Proletari din toate țările, uniți-vă! gnietu fnvMmînfuM ■■SMI Organ al Ministerului Învățămîifuhii și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învătăinmt și Cultură Anul XIII nr. 649 vineri 23 februarie 1962 8 pagini 25 bani In regiunile complet colectivizate Era pe seară cînd, cu vocea emoționată, crainicul stației de radioemisie locale a anunțat: regiunea noastră, regiunea Galați este com- plet colectivizată. O mare bucurie a cuprins pe toți oa- venii muncii din orașele și satele regiunii la auzul aces- tei vești. Cite înfăptuiri mi- nunate a adus in riațc șale- lor noastre transformarea socialistă a agriculturii și ce covîrșitoare importanță are, in perspectiva viitorului, co- lectivizarea totală a agricul- turii ! Ce însemnătate are a- ceastă înfăptuire și pentru viața școlii sătești, au gîndit învățătorii și profesorii. Iată cîteva date ale pre- zentului din care ne putem face o imagine asupra viito- rului. Multe din cele peste 430 de gospodării colective cite cuprinde regiunea sînt de pe acum gospodării puternice, milionare, care au depășit de mult greutățile începutului și asigură colectiviștilor un nivel de trai ridicat. Și cind spun „colectiviștilor" mă gîndesc și la copiii lor, căci gospodăriile colective au creat pentru copii condiții dintre cele mai bune. S-au înființat numeroase cămine și grădinițe în care preșco- larii sînt îngrijiți și educați pînă la vîrsta abecedarului. O mare atenție se acordă construcțiilor de școli. La Ibianu, în raionul Făurei, bunăoară, locaM de școală rp; mai era corespunzător 'Acum, cînd și în regiunea noastră — regiunea Hune- doara — colectivizarea a fost complet încheiată — cadrele didactice se mîndresc de contribuția pe care și ele au adus-o, sub conducerea parti- dului, la această măreață operă. în anul trecut, bunăoară, țăranii muncitori din satul nostru se frămîntau pentru a pune bazele unei gospo- dării agricole colective. în mintea unora stăruiau însă neclarități: nu știau prea bine cum se va desfășura munca în gospodăria colec- tivă, cum se vor repartiza veniturile etc. îndrumați de comitetul comunal de partid, învățătorii și profesorii le-au venit în ajutor. Ei au or- ganizat la cămin conferințe pe teme ca : „Drumul gospo- dăriei colective, drumul bel- șugului", „Retribuirea mun- cii în G.A.C.“ etc. Au fost organizate atunci și seri culturale, jurnale vorbite, în cadrul cărora în- vățătorii și profesorii le-au vorbit țăranilor despre mun- ca și viața din gospodăria colectivă. Datorită muncii politice de masă desfășurată de organi- zația de partid, la care și-au adus contribuția, și cadrele didactice care lucrează la că- minul cultural, în satul nos- tru s-a înființat nu după mult timp gospodăria co- lectivă. O dată cu înființa- rea ei, activitatea culturală a cadrelor didactice a căpă- tat o nouă orientare. Ea a fost îndreptată spre întări- față de numărul crescut al elevilor. Colectiviștii din a- ceastă comună au început construcția unui local nou, iar în toamna acestui an co- piii au intrat într-o școală nouă, spațioasă. In comuna Dedulești din același raion a fost ridicat de asemenea de curind un foarte frumos loca’, de școală cu 5 săli de clasă. Colectiviștii au pus umărul cs tor:: 'a fanspor- tarea nisipul’..:, au procurat material pentru dușumele, totul prin muncă voluntară. Și în raionul Panciu s-au ri- dicat prin grija colectiviști- lor noi localuri de școli. Nu este mai puțin adevă- rat că și școlile ajută gos- podăriile colective. De exem- plu, astă toamnă, școlarii din Găgești t-au ajutat pe co- lectiviștii din G.A.C. „23 August" la culesul fructe- lor, la curățatul porumbului. Elevii școlilor din comuna Independența, raionul Galați, vin deseori la „Zările socia- lismului" și la „Partizanul Roșu", două gospodării mari și frumoase. De fiecare dată ei învață aici nenumărate lucruri noi. Acum, cînd. în întreaga noastră regiune s-a încheiat colectivizarea agriculturii, a- semenea fapte vor deveni tot mai numeroase, iar roa- dele lor vor crește însutit și înmiit. Proi. MARIA RADU Galați * rea economico-organizatorică a G.A.C., spre formarea și dezvoltarea atitudinii noi față de muncă, a păstrării și apărării avutului obștesc. La cămin au fost organi- zate conferințe pe teme ca : „Avantajele creșterii oilor cu lina fină și semifină", „Creș- terea păsărilor, o ramură ren- tabilă", „Cum au ajuns mi- lionare unele gospodării co- lective", „Apărarea bunului obștesc, datoria fiecărui co- lectivist" etc. în cadrul unor seri de în- trebări și răspunsuri, a seri- lor culturale sau al jurnale- lor vorbite au fost dezbătute teme cum sînt: „Ce am cîști- gat de cînd sînt colectivist", „Despre statutul G.A.C.", „Porumbul siloz în hrana animalelor", „Cointeresarea colectiviștilor în muncă", „Să dezvoltăm sectorul zooteh- nic", „Sarcinile planului de producție pe 1962 și con- tribuția colectiviștilor pentru îndeplinirea lui" și altele. Un colectiv de învățători și profesori lucrează în pre- zent la un nou text al bri- găzii artistice de agitație, in- titulat „Azi belșugu-i pen- tru noi", axat pe întărirea economico-organizatorică a G.A.C. în felul acesta cadrele di- dactice se străduiesc să adu- că o contribuție cît mai sub- stanțială la dezvoltarea a- griculturii în regiunea Hu- nedoara, la înflorirea con- tinuă a satelor socialiste. D. FLOCA Sasciori - Hunedoara De cînd învață la școala serală, muncitorul fruntaș Gheorghe Danciu de la Combinatul metalurgic Reșița dă explicații competente, clare, pe care tovarășii săi le ascultă cu interes. LA BAZĂ - CUNOAȘTEREA PRODUCȚIEI în raionul nostru funcționează două școli medii serale — cele de pe lingă Uzinele de utilaj petrolier și chimic și „Grigore Preoteasa-*, — și patru secții se- rale — două pe lingă școlile me- dii „Gheorghe Lazăr" și nr. 27 și două pe lîngă școlile de 8 ani din comunele Măgurele și Bra- gadiru. împreună, ele cuprind 3084 de muncitori. Analiza muncii făcută la sfîr- șitul primului semestru arată că în general, ca urmare a spriji- nului continuu pe care l-au pri- mit din partea organelor de partid și de stat, școlile și secții- le serale din raionul nostru și-au îmbunătățit mult munca, ceea ce se reflectă din plin în procentul mereu mai ridicat al elevilor pro- movați, în ridicarea continuă a nivelului lor de cunoștințe. Fap- tul că la școala serală a Uzinelor de utilaj petrolier și chimic și la secția serală a școlii medii nr. 22 procentul de promovare este mereu în creștere, faptul că unele clase, cum sînt clasele a V-a „B“ și a VIII-a „B“ de la școala medie serală a Uzinelor de Utilaj petrolier și chimic nu au avut pe semestrul I nici un elev corigent arată că învățămîntul seral din raionul nostru a pornit pe un drum bun și că experiența dobîndită pînă acum constituie o valoroasă premisă pentru obți- nerea unor succese superioare in viitor. O bună experiență s-a acumu- lat mai ales în direcția legării conținutului lecțiilor de proble- mele construirii socialismului în țara noastră. Profesori ca Victor Revent de la secția serală a șco- lii medii „Gheorghe Lazăr", Ma- rieta Gheorghiu de la secția se- rală a Școlii medii nr. 27, Maria Căliman și Maria Popescu de la Școala medie serală „Grigore Preoteasa", Cornelia Gîdiuță de la școala medie de pe lîngă Uzi- nele de utilaj petrolier și chimic, lămuresc elevilor în lecțiile lotr, probleme deosebit de importante ale politicii partidului, probleme esențiale ale luptei pentru con- struirea socialismului, pentru în- tărirea și consolidarea păcii. Astfel, tovarășa Marieta Gheor- ghiu, profesoară la secția serală a școlii medii nr. 27,. pornind în predarea lecției despre metan de la directivele Congresului al III-lea al P.M.R., le-a arătat ele- vilor că acest gaz constituie una din materiile prime de bază pen- tru industria chimică, le-a vor- bit despre faptul că pînă în 1965 producția lui va crește de la 5 miliarde la 15 miliarde metri cubi prin valorificarea de noi zăcăminte. Lecțiile unor profesori ca Ofe- lia Moraru de la școala serală „Grigore Preoteasa“ și Ștefan Nicolescu de la secția serală a școlii de 8 ani din comuna Bra- gadiru sînt așteptate cu mult in- teres de către muncitorii-elevi datorită calității lor ridicate, da- torită nivelului lor științific și pedagogic. Acești profesori îm- bină respectul față de personali- tatea elevilor cu cea mai înaltă exigență. Trebuie spus însă că mai sînt unii profesori — ce-i drept pu- țini la număr — ale căror pla- nuri de muncă și lecții oglindesc încă formalism, superficialitate, o slabă cunoaștere a problemelor producției și, în consecință, o șu- bredă legătură a teoriei cu prac- tica. Activitatea unor diriginți, ca și munca unor comisii meto- dice nu reflectă de loc specificul școlii serale, cu atît mai puțin locul de muncă și problemele producției în care sînt angajați muncitorii-elevi din școlile res- pective. O astfel de activitate nu este luminată de perspectiva viitoare a muncitorului fruntaș, inovator, a viitorului organiza- tor al producției, a viitorului inginer. Pentru a înlătura aceste lip- suri, Comitetul executiv al Sfa- tului popular raional „V. I. Le- nin“ orientează întreaga activi- tate de îndrumare și control a inspectorilor secției de învăță- mînt, ca și munca directorilor de școli și secții serale spre ridi- carea instruirii și educării mun- citorilor-elevi la nivelul sarci- nilor specifice învățămîntului se- ral. Faptul că în prezent crește continuu numărul celor care do- resc să se înscrie la cursurile de pregătire pentru clasa a VIII-a este cel mai limpede indiciu că tinerii muncitori, educați de partid și de organizațiile de tine- ret, de sindicate, sînt conștienți că producția necesită o pregătire multilaterală și că această pregă- tire nu se poate obține decît prin îmbinarea muncii din fabri- că, din uzină cu învățămîntul. Răspunsul pe care sînt chemate să-1 dea cadrele didactice acestei afluente a muncitorilor spre șco- lile serale trebuie să constea tocmai în satisfacerea așteptări- lor lor printr-o muncă de calita- te lot mai ridicată. O atenție deosebită trebuie să acorde realizării unei mai bune frecvențe, aceasta constituind o condiție de bază a unei învăță- turi sistematice și temeinice. Că- tre aceasta vom tinde nu numai prin măsuri organizatorice, prin- tr-o mai strînsă legătură cu con- ducerile întreprinderilor, cu or- ganizațiile din care fac parte ele- MARIA POPESCU Inspector șef al secției raionale de învățămînt V. I. Lenin București (Continuare in pag. 2) Manuale pentru școlile speciale de muzică După editarea celor trei abe- cedare muzicale pentru clasele I. II și III ale școlilor speciale de muzică au apărut la începu- tul acestui an școlar — tot în Editura muzicală — și ma- nuale de teorie-solfegii des- tinate claselor V, VI și VII ale acestor școli. Astfel, în numai doi ani s-au redactat și publicat — tinînd seama și de apariția recentă a manualului pentru clasa a IV-a — toate lucrările necesare predării pe prima treaptă de învățămînt muzical. Este o realizare remarcabilă, mai ales că în trecut asemenea ma- nuale originale nu au existat. Răsfoind cărțile care se adre- sează elevilor din școlile de mu- zică ești atras in primul rînd de nivelul lor estetic, de forma gra- fică îngrijită în care se prezintă cele trei manuale- Numeroase fotografii, scheme explicative, vignete au darul să-i atragă pe elevi. Exemplele muzicale foarte numeroase — judicios alese din literatura muzicali? clasică uni- versală și romînească, din cînte- cele populare, la care Se adaugă melodii din folclorul nostru nou și cîntece revoluționare ale clasei muncitoare — fac din aceste ma- nuale teoretice niște prețioase colecții de cîntece. Dispare astfel ariditatea definițiilor din vechile cărți de muzică Remarcabilă mi se pare, de asemenea, diversita.ea solfegiilor, cu preponderență clă- dite pe limbajul muzical popular. Nu ne propunem în prezentul articol o analiză detaliată a ma- nualelor de teorie-solfegii publi- cate. Aceasta se va face în a- mănunt după ce manualele vor fi verificate în practică Totuși, de pe acum pot fi abordate, pe scurt, unele probleme de prin- cipiu. Din lipsa unui redactor unic se simte o inconsecvență de me- todă în redactare și se vădesc chiar unele repetări de noțiuni de la o clasă la alta, definiții diferite care derutează pe elevi. Desigur că, lucrînd cu trei autori dife- riți. redacția nu le-a putut im- pune același limbaj, dar același punct de vedere trebuia să existe (vezi, de pildă, problema măsu- rilor în manualele de V Mere- uță și Matei Jurebiță). Arbitrar tratate sînt datele biografice ale compozitorilor — la unii figu- rează toate datele principale, la alții nu- Este greu de ghicit prin- cipiul, fiindcă nu există o con- secvență de metodă. Nu lipsesc nici erorile (de pildă, la compo- zitorul George Stephănescu, în manualul pentru clasa a V-a de Mircea Vlada). Ținînd seamă că în primele clase nu se predă is- toria muzicii, considerăm că ar fi bine să se generalizeze siste- mul indicării principalelor date la toți compozitorii. Socotim necesar ca citatele mu- zicale corale (de exemplu finalul Simfoniei a IX-a de Beethoven și ariile extrase din opere) să fie reproduse cu textul respectiv. Titlurile în limbi străine trebuie traduse pentru ca ele să le poată sugera elevilor conținutul mu- zicii. Regretabile sînt unele erori privitoare la muzica romînească De ex. Hora Unirii este atri- buită lui Alexandru Flech- temacher. Se afirmă că Pavana de George Enescu aparține Su- itei nr. 3 pentru pian (în manua- La casa de copii școlari A. S. Makarenko : primii pași in arta sunetelor. lul pentru clasa a VH-a de Ma- tei Jurebiță) cînd în realitate piesa figurează în Suita a Il-a op- 10. în manualul pentru clasa a Vl-a un cîntec popular este prezentat ca făcînd parte din Rapsodia a Il-a a lui George Enescu. Trebuie, de asemenea, înlătu- rate confuziile privitoare la cla- sificarea vocilor omenești (manu- alul pentru clasa a V-a) și la cla- sificarea măsurilor (manualul pentru clasa a Vl-a) în pofida acestor scăderi, efor- turile celor trei autori — Mir- cea Vlada, Vasile Mereuță și Ma- tei Jurebiță — pot fi apreciate ea pozitive și nu ne îndoim că manualele vor fi de un real fo- los învățămîntului muzical ele- mentar. Am sugera Editurii mu- zicale să organizeze o discuție largă cu profesorii care folosesc manualele în acest an școlar, pentru îmbunătățirea lor cu prilejul unei viitoare reeditări. E. VICOS Un grup de profesori din învă- țămîntul seral — Hunedoara întregul personal didactic, in- diferent dacă predă la cursurile de zi sau serale, este obligat să presteze atît activitate didactică, cît și act ătate metodică și de culturalizare, norma de muncă fiind aceeași pentru toii. Profeso- rii care predau în învă/ămîntul seral primesc o majorare de sala- riu de 10—LW». Concediul de odihnă este de a- semenea același — de două luni — atît pentru cadrele de la cursu- rile de zi, cît și pentru cele de la cursurile serale. De regulă con- cediul de odihnă se acordă în va- canta de vară, puțind fi comple- tat, în cazuri bine motivate, și în vacanța de iarnă sau de primă- vară sau chiar în timpul anului școlar. In cazul profesorilor de la seral, aceștia își pot completa concediul în timpul vacanței ce se acordă după încheierea se- mestrului I. ION CAUC — raionul Vînjul- Mare Cadrele didactice necalificate numite în posturi vacante benefi- ciază de concediu integral de o- dihnă în timpul vacanței de vară fă luni) chiar dacă nu au o ve- chime de 11 luni, cu condiția să fi iuncționat de la începutul anu- lui școlar. Cei care n-au funcțio- nat de la începutul anului școlar vor primi cîte 4 zile lucrătoare concediu pentru fiecare lună e- fectiv lucrată. HOLEZMANU IULIU — com. Belting, regiunea Maramureș Potrivit instrucțiunilor M.I.C. directorii adjuncți ai școlilor de 8 ani cu 15—25 clase sau ai șco- lilor cu pînă la 15 clase care au secții cu limbi de predare dile- rite sau secții serale au dreptul la o indemnizație de 150 lei lunar. Directorii adjuncți care răspund și de problemele internatului și cantinei beneficiază, pe lingă in- demnizația stabilită, de un spor de 50 lei. Ca director adjunct al unei școli cu secții în limbi de preda- re diferite și răspunzind în ace- lași timp și de problemele natului aveți dreptul la c nizație de director aui.in: : J- 200 lei. în norma dv>. de tate, pe lingă problemele jum nistrative și de conducere și obligația didactică de a peva 6 ore pe săptămînă. IULIANA ȘT. VIEKU — com. Gohor, raionul Tecuci Absolvenții școlilor medii care predau la clasele I—IV și care n-au fost atestați ca Învățători sînt încadrați ca învățători de ca- tegoria a Il-a, Avînd peste 5 oid vechime la apariția hotăririi, ur- ma să fiți încadrată ca învățător II, în grupa de vechime 5—10 ani. în situația dvs. nu puleafi pri- mi gradul definitiv fără examen, întrucît nu erați calificată. Pen- tru că ulterior v-ați completat studiile prin examene . -t-i examenului de stal. Aceasta tru că toate cadrele di, :- re la 1 august 1959 nu . neau condițiile de a prim, " c definitiv fără examen 'w ■ obțină acest grad pe var,. ' men, dacă au sludc cerut. IO AN jiU flU — Lăpaș Deși dvs. văii con.v h - ditle trecind în ca'eyOi • o. iesor /v beneficiate In conrmfine de grad'.:! definitiv arputr, - • ' dreptul să treceți A A:- ipd de salarizare, după i cdepiinicea slugiuiu, ceru:. h'vm ranădetat de dala aceasta pre- ic-or 1 deiinitiv. în căzui dvs., timpul de con- centrare nu se ia în considera.-. Ia calcularea stagiului in învăță- mînt, întrucît n-ați fost -neme' în concentrare de ia t ccia r -ei . ’ a ■ Directorul ad/unet me cs. pe n din salariul cit vi s-ar cuveni pentru o jumătate normă cumul. STELEA GHEORGHE — ia». Cristești, raionul Invăiutorii care oredsu A va- sele V—VII și au cbsviv ■ al cursului special ăt - . ii salarizați în continuare :c: co învățători de categoria i. Ei wr putea ii trecuți în categoria cro- ic-or ' nume: după ce vor ab- sdvi cursul special de 2 ani si vor tace dovada cu au absoii! acest curs. COJOCĂREANU C. LUCIAN — com. Brastavăți, raionul Corabia Absolvenții școlilor medii care predau la clasele 1—IV și care nu au fost atestați ca învățători, chiar dacă sînt în curs de calili- care, sînt încadrați și salarizați ca învățători de categoria fi. Du- pă absolvirea institutului de în- vățători veți putea fi trecut ’i categoria 1. în ceea ce privește grupa de vechime în care se sa- larizează învățătorii din categoria a Il-a aceasta se stabilește în func- ție de stagiul efectuat în învăiâ- mînt. în cazul cînd aveți un - giu de peste 5 ani vă încadrați categoria a Il-a, grupa de veci - me 5—10 ani, primind un salariu de 750 lei, după majorarea aph- [ LECflILE-MIJLOC PRINCIPAL DE EDUCARE IDEOLOCICĂ A ELEVILOR | începînd de la vîrsta primilor ani de școală învățătorii și pro- fesorii sînt. chemați să sădească în sufletul copiilor convingeri comuniste, 'să le deschidă orizon- turile înțelegerii vieții prin pris- ma învățăturii marxist-leninîste. Muncă' .aceasta, orientată spre pregătirea ideologică a elevilor, este deosebit de importantă. Ea nu se poate realiza numai în cadrul unor anumite lecții sau anumite discipline, ci trebuie să se integreze organic în activita- Lec|ii bine bogate în Majoritatea cadrelor didactice de la Școala de 8 ani nr. 31 din București se străduiesc să dea elevilor cunoștințe științifice, să le formeze o concepție justă des- pre lume și viață, să le dezvol- te sentimentul de dragoste față tea pedagogică de zi cu zi a fiecărui învățător sau profesor. în ce măsură folosesc în acti- vitatea lor practică cadrele di- dactice resursele pe care le ofe- ră lecțiile din acest punct de vedere ? De curînd am asistat la Școala de 8 ani nr. 31 din București, la lecțiile mai multor învățători și profesori, pentru a vedea cum răspund ei, prin munca lor, la această întrebare. Iată cîteva din constatările făcute : orientate, conținut tei elevilor față de frumusețile patriei noastre- în a doua parte a lecției profesoara Ie-a prezen- tat elevilor romanul „Mitrea C<>. cor" de M. Sadoveaau. Ea le-a citit cu multă expresivitate frag- mente din roman cuprinse î.i Elev S în laboratorul școlii, legile șliintifice 5 M S"Jj ceaiuri verifică pe cale experimentală studiate Ia lecții de patrie, față de poporul mun- citor, față de partid — atît prin lecțiile care se referă la trecu- tul de luptă al poporului nostru, cît si prin cele care le fac cu- no«5ute realizările obținute, sub conducerea partidului, în anii regimului democrat-popular. Astfel, Ia o lecție de lectură literară ținută ,,D“, lecție în fost verificate vi lor despre G-oe“ și „Sobiețki s-a la clasa a Vl-a cadrul căreia au cunoștințele ele- schița „Domnul predat povestirea și romînii" prof. Gh. Constantinescu i-a îndrumat pe elevi, prin întrebările puse, să-l caracterizeze pe Goe ca un per- sonaj tipic, rezultat al educației burgheze, față de care autorul ia poziție critică, demascînd astfel adevărata față a burgheziei. Din răspunsurile elevilor s-a des- prins faptul că ei știu ce este o schiță literară, cunosc conținutul schiței discutate și reușesc să caracterizeze personajele prin- cipale, să pună în evidență tră- săturile copilului prost crescut într-o familie burgheză „cu pre- tenții", dar total lipsită de cul- tură în același timp elevii au subliniat cîteva din preocupările regimului nostru pentru edu- carea tineretului. în timpul predării lecției noi s-a observat grija profesorului pentru însușirea conștientă a conținutului povestirii „Sobiețki și romînii", Ea s-a făcut vizibilă în explicarea cuvintelor și ex- presiilor mai grele, în împărțirea lecturii în fragmente logice și în analiza lor, în extragerea idc^(- -eu participarea activă a clasei. în predarea lecției noi, profesorul a subliniat eroismul, curajul, dîrzenia și patriotismul plăieșilor care, apărîndu-și ceta- tea. își apărau patria împotriva cotropitorilor. El a arătat că a- cestea sînt de fapt trăsături ale poporului nostru, trăsături do- vedite în decursul veacurilor în lupta împotriva jugului străin și împotriva exploatării. Lecția a contribuit la educa- rea elevilor in spiritul dragostei pentru poporul nostru, pentru patrie. Din păcate, însă, ea nu a fost suficient de bine încadra- tă. în timp, deoarece s-au acor- dat prea multe minute verifi- manual și elevii au subliniat pe text, în timpul lecturii, în vir- tutea unei deprinderi mai vechi, atît cuvintele necunoscute cît și unele fraze însemnate pentru conținutul lor sau pentru măies- tria stilului. Deși lecția nu pre- vedea analiza romanului, pro- fesoara și-a dozat totuși în așa fel materialul îneît a reușit să stabilească cu elevii epoca în care se petrece acțiunea aces- tuia. Ea a subliniat că sfîrșitul romanului se situează în peri- oada înfăptuirii pe cale revolu- ționară a reformei agrare, cînd lucruri pe ca.e .c put'.-- — elevii inșiți Predînd Ia clas? a IH-a Cr lecția de geogiiuie c;: subiectul „Bucure',!, așezare și ape în- vățătoaie . E Agachi a ex- pus cunoștințele in mod sistema- tic. folosind -:h la tab masele de muncitori dului au țărani, ajutate de sub conducerea parti- intrat pe pămînturile moșierilor și le-au împărțit. Sub- liniind că autorul romanului o- glindește în opera sa realitatea momentului istoric și perspecti- vele dezvoltării agriculturii din țara noastră, profesoara a ară- comitent cu explicațiile. Pentru a întipări mai bine in mintea elevilor așezarea orașului Bucu- rești ea a folosit harta fizică a R.P.R., iar pentru relieful orașu- lui harta Capitalei. Cunoștințele din această lecție au fost legate de cunoștințele primite de elevi la orele de limba romînă și is- torie. Cînd a vorbit despre dea- lul Cotroceni învățătoarea s-a referit la lupta poporului împo- triva jugului otoman și împotri- n.ce ale revoluției, insistindu-se doar asupra desfășurării ei. în timpul verificării cunoștințelor despre ..Revoluția din 1848 din Țara Rominească" învățătoarea a făcut afirmații cu totul ine- xacte ca, de exemplu, că „Ana Ipătescu a dat lupta cu armata pentru a elibera noul guvern” trice s-au înființat anumite ma- șini mari, ca de exemplu la Bi- caz". învățătoarea Eugenia Dumi- tresou. ținînd o lecție de compu- nere cu tema „Adevărul lui tat că Ttrea Cocor" este o fără a vorbi de loc tribuția maselor la țiune. Referindu-se din Transilvania, despre con- această ac- la revoluția învățătoarea carii De aceea nevoit să . ia și creația copiilor, menționăm., de profesorul a o parte din Trebuie să asemenea. fost re- mai că ideile principale au fost redate în formulări prea lungi, ceea ce a făcut ca esențialul să nu iasă în evidență cu destulă preg- nanță- Verificînd cunoștințele elevi- lor în legătură cu narațiunea ,,în pădurea Petrișorului" de M. Sadoveanu, într-o oră de lite- ratură ținută la clasa a Vil-a „C“, profesoara Constanța Aus- triacu a dovedit multă grijă pen- tru exprimarea corectă a elevi- lor și pentru îmbogățirea voca- bularului acestora. Ea le-a cerut să folosească pentru a descrie frumusețile naturii expresiile autorului, care a zugrăvit cu atîța măiestrie .natura patriei noastre. Astfel profesoara a con- operă realist-socialistă. Foarte bine au fost prezentate în lecție momentele însemnate din viața eroului principal, in- fluența pe care au avut-o asupra lui astfel de momente cum ar fi întîlnirea cu comunistul Fierea Costea sau cunoașterea realită- ților din U.R.S.S. în lecție s-a insistat și asupra rolului condu- cător al partidului nostru în în- făptuirea Pe cale revoluționară a reformei agrare, în făurirea și închegarea alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea munci- toare. Toate problemele au fost discutate avindu-se în vedere nivelul de înțelegere al elevilor, folosindu-se textul operei și exemple din viață. Totodată au fost subliniate anumite etape ale dezvoltării țării noastre pe dru- mul desființării exploatării — li- chidarea moșierimii ca clasă, li- chidarea chiaburimii ca clasă, ca și succesele obținute pe drumul transformării socialiste a agri- culturii și al continuei îmbună- tățiri a nivelului de trai mate- rial și cultural al țărănimii muncitoare. S-a vorbit pe scurt în lecție și despre recenta con- sfătuire pe țară a țăranilor co- lectiviști și despre angajamen- tele acestora pentru sporirea producției la hectar. Lecția s-a caracterizat atît printr-un bogat conținut științific cît și printr-o bună orientare ideologico-politi- că. Urmărită însă de gîndul că lecția cuprindea un volum des- tul de mare de cunoștințe, pro- fesoara a dat dovadă uneori de nerăbdare, a întrerupt răspunsu- rile elevilor și 16-a completa2- Cînd profesorii va exploatării, coala din 1821 Vladimireseu. Dealul Spirii vorbit elevilor amintind de răs- condusă de Tudor în legătură cu tov. Agachi le-a despre acțiunea pompierilor la 13 septembrie 1848. Vorbind despre apele ora- șului București, despre uzina electrică Grozăvești, învățătoa- rea a arătat cum este folosită astăzi în țara noastră forța ape- lor. în legătură cu locurile din jurul orașului București învăță- toarea s-a referit la numeroase realizări din anii regimului de- mocrat-popular. Elevii înșiși au povestit despre minunatele Zile pe care le-au vacanțelor pe la complexul despre parcul petrecut în timpul malul lacului Tei, sportiv „Știința", ,.8 Mai", la îngri- jirea căruia participă și ei. învățătoarea n-a reușit antreneze însă în suficientă sură pe toți elevii la lecție. ma- în special pentru a prezenta con- statările lor privind dezvoltarea orașului București. Vorbind des- pre rîul Argeș ea nu a amintit nimic în legătură cu hidrocen- trala ce se va construi aici. Și la clasa l-a „B“, in cadrul lecției de citire cu tema „Zăpa- da" ținută de învățătoarea Dori- na Stănescu, s-a constatat grija de a transmite elevilor cunoș- tințe clare, științifice, în legătu- ră cu însemnătatea zăpezii pen- tru protejarea semănăturilor îm- potriva gerului și a alimentării solului cu umezeala necesară dezvoltării plantelor. învățătoa- rea nu a folosit însă la această lecție nici un fel de material didactic. Ea a dovedit în schimb multă grijă față de copiii rămași în urmă la învățătură pe care îi încurajează și îi antrenează la lecție, a dovedit că este apro- piată de elevi. nu a arătat clar necesitatea lup- tei comune a romînilor și ma- ghiarilor. Și în lecția de geogra- fie în care au fost verificate cu- noștințele elevilor despre econo- mia țării noastre în trecut și azi și s-au predat cunoștințe noi despre industria țării noastre s-a constatat aceeași lipsă de pregătire a învățătoarei Alexan- drina Cristea. Ea a afirmat, de exemplu, că „fabricile și uzinele au trecut din mina boierilor în mina clasei muncitoare". Pen- tru a arăta deosebirea dintre în- tovărășiri și gospodării agricole colective, învățătoarea a spus că „în întovărășiri intră mai puțini țărani și nu se lucrează cu ma- șini perfecționate, iar îr pregătiri, că ei stu- diază formal, că nu se străduiesc să-și însușească temeinic învă- țătura marxist-leninistă în cercu- rile de învățămînt ideologic din care fac parte, că nu studiază temeinic documentele de partid. Măsuri care trebuie luate neîntârziat Lipsurile pe care le-am rele- vat aici au fost observate îndeo- sebi la cadrele didactice mai vîrstniee Tovarășii respectivi se bazează într-o mare măsură pe experiența- acumulată de-a lun- gul anilor și nu luptă pentru în- lăturarea rutinei, pentru turarea unor cunoștințe însușite în trecut. Considerăm că este de restruc- evonate datoria nu se temeinic Asistînd La lecțiile ținute de cadrele didactice de la Școala de 8 ani nr. 31 am.constatat și unele deficiențe provenite din lipsa de pregătire a unor învățători și profesori pentru predare, din insuficienta orientare ideologică și politică a unora dintre ei. Așa, de exemplu, învățătoarea Alexandrina Cristea nu se des- prinde de manual în tot timpul orei, nici măcar cu prilejul ve- rificării cunoștințelor, cînd. cere elevilor să expună cele învățate. Dacă elevii ar urmă exemplul învățătoarei ar trobui' Șă răspun- Dacă în nouă tov. timp ce predă lecția Cristea este obligată uneori să se ridice de la catedră pentru a scrie la tablă, ea se în- toarce în grabă la catedră, unde are manualul, motivînd că acest lucru „pentru a nu ceva". în realitate aceasta flectă lipsa ei de pregătire tru lecții, fapt care rezultă face uita re- pen- des- tul de limpede din desfășurarea lor. Lecția ei de istorie „Revoluția din 1848 din vania", de exemplu, nu fășurat sistematic, după bine stabilit. N-au fost cu tema Transil- s-a des- un plan suficient conducerii școlii să îndrume cu mai multă atenție cadrele vîrst- nice la care au fost constatate lipsuri ca cele menționate mai sus.. Sub conducerea organizației de partid, comitetul sindical de secție trebuie să se îngrijească îndeaproape de organizarea unor acțiuni în vederea ridicării ni- velului ideologic și profesional al cadrelor didactice. în acest scop pot fi folosite multiple mij- loace : participarea în colectiv la anumite conferințe cu carac- ter științific, pedagogic, ideolo- gico-politic, organizarea unor analize ale activității cadrelor didactice în cadrul grupei sindi- cale pe baza constatărilor critice ale conducerii școlii, ale comite- tului sindical. Și în ședințele co- misiilor metodice se pot purta discuții pe baza materialului cri- tic adunat de conducerea școlii în urma asistentelor la lecții și se pot stabili măsuri concrete pentru înlăturarea lipsurilor. Comisiile vor trebui să-și orien- teze activitatea spre ajutorarea concretă, individuală a unor ca- dre didactice. Neîndoielnic că și secția de învățămînt și cultură a raionului 1 Mai, în raza căruia se află această școală, are dato- ria să intensifice munca de în- drumare și control și să ajute mai des conducerile școlilor și ca- drele didactice pentru îmbună- tățirea continuă a activității lor. Fără îndoială că în îndeplinirea sarcinii principale pe care parti- dul o pune în fata scolii — edu- carea comunistă a tineretului — rolul principal îl au cadrele di- dactice, care desfășoară activita- tea concretă de zi cu zi în mij- locul elevilor. învățătorii și pro- fesorii, conștienti de imnortanța muncii lor, sînt chemați să-și mobilizeze toate forțele pentru continua îmbunătățire a pregăti- rii lor științifice, pentru însuși- rea temeinică a învățăturii mar- xist-leniniste. Numai astfel vor putea răspun- de cu cinste sarcinii nobile de a educa pe viitorii constructori ai socialismului ri comunismului. ANA CEUCA inspectoare la secția de învă- țămînt și cultură a raionului 1 Mai subliniate cauzele social-econo- ÎNVĂTĂMÎNT E> E cultură generală Ultimele trăsături de penel ți tabloul va fi gata. SIMPLIFICARE - DAR NI) VULGARIZARE, Bntr-o discuție pri- vind unele noțiuni de rezistența ma- terialelor pe care am avut-o cu un grup de elevi care efectuează instrui- rea practică în întreprinderea noastră am fost surprins de fap- tul că toți socoteau ca obiect al disciplinei „rezistența materiale- lor" studierea deformațiilor elas- tice pe care le suferă corpurile sub acțiunea forțelor exterioare. Căutînd să-mi dau seama de sur- sa acestei definiții trunchiate, am constatat că o constituie însuși manualul de fizică pentru clasa IX-a. Analiza modului în care sînt prezentate în manual noțiunile din cadrul temei „Elasticitatea și rezistența materialelor" mă deter- mină să afirm, din punctul de vedere al tehnicianului din pro- ducție , că felul în care acest manual tratează tema susmențio- nată este necorespunzător, atît sub aspect științific cît și sub as- pectul sarcinii trasate școlii de către partid — de a lega cît mai Proiectele programelor școlii de 8 ani strîns școala de practică, de pro- ducție. A simplifica unele noțiuni așa încît ele să poată fi înțelese mai ușor de către elevi nu înseamnă nicidecum a le vulgariza. Mă voi referi în primul rind la definiția pe care am reprodu- se la începutul acestui articol. Cred că prezentarea obiectului rezistenței materialelor trebuie să pornească de la faptul că me- canica teoretică studiată de elevi în clasa a VIII-a, admițînd ipoteza corpului rigid indeforma- bil, nu poate să exprime feno- menele care au loc atunci cînd un corp se deformează sau cînd se rupe. Disciplina care introduce în calcul proprietatea corpurilor de a se deforma sub acțiunea forțe- lor exterioare este tocmai „re- zistența materialelor". Se vede că rezistența materialelor nu ia în considerare numai deformațiuni- le elastice pe care ie suferă cor- purile ci întreaga gamă de de- formațiuni posibile. Pornind de la constatarea că toate corpurile din natură sînt deformabile și admițînd unele ipoteze simplifi- catoare în explicarea fenomene- lor, rezistența materialelor își propune să stabilească condiți- ile pe care trebuie să le satisfacă elementele de construcții și pie- sele de mașini pentru a rezista sarcinilor care le sînt aplicate, fără a se distruge sau a se de- forma în mod periculos. rînd simultan și solicitări de compresiune și de încovoiere Continuînd examinarea noțiu- nilor expuse în cadrul acestei teme nu putem trece cu vederea aliniatul 114 intitulat ..prelucra- rea materialelor", unde se arată că o bună cunoaștere a proprie- tăților elastice (de ce numai a celor elastice ?) este necesară la prelucrarea materialelor p in ștanțare, trefilare și laminare, treeîndu-se cu totul peste prelu- crarea prin așchiere a materiale- lor, deși aceasta este foarte mult folosită astăzi în industria noas- tră prelucrătoare. Metodele avansate de prelucrare — ca aș- chierea rapidă și intensivă a me- talelor — se bazează pe atinge- rea rezistenței de rupere a mate- lialelor prin exploatarea feno- menelor termice care au Ioc la vîrful cuțitului pentru prelu- crat. Este bine si ie arătăm ele- vilor că aceaste. metodă este aph- cabilă «a ma. . .Ta piesete: dm construcția de mas r. . cm- ; :r o calitate a supr—nun o precizie de r: m grad mai ridicat, ’n re ■ trecută sub tăcere și . prin matrițare a pieselor, deu de mare product?, .uite apu- cat pe scară largă te . te . .1 noastră și care se caia ' .teazi prin deformarea la cald te te~- me (matrițe) a mate: Juiui pite la forma dorită. El se apu. a in construcția de mașir.:. m du-se arborii cot.ți, bielele, axc’e in discuția cadrelor didactice cu nimic celorlalte însușirea temeinică a cunoștințe. tît în cadrul comi- siei metodice din școala noastră, cît și în cadrul cercu- lui raional, proiec- tul programei de matematică pentru Clasele VI—VIII ale școlii de 8 ani a constituit obiectul unor dis- cuții amănunțite. Toți participan- ții la discuții au apreciat că pro- iectul aduce îmbunătățiri esenția- le în comparație cu programa anterioară. In același timp purtat discuții în jurul unor puneri făcute pe marginea jectului. Unii tovarăși de pildă au s-au pro- pro- pro- pus ca aritmetica să fie predată și în clasa a VIII-a pentru ca, prin continuitatea studiului, elevii să-și dezvolte mereu deprinderile de calcul aritmetic. Personal mă asociez acelora care consideră că în clasa a VIII-a avem suficien- te ocazii de a dezvolta deprinde- rile de calcul aritmetic ale elevi- lor, în special la capitolele „A- flarea valorii numerice a unei expresii algebrice" și „Fracții al- gebrice”. O serie de profesori au fost de părere că noțiunile privind cal- culul cu procente trebuie predate în clasa a VII-a după capitolul privitor la mărimile directe și invers proporționale. Alții au so- cotit însă mai firească ordinea prevăzută în proiectul de progra- mă, care situează studiul pro- centelor în clasa a Vl-a după fracțiile ordinare și zecimale. Și eu socotesc că așa este mai bine, cu atît mai mult cu cît în clasa a VII-a putem relua calculul cu procente prin intermediul unor aplicații Ia capitolul „Mărimi di- rect și invers proporționale". S-a discutat mult locul capi- tolului „Rădăcina pătrată", unii profesori considerîndu-1 necesar în clasa a Vl-a, iar alții în clasa a VIII-a, pentru a se putea da și o demonstrație a regulii de ex- tragere a rădăcinii patrate din- tr-un număr rațional. Consider că locul dat în proiectul de pro- gramă — la începutul clasei a VII-a — este cel mai convenabil. Nici un capitol din aritmetică și geometrie nu reclamă cunoaș- terea regulii de extragere a ră- dăcinii pătrate încă din clasa a Vl-a. Este drept că în clasa a V-a se poate pune problema află- rii unui pătrat cînd i se cunoaște aria, dar în această clasă este prea devreme să predăm extra- gerea rădăcinii pătrate. In clasa a VII-a se studiază însă relațiile metrice, media proporțională, po- ligoanele regulate, ariile — toate necesitînd cunoașterea rădăcinii pătrate. Faptul că nu se demon- strează regula de extragere a ră- dăcinii pătrate nu prejudiciază S-au purtat multe discuții și cu privire la locul capitolului „Cal- cule aproximative". Toți vorbi- torii au apreciat pozitiv faptul că programa prevede introducerea acestui capitol, dar au regretat că ea nu indică și conținutul lui. Se pare că e necesar să se efectu- eze calcule aproximative din cla- sa a V-a pînă în clasa a VIII-a, ele introdueîndu-se treptat pe măsura necesității la diverse ca- pitole. De asemenea majoritatea pro- fesorilor sînt de acord cu stu- dierea fracțiilor zecimale în cla- sa a V-a, o dată cu numerele în- tregi, deoarece calculul cu nu- mere zecimale va fi astfel mai repede însușit. Completarea cu- noștințelor despre fracții zecimale în clasa a Vl-a va face ca trans- formarea fracțiilor ordinare în zecimale și invers, problemă ceva mai dificilă pentru elevi, să fie mai ușor asimilată. S-a considerat că, în general, cunoștințele de algebră sînt judi- cios repartizate. A fost totuși fă- cută și propunerea de a se eșa- lona aceste cunoștințe în doi ani — în clasele a VII-a și a VIII-a. S-a propus ca în clasa a VII-a să se predea pînă la fracții alge- brice inclusiv, generalizîndu-se operațiile aritmetice pe baza unor exemple foarte simple, iar în cla- Și in raionul Teleajen au avut loc în aceste zile ședințe ale cercurilor pedagogice în cadrul cărora învățătorii și profesorii au discutat proiectul programelor școlii de 8 ani. Discuții vii și interesante au purtat, de exemplu, membrii cercului de istorie, care au re- marcat că programa de isterie prevăzută în proiectul scolii de 8 ani oferă bune condiții pentru studierea istoriei în general și a istoriei patriei noastre în spe- cial. „Nu poate decît să ne bucure faptul că apare acum, pen- tru prima oară, o programă spe- cială d'e istorie pentru clasa a IV-a, care va constitui o temelie trainică pentru studierea Isto- riei României' didactice de jani. Membrii au subliniat “ — au spus cadrele la școala din Pră- cercului de istorie că o latură pozitivă a noii programe de istorie pen- tru clasa a IV-a este aceea că se pune accentul pe familiarizarea elevilor cu isteria patriei noastre sa a VIII-a să se reia capitolul „Fracții algebrice", continuîn- du-se cu ecuația de gradul I și probleme. Această propunere a fost argumentată pe baza expe-. rienței darea în doi VII-a) bune. ultimilor ani, în care pre- algebrei a fost eșalonată ani (clasele a Vl-a și a obținîndu-se rezultate Referitor la proiectul progra- mei de geometrie profesorii au subliniat îndeosebi necesitatea ca adevărurile geometrice să fie transmise cît mai intuitiv, evitîn- du-se pe cît posibil demonstra- țiile abstracte. în această ordine de idei ei au apreciat faptul că în proiectul programei se pune accentul pe aplicațiile practice ale noțiunilor ce se vor preda. Profesorii au considerat de ase- menea că introducerea capitolului „Funcțiile trigonometrice ale un- ghiului ascuțit" este bine venită deoarece elevii și-l însușesc ușor și în același timp au posibi- litatea să rezolve pe baza cunoaș- terii lui un număr mai mare de probleme legate de producție. Discuțiile purtate au dovedit interesul cadrelor didactice pen- tru elaborarea unor programe cît mai bune, corespunzătoare ce- rințelor desăvîrșirii construcției socialismului în patria noastră. Pentru atingerea acestui scop — dimensionarea și verificarea pieselor de mașini și a elemen- telor de construcții — rezistența materialelor studiază echilibrul corpurilor nu numai sub acțiu- nea forțelor exterioare ci și sub aceea a forțelor interioare gene- rate de acestea, stabilind condi- țiile pe care elementele construc- tive trebuie să le îndeplinească spre a rezista în bune condițiuni solicitărilor la care sînt supuse- La pagina 162 manualul afir- mă : „pentru ca deformația să fie elastică ea trebuie să fie mică, pentru a nu se trece peste o anumită limită numită limită de elasticitate". Această afirma- ție nu este corectă. Elevii știu, din practica de toate că o bandă de cauciuc de poate suporta o întindere înșiși zilele, pildă care ete. Se remarcă tot la acesi aliniat lipsa totală a exemplelor din in- dustrie privitoare Ia ștanțare, trefilare și laminare, lipsă pe care profesorul este bine să o suplinească folosind cunoștințele pe care le-au căpătat elevii cu ocazia practicii sau a vizitelor în întreprinderi, subliniindu-se și dificultățile întîmplnate la ștan- țarea tablelor subțiri mm). Tot aici se pot foi ple privind latură ec: scatiul mod de premier teri alele: te :b Prof. VIORICA PĂUN Școala medie nr. 7-București să-i dea deformațiuni mari, pînă la de două ori lungimea inițială, și totuși materialul rămîne în limita de elasticitate. Prin defi- niție se consideră deformațiuni elastice acele deformațiuni care se anulează o dată cu descărcarea de sarcină a obiectului. Figura 130 de la pagina 167 reprezintă încovoierea unei grinzi mai întîi așezată pe două reazeme, iar apoi încastrată. Figura din manual indică în cazul grinzii simplu rezemate deformarea reazemelor, iar în al doilea caz, deformarea porțiunii încastrate. Dar indeformabilita- tea reazemelor constituie un iru seriile mar: de Dică analizăm modul rum este trata:?, laminarea nu putem fi de ac:rd cu îngustarea de către autori a cîmpului de aplicare a acestui procedeu la „transformarea ma- terialului în plăci foarte subțiri". Această afirmație îi va conduce pe elevi la ideea că toate liniile de laminat construite în țara noastră (despre care ai desi- gur că sînt informați)' iW fac de după 23 August 1944. în felul acesta elevii vor cunoaște mai bine asemenea probleme cum sînt proclamarea R.P.R., făurirea P.M.R., dezvoltarea industriei Și agriculturii socialiste etc. Așa cum au remarcat nu- meroși învățători și profesori, înscrierea în programă, pentru fiecare clasă, a unor ore la dis- poziția profesorului d'ă posibili- tatea unei mai bune aprofundări și consolidări a cunoștințelor asi- milate de elevi. Majoritatea membrilor cercului au fost însă principiu fundamental al tenței tarea aiului materialelor. pagina 168, tratînd de forfecare autorii rezis- solici- manu- afirmă : „se produce for- fecarea dacă asupra unei bare acționează două forțe egale (p), opuse și aplicate pe axa barei la una de alta". Ce înțeleagă autorii perpendicular distanță mică anume vor să prin „distanță decât să lamineze table subțiri. Și aici profesorul trebuie să su- plinească lipsa manualului expli- cînd elevilor că laminarea este un procedeu de prelucrare ce se aplică atît materialelor metalice cît și celor nemetalice, atît în stare caldă cît și în stare rece- Prin laminare se prelucrează și profilele rotunde feroase și nefe- roase, profilele dublu T, T și cor- nier, precum și tablele de toate dimensiunile, de la grosimi sub 0,1 mm, și pînă la 50 mm. Pentru a încheia tema referi- toare la elasticitate si rezistenta materialelor profesorul rebcie să arate elevilor că o sarcină de prima importanță pusă in fața oamenilor muncii din țara noas- tră de către Congresul al IH-Jea al P.MR. o constituie utilarea în- treprinderilor cu utilaje și agre- gate la nivelul celor mai noi re- alizări ale tehnicii, aplicarea în de părere ia măsuri litatea de la muzee îndeosebi că este necesar să se care să le dea posibi- a realiza în fapt vizite sau excursii, deoarece, la sate, într-o singură oră nu este posibilă efectuarea unor asemenea acțiuni. în general, participanții la discuțiile din cercurile pedago- gice și-au exprimat convingerea că școala de 8 ani creează cele mai bune condiții pentru pregă- tirea temeinică a generației de mîine. miică" este însă greu- de presu- pus. Este știut că rezultanta for- țelor exterioare aplicată pe par- tea de bară îndepărtată se reduce în secțiunea examinată la o forță lucrînd în planul secțiunii, în care are loc în acel moment solicitarea de tăiere sau de for- fecare pură. în acest caz rezul- tanta se nume, a forță tăietoare. Trebuie însă să li se explice ele- vilor că în practică solicitarea de forfecare pură nu poate fi realizată așa cum rezultă din manual, deoarece în realitate fe- nomenul este mai comrolex, apă- producție în măsură tot mai gă a proceselor denne. Familiarizarea aceste procese deme în cadrul tehnologice elevilor teleologice lar- mo- cu mo- cursului de fi- zică trebuie urmărită persistent în școală, pentru a le insufla tehnicienilor de mîine dragostea pentru studiul disciplinelor teh- nico-inginerești, dorința de a de- veni constructori noastre noi. activi ai vi Ing. Uzinele V. BADEA „Timpuri Noi" București G. I. ÎNVĂȚĂMÎNT DE CULTURĂ GENERALĂ Însemnări de la lecții entru a alege capi- tolele la sfîrșitul că- rora să se facă o oră de recapitulare, cît și în organizarea j lecțiilor de repetare a cunoștințelor pre- date de-a lungul unui capitol, profesorul este pus în fața unui complex de probleme. La anato- mie în clasa a X-a, de exemplu, lecțiile de recapitulare trebuie să închege într-un tot unitar multi- tudinea de noțiuni predate în lec- țiile anterioare referitoare la ca- pitolul studiat și. în același timp să lege aceste cunoștințe de capi- tolele precedente. Iată de ce profesoara Aurelia Cîrjău de la Școala nr. 24 „Vasile Alecsandri" din Capitală s-a ori- entat just fixînd o lecție de re- capitulare la sfîrșitul studiului anatomiei și fiziologiei aparatu- lui digestiv. Participarea activă a elevilor la această lecție, ce în- cheagă un material bogat, a fost asigurată cu succes de varietatea și claritatea întrebărilor ce-i con- duceau pe elevi la legături logice între fiziologia aparatului digestiv și cea a sistemului nervos, la ex- plicarea pe baze pavloviste a fe- nomenelor digestiei. Punând întrebări în legătură cu anatomia fiecărui organ al apara- tului digestiv profesoara a cerut elevilor să explice adaptările ana- temjce determinate de fiziologia organului respectiv. în felul aces- ta ea a urmărit să le demonstre- ze legătura dintre anatomia și fi- ziologia organelor studiate, să-i facă să înțeleagă că structura anatomică a unui organ este a- daptată funcției pe oare acesta o îndeplinește. Cînd s-a ajuns la glandele anexe ale tubului digestiv profe- soara a insistat asupra ficatului; avînd în vedere că el prezintă o deosebită importanță pentru or- ganism și că studiul lui este mai dificil. Elevii au enumerat și ex- plicat funcțiile ficatului. Aici profesoara a intervenit cu între- bări asupra importanței pentru organism a fiecărei funcțiuni; Cînd un elev a vorbit despre funcția hematopoetică ea l-a în- drumat să facă legătura dintre această funcție a ficatului și coa- gularea sîngelui și să arate în a- celași timp echilibrul pe care-I stabilește ficatul în funcțiile an- tagoniste de hematopoeză și he- matoliză. Conducînd întrebările în acest sens profesoara i-a aju- tat pe elevi să înțeleagă că or- ganismul este un tot unitar și că între diferitele funcții din or- ganism există o strînsă legătură. O întrebare bine venită a fost aceea referitoare la rolul ficatului în metabolism. Elevii au arătat rolul ficatului în metabolismul glucidelor, exemplificînd cazurile de funcționare anormală, cînd omul se îmbolnăvește de diabet și trăgînd concluzii asupra con- secințelor pentru organism ale îmbolnăvirii ficatului. Fiind întrebați care este reacția chimică a mediului în care acțio- nează fermenții din duoden, care este reacția chimică din stomac și de cine e determinată, elevii au fost puși în situația să facă legă- tura dintre compoziția chjmică a bilei și mediul din intestin, analizeze compoziția chimică sucului gastric și să arate de să a ce glande este secretat acidul clorhi- drîc care determină reacția aridă din stomac. După ce s-a vorbit de digestia la diferite nivele ale tubului di- gestiv și s-a trecut la problema absorbției la nivelul intestinului, profesoara a intervenit în mod oportun menteze șuierată complex cerînd elevilor să argu- de ce absorbția este con- țin fenomen fiziologic și nu un simplu feno- men mecanic, așa cum fusese de- finită multă vreme în trecut. Tot cu această ocazie s-a făcut apel la cunoștințele de chimie ale ele- vilor despre compoziția grăsimi- lor, despre reacția de saponifi- care a acizilor grași, despre hi- dranții de carbon etc. Fenomenul digestiei a fost dis- cutat în legătură cu fiziologia sis- temului nervos, punîndu-li-se elevilor întrebări asupra lucrări- lor lui Pavlov cu privire la stu- ’diul fiziologiei digestiei. Elevii au arătat oare este conținutul acestor lucrări și au subliniat valoarea lor. Cu acest prilej profesoara a făcut o paranteză cerînd elevilor să a- mintească și alte lucrări de va- loare ale savanților ruși și sovie- tici. Ea a făcut apel la cunoștin- țele lor din domeniul fiziologiei nervoase amintind lucrările Iui Secenov, la cunoștințe de fiziolo- gie vegetală legate de lucrările iui Timiriazev și altele. Această ape- lare la cunoștințele de biologie a elevilor a fost pe deplin justifica- tă deoarece a contribuit la pregă- tirea elevilor pentru studiul ba- zelor darwinismului în cadrul căruia ei vor fi neyoiți să facă generalizări și să tragă concluzii argumentate cu exemple din lecțiile de științe naturale ale a- nilor precedenți, Vrind să verifice în ce măsură noțiunile teoretice de anatomie și fiziologie ale elevilor sînt legate de practică, de viață, profesoara le-a pus întrebări privind legă- tura dintre vise și digestie, ce- rîndu-ie să demonstreze netemei- nicia superstițiilor în legătură cu visele. Lămurirea acestei proble- me în lecția de recapitulare de- notă preocuparea profesoarei de a da elevilor lămuriri științifice a- supra fenomenelor ce dau loc la interpretări eronate și care stau la baza superstițiilor. în felul a- cesta se realizează cu succes ex- plicarea pe baze materialist-dia- lectice a fenomenelor vieții. Ar fi fost necesar însă ca pro- fesoara să utilizeze și un mate- rial didactic mai variat. Desigur că planșele expuse au fost folo- site corect, dar lecția ar fj atins o mai mare eficiență dacă s-ar fi recurs, de exemplu, și la mulaje. Scopul lecției — de a sistema- tiza cunoștințele dintr-un capitol; de a le lega de alte cunoștințe și de practică — a fost realizat cu succes. Răspunsurile elevilor, co- recte și bine gîndite, faptul că s-au dovedit a fi la înălțimea unei verificări amănunțite, este în același timp o dovadă a pre- gătirii temeinice a profesoarei lor, care îmbină o muncă conștiin- cioasă cu exigența față de elevi și față de propria sa activitate. C. DEMETRESCU TînăruJ vorbea înflăcărat, cU obidă, nițel anarhic. Se simțea -^că are problema la inimă. — Știu, despre răminerea în urmă la învățătură nu se discută cu plăcere. In special la clasele mari. Să ne oprim la un elev din clasa a VU-a, despre < afirmă că e submediocru, mai rău. Cum de a ajuns A fost doar promovat an șase ani la rină, ceea seamnă că a obținut sute de note de promovare. 1 care se , sau și î aici ? . de an, ce în- să citească cursiv, scrie groaznic, n-are habar de alfabetul geogra- fiei, o adevărată cecitate cultu- rală în general. Cum de a rămas atit de în urmă ? Cum ? Interlocutorul izbucni în ris. “ Ha, ha! D-ta ai rămas în urmă, colega... “ Nu știi ? S-a rezolvat cazul. Poți fi liniștit... lucrurile sînt destul cate, pentru că la rentă a înaintării se de compli- sarcina cu- adaugă cea pedagogi au întărit prin natură însușirea minimală noștințelor prevăzute de grame. Cine e vinovat de fia lui de acum ? Și apoi, i și sute Zeci de A plecat la altă școală. oare un care l-a mentare adesea ? singur vinovat sem- a cu- pro- situa- să fie — cel vicioasă, pregătit în clasele ele- — așa cum se afirmă Problema astfel pusă e vicioasă, căci cel vizat poate în- toarce, pe bună dreptate, între- batea: dar cum de a trecut din clasa a V-a într-a Vl-a și apoi intr-a Vil-a ? E clar : nu numai un pedagog, d mai mulți au încheiat acest ciudat armistițiu cu răminerea în urmă, acest inexplicabil act de neagresiune cu incultura. Am dat drumul unor elevi slabi și acum îi găsim frauduloși, fără legitimația cunoștințelor, pe ul- tima porțiune a școlii de cultură generală. Ce-i de făcut ? Să-i oprim (și să ne oprim), sau să-i purtăm sub pulpana împăciuito- rismului pînă la capăt ? Tinărul se opri înfierbîntat ?i puse mîna pe catalog. Suna de intrare. Cel căruia i se adresase își mai aprinse o țigară și întrebă alene, în timp ce semna în condică complicat și pedant. — Și, mă rog, colega, cine ți-a stirnit această supărare ? — Cine ? De pildă eleva dumi- tale Moțescul. Doar îi ești diri- ginte. - Și? — Și nu știe. în clasa a Vll-a. îndeobște răminerea în urmă cronică, perpetuată an de an, stagnarea flagrantă a unor elevi în mlaștina delăsării, dezvăluie o stranie capitulare a pedagogu- lui, o capitulare ce caută și gă- sește, din păcate, tot felul de subterfugii, inclusiv cel al notei de trecere. De ce să considerăm firesc ca pentru unii idealul să fie nota 5! Un 5 făcut adesea din foarte mulți 4... Spunem: acesta este plafonul posibilită- ților elevului I... Perfect. Dar ale noastre ? Să recunoaștem că nu totdeauna, călăuzindu-i Pe elevi pe cărarea complexă a cu- noașterii, folosim și alte resurse de îndrumare decît cele care, tradițional, s-au fixat la în- dem-ină în panoplia noastră me- todică. Oare cunoaștem întotdea- una precis ceea ce nu știu sau știu inexact elevii noștri, putem delimita cu precizie petele în- tunecate ? Căci, dacă e adevărat că flecare noțiune fermă se spri- jină pe cele anterioare înlănțuin- du-se și consolidîndu-se într-un sistem, nu e mai puțin adevărat că se întimplă și contrariul. O noțiune greșită, aproximativă le compromite și pe cele vecine. Cîteva goluri netratate provoacă vidul. Să trasăm deci harta cu- noștințelor elevilor, granițele lor, suprafața ocupată. Apoi, după identificarea petelor negre vom începe, firește, tratamentul. Aici a recuperării. Meditații indivi- duale î Recapitulare curentă ? Consultații ? Forme speciale de muncă independentă ? După caz. Dar la acestea, în plus, tenaci- tate. Și ambiție. O ambiție tradusă pe plan, analog în aceste cuvinte: „De ce băiatul acesta, care aleargă suta de metri in 12 secunde, să -nu poată sări cea mai joasă ștachetă a exigențelor mele ?“ Un antrenor la pentatlon ar rezolva această problemă. De ce să n-o rezolve și un profesor de matematică ? Numai pentru că la matematică, în jurul ștache- tei, nu sînt arbitri ? Sau pentru că pe foaia de concurs — întoc- mită trimestrial — îl poate trece Pe elevul respectiv „promovat11, cu recordul personal al notei 5 ? Oricare profesor care-și face meseria conștiincios poate pune mina pe cheia care desferecă răminerea în urmă la învățătură. E vorba aici, desigur, și de me- todele de predare pe care le fo- losește. Dar această cheie nu se află totdeauna în sfera metode- lor. Adesea o găsești în sfera moralei, în sfera vului. Nu cumva aici, recție, sîntem cel conștiinței ele- în această di- mai deficienți, nu cumva în ciuda tuturor pir- ghiilor de influențare ce ne stau la îndemînă mai folosim uneori demodata, anacronica trusă a chirurgului-bărbier ? Și asta cînd avem alături de noi asemenea minunate pîrghii cum sînt or- ganizația de pionieri, activul cla- sei, exemplul luminos al vieții din jur ! Spre ele, spre influențarea sis- tematică și permanentă a elevi- lor prin mijlocirea acestor pîr- ghii să ne îndreptăm înainte de toate. I. SÎNTIMBRIANU în cercul micilor naluraliști de la Școala de 8 ani din Urziceni i cercetări... științifice. La inspirație Să fie în adevăr o lecție de caligrafie ceea ce prezintă ca atare tov. Elena Po- peseu, învățătoarea clasei I de la Școala nr. 3 din Voluntari ? Lecția a început, dar învățătoarea nu s-a îngrijit din vre- me să existe pe ta- blă liniatura necesa- ră scrierii caligrafi- ce. Lipsesc de altfel toate materialele tre- buitoare predării ca- ligrafiei. — Știți, nu am cheia de la dulap — încearcă învățătoa- rea o scuză. După ce se uită superficial la tema scrisă acasă (și trece ușor peste cei care nu au efectuat-o) în- vățătoarea invită la tablă doi elevi să scrie pe rînd literele b și B. Copiii iau creta, se uită lung la tablă și execută ceea ce li se cere, nu fără greșeli. Tovarășa Po- pescu nu le spune în- să nimic. A înțeles probabil că fără linia- tura atît de necesară nu numai copiii, dar nici dinsa nu va scoate-o la capăt. In sfîrșit, i-a venit ide- ea să linieze tabla. Dacă nu s-a îngrijit din vreme, cel puțin în ceasul al unspre- zecelea. Dar lucrul făcut în grabă, cu mîna liberă, șchioa- pătă rău. Pe tablă apar spații inegale, linii nu prea drepte, unghiuri în toate fe- lurile. Urmarea : li- tere disproporționa- te. Și nu numai cele scrise de mîna copi- ilor... Așa să arate oare scrierea frumoasă, corectă ? Copiii au toate motivele să creadă că da. Noroc că literele cu pricina nu se prea observă, din cauză că sînt scrise cu cretă albă peste liniile trase cu ace- eași cretă. Dar, vai ! O nouă inspirație o face pe învățătoare să scrie cu „albas- tru". Înmoaie creta în cerneală. Cită os- teneală pentru aceas- ta, și mai ales cît adaus la timpul pier- dut în restul orei 1 Dar învățătoarea nu se necăjește numai pentru atit. Calmă, ea se plimbă de la tablă la catedră, unde se află călima- ra și de la catedră înapoi la tablă. In cele din urmă, se adresează copi- ilor • — Să formăm acum o propoziție cu li- tera B. — Bradul este ma- re — răspunde o șco- lăriță. Propoziția e scrisă la tablă în același mod ca și literele. In bănci, elevii scriu și ei cum pot, cum știu... Cei mai mulți fără a ține seama de spațiile ce trebuie respectate, de regu- lile elementare ale scrierii caligrafice. Lucrează ca. și cum ar lucra pe macula- tor. învățătoarea e zgîrcită in indicații, deși clasa ar avea mare nevoie de în- drumarea ei atit în ce privește executa- rea literelor, cît și poziția caietului, a peniței, a corpu- lui etc. — Altă propoziție — se adresează cla- sei tov. Popescu — fără a se convinge dacă toți elevii OU scris propoziția an- terioară. Apoi, aju- tată de inspirație, propune chiar ea : „Abajorul este fru- mos". Propoziția, cu gre- șeala respectivă, este scrisă „caligrafic" pe tablă de mîna învă- țătoarei și în caiete de multele mînuțe mici... — Mai faceți o pro- poziție. — Eu am o broșe frumoasă — spune un copil. învățătoarea în- cuviințează și scrie la tablă prepoziția, respectînd cu stric- tețe greșeala ele- vului. Poate și tov. E. Popescu va fi repe- tat la ședințe că pro- fesorul nu trebuie să scape nici un prilej de a face educație elevilor. Lui nu-i poate fi indiferent nici chiar conținutul exemplelor folosite pentru a le exersa scrierea. Am asistat de au- rind la cîteva lecții într-o altă școală din aceeași comună, în care elevii din clasa 1 alcătuiau propoziții despre lu- rii Gagarin și Gher- man Titov, despre rachete și tractoare, despre munca în fa- brici și în gospodă- riile agricole colec- tive. Am simțit ime- diat în aceasta preo- cuparea învățătoru- lui lor pentru a le dezvolta interesul și dragostea față de tot ce e mai înălțător in viața noastră. Cum s-ar putea contribui însă la educarea co- piilor, la îmbogăți- rea lor cu cunoștin- țe prin asemenea exemple ca „Abajo- rul este frumos" și „Eu am o broșe fru- moasă" ? Te uiți cu părere de rău la cei peste treizeci de copii care au intrat pe mina iov. E. Popescu : dezor- donați, cu cărți rup- te și neînvelite, eu caiete murdare în care scriu cum se nimerește. Cînd vor ajunge si acești copii să fie ordonați și curați, să vadă mai deslușit ce se petrece în ju- rul lor ? Cînd? Atunci cînd învă- țătoarea lor se va hotărî să-și facă ast- fel datoria îneît co- lectivul în care lu- crează să nu aibă nimic a-i reproșa, incit viitorul să nu o cheme la judecată pentru că a neglijat instruirea și educa- rea celor peste trei- zeci de copii ce i-au fost dați în grijă. A. C. Intr-o plimbare de-a lungul bulevardelor Pentru a lucra cu elevul în mod eficient, pentru a ști cît să-i dai.. elf, și cum să i ceri, trebuie să-1. cunoști. Unul din cele mai bune instrumente de cunoaștere este caracterizarea. Aceasta ne obligă la . anumite investigații pe baza cărora descoperim princi- palele linii directoare ale carac- terului său. perspectivele sale de dezvoltare. Ținînd seama de ele putem acționa asupra elevu- lui. il putem ajuta să-și lichide- ze lipsurile, să-și valorifice cit măi bine însușirile. Elaborarea caracterizării cere din partea profesorului compe- tență pedagogică, sensibilitate și un foarte mare simț al răspun- derii. Intîmplarea îți oferă în permanență prilejuri de a cu- noaște în mod spontan elevii. Clasa, școala sînt un excelent laborator pedagogic natural, nu- mai să știm să-l folosim cum se cuvine. Timpul nu ne permite însă a aștepta în mod pasiv a- ceste întâmplări. Cu iscusință pe- dagogică putem să le și provo- căm Iată, de pildă, am făcut cu elevii clasei serale, unde eram dirigintă, o plimbare pe bulevar- dele Bucureștiului, cu scopul de a-i învăța să se plimbe. Ideea mi-a fost dată chiar de ei. Ho- tărîserăm să vedem împreună un spectacol, dar cînd a fost să mer- gem am constatat că lipsesc mai mulți decît m-am așteptat. În- trebați de ce au făcut-o, au răs- puns : — N-am mai vrut să venim. Ne-am răzgîndit. — De ce ? — Am preferat să hoinărim. — De ce nu ne-ați spus și nouă 9 Ne pricepem și noi la hoi- nărit — Trebuie pricepere 7 — Da. Și le-am explicat că poți să Din activitatea unui club sindical în vederea informării membri- lor de sindicat asupra manifestă- rilor cultural-artistice organizate de clubul sindicatului Învăță- mînt din Capitală și a populari- zării cercurilor și formațiilor ar- tistice din cadrul lui, a fost edi- tat de curind un pliant. Pliantul oglindește, în mare, activitatea bogată și multilaterală care se organizează la club sub diferite forme. Prin prezentarea sa gra- fică, pliantul poate fi folosit și ca afiș. Dar principalul scop al edită- rii pliantului a fost solicitarea de noi propuneri și sugestii cu privire la activitatea clubului. La conducerea acestuia au și sosit sesizări ale activiștilor culturali din școli, care propun organiza- rea de conferințe, simpozioane, spectacole, concerte și alte mani- festări cultural-artistice atît la sediul clubului cît și în raioane și în școli. Programul de activi- tate ăl clubului pentru lunile ur- mătoare include multe din aceste propune^’ în cadrul acț -anilor de spriji- nire a procesului instructiv-edu- cativ, la club continuă să se or- ganizeze conferințe, comunicări și referate științifice, simpozioa- ne și seri literare pentru cadre de diferite specialități. Astfel, la 27 februarie se va deschide un ciclu de conferințe intitulat „Dez- voltarea literaturii pentru copii în anii regimului democrat-popu- lar“ la care vor participa cadrele didactice care predau la clasele I—IV Tematica acestor conferințe a fost alcătuită în așa fel îneît să fie de folos pedagogilor atît în munca de instruire și educare a elevilor, cît și în sprijinirea pre- gătirii lor pentru examenele de definitivat și grade. Temele con- ferințelor vor fi ' „Proza, poves- tirile realiste" (Viniciu Gafița) ; „Poezia pentru copii" (Ion Brad); „Basmul" (Al Mitru), „Povesti- rile fantastico-ștlințlfice și de aventuri" (Ion Hobană) și „Dra- maturgia pentru copii" (AI. Po- povici) ★ Cercul de artă plastică „I. An- dreescu" a luat frumoasa iniția- tivă de a face schimb de expo- ziții cu cercurile de artă plastică din cluburile și întreprinderile Capitalei. Pînă de curînd. sala - „ ,i-i„ti,,i ,-’:n hoinărești fără să vezi nimic din lucrurile pe lîngă care treci și poți să hoinărești, ca să ne ex- primăm în argo, cu „știință1'. Am fixat pentru proxima sîm- bătă o plimbare pe bulevarde. Am stabilit traseul, ne-am îm- părțit in grupe mici, ca să nu atragem atenția trecătorilor și am hotărît cîteva popasuri în care să ne povestim ce am văzut fiecare trecînd pe lîngă aceleași lucruri. Eu am parcurs o porțiu- ne de drum cu fiecare din cele cîteva grupuri. A fost o desfătare să vezi în plină desfășurare spiritul de ob- servație, umorul și toată diversi- tatea de calități pe care le oferă un colectiv tânăr și dinamic Ne mai vorbind de surprizele plăcu- te și de multiple prilejuri de a stabili cu elevii un contact ne- mijlocit, plin de căldură și de sinceritate. Astfel, eleva A. V., de obicei retrasă, închisă, ș-a dezvă- luit sub forța împrejurărilor, în timpul plimbării, mai mult decît în cei doi ani de cînd o cunoș- team și aveam relații eu ea. Stînd de vorbă, pe cînd pășeam ală- turi de ea, am aflat ce eforturi trebuie să facă pentru a deține locul de frunte pe care se situ- ează în clasă. învățătura este pentru ea o adevărată compen- sație. Are 23 de ani și a și avut timp să fie divorțată și să aibă o fetiță de 5 ani. Toate acestea din cauza unei mame care avea ambiția de a face din ea o cucoa- nă, asemenea celor cărora le fă- cea manichiura. în prezent n-are relații cu nimeni. Cu mama sa nu se mai înțelege, cu tatăl se vede rar, pe fetiță o ia la dînsa doar în vacanțe. M-a întrebat ce să facă pentru a-și ușura via- ța. N-aveam o soluție gata și de fapt A. V. nici nu are nevoie de așa ceva. Este un om puternic, 6 Martie nr. 32 a găzduit expo- ziția pictorilor amatori de la Clubul Finanțe-Bănci. în prezent, o expoziție colectivă a profesori- lor de desen este deschisă în sala Clubului Finanțe-Bănci din str. Doamnei nr. 2. La începutul lunii martie o expoziție asemă- nătoare va fi deschisă la clubul uzinelor .Semănătoarea". BIBLIOTECĂ PENTRU... ȘOARECI De aproape trei ani, elevii Școlii medii nr. 24 ,>V. Alee- sandri din Capitală sînt lipsiți de posibilitatea de a frecventa biblioteca școlii, pentru că aceasta este închisă. Deși școala a avut bibliotecar pînă de curînd, sub pre- textul verificării inventarului direcția a sigilat biblioteca și nici prin gînd nu i-a trecut să valorifice fondul de cărți de care dispune. Este și explicabil că în acest timp în bibliotecă și-au făcut cuib păianjenii și șobolanii. Tovarășa Aneta Căli- nescu. directoarea școlii, susține însă că nu e vorba de „șobolani', ci numai de... ,jșoareci". Ceea ce este și mai grav, situația bibliotecii de la Școala medie nr. 24 este cunoscută și de secția de învă- țămînt a raionului Gheorghe Gbeorghiu Dej și de secția de învățămînt a Capitalei, ca și de Direcția biblioteci din minister. Nimeni însă nu s-a sesizat, n-a luat măsuri pentru a se pune capăt acestei situații. întrebăm pe această cale conducerea școlii și organele respective de învățămînt : cît timp au de gînd să mai tolereze această stare de lucruri, suplinind degradării un important fond de cărți ? — Ce Iaci colega ? — Mă pregătesc pentru maturitate. Șcbala mi-a creai toate con- ceea ce se vede și din curajul cu care se acuză pentru trecutul ei de care în mare măsură nu e vi- novată. Singurul lucru pe care i l-am sugerat a fost să scoată copilul de sub influența bunicii. După cîtva timp m-a vestit că și-a înscris fetița într-un cămin săptămînal. Pe A. lonescu l-am cunoscut pînă atunci ca un om destul de șters, oarecum placid. In după- amiaza aceea s-a relevat într-o lumină cu totul nouă. Mi-am dat seama că este, de fapt, un reflexiv, un interiorizat. El ne-a făcut atenți. cu un excepțional simț al culorilor și formelor, asu- pra amurgului ce cobora printre clădiri, asupra tuturor schimbă- rilor de nuanțe și de forme pe care le suferă obiectele la a- ceastă oră a zilei. Abia atunci am aflat că este pictor amator, preocupat însă înainte de toate de terminarea studiilor medii. I. Constantin, pe care-l soco- team excesiv de volubil și dez- involt, ușor înclinat spre imper- tinență s-a relevat ca un om di- namic, foarte prietenos. A fost șofer de autobuz și de la înălți- mea vehicolului său a învățat să priceapă impresionanta simetrie, ritmicitatea și armonia circula- ției de care noi, cei care circu- lăm pedestru, nu ne dăm seama. Tot pe vremea cînd era șofer s-a deprins să facă haz de unii pie- toni care traversează cu aerul că înfruntă o aventură, răsuflînd apoi ușurați că au scăpat teferi. Datorez mult acestei plimbări. Nu numai pentru bogatul mate- rial faptic pe care mi l-a furni- zat, ci și pentru că a strins prie- tenia mea cu elevii. MARGARET X NEMET Școala medie nr. 20, „Gh. Șincai" Paralel cu aceste expoziții, cer- cul de artă plastică „I. Andree- scu“ organizează și unele expo- ziții personale. Astfel, duminică a avut loc vernisajul expoziției profesorilor E. Cristescu-Delghioz și Elena Toma. I. M. Tn recreație. Să pregătim din vreme examenul de definitivat Nu peste mult timp va avea loc o nouă sesiune de examene pen- tru obținerea gradului definitiv, în fața comisiilor de examinare se vor prezenta noi candidați din rîndurile cadrelor didactice. Nici unui pedagog nu trebuie să-i fie indiferent cu ce anume calificativ promovează examenul de definitivat. A-și pune numai problema promovării și nu și a unei promovări cu o notă cît mai bună este prea puțin pentru un pedagog conștient de însemnăta- tea sarcinilor pe care trebuie să le îndeplinească în școală. Analizînd sub acest aspect re- zultatele sesiunilor care au avut loc pînă acum la Institutul de perfecționare a cadrelor didac- tice din Cluj vom vedea că învă- țătorii care s-au prezentat la examenul de definitivat în anul trecut au dovedit o pregătire mai temeinică decît a celor care s-au prezentat în sesiunea pre- cedentă. Mulți dintre ei au dove- dit că posedă temeinice cunoș- tințe ideologice și de speciali- tate. Notele obținute de ei au fost în cea mai mare parte d'e 9 și 10. Faptul este semnificativ, deoarece oglindește remarcabila creștere a simțului de răspun- dere al multor tineri învățători față de propria lor pregătire. Dar pe lingă învățătorii pro- movați cu note foarte bune au fost și unii care au trecut exa- menul cu nota limită (6). sau aproape de limită. Deși s-a ob- servat o tendință serioasă de scădere a numărului acestor note, ele au continuat să existe, ilustrînd faptul că o parte din candidați au mers pe linia celei mai ușoare rezistențe în pregă- tirea lor pentru examen. Ei s-au bazat în răspunsuri pe cunoștin. țele ce le-au rămas în memorie din timpul anilor de studii și pe ceea ce au reușit să-și însu- sească în grabă în timpul cursu- rilor de pregătire. Viața, opera de desăvîrșire a construcției socialiste în țara noastră, pune în fata cadrelor didactice necesitatea de a nu ră- mîne în urmă, de a-și ridica ne- contenit nivelul profesional și ideologic. Aceasta constituie pen- tru învățători o adevărată dato- rie patriotică. Emulația în a pro- Bibliografie A APĂRUT REVISTA DE PEDAGOGIE Nr. 1 PE ANUL 196? Numărul pe luna ianuarie al Revistei de pedagogie este, des- chis de articolul tovarășului Acad. Ilie Murgulescu, ministrul învățămîntului și Culturii : „Pe- dagogia — un complex științi- fic" ; urmează apoi articolul „Zece ani de activitate a Insti- tutului de științe pedagogice". Rubrica „Studii și cercetări" cuprinde articolele : „Contribuții la metodica cercetării procesului de instruire practică în produc- ție a elevilor" de Anatolie Chir- cev și Ion Radu ; „Cu privire la dezvoltarea multilaterală a per- sonalității" de Vasile Bunescu și „Contribuția lucrului manual la educarea elevilor din el. I—IV în spiritul dragostei față de mun- că" de Dumitru Grigoriu : La rubrica „Probleme ale șco- lii de 8 ani" sînt incluse artico- lele : „Despre predarea zoologici în el. a IV-a" de I. Cremer și Cornelia Prichea și „Predarea muzicii la clasele mici în școala de 8 ani" de Ana lonescu- Moțora. ! Rubrica „Consultații diseu- ... mova cu calificative cît mai bune examenul de definitivat trebuie să devină un fenomen de masă în rîndurile tinerilor învățători. Pentru aceasta munca de pre- gătire a examenului trebuie să înceapă din vreme, asigurin- du-se organizarea judicioasă a studiului individual și eșalonarea lui de-a lungul întregului an școlar premergător sesiunii. A- ceasta este necesar deoarece în- sușirea temeinică a cunoștințelor cerute de programă nu se poate realiza în 2-3 săptămîni sau în timpul cursurilor de pregătire. Lecțiile și consultațiile din ca- drul acestor cursuri nu epui- zează toate problemele din pro- gramă, ci au doar scopul de a-i ajuta pe cursanti să-și sistemati- zeze cunoștințele și să-și clarifice unele probleme mai dificile. De aceea, temeinica studiere preala- bilă a întregii bibliografii, stu- diul individual constituie o con- diție de bază pentru însușirea temeinică a cunoștințelor. Pentru a veni în ajutora' can- dîdaților. secțiile de învăiămmt și cultură raionale au datoria să organizeze consulta ți: etic" ve fie la centrul de raion. Se pe centre de comune (atunci ri.od au loc ședințele cercurilor pe- dagogice), folosind în acest scop profesorii cei mai bine pregă- tiți. O sarcină de mare răspundere pentru buna pregătire a învăță- torilor în vederea examenului de definitivat revine directorilor d'e școli, care sînt chemați să le creeze condiții bune de studiu printr-o judicioasă distribuire a sarcinilor între membrii colecti- vului pedagogic. Printr-o pregătire conștiin- cioasă, printr-o muncă perseve- rentă, ajutați de institutele de perfecționare, de organele de Învățămînt si colectivele peda- gogice ale școlilor, cei care ur- mează să se prezinte la exa- menul d'e definitivat vor obține rezultate frumoase, ceea ce va fi în folosul școlii, al educării comuniste a elevilor. PETRE BUCȘA lector la I.P.C.D.—Cluj sirea excursiilor ca mijloc im- portant de îmbogățire a cu: ș- tințelor de literatură ale elevi- lor" de Ion Cirlan și „Procedee folosite în recapitulare?. materiei la științele naturale" de Elena Antonescu Rubrica „Viața științifică" cu- prinde articolul „Lucrările celei de a IV-a sesiuni științifice a Institutului de științe pedago- gice" de Ion Modoran- La rubrica „De peste hotare" este inclus articolul „Școli so- vietice fără repetenți" de Valen- tina Filipescu și Ana Ganciu. In cadrul rubricii de „Critică și bibliografie" sînt recenzate și prezentate următoarele lucrări: „Educarea elevilor în spiritul patriotismului sovietic" de V. A. Suhomiinski (Constantin Mincă); „Studierea psihologică a copiilor în școala internat" sub redacția lui L, I. Bojovici (Nicolae Radu); „Cărți noi în Biblioteca centrală pedagogică" de Victoria Popoviei; „Lucrări pedagogice apărute în 1961“ și ..Planul tematic al Re- ÎNVĂTĂMÎNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC învățăminte pentru pract'ca de primăvară Perioada practicii continue a elevilor din școlile profesionale și tehnice agricole, care va în- cepe peste cîteva săptămîni, im- pune cadrelor didactice din aces- te școli să desfășoare încă de pe acum o temeinică și susținută muncă organizatorică. O deosebită importanță pentru desfășurarea practicii o are ale- gerea locului. Acest loc tre- buie să se afle numai în cuprin- sul unităților aaricole productive — gospodării agricole de stat, gospodării agricole colective, su- prafețe aparținînd institutelor de cercetări științifice care au sec- toare de producție etc. Este ne- cesar însă ca brigăzile de elevi să nu fie răspîndite pe întreg pe- rimetrul de lucru al unităților în care se efectuează practica, deoa- rece aceasta ar îngreuna mult controlul și îndrumarea eficientă a muncii de către profesorii de specialitate ai scolii. In vederea stabilirii celor mai bune modalități de efectuare a practicii elevilor, Institutul de științe pedagogice a organizat în cursul anului trecut o cercetare la școala viticolă de pe lîngă sta- țiunea experimentală din Valea Călugărească. De comun acord cu conducerea stațiunii s-a repartizat pentru practica elevilor un cîmp produc- tiv cu 8,1 ha vie bătrînă pe rod, 9,3 ha vie plantație tînără de 2—4 ani și 9,6 ha teren destinat noilor plantații. Un tehnician din cadrul stațiunii a primit sarcina de a conduce munca elevilor. De pre- gătirea acestora pentru lucru au răspuns direct profesorii-instruc- tori. Pentru a-și completa cunoștințele elevii au lucrat si în sectorul mecanic al stațiunii. La unele lu- Consfătuirea directorilor din școlile de mecanici agricoli Pentru a asigura mecanizării a- griculturij cadre de muncitori la nivelul cerut de complexitatea tot mai mare a lucrărilor execu- tate cu noile mașini și agregate. Ministerul Agriculturii a luat o serie de măsuri privind atît lăr- fgirea rețelei școlare cît și îmbu- ^^^nătățirea procesului de învăță- mînt. Astfel, au fost create în acest an școlar, în afara școlilor exis- tente de mecanizatori, numeroase școli noi pe lîngă S.M.T.-uri și gospodării agricole de stat, reali- zîndu-se pregătirea viitorilor me- canizatori mai aproape de locurile unde urmează să-și desfășoare în viitor activitatea productivă. O grijă deosebită a fost acor- dată îmbunătățirii bazei materiale a școlilor existente și creării aces- teia la școlile nou înființate. Multe școli de mecanici agricoli, cum sînt cele de la Roșiorii de Vede. Buzău, Craiova. Roman, Oradea, lanca, Lehliu dispun în prezent de ateliere de instruire practică bine amenajate și dotate, ca și de cabinete de mașini agri- cole, de tehnologia meseriei, de electrotehnică, de fizică tehnică. Analiza efectuată de curînd de către Ministerul Agriculturii cu privire la activitatea școlilor de mecanici agricoli a relevat nece- sitatea de a se acorda un sprijin mai substanțial cadrelor didactice și de conducere din aceste școli în problemele principale ale or- ganizării și desfășurării procesu- lui de învățămînt. Pe această linie s-a desfășurat recent, la școlile de mecanizare a agricul- turii din Roșiorii de Vede și Să- rulești un instructaj urmat de un schimb de experiență Ia care au participat toți directorii școlilor de mecanici agricoli. După ce au ascultat un instructaj teoretic. în care s-au dezbătut principalele probleme organizatorice și didac- tice pe care le ridică activitatea școlilor de mecanici agricoli, pâr- tiei panții au efectuat numeroase demonstrații practice. Un accent crări grele care depășeau posibi- litățile lor fizice — ca desfunda- tă! manual al terenului, fixarea bulumacilor pentru susținerea sîr- melor etc. — au fost ajutați de muncitori, elevii executînd o se- rie de operatii alături de aceștia, în limita posibilităților lor, dar astfel încît să cunoască toate lu- crările din vie. Rezultatele obținute atît pe li- nia instruirii elevilor cit și în ceea ce privește producția au fost foarte pozitive. La obținerea ior au contribuit îndeosebi condițiile create în cadrul experimentului — și anume faptul că locui desti- nat instruirii practice a consRtuit o parte integrantă din suprafața gospodăriei, pianul ei fiind înglo- bat în planul general la ridicarea pe o treaptă din ce în ce mai înaltă a instruirii și educării viitorilor constructori ai socialismului și comunismului. ION MODORAN secretar științific al Institutului de științe pedagogice s prezentului anunț, la secretaria- tul institutului (Petroșeni. str. Institutului nr. 20), um-.ătcărrle acte : copie legalizată de pe actele de studii ; copie legalizată de pe diploma de doctor sau de candidat în științe ; copie legalizată de pe atestatul de profesor sau conferențiar ; lucrările științifice ale candida- tului, într-un exemplar ; memoriu de activitate didacti- co-științifică, semnat de candidat; certificat de caracterizare a ac- tivității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de institu- ția (întreprinderea) în care își are funcția de bază: autobiografia. Concursul va avea loc la I.M.P. după o lună de la apariția pre- zentului anunț. Data concursului se va comunica fiecărui candidat. Informații suplimentare se pot lua zilnic de la rectoratul insti- tutului (Petroșeni, str. Institutu- lui nr. 20). lalrll rutJ Stialfll