Organ al Ministerului Învâțâmîiitului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de invâlămînt și CuHurâ
Anul XIII nr. 650	vineri 2 martie 1962	8 pagini 25 bani
Cercul „Miini Indemlnatice" de Ia Palatul pionierilor din Capitală
numără multe membre harnice
Probleme dezbătute la plenara Consiliului S. S. M. F.
Pentru o largă activitate
metodică și științifică
Educația fizică în școală
în anii construcției socialiste,
educația fizică și sportul au
devenit componente importante
ale muncii de formare a ti-
nerei generații. Larga extin-
dere a educației fizice și a
sportului din țara noastră, spri-
jinul însemnat de care se bucu-
ră această formă specifică de
educație din partea partidului
și guvernului se explică prin
rolul important al activităților
sportive în aer liber, ca și al
culturii fizice în general, pen-
tru creșterea unui tineret sănă-
tos și viguros.
Făcînd bilanțul mișcării spor-
tive și al activităților desfășu-
rate pe linia educației fizice a
tineretului, prima conferință a
Uniunii de Cultură Fizică și
Sport, desfășurată în Capitală
la sfîrșitul săptămînii trecute,
a supliniat în mod deosebit im-
portanța educației fizice și spor-
tive a tineretului din școli, a
scos în evidență dezvoltarea de
masă a mișcării sportive în
rîndul elevilor. Iată cîteva do-
vezi grăitoare în această pri-
vință. în școlile din întreaga
țară activează 600 de asociații
sportive, cuprinzînd numeroase
secții. Numai la competițiile des-
fășurate în cursul anului 1961 au
participat peste 100.000 de elevi.
La dispoziția elevilor care prac-
tică sportul se află sute de te-
renuri și săli de sport, mate-
Activitatea sportivă se răspîn.
dește tot mai larg și în rîndu-
rile elevilor din școlile sătești,
îndrumați de un număr tot
mai mare de profesori și instruc-
tori specializați, aceștia practi-
că exercițiile fizice, iau parte
la diferite competiții sportive cu
caracter local, sînt antrenați în
număr mare la concursuri.
Dezvoltînd curajul, voința,
perseverența, spiritul colectiv,
practicarea exercițiilor fizice și a
sportului aduce o contribuție
importantă educației comuniste
multilaterale a elevilor.
Numeroase exemple, cum este
cel al Școlii medii cu program
special de educație fizică din
Brașov, ai cărei elevi au obți-
nut rezultate deosebite la exa-
menul de maturitate din anul
trecut, dovedesc în același timp
că practicarea sportului poate fi
îmbinată în cele mai bune con-
diții cu pregătirea școlară te-
meinică.
Tratînd pe larg toate proble-
mele desfășurării educației fi-
zice și sportive în rîndurile ti-
neretului, prima conferință a
U.C.F.S. a trasat totodată și pers-
pectivele de viitor ale acestei
activități, astfel încît ea să a-
ducă o contribuție tot mai efi-
cientă la educarea comunistă a
tinerei generații. O primă pro-
blemă dezbătută pe această li-
ondițiile tot mai
bune create dez-
voltării științei și
învățămîntului în
patria noastră prin
grija Partidului
Muncitoresc Romîn
si a Guvernului Republicii Popu-
lare Romîne au făcut posibilă
și au lărgit continuu activitatea
metodico-didactică și științifică
pe care mii de profesori de ma-
tematică și fizică din țară, mem-
bri ai Societății de științe mate-
matice și fizice din R.P.R. o
desfășoară cu entuziasm de ani
de zile.
Recenta plenară a Consiliului
S.S.M.F., care a trecut în revistă
munca desfășurată în cadrul so-
cietății în anul 1961 și a aprobat
planul de muncă pe 1962 și pla-
nurile tematice ale periodicelor
lunare, a arătat că indicația
Congresului al III-lea al P.M.R-
cu privire la faptul că în pre-
zent activitatea ideologică, mun-
ca de lichidare a înrâuririlor
educației burgheze din conștiin-
ța oamenilor este tărâmul prin-
cipal al luptei de clasă a orien-
tat activitatea societății și va
continua s-o orienteze in viitor,
ticarea exercițiilor fizice și a
sportului în școli. Există largi
posibilități de a amenaja pe
lîngă fiecare școală, la orașe ca
și la sate, baze sportive simple ■
— piste de alergări, terenuri de
volei și baschet, terenuri de
handbal — precum și locuri în
care elevii claselor mici' să prac-
tice jocurile sportive. Secțiile
de învățămînt și cultură ale
- sfaturilor populare, s-a arătat
la consfătuire, au datoria să în-
drume conducerile școlilor spre
folosirea tuturor posibilităților
locale în vederea amenajării
unor asemenea baze sportive
prin munca patriotică a ele-
vilor.
Condiția esențială pentru dez-
voltarea pregătirii fizice gene-
rale a elevilor, pentru dezvol-
tarea lor armonioasă o consti-
tuie asigurarea unui conținut
cît mai bogat și mai atractiv
orelor de educație fizică și acti- .
vităților sportive. Programele
de educație fizică ale școlilor
generale de 8 ani, ale școlilor
medii, profesionale și tehnice
cuprind numeroase elemente
care, aplicate creator, pot asi-
gura un asemenea conținut ore-
lor de educație fizică. Profesorii
de specialitate și învățătorii
care predau aceste ore, con-
știenți de importanța sarcinii
care le revine, trebuie să-și des-
fășoare activitatea mai ales în
aer liber, să urmărească parti-
făcînd-o să acorde o atenție
susținută laturii ideologice a
tuturor acțiunilor. în 1961 au
apărut în periodicele lunare ale
societății articole originale asu-
pra unor probleme ideologice ale
mecanicii și ale teoriei relativi-
tății, materiale în care s-a pre-
zentat dezvoltarea istorică a
matematicii și fizicii și s-au
dezbătut aspecte practice ale
dezvoltării lor actuale (introdu-
cere în studiul sistemelor auto-
mate, aplicații ale statisticii ma-
tematice, aplicații fizico-mate-
matice în minerit, cibernetica,
energia termonucleară controla-
tă, sistematizarea problemelor de
matematică cu conținut tehnic,
programare lineară, izotopi ra-
dioactivi). în 1962 periodicele
vor acorda o atenție sporită
acestor probleme, informîndu-și
cititorii asupra aspectelor actua-
le ale luptei ideologice pe plan
mondial între teoriile materialis-
te și idealiste în matematică, fi-
zică, astronomie, combătînd pozi-
țiile idealiste reacționare, subli-
niind contribuția savanților și fi-
lozofilor din R.P.R., din țările
socialiste, din lumea întreagă la
dezvoltarea științei.
Un deosebit accent trebuie să
se pună în continuare pe atra-
gerea tineretului școlar la prac-
ticarea sporturilor complete. Ini-
țiind pe elevi în aceste disci-
pline sportive, profesorii de
educație fizică și instructorii
sportivi nu trebuie să pună de
la început accentul pe elemen-
te dificile de specializare —
așa cum greșit s-a procedat în
unele școli — ci pe jocuri cu
elemente atractive, pe jocuri-
concurs.
Prin dezvoltarea pregătirii
fizice generale a elevilor aceștia
vor putea fi antrenați către
participarea masivă la cam-
pionatele școlare, la spartachia-
dele tineretului, la campiona-
tele de juniori organizate la
diferite discipline sportive. De
asemenea, masa tineretului de
la sate trebuie antrenată mai
larg către participarea la com-
petițiile sportive dotate cu
„Cupa Agriculturii".
în acest fel, paralel cu dez-
voltarea armonioasă a întregu-
lui tineret școlar, se vor ridi-
ca din rîndurile acestuia mai
mulți sportivi valoroși ale că-
ror performanțe vor face să
crească gloria sportivă a țării.
Prin însăși tendințele vîrstei
lor tinerii simt o atracție deo-
sebită spre sport. Să îndrumăm
cu pricepere aceste tendințe fi-
rești ale tineretului, contribuind
la creșterea unei generații vi-
constructori ai socia-
O importantă contribuție la ri-
dicarea nivelului ideologic și
științific al profesorilor de ma-
tematică au adus-o conferințele
ținute la Constanța, Ploiești, Iași
Cluj și în alte localități de mem-
bri ai Academiei R.P.R. și pro-
fesori universitari de prestigiu.
Prezentarea de referate și confe-
rințe cu sprijinul filialelor din
centrele universitare trebuie să
stea și mai departe în centrul
atenției societății. Totodată, ple-
nara Consiliului a subliniat im-
portanța organizării sistematice
a informării științifice a profe-
sorilor din învățămîntul mediu.
în vederea perfecționării me-
todico-didactice a profesorilor de
matematică și fizică, în acest an
se vor organiza în număr mai
mare consfătuiri în cadrul că-
rora vor fi abordate probleme
actuale ale predării- De aseme-
nea, vor fi organizate conferin-
țe științifice, discuții, expoziții
de material didactic. Bunăoară,
în afara instructajului asupra
unor probleme de acustică mo-
dernă, care a avut loc în ia-
nuarie, vor avea loc dezbateri
asupra unor probleme privind
organizarea experiențelor de-
monstrative și a lucrărilor prac-
tice la fizică, modernizarea pre-
dării matematicii în școala me-
die, efectuarea calculelor apro-
ximative și numerice în școala
medie, activitatea cercurilor pe-
dagogice de specialitate, intro-
ducerea în școala medie a unora
din noile cuceriri ale fizicii,
studiul matematicii economice
în învățămîntul mediu, pregăti-
rea profesorilor de matematică
și fizică în universități și insti-
tutele pedagogice.
Tot pentru a contribui la îm-
bunătățirea pregătirii științifice
a profesorilor societatea va or-
ganiza cursuri de vară la specia-
litățile matematică și fizică, ți-
nând seama de experiența bună
dobândită pe această linie în
anul trecut.
Pentru a contribui la întărirea
legăturii învățământului mate-
maticii și fizicii cu practica, so-
cietatea va organiza un concurs
de probleme care să reflecte apli-
cațiile acestora în producție. în
vederea informării profesorilor
de specialitate asupra principa-
lelor procese tehnologice, a pro-
cedeelor celor mai răspîndite de
prelucrare a materialelor, a cu-
noașterii elementelor de con-
strucție a mașinilor se vor orga-
niza vizite periodice în între-
prinderi, sub conducerea unor
ingineri și tehnicieni. Toate fi-
lialele și subfilialele vor alcătui
planuri speciale de colaborare pe
plan local cu ASIT.
în plenara Consiliului s-a sub-
liniat că este necesar să fie
atrași în mai mare măsură la
acțiunile organizate de societate
profesorii de fizică, pentru ca
sectorul fizicii să aibă în ansam-
blul activităților acesteia o dez-
voltare corespunzătoare impor-
tanței sale. în acest scop s-au
format colective care să urmă-
rească îmbunătățirea concursuri-
lor de fizică existente, să ajute
realizării la un nivel superior a
conf. univ. TIBERIU ROMAN,
secretar general al S.S.M.F,
Pe urmele materialelor
publicate
„Observații privind
un manual de geografie"
în „Gazeta învățământului" nr.
647 din 9 februarie 1962 a apă-
rut, sub titlul de mai sus, un ar-
ticol în care erau semnalate o se-
rie de omisiuni existente în ma-
nualul de geografie pentru clasa
a V-a, ediția 1961.
în răspunsul său la acest ar-
ticol, redacția de geografie din
cadrul Editurii de stat didactice
și pedagogice, însușindu-șj criti-
cile aduse, ne face cunoscut că a
luat măsuri ca la viitoarea ediție
a manualului denumirile apelor
Dvina de nord și Dvina de vest,
precum și denumirea Cîmpiei
Europej de est (Marea Cîrnpie
Rusă) să fie trecute pe harta Eu
ropei. O serie de alte denumiri —
cum sînt Peciora și lacurile Ge-
neva, Constanța, Ohrida și Pres-
pa — nu pot fi trecute pe harta
schematică a Europei, deoarece
spațiul acesteia este prea mic.
Pentru ca această lipsă să fie
înlăturată, denumirile respective
au fost trecute pe hărțile fiecă-
rei țări (hărțile de la paginile 62.
66, 96 și 104). De asemenea, nu
figurează pe harta Europei curen-
ții oceanici fiindcă la dimensiu-
nea hărții nu se poate arăta și
nici trasa originea acestor cu-
renti.
Hărțile politice ale Asiei și
Europei vor fi introduse și ele
într-o ediție viitoare.
In ora de compunere
(Urmare din pag. 1)

Pentru o largă activitate
metodică si științifică
ansamblului activității socie-
tății
O mare parte din activitatea
desfășurată de societate se va
referi la pregătirea tineretului
școlar. Aceasta se va realiza
prin larga difuzare a periodice-
lor pentru tineret, prin miile de
elevi care colaborează Ia rezol-
varea problemelor publicate în
aceste periodice, prin zecile de
cercuri de elevi organizate de fi-
liale și subfiliale, ca Și prin
olimpiadele de matematică și fi-
zică pentru elevii școlilor medii,
profesionale, pedagogice și teh-
nice. în 1961 societatea a acor-
dat o atenție specială cercurilor
dc elevi pe orașe, organizînd
trei consfătuiri interregionale
care au permis un bogat schimb
de experiență între profesorii ce
ccnduc aceste cercuri.
Se întărește an de an tradiția
Lecție de botanică „pe viu“, in seră
Un grup de cadre didactice de
la Grupul școlar minier din Lu-
peni ne întreabă dacă există filme
didactice confecționate, de unde: și
prin cc modalitate se pot procura.
lată răspunsul. Filmele didactice
se împrumută gratuit (pe termen
limitat) de la Arhiva Națională de
Filme din Jilava, str. Sabaru'ui
nr. 1, raionul Nicolcc Bălcescu,
București. Pentru a obține filmele
necesare se trimite o adresă că-
tre Arhiva Națională, în care se
indică ce fel de aparat de proiec-
ție cinematografică are școala
respectivă, in urma adresei școa-
la primeș.'.' un catalog al filmelor,
„S«9*icia
mvâță hmba rusă
ti
De curând a apărut în librării
volumul „Sanda învață limba
rusă", primul din seria manuale-
lor de limba rusă inițiate de Edi-
tura științifică și destinate copii-
lor între 4 și 14 ani.
Acest prim volum se adresează
copiilor de vîrstă preșcolară, între
5 și 7 ani. Scopul lui este de a-i
familiariza, într-o formă accesi-
bilă și cît mai atractivă, cu cele
mai uzuale cuvinte și expresii
ale limbii ruse, legate de preocu-
pările lor, precum și de a le for-
ma deprinderi de pronunție și de
conversație cît mai corecte-
întregul material este prezentat
exclusiv pe cale intuitivă, pe
baza ilustrațiilor. De asemenea
40.000 de
locală a
elevi prezenț i Ia eiapa
olimpiadei în 1961, ca
și creșterea numărului de cen-
tre în 1962 sînt o dovadă in
acest sens. Dacă se va realiza și
îmbunătățirea întrecerii între
cercuri, organizată de „Gazeta
matematică și fizică" seria B,
așa îneît să se evite supraîncăr-
carea elevilor, gama mijloacelor
de antrenare a tineretului șco-
lar se va dovedi tot mai largă
și mai cuprinzătoare.
Subliniind creșterea număru-
lui particțpanț.ilor la etapa lo-
cală a olimpiadelor din acest an,
mai mulți vorbitori au arătat că
este necesar să se ia măsuri or-
ganizatorice corespunzătoare (de
exemplu, organizarea mai mul-
tor centre în marile orașe) dar
să se asigure și îmbunătățirea
pregătirii candidaților. în acest
scop societatea orientează pe
profesorii de specialitate să rezol-
ve cu elevii probleme conținînd
din care își poale alege filmele
necesare.
★
Sîntem întrebați intr-ana din
scrisorile sosite recent în redac-
ție, dacă „directorul școlii poate
să intre în clasă la jumătatea o-
rei pentru a asista Ia acea oră‘‘.
Credem că în această privință
nu mai există nici un dubiu. Nu
este bine dc bunăseamă, pentru că
firul lecțJei este întrerupt, atenția
elevilor și a profesorului este dis-
trasă și pentru că asupra, unei lec-
ții cunoscute numai parțial nu se
pot trage suficiente concluzii.
cartea cuprinde numeroase exer-
ciții, constând din jocuri cu ajuto-
rul cărora copiii vor putea să asi-
mileze mai ușor materialul res-
pectiv.
Volumul II din seria „Sanda
învață limba rusă" se va adresa
copiilor de vîrstă școlară, între 7
și 9 ani. El va începe cu studierea
alfabetului, cu cîteva noțiuni de
ortoepie și aplicații gramaticale,
urmărindu-se astfel o cît mai de-
plină concordanță între cunoștin-
țele de limba rusă și cele de lim-
ba română pe care copiii Ie capă-
tă La școală.
ȘT. M.
studiul teoremelor directă,
procă și contrară etc.
în plenara Consiliului
s-a
acordat un loc important orien-
tării tineretului spre studiul ma-
tematicii și fizicii. Acad, profe-
Moisil, președintele
sor G.
S.S.M.F-, a cerut filialelor și sub-
filialelor să intensifice acțiunea
de orientare a tineretului spre
profesiunile de matematician și
fizician, tot mai larg solicitate
de dezvoltarea continuă a in-
dustriei noastre socialiste, de ne-
cesitățile automatizării și per-
fecționării ei, de cerințele multi-
laterale ale dezvoltării științei
și culturii, care au nevoie în
măsură din ce în ce mai mare
de oameni bine pregătiți la ma-
tematică, mecanică teoretică,
fizică. Tov. G. Moisil a subliniat
în același timp condițiile tot
mai bune create în ultimii ani
în vederea pregătirii la un nivel
înalt a matematicienilor șj fizi-
cienilor, arătînd, între altele, că
Corneliu Pașeanu — Suceava
Timpul servit la așezăminlele
culturale recunoaște ca stagiu
de activitate în învățămînt dacă
ați provenit din învățămînt avînd
pregătirea corespunzătoare (pro-
fesor-învățător) sau ați fost înca-
drat la instituția respectivă după
terminarea studiilor care vă dă-
deau dreptul să intrați în învăță-
mînt.
De asemenea, dacă pe parcurs
ați absolvit studii superioare se
poale recunoaște perioada pres-
tată după această dată. In caz de
neîndepMnire a condițiilor de mai
sus, timpul respectiv nu se poate
include la activitatea de învăță-
mînt.
Pentru obiectul ce-1 predați
(studiul mașinilor cu aplicații
practice), neavînd cel puțin 5 ani
vechime în învățămînt sau pro-
ducție, salarizarea se va face prin
asimilare cu cea a profesorilor! de
categoria If-a, fiind în anul VI la
Institutul politehnic, grupa 0—3
ani și cu obligația de predare de
24—30 ore săplămînal.
Luciana Fundulea — Slobozia
Intrucît la data de 1 august pro-
movaseți anul III de facultate și
aveați 9 ani vechime în învăță-
mini, puteați fi încadrată profesor
II în grupa de vechime 5—10 ani.
Neavînd studii terminate, nu pu-
teați însă obține gradul definitiv
fără examen, ci urma ca după
terminarea studiilor să vă prezen-
tați la examenul de definitivat. In
această situație nu puteați să tre-
ceți nici în grupa următoare de
vechime decîl după terminala
studiilor și obținerea gradului de-
finitiv.
Deoarece între timp ați terminal
studiile, aveți dreptul să treceți
în categoria profesor I, rămînînd
însă tot în grupa de vechime 5—
10 ani pînă Ia obținerea gradului
definitiv. Obligația de a vă în-
scrie la examenul de grad vă re-
vine dv. și puteți face acest lucru
în i'crmen de 3 ani de la termi-
narea studiilor. Interpretarea dată
de secția de învățămînt și cultură
a raionului Slobozia reieritor la
încadrarea dv. este justă, prin ur-
mare aveți dreptul ia salariu ca
profesor 1, grupa 5—10.
Elena Ivănesc-u — Brăila
Majorarea de ION o pentru
predare în școlile tehnice, ca și
majorarea pentru predarea la în-
vățămîntul seral sau în școli spe-
ciale face parte integrantă din sa-
lariul tarifar și, ca atare, se ia in
considerare la calcularea indem-
nizației pentru concediul de odih-
nă și a pensiei.
I. Boroț — Jimbolia
Profesorilor de la școlile proie-
sionale cure predau obiecte pen-
tru care obligația de predare săp-
tâmînală este de 18 ore (limba
romînă, matematică etc.), li se pot
alcătui norme didactice anuale.
ziție o mașină
calcul, mașini
tor de relee, o
lizată.
Se dezvoltă
electronică de
analogice, labora-
bibliotecă specia-
și activitatea so-
cietății în rîndul studenților,
viitori profesori de matematică
și fizică. Astfel, în anul acesta
vor participa la concursurile stu-
dențești și studenții institutelor
pedagogice de trei ani. Filialele
universitare urmează sâ acorde o
atenție mai susținută muncii în
rîndul studenților
numai
prin intermediul concursului, ci
și prin acțiuni speciale pentru
viitorii profesori, organizate cu
sprijinul U.A.S.
Plenara Consiliului S.S.M.F- a
acordat atenția cuvenită princi-
palelor probleme care stau în
fața societății. Concluziile adop-
tate, concretizate în planul de
muncă pe anul curent, sprijinul
ce-1 primește societatea din
partea Ministerului învățămân-
tului și Culturii și al organelor
sale și. mai presus de toate, în-
drumarea întregii sale activități
de către partid constituie pre-
mise sigure că în acest an So-
cietatea de științe matematice Și
fizice din R.P.R. își va spori
contribuția la dezvoltarea acti-
vității metodico-științifice în do-
meniul ma tenia tic ii și fizicii
Obligația de predare ia .-j-'hîc
este de 630 ore, pentru care 'n-
drele didactice primesc	'•
tarifare de bază. Orele presta c ia
examenele de promovare și de di-
plomă sînt activități care se în-
cadrează în norma anuală de 720
ore și nu sînt retribuite în plus,
peste salariul de bază. Ni se pare
insă o anomalie ca un profesor să
fie încadrat la două discipline atît
de diferite cum sînt limba romînă
și matematica, în afară de cazul
cînd profesorul respectiv ar avea
calificarea -corespunzătoare pen-
tru ambele discipline.
In ceea ce privește plata profe-
sorului examinator la examenul
de admitere, în mod greșit i s-au
calculat 80 ore cînd, potrivit ins-
trucțiunilor în vigoare, un profe-
sor examinator nu poate li retri-
buit decîl pentru c'el mult 40 ore.
De altfel, acest profesor nici nu
putea Ii numit în comisie pentru
ambele discipline. (limba romînă
și matematica), el avînd dreptul
să examineze la o singură disci-
plină.
Cadrele didactice beneficiază
de concediu de odihnă în timpul
vacanței de vară (1 iune Jj
august), in aceste luni teme ■ Ut
drele didacticii primesc indemui-^-
zația de concediu chiar dace sini
reținute pentru diverse ai • •;<
In schimb, între 1—15 septen o
cadrele didactice neiiind :n
cediu primesc salariile
care au dreptul, potrivii n >rr>
repartizate în anul Ș' ■	-
tor, inclusiv majorări1? v :’	•
Ie cuvenite. Pe peru-^^Ha
septembrie cumulul ;	„ .
nu se relribuie.
Costache foan — vua.
— raionul Galați
Potrivit dispuziftuor
timpul cît ați lucrat in promre
în specialitatea pe care o preoțiți
vi se poate considera ca si ac iu m
învățămînt pentru funcția d pro-
fesor de cultură tehnici:
numai dacă în acest ara.,
studii superioare -camțiete.
rece din surk. oare.- D. :rtu „
că abia acum	in vurx ce
calificare cu proic:.;:, „ c >
caz, timpul servii în : ■■ ■ ■-><•? r.„
vi se consideră ca
țămînt.
Gheorghe Butoi — comuna Tkhi-
lești — raionul Brăila
Prin instrucțiuni afe M.I.C. s-a
stabilit că începînd de la 1 sep-
tembrie 1960 norma didactică a
profesorilor care predau cunoști^r
țele agricole și lucrările prm
agricole la școlile din mediul ru-
ral este de 18 ore săplămînal, iar
nu de 24 ore. Acest lucru este pre-
cizat și prin îndreptarul trimis de
M.I.C. secțiilor de învățămînt și
cultură. Prin urmare norma Dvs.
didactică este de 18 ore snptă-
mînal, iar ofcle ce depășesc a-
ceastă normă sînt considerate cu-
mul fiind retribuite cu suma co-
respunzătoare din cota de 40"n
din salariul luncjier îndeplinite
pentru Vs normă.
In cazul cumulului, la stabilirea
remunerației se ia in considerare
numărul orelor ce depășesc nor-
ma didactică săplăzninaiă du ;
planul de învățămînt indiier- ne
numărul zilelor lucrări nie o ;
timpul unei luni. Pentru azi. î e
de suplinire a unui cadru du
tic aliat in concediu de bu-iă, u
tere sau studii, se iace
ora. De altfel, problem- ic ;
de Dvs. sînt lămurite r-	• " .-
tarul M.I.C.
Marta Shimbeanu — Sado
Intrucît, Ia data
1959 nu vă ailați
fiind reîncadrată i
de 1 august
în învățămînt
după
dată, puteți beneficia de
le de salarizare potrivit
și stagiului de activitate
învățămînt, avînd însă
acens’ă
drepturi-
studii
servil
in
obligația
de a vă prezenta la 'examenul de
definitivat în termen de maximum
3 ani.
Constantin Timofte, Vasile Vasila-
che, Bucur N. Coștoacă, Dumitra
Midău, Vasilo Damitiescu, Fe-
vrenid Bîrliba, B&Ja Kis, Ruxan-
dra Mi con, LUlana Vlădescu,
Șteîan Vasiliu, Ruxandra Mor. u.
Ghecrghe G. Trosim, Alexaudn’
Stroie, Grigoro Bulbăkanu.
Pentru problemele de șahul
pe care le ridicați adresa li-- a
ȘCOALA Șl PRODUCȚIA
Predarea cunoștințelor agricole
in dezbaterea cadrelor didactice
Dezvoltarea multilaterală a
agriculturii noastre socialiste,
sarcinile privind întărirea eco-
nomicororganizatorică a gospodă-
riilor agricole colective și creș-
terea producției .la toate culturile
cer să se acorde o deosebită a-
tenție pregătirii viitorilor lucră-
tori din domeniul agriculturii, as-
tăzi încă elevi pe băncile școli-
lor. In realizarea acestei sarcini
un rol de seamă revine școlilor
sătești de cultură generală, care
au sarcina de a înarma tineretul
cu cunoștințe și deprinderi le-
gate nemijlocit de munca in a-
gricultură.
După cum a arătat analiza e-
fectuată de curînd in cadrul
unei consfătuiri la care au parti-
cipat profesori de științe natu-
rale și de cunoștințe agricole, di-
rectori ai școlilor de 8 ani și
unii președinți de G.A.C. din re-
giunea București, aici s-au obți-
nut în ultimii ani, pe această
linie, o serie de realizări îm-
bucurătoare. Un mare număr de
jplevi ai școlilor din regiune au
dobîndit bogate cunoștințe și de-
prinderi agricole lucrînd pe tere-
nurile școlare și îndeosebi pe
ogoarele gospodăriilor agricole
colective. Existența in regiune;
București a peste 200 de gospo-
dării agricole colective milio-
nare și multimilionare. în care
muncesc cu pricepere numeroși
colectiviști cu o bogată experien-
ță, a creat condiții tot mai bune
pentru organizarea activității
practice în producție a elevilor,
în acest fel ei au avut posibili-
tatea să-și aplice cunoștințele
teoretice în condiții naturale,
s-au convins de eficiența muncii
ou mașini și unelte mecanizate
pe baza regulilor agrotehnice
înaintate. Totodată, practica în
gospodăria agricolă colectivă a
constituit un mijloc important
de educare comunistă a elevilor.
Analizînd activitatea celor 80
de școli din regiunea București
ai căror elevi își efectuează mun-
ca practică pe terenurile de cul-
tură din gospodăriile agricole
colective, participanții la consfă-
tuire au relevat realizările și
lipsurile ei. S-a scos astfel în evi-
dență faptul că, datorită muncii
atente a profesorilor de speciali-
tate, a diriginților și directorilor,
cit și datorită colaborării strînsc
a acestora cu cadrele tehnice din
G.A.C.. elevii care au lucrat în
gospodăriile din comunele Bu-
dești (raionul Oltenița), Slobozia
Mîndra (raionul Turnu-Măgu-
A^jle), Fetești (raionul Giurgiu).
Căzănești (raionul Slobozia) și
altele au obținut rezultate apre-
ciabile îfi munca lor. în școlile
susamintite, ca și în alte școli
din regiune, activitatea practică
a fost organizată pe clase și gru-
pe de 10-14 elevi, de care a răs-
puns cîte un elev fruntaș sub su-
pravegherea unui profesor. Mun-
ca elevilor a fost în așa fel pla-
nificată îneît să .nu stînjenească
îndeplinirea planului de produc-
ție al gospodăriilor. în organi-
zarea activității practice în
G.A.C. au fost respectate tot-
odată cerințele de ordin peda-
gogic, asigurîndu-se accesibilita-
tea lucrărilor prin dozarea efor-
tului fizic în concordanță cu par-
ticularitățile de vîrstă ale ele-
vilor.
O serie de școli din regiune
s-au preocupat de confecționarea
unor unelte care să poată fi mî-
nuîte cu ușurință de elevii mici.
Astfel, la școala din Balaciu, ra-
ionul Urziceni, s-au confecționat
săpăligi pentru elevii clasei a
V-a. în realizarea acestui obiec-
tiv s-a evidențiat directorul
școlii, tovarășul Constantin Cojo-
caru. care a dovedit o perma-
nentă preocupare pentru organi-
zarea activităților practice.
Preocupîndu-se de înlăturarea
supraîncărcării elevilor, nume-
roase școli au căutat ca terenu-
rile pe care lucrează aceștia să
fie cit mai aproape de școală. în
consfătuire au fost criticate acele
școli care n-au ținut seama de
această cerință, supraîncărcînd pe
elevi. De exemplu, elevii școlilor
din comunele Vasilești, Săbăreni
și Cacomeanca au fost nevoiți să
străbată distanțe destul de lungi
pentru a ajunge la locul unde își
efectuau practica.
Cele mai multe școli au dat o
atenție deosebită conținutului
muncii practice a elevilor, izbu-
tind • să trezeasc-ă interesul lor
prin varietatea lucrărilor, prin
organizarea cit mai științifică a
acestora. îmbinarea pricepută a
lucrului cu momentele de destin-
dere a menținut mereu proaspătă
puterea de muncă a elevilor. O
activitate deosebit de atractivă a
organizat cu elevii tovarășa Va-
silica Șovăită, profesoară la
școala din comuna Jegălia, ra-
ionul Fetești, pe terenul gospo-
dăriei agricole colective .JDună-
rea". Ea a organizat aici cu ele-
vii clasei a V-a o lecție cu su-
biectul ..Răritul sfeclei de za-
hăr". indrumîndu-i apoi să apli-
ce in practică cunoștințele do-
bîndite în cadrul acestei lecții.
Au contribuit mult la obți-
nerea rezultatelor bune și ac-
țiunile educative inițiate de ca-
drele didactice. Astfel de acțiuni
au 'fost, de pildă. întrecerile,
care i-au stimulat in mod deose-
bit pe elevi. Echipele fruntașe
sau grupele din clasele mai mari
au sprijinit pe elevii mici sau
pe cei rămași în urmă, ceea ce
a contribuit la dezvoltarea spi-
ritului muncii în colectiv. Elevii
au fost stimulați în muncă și
prin, evidențieri la gazete de pe-
rete sau în ședințele plenare de
analiză a muncii. In această di-
recție s-a folosit cu succes și
sprijinul organizației de pionieri,
care a evidențiat pe fruntași și a
criticat elevii nedisciplinați sau
insuficient de activi.
Claritatea scopului pentru care
muncesc, perspectiva rezultatelor
concrete, aprecierea muncii lor
de către cadrele didactice și co-
lectiviști au făcut ca elevii să
lucreze cu interes, cu dragoste și
entuziasm.
Rezultatele bune obținute de
numeroase școli s-au datorat în
mare parte și sprijinului acordat
de gospodării. De exemplu, gos-
podăriile agricole colective din
comunele Jegălia, Budești, Ceacu,
au pus la dispoziția școlilor tere-
nuri potrivite cerințelor precum
și utilajul necesar, au asigurat
îndrumarea tehnică a lucrărilor
etc. S-a realizat astfel o mai
strînsă apropiere între școală și
gospodăriile agricole colective.
Cadrele didactice preocupate de
predarea intuitivă a lecțiilor au
cules în timpul activității practi-
ce un bogat material didactic :
plante în diferite stadii de creș-
tere și dezvoltare, colecții de se-
mințe. sisteme radiculare etc.
S-au întocmit de asemenea gra-
fice ce oglindesc diferite rezul-
tate obținute în culturi.
Un loc de frunte în preocu-
parea celor mai mulți profesori
de specialitate din regiune l-au
ocupat organizarea lucrărilor cu
caracter experimental, ca pole-
nizări încrucișate, determinarea
puterii de germinație etc. Prin
activități și rezultate frumoase
în acest gen, s-a evidențiat pro-
fesorul Sima Roti de la Școala
de 8 ani Budești.
Dezbaterile purtate în consfă-
tuire au scos în evidență și o se-
rie de lipsuri ale unor școli, cum
În vizită la
agricolă
Gospodăria agricolă colectivă
din satul Drislea este cunoscută
in comuna Trușești ca o gospo-
dărie fruntașă. De Ia intrare vizi-
tatorul este impresionat de ordi-
nea și bunăstarea care domnesc
aici. în fiecare sector al gospodă-
riei se constată grija de buni gos-
podari a colectiviștilor, în frunte
cu vrednicul lor președinte, tova-
rășul Savel Cojocaru.
De la acești oameni harnici și
pricepuți, elevii Școlii de 8 ani din
lonășeni au avut multe de învățat
în cursul unei vizite pe care au
făcut-o în gospodărie. întînnpinați
cu dragoste de brigadieri ei s-au
răspîndit apoi în sectoarele colec-
tivei, unde au ascultat explicații
interesante
Au început prin a vizita atelie-
rul de reparat unelte, unde au vă-
zut plugurile, săpătorile și îngro-
pătorile reparate, gata de a fi fo-
losite. Apoi au vizitat grajdurile,
unde brigadierul zootehnician le-a
dat explicații asupra raselor de
vite, a felului cum sînt întreținu-
sint cele din comunele Doroban-
țul. făta. Lehliu-sat. Săbăreni,
Colaru care au obținut recolte
sub pian. Aceste rezultate slabe
s-au dovedit a fi urmarea neînțe-
legerii de către cadrele didactice
a rolului muncii în gospodărie, a
alegerii nepotrivite a terenului,
sau pur și simplu a lipsei de
preocupare pentru rezultatele ac-
tivității elevilor, pentru analiza
acestora
în mare măsură, lipsurile con-
statate in unele școli se datoresc
și slabei preocupări a secțiilor
de învățămînt și cultură din ra-
ioanele respective, care nu au
privit cu suficientă seriozitate și
simt de răspundere sarcinile le-
gate de efectuarea practicii ele-
vilor în agricultură.
Prin evidențierea realizărilor,
ca și prin semnalarea lipsurilor
existente in activitatea școlilor,
consfătuirea .. ajutai cadrelor
didactice de specialitate, directo-
rilor de școli și secțiilor raio-
nale de învățămînt și cultură
din regiunea București să orga-
nizeze tot mai bine munca prac-
tică a elevilor în agricultură.
C. DEMETRESCU
Instruirea practică agricolă
Probleme care trebuie să stea
tn centrul atenției
Organizarea și desfășurarea lu-
crărilor practice ale elevilor în
agricultură are trăsături speci-
fice față de practica din marile
unități industriale. Lucrînd în
gospodăriile agricole de stat, în
S.M.T.-uri, în gospodăriile agri-
cole colective, elevii școlilor me-
dii care își efectuează munca
practică în agricultură au posi-
bilitatea să cunoască întreg pro-
cesul producției agricole, să-și
formeze deprinderi de muncă
care să le permită să îndepli-
nească, organizați în brigăzi și
echipe. întregul ansamblu de lu-
crări necesare unei anumite cul-
turi.
Ne aflăm în preajma începe-
rii uneia dintre cele mai însem
nate perioade de lucrări agricole,
în cadrul căreia elevii unor școli
vor efectua pentru prima oară
practica în agricultură. Este bine
de aceea să fie cunoscută expe-
o gospodărie
colectivă
te și a producțiilor obținute. Ele-
vii au pus întrebări interesîndu-se
de producția de lapte a raselor de
vaci. Din explicațiile primite ei au
înțeles legătura dintre producția
de lapte și îngrijirile ce se dau
animalelor.
Foarte mult i-au interesat pe e-
levi cifrele cu privire la realiză-
rile gospodăriei, la depășirile de
plan la diferite producții, ca și la
cîștigurile colectiviștilor.
Seara, pornind spre casă, fiecare
elev a dus cu sine o bogăție de
impresii noi și interesante despre
viața gospodăriei colective. Vizita
le-a dat posibilitatea să vadă în
realitate o serie de lucruri despre
care învățaseră la lecții în școală
și a fost în același timp un bun
prilej de educare cetățenească a
elevilor, de dezvoltare a interesu-
lui și dragostei lor pentru munca
în gospodăria agricolă colectivă.
B. V.
Studiind motorul de tractor în cabinelul-laborator al școlii
rlența acelor școli care au obți-
nut în anii trecuți rezultate bune
pe această linie, întrucît studie-
rea ei poate ajuta la găsirea și
aplicarea celor mai eficiente for-
me de activitate practică a ele-
vilor.
O experiență pozitivă a dobîn-
dit, de exemplu, în anii trecuți,
școala medie „N. Bălcescu” din
Rîmnicu Vîlcea. Fiind situată în-
tr-o regiune de deal, unde se gă-
sesc gospodării pomicole și viti-
cole bine înzestrate și dezvoltate,
școala a organizat, începînd din
anul 1960, instruirea practică a
elevilor în domeniul pomiculturii.
Pentru a se asigura succesul
instruirii practice a elevilor, au
fost necesare o serie de lucrări
pregătitoare : studierea condiții-
lor naturale și economice locale,
ca și crearea condițiilor mate-
riale și tehnice necesare.
Elevii au fost constituiți în bri-
găzi, grupe și echipe de muncă,
ceea ce a asigurat trecerea lor,
prin rotație, prin toate fazele
succesive ale unei lucrări. Aceas-
ta a înlesnit îndrumarea și su-
pravegherea lor, dînd totodată
posibilitatea ca fiecare elev să
poată lua parte în mod efectiv
la lucrările efectuate. Munca pe
echipe stabile a contribuit la
crearea unui spirit trainic de co-
lectiv și a întărit spiritul de răs-
pundere pentru buna efectuare a
lucrărilor. Responsabilii grupelor
și echipelor se schimbau săptă-
mînal, astfel îneît prin rotație,
toți elevii au putut îndeplini a-
ceastă sarcină de încredere și
răspundere.
Executarea lucrărilor practice
s-a succedat în ordinea următoa-
re : recapitularea cunoștințelor
anterioare ; motivarea științifică
a necesității lucrării curente ; a-
nunțarea subiectului acesteia,
prezentarea ei în ansamblu și
prezentarea părților principale ;
demonstrarea lucrării de către
profesor ; executarea ei, indivi-
dual sau pe echipe de către e-
levi ; controlul și îndrumarea lu-
crării de către profesor ; recapi-
tularea operațiilor executate în
ziua respectivă ; învățămintele
practice în legătură cu lucrarea
executată și desprinderea conclu-
ziei finale de către profesor.
Desigur, structura aceasta nu
trebuie privită ca un șablon, ci
adaptată de la caz la caz, în
funcție de lucrarea ce urmează
a fi executată și de factorii lo-
cali.
In cadrul instruirii practice,
elevii au executat gropi pentru
plantatul pomilor pe o suprafață
de 2,50 ha, au scos un număr de
500 puieți de pomi pentru a-i
planta pe această suprafață, au
efectuat lucrări de protejare a
pomilor contra rozătoarelor pe o
suprafață de 1,5 ha, precum și
lucrări de întreținere a pomilor,
de săpat și udat, stropitul împo-
triva dăunătorilor vegetali și ani-
mali, tăieri de formare a coroa-
nei pe o suprafață de 2 ha. im-
prăștierea îngrășămintelor nece-
sare etc.
Toate constatările și observa-
țiile făcute de elevi în timpul
muncii au fost consemnate în
caietele de practică, ceea ce a
ușurat însușirea și sistematiza-
rea noilor cunoștințe și deprin-
deri practice.
Principalele învățăminte ale
experienței școlii medii din Rîm-
nicu Vîlcea, ca și a celorlalte
școli cu instruire practică în a-
gricultură relevă necesitatea or-
ganizării sistematice, fundamen-
tate din punct de vedere meto-
dic a muncii, ca și la necesitatea
îndrumării tehnico-ști nțifice a
acestei munci în tot timpul des-
fășurării ei.
Aceste probleme trebuie să fie
continuu în centrul atenției pro-
fesorilor de specialitate din. șco-
lile medii în care se va organiza
în anul acesta instruirea elevi-
lor în producția agricolă.
TRAIAN BECIU
isvĂTiMisT
TOT MAI BUNE
IN
DE
l
tudierea limbii ro-
mîne în școlile sau
secțiile cu limbi de
predare ale națio-
nalităților conlocui,
toare are un rol
deosebit de însem-
>nat în întărirea frăției dintre ti-
fnerii romîni și tinerii aparținînd
tnațicnalităților conlocuitoare din
(patria noastră.
Majoritatea cadrelor didactice
■ care predau limba romînă în
ișcolile și secțiile cu limba de
predare maghiară din regiunea
Mureș-Autonomă Maghiară se
: pregătesc conștiincios pentru
'lecții, își ridică necontenit nive-
i Iul politic și profesional. în aceas-
’tă privință amintim ca exemplu
pozitiv pe profesorii Cornelia
iSticIaru din Luduș. luliu Moldo-
-van din Sărmaș, Marta Marmor,
iCorina Tîrnoveanu și Zoltan Mora
'din Tg. Mureș, Elisabeta Pali și
Bel a Pal! din Gheorghieni. Gi-
sella Koncsag din Joseni și alții.
Apreciind rezultatele exame-
nelor de absolvire și maturitate
cît și ale celor de admitere în cla-
sa a VIII-a. se constată că elevii
vorbesc cu mai multă ușurință
romînește decît în anii precedenți, .
au un vocabular mai bogat, cu-
rnosc mai multe texte literare și
icitesc mai multe cărți în limba
romînă.
în general rezultatele cele mai
bune se obțin în acele școli
unde elevi; maghiari trăiesc și în-
vață împreună cu elevii romîni.
desfășoară laolaltă diferitele ac-
tivități extrașcolare. Au obținut
frumoase rezultate în această pri-
vință școlile medii din Reghin,
Toplița, Tîrnăveni, Tg. Mureș,
Sîngeorgiu de Pădure ș.a., precum
și numeroase școli de 8 an) ai că-
ror elevi conversează ușor în
limba romînă. se exprimă mai
cu îndemânare și mai frumos de-
cît la acele școli unde studiul
limbii romîne se restrînge exclu-
siv la predarea în clasă.
Ca metodă de bază în preda-
rea limbii romîne se folosește
conversația în limba romînă.
Scopul urmărit este de a-i de-
Jjrinde pe elevi cu conversațiile
uzuale, de a combate tendința
unora dintre ei spre formularea
răspunsurilor în gînd în limba
maghiară și spre traducerea lor
cuvînt cu cuvînt în limba romînă.
La orele de literatură scriitorii
ji operele care urmează să se
studieze sînt prezentați în cadrul
istoric respectiv, stabilindu-se
cărei clase sociale aparțin perso-
najele zugrăvite. Se scoate în e-
vidență partinitatea literaturii
noastre noi, se analizează trăsă-
turile de caracter ale omului de
tip nou. ale eroului comunist,
care știe să învingă greutățile,
privind cu încredere spre viitor.
Cu prilejul studierii operelor li-
terare care oglindesc problemele
industrializării socialiste sau ale
transformării socialiste a agri-
culturii se amintesc mărețele rea-
lizări din țară, din regiune și
din raion, se dau ample exemple
locale, concretizate în cifre ș:
nume de fruntași în muncă. Am
putea da multe nume de profe-
sori conștiincioși care, studiind cu
elevii din clasa a V-a, de pildă,
lectura „Frăția dintre poporul
romîn și naționalitățile conlocui-
toare", nu se limitează la ma-
nual. ci dau numeroase și con-
cludente exemple pentru a ilus-
tra adevărul că în patria noastră
sub conducerea înțeleaptă a parti-
dului. problema națională a fost
definitiv rezolvată și că azi po-
porul romîn, în frăție de ne-
zdruncinat cu naționalitățile con-
locuitoare. se bucură deopotrivă
de binefacerile socialismului vic-
torios.
Și în privința predării gramati-
cii s-au înregistrat progrese față
de anii școlari trecuți. La majo-
ritatea școlilor gramatica este
predată în strînsă legătură cu
dezvoltarea exprimării orale și
scrise a elevilor, punîndu-se un
accent deosebit pe dezvoltarea
gîndirii logice. în felul acesta se
evită memorarea mecanică a unor
scheme aride. Se fac numeroase
exerciții practice și analize a-
plicative pe text, în scopul adân-
cirii și sistematizării cunoștin-
țelor. Alegerea textelor pentru
exerciții are în vedere în general
două criterii de bază : să reliefeze
pregnant fenomenul gramatical
studiat și să aibă un caracter e-
ducativ- Predând, de pildă, pronu-
mele personal în clasa a V-a-
profesoara Marta Marmor din Tg.
Mureș a dat pentru analiză ur-
mătorul text: „Noi citim cu toții
„Scînteia pionierului". Ne place
acest ziar pentru că ne ajută la
învățarea limbii romîne. Mie
mi-a plăcut articolul despre
Gherman Titov. în articol am- ci-
tit despre viața lui. Pe el l-a edu-
cat P.C.U.S. Eu l-am văzut pe
Titov la București. V-am adus
fotografia lui".
Totuși, mai sînt cazuri cînd în
analiza gramaticală nu se ține
seama de sensul textului. Unii
profesori se mulțumesc cu recu-
noașterea empirică, prin analo-
gie, de către elevi a părților de
vorbire sau de propoziție, fără a
le cere să-și motiveze răspunsul.
De exemplu, într-o școală unii
elevi au recunoscut atributul
substantival genitival, dar între-
bați fiind de ce cuvîntul respec-
tiv este atribut, de ce se numeș-
te substantival și genitival, s-au
descurcat cu greu. Uneori feno-
menele limbii romîne nu sînt ra-
portate la cele de limbă maternă
(la predarea genului substantive-
lor, numeralului, predicatului no-
minal etc.).
Am mai constatat că unij pro-
fesori vorbesc prea mult în clasă
și nu solicită la maximum apor-
tul elevilor în diferitele momen-
te ale lecției, inclusiv în comuni-
carea noiloi’ cunoștințe. Se știe
însă că noile cunoștințe conțin
adesea o serie de elemente deja
studiate de elevi, sarcina profeso-
rului în astfel de cazuri fiind de
a antrena clasa într-o cît mai
largă măsură.
Un fenomen care se mai întîl-
nește la lecțiile de limba romînă
este folosirea nerațională de că-
tre profesori a timpului. în spe-
cial fixarea și sistematizarea cu-
noștințelor elevilor la sfîrșitul
orei se fac uneori superficial, re-
zumîndu-se la 2-3 întrebări for-
male după ce a sunat, în pauză.
Principalele cauze care provoacă
pierderea de timp constau în sla-
ba pregătire a profesorului pen-
tru lecție, lipsa unui plan, insu-
ficienta grijă pentru formularea
unor întrebări clare și precise, in-
suficienta folosire a materialului
didactic. Am asistat la lecții de
gramatică la care nu s-au folosit
nici măcar planșele existente în
școală, deși acestea ar fi contri-
buit mult la reușita lecției.
în unele școli se constată ten-
dința de a neglija corectarea lu-
crărilor scrise. Deși s-au dat în-
drumări ca fiecare temă să fie
văzută și semnată de profesori,
există totuși cadre didactice care
nu țin seama de aceste îndru-
mări. Ca urmare, în aceste școli
PROBLEME ALE PRE11ÂRH
LIMBII

ȘCOLILE CU LIMBA
PREDARE MAGHIARA
exprimarea orală și scrisă a ele-
vilor este încă deficitară, sărăcă-
cioasă.
Dar ceea ce este specific pre-
dării limbii romîne în școlile și
secțiile cu limba de predare ma-
ghiară din regiunea noastră nu
sînt aceste lipsuri, ci tendința
spre cît mai buna desfășurare a
lecțiilor, ca și spre folosirea tu-
turor mijloacelor oferite de acti-
vitatea în afara clasei în vederea
lărgirii și consolidării c’joo-tii'.țe-
lor elevilor.
Un asemenea mijloc îl consti-
tuie, de pildă, cercurile de lectu-
ră literară și cercurile de litera-
tură în cadrul cărora elevii, sub
conducerea profesorilor de spe-
cialitate. tratează teme de sin-
teză literară, fac paralele între
operele scriitorilor romîni și ma-
ghiari (Sadoveanu-Moricz Zsig-
mond, Eminescu-Petofi, Caragia-
le-Mikszath ș.a.). Interesantă și
instructivă este îndeosebi activi-
tatea cercurilor literare ale școli-
lor din Tg. Mureș, Odorhei, Re-
ghin, Luduș, Tîrnăveni.
Diferitele concursuri școlare,
ca „Frumoasă ești patria mea"
și „Drumeții veseli", contribuie
de asemenea la însușirea limbii
romîne. O contribuție însemnată
la realizarea acestui scop o aduc
și citirea organizată a presei în
limba romînă, audițiile de radio
în colectiv, excursiile tematice
urmate de discuții și compuneri,
vizionarea organizată a unor spec-
tacole în limba romînă etc., care
dezvoltă în același timp la elevi
sentimentul de dragoste fierbinte
față de patrie, internaționalismul
proletar.
O condiție importantă pentru
îmbunătățirea preăării limbii și
literaturii romîne este ridicarea
la un nivel mai înalt a muncii
metodice din școli.
Există numeroase colective pe-
dagogice care își dau seama de
importanța acestei probleme.
Demn de remarcat este exemplul
pozitiv al Școlii medii nr. 2 din
Reghin, care a discutat în consi-
liul pedagogic felul cum contri-
buie fiecare profesor, indiferent
de specialitate, la dezvoltarea ex-
primării corecte a elevilor, în spe-
cial a exprimării scrise. Referatul
intitulat „Munca metodică a ca-
drelor didactice pentru îmbunătă-
țirea exprimării orale și scrise
a elevilor", elaborat de un pro-
fesor de limba romînă ți unul de
limba maghiară, a inclus un bo-
gat material faptic. Tn prealabil
s-au făcut numeroase interasis-
tențe, verificări de caiete la to=:e
specialitățile; direcția școli: a i*
sistat la numeroase lecții, cu care
ocazie a urmărit în special felul
cum se realizează dezvoltarea ex-
primării orale și scrise a elevi-
lor. Trebuie menționată activita-
tea creatoare a directorului aces-
tei școli, tov. luliu Szasz, care a-
jută cu pricepere tinerele cadre,
sprijinind inițiativele și căutări-
le lor.
Mai sînt însă și o serie de
școli, îndeosebi în raioanele
Gheorghieni șț Reghin, unde ac-
tivitatea melodică se desfășor" ă
formal. Se prezintă referate ge-
nerale, rupte de situația școiu.
Discuțiile pe	lor sin*
lipsite de cor ■ .uie,
cate* acte taM MM meiwi»
tru îphHurrr-șa itfMMritev- DOfi
s-a cerut ari pceăarec limbii ro-
wftM a M	pa-
triei să Qe asșlbBtt periodic in
cadru! r<u<ailuL>7	la
unele sat* dm re».cr* z^st a-
biectiv nici nu ' .	: . mi :.ir
în planul de n»ur>:A
Se impune deci șaresna de ~
îmbunătăți 'cdi-UAU^r.
în școli. SecȚie r..	—c dc
țămînt și cultură, directorii de
școli și cadrele didactice au da-
toria să acorde mai mare aten-
ție activității de cercetare în a-
cest domeniu, să studieze. să
popularizeze și să genersl zez?
experiența pozitivă. O mare aten-
ție trebuie să se acorde ajutoră-
rii cadrelor tinere, c-j mai puțină
experiență în muncă. Perfecțio-
narea acestora nu se poate realiza
numai prin cursurile cu frecven-
ță, care durează o lună. De aceea
este necesar să le ajutăm în or-
ganizarea studiului individual, să
le stimulăm în pregătirea unor
lucrărj pentru lecturile pedago-
gice, în participarea la activita-
tea filialelor Societății de științe
istorice și filologice etc.
Există multe și prețioase cărți
de metodică și studii privind
predarea limbii și literaturii ro-
mîne. Considerăm însă că Minis-
terul învățămîntului și Culturii
ar ajuta substanțial școlile dacă
ar asigura apariția într-un Ura;
mai mare a „Metodicii predării
limbii și literaturii romîne"
(curs litografiat, ed. 1961.)
Avem convingerea că învățînd
din lipsurile semnalate și popu-
larizînd experiența noastră po-
zitivă vom obține rezultate și
mai bune în predarea limbii și
literaturii romîne.
LIVIU SEBESTYEN
inspector metodist la Secția de
învățămînt și cultură a Regiunii
Mureș-Autonomă Maghiară
Formarea noțiunilor de
ormarea noțiunilor
abstracte este una
din cele mai com-
plexe și mai impor-
tante probleme ale
.<* predării istoriei în
. clasa â V-a. Ele-
rvii acestej clase au dobîndit o
i serie de cunoștințe de istorie
lîncă tn clasele I—IV, au unele
I reprezentări care pot șta la baza
1 însușirii noțiunilor^ au capaci-
tatea de a judeca, dar compară,
generalizează și sintetizează cu
'greu. Sarcina profesorului este
de a-i ajuta tocmai în această
direcție.
Practica școlară arată că pro-
fesorii care predau istoria în
clasa a V-a adoptă în problema
formării noțiunilor poziții foarte
felurite. Unii socotesc că noțiu-
nile complexe se formează în
mod spontan, ca rezultat al pre-
dării istoriei de-a lungul anilor
și, ca atare, ele nu solicită o pre-
ocupare specială. Dar părerea că
noțiunile se desprind de Ia sine
din studierea faptelor istorice
este, după cum o dovedește ex-
periența, neîntemeiată. Elevii nu
pot ajunge singuri la generalizări
și abstracțiuni. Chiar unele son-
daje efectuate în clasele a X-a
și a XI-a arată că, deși elevii
rețin definițiile unor noțiuni ab-
stracte, generale, dacă nu li s-a
explicat conținutul noțiunilor nu
știu să opereze cu ele și fac con-
fuzii. De exemplu, vorbind des-
pre formarea statului dac în tim-
pul lui Decebal, o elevă din clasa
a XI-a a afirmat că „dacii nu
erau organizați și de aceea s-a
simțit nevoia înființării sta-
tului". După cum se vede, ele-
va aceasta a redus statul la orga-
nizare.
Alți profesori definesc noțiu-
nile de la primul contact al ele-
vilor cu ele, anticipînd cunoș-
tințele faptice necesare înțelege-
rii conținutului lor. Aceasta face
ca elevii să-și însușească noțiu-
nile în mod formal, să nu dobîn-
dească priceperea de a analiza
fenomenele, de a descoperi esen-
ța lor. Ca rezultat al unei ase-
menea „însușiri" a noțiunilor,
elevii clasei a V-a a unei școli
din Cluj au putut definj statul,
sclavagist arătînd că el este
un instrument de asuprire, dar
întrebați ce înțeleg prin aceasta
au făcut afirmații confuze.
De altfel, nici manualul de is-
torie pentru clasa a V-a nu îi o-
rientează pe profesori spre mun-
ca de forhrare gradată a noțiuni-
lor. Manualul formulează unele
noțiuni prea devreme, înainte ca
elevii să fie pregătiți pentru în-
țelegerea lor, sau folosește noți-
uni pe care nu le explică. De e-
xemplu, la lecția „Formarea so-
cietății omenești în epoca meta-
lelor" (pag. 19), se vorbește des-
pre apariția sclaviei și a statului
înainte ca elevii să aibă cunoș-
tințe concrete în legătură cu a-
ceste fenomene sociale.
însușirea noțiunilor abstracte
reprezintă un proces psihic com-
plex, care se înfăptuiește treptat
și care, desigur, nu se realizează
de la sine, ci reclamă o dirijare
permanentă, conștientă. Practica
arată că noțiunile pot fi însușite
de către elevi prin înțelegerea și
însușirea treptată a elementelor
esențiale ale acestora.
Prima etapă de formare a no-
țiunilor este aceea a creării re-
prezentărilor din care ulterior se
vor desprinde elementele esenția-
le. în acest scop ne putem servi
de materialul pe care ni-1 oferă
ilustrațiile, tablourile, obiectele,
adică materialul intuitiv, literatu-
ra beletristică și povestirea vie a
profesorului. Desigur, noțiuni
cum sînt „clase sociale", „statul",
„orînduirea comunei primitive"
etc. nu pot fi ilustrate. Dar pot
fi ilustrate unele din elementele
componente ale acestor noțiuni.
De exemplu, analizînd cu elevii
tablouri care ilustrează munca
efectuată de sclavi pe pămîntu-
rile stăpînilor, în minele acesto-
ra sau pe corăbii, profesorul poa-
te să scoată în evidență anumite
aspecte ale relațiilor dintre cele
două clase sociale principale din
societatea sclavagistă.
Le putem prezenta elevilor și
tablouri care să-i ajute de a-și
reprezenta instituțiile statului
sclavagist. De exemplu, tablouri
înfățișînd armata în acțiunea ei
de reprimare a răscoalelor, table
și stîlpi pe care sînt înscrise le-
gile, instanțe judecătorești în
funcțiune, executarea și aplicarea
pedepselor, înregistrarea și per-
ceperea impozitelor etc.
Ordinea în care se expun ele-
mentele esențiale ale noțiunilor
nu poate fi întîmplătoare, cj tre-
buie să reflecte legăturile reale,
interne ale fenomenului dat. De
aceea, dacă vrem ca elevii să
rețină esența fenomenului și le-
găturile Iul cu alte fenomene,
este necesar să prezentăm de la
început elementele esențiale ale
noțiunii în ordinea lor logică. De
exemplu, pentru a le lămuri no-
țiunile „clasa stăpînilor de sclavi"
și „clasa sclavilor" vom discuta
în primul rînd cu ei despre pro-
prietatea stăpînilor de sclavi, apoi
despre muncile depuse de sclavi,
despre relațiile dintre aceste
două clase, .despre modul de re-
partiție a bunurilor si abia după
aceea despre aspeeiele exterioare
ale vieții lor.
Unii profesori, pornind de la
faptul că aspectele ooacrete ale
vieții sociale sînt mai acces: o.le
elevilor de vîrstă mică. încep prin
a le vorbi de locuință- hrană. îm-
brăcăminte etc. Practica arată
însă câ aceasta cale are urmări
negative asupra formării noțiuni-
lor. Dacă li se prezintă elevilor
în primul rînd aspecte exterioare,
acestea le apar ca fiind elemente-
le cele mai importante ale no-
țiunii și ei le rețin și Ie situează
pe primul plan chiar dacă ulte-
rior s-au subliniat alte elemente,
esențiale. Aceasta duce, desigur,
Ia confuzii și greșeli.
Simpla enunțare a elementelor
esențiale ale unei noțiuni nu
duce de la început la formarea
acesteia nu le fixează dintr-o-
dată în mintea elevilor. Fixarea
lor reclamă nenumărate reve-
niri, repetarea cu consecvență a
elementelor esențiale în aceeași
ordine. De aceea, ori de cîte ori
este vorba în lecții de clasele
sociale din orînduirea sclava-
gistă, de statul sclavagist etc. este

î N V Ă | Ă M î W T I E € u L T U R Â o m 1 IR A I Ă
Pe marginea experimentului de la clasele I — IV
îndrumare, control,
eușita experimen-
tului privind preda-
rea cu profesori
specialiști la cla-
sele I—IV presupu-
ne, printre altele, o
grijă susținută pen-
tru îndrumarea și controlul șco-
lilor experimentale, o atenție
deosebită pentru cercetarea a-
tentă a rezultatelor înregistrate
în cadrul aplicării acestui nou
sistem de predare. Tocmai de
aceea în realizarea experimentu-
lui la școlile din Capitală se a-
cordă acestor aspecte o atenție
deosebită.
Astfel, pentru o cît mai efi-
cientă îndrumare a școlilor ex-
perimentale, în București s-au
organizat cercuri pedagogice pe
specialități în care au fost înca-
drați atît profesori cît și învăță-
tori, precum și un cerc pedago-
gic al directorilor școlilor expe-
rimentale. Aceste cercuri au pri-
Ifi^uit un activ schimb de expe-
pență între învățători și profe-
sori, ca și între directori, pe linia
generalizării celor mai bune me-
tode și procedee de predare.
Tematica acestor cercuri peda-
gogice a fost de la început astfel
alcătuită încît să contribuie la
îmbunătățirea predării diferitelor
obiecte și la îndrumarea mai efi-
cientă de către conducerile școli-
lor a întregului proces instructiv-
educativ. Astfel, în cercul direc-
torilor au fost incluse teme ca
„Sistemul de notare". „Planifi-
carea muncii în școala experi-
mentală", „Controlul și îndru-
marea procesului instructiv-edu-
cativ" etc. Temele respective au
fost impuse de necesitatea de a
adapta munca școlilor, a cadre-
lor didactice, a directorilor la
sarcinile impuse de efectuarea
experimentului. Și în cercurile
pe specialități au fost incluse
teme asemănătoare: „Formarea
deprinderilor de calcul mintal Ia
elevii claselor I—IV“, „Folosirea
materialului didactic și a diafil-
melor Ia zoologie", „Rolul audi-
țiilor muzicale Ia clasele I—IV",
„Legătura dintre predarea cali-
grafiei și predarea scrîs-cititului
la clasa I“, „Particularitățile lec-
ției de educație fizică Ia clasele
î—IV", „Problema dozării efor-
tului la lecțiile de educație fizică
în clasele I—IV pe baza cunoaș-
terii particularităților anatomo-
fiziologice ale copiilor".
^^arcini deosebite în munca de
îndrumare și control privind ex-
perimentarea predării cu profe-
sori specialiști Ia clasele I—IV
revin comisiilor raionale și eo-
misiei pe Capitală. Acestea urmă-
resc în ce măsură profesorii de
la clasele I—IV și-au însușit
metodele de predare specifice
claselor mici, cum se aplică sis-
temul de notare, ca și diverse
probleme de conținut, cum sint
legarea învățămîntului de viață,
de practică, realizarea laturii
educative a lecțiilor, tematica și
desfășurarea orelor educative. In
acest scop au fost efectuate în
primul trimestru peste 800 asis-
tențe.
In munca de îndrumare an
fost folosite metode variate, prin-
tre care organizarea lecțiilor des-
chise, participarea Ia consfătuiri
de muncă și la ședințele comi-
siilor metodice în care s-au dis-
cutat aspecte desprinse din acti-
vitatea claselor experimentale
etc. Intrucît munca educativă la
clasele I—IV ridică încă o serie
de probleme, a fost organizat un
larg schimb de experiență pe a-
ceastă temă, Ia care au participat
diriginți de la toate școlile expe-
rimentale din Capitală. Cu a-
ceastă ocazie s-au dat îndrumări
concrete cu privire ta planifi-
carea muncii educative și la mij-
loacele de realizare a cerințelor
unice. De asemenea, în momentul
de față se pregătește o nouă
consfătuire pe Capitală a diri-
ginților. Tema va fi : „Cum pre-
gătim și cum desfășurăm ora de
dirîgenție". Discuțiile vor fi
purtate pe baza asistenței la o
lecție deschisă și a unui referat.
Paralel cu activitatea de în-
drumare, comisiile, conducerile
școlilor și numeroase cadre di-
dactice au efectuat și o largă ac-
tivitate de cercetare a rezultate-
lor experimentului pentru a afla
cel mai just răspuns Ia o proble-
mă deosebit de importantă : in
ce măsură noul sistem de preda-
re este superior vechiului sis-
tem ? Pentru a răspunde la a-
ceastă problemă s-au folosit mul-
tiple mijloace de cercetare. Ast-
fel, pentru a urmări nivelul de
cunoștințe al elevilor atît Ia cla-
sele experimentale cît și la cla-
sele de control, s-au organizat
asistențe paralele. Aceste asis-
tențe au pus în evidență diferen-
țele dintre clase în ceea ce pri-
vește nivelul de cunoștințe al
elevilor. Un bogat materia] de
studiu a fost adunat și prin son-
dajele făcute în scopul verifi-
cării prin lucrări de control a
nivelului de cunoștințe al elevi-
lor în anumite etape ale anului
școlar, pentru a se urmări para-
lel ritmul de creștere atît la
clasele experimentale cît și la
cele de control.
Bineînțeles insă că lucrările de
cercetare
sondaj nu constituie unicul și
principalul mijloc de studiere a
experimentului. Numai îmbinarea
lor cu alte mijloace de studiere
poate duce la stabilirea unor
concluzii juste. De pildă, pentru
cercetarea rezultatelor predării
educației fizice la clasele I—IV
de către specialiști, pentru a se
constata dacă noul sistem asi-
gură o dezvoltare fizică mai ar-
monioasă și corectarea unor de-
ficiențe osteo-musculare și de
creștere, s-au efectuat măsură-
tori antropometrice și probe spor-
tive.
în vederea studierii modului
cum se aplică sistemul de notare
Ia clasele experimentale și de
control a fost folosită metoda co-
rectării și notării independente
de către învățători și profesori a
acelorași lucrări. Astfel, Ia Școa-
la de 8 ani nr. 111 s-a observat
că învățătorii au apreciat unele
lucrări cu note mai mari decît
valoarea lor reală. Lucrări notate
de învățători cu 9 și 8 au fost
just notate de profesori cu 8, 7
și 6.
Un element important pentru
cunoașterea rezultatelor experi-
mentului îl constituie și caietele
Ne montăm singuri băncile noi
ECATERINA RUSILA
Brașov
în care cadrele didactice notează
permanent constatări și obser-
vații esențiale cu privire la fe-
lul cum se adaptează copiii la
noul sistem de predare, la gra-
dul însușirii de către ei a
cunoștințelor. Ia măsura în care
se lărgește orizontul elevilor, Ia
măsura în care noul sistem con-
tribuie Ia dezvoltarea vorbirii, la
sporirea interesului pentru obiec-
tul respectiv, observații cu pri-
vire la metodele și procedeele
folosite și la efectul lor instruc-
tiv-educatîv, analiza factorilor
care determină rezultatele pozi-
tive sau negative în legătură cu
metodele și procedeele folosite
etc. Deși a existat o anumită
preocupare din partea cadrelor
didactice pentru folosirea cît mai
bună a acestor caiete, lipsa de
experiență și de îndrumare efi-
cientă din partea comisiilor de
cercetare au făcut ca în mare
parte observațiile să capete un
caracter descriptiv, fără sufi-
ciente elemente de analiză.
Pentru cunoașterea opiniei ca-
drelor didactice și a părinților a
fost folosită, pe lîngă discuțiile
purtate în diverse consfătuiri
sau ședințe și metoda anchetei.
Toate mijloacele folosite au
permis acumularea unui bogat
material documentar necesar sta-
bilirii unor concluzii prelimi-
nare.
Inspector G. SIMIONESCU,
Prof. D. FELDMAN,
Prof. T. OPRIȘ
Consfătuire
intre educatoare
și învățători
Din inițiativa secției
de învățămînt și cultură
a orașului Brașov a avut
loc de curtnd în locali-
tate o consfătuire a ca-
drelor didactice din în-
vățămîntul preșcolar și
de la clasele I. Refera-
tul prezentat în consfă-
tuire a scos în relief ne-
cesitatea colaborării in-
tre educatoarele care lu-
crează cu grupa mare și
învățătorii, care predau
Ia clasele I în vede-
rea cît mai bunei instru-
iri și educări a copiilor.
învățătorii claselor I
urezenti la consfătuire
au înfățișat aspecte ale
activității elevilor. Ei au
arătat că școlarii din
clasa I care au frec-
ventat grădinița de copii
se deosebesc de ceilalți
printr-un vocabular mai
bogat, prin faptul că se
exprimă mai corect și
mai curgător, povestesc
cu ușurință întimplările
din viata lor, știu să
tină corect creionul, sint
ordenați, au o compor-
tare corectă față de în-
vățători, de colegi. Edu-
catoarele și învățătorii
au fost de părere că
dacă toți copiii ar fi cu-
prinși in învățămîntul
ureșcolar „-ar putea
scurta mult perioada
preabecedară.
Participantii la discu-
ții au subliniat că trece-
rea de la joc — activi-
tatea predominantă în
grădinița de copii — la
activitatea de învățătu-
ră trebuie să se facă în
mod organizat, prifi mă-
rirea dozată a cerințelor,
în acest sens a fost a-
preciat pozitiv conținu-
tul noului proiect de pro-
gramă pentru învătă-
mîntul preșcolar, care
prin introducerea Ia
grupa mare a trei acti-
vități obligatorii în 2
zile pe săptămînă, con-
tribuie la pregătirea co-
piilor pentru lecțiile
din școală.
istorie în clasa a
necesar să se pornească la jude-
carea fenomenului de la aspec-
tul care a stat pe primul plan,
să se respecte aceeași ordine a
elementelor esențiale. De exem-
plu, în cazul claselor sociale —
de la stabilirea faptului dacă gru-
pul respectiv de oameni are sau
nu proprietate și anume ce are
în proprietatea lui. Pe această
cale se formează treptat și bazele
concepției materialist-dialectice
a elevilor.
Imaginile create prin ilustrații
sînt lărgite și completate prin li-
teratura beletristică sau prin lec-
tura unor documente istorice.
Povestirile referitoare la muncile
sclavilor și modul lor de trai, la
obligațiile oamenilor liberi, la
viața aristocrației sclavagiste lăr-
gesc reprezentările formate cu
ajutorul expunerii profesorului și
al ilustrațiilor.
Este de menționat că, deși ex-
punerea profesorului ocupă un
loc de frunte în transmiterea cu-
noștințelor noi, ea nu poate înlo-
cui cu totul ilustrațiile și litera-
tura beletristică. Expunerea sin-
gură nu le poate crea elevilor
imagini, reprezentări.
Sarcina următoare a profeso-
rului este aceea de a-i ajuta pe
elevi să se ridice de la noțiuni cu
sferă restrînsă la noțiuni mai ge-
nerale tn ac
le dea posibilitatea de a compara
ilustrații de aceeași categorie
(unelte de piatră cioplită cu altele
de piatră șlefuită, muncile scla-
vilor în diferite domenii, în dife-
rite țări etc.). Analiza compara-
tivă îj ajută pe elevi să vadă u-
nele aspecte comune: caracte-
risticile uneltelor primitive, ca-
racteristicile muncii sclavilor etc.
în felul acesta se trag anumite
concluzii parțiale, care fac tre-
cerea spre stabilirea elementelor
esențiale ale noțiunilor respec-
tive.
Compararea faptelor, datelor,
obiectelor, presupune antrenarea
elevilor în judecarea lor. Proce-
deul dominant în această etapă
a formării noțiunilor este acela
al discuțiilor euristice pentru a-i
antrena pe elevi la analiza fe-
nomenelor.
Există însă și unele elemente
ale noțiunilor care nu pot fi ilus-
trate, nici evocate cu ajutorul li-
teraturii. Acestea se desprind, se
formează cu ajutorul altor proce-
dee — și anume, prin explicația
pe bază de raționamente inducti-
ve și deductive. Bunăoară, după
ce s-au prezentat ilustrații pri-
vind proprietatea particulară a
aristocraților romani și munci-
liberi săraci se trece la raționa-
mente De exemplu, îi vom între-
ba pe elevi cine muncea în statul
roman pe ogoare, în mine, la con-
strucții etc. Pe baza ilustrațiilor
văzute, elevii răspund că munceau
sclavii „Dar stăpînii de sclavi tre-
buiau să muncească ?“. La a-
ceastă întrebare a noastră elevii
vor răspunde că nu, deoarece in
locul lor munceau sclavii și oa-
menii liberi săraci. Subliniem a-
tunci că uneltele cu care mun-
ceau sclavii, ca și sclavii înșiși e-
rau proprietatea stăpînilor de
sclavi, și de aceea și toate produ-
sele muncii erau tot ale stăpînilor
de sclavi. Deci, vom continua noi
raționamentul, sclavii munceau
pentru stăpînii lor, iar aceștia se
foloseau de roadele muncii scla-
vilor. Avînd armată, avînd toată
•puterea, stăpînii de sclavi puteau
forța pe sclavi să muncească
pentru ei. Ca urmare, stăpînii
de sclavi își însușeau toate bu-
nurile, trăiau o viață de lux și
petreceri, în timp ce sclavii și
oamenii liberi săraci duceau o
viață mizeră.
Prezentând astfel
fenomenele
istorice profesorul dezvăluie în
fața elevilor modul său de a ra-
ționa și de a analiza. Urmărin-
raționamente și se deprind cu
un anumit mod de a judeca.
Cînd elementele noțiunii au fost
însușite- se pune problema creării
sistemului de legături dintre a-
ceste elemente care reflectă feno-
menul în totalitatea lui, deci no-
țiunea. Bineînțeles, pe această
treaptă ilustrația, povestirea nu-și
mai au rostul. Este însă momen-
tul cînd putem folosi scheme
parțiale, apoi scheme generale.
Prima schemă cu privire la
clasele sociale, care se întocmește
la primul contact al elevilor cu
noțiunea, va cuprinde doar enun-
țarea lor : a) Aristocrația — foștii
șefi de ginți, de triburi, conducă-
torii militari; b) Sclavii — pro-
veniți din prizonieri de război și
datornici; c) Oamenii liberi să-
raci — foștii membri de rînd ai
triburilor.
Atunci cînd se analizează struc-
tura socială a popoarelor din an-
tichitate, schema de mai sus se
completează.
După cum am încercat să ară-
tăm, fiecare din metodele și pro-
cedeele de predare are un anumit
loc în procesul de formare a no-
țiunilor. Ele sînt eficiente însă
numai în unitatea lor, încadrate
pectă mersul firesc al procesului
de formare a noțiunilor abstracte.
Fiecărei etape a acestui proces
îi sînt caracteristice mai alea
unele din metodele și procedeele
didactice, cu precizarea că în ca-
drul sistemului amintit diferite-
le etape de formare a noțiunilor
nu sînt rupte unele de altele. In
funcție de noțiunea pe care ur-
mărim să le-o formăm elevilor,
în funcție de sistemul concret
de lecții, metodele pot varia. în
prima etapă, aceea a formării
reprezentărilor, avînd în vedere
și etapele ulterioare, profesorii
îi va antrena pe elevi în jude-
carea feno'menelor și în sublinie-
rea treptată a aspectelor lor e-
sențiale. După generalizarea a-
cestora la un anumit nivel, pro-
cesul de lărgire și concretizare
a reprezentărilor se reia în cadrul
unui alt sistem de lecții, de data
aceasta ajungîndu-se la genera-
lizări mai largi, mai ample.
De aceea metodele și procedee-
le se întrepătrund, folosindu-se
totdeauna acelea care sînt mai
adecvate scopului lecției și eta-
pei date a formării noțiunii.
S. CSEHI, R. MIHALEVICI
Cit de interesante sînt observațiile efectuate în laboratorul de științe
naturale !
în orele de dirigenție
Metode variate
LwerăHIe personaje pentru obțsnerea gradului II
Stimulent pentru activitatea creatoare
Din experiența muncii pe care
am desfășurat-o ca dirigintă in
anii precedenti. din observațiile
pe care le-am făcut în cadrul
unui schimb de experiență orga-
nizat în școala noastră asupra
orelor de dirigenție ținute de
colegii mei, am ajuns la conclu-
zia că un lucru de care trebuie să
ne ferim îndeosebi în aceste ore
îl constituie discuțiile rigide,
solemne, la care elevii iau cuvin-
tul numai pentru că li se cere.
Mi s-a întîmplat să întîlnesc
uneori la orele de dirigenție ade-
vărate ședințe, cu ordine de zi,
cu înscrieri la întrebări și dis-
cuții.
De aceea în acest an am cău-
tat ca, pe lîngă preocuparea de a
alege teme cît mai interesante,
mai legate de particularitățile
clasei, de perspectivele ei. să
folosesc metode cît mai variate,
mai potrivite cu vîrstă elevilor,
mai eficiente.
Mi-am dat seama că atunci
cind folosesc metoda referatelor
se pregătește în vederea orei de
dirigenție un singur elev, acela
care urmează să țină referatul.
Pe lîngă aceasta folosirea prea
frecventă a referatelor face ca
orele de dirigenție să devină
neinteresante pentru elevi. De
aceea, acum apelez foarte rar la
referate. Utilizez în schimb mult
mai des metoda conversației,
povestirea combinată cu proiec-
țiile, audițiile muzicale: filmele
și diafilmele
în ora de dirigenție cu tema
„Aspecte din viața și activitatea
lui G-eorge Enescu", de exemplu,
am început prin a povesti viața
compozitorului insistînd asupra
patriotismului său și asupra valo-
rii operelor sale. Folosind apoi
aparatul de proiecție, le-am
arătat elevilor casa în care a trăit
compozitorul, imagini ale lui la
diferite vîrste. o horă dumini-
cală în curtea casei părintești,
coroana și laurii primiți de
Gcorge Enescu la absolvirea
cursurilor superioare ale conser-
vatorului din Viena etc. Ultima
parte a orei a fost rezervată
audierii celor două rapsodii com-
puse de Enescu. Astfel a con-
tribuit la educația estetică a ele-
vilor, la dezvoltarea gustului lor
muzical. Exemplul patriotismului
compozitorului, al muncii lui
încordate, perseverente, i-a însu-
flețit pe elevi, le-a trezit dorința
de a avea și ei asemenea mari
calități.
Cu prilejul altei ore de dirigen-
ție am vizionat filmul documen-
tar „Locul nostru în Univers". în
cea de a doua parte a orei, în dis-
cuțiile purtate cu elevii, am insi-
stat asupra caracterului reacțio-
nar al conceptelor neștiințifice
despre Univers, asupra faptului
că nici unul din fenomenele din
realitate nu confirmă afirmațiile
mistice în legătură cu Universul.
De aici am ajuns apoi la conclu-
zia necesității de a combate ast-
fel de afirmații și la mijloacele și
căite prin care putem lupta îm-
potriva lor pentru a răspîndi
adevărul științific.
Pentru orele în care urinează
să fplos’esc metoda conversației
anunț dinainte tema și?problemele
ce urmează să fie discutate. Tot-
odată împart clasa pe grupe și
repartizez fiecărei grupe cîte o
problemă pe care să o pregăteas-
că. Așa, de exemplu, pentru ora
în care a fost discutată tema
„Din realizările regimului demo-
crat-popular", un grup de elevi a
pregătit date din domeniul in-
dustriei. un al doilea din dome-
niul agriculturii și al treilea din
domeniul științei și culturii. în
același timp cer ca întreaga clasă
să se pregătească pentru a da
răspuns la anumite întrebări. De
exemplu, la tema „Din realizările
regimului democrat-popular” în-
treaga clasă a trebuit să se pre-
gătească pentru a arăta ce a dat
regimul democrat-popular tine-
retului.
Unii diriginți socotesc că orele
în care se analizează munca ele-
vilor sînt foarte simple și ușor de
realizat : un elev prezintă o dare
de seamă, apoi urmează discuții
și, la urmă, angajamente și hotă-
riri. Dar pentru a-și atinge cu
adevărat scopul educativ, aceste
ore trebuie să determine o fră-
mîntare puternică în rîndul ele-
vilor, să-i facă să-și analizeze
cu profunzime propria lor
muncă Ele trebuie să ducă tot-
odată la dezvoltarea spiritului
colectiv, a simțului de răspundere
a atitudinii critice și autocritice.
Or. prin metode ca cea de mai
sus nu se ajunge întotdeauna la
astfel de rezultate, ’be aceea am
încercat să folosesc și alte me-
tode. Am extras pe un tablou
notele fiecărui elev din clasă,
numărul de absențe. întîrzieri
însemnări în condică. în prima
parte a lecției am vorbit despre
rezultatele dobîndite de muncito-
rii din diferite sectoare de activi-
tate, despre eroismul lor în muncă,
despre mîndria de a fi muncitor
fruntaș. După aceea le-am pre-
zentat tabloul și le-am propus ca
după ce am vorbit despre succe-
sele obținute în muncă de alții,
să ne gîndim și la noi, la munca
și la rezultatele noastre. Metoda
s-a dovedit a fi foarte eficace.
Ea i-a determinat pe elevi să-și
analizeze activitatea prin prisma
unor exigențe mai înalte, să
gîndească în chip serios la în-
datoririle lor, să vadă ce au de
făcut pentru a-și îndrepta gre-
șelile și lipsurile.
Pregătirea orelor de dirigen-
ție îmi cere întotdeauna o muncă
minuțioasă. în primul rînd cerce-
tez materialul bibliografic adecvat
temei respective, pentru a mă
clarifica din punct de vedere teo-
retic. Apoi caut material ilustra-
tiv din literatura beletristică,
diafilme, tablouri și material care
să-mi servească la legarea temei
de realitățile clasei. în ceea ce
privește modul cum se va desfă-
șura ora îmi stau Ia îndemînă
întotdeauna o sumedenie întrea-
gă de metode. Problema este însă
de a găsi de fiecare dată pe cea
mai potrivită, și mai eficientă,
dintre ele.
Prof. NINA CEAIKOVSKI
diriginta clasei a VlII-a „J ‘
tle la Școala medie „Dimitrib
■ Cantemir"- din București-- -
a examenele pentru
n obținerea gradului
II didactic se acor-
dă o mare atenție
lucrărilor personale
ale candidaților. A-
cestea reflectă pre-
ocuparea lor pentru îmbunătăți-
rea permanentă și sistematică a
metodelor de muncă și oglindesc
in același timp străduințele lor
față de ridicarea continuă a ni-
velului profesional, ideologic și
politic. Cerințele care se pun
față de lucrările personale re-
prezintă un îndemn la apro-
fundarea muncii proprii, la cer-
cetarea teoretică generalizatoare
a problemelor pe care le ridică
ea și la rezolvarea acestor pro-
bleme de pe o poziție științi-
fică.
Unele din lucrările personale
prezentate la examenul din se-
siunea ianuarie 1962, specialita-
tea socialism științific și econo-
mie politică, la I.P.C.D.-Cluj con-
stituie o contribuție valoroasă la
îmbunătățirea procesului de pre-
dare a acestor obiecte. Printre
acestea amintim lucrările perso-
nale ale profesorilor loan Mure-
șar> și Vasile Sălăjeanu, ambii
din Satu Mare. Prima tratează
..Metodica organizării și desfă-
șurării lecției la tema Legea
economică fundamentală a so-
cialismului". iar cea de a doua
„Metodica organizării și desfă-
șurării lecțiilor din cadrul temei
Relațiile agrare în socialism".
Din lucrări se desprinde preo-
cuparea autorilor de a prelucra,
analiza și sintetiza materialul
concret luat din experiența lor
de la catedră. Sînt prezentate o
serie de soluții valoroase pri-
vind felul în care au folosit
compararea unor fapte, procedee
pentru reliefarea esențialului,
pentru stabilirea legăturilor cau-
zale între diferite fenomene, se
arată mijloacele folosite și rezul-
tatele la care s-a ajuns. Lucră-
rile amintite cuprind o funda-
mentare teoretică a importanței
temeloi- tratate, prezintă conți-
nutul principal de idei al lecți-
ilor. arată scopurile urmărite,
sarcinile didactice principale
care au trebuit rezolvate în fie-
care lecție, tipurile de lecții fo-
losite, iar în cadrul lecțiilor me-
todele. procedeele și materialul
didactic utilizat- La sfîrșitul lu-
crărilor autorii prezintă conclu-
ziile pe care le trag din analiza
muncii lor.
Din felul cum sînt abordate
unele probleme principale în lu-
crările amintite rezultă buna
orientare ideologică, cunoașterea
profundă a documentelor de par-
tid și construirea lecțiilor pe
baza lor, cunoașterea realității
concrete, temeinicele cunoștințe
de specialitate și pedagogice ale
autorilor.
Așa. de pildă, autorul lucrării
privind legea economică funda-
mentală a socialismului arată că
în predarea economiei politice
trebuie să se prezinte în primul
rînd ideea generalizatoare și
apoi să se dea exemple pentru
a o argumenta. El a început ex-
punerea despre legea economică
fundamentală a socialismului
prin a sublinia că în orice orân-
duire socială relațiile de produc-
ție al căror element esențial este
forma de proprietate asupra
mijloacelor de producție de-
Z/Ce profesie să ne alegem ?il
Această întrebare și-o pun în
fiecare an sute și mii de tineri
din patria noastră. Alegerea pro-
fesiunii este pentru ei una din
cele mai însemnate probleme de
viața. Profesorul și în special
dirigintele este cel dintîi chemat
să-i ajute în rezolvarea acestei
probleme atît de complexe.
La începutul acestui an școlar
am fost repartizat să lucrez ca
diriginte la clasa Xl-a ,,A“ reală
a școlij noastre — Școala medie
„Alexandru Vlahuță" din Rîrnni*-
cui Sărat. Deseori, fie la orele de
dirigenție, fie în alte ocazii am
discutat cu elevii mei despre
viitoarea lor profesiune. Unii îmi
răspundeau că nu s-au gîndit
încă spre ce profesiune să se
îndrepte Alții însă, îmi vorbeau
cu multă-pasiune despre profesi-
unea îndrăgită.
Pentru a-i îndruma șt pe cei
termină în țnod obiectiv atît
scopul producției cît și mij-
loacele pentru realizarea aces-
tui scop, menționînd că aces-
tea sînt exprimate de legea
economică fundamentală ă orîn-
duirii respective. în continuare
autorul arată că profesorul, fo-
losind metoda conversației, face
apel la cunoștințele elevilor des-
pre legea plusvalorii, lege eco-
nomică fundamentală a capita-
lismului. Se scot în evidență
rolul proprietății privat-capita-
iiste în determinarea scopului
producției capitaliste, cît și mij-
loacele folosite pentru atingerea
acestuia. Urmează apoi ideea că
în socialism, datorită schimbării
formei de proprietate asupra
mijloacelor de producție, se
schimbă radical atît scopul pro-
ducției cît și mijloacele pentru
realizarea acestui scop. în con-
dițiile cînd mijloacele de pro-
ducție sînt în proprietatea socia-
listă. relațiile dintre oameni sînt
relații de colaborare și ajutor
reciproc, nu mai există exploa-
tarea omului de către om, iar
scopul producției este determi-
nat de această situație. Schim-
bîndu-se relațiile de producție,
proprietatea asupra mijloacelor’
de producție. în conformitate cu
această situație apar și acțicnea-
ză noi legi, legile orînduirii so-
cialiste.
După aceasta se formulează
legea economică fundamentală a
socialismului.
După discuțiile cu elevii și
după formularea definiției legii
fundamentale a socialismului se
pune problema analizei cerințe-
lor ale legii economice funda-
mentale a socialismului. Autorul
arată că în această proble-
mă profesorul se poate baza
pe cunoștințele însușite de
elevi din alte lecții de eco-
nomie politică și îndeosebi din
lecția în care a fost tratată
legea plusvalorii ca lege econo-
mică fundamentală a orînduirii
capitaliste. Bazîndu-se pe aces-
te cunoștințe el subliniază apoi
că cerințele legii economice
fundamentale a socialismului
constau în lărgirea și perfec-
ționarea necontenită a pro-
ducției pe baza tehnicii înainta-
te, în scopul satisfacerii cît mai
depline a nevoilor mereu cres-
cînde ale tuturor membrilor so-
cietății și ale dezvoltării lor
multilaterale. Pentru explicarea
pe larg și adîncirea acestei idei
autorul face comparație cu le-
gea plusvalorii, subliniind supe-
rioritatea orînduirii socialiste. în
acest scop folosește grafice care
ilustrează creșterea producției
socialiste și a nivelului de trai
material și cultural al oamenilor
muncii, cît și tabele cu date
comparative.
In concluzia lecției se arată
că partidul clasei muncitoare,
cunoscînd cerințele legii econo-
mice fundamentale a socialismu-
lui, organizează și îndrumă ac-
tivitatea de construire a socia-
lismului în direcția cerințelor
impuse de ea. Ca urmare politi-
ca partidului merge pe linia
dezvoltării cu precădere a pro-
ducției mijloacelor de producție,
care constituie o condiție a lăr-
girii neîntrerupte a producției
socialiste. în atenția partidului
marxist-leninist stă grija pentru
progresul tehnicii, intrucît aces-
nehotărîți spre o profesiune po-
trivită cu aptitudinile lor am
organizat o oră de dirigenție cu
tema „Ce voi deveni în viață".
Cum era și firesc, discuțiile pe
această temă au stîrnit un inte-
res deosebit în rîndurile elevilor.
Tot pentru a-i sprijini pe elevi în
alegerea profesiunii am organizat
la o altă oră de dirigenție, discu-
ții pe tema „Cum să muncesc ca
să devin un cetățean de nădejde
al patriei mele". Și la această oră
discuțiile au fost deosebit de
fructuoase.
Căutîind să cunosc cît mai bine
înclinațiile și aptitudinile fiecă-
rui elev în parte caut să dau
.fiecărui elev o orientare justă,
așa ca să-și găsească cu adevărat
locul cel mai potrivit în viață.
VASILE N. țJȚA
■ • -- Râmnicul Sărat
ta constituie o condiție ir. --r-
tantă pentru creșterea r.oc .-o-
nită a producției socialiste Se
subliniază cu acest prilej ca-
racterul științific al polițe::
partidului.
Lucrarea privind predarea te-
mei „Relațiile agrare în socia-
lism" cuprinde de asemenea as-
pecte interesante cu privire la
predarea economiei politice. Pen-
tru a trata structura agricultu-
rii socialiste în țara noastră
autorul trece direct la prezenta-
rea gospodăriilor agricole de
stat, S.M.T.-urilor și gospodăriilor
agricole colective. Prezentarea
gospodăriilor agricole de stat
începe cu definirea lor, ară-
tîndu-se că ele sînt mari între-
prinderi agricole bazate pe pro-
prietatea de stat asupra mijloa-
celor de producție, că toate mij-
loacele de producție de care dis-
pun — pămîntul, tractoarele, ma-
șinile agricole, semințele — pre-
cum și rezultatele producției
sînt proprietatea statului, că ele
reprezintă forma superioară de
organizare a producției agricole
din patria noastră. Urmează
explicațiile care arată că pro-
prietatea de stai reprezintă
prietatea întregului popor,
G.A.S.-urile folosesc tehnica c-t.
mai înaintată, care le permne
mecanizarea complexă a proce-
selor de producție, obținind o
înaltă productivitate a mur.:
Apoi autorul prezintă st^ctura
organizatorică a gosp.----
agiicoie de s-u:.	- ' a
muncii in aceste lă pcecwi»
și sarcinile care le ;
în același fel nr^ed ii -t -a
tratarea S.M.T -im* *. ?: G A C -
urilor, ară -d spec.r.iv. fie-
căruia.
Intrucît io predarea probleme-
lor din această temă pnwesartd
poate folos: in mare măsură cu-
noștințele elevilor dobîndite in
diferite împrejurări, autorul ara-
tă că este indicată o pregătire
prealabilă care să constea în vi-
zitarea unor expoziții privind
dezvoltarea economici. viziona-
rea de filme cu conținut legat
de tema respectiv*. ctttrea '-r.1'
opere iiierwe adecvate ’.țzițe rs
G A S . G.A C. si silele. ti ara-
tă că a folosi' ir. acest scop
practica pe care au eAc „u»
elevii la G.A.S. Vetiș și a orga-
nizat o vizită la G.A.C. Pau-
lești.
Vizita la G A.C. Păulești a
fost pregătită și organizată te-
meinic. Din timp s-a întocmit o
tematică pe baza căreia elevii
aveau ca sarcină să urmărească
anumite probleme. în timpul vi-
zitei a fost organizată și o djs-
cuție a elevilor cu tov.
Zidaru, președinta gospodăriei a-
gricole colective. Erou al muncii
socialiste, și cu alți colectiviști,
care au răspuns la problemele
ridicate de elevi. Vizita la G.A.C.
Păulești a constituit un bun pri-
lej ca elevii să cunoască organi-
zarea gospodăriei, procesul de
producție din agricultura socia-
listă, să afle despre lupta colec-
tiviștilor pentru întărirea gospo-
dăriei lor colective, care atrage
după sine ridicarea nivelului lor
de trai material și cultural,
La lecție, întrebuințînd meto-
da conversației, profesorul a fo-
losit din plin cunoștințele elevi-
lor dobîndite în timpul vizite:
și în alte împrejurări. In timpul
predării accentul a fost pus Pc
problemele esențiale pe care
elevii le-au observai în timpii»
vizitei: lămurirea problem e«or
legate de dezvoltarea rtdț'b’t-
rală și consolidarea eeonomico-
organizamricâ a gospodar. lor
agricole colective. retribuirea
munci: și repartizarea produse-
lor în G.A.C. și altele.
Concluzia generală la care s-a
ajuns în urma tratării probleme-
lor din tema „Relațiile agrare in
socialism" este că agricultura so-
cialistă este superioară celei ca-
pitaliste.
Aceste lucrări, ca și altele pre-
zentate la examenul de gradul
II — lucrări elaborate în spirit
științific, în lumina celor mai
recente documente de partid —
dovedesc în mod clar că sistemul
actual de perfecționare a cadre-
lor didactice stimulează activi-
tatea creatoare a profesorilor
noștri.
EMIL BALLA
lector la I P C D. Cluj*
De la corespondenți și cititori
■i MaailHAMii ■■WUikiii..........................................................11 iiiiiiiwiiu hun.......ii
săTOIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlOlllllllllllffl
nr.J4.din Sibiu
mini. maghiari
Daruri de 8 Martie pentru mamele
noastre"
Elevii
german:
medii serale de
, Progresul" din
um folosesc in
imtele căpătate


Acțiuni
comune
rom:
Ce ,1a
Școala de 8. ani
sint legați prin-
tr-u .frumoasă și trainică prie-
tenie. Profesorii, diriginții. con-
tribuie la consolidarea acestei
prietenii prin multiplele acțiuni
cu caracter educativ ne care le
organizează in școala.
Deseori s-au organizat de pildă
excursii care au constituit un
prilej de lărgire a orizontului
copiilor și in același timp minu-
nate clipe de destindere, de voie
bună ca și prilej de întărire a
prieteniei. De asemenea, s-au or-
ganizat serbări in care copiii ro-
rimat împreună, au. dansat lao-
laltă dansuri populare romînești
și ale naționalitățiloț. conlocui-
toare, au interpretat .scenete.
Organizația. de pionieri ș inițiat
adunări
noștri
. mul în
nări în
cu
cîntâ
teme ca',
partidul'
slujba păcii"
, „Poeții
", „Ato-
sau adu-
germapi au
care
s-a vorbit despre
prietenie, despre viața nouă
pe care o trăiesc naționalitățile
conlocuitoare din patria noastră.
Despre spiritul de prietenie în
care sînt educați elevii școlii s-a
vorbit
rinții.
și la lectoratele cu pă-
EUG. NUȚESCU
■Sibiu
Aplicăm in producție cunoștințele dobîndite
in scoală"
Cu prilejul unei discuții recente
numeroși muncitori-elevj ai școlii
Această discuție i-a mobilizat pe
pe lîngă uzinele
Brăila au arătat
munca lor cunoș-
în școală.
tinerii muncitori să studieze
meinic, să aplice în producție
o scară din ce în ce mai largă
noștințele însușite în școală.
le-
Pe
cu-
Filatelia este o preocupare
instructivă, pasionantă care vi-
ne in sprijinul procesului de
învățămînt lărgind sfera cunoș-
tințelor elevilor. Prin cunoaște-
rea mărcilor emise de Direcția
Generală a P.TT, după anumi-
te tematici elevii își întregesc
cunoștințele pe care le capătă la
lecții.
Foarte interesați de filatelie,
zentat plante specifice acesteia.
Emisiunile prezintă un interes
deosebit în special pentru elevii
clasei a V-a care studiază bota-
nica șj care colecționează
ierbarele lor diferite plante.
In cadrul cercului filatelic
in
se
Deosebit de mult ii atrag
elevi mărcile închinate
lui — schiului, oinei,
lui, săniușului, înotului
Unele emisiuni au
pe
sportu-
palinafu-
etc-
caracter
mulți elevi din
scris la cercul
funcționează în
Pionierilor sau
telice existente
cluburi.
Capitală s-au în-
de filatelie care
cadrul Palatului
la cercurile fila-
re lingă diferite
Pentru o îndrumare mai bună
a activității filatelice a elevilor,
Asociația filateliștilor din R.P.R.,
sprijinită de secțiile de învățămînt
și cultură și organizațiile de ti-
n^t, a început organizarea
4p^irilor filatelice și in școli.
Primele cercuri filatelice s-au
organizat la Școala de 8 ani nr.
poate vorbi și despre emisiunea
de mărci poștale „Oameni de
știință romîni", despre emisiunea
„Figuri ale oamenilor de știință,
cultură și a-rtă“, datorită cărora
elevii filateliști au prilejul să-și
lărgească cunoștințele despre
Anghel Saligni, V. Babeș, Aurel
V lai cu etc.
Și cunoștințele de istorie ale
elevilor pot fi îmbogățite prin
prezentarea unor emisiuni legate
de evenimentele istorice ca „Ani-
versarea a 40 de ani de la în-
ființarea Partidului Comunist
din Rominia", „Al III-lea Con-
gres al P.M.R.", „Unirea Țărilor
Romi ne " etc.
mobilizator, de îndrumare. Iată
cîteva dintre ele ■ „Pioneri, șco-
lari, copii, îngrijiți animalele ti-
nere 1“ sau „Spic cu spic, pa-
triei snop". Da educarea elevi-
lor, la dezvoltarea dragostei lor
pentru patrie contribuie și dis-
cuțiile în jurul unor emisiuni,
care popularizează marile reali-
zări dobindite de oamenii mun-
cii, sub conducerea partidului,
in anii puterii populare.
Organizarea cercurilor filate-
lice în școli este bine venită și
această inițiativă a Asociației fi-
lateliștilor din R.P.R. ar trebui
sprijinită de căi re toate cadrele
didactice.
S. GtEB
10 „Emilia
Floreasca
Irza" din
cartierul
și Za Școala de 8 ani
nr. 123, -urmate apoi de alte școli
din Capitală.
în cadrul cercurilor filatelice
se tratează anumite teme legate
de o serie de emisiuni. De pildă,
în legătură cu emisiunile de
mărci poștale „Centenarul gră-
dinii botanice din București"
„Plante industriale" și „Plante
medicinale" s-a discutat despre
flora țării noastre și s-au pre-
Șezătoare închinată operei
lui Ion
Creangă
Frezorul Gabriel Gherco de la
secția mecanic-șef a arătat, de
pildă, că studiul matematicii și fi-
zicii l-a ajutat să folosească ra-
țional utilajul modern, să studieze
schemele cinematice ale noilor
mașini folosite în uzină. El s-a re-
ferit în mod concret la reglarea
frezelor moderne, care se bazează
pe formule matematice complica-
te, ce îmbină elemente de trigono-
metrie, geometrie și algebră.
La presa de 2.500 tone a arătat
forjorul Florea Neicu, se lucrează
cilindri de laminor și bandaje
pentru reductoare. In executarea
acestor operații cunoștințele însu-
șite la școală sînt folosite din plin.
Calculul materialului necesar se
bazează pe elemente de geometrie,
iar precizia execuției pieselor for-
jate este asigurată de cunoașterea
legilor dilatației termice.
Și alți muncitori-elevi au înfă-
țișat exemple asemănătoare, sub-
liniind că în acest fel munca lor
este mai rodnică, deoarece cunosc
în mod științific procesele de pro-
ducție pe care le efectuează. De
exemplu electricianul Ion Drago-
mir de la secția electrocare a ară-
tat că aplicarea cunoștințelor de
fizică privind limitele de încărca-
re și descărcare a acumulatorilor,
gradul de concentrație a acidului
sulfuric, i-a îngăduit să prelun-
gească durata de funcționare a u-
nui acumulator pentru electrocar
de la 4—5 luni la 8—9 luni.
Prof. N. TRUFAȘII
Școala medie serală
,,Progresul"-Brăila
Pentru o largă difuzare
a cărții
Pentru a dezvolta interesul ele-
vilor față de literatura, beletris-
tică, științifică și tehnică, în
școala noastră se organizează cu
prilejul anumitor evenimente,
date comemorative, aniversări
etc., expoziții, panourt și vitrine
de cărți nou apărute, albume
tematice, tabele de noi achiziții.
De asemenea au loc
procese literare,
lecturi în colectiv
seri
recenzii,
de basm,
și discuții pe
marginea cărților citite.
O mate atenție se acordă re-
comandării cărților legate de cu-
noștințele prevăzute
ma de învățămînt.
Larga difuzare a
rîndul elevilor a
în progra-
cărților în
contribuit la
dezvoltarea orizontului lor cul-
tural. Pe elevii noștri îi intere-
sează tot
ceea ce e nou. Ei se
preocupă cu pasiune de zborul
omului în Cosmos, de evenimen-
tele internaționale, vor să aibă
în bibliotecile lor cele mai bune
cărți.
SILVIA GHEORGHIU
bibliotecară la Școala medie
nr. 20 „Gh. Șincai", București
elevilor
al
Bogată activitate extrașcoîară
o
B. VLAD
Trușești
la ridicarea nivelului cultural
vieții satului.
serbării
care au
ze și
Printre
deosebi
Activitatea extrașcolară aduce
contribuție însemnată la edu-
a cuprins și alte puncte,
stîrnit numeroase aplau-
admirația spectatorilor.
acestea se numără în
corurile „înainte", „Bucu-
La Școala de 8 ani nr. 3 din
orașul Sighet a avut loc de
curînd o frumoasă serbare pre-
gătită de elevi sub îndrumarea
cadrelor didactice.
Prima parte a serbării a fost
închinată iernii — anotimp atît
de îndrăgit de copii. Micii ar-
tiști au recitat poezii ale clasici-
lor noștri despre iarnă și au in-
terpretat dansurile „Fulgi de
nea“, „Jocul pinguinilor și al oa-
menilor de zăpadă" și „Bulgări
de zăpadă".
Bogatul și variatul program al
rie în colectivă", „Partid, iubit
părinte" și „Salutul cravatelor
roșii", ca și montajul literar-mu-
zical, „Balada Patriei", în care
micii interpreți au prezentat pu-
blicului scene din trecutul de
luptă al poporului nostru.

Elevii clasei a Vfl-a de la
Școala de 8 ani din lonășeni au
organizat sub conducerea profe-
sorilor la căminul cultural din
sat o șezătoare închinată operei
marelui povestitor I. Creangă.
Șezătoarea a început prin pre-
zentarea biografiei lui Creangă
de către un elev. Un alt elev a
citit apoi „Povestea lui Stan Pă-
țitul". în continuare corul șco-
lii a interpretat cîntecul ,.Pupă-
carea comunistă a elevilor. Ea le
lărgește orizontul cultural, îi pre-
gătește pentru muncă, le dez-
voltă aptitudinile și inclinațiile
în domeniul științei,.artei și lite-
raturii.
Printre activitățile extrașco-
lare un rol deosebit de însemnat
îl joacă excursiile înțelegînd
însemnătatea lor, cadrele didac-
tice de la școala medie din Urzi-
ceni au organizat, în colaborare
cu organizația U.T.M din școa-
lă, o excursie la București. Elevii
au vizitat cu acest prilej Muzeul
de istorie a partidului, muzeele
„Grigore Antipa", „George E-
nescu". sala Palatului R.P.R., au
vizionat spectacole. Excursia a
contribuit mult la
Cunoștințelor elevilor
za din tei". Șezătoarea aluat sfîr-
șit prin prezentarea dramatizării
poveștii ..Soacra cu trei nurori".
Încurajați de entuziasmul par-
ticipanților la această primă șe-
zătoare, profesorii și elevii jși
propun să organizeze și alte șe-
zători contribuind în felul aces-
elevilor și întîlnirile lor cu mun-
citori fruntași, cu oameni de ști-
ință și cultură. O asemenea în-
tîlnire, în cadrul căreia elevii au
stat de vorbă cu scriitorul Du-
mitru Almaș, a avut loc nu de
mult la școala din Urziceni. Scri-
itorul le-a vorbit elevilor des-
pre viața și lupta iui Nicolae
Bălcescu. Cu alte prilejuri elevii
au ascultat interesante confe-
rințe despre originea și evoluția
omului, despre apariția vieții pe
pămînt. despre somn și vise.
Foarte atractive sînt pentru
elevi și vizionările de spectacole.
Ei au asistat astfel la un specta-
col cu piesa ..Nota zero la pur-
tare" de V. Stoenescu și O Sava,
la concerte date de corul școlii,
de soliști și instrumentiști din


Întîlnirea viitorilor învățători
cu scriitorul Șerban Nedelcu
Recent, in sala de festi-
vități a Școlii pedagogice
din Cimpulung—Muscel a
avut loc o întilnire a cadre-
lor didactice și elevilor șco-
lii cu scriitorul Șerban Ne-
delcu.
Pline de interes au fost
discuțiile purtate cu acest
prilej pe marginea recentu-
lui roman al scriitorului,
„Învățătorii*. Întrebările pu-
se de elevi, părerile lor, u-
nele observații formulate de
ei au dovedit că romanul nu
fusese doar o simplă lectură,
ci obiectul unui temeinic
studiu. O elevi din anul
V. de midi, a vrut să cu-
noască tainele laboratorului
de creație al autorului, calea
documentării sale Un alt
elev a vrut să afle dacă
Concursul cuitural-ârtislic al pionierilor
Nu de mult s-a desfășurat
in sa'a căminului cultural
din comuna Bogza, raionul
Rimnicul Sărat, faza înter-
comunalâ a concursul:;: cul-
tural-artistic al pionierilor.
Cei 328 de pionieri din co-
munele Bogza, Sihlea, Voe-
tin, au prezentat în fața ju-
riului și a sălii pline de spec-
tatori rezultatul unei munci
perseverente.
Unele colective de pio-
nieri au ciștigat cu această
ocazie dreptul de a parti-
cipa la faza raională a con-
cursului. Printre acestea se
BIBLIOGRAFIE
A apărut revista
I. Popovici, C. Nedelcu : Concen-
Ioana, una din eroinele ro-
manului, se va reabilita în
viitorul volum.
Cadrele didactice care au
participat la discuții au vor-
bit despre viața grea a slu-
jitorilor școlii în anii regi-
mului burghezo-moșieresc,
au analizat diferite perso-
nagii.
Scriitorul Șerban Nedelcu
a răspuns la toate întrebările
puse, dind multe amănunte
în special despre modul în
oare s-a documentat pentru
elaborarea romanului.
întîlnirea a constituit un
binevenit prilej' de a dezbate
probleme legate nemijlocit
de nobila profesiune de edu-
cator.
I. RADU
numără corul pionierilor de
la Școala de 8 ani din co-
muna Sihlea. care s-a pre-
zemat ca un colectiv artistic
omogen și talentat. Și echipa
de dansuri a pionierilor din
comuna Bogza și-a ciștigat
pe drept meritul de a parti-
cipa la faza raională. Totoda-
tă, colectivul de teatru al
pionierilor din comuna Voe-
tin a obținut locul întîi pen-
tru talentul cu care a inter-
pretat o piesă de actualitate.
ALECU GH. CROITORII
Consfătuire privind tratatul de istorie
a pedagogiei romînești
Institutul de științe pedagogi-
ce și-a înscris în planul său de
activitate elaborarea unui tratat
de istorie a pedagogiei romî-
nești. Tratatul va constitui un
studiu științific amplu, care va
analiza în lumina învățăturii
marxist-leniniste practica și gân-
direa pedagogică de pe terito-
riul țării noastre, precum și dez-
voltarea instituțiilor educative
în diferite perioade istorice, din
cele mai vechi timpuri și
pînă azi.
Lucrarea va înfățișa lupta
poporului nostru pentru cîștiga-
rea drepturilor sale la educație,
învățămînt și cultură, va pre-
zenta' chipul militanților progre-
siști pe tărîmul învățămîntului
și pedagogiei va dezvălui esența
de clasă si limitele teoriei și
practicii educative, lupta între
teoriile pedagogice progresiste și
cele reacționare.
Un loc important se va acorda
luptei Partidului Comunist din
Romînia pentru școală și cul-
tură democratică, precum și
realizărilor obținute în domeniul
școlii și pedagogiei din țara
noastră în anii puterii populare.
Lucrarea va scoate la iveală
ceea ce este esențial în preciza-
rea trăsăturilor noii tradiții pe-
dagogice din patria noastră,
care continuă și dezvoltă creator
tradiția progresistă a trecutului
în tot ceea ce are ea mai bun.
Tratatul este conceput în trei
părți. Partea I va cuprinde
educația în orînduirea comunei
primitive, procesul instructiv-
educativ și concepțiile pedago-
gice în orînduirile sclavagistă,
prefeudală și feudală de pe te-
ritoriul țării noastre. Partea a
Il-a va trata școala șî pedago-
gia în orînduirea capitalistă
(1848—1944), iar partea a IlI-a
va trata problemele educației și
învătămîntului de la actul isto-
ric din 23 August 1944 și până
în zilele noastre.
După o serie de acțiuni pre-
mergătoare — ședințe, comuni-
cări la sesiuni științifice, dezba-
terea în coloanele „Revistei de
pedagogie" a proiectului de tra-
tat etc. — colectivele care parti-
cipă la elaborarea lui au strîns
și prelucrat o serie de docu-
mente școlare inedite și de ma-
nuscrise, au reconsiderat și pre-
zentat sub formă de articole și
monografii figuri de pedagogi,
au întocmit studii asupra unor
școli care nu au fost cercetate
pînă acum de pe o poziție ști-
ințifică (Școala de la Cotnari,
Schola graeca et latina din Tîr-
goviște etc ) și au studiat pro-
blema legislației școlare.
în zilele de 23 și 24 februarie,
Institutul de științe pedagogice
a organizat o consfătuire la care
au participat istorici, specialiști
în domeniul istoriei literaturii
romîne și cercetători în proble-
mele învățămîntului și pedago-
giei romînești din întreaga țară,-
pentru a se cunoaște stadiul lu-
crărilor. S-au dezbătut îndeo-
sebi problemele privitoare la
partea I a tratatului. Lucrările
consfătuirii au fost conduse de
tov. prof. dr. Stanciu Stoian.
Prof. univ. St. Bîrsănescu, res-
ponsabilul părții I, a prezentat
un referat în care a scos în evi-
dență stadiul cercetărilor și a
pus în dezbatere probleme pri-
vitoare la izvoarele documentare,
la modul prelucrării materialu-
lui și la planul general al lu-
crării. Un alt referat, prezentat
de V. Bunescu și A. Coman, a
pus în discuție cîteva probleme
în legătură cu cercetarea istori-
cului școlii șj gîndiriâ pedagogi-
ce din Transilvania.
în discuțiile ce au urmat s-au
adus noi contribuții la stabilirea
izvoarelor, arătîndu-se că tre-
buie să se utilizeze și izvoarele
narative, să se cerceteze arhivele
locale, folclorul, să se studieze
însemnările de pe cărți, mjr-js-
crise, ca și cartografia
De asemenea a ieșit la •
necesitatea de a se continua pu-
blicarea culegerii „Din isucri
pedagogiei romînești", de a «
elabora o antologie a pc-dsr: ; :
romînești și de a se •măr. :
legeri de documente și
crise, ca lucrări premer’gitr-i.'e
și anexe la Tratat
P.articipanții la c-
s-au angaja; să facă toate inves-
tigațiile științifice - - ec-sare —
cercetare de d<—mente inedite,
manuscrise, fonduri vechi de
cărți etc. — spre a se realiza la
timpul propus această lucrare
așteptată cu interes de cadrele
didactice din țara noastră.
NATURA
seria Geografie-Geologie.
nr. 1, ianuarie-februarie 1962
ta samar :
L Radulescu, C. Herbst : Lupta
pentru o concepție științifică
în geografia romînească.
St. Airinei : Contribuiții geofizi-
ce la cunoașterea subsolului
R. P. Romîne.
C. Grigorescu : Agricultura R. P.
Romîne in etapa desăvîrșirii
construcției socialiste.
H. Grumăzescu, C. Stănescu, A.
Popova, E. Nedelcu : Delta Du-
nării.
I. Hirjoabă : Asupra prezenței
lui Bos sp. în prundișurile de
la Brăhășești, raionul Tecuci.
Chiar de Ia primul lor spectacol, elevii clasei a X-a de la Școala medie Bălcescu" din Capitală,
..____________________________________________________..„„„„ix cu nivrr&rit nnlnitzplfl mieriilor
trarea industriei pe valea Tro-
tușului.
M. Bizerea : Asupra numelui
orașului Timișoara.
FI. Crep : Metode și procedee fo-
losite în predarea geografiei
în învățămîntul seral.
R. Givulescu: Alcătuirea unei
colecții de fosile.
Gh. Cristescu : Itinerar de ex-
cursie.
V. Cucu : America Latină. As-
pecte economice și politice ac-
tuale.
I, Roșea : Polii pământului.
A. Popova : Samoa de Vest.
Informații, Recenzii, Calendar
geografic pe lunile martie-apri-
lie. Cronică, Din activitatea
S.S.N.G.
INSTITUTUL PEDAGOGIC
DE 5 ANI DIN TIMIȘOARA,
b-dul V. Pîrvan nr. 4, anunță
scoaterea la concurs a următoare-
lor posturi didactice :
— Postul de conferențiar Ia
disciplinele lingvistică generală
și curs special de limbă, cate-
dra de limba romînă, Facultatea
de filologie, poziția 1.
— Postul de asistent la disci-
plinele istoria literaturii romîne
și folclor, catedra de literatură
oncursuri
romînă, Facultatea de filologie,
poziția 10.
— Postul de asistent la disci-
plina curs practic, catedra de
limba rusă, Facultatea de filolo-
gie, poziția 6.
— Postul de , preparator la ca-
tedra de limba rusă, Facultatea
de filologie, poziția nr. 15.
— Posturile de asistent la
disciplina curs practic de limba
germană și gramatica limbii ger-
mane, catedra de limbi străine,
Facultatea de filologie, pozițiile
nr. 14 și 20.
— Postul de asistent la disci-
plina fizică generală, catedra de
fizică, Facultatea de matematică-
fizică, poziția 9.
Pentru a participa la concurs
cei interesați vor înainta în ter-
men de o lună de la publicarea
prezentului anunț o cerere adre-
sată Institutului pedagogic din
Timișoara, b-dul. V. Pîrvan nr. 4,
însoțită de următoarele acte : co-
pie de pe actele de studii; certi-
ficatul de caracterizare a activi-
tăților profesionale și obștești,
eliberat de instituția Ia care își
au funcția de bază ; certificatul
de vechime în muncă, eliberat de
unitatea în care lucrează; me-
moriul de activitate didactico-
științifică, semnat de candidat;
autobiografie.
Concursul se va desfășura în
localul Institutului pedagogic de
5 ani din Timișoara, b-dul V.
Pîrvan nr. 4. Data desfășurării
concursului va fi anunțată ulte-
rior.
A
INSTITUTUL DE CONSTRUC-
ȚII DIN BUCUREȘTI anunță
scoaterea la concurs a unui post
de conferențiar la disciplina chi-
mie și materiale de construcții,
Facultatea de hidrotehnică, pozi-
ția 14 din statul de funcțiuni,
catedra de chimie și materiale de
construcții.
Persoanele care doresc să par-
ticipe la concurs vor depune la
rectoratul Institutului de con-
strucții din București, b-dul.
Tolbuhin nr. 80, raionul 23 Au-
gust, în decurs de o lună de la
publicarea prezentei, următoarele
cerere; copie legalizată de pe
diploma de stat sau de pe actul
echivalent de studii superioare ;
copie legalizată de pe diploma de
doctor sau de candidat în științe ;
copie legalizată de pe tul
de conferențiar; lucrările știft ți -
fice ale candidatului, într-un
exemplar ; certificatul de carac-
terizare a activității profesionale
și sociale, eliberat de instituția în
care își are funcția de bază ;
memoriu de activitate didactico-
științifică, semnat de candidat;
autobiografie.
Locul și data concursului vor
fi anunțate direct candidaților
admiși la concurs.
*
INSTITUTUL 'AGRONOMIC DiN
TIMIȘOARA anunță ocuparea prin
concurs a următoarelor posturi di-
dactica 5
— conferențiar la disciplina So-
cialism științific, catedra de ști-
ințe sociale, poziția XIX/1 din sta-
tul de funcțiuni ;
— conferențiar la disciplina E-
conomie agrară, catedra
zare I.A.S., poziția XIII 3 din ;‘r-
tul de funcțiuni j
— conferenuar Za disciplina
Matematici superioare, catedra da
matematică si fizică, poziția XV 1
din statul de funcțiuni.
Cei interesati vor înainta, in
termen de o lună de la data pu-
blicării concursului, o cerere că-
tre rectoratul institutului, însotiiă
de următoarele acte :
— copie legalizată de pe acta!
de studii ;
—- lucrările	științifice, într-un
exemplar ;
— certificat de caracterizare a
activității profesionale, eliberat
de instituția unde-și au funcția de
bază, sau recomandarea șefului de
catedră, dacă funcționează în în-
vățămîntul superior :
— certificat de vechime în
muncă, eliberat de instituția t ?u?
lucrează ;
— memoriu de activitate d‘ J ■ >
tico-știînțifică.
Data concursului se va anunța
ulterior. Informații suplime-’ >re
se primesc la rectoratul institut —
Iui, telefon 49—53.