Proletari din toate țările, unițl-vă! Organ ai Ministerului învățăm nl ului și Culturii și al Uniunii Smdicatelar din Instituțiile de Învățămînt și Cultură Anul XIII nr. 648 vineri 16 februarie 1962 8 pagini 25 bani In cercul micilor feroviari de la Palatul pionierilor din București elevii învață să cunoască și să iubească munca ceieriștilor — detașament glorios al clasei noastre muncitoare Noul in predarea matematicii 16 Februarie ste evidenț că in- troducerea în ulti- mii ani a elemente- lor de algebră su- perioară, a calculu- lui diferențial și integral sau a geo- metriei analitice în programele de matematică reprezintă un progres serios pentru învățămîntul mate- matic din școala de cultură ge- nerală. In geneiral, programele noastre de învățămînt cuprind multe din noțiunile necesare formării unei gîndiri matematice modeme. Este drept că din aceste programe lip- sesc încă noțiuni privind de pildă determinanții, matriciile, teoria grupurilor sau calculul probabili- tăților și statistic. Programarea lineară și-a cucerit, prin aplica- țiile ei, o binemeritată apreciere, fapt ce îndreptățește cererea ca și unele noțiuni din acest dome- niu să fie incluse în programele școlare. Fără a pretinde că prin aceasta am epuizat lista noțiuni- lor matematice care air trebui in- cluse în programele de matemati- că ale școlii de cultură generală, mal ales că în rîndurile de față nu ne propunem să discutăm care anume noțiuni se cer a fi intro- duse în școală și care nu, putem fi siguri că în anii următori pro- gramele școlare de matematică, ca și celelalte programe școlare, se vor îmbogăți cu noi și noi teme impuse de dezvoltarea știin- ței contemporane. Credem însă că pe liniă modernizări predării ma- temaitiail un element esențial îl constituie modul în care s-au in- trodus sad sa vor introduce no- HElIIVAN MIRCEA Practica a dovedit ca predarea matematicii într-un spirit modern necesită un studiu amplu și o re- vizuire atentă a metodicii predării matematicii în școală. Predînd, de pildă, noțiunea de limită în clasa a Xl-a fără ca gîndirea elevilor să fie familiarizată dan vreme cu unele fenomene în care anumite mărimi tind către o limită, aceas- tă noțiune nu poate fi apoi valori- ficată pe măsura importanței sale. Cîștigă tot mar mult teren ideea de a-i familiariza pe. elevi foarte de timpuriu cu operațiunea de tre- cere la limită pe baza unor exem- ple simple, accesibile încă la vîrstă de 12—13 ani. Un exemplu în această privință îl poate con- stitui, bunăoară, introducerea no- țiunii de tangentă la cerc cu aju- torul unei secante variabile. Și în cadrul aritmeticii avem ocazia de a-i pune pe elevi să gîndească a- suipira unor mărimi ce tind către o anumită limită. Studiind fracțiile zecimale ei pot, de pildă, să în- țeleagă, ou ajutorul unor exem- ple concrete, către ce valoare tinde fracția cînd numitorul crește foarte mult. în acest an școlar a fost intro- dus în programa clasei a X-a a" școlilor medii serale un capitol destinat studiului determinanților. Probabil că acest capitol va fi in- trodus și în școlile de zi. Nu exis- tă insă nici un argument care să împiedice introducerea’ determi- nanților de ordinul doi și trei cu mult mal devreme, o dată cu stu- diul sistemelor de ecuații de gra- dul I, cu tare ocazie se po.t pre- zenta și cîteva din proprietățile mal Importanțe ale acestora. în matjcă au fost făcute adeseori propuneri în acest sens. Ca o continuare directă a determinan- tilor se pot introduce în anii ur- mători noțiuni elementare despre matrici precum si noțiunea de grup. Pe această bază, în cadrul geometriei analitice se pot trata transformările geometrice simple și se poate introduce noțiunea de grun de transformări. întregul studiu al analizei nece- sită o pregătire mult mai timpurie. Așa cum menționam ceva mai înainte programele conțin unele elemente necesare, dar metodica predării acestora trebuie să tină seama de felul în care ele sînt valorificate. Noțiunile de teoria mulțimilor sînt extrem de simple. Ele se cer însă a fi cunoscute din vreme pentru a putea fi va- lorificate pe deplin la timpul po- trivit. Mulțimile finite se utilizea- ză larg în aritmetică și nu ve- dem motivul care împiedică să li se spună pe nume de la început, familiarizîndu-i totodată pe elevi chiar și cu noțiunea de aparte- nență la o mulțime sau cu inter- secția a două mulțimi. Treptat se pot apoi introduce și acele ele- mente ale teoriei mulțimilor ne- cesare înțelegerii noțiunilor de funcție, de limită și de continui- tate. Dacă elevii vor putea înțe- lege în clasa a VII-a tema tratînd mărimile direct și invers propor- ționale, cu atît mai mult o vor înțelege dacă o vom lărgi prin studierea graficelor unor variații proporționale, mai ales că încă din clasa a Vl-a ei au învățat mișcarea uniforma și vom avea La ceasul dinaintea zori- lor, strălucirea constelațiilor terestre aprinse de miile de lumini ale noilor blocuri de pe magistrala Griviței, din orașele marelui arc petroli- fer — pornind de la Țicleni, trecind prin vechiul leagăn al aurului negru, Ploieștii, și mergînd pînă la Onești — dau parcă, în aceste zile de februarie, un contur de foc amintirilor. ...1933. La Grivița, pe Va- lea Prahovei' la lari sau la Pașcani, pretutindeni au ră- sunat puternic bătăile inimii obidite a muncitorilor, ale inimii întregului popor. Luptători pentru libertate și dreptate, muncitorii au cerut „Jos starea de asediu . „Li- bertate celor arestați '' ,.Să înceteze pregătirile pentru războiul antisovietic!“ Flă- minzi, au cerut muncă și pli- ne. Năzuind spre lumină, au strigat „Trăiască Partidul Comunist 1“ Și li s-a răspuns cu gloanțe. Zguduitoare măr- turie este „Scînteia" acelor zile însîngerate, zilele lupte- lor eroice ale ceferiștilor și petroliștilor, care au culmi- nat cu greva glorioasă a Gri- viței roșii: „De trei ori timp de 20 de minute au fost bă- tuți de grindina de gloanțe. Și în acest timp șuiera fără contenire sirena... Muncitorii au dat pilde de eroism revo- luționar fără margini- In timpul primelor salve de mitraliere doi muncitori vor- beau tovarășilor din curte. Fi au căzut primii uciși. Pe acoperiș, 25 de ucenici și ti- neri muncitori strigau lo- zinci. Au căzut pînă la unul". Amintirea tuturor acestor eroi va dăinui ma poporului, semnificația greve. Luptele veșnic în ini- ca și adînca a glorioasei ceferiștilor și petroliștilor au constituit o manifestare hotărîtă a forței clasei muncitoare, lovind în politica de fascizare a țării și de înfeudare a ei față de im- perialism, întărind influența și legăturile partidului cu masele. Au trecut aproape trei de- cenii. în atelierele Uzinei „Grivița roșie", după ace- leași porți în dreptul cărora greviștii cu pieptul gol au înfruntat fără teamă baio- netele și gloanțele, răsună acum izbiturile uriașelor ciocane mecanice, pulsațiile sutelor de mașini-unelte, du- duitul cuptoarelor. De-a lungul arcului carpatic unde, născute o dată eu semeția lui, din aceeași frământare geo- logică, se află lacurile sub- terane cu bogăția aurului ne- gru, oamenii scot la lumină petrolul. Stetoscopul sonde- lor ascultă atent semnele adincurilor, instalațiile de foraj caută la sute de me- tri țițeiul, sondele în exploa- tare îl pompează ritmic afară, prin uriașe conducte către rafinării, către secțiile uzi- nelor petrochimice. Urmașii flăminzilor și o- ropsiților care au făcut să se cutremure la Grivița, la Ploiești și la Moreni teme- liile șubrede ale statului ex- ploatatorilor vorbesc astăzi despre milioanele pe care le vor dărui în plus, prin mun- ca lor creatoare, statului muncitorilor. Ceferiștii și pe- troliștii, toți muncitorii țării au pășit de la era bordeie- lor și a căsuțelor de chirpici la era blocurilor moderne, monumentale. Strunită de •mâinile și mintea lor de meș- teri făurari, vremea a în- ceput să alerge înainte cu iuțeala gîndurilor țesute în proiectele de viitor ale par- tidului, fiind gata să atingă culmile socialismului și să se avînte spre comunism. Tehnica modernă îi ține to- vărășie în acest zbor avîntat. Armele ceferiștilor de as- tăzi sînt locomotivele Diesel electrice, vagoanele de mare capacitate, mașinile-unelte cu comandă electronică. In- stalația de foraj 4LD, cunos- cută în întreaga lume, ca- rotajul radioactiv, petrochi- mia, sînt aliații statornici ai petroliștilor. La școala unde a învățat ucenicul Vasile Roaită, eroul care a făcut să răsune, cu prețul vieții sale, sirena gre- vei, flăcăi voinici care nu au cunoscut niciodată nici foa- mea, nici bătăile sau sudal- ma, discută cu aprindere despre zborurile cosmice, întreaga familie unită a muncitorilor uzinei le poartă de grijă eu dragoste. Schim- bul de miine învață să stăpî- nească tot ceea ce tehnica a creat și va crea, se călește la flacăra vie a tradițiilor revoluționare, pregătindu-se să muncească astfel incit țara să se înalțe mereu mai puternică, iar viața oameni- lor să fie tot mai frumoasă, tot mai îmbelșugată, ferită de amenințarea unui nou război. In cea mai mare sală a Uzinelor .Grivița roșie' profilîndu-se pe fondul fos- forescent aț snopilor de scîn- tei izbucnite din aparatele de sudură, stau alături, uniți prin puteri și năzuințe co- mune. mii de mii și zeci de nat in marile traiului. Să oameni. Alte mii s-au adu- cetăți ale pe- te ascultăm cuvîntul lor de astăzi, rostit solemn în fața partidului: „Ne angajăm să dăm patriei mai multe produse, de o ca- litate mai înaltă, să folosim cu chibzuință fiecare bun pe care ni l-a încredințat". Răsună puternic, triumfă- tor, sărbătorește, sirenele Griviței cilor și cialiste. sufletul roșii, sirenele fdbri- uzinelor noastre so- Glasul lor trezește în nostru amintirea trecutului glorios, ne face să trăim mai intens cadență tu- multuoasă a prezentului, ur- cînd mereu mai mile viitorului sus spre cul- luminos gJHfiltHHIHiHmillllllllllllllHlllfflfflMIHHlIHMH» î De la corespondenți și cititori 1 Centenarul unei școli In viata Școlii de 8 ani „Oc- tav Băndla* din orașul Botoșani s-a petrecut un eveniment impor- tant : școala și-a sărbătorit de curind o sută de ani de existen- ță. Au fost prezenti reprezentanți aâ Comitetului orășenesc de par- tid, ai Sfatului popular orășe- nesc, ai Secției de învățămînt și cultură, ai comitetului de pă- rinți, ca și numeroși elevi din școlile orașului. Activitatea artiștilor amatori Cercul artiștilor amatori de la Școala de 8 ani din comuna Smîrdioasa, raionul Zimnicea, re- giunea București, se bucură tte o largă popularitate în rîndul elevilor din toate clasele. Cercul și-a cîștigat pe bună dreptate această popularitate. EI am un repertoriu bogat și variat și organizează spectacole atrac- tive. îndeosebi se bucură de suc- ces brigada artistică de agitație, care a prezentat programe nu nu- mai pe scena școlii, ci și la că- minul cultural și in comunele La sindicatul muncitorilor din învățămînt'"Constanța Din prima lună a anului 1962 comitetul sindicatului muncitori- lor din învățămînt din Constanța a trecut la organizarea unor seri culturale cu o tematică intere- santă și variată. Astfel, într-una din seri, mem- brii sindicatului au participat la FORMAȚIA ARTISTICĂ A PREȘCOLARILOR I între copiii romîni, maghiari și germani din orașul Brașov, de la cea mai fragedă vîrstă, se cre- ează relații de prietenie, care contribuie la închegarea colecti- vului de copii. Un mijloc prin care se întăresc aceste relații de prietenie între copiii preșcolari de diferite naționalități este for- mația artistică a micuților de 6 ani, alcătuită din copiii de la toate grădinițele din oraș. Formația artistică și-a început activitatea în luna octombrie 1961. O dată pe săptămînă copiii sînt chemați la repetiții pentru a învăța cîntece și jocuri potrivite vîrstei lor. Colectivul de educatoare a cău- tat și caută ca toată perioada de pregătire a programelor artistice să constituie un prilej pentru realizarea educației patriotice a copiilor. ECATERINA RUSILĂ Brașov Demonstrație practică la o lecție de tehnologie a Școlii tehnice da maiștri din cadrul Grupului școlar miner din Bala Mata După cum arată documentele, cursurile școlii an fost deschise acum o sută de ani în chiliile din ograda bisericii Stratania, cu un număr de 43 de elevi, înzes- trată fiind cu_. patru bănci-, o măsuță și un scaun. Abia în 1889 s-a pus piatra fundamentală pentru construirea unui local pentru școală, dar zeci și zeci de ani aceasta a mai avut de înfruntat mari și numeroase vecine: Cervenia, Găuriciu și Șoimii. în școală brigada de agitație a micilor autiști amatori are un deosebit rol educativ în ceea ce privește atitudinea față de învă- țătură, disciplină, frecvență etc Repertoriul ei cuprinde, de exem- plu. scenete cu titlul „Școală nouă avem în sat", „Teren șco- lar cu rod bogat-, „O vacanță plăcută", „Mulțumim din inimă partidului", „Pentru pace luptăm noi", „Primii în acțiunile obștești" etc. I. TRIFOI Smîrdioasa conferința „Aspecte din viața și opera marelui nostru poet M, Eminescu". Cu prilejul aniversării zilei de 24 ianuarie ei au ascul- tat conferința: „Actul Unirii Țărilor Romîne oglindit în litera- tură". Pentru atragerea cititorilor la biblioteca sindicatului și pentru a intensifica difuzarea cărții se or- ganizează recenzii și prezentări de cărți Pe marginea romanului „Destin" de Aurel Mihale s-a or- ganizat un proces literar care a interesat în mod deosebit cadrele didactice datorită conținutului său bogat cît și datorită reușitei in- terpretări a unui grup de profe- sori din brigada artistică a sin- dicatului. Primele rezultate ale activității culturale a sindicatului învăță- mînt — Constanța ne fac să întrezărim în viitor o activitate mai rodnică. EUG. DRAGOȘ Constanța Discuții despre ..Luna cărții la sate" a prile- juit desfășurarea unor variate acțiuni în cadrul unităților pio- nierești din școlile raionului Li- pova. în adunări cu temă, în șe- zători literare, în articolele de la gazetele de perete, subiectul pre- ferat de discuție, în ultima pe- rioadă, a fost cartea, prietena pionierilor și școlarilor. greutăți. în 1948, o dală eu re- forma învățămînt ului, în viața, școlii a început o etapă nouă, plină de perspective luminoase. Prin grija partidului șj guvernu- lui, ea a fost complet reamena- jată și înzestrată. De la cele pa- tru bănci cu care a pornit școala și pînă la situația de azi este o deosebire ca de la cer la pămînt. Elevii și cadrele didactice dispun acum de tot ceea ce este nece- sar unei bune desfășurări a« pro- cesului de învățămînt : săli de clasă spațioase și bine întreți- nute, mobilier, material didactic, laboratoare, bibliotecă cu peste 3.200 volume. La sărbătorirea centenarului școlii mulți dintre foștii absol- venți au evocat momente din tre- cutul ei. De asemenea, cadrele didactice, elevi și părinți au vor- bit despre realizările din prezent ale școlii. A fost prezentat apoi un pro- gram de cîntece și versuri des- pre patrie și partid, o suită de dansuri rom în ești și un program de gimnastică. La sfârșitul serbă- rii publicul a vizitat frumoasa expoziție de lucra de mină și pictură, organizată în incinta școlii. Prat. A. EM1LIAN Botoșani UN PREȚIOS SCHIMB DE EXPERIENȚĂ Din inițiativa secției de învăță- mînt și cultură a raionului Criș, regiunea Crișana, la Școala de 8 ani din comuna Șimand a avut Ioc un schimb de experiență cu peste 170 de învățători. Cu această oca- zie au fost predate trei lecții la clasele III și IV. La clasa a III-a s-a predat lecția „Săptămînă, luna și anul“, iar la clasa a IV-a lecția „Ce se întâmplă sub zăpadă ?“ și lecția de zoologie „Cîrtița și ari- ciul". După predarea acestor lecții a urmat analiza lor. întrebările și discuțiile purtate ps marginea lec- țiilor au scos la iveală multe as- pecte pozitive pe care le prezintă predarea ROMEO TRIFA Chișineu-Criș cărți Astfel, în adunarea cu tema „Prietena noastră, cartea", pio- nierii Școlii de 8 ani din comuna Ghioroc au trecut în revistă pre- țioasele comori ale literaturii noastre clasice și contemporane, au subliniat tirajul ridicat al ti- păririi cărților în anii regimului democrat-popular și dezvoltarea rețelei de biblioteci la sate și în școli. Au fost popularizați pionie- rii care și-au alcătuit biblioteci personale. Pionierii Școlii de 8 ani din Li- pova, în adunarea cu tema „Cra- vata mea“, au făcut cunoștință cu eroi ai unor cărți — pionieri și ei — care prin activitatea, prin faptele lor au cinstit cravata ro- șie. Prezentarea recenziei cărții „Micul patriot" de A. G. Vaida a trezit interesul pionierilor pentru acest volum și pentru eroul său principal. Discuții despre cărți, eroi și scriitori, au purtat și pionierii și școlarii din comuna Bîrzava în cadrul șezătorii literare organi- zată pe tema „Să iubim cartea, prietena noastră". Acțiuni similare au fost organi- zate în majoritatea școlilor din raion. Ele au stimulat interesul pionierilor și școlarilor pentru carte, le-au întărit convingerea că ea le este un prieten prețios. BOMULUS SICLOVAN Directorul Școlii de 8 ani din comuna Ghioroc raionul Lipova La 25 februarie 1962 va avea loc cancnss de admitere ta învătemîntal universitar șt pe- dagogic superior cu scutire db frecvență Ia următoarele inotito- ții de învățământ: — Universitatea București (tac. de matematică-fizică, științe na- turale, geologie-geografie, filolo- gie). — Universitatea „Al. I. Cuza" Iași (fac. de matematică-fizică, științe naturale-geografie, filolo- gie). — Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj (fac. de matematică-fizică, științe naturale-geografie, filolo- gie, secția de defectologie). — Institutul pedagogic de limbă și literatură roșă „Maxim Gorki" București (fac. de limbă și litera- tură rusă). — Institutul de cultură fizică București (fac. de cultură fizică). — Institutul pedagogic de 3 ani București (fac. de filologie, mate- matică, fizică și chimie, științe na- turale, istorie-geografie, educație fizică). — Institutul pedagogic de 3 ani Cluj- (fac. de filologie, matemati- că, fizică și chimie, științe natu- rale, istorie-geografie, educație fizică). Informați e Se aduce la cunoștința cadrelor didactice interesate că cererile de transferare pentru anul școlar 1962/1963 se depun la secțiile de învățămînt și cultură ale sfaturi- lor populare raionale (orășenești) de care aparțin cei în cauză, pâ- nă cel mai tîrziu la 20 martie a.c. Gh. Tița — comuna Galaș raionul Curtea de Argeș Atestatul dvs. cu nr. 89.203 a fast trimis secției de învățămînt și cultură a regiunii Maramureș la data de 10. VI. 1960, cu adresa M.I.C. nr. 01350/1960. Pentru a intra în posesia ates- tatului urmează să vă adresați secției învățămînt și cultură a regiunii Maramureș. C. Nicola — Panciu Ca absolvent al Institutului pedagogic de 2 ani fără examen de stat puteți funcționa ca pro- fesor la clasele V—VII, fiind socotit cu studii incomplete și, ca atare, asimilat la salarizare cu învățătorii de categoria I. Menționăm că perioada 1950 — 1954, cit ați făcut studii, nu poate fi luată în considerare lu stabilirea stagiului de activitate în învățămînt, întrucit nu ați funcționat anterior în învăță- mînt. Rezultă deci că de fapt ați fost numit în învățămînt la 1 septembrie 1954, neavînd, prin urmare, un stagiu de cel puțin 5 ani la data de 1 august 1959. în consecință, aveți dreptul să fiți salarizat la fel ca învățătorii de categoria a l-a, stagiari, grupa de vechime 0-3 ani, pînă vă veți completa studiile și veți obține gradul definitiv prin examen. Ștefan V. loan — comuna Miroslăvești raionul Pașcani în cazul cînd v-ați procurat toate actele de vechime, din care să rezulte că la 1 august 1959 aveați un stagiu de peste 5 ani în învățămînt și îndeplineați și celelalte condiții veți putea primi gradul definitiv fără exa- men. Pentru aceasta secția de învățămînt și cultură a regiunii Iași trebuie să înainteze dosarul dvs. cu propuneri Ministerului în- vățămîntului și Culturii. Mar ia Gh. Rădoi — comuna Vînătorii Mici, raionul Titu Ca absolventă a liceului in- dustrial nu puteți fi considerată învățătoare calificată, pentru că n-ați primit nici atestatul de învățător. De altfel, nu puteți fi atestată întrucit n-ați funcțio- nat în invățănwnt în perioada 1955 — 1961. Ca atare, aveți drep- — Institutul pedagogic de 3 aai Iași (fac. de filologie, matemati- că, fizică și chimie, științe natu- rale, educare fizică). — Institutel pedagogic de 3 ani Timișoara (iac. de filologie, mate- «iri. ftaâcă și chimie, științe na- turale, fstorie-geogratie, educație fizică). — Conservatorul „C. Porumbes- cu“ București (fac. de compoziție, dirijat, pedagogie). — Conservatorul „Gh. Dima" Cluj (fac. de compoziție, dirijat, pedagogie). — Conservatorul de muzică Iași (secția dirijat, cor și pedago- gie). Condițiile de înscriere se pot cunoaște la secțiile de învăță- mînt ale sfaturilor populare re- gionale și raionale, ale orașelor București $1 Constanța, precum și la secretariatele facultăților ta care se ține concursul. Obiectele și programele obiec- telor Ia concursul de admitere sînt cele prevăzute pentru cursu- rile de zi, publicate în broșura „Admiterea în învățăminte! supe- rior" ediția 1961. înscrierile candidaților se la secretariatele facultăților pini în preziua concursului de admi- tere. Cererile vor fi însoțite de arte doveditoare pentru motivarea transferării și de cite o fișă de transferare întocmită după mode- lul ce se află la secțiile de invă- țămînt și cultură. tul la încadrare ți sch • ca învățător II, tn grupe c = i'c- chime 5 — 10 ani. Un grup de cadre didactice de la Școala de 8 ani din comuna Tîrlele-Filiu. raionul Făurei. Pentru a vă răspunde dacă orele sau clasele suplinite se plătesc și pe timpul vacanțelor ar trebui să știm în ce mod au fost atribuite acestea : prin cumul sau ca plată cu ora 3a cazul cînd posturile respect ir■" au fost atribuite prin cumul, dacă sînt posturi vacante, atunci ele se plătesc și pe timpul va- canțelor de iarnă și de primă- vară ; dacă posturile sînt atribu- ite ca plată cu ora atunci nu se plătesc pe timpul vacanțelor, în- trucît în asemenea cazuri se plătesc orele efectiv prestate. Din scrisoare se deduce însă că posturile- despre care e vorba sînt vacante și, ca atare, atri- buite prin cumul. In această si- tuație în mod greșit au fost date prin cumul posturi la clasele I — IV unor cadre didactice care au funcția de bază la clasele V — VII, întrucit posturile de în- vățători nu pot fi cumulate decit de cadrele care predau la clasele I-IV. Directorul școlii trebuie să se prezinte la examenul de definiti- vat întrucit nu avea un stagiu de cel puțin 5 ani la data de 1 august 1959, pentru a putea primi gradul definitiv fără exa- men, în afară de aceasta, timpul cît a satisfăcut stagiul militar, nu i se consideră ca stagiu în învățămînt indiferent de funcția Pe care a îndeplinit-o în acest timp. S. Gonda, Virgiliu Niculescu. lUe Matei, Nicolae Popa, Marilena Jvo- erdeanu, Filofteia Călin, AIox. D. Buzatu, Olimpia Giurea, C. Io- nescu, Jenica Niculiță, Gh. Ță- leanu, un grup de cadre didactice de la Școala medie din Baia de Arieș, și de la Școala elementară de 8 ani din comuna Axente Sever, raionul Mediaș. Pentru problemele de salari- zare pe care le ridicați adresa- ți-vă direct secțiilor de învăță- mînt și cultură respective, care ăinț în măsură sg le soluționeze. Consfătuirile profesorilor din școlile serale Situîndu-se la intervalul din- tre sfîrșitul primului semestru și începutul celui de al doilea, con- sfătuirile cadrelor didactice din învățământul seral care au avut loc de curând au constituit un bun prilej de a analiza murrca depusă d'e-a lungul primei etape a anului școlar și de a stabili, porriînd de la rezultatele dobîn- dite pînă în prezent, perspecti- vele activității viitoare. Munca în școlile serale ridică numeroase probleme deosebite, specifice acestei forme de învă- țămînt. De aceea dezbaterea largă în consfătuiri a modului cum au fost soluționate aceste probleme, a felului în care pro- fesorii și-au îndeplinit îndatori- rile ce le revin în activitatea de instruire și educare a muncitori, lor-elevi este deosebit de utilă. Ea îi ajută pe profesori să vadă ce a fost bun în munca lor, în ce direcție s-au manifestat anu- mite deficiențe, ce au de făcut pentru ca pe viitor activitatea din școala serală să devină din ce în ce mai bună, mai fruc- tuoasă, mai eficientă. f în rîndurile de față prezen- tăm unele aspecte de la două din consfătuirile cadrelor didac- tice din învățămîntul aerai. La Timișoara Una dintre problemele care s-au bucurat de o deosebită atenție în consfătuirea cadrelor didactice de la Timișoara a fost aceea a modului specific în care sînt legate cunoștințele predate în lecții de viață, de practică. în cadrul dezbaterilor care au avut loc la consfătuire au fost date numeroase exemple concrete în legătură cu această problemă. S-a arătat astfel că mulți profesori folosesc în lecțiile lor exemple și date luate din întreprinderile în care lucrează muncitorii-elevi. Așa, de pildă, s-a arătat că pro- fesoara Elena Chicu, de la Școala medie nr. 3, a folosit cu- noștințele din munca practică a elevilor în explicarea problemei cOTiductibilității semiconductori- lor, a funcționării semiconducto- rilor cu joncțiune ca detectori și redresori și a translatorilor cu amplificatori de tensiune si pu- tere. In chip asemănător «-a procedat la explicarea efectului termic al curentului, a căldurii specifice, a dilatării corpurilor ț aplicațiilor ei, a difuzării etc. Deseori elevilor li s-a cerut să vorbească în lecții despre fehil cum folosesc ei în producție anumite aparate sau legi fizice despre care învață în școală. Ei au răspuns arâtînd felul cum fo- losesc reostatul cu fișe la tele- foane, arcul electric la aparatul cinematografic, acumulatorii la mașini, modul cum execută su- dura electrică etc. De asemenea, la lecțiile de chimie elevii care lucrează la Fabrica de conserve au arătat cum folosesc azotatul de potasiu în procesul de conser- vare, elevii din întreprinderile textile au adus exemple privind vopsirea linei, spălarea, apreta- rea etc. iar alți elevi au vorbit de&pre modul cum se utilizează în procesul de producție carbo- natul de amoniu și bicarbonatul de sodiu sau au adus exemple menite să contribuie la înțele- gerea studiului alcoolilor. O altă problemă în jurul că- reia s-au purtat discuții a fost aceea a măsurii în care profeso- rii din școlile serale țin seama de nivelul de pregătire al elevi- lor lor, de maturitatea lor, de capacitatea lor de a înțelege diverse probleme d'e ordin ști- ințific. S-a arătat astfel că unii profesori de fizică apelează la judecata elevilor în explicarea electronică a fenomenelor electri- ce, a trecerii curentului electric prin metale, lichide și gaze, în compararea conductibilității electronice a metalelor cu conductibilitatea ionică a li- chidelor și a gazelor. S-a in- sistat totodată asupra felu- lui cum au fost folosite cunoș- tințele elevilor privind dezvol- tarea economică și socială a pa- triei noastre. Așa, de exemplu, la clasa a VUI-a a Școlii medii nr. 3, în legătură cu studiul so- luțiilor coloid’ale și al însemnă- tății lor pentru procesul de nu- triție a plantelor, s-a arătat cum sînt folosite acestea în agricul- tura noastră. La clasa a IX-a de la aceeași școală li s-a cerut ele- vilor să facă referiri la Însemnă- tatea acidului azotic și sulfuric pentru diversele ramuri ale in- dustriei noastre si la măsurile luate de partid pentru produ- cerea lor in cantități cit mai mari. Cu prilejul altor lecții s-a vorbit despre rolul îngrășămin- telor chimice pentru dezvol- tarea agriculturii, despre impor- tanța cărbunilor naturali pentru siderurgie și ca materie primă în industria chimică, despre ro- lul oxidului de carbon ca re- ductor în cuptoarele înalte, des- pre importanța metanului și a țițeiului pentru dezvoltarea in- dustriei chimice. în consfătuire a fost sublini- ată ca pozitivă preocuparea mul- tor profesori de a-și pregăti și a-și organiza în așa fel lecțiile încît, ținind seama de timpul redus de care dispun muncito- rii-elevi pentru studiu! indivi- dual. cunoștințele să fie cît mai bine înțelese și chiar însușite încă din timpul orelor. In le- gătură cu aceasta s-a vorbit des- pre utilizarea materialului di- dactic, despre însemnătatea lui în predarea si fixarea cunoștin- țelor. Cu acest prilej au fost date exemple de profesori care au acordat atenție materialului didactic și l-au utilizat în chip judicios și eficient. Astfel, unii profesori de științe naturale au folosit la lecțiile de botanică, pe lîngă materialul didactic exis- tent în laboratoarele școlilor, material didactic cules de ei din natură, astfel Incit elevii să poată vedea toate părute prin- cipale ale plantelor. La lecțiile de istorie și geografie s-au folo- sit hărți, albume cu vederi, decupaje din ziare, fotografii, citate din cronici etc. La lec- țiile de limba și literatura romînă s-au utilizat fragmente din operele scriitorilor studiați, articole critice, cronici literare, portrete, stampe, reviste, scheme si planșe gramaticale. La Tîrqoviște Un loc deosebit m eadirn dis- cuțiilor purtate la consist virai de la Tirgovsște l-a ocupat pro- blema muncii metodice- Por- nind de la ideea că pentru a ri- dica nivelul calitativ al activi- tății profesorilor din școlile se- rale este absolut necesar să se acorde atenție elucidării proble- melor metodice specifice invă- tăniîntului seral, atît referatul prezentat de Secția de învăță- mînt cît și cadrele didactice participante la discuții s-au refe- rit pe larg la felul în care a fost organizată munca profesorilor pe linie metodică. în multe școli au avut loc ședințe ale comisiilor metodice care au analizat diverse aspecte ale predării în școala serală. Astfel, la Școala medie nr. 3 s-au purtat discuții în jurul unui referat cu tema „Particula- ritățile lecțiilor de limba romînă în școala serală". La Școala medie serală din Bălcești au fost dezvoltate în referate teme ca „Metodica lecției în învățămîn- tul seral" și „Formarea deprin- derilor corecte de exprimare orală și in scris la elevii școlilor serale". în alte școli profesorii s-au ocupat de probleme cum ar fi „Conținutul si forma temelor pentru acasă în condițiile învă- țămîntului seral", „Predarea gramaticii la clasele V — VII în școala serală", „Legătura dintre predaa'ea matematicii, fizicii și chimiei cu munca în producție a elevilor", „Legarea teoriei de practică, la lecțiile de matema- tică". în consfătuire au fost criticate unele școli cum ar fi cele de la Gura Doniței și Schela Mare, unde munca metodică mi a fost privită cu suficientă seriozitate și activitatea desfășurată de ca- drele didactice pe această direc- ție a fost mult mai slabă. ★ Ne-am referit aici doar la unele din problemele care au fost ri- dicate în consfătuiri. Alături de ele insă au fost dezbătute și alte aspecte ale muncii cadrelor didac- tice din învățănuntul seral. Spe- cificul activității diriginților. for- me ale legăturii dintre școli și în- treprinderile în care lucrează muncitorii-elevi, problema frec- venței în școlile serale au cons- tituit de asemenea obiectul unor rodnice dezbateri, care au avut pentru cadrele didactice nu nu- mai valoarea unei analize, ci și pe aceea a unui prețios schimb de experiență Ele vor contribui neîndoielnic ta isib.-Stăți-ea muncii vidoare. In discuția cadrelor didactice Proiectele programelor școlii de 8 ani Zilele acestea ir Întreaga tară — ir. rsarul cercurilor pedagogie — ■u loc diacaiii pe marginea oroiecteiur de programe pentru școala de opt ani. ]n armarul de :c;ă prezentăm citeva probleme ridicate in cadrul ^scufiilor care au avut loc pînă acum. La o recentă ședință a cercu- rilor pedagogice din orașul Giur- giu la care au participai directo- rii școlilor și numeroase cadre di- dactice cu experiență, a fost dez- bătut pe larg conținutul proiecte- lor noilor programe școlare pen- tru școala generală de 8 ani. Majoritatea participantilor au subliniat caracterul științific a! noilor programe, superioritatea lor față de programele din trecut in ceea ce privește accesibilita- tea cunoștințelor și posibilitatea însușirii lor conștiente și temeini- ce. Astfel, numeroși învățători și profesori de la școlile de 8 ani nr. 1, nr. 2 și nr. 9 au arătat că la clasele unde se aplică noile programe, respectiv clasele I—V, s-au obținut rezultate calitativ superioare In primul trimestru comparativ cu prime! trimestru al anului școlar trecut. De ase- menea. alcătuirea mai jod.ciMîn a noilor programe ș: grija pentru asigurarea unei mai depline < on tinudăți în cunoștințele predate și fundamentarea lor pe cunoștin- țe anterioare temeinice a contri- buit mult la dispariția pragului de trecere de la clasa a TV-a la clasa a V-a. ceea ce s-a concre- tizat prin reducerea la minimum a perioadei de aclimatizare a e- levilor din clasa a V-a la începu- tul anului școlar în același timp canxele didac- tice eu făcut pe baza experienței lor la catedră propuneri în ve- derea îmbunătățirii programelor. Astfel, s-a propus ca în programa de geografie pentru clasa a III-a să nu se mai prevadă 14 ore pen- tru prezentarea unui singur raion, întrucît în acest fel atît manua- lul cît și învățătorii în expunerea lor înfățișează o serie întreagă de date referitoare la probleme neesențiale, supraîncărcind memo- ria școlarilor. S-a propus ca, în același ..umăr de ore, să se pre- vadă predarea noțiunilor esenția- le privind relieful și economia tuturor raioanelor din regiune. Unii dintre vorbitori au consi- derat prea sumare și uneori chiar confuze notele explicative de la începutul programelor, mai ales Ia unele discipline cum sînt, de pildă, cunoștințele agricole, știin- țele naturale la clasa a IV-a, care s-au introdus de curând în planul de învățămînt, ca și la mu- zică, desen etc., unde nu există metodici de specialitate. Toți participanții la consfătuire au subliniat că pentru aplicarea cu deplin succes a noilor progra- me, mai ales în condițiile actua- le, în care nu există o deplină concordanță a acestora cu manua- lele școlare, sînt absolut necesa- re metodici de specialitate. Si au Muncitorul Conș’anfin Vmbrireanu, strungar la fabrica „Muncitorul' Irbet* din Bacău studiază cu seriozitate la cursul seral cerut ca Institutul de științe pe- dagogice și insitutele de perfec- ționare a cadrelor didactice să e- laboreze metodici șî îndrumătoa- re metodice corespunzătoare noi- lor programe pentru toate disci- plinele care se predau in școala generală de 8 ani. NICOLAE PROFEANU directorul Școlii medii din Giurgiu Discuțiile purtate în cadrul cercului pedagogic al profesorilor de fizică și chimie din raionul 23 August din București pe marginea proiectelor programelor de chi- mie pentru școala de 8 ani au prilejuit unele observatii intere- sante Vorbitorii au arătat că proiec- tele programelor de chimie înlă- tură supraîncărcarea ce există in actuala programă de chimie pen- tru clasa a VU-a, reușind în ace- iași timp să introducă unele teme importante cum ar fi, de pildă, temele tratînd sărurile folosite în industrie și agricultură cauciu- cul. masele plastice etc. In discuțiile purtate în cadrul cercului pedagogic s-a propus ca la tema „Sulful" din proiectul programei de chimie pentru clasa a VH-a să se introducă la înce- put punctul „Starea naturală a sulfului", întrucît pe lîngă faptul că starea naturală a sulfului pre- zintă unele particularități, temele anterioare — oxigenul, hidroge- nul — se studiază începînd cu starea naturală a acestor ele- mente. O altă propunere menită să contribuie la îmbunătățirea pro- iectului acestei programe a fost aceea de a se include la tema „Principalele substanțe compuse" un punct intitulat : „Acizii — pro- prietățile lor generale". Acest punct, au arătat vorbitorii, tre- buie introdus imediat după punc- tul referitor la proprietățile baze- lor și la acțiunea soluțiilor de ba- ze asupra indicatorilor, deoarece în actuala formă a proiectului pro- gramei se face o scurtă prezen- tare a bazelor, în timp ce studie- rea acizilor începe direct cu stu- dierea acidului clorhldric. S-a propus de asemenea ca la studiul carbonului să se foloseas- că prilejul oferit pentru a Intro- duce noțiunea de stare alotropică eventual făcîndu-se cu acest pri- lej și o referire la sulf. Un aspect mai deosebit al dis- cuțiilor purtate l-au constituit ob- servațiile făcute asupra unor ter- meni greșiți sau a unor formu- lări echivoce care cu toate efor- turile cadrelor didactice de a te elimina, mai au încă o circulație destul de largă în manuale și in diferite publicații și care se men» țin în proiectele programelor de chimie pentru școala de 8 ani. In proiectul programei de chimie pentru clasa a VIII-a, de pildă, figurează tema „Gazul metan, o bogăție naturală a tării noastre^ deși bogăția naturală la care pro- babil s-au referit autorii o constie tuie gazul natural și gazul de sondă. O altă temă este formula* tă în modul următor : „Petrolul, Zăcăminte de petrol din țara noa- stră, prelucrarea petrolului (su* mar). întrebuințarea industrială a derivatelor petrolului. Folosirea lor în agricultură". Ar fi fost mai bine dacă se folosea termenul propriu de țiței, deoarece țițeiul este obiectul prelucrării și deriva- tele sale au întrebuințări în in- dustrie și agricultură. V. MANOLACHB profesor-București * Analizînd proiectul programei de istorie pentru școala de 8 ani, cadrele didactice din orașul Bra- șov au subliniat în primul rînd că, prin fetul cum a fost concepu- tă, această programă le va crea profesorilor nu numai posibilita- tatea de a îmbunătăți predarea, dar și pe aceea de a elimina une- le fenomene de supraîncărcare a elevilor. Totodată, profesorii au făcut o serie de propuneri pe marginea proiectului de programă. Ei au a- rătat, de pildă, că la clasa a IV-a lecțiile sînt repartizate dispropor- ționat, in sensul că sînt prea mul- te lecții despre crinduirea feuda- lă și prea puține despre orândui- rea socialistă. Ei au propus să se predea răscoala de la Bobîlns intr-o singură oră și să se reducă timpul de predare pentru o serie de alte teme din istoria orânduirii feudale, afectîndu-se în schimb maj multe ore perioadei de după 23 August 1944 S-a apreciat de asemenea că îs programa clasei a VLa ar trebui reintroduse lecții despre istoria Angliei pînă la cucerirea normași dă, despre mongoli și despre Ger- mania între secolele al IX-lea șî al XILlea. S-a mai arătat că diferențierile făcute în programa clasei a VIII-a în ceea ce privește evoluția eve- nimentelor istorice în prima și în a doua jumătate a secolului al XVîI-lea precum și în prima ju- mătate a secolului al XVMI-lea sînt nepotrivite întrucît ele nu sînt sesizate de elevi. De aceea s-a propus ca evenimentele cuprinse în această perioadă să fia tratate mai adîncit. S. PATIȚA lector la HPCD-Brașov, iNVĂTĂMtNT DE CULTURĂ GENERA UNELE PROCEDEE PENTRU ÎNSUȘIREA CONȘTIENTĂ A CITITULUI itit-scrisul se predă astăzi tn țara noas- tră cu ajutorul me- todei fonetice anali- tico-sintetice, meto- dă care țîne seama atîf de particulari- tățile fonetice ale limbii ro- mine, cît și de particulari- tățile psihologice ale proce- sului citirii și scrierii la înce- pători. Copiii nu mai sînt nevoiți să asimileze combinații fonetice în mod mecanic, ci întreaga acti- vitate de predare a citirii și scrie- rii este însoțită de analiza și sin- teza fonetică și grafică. După stu- dierea sunetului din punct de ve- dere fonetic, copiii sînt familia- rizați cu litera și particularitățile grafice ale acesteia. Avem de-a face cu un proces de însușire ac- tivă și conștientă a sunetului. Dar pentru realizarea procesului citi- rii este necesar ca elevii să-și în- sușească în același mod diferite combinații ale sunetelor în sila- be. cuvinte și propoziții cu sens, în vederea însușirii citirii în mod conștient de către copii, ca- drele didactice din învățămîntul elementar folosesc în perioada a- becedară diferite procedee. în cele ce urmează ne propunem să relevăm cîteva aspecte din ex- periența dobîndită pe această li- nie de unele cadre didactice din București. Folosirea literelor și silabelor decupate este un procedeu mult apreciat întrucît oferă posibilita- tea utilizării analizei și sintezei fonetice. în privința aceasta în- vățătoarea Aurora Georgescu de la Școala de 7 ani nr. 21 insistă asupra compunerii cuvintelor și propozițiilor din litere și silabe decupate, antrenînd în această muncă întreaga clasă. înainte de a trece la compunere, cuvîntul este analizat pînă ia sunet, copiii din- du-și astfel seama de structura fo- netică a acestuia și de rolul pe care-1 îndeplinește fiecare sunet în cuvîntul respectiv. Pentru a împiedica literizarea, introduce- rea vocalei de sprijin „î" după fiecare consoană, ceea ce dena- turează sensul cuvîntului, uni- tatea de compunere luată de în- vățătoare este silaba și nu litera ; astfel, cuvîntul „casă“ este com- pus din silabele „ca“ și „să". în felul acesta sînt compuse îndeo- sebi acele cuvinte care reprezin- tă unele dificultăți din punct de Noul în (Urmare din pag. l-a) deci posibilitatea să utilizăm exemple deja cunoscute lor, de dependentă proporțională a două mărimi. Desigur că problema cea mai delicată este cea a limite- lor. Așa cum exemplificam mai înainte însă, există suficiente po- sibilități ce așteaptă doar să fie valorificate pentru a pregăti în- țelegerea acestei noțiuni. Chiar si predarea noțiunii de derivată poate fi pregătită în cla- sele anterioare. Dacă elevii sînt familiarizati din vreme cu unele procese de trecere la limită, stu- diul cinematicii în cadrul cursu- lui de fizică din școala medie oferă o bună posibilitate de a pre- găti introducerea noțiunii de de- rivată cu ocazia definirii vitezei și accelerației în mișcarea uniform variată. O dată cu necesitatea introduce- rii unui punct de vedere modern în predarea matematicii, se im- pune și necesitatea de a ușura programele de unele teme și no- vedere fonetic și grafic. Trecînd apoi la citirea cuvintelor din a- becedar, copiii nu mai întîmpină greutăți, deoarece ei cunosc acum componența fonetică și modul de formare a cuvintelor. Totuși, co- piilor care întîmpină dificultăți li se cere să facă analiza fonetică a cuvîntului și să-1 compună din silabe decupate, fapt care, de ase- menea, contribuie la însușirea conștientă a cititului. Procedeul transformării cuvintelor, care are caracter de joc didactic, e folosit de aceeași învățătoare și el în sprijinul acestui scop. Astfel, după ce s-a compus cuvîntul „luna", s-a obținut, prin adăugarea literei ,,a“, cuvîntul „aluna". Inlocuin- du-se în cuvîntul „loc" litera „o" cu „a", copiii au citit „lac". După ce elevii au compus cuvîntul „San- da" învățătoarea i-a întrebat ce si- labă din acest cuvînt trebuie înlo- cuită pentru a se obține un nume de băiat. Fiind familiarizați cu jocul respectiv copiii au dat răs- punsuri corecte. Un alt procedeu menit să con- tribuie la însușirea conștientă a citirii este și acela a'l citirii pe sărite și selective, folosit de în- vățătoarea A. Arion de la aceeași școală. După ce cuvintele din co- loană sînt citite de către copii în ordinea în care se găsesc în abe- cedar, învățătoarea le cere să le citească pe sărite, schimbînd or- dinea. Le indică de exemplu să citească întîi coloana a doua, apoi a treia și întîia, sau primul cu- vînt din coloana a treia și întîia, sau primul cuvînt din coloana a treia și ultimul cuvînt din coloa- na a doua. Pentru a se convinge că elevi și-au însușit într-adevăr în mod conștient citirea cuvinte- lor și că nu este vorba numai de memorarea lor mecanică, ea mer- ge mai departe, cerînd copiilor să citească și cuvinte al căror conținut îl enunță învățătoarea. De exemplu, ea le cere să ci- tească acele cuvinte care arată nume de ființe, nume de lucruri, nume de copii etc. sau să ci- tească unde scrie „vatră", „var", „Voicu" etc. Acest procedeu se cere extins și asupra textului. Astfel, la lecția cu titlul „Buni- cul" li s-a cerut elevilor să ci- tească propozițiile în care se spu- ne „ce are bunicul, ce taie el. predarea matematicii țiuni învechite, ca și a celor care nu justifică în practică importan- ta acordată în prezent. în această ordine de idei, pe primul plan se situează geometria. Desigur că fiecare din cele 2.000 de probleme ale celebrei culegeri F.G.M. are un farmec anumit. Dar pentru a-i face pe elevi să înțeleagă ce este un sistem logic deductiv este su- ficient să alegem numai pe acelea care sînt într-adevăr indispensa- bile pentru scopul propus. Geo- metria trebuie să excludă teore- mele particulare, lipsite de ori- zont, iar numărul problemelor despre locuri geometrice și de construcții geometrice să fie re- dus la proporții rezonabile. Pe de altă parte fiecare noțiu- ne trebuie predată acolo unde se cere cel mai puțin timp. Este drept că unele probleme de ma- xim și minim, de pildă, se pot re- zolva cu ajutorul trinomului de gradul H. Dar calculul diferențial și integrai dispune de metode mult mai ușoare și mai elegante pentru a rezolva problemele de ce spune N;cu etc. Fiind obligați să caute propoziția care răspunde întrebării, elevii nu se pot măr- gini la însușirea mecanică a tex- tului. Un alt procedeu utilizat pentru însușirea citirii conștiente este acela folosit de învățătoarea Nina Săvulescu de la Școala de 7 ani nr. 165. După ce citește lecția din abecedar, ea le indică elevilor anumite cuvinte și le cere să al- cătuiască, folosindu-se de ele, di- ferite propoziții. Se verifică ast- fel dacă elevii și-au însușit co- rect conținutul cuvintelor folosi- te, dacă le înțeleg și, mai ales, dacă ei pot lega sensul cuvîntului respectiv de cel al propoziției. In cazul cuvintelor mai grele al căror sens nu este cunoscut în întregi- me de către copii, al cuvintelor care nu fac parte din vocabularul lor activ, tov. Săvulescu duce mai întîi o muncă de dezvăluire a conținutului lor, le explică sensul și modul cum trebuie folosite. Alături de toate acestea citirea expresivă a textului contribuie, de asemenea, la întărirea carac- terului conștient al citirii. Deși pentru unele cadre didactice apa- riția semnelor mirării, întrebării, liniuța de dialog — din primele pagini ale abecedarului — produ- ce nedumerire, acest fapt este ce- rut de necesitatea însușirii corecte a limbii, încă de la începutul șco- larității. Se întîmplă adeseori ca în urma citirii repetate a textului de către învățător copiii să-i rețină conți- nutul, să-1 memoreze și să-l re- producă chiar. Aceasta nu ne poate da însă întotdeauna garan- ția că este vorba de un proces de citire care constă în transforma- rea unei structuri grafice în una fonetică, pe baza cunoașterii com- ponenței grafice a cuvîntului. Co- piii „citesc" un cuvînt și urmă- resc pe abecedar un altul, ba- zîndu-se în această reproducere exclusiv pe memorie. Iată de ce este bine ca fiecare învățător care predă la clasa I să fie preo- cupat de folosirea unor procedee cît mai variate pentru a asigura o însușire conștientă a citirii la această vîrstă. RODICA NIȚU acest tip, rezumîndu-ne, în cadrul studierii trinomului de gradul doi, la a menționa posibilitatea de a rezolva unele probleme de maxim și minim și la unul sau două exemple care să ilustreze acest fapt Problema modernizării predării matematicii în școală, ca și aceea a modernizării predării al- tor discipline, nu este nouă. Ea este un rezultat firesc al dezvol- tării neîntrerupte a științei. De aceea nu se poate vorbi nici de o rezolvare definitivă a acestei probleme. Pentru a face față sar- cinilor ce stau în fața școli noas- tre este necesară însă o preocu- pare permanentă și susținută pen- tru ca noțiunile predate în școa- lă, modul în care aceste noțiuni sînt predate, să corespundă cuce- ririlor științei și tehnicii. Aceasta este o condiție necesară, fără a fi Si suficientă, pentru ca elevii de astăzi să posede cunoștințele ne- cesare omului societății noastre de miine. Elevii Școlii de 8 ani nr. 112 din Capitală îngrijesc cu dragoste plan- tele din seră, care curind vor orna coridoarele luminoase și sala de lestivităli E locul ei în școală ? Slab pregătită profesional, face grave greșeli de conținut, nu stăpînește clasa, nu are presti- giu în fața elevilor — cam așa spun toate documentele ce se referă la activitatea profesoarei Minodora lorgu, care predă limba romînă la clasele V — VII de la Școala de 8 ani nr. 43 din Capitală. Și pe bună dreptate. Lecțiile acestei profesoare sînt încîlcite și confuze, nelăsînd să se vadă vreun fir conducător în desfășu- rarea lor. Cu greu poți să dis- tingi — după conținut — mo- mentul verificării cunoștințelor de acela al explicării lecției noi, căci amîndouă tratează, într-o în- cîlceală inadmisibilă, cam ace- leași probleme. în cursul lecției profesoara sare de la o idee la alta, nu așteaptă ca elevul să-i răspundă la întrebarea pusă ?i trece la altceva, incit școlarii se află mereu în deruta- și notarea cuprinde o bună doză de neseriozitate, întrucît pentru același volum de cunoș- tințe un elev poate primi 5 sau 8. Ca să nu mai vorbim de fap- tul că profesoara nici nu explică școlarilor de ce au luat o notă sau alta. De altfel, ce le-ar ex- plica ? Fixarea cunoștințelor ? Nici ea nu prea intră in obișnuințele sau, mai precis, în priceperea tovarășei profesoare, în ale că- rei lecții și greșelile de conținut sînt destul de frecvente. La o lec- ție de gramatică a cu ajutorul că- ruia se formează infinitivul a fost prezentat drept conjuncție, pen- tru ca la clasa paralelă să fie prezentat drept prepozi- ție. Despre „celălalt" s-a afirmat Că este „forma populară" a pro- numelui demonstrativ. Profe- soara folosește într-una expre- siile „forma apropiată" și „forma depărtată" a pronumelui de- monstrativ, necunoscînd formu- larea corectă. în alcătuirea exemplelor ne- cesare pentru analizele gramati- cale profesoara improvizează pe loc, fapt pentru care se scriu pe tablă asemenea... maxime: „A lucra tema regulat elevul își însușește temeinic cunoștințele" sau „Lecția învățată bine se însușește temeinic". Ea acceptă și repetă după elevi „idei princi- pale" de felul: „Bucuria lui Samurache de vorbele lui Sam- son" sau „Critica pe care o aduce celor puternici dar Inpim- fați care disprefuiau pe cei mai mici decit ei" ș.a. Interesul elevilor din clasele V — VII ale Școlii nr. 43 pentru orele de romînă este cît se poate de scăzut. La lecțiile profesoarei M. lorgu există în permanență indisciplină; unit copii își per- mit chiar „să o tragă pe sfoară' spre amuzamentul celor din jur. Profesoara nu se lasă insă mai prejos. Din „dragostea sa mare pentru copii" ea caută mijloace cît mai „eficiente" pentru a le impune disciplina. Bunăoară, cînd zgomotul făcut de elevi^ prea supărător, obișnuiește sa bată din răsputeri cu un echer sau cu un penar în bancă, in catedră, pentru a face liniște. Oda'ăa și spart in felul acesta, un penar, dar, după cum singură mărturisește, a plătit paguba. Și nu o dată a „scăpat" variatele unelte folosite pentru întărirea disciplinei drept în capul școla- rilor. Nu de mult, elevul Nicolae Constantine seu din clasa a V-a a fost lovit cu echerul pină la șînge pentru motivul că a ris în clasă (mai tare decît ceilalți). Altă dată profesoara s-a servit de penarul elevei Georgeta Cuco- nașu pentru a lovi pe Marieta Bănică din clasa a V-a. In această întimplare profesoara a socotit că nu are o vină prea mare, întrucît „lovitura sa s-a produs direct cu penarul, ci— cu mina in care era penarul" (!!). Dar cîte n-ar mai fi de spus despre activitatea de „pedagog- a Minodorei lorgu, profesoară care nu s-a debarasat de metodele vechi de educație, străine școlii noastre, și care, prin lipsa ei de pregăti re profesională, dăunează muncii instructive și educative. Fiecare zi pe care o mai petrece profesoara M. lorgu în învățămînt înseamnă pierderi în procesul instructiv-educativ, o dare înapoi in pregătirea școla- rilor — și încă la un obiect atît de important ca limba romînă. Desigur, locul ei nu este in școală. Organele de resort au fost de mult sesizate. Atunci de ce atîta lipsă de operativitate in rezolvarea unui caz pentru care legile prevăd limpede scoa- terea din învățămînt ? aNA COSM1N EXPERIMENTUL DE LA CLASELE l-IV ARGUMENTE CONCRETE Ca urmare a inițiativei Ministe- rului Învățămîntului și Culturii, Secția de învățămînt și cultură a regiunii Ploiești a organizat ex- perimentarea predării cu profe- sori specialiști în 11 școli. Avînd, în calitate de membru al comisiei regionale, sarcina de a mă ocupa direct de îndrumarea acestor școli, am cercetat în- deaproape activitatea lor și am a- dunat o serie de observații. Am putut cunoaște de asemenea o sumă de aprecieri formulate în consfătuirea de la sfîrșitul trimes- trului I de către cadrele didactice care predau la aceste școli, păreri ale părinților și ale unor membri ai comisiilor raionale și regionale. Pe baza lor pot spune că răspun- sul la problema necesității predă- rii pe specialități la clasele I—IV poate fi socotit încă de pe acum afirmativ. Argumentele concrete ce pot fi aduse în sprijinul acestei afirma- ^ții sînt multiple. Iată cîteva din- tre ele. La toate obiectele prevăzute în planul de învățămînt pentru școa- la de 8 ani exigențele programe- lor sînt în prezent mai mari. De- vine tot mai clar că la clasele I—IV ele nu se mai pot rezolva în totalitate și în bune condițiuni prin folosirea în continuare a ac- tualului sistem de predare de că- tre un singur învățător. Mulți învățători cu frumoase re- zultate în activitatea lor didacti- că de pînă acum au confirmat că „mult mai ușor le-ar veni" dacă ar preda la mai multe clase unul din obiectele preferate, deoarece astfel ar putea consacra mai mult timp studierii materialelor nece- sare pentru predarea acestui o- bieot. „Lecțiile la clasele mici — sublinia o învățătoare de la Școa- la de 8 ani din Tîrgoviște — sînt contrar aparențelor destul de com- plicate, trebuie să folosești în cadrul lor metode și procedee foarte variate, adecvate vîrstei copiilor, specificului cunoștințelor. Numai predarea limbii romine, de exemplu, îți cere să cunoști bine metodica compunerii, a citirii, a CONSTATĂRI ȘI PROPUNERI In regiunea Suceava, experi- mentarea predării cu profesori specialiști se aplică în zece școli, la un număr de 40 de clase cu- prinzînd 1293 de elevi. Pentru control sînt folosite 59 de clase cu 1979 de elevi. Trebuie să relevăm de la în- ceput faptul că toți participanții la acest experiment efectuat în regiunea Suceava și-au exprimat aprecierile lor pozitive fată de sistemul de predare cu specia- liști la clasele I—IV, recunos- cîndu-i eficiența. Totodată, ei sînt de părere că profesorii, datorită pregătirii lor de specialitate, reu- șesc să țină lecții la un nivel științific mai înalt nu prin depă- șirea prevederilor programei, ci prin aprofundarea și interpre- tarea conținutului lor, că asi- gură o mai bună însușire și fa- miliarizare a elevilor cu termino- logia științifică a fiecărei dis- cipline. Printre efectele pozitive ale noului sistem de predare este re- levat și faptul că aprecierea cu- noștințelor, priceperilor și de- prinderilor elevilor este făcută cu mai multă exigență. Munca desfășurată pînă acutn în această direcție a arătat că predarea cu profesori specialiști la clasele I—IV înlesnește desco- perirea și cultivarea anumitor în_ clinații sau aptitudini. în consfătuirea ce a avut loc pe această linie cadrele didac- tice au menționat și unele defi- gramaticii, a caligrafiei, a lectu- rilor în afara clasei etc. Rezultă că numai pregătindu-te temeinic te poți asigura că vei obține re- zultatele dorite". Desigur că, pre- dînd numai unul sau două obiec- te pentru care se va specializa, învățătorul va avea largi posibi- lități pentru o astfel de pregătire. Același lucru l-au afirmat și alți învățători despre muzică, desen și alte obiecte. La istorie, de pildă, unde elevii clasei a IV-a trebuie nu numai să memoreze unele evenimente istorice, dar Și să le interpreteze, să sesizeze, la nivelul puterii lor de înțelegere, esența diferitelor fenomene, ra- porturile juste dintre ele, munca profesorilor și învățătorilor spe- cialiști este mult mai eficientă. Necesitatea trecerii treptate la noul sistem de predare a fost subliniată nu numai de către în- vățători, ci și de numeroși părinți ai căror copii învață în prezent în școlile experimentale. Din cercetarea situațiilor com- parative, pe obiecte, Ia sfîrșitul trimestrului I, rezultă că la cla- sele experimentale s-au obținut rezultate mai bune la învățătură decît la clasele de control cores- punzătoare. Așa, de exemplu, în clasa a III-a experimentală de la Școala de 8 ani din comuna Padi- na, raionul Buzău, situația rezul- tatelor la învățătură în clasele experimentale era superioară ce- lei din clasele de control, deși la începutul anului școlar toate a- veau același nivel. Clasele expe- rimentale ale Școlii de 8 ani nr. 8 din Buzău erau mult mai slabe în anul școlar precedent de- cît în prezent, față de clasele de control. Nu trebuie să minimali- zăm, fără îndoială, roadele muncii învățătorilor de la clasele de con- trol care, în general, au obținut și ei rezultate bune. Trebuie să men- ționăm însă că acestea sînt deose- bite de cele ale anilor precedenți că sînt, în parte, roadele unei întreceri tacite care s-a iscat în- tre învățători și profesori din mo- mentul introducerii experimentu- lui. Este o întrecere care se des- ciențe rezultate din experiment. De exemplu, unii vorbitori au arătat că, la majoritatea claselor experimentale, calitatea scrierii elevilor a scăzut din punct de vedere caligrafic în comparație cu nivelul anterior sau acel al claselor de control. Cauzele sînt mai multe. Profesorii pun de obicei mai mult accent pe conți- nutul celor scrise de elevi și mai puțin pe formă. Profesorii cer elevilor să ia notițe într-o mă- sură mai mare decît o fac învă- țătorii și aceasta contribuie oa- recum la deformarea scrisului cînd acesta e în formare. Nu toți profesorii manifestă aceeași pre- ocupare față de scrierea elevilor ca profesorul de limba romînă. De asemenea, la unele clase experimentale tehnica citirii ele- vilor a rămas în urmă față de a celor de la clasele de control. Explicația : profesorii care pre- dau diferite discipline la clasele I—IV, ca de exemplu geogra- fia, științele naturii etc., pun mai mult accent pe explicații, pe expunerea lecției, iar pentru fixarea cunoștințelor folosesc de regulă conversația, fără să mai recurgă la citirea lecției cu ele- vii, din manual, în clasă. în aceste condiții elevii claselor ex- perimentale citesc în clasă mai puțin decît elevii din clasele con- duse de către învățător care, cu- noscînd dificultățile întîmpinate de elevii săi la citit, folosește orice prilej pentru a le remedia. fășoară în favoarea întregului proces de învățămînt. Am avut astfel plăcuta surpriză de a con- stata că experimentul a constituit totodată și un puternic stimulent în activitatea cadrelor didactice. Rezultatele înregistrate la cla- sele experimentale n-au fost ob- ținute desigur chiar atît de ușor de către profesorii care n-au mai predat nici o dată la clasele mici, în cuvîntul lor la discuțiile pur- tate în consfătuire aceștia au a- rătat că au reușit să se apropie de nivelul elevilor mici abia după o bună perioadă de timp și mai ales în urma unei pregătiri temeinice, a unor numeroase a- sistente la lecțiile învățătorilor care predau la clasele de control. „A fost necesar să asist la mai multe lecții ale învățătorilor, de la care am avut multe de învă- țat" spunea un profesor de la Școala de 8 ami nr. 14. M-am pre- gătit foarte serios pentru a preda istoria la clasa a IV-a — continuă el — deoarece la început nu reu- șeam să explic într-un mod a- decvat posibilităților de înțelege- re ale elevilor conținutul unor noțiuni fundamentale cum sînt o- rînduire socială, clasă socială, nobil, iobag etc.". Mai slabe sînt rezultatele oare s-au obținut la clasele experimen- tale în ceea ce privește munca educativă. Diriginții n-au reușit încă să formeze din clasele lor colective puternice, închegate. Faptul se explică și prin aceea că profesorii n-au realizat o uni- tate de cerințe față de elevii cla- selor experimentale, așa cum au realizat învățătorii de la clasele de control. Credem că toate a- cestea își pot găsi rezolvarea fa- vorabilă în măsura în care diri- ginții si profesorii vor cunoaște mai bine pe copii, vor studia mai temeinic psihologia acestora. Prof. MATEI TUDOSE inspector la Secția de învățămînt și cultură a regiunii Ploiești Profesorii din regiunea Sucea- va au făcut și unele propu- neri. Ei au cerut să se elaboreze noi metodici potrivit noii struc- turi a școlii de cultură generală pentru toate obiectele de învăță- mînt, să existe mai multă exi- gență din partea autorilor cît și a editurii pentru tipărirea ma- nualelor, deoarece unele dintre acestea, ca de exemplu Manualul de limba romînă pentru clasa a III-a, cuprind greșeli de fond. Binevenită este și propunerea ca diriginților să li se asigure conti- nuitatea în muncă, ca o condiție deosebit de importantă la aceste clase mici. De asemenea, au ară- tat că științele naturale la clasa a III-a ar fi bine să fie o disci- plină separată, să nu facă parte din limba romînă, cum se întîm- plă în prezent. Astfel — au sus- ținut ei — se va putea realiza un nivel științific corespunzător și o mai bună continuitate și pre- gătire a elevilor pentru însușirea cunoștințelor de zoologie în clasa a IV-a. Participanții la consfătuirea din regiunea Suceava au ajuns în unanimitate la concluzia că rezultatele obținute în școlile ex- perimentale în trimestrul I ara- tă că noul sistem de predare re- prezintă un salt calitativ în dez- voltarea învățămîntului nostru de cultură generală. DUMITRU GRIGORIU lector la I.I.P.C.D. — Iași O însușire mai aprofundată Oi regiunea noastră - regiunea Banat - avem 64 de cla- e experimentale cu 1.018 elevi și 97 cla- e de control cu 2.856 de elevi. Pre- darea obiectelor în majoritatea cazurilor este efectuată de către profesori, unii care au și o pre- gătire de învățători, i'ar alții care lucrează pentru prima dată cu elevi din clasele I—IV. Avem totodată și un număr de 44 învă- țători care se specializează în predarea pe obiecte Ia clasele 1—IV. Urmărind atitudinea cadrelor didactice, a elevilor și părinților față de predarea cu profesori spe- cialiști putem afirma că la înce- putul anului ea nu a fost dintre cele mai favorabile. Multe secții de învățămînt și cultură au întîm- pinat greutăți din partea unor profesori din Timișoara. Arad, Ca- ransebeș și în mod deosebit Lu- goj, care nu se lăsau convinși să muncească la clasele I—IV. U- nii dintre ei s-au temut ca nu vor putea face față acestei noi munci iar alții manifestau o neîncredere vădită în eficiența noului sistem. O oarecare atitudine de re- zervă asupra experimentului s-a manifestat si din partea unor pă- rinți. Trecerea copiilor de la un învățător la mai multi profesori, fiecare cu stilul său de muncă, notarea mai indulgentă de către învățători înlocuită acum prin- tr-una mai exigentă din partea profesorilor, atitudinea mai ener- gică a acestora față de abaterile alevilor a generat un sentiment de nemulțumire în rîndul unor părinți. Tot la începutul anului, datorită noutății experimentului precum și faptului că mulți pro- fesori n-au avut continuitate în predare, n-au cunoscut clasele, programele și, în unele cazuri, chiar metodica predării obiectu- lui respectiv la clasele I—IV, lecțiile lor s-au desfășurat la un nivel nesatisfăcător. Primele zile de școală au constituit o perioa- dă de stagnare pentru clasele ex- perimentale. In același timp cla- sele de control au pornit în ritm normal de muncă încă de la înce- putul anului. Cu toate acestea, spre sfîrșitul trimestrului clasele experimen- tale au înregistrat un progres evi- dent față de clasele de control la majoritatea disciplinelor. Cunoaș- terea cîtorva date și aspecte ca- racteristice rezultatelor din pri- mul trimestru este concludentă în acest sens. Așa de exemplu, la lucrarea de control din septem- brie, elevii claselor experimentale au făcut multe și grave greșeli de ortografie (omisiuni de litere, cuvinte și chiar propoziții întregi, scrierea substantivelor proprii cu literă mică, omisiunea linioarei de unire etc.). La lucrările de con- trol din decembrie numărul gre- șelilor de această natură a fost cu mult micșorat. La citire, deși nu există dife- rente mari între clasele experi- mentale și cele de control se ob- servă însă că in multe locuri, a- colo unde predau profesori spe- cialiști, elevii au ajuns să pătrun- dă mai bine sensul celor citite. Așa de exemplu, la Școala expe- rimentală din Curtici, elevii, citind bucata „Prima misiune" au în- ceput cu unele aprecieri genera- le, au arătat unde și cum se pe- trece acțiunea, au reținut de la început că este vorba de doi co- muniști, au prezentat faptele în înlănțuirea lor logică. Elevii cla- selor de control au reprodus în schimb multe amănunte । poves- tirea lor era foarte apropiată de text. Ei n-au reușit să facă gene- ralizări, n-au sesizat ceea ce era esențial. Același fenomen s-a re- marcat si la Școala experimenta- lă din Arad unde elevii claselor experimentale au fost deprinși să interpreteze cele citite, au dove- dit mai multă independență, si- guranță și profunzime în răspun- suri decît elevii claselor de con- trol la care s-a observat înclina- ția spre acumularea mecanică a cunoștințelor prin memorare, fără o înțelegere temeinică a conținu- tului lor. Acest aspect al însuși- rii aprofundate, logice, a cunoș- tințelor se remarcă acolo unde predau profesori specialiști și la alte obiecte ca istoria, geografia și științele naturale. De asemenea, urmărind preda- rea obiectelor din grupul educa- ției fizice educației estetice si lucrărilor practice, la clasele unde predau profesori specialiști ob- servăm un progres distinct față de clasele unde predă un singur învățător. Așa de exemplu, în o- rele de educație fizică elevii cla- selor experimentale execută cu mai multă ușurință. exactitate, siguranță Si elasticitate în miș- cări, într-o ordine mai precisă, exercițiile prevăzute de progra- mă. Dacă urmărim cunoștințele obținute în orele de muzică la clasa a III-a experimentală a șco- lii din Caransebeș observăm că elevii cunosc valorile notelor le scriu corect după dictare, nu fac greșeli de durată și înălțime. Din cele prezentate pînă aici rezultă că deși au existat uneia greutăți inerente începutului, lip- sa de experiență a unor profe- sori, lipsa metodicilor de specia- litate etc. rezultatele dobindite după un trimestru de muncă în școlile experimentale ne dau te- meiuri să credem că el va repre- zenta începutul utilizării unui sis- tem de predare mai valoros mai eficient. Prof. D. DIJMĂRESCl inspector la Secția de învățămînt și cultură a regiunii Banat iNVĂȚĂMÎSi PROFESIONAL Ș| TEHNIC „Bravo băieți, ați lucrai o piesă de calitate!", le spune muncitorul’ instructor celor doi ucenici de la Școala prolesională a Uzinelor „Timpuri Noi" Pregătirea probelor de control in scoaia tehnică J Din experiența noastră în pregătirea viitorilor textiliști în școala tehnică, verificarea curentă a cunoștințelor se poate realiza prin observații asupra îndeplinirii temelor, prin răs- punsuri directe sau de comple- tare date de elevi și, în sfîrșit, prin lucrările scrise de control curent. Dacă primele forme de verifi- care sint întrebuințate regulat de toți profesorii, lucrările scrise de control curent sînt adesea neglijate si chiar atunci cînd se dau sînt organizate în grabă, fără o pregătire prealabilă, avînd doar menirea de a rezolva „criza de note“ în care a rămas profesorul. Desigur că în astfel de cazuri lucrarea scrisă de con- trol curent este foarte puțin con- vingătoare. denotînd o muncă superficială, hpsită de perspec- tivă. Pentru ca lucrările scrise de control curent să-și atingă scopul ele trebuie minuțios pregătite. Ințelegînd acest lucru, îmi pre- gătesc cu grijă temele pentru aceste lucrări la disciplinele „beton. rrssttEikă, și rezistență pe care le predau la școala teh- nică de maiștri. îndeobște aleg teme legate de producție, de șantierele pe care au lucrat ele- vii. Accentul cade întotdeauna asupra problemelor si aplicațiilor luate din practica construcțiilor. De pildă, lucrările cei' să se re- zolve probleme privind centrele de greutate, descompunerea for- țelor, aplicații Ia calculul mo- mentelor. lucru mecanic, putere șl randament, calculul elemente- lor de construcție (stâlpi, plan- șee, ziduri, fundații, șarpante). Dau voie elevilor să utilizeze manualele, caietele, tabelele de încărcări, rezistențe și în sfîrșit, orice material eare-i ajută în rezolvarea problemelor, urmărind îndeosebi să-i deprind să rezol- ve toate aceste probleme curente pe care le vor întîlni în produc- ție, în condițiile specifice pe care le vor avea la dispoziție în în- treprinderi. Anunț fiecare lucrare, cu tema- tica respectivă, cu 2-3 săptămîni înainte. In timpul predării accen- tuez asupra capitolelor din care voi selecționa problemele lucră- rii. în modul acesta lucrarea de control nu cere elevilor un efort deosebit, care să-i împiedice de a-și îndeplini celelalte obligații. Tn schimb, ei se obișnuiesc de la început cu recapitularea conti- nua a materiei și nu pot sări nici o lecție, căci pentru răspun- surile la lucrările de control tre- buie să cunoască toate temele. Avantajul este si mai evident la lucrarea trimestrială, cînd nu mai este nevoie de o pregătire deosebită, materia fiind mereu reamintită și recapitulată prin răspunsurile curente și lucrările de control anterioare. Pentru a evita supraîncărcarea elevilor țin legătura cu dirigin- tele clasei și bineînțeles cu cei- lalți profesori, în scopul de a stabili cea mai potrivită dată cînd să aibă loc lucrarea. Acest lucru îl am in vedere in special la lucrarea trimestrială, care cuprinde un material mai vast. Tot din același motiv la lucră- rile de control curent nu extind in nici un caz prea mult tema- tica. Le materiile de specialitate acord lucrărilor de control, con- form tematicii indicate, cile 2 ore. Numărul de ore repartizate la aceste materii — 6, 8 sau 10 săptămînal — îmi permite să realizez ușor acest lucru, Astfel elevii au posibilitatea să cuprin- dă in lucrare întreg materia- lul temelor propuse și să poată executa schițele corect și ordo- nat. în afară de aceasta ele- vii pot da lucrării și o formă adecvată. Accentuez că la mate- riile de specialitate o lucrare de 20 — 30 minute sau chiar de o oră nu poate reda decât foarte puțin din complexitatea materia- lului, o singură schiță necesitînd uneori 15 — 30 minute. Or în asemenea cazuri, nu am putea avea o oglindă fidelă a cunoș- tințelor elevului asupra capito- lelor respective. întrebările le formulez clar, așa încît să nu necesite un vo- lum mare de explicații, iar răs- punsul să poată fi dat cît mai scurt si concis. Ori de cîțe ori este posibil cer elevilor să exe- cute schițe și să rezolve pro- bleme, evitînd pe cît posibil simpla expunere teoretică. Pro- blemele au și ele un caracter de sinteză, fiind legate de cunoș- tințele elevilor de la alte disci- pline și de experiența lor de șantier. Astfel, la lecțiile de me- canică și rezistență dau pro- bleme de calcul practic, ca d'e pildă verificarea unui zid, calcu- lul unui planșeu, la care elevul, avînd la îndemână tot materia- lul, calculează încărcările, greu- tățile proprii ale materiale- lor, sarcina utilă, dimensionează grinda, stîlpul și execută schița cu dimensiunile respective, ar- mare, detalii de rezemare etc. Aplicînd această formă de ve- rificare curentă a cunoștințelor i-am obișnuit pe elevi să lucreze conștiincios, să se pregătească la toate lecțiile fără excepție. Nota trimestrială a elevilor repre- zintă în acest caz adevăratul lor nivel de pregătire. Prof. tng. GRAȚIAN DRAGOȘ Cluj Multe generații de meșteri pricepuți, adevărați artiști în meseria lor, a cunoscut Cisnădia în decursul numeroase- lor decenii care au trecut de la înființarea primului atelier de țe- sătorie