dezvol-
tării în continuare a internatelor
și în special a semiintematelor,
menite să vină în sprijinul copii-
cu ambii părinți în produc-
ție. a celor care provin din fa-
milii numeroase etc. Ca urmare,
numărul internatelor și semiin-
ternatelor existente în Capitală
a crescut în ultimul an cu 75 la
sută.
Considerînd că elevii din cla-
sele VIII-XI își pot rezolva unele
probleme personale — spre pildă
pregătirea micului dejun, circu-
lația pe artere mai aglomerate,
în tramvaie și autobuze etc. —
cu mai multă ușurință decît cei
mai mici, internatele din Capi-
tală au fost profilate în special
pentru cuprinderea elevilor din
clasele I-VII.
Experiența noastră arată că
internatele pentru elevii de vîrs-
tă mică sînt de un mare sprijin
pentru mulți părinți și copii.
Sfatul Popular al Capitalei nu
a urmărit numai extinderea in-
ternatelor, ci și crearea unor
condiții cît mai bune de viață și
de învățătură pentru elevii in-
terni. Internatele au fost înzes-
trate cu mobilier adecvat, au
fost împodobite cu covoare, per-
dele, huse. în cadrul lor s-au
organizat cluburi înzestrate cu
televizoare, aparate de radio,
mese de șah, de tenis de masă,
cu jucării pentru copii de dife-
rite vîrste, cu păpuși (la inter-
natele de fete) etc.
Pentru a se crea o ambianță
cît mai plăcută și care să con-
tribuie la educarea copiilor, clu-
burile și dormitoarele au fost
împodobite cu picturi donate de
Muzeul de artă al R.P.R. sau din
fondul de picturi achiziționate
de Sfatul Popular al Capitalei.
învățătorii-educatori care se
ocupă de îndrumarea elevilor
interni au fost cuprinși, îm-
preună cu pedagogii și educato-
rii din casele de copii, în cercuri
pedagogice speciale, care dezbat
lunar diferite aspecte ale activi-
tății educative din internate : or-
liber, stimularea activității lor
independente, formarea colecti-
vului de elevi etc. De asemenea,
învățătorii-educatori participă la
seminarii lunare unde se dezbat
probleme specifice muncii lor.
Folosind experiența școlilor-
internat din U.R.S.S. organele
învățămîntului și cadrele din
internate se preocupă de orga-
nizarea autoservirii elevilor in-
terni, caută să îndrume cît mai
bine activitatea cercurilor lite-
rare, cultural artistice etc., se
îngrijesc de organizarea cores-
pondenței elevilor cu copii din
alte localități sau țări, de săr-
bătorirea zilelor de naștere ale
elevilor interni etc.
Pe lîngă toate internatele din
Capitală funcționează și semiin-
temate cu elevi care își
pregătesc lecțiile împreună cu
elevii interni. De asemenea, șco-
Iile de gospodărie au primit
sarcina de a asigura, în cadrul
activităților practice, prepararea
și servirea unei mese pe zi pen-
tru un număr de elevi din șco-
lile învecinate, care apoi rămîn
aici să-și pregătească lecțiile sub
supravegherea unor pedagogi.
De exemplu, școala de gospodă-
rie din raionul 23 August se în-
grijește de un număr de elevi
ai Școlii de 8 ani nr. 50, școala
de gospodărie din raionul
N. Bălcescu — de elevi ai Școlii
de 8 ani nr. 102, iar școala de
confecții și gospodărie din raio-
nul I. V. Stalin de elevii cîtorva
școli din raion. In curînd se va
deschide în raionul Grivița Ro-
șie un nou semiintemat pentru
circa 100 elevi.
Semiinternatele organizate în
diferite cartiere ale Capitalei —
și care vor fi extinse în conti-
nuare — sînt un sprijin real
pentru părinți și mai ales pen-
tru copii, care astfel mănîncă la
ore fixe, se bucură de condiții
bune de studiu individual și sînt
îndrumați de cadre calificate.
Prin crearea unor condiții cît
mai bune de muncă și de trai
pentru copiii interni și semiin-
terni părinții pot să-și desfă-
șoare activitatea din producție
liniștiți și bucuroși că fiii lor
sînt bine îngrijiți și educați, că
vor deveni cetățeni capabili să
contribuie cu toată capacitatea
lor la construirea socialismului
în țara noastră.
O. ROȘEANU
director adjunct al secției
Bagajul de cunoștințe tot mai
bogat al elevilor, preferințele lor
literare tot mai variate impun
bibliotecarilor din școli să intro-
ducă forme cît mai
muncă.
Biblioteca Școlii
din Tg. Mureș stă
ziția a peste o mie
eficiente de
medii nr. 4
la dispo-
de elevi. Ei
vizitează biblioteca de obicei cu
o oră înainte de începerea
cursurilor, în pauze, și o oră
după cursuri. împrumutarea și
restituirea
albumelor, a
dicționarelor
cărților, consultarea
i publicațiilor și a
ridică frecvența
zilnică la peste 100 de elevi, care
trebuie serviți in minimum de
timp posibil.
In aceste condiții, înscrierea
cărților în fișe făcea aproape
imposibilă exercitarea celei
importante laturi a muncii
bliotecarului — îndrumarea
turti, recomandarea cărților
lor mai potrivite cu vîrstă
mai
bi-
lec-
ce-
Și
preocupările cititorilor. De aceea,
conducerea școlii a hotărît să in-
troducă la bibliotecă o metodă
nouă — autoservirea cititorilor.
Acum elevii își completează
singuri fișele și trec apoi în ele
cărțile alese. Aceasta înseamnă
că bibliotecarul este scutit de o
muncă funcționărească, putînd
sta în mijlocul elevilor și deve-
nind ceea ce de fapt trebuie să
fie : un activist cultural, un pro-
pagandist al cărții, un îndrumă-
tor și sfătuitor al cititorului. A-
flîndu-se printre elevi bilioteca-
rul îi poate cunoaște mai bine,
le poate recomanda cărțile cele
mai adecvate preferințelor lor.
Văzînd că Ii se acordă încre-
derea de a efectua ei înșiși ope-
rațiile de înregistrare a cărților
împrumutate, elevii au față de
acestea o atitudine mai plină de
grijă decît înainte, caută
păstreze în stare cît mai
le aduc înapoi la timp.
Tot în scopul unei cît
bune îndrumări a lecturii
lor, biblioteca Școlii medii
să le
bună,
mai
ele vi-
ni-. 4
din Tg. Mureș organizează ade-
Ceva
despre aprovizionare
Secția de învățămînt și cultură
a regiunii Oltenia alocă sume
importante pentru dotarea cu
cărți și publicații a bibliotecilor
școlare, pentru a satisface cerin-
țele tot mai mari ale muncii cu
cartea în școli. încheind contract
de aprovizionare cu colectura bi-
bliotecilor și stabilind, în prin-
cipiu, cîteva criterii de care a-
ceasta să țină seama în
și trimiterea cărților la
școlare, secția regională
țămînt și cultură a tras
zia, tot în principiu, că
a fost rezolvată.
Rezolvarea pe care
alegerea
unitățile
de învă-
conclu-
problema
a dat-o
acestei probleme colectura re-
gională a bibliotecilor nu este
însă întotdeauna favorabilă șco-
lilor pe care le aprovizionează.
Lucrînd după criterii uneori mai
mult comerciale decît pedago-
gice, colectura trimite bibliote-
cilor școlare cărți la intervale
mari și utilizînd doar ceea ce se
găsește la un moment dat în
depozitele sale.
Neurmărind ritmicitatea apro-
vizionării cu cărți, colectura re-
gională a bibliotecilor împiedică
consumarea rațională a sumelor
alocate. De exemplu, în anul 1961
s-au trimis numai de două ori
cărți pentru bibliotecile școlilor
de 8 ani din raioanele Segarcea,
Tumu Severin, Craiova și Stre-
haia. Din această cauză, la sfîr-
șitul anului o sumă importantă
de bani din fondul alocat biblio-
tecilor a rămas neconsumată.
Deficiențe mai serioase în
aprovizionarea cu cărți a biblio-
tecilor școlare din regiunea Olte-
nia se constată însă în alegerea
cărților. Nerespectînd întru totul
necesitățile programelor de învă-
țămînt și nici o serie de alte ce-
rințe legate de specificul șco-
lilor, de numărul elevilor din
școli, cărțile alese pentru a fi
trimise sînt uneori insuficiente
cantitativ sau necorespunzătoare.
De pildă, la 30 decembrie 1961,
cum
sea manifestări de masă
sînt montajele literar-muzicale,
concursurile gen „Drumeții ve-
seli“j prezentări de diafilme etc.
De exemplu, în ultimul timp au
avut loc montaje literar-muzi-
cale cu temele „Cu versul și
muzica prin țara Mioriței", „Ti-
nerețea bătrînei Moldove” etc. In
Cum îndrumăm
elevilor
lectura
Munca cu cartea în rindurile
elevilor constituie un mijloc im-
portant de educare în spirit co-
munist și o sursă importantă de
îmbogățire și consolidare a cu-
noștințelor predate.
Fiind o problemă complexă, în-
drumarea lecturii tineretului
cere eforturi nu numai cadrelor
didactice ci și bibliotecarului
școlar. Acesta trebuie să aibă, pe
lîngă o bună pregătire profesio-
nală, pricepere pedagogică, spirit
de inițiativă și, mai ales, pa-
siunea de a munci cu copiii, pen-
tru a-i face să îndrăgească ma-
rile frumuseți ale lumii cărților.
în școlile noastre poți întîlni
numeroși bibliotecari care își în-
deplinesc cu hărnicie și tragere
de inimă sarcinile. Este semnifi-
cativă în acest sens munca pe
care o desfășoară cele două bi-
bliotecare ale Școlii medii nr. 3
din Craiova. Ele folosesc metode
și procedee variate pentru răspîn-
direa și popularizarea cărții,
pentru o cît mai bună îndruma-
re a lecturii elevilor.
Dintre acestea, mijloacele cele
mai atrăgătoare sînt acțiunile de
masă, care au un bogat conținut
instructiv-educativ. S-ar putea
cita în acest sens concursul gen
„Drumeții veseli" pe tema „Bis-
trița-Bicaz“, la care au partici-
pat elevii clasei a IV-a, un con-
curs asemănător organizat în ca-
mis cîte 24 de volume printre
care figurau și lucrări ca „Obe-
zitatea" sau „Codul de procedură
penală". De cărți inutile elevilor
nu au fost scutite nici școlile
medii. De exemplu, în luna sep-
tembrie 1961, printre cărțile tri-
mise acestor școli se numărau
lucrări ca „Manual de dactilo-
grafe" și altele asemenea. în
schimb, o serie de școli au fost
lipsite de o serie de cărți ca i
„Poezii" de M. Eminescu, „Nea-
mul Șoimăreștilor" de M. Sa-
doveanu, „Chirița în Iași" de
V. Alecsandri etc.
Lacunele care se manifestă în
aprovizionarea cu cărți a biblio-
tecilor școlare, din regiunea Olte-
nia se datoresc în primul rînd
sistemului defectuos de aprovi-
zionare pe care l-a adoptat co-
lectura, sistem care nu ține
seama de indicațiile date pentru
realizarea unei aprovizionări rit-
mice și sistematice, menite să
sprijine necesitățile procesului
de învățămînt. Lipsa de control
din partea secției regionale de
învățămînt și cultură, precum și
lipsa unei analize temeinice asu-
pra ritmului și calității aprovi-
zionării cu cărți înlesnesc men-
ținerea deficiențelor semnalate.
Este necesar ca secția regio-
nală de învățămînt și cultură să
se preocupe mai atent de do-
tarea școlilor cu cărți, avînd în
vedere că aceasta este un mijloc
important de sprijinire a muncii
instructiv-educative. Constituirea
unui colectiv de profesori condus
de un delegat al secției regionale
de învățămînt și cultură, care să
participe la alegerea cărților ne-
cesare bibliotecilor, ar împiedica
trimiterea unor lucrări inutile
sau mai puțin folositoare școli-
lor, ar contribui Ia rezolvarea u-
nei aprovizionări cu cărți con-
form cerințelor programelor de
învățămînt și a cerințelor de
lectură ale elevilor, după cum
ar determina și o folosire mai
rațională a fondurilor bănești.
curînd se va prezenta montajul
„Cîntarea Romîniei socialiste și
vor avea loc concursuri cu te-
mele „Pe scurt despre Republica
Populară Romînă" și „Cu scrii-
torii noștri pe plaiurile fără ha-
turi".
GHEORGHE CÎMPEANU
Tg. Mureș
seri de geografie, inti-
drul unei
tulat „Bogată ești, frumoasă ești
patria mea" sau simpozionul eu
tema „Lupta de eliberare a po-
poarelor din Africa și Asia".
în afara acestora, deosebit de
utile sînt informările bibliogra-
fice pe care biblioteca le pune la
dispoziția elevilor. Astfel, se afi-
șează regulat bibliografii și liste
de recomandare a cărților indi-
cate pentru lectura în afara
clasei.
Activitățile enumerate mai sus
ilustrează numai o parte din pre-
ocupările bibliotecarelor în ve-
derea orientării lecturii elevilor.
La acestea se adaogă străduința
lor de a cunoaște, pe cît posibil,
preferințele fiecărui elev în par-
te, situația lui la învățătură, pre-
ocupările sale. Nu puține au fost
cazurile în care bibliotecarele au
încercat să stăvilească lectura
dezordonată a unor cititori sau
să stimuleze interesul pentru lec-
tură al acelora care se apropiau
cu mai multă greutate de biblio-
tecă. Eforturile nu au rămas
fără rezultat. în numai două
trimestre școlare biblioteca școlii
a atras peste 1400 cititori și a di-
fuzat peste 10.000 volume.
îndrumarea lecturii elevilor
depinde însă în primul rînd de
interesul pe care-1 manifestă
profesorul pentru această latură
a activității educative.
Analizînd, de pildă, ce citesc
elevii din clasele
„E" și din clasa a
Școala medie nr.
se poate aprecia
este în general
a X-a „B“ și
Xl-a ,,B-‘ de la
3 din Craiova,
că lectura lor
bine orientată,
deoarece profesorii de literatură
au reușit să le trezească intere-
sul pentru cartea cu adevărat
bună, valoroasă.
Sînt însă și cazuri in care lec-
tura, deși bogată, nu este sufi-
cient de bine orientată. în îndru-
marea lecturii elevilor nu este
suficient să se țină seama numai
de faptul dacă ei citesc, ci im-
portant este ce citesc, dacă lec-
tura lor răspunde cerințelor edu-
cative. Omiterea acestui criteriu
în controlul pe care trebuie să-1
execute profesorul contribuie la
menținerea unei lecturi dezordo-
nate, necorespunzătoare și de
multe ori chiar dăunătoare. Pe
lîngă faptul că aceasta răpește
mult timp și îngreunează pregă-
tirea lecțiilor, îi determină pe
elevi să devină superficiali în
propria lor pregătire. Superficia-
litatea se manifestă uneori și în
modul în care se citese cărțile.
De pildă, lectura elevei Valenti-
na Lungutescu din clasa a X-a
„B“ este în aparență foarte bo-
gată, ea cuprinde într-un timp
scurt peste 60 volume. Analizînd
însă mai atent datele Ia care au
fost împrumutate cărțile, ca și
unele note obținute de această
elevă se poate vedea că lectura
acelor cărți a fost făcută super-
ficial, că ele au fost doar frun-
zărite.
Problemele lecturii elevilor, ale
îndrumării și controlului ei, nu
pot fi rezolvate în afara preocu-
părilor profesorilor de speciali-
tate și ale profesorilor diriginți.
O mai strînsă colaborare între
profesorii de specialitate, profe-
sorii diriginți și bibliotecari, cu-
noașterea amănunțită de către
profesori a ceea ce citesc elevii
și a felului cum citesc, ca și per-
manenta informare a biblioteca-
rului despre situația la învăță-
tură a elevilor pot să transforme
lectura tuturor elevilor într-un
mijloe important de îmbogățire a
cunoștințelor, de educare comu-
Aproape de „minunea" umbrelor. (In cercul foto de la Casa Pionie-
rilor din Fălticeni)
Concurs
Consultatii colective
organizate de I.P.C.D.-București
INSTITUTUL AGRONOMIC
„NxCOLAE BALCESCU" DIN
BUCUREȘTI, anunță scoaterea la
concurs a următoarelor posturi
didactice ;
FACULTATEA
DE AGRICULTURĂ
și ZOOTEHNIE.
Asistent, poziția 11/11, Discipli-
na Pedologie — Catedra de Pe-
dologie.
Asistent, poziția III/15, Disci-
plina Mașini Agricole — Catedra
de Tractoare, Unelte și Mașini
Agricole.
Asistent, poziția III/16, Disci-
plina Tractoare — Mașini Agri-
cole — Catedra de Tractoare,
Unelte și Mașini Agricole.
Șef de laborator, poziția III/17,
Disciplina de Mașini Agricole —
Catedra de Tractoare, Unelte și
Mașini Agricole.
Preparator, poziția III/13, Dis-
ciplina Tractoare — Catedra de
Tractoare, Unelte și Mașini A-
gricole.
Asistent, poziția IV/12, Disci-
plina Topografie, Catedra de îm-
bunătățiri Funciare și Topogra-
fie.
Asistent, poziția V/5, Discipli-
na Agricultură generală, Cate-
dra de Agricultură generală.
Asistent, poziția IX/5, Disci-
plina Educație Fizică (volei —• at-
letism), Catedra de Educație Fi-
zică.
Asistent, poziția IX/7, Disci-
plina Educație Fizică (gimnasti-
că — atletism) Catedra de Edu-
cație Fizică.
Asistent, poziția XI/11, Disci-
plina Zootehnie generală și spe-
cială, Catedra de Zootehnie ge-
nerală.
FACULTATEA
DE HORTICULTURA
Asistent, poziția VII/6, Disci-
plina Entomologie — Catedra de
Protecția plantelor.
Asistent, poziția XIV/7, Disci-
plina Fizică și Meteorologie —
Catedra de Fizică și Matematici.
Asistent, poziția XIV. 11, Dis-
ciplina Fizică și Meteorologie —
Catedra de Fizică și Matematici.
Asistent, poziția XIV/12, Disci-
plina Fizică Medicală — Catedra
de Fizică și Matematici.
Asistent, poziția XVI/14, Disci-
plina Botanică, Catedra de Bota-
nică și Fiziologia Plantelor.
Asistent, poziția XVI/16, Disci-
plina Botanică — Catedra de
Botanică și Fiziologia Plantelor.
Șef de laborator, poziția XVI/22,
Disciplina Botanică — Catedra
de Botanică și Fiziologia Plan-
telor.
Asistent, poziția XIX/7, Disci-
plina Chimie organică și biolo-
gică Catedra de Chimie biologi-
că.
Asistent, poziția XIX/8, Disci-
plina Chimie organică și biolo'
gică, Catedra de Chimie biologi-
că.
Asistent, poziția XIX/9, Disci-
plina chimie biologică. Catedra
de Chimie biologică.
Asistent, poziția XX/13, Disci-
plina Legumicultura, Catedra de
Legumicultura.
Asistent, poziția XXIH6, Dis-
ciplina Limba rusă, Catedra de
Limbi străine.
FACULTATEA
DE MEDICINĂ VETERINARA
Asistent, poziția XXIV/11, Dis-
ciplina Anatomie comparativă,
Catedra de Anatomie și Histolo-
gie.
Asistent, poziția XXIV/12, Dis-
ciplina Anatomie comparativă.
Catedra de Anatomie și Histolo-
gie.
Asistent, poziția XXIV/13, Dis-
ciplina Anatomie comparativă.
Catedra de Anatomie și Histolo-
gie.
Asistent, poziția XXIV, 22, Dis-
ciplina Anatomie, Histologie, și
Embriologie, Catedra de Anato-
mie și Histologie.
Asistent, poziția XXIV/23, Dis-
ciplina Anatomie, Histologie și
Embriologie, Catedra de Anato-
mie și Histologie.
Asistent, poziția XXV/10, Dis-
ciplina Anatomie și fiziologia a-
nimală, Catedra de Fiziologie și
Farmacologie.
Șef de laborator, poziția XXV
/18, Disciplina Fiziologie anima-
lă, Catedra de Fiziologie și Far-
macologie.
Asistent, poziția XXVII 6, Dis-
ciplina Patologia și clinica boli-
lor parazitare, Catedra de Para-
zitologie și Zoologie.
Asistent, poziția XXVIITO, Dis-
ciplina Zoologie — Catedra de
Parazitologio și Zoologie.
Asistent, poziția XXVIIL13,
Disciplina Expertiză Sanitar Ve-
terinară, Catedra Medicală și
Expertiză Sanitar Veterinară.
Asistent, poziția XXVIII/15,
Disciplina Patologia și clinica bo-
lilor interne, Catedra Medicală și
Expertiză Sanitar Veterinară.
Asistent, poziția XXVIII 22,
Disciplina Anatomie patologică
și prosectură, Catedra Medicală
și Expertiză Sanitar Veterinară.
Asistent, poziția XXX/14, Dis-
ciplina Chimie generală, Catedra
de Chimie Generală.
Cei care doresc să participe la
concurs vor depune în termen
de o lună de la apariția prezen-
tului anunț, la rectoratul institu-
tului, următoarele acte :
copie legalizată de pe actele
de studii; lucrările științifice ale
candidatului, într-un exemplar ;
certificat de caracterizare a acti-
vității profesionale și obștești, e-
liberat de instituția (întreprin-
derea) la care acesta își are func-
ția de bază sau recomandarea
șefului de catedră în cazul cînd
candidatul funcționează în învă-
țămînt ; certificat de vechime în
muncă, eliberat de unitatea în
care lucrează; dovada de efec-
tuare a stagiului de producție ;
memoriu de activitate didactico-
științifică, semnat de candidat ;
autobiografie.
Concursul va avea loc la Insti-'
tutui agronomic „Nicolae Băl-
cescu“, b-dul Mărăști nr. 59, du-
pă 2 luni de la apariția prezen-
tului anunț.
Informații suplimentare se pot
lua zilnic între orele 8—15 de la
rectoratul institutului.
în vederea acordării unui spri-
jin efectiv cadrelor didactice în-
scrise la examenele pentru obți-
nerea gradului definitiv și a
gradului II, l.P.C.D. București
organizează un ciclu de consul-
tații colective care se adresează
profesorilor, învățătorilor și edu-
catoarelor.
Pentru specialitatea marxism-
leninism vor avea loc consultații
cu temele „Trecerea de la capi-
talism la socialism — conținutul
principal al epocii noastre" (25
martie 1962, ora 9); „Continua
întărire a sistemului mondial so-
cialist" (8 aprilie 1962, ora 9) ;
„Unele probleme teoretice dez-
voltate în documentele Congre-
sului al XXII-lea al P.C.U.S." (6
mai 1962, ora 9).
Temele consultațiilor de peda-
gogie vor fi: „Legarea învăță-
mîntului de viață, de producție"
(25 martie 1962, orele 11) ; „Pro-
blemele principale ale lecției" (8
aprilie 1962, orele 11) ; „Edu-
carea elevilor în spiritul moralei
comuniste" (6 mai 1962, ore-
le 11).
Ia limba romînă se vor acor-
da consultații cu temele : .Ana-
liza gramaticală. Aplicații pe
texte" (23 martie 1961, orele 10);
„Unele probleme privind analiza
textului literar. Aplicații pe tex-
te" (20 aprilie 1962, orele 10) ;
„Importanța lecțiilor de înche-
iere în predarea literaturii" (18
mai 1962, orele 10); „Concordan-
ța între predarea literaturii în
orele de curs și studiul literatu-
rii în afara clasei" (15 iunie 1962,
orele 10).
La limba latină, consultațiile
vor avea următoarele teme:
„Valoarea educativă a lecțiilor
de limba latină" (6 aprilie 1962,
orele 10) ; „Critica societății
sclavagiste în operele scriitorilor
romani" (4 mai 1962, orele 10) ;
„Evoluția genurilor în literatu-
ra latină" (8 iunie 1962, orele
10).
Temele consultațiilor la limba
rusă vor fi: „Activizarea lexicu-
lui uzual paralel cu studierea
textelor literare" (11 martie
1962, orele 10) ; „Transferul și
interferența în studierea limbii
ruse" (15 aprilie 1962, orele 10) ;
„Procedee de explicare a cuvin-
telor noi" (13 mai 1962, orele
10); „Aspectele verbului" (20
mai 1962, orele 10).
Pentru limba franceză se vor
acorda consultații cu temele :
„Organizarea și desfășurarea ac-
tivităților din afara clasei în
studiul limbii franceze" (16 mar-
tie 1962, orele 9); „Organizarea
exercițiilor de conversație în
limba franceză în cadrul lecției
și în afară de lecție" (20 aprilie
1962, orele 9); „Folosirea mij-
loacelor audio-vizuale în preda-
rea limbilor străine" (18 mai
1962, orele 9) ; „Comparația cu
limba maternă la explicarea tex-
tului de lectură și în predarea
vocabularului" (8 iunie 1962,
orele 9).
Nou sistem de înscriere pentru
volumele în curs de apariție.
De curînd, librăriile din Capi-
tală au introdus un nou sistem
de înscriere la lucrările care a-
par în mai multe volume. Expe-
riența difuzării operelor ce se e-
ditează în mai multe volume,
precum și a colecțiilor cu apa-
riție periodică a arătat că lipsa
unei evidențe precise a difuzării
fiecărui volum și număr de co-
lecție aduce cu sine o serie de
deficiențe, printre care și neaco-
perirea cererii din partea cum-
părătorilor.
Pentru evitarea neajunsurilor,
la o serie de librării mari ca li-
brăriile Academiei, Mihail Emi-
nescu, Cartea Rusă, G. Coșbuc,
I. L. Caragiale, la librăriile nr. 1,
17, 50 cu autoservire a început
recent să facă înscrierea cumpă-
rătorilor pentru a le asigura vo-
lumele ce apar în serii de opere
sau colecții. In acest scop, la ce-
rere, lucrătorii librăriei notează
Consultațiile la specialitatea
istorie vor avea temele: „Pro-
bleme importante ale etapelor
de înflorire și de destrămare a
orînduirii feudale, cu privire spe-
cială la statul și orașul feudal
(inclusiv în Țările Romîne). Fo-
losirea operelor clasicilor mar-
xism-leninismului în pregătirea
și predarea acestor teme" (18
martie 1962, orele 9) ; „Aspecte
speciale ale apariției și dezvol-
tării mișcării muncitorești pînă
la Marea Revoluție Socialistă
din Octombrie" (inclusiv miș-
carea muncitorească din țara
noastră). Realizarea educației
ideologico-politice în cadrul lec-
țiilor cu această temă" (13 a-
prilie 1962, orele 9) ; „Situația
internațională după al doilea
război mondial. Construirea so-
cialismului în țara noastră. Fo-
losirea materialului didactic (și
în special a materialelor de isto-
rie locală) în vederea legării is-
toriei de viață" (13 mai 1962,
orele 9).
La matematică se vor acorda
următoarele consultații: „Meto-
dica predării identităților și e-
cuațiilor trigonometrice" — pen-
tru profesorii de categ. I. (16
aprilie 1962, orele 9); „Descom-
punerea în factori a polinoame-
lor“ — pentru profesorii de
categ. II-a (16 aprilie 1962, ore-
le 11) ; „Evoluția noțiunii de nu-
măr" — pentru profesorii de
categ. I (14 mai 1962, orele 9) ;
„Probleme de construcții geome-
trice" — pentru profesorii de
categ. I (14 mai 1962, orele 9);
„Probleme de construcții geo-
metrice" — pentru profesorii de
categ. a II-a (14 mai 1962, orele
11) ; „Probleme de locuri geo-
metrice — analitice și sintetice"
— pentru profesorii de categ.
I (11 iunie 1962, orele 9).
Temele consultațiilor de fizică
vor fi: „Unele probleme de me-
canică" — conținut și metodică
(21 martie 1962, ora 9) ; „Lega-
rea teoriei de practică în preda-
rea lecțiilor de fizică" (18 apri-
lie 1962, orele 9) ; „Noutăți în
fizică și metodica introducerii
lor la lecții" (23 mai 1962, orele
9) ; „Formarea concepției mate-
rialist-dialectice în procesul de
predare a fizicii" (20 iunie 1962,
orele 9).
Pentru specialitatea chimie se
vor acorda consultații cu teme-
le : „Metodica predării temei
«Sulf, acid sulfuric» la clasa a
VIII-a. Experiențe demonstrati-
ve" ; „Metodica predării temei
«Sisteme periodice ale elemente-
lor» la clasa a IX-a. Experiențe
demonstrative și lucrări practice
de laborator la această temă"
(ambele la 21 martie 1962, orele
9); „Metodica predării temei
«Proprietăți generale, chimice
ale metalelor». Experiențe de-
monstrative și lucrări practice de
laborator la această temă" (23
mai 1962, orele 9); „Metodica
INFORM AȚII
în fișe numele cumpărătorilor,
adresa și numărul de telefon,
urmînd ca aceștia să fie anun-
țați pe măsura apariției volu-
melor care-i interesează.
In momentul de față se fac
înscrieri în prealabil, fără plata
nici unui avans, pentru volumele
„Opere" de V. I. Lenin în 55 vo-
lume, „Opere" de Marx și En-
gels în 30 de volume, „Istoria fi-
lozofiei" în 6 volume, „Istoria u-
niversală" în 10 volume, „Isto-
ria Romîniei" în 4 volume, „Lexi-
conul tehnic" în 16 volume pre-
cum și pentru cărțile ce apar în
colecția „Biblioteca pentru toți'
a Editurii pentru literatură. Vo-
lumele pentru care se fac înscri-
eri vor fi ținute la dispoziția
cumpărătorilor timp de 10—15
zile de la apariție.
în afară de librăriile enume-
rate se fac înscrieri și la standu-
rile din întreprinderi și institu-
ții, prin difuzorii de carte.
predării temei «Hidrocarburi» la
clasa a Xl-a. Experiențe de-
monstrative și lucrări practice
de laborator la această temă"
(20 iunie 1962, orele 9).
La științe naturale consultații-
le vor avea următoarele teme:
„Organizarea lucrărilor de la-
borator la științele naturale" —
urmată de lucrări practice (15
martie 1962, orele 10); „Unele
aspecte ale legării teoriei de
practică în predarea științelor
naturale" (19 aprilie 1962, orele
10) ; „învățătura lui I. P. Pavlov
despre activitatea nervoasă su-
perioară" (16 mai 1962, orele
10) ; „Factorii evoluției în con-
cepția miciurinistă" (14 iunie
1962, orele 10).
Temele consultațiilor la geo-
grafie vor fi : .Aspecte ale le-
gării predării geografiei de via-
ță, de practică, de producție"
(17 aprilie 1962, orele 10); „Or-
ganizarea excursiilor în produc-
ție" (21 aprilie 1962, orele 10) ;
„Lucrul cu harta la clasele III—
IV" (18 mai 1962, orelelO); „Lu-
crări practice pe terenul geogra-
fic" (16 iunie 1962, orele 10).
Pentru învățători și educatei?
re se acordă următoarele consul-
tații :
La marxism-leninism : „Bază
și suprastructură" (22 martie
1962, orele 18—20); „Socialism
și comunism" (12 aprilie 1962,
orele 18—20); „Patriotismul so-
cialist și internaționalismul pro-
letar" (10 mai 1962, orele 18—20).
La limba romînă; „Sintaxa"
(22 martie 1962, orele 16—18) ;
„Realismul în opera lui Emines-
cu, Caragiale, Creangă" (12 apri-
lie 1962, orele 16—18) : ..Literatu-
ra romînă după 23 August 1944'
(10 mai 1962, orele 16—18).
La matematică : „Egalitatea și
asemănarea triunghiurilor, cu a-
plicații" (29 martie 1962, orele
9—11) ; „Ecuații de gradul I.
Sisteme de ecuații de gradul I"
(26 aprilie 1962, orele 16—18) ;
„Rezolvări de probleme' (24 mai
1962, orele 16—20).
La pedagogie: „Procesul de
învățămînt ca proces de cunoaș-
tere" (29 martie 19o2, orele
9—11) ; „Conținutul și principii-
le educației în spiritul moralei
comuniste" (26 aprilie 1962, orele
18—20).
La metodica predării limbii
romîne : .Aspecte metodice în
predarea limbii romîne la clase-
le I—IV" (24 mai 1962, orele
18—20).
Consultațiile pentru profesori
vor avea loc la sediul I.P.C.EU
București din Calea DorobaffțțA
nr. 32. Consultațiile pentru învă-
țători și educatoare vor avea loc
la Școala medie „Gh. Lazăr".
La toate consultațiile pot par-
ticipa și cadrele didactice care
nu sînt înscrise la examenele
pentru obținerea gradelor, dar
pe care le interesează temele a-
nunțate, în vederea ridicării ni-
velului lor ideologic și profesio-
nal.
Vești de la Teatral Tineretului
Teatrul Tineretului oui Ca-
pitală a format o echipă de
actori care a plecat la sate pen-
tru a da o serie de spectacole. In
momentul de față se prezintă in
regiunea Suceava piesa „Un iaz._
și o poveste cu haz" de Natașa
Gheorghiu, premiată la con-
cursul „Vasile Alecsandri", pie-
să care tratează probleme legate
de întărirea economico-organiza-
torică a gospodăriilor agricole
colective.
în afara spectacolelor care au
loc la sediul teatrului din Capi-
tală, se prezintă diverse piese și
în deplasare. Astfel au fost pre-
zentate piesele: „Pigulete + 5
fete" de Constanța Bratu la Plo-
iești, Fieni, Pucioasa, Moreni si
Tîrgoviște, iar „Cine a ucis ?“ de
Ștefan Berciu la Giurgiu. O se-
rie de actori ai teatrului își dau
concursul la „Joile tineretului*
organizate de către organizația
U.T.M.