| DIDHf)'
Proletari din toate țările, uniți-văF’
Organ al Ministerului Invâ(âmintu!ui și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din instituțiile de invățamint și Cultură
Anul XIII nr. 647
vineri 9 februarie 1962
8 pagini 25 ban?
Povestea tovarășei educatoare este foarte frumoasă. O spun chipurile vrăjite ale micuților.
UN „INCIDENT"
NE BUCURĂ
După examenele de grad
în luna ianuarie s-a desfășu-
rat cea de a doua sesiune a exa-
menelor de gradul II, de la in-
troducerea gradelor didactice în
învățămînt prin Hotărîrea C.C.
al P.M.R. și a Consiliului de Mi-
niștri din 1959. încă un număr
de 661 profesori, învățători și
educatoare au obținut după a-
ceastă sesiune un grad superior
și prin aceasta recunoașterea
strădaniilor pentru continua lor
perfecționare, au făcut un pas
mai departe în dezvoltarea mă-
iestriei lor pedagogice-
Rezultatele obținute la această
sesiune pentru examenul de gra-
dul II, ca și rezultatele obținute
la sesiunea anterioare au confir-
mat încă o dată rolul important
ce revine examenelor de grad în
sistemul de perfecționare a ca-
drelor didactice. Faptul că pen-
tru obținerea gradului II, ca și a
gradului I se cere elaborarea
unei lucrări personale, constituie
un important mijloc de atragere
a învățătorilor și profesorilor în
munca de cercetare a probleme-
lor actuale ale școlii, de valori-
ficare și răspîndire a experien-
ței proprii. De asemenea, faptul
că la examenul de gradul II se
pune accent, pe lîngă proble-
mele de specialitate și asupra
problemelor de metodică, oferă
candidaților prilejul unei apre-
cieri a pregătirii lor didactice și
asupra progresului în organiza-
rea procesului de transmitere a
cunoștințelor și de educare co-
munistă a tineretului.
Analizînd felul în care s-a des-
fășurat ultima sesiune a exame-
nului de gradul II, se poate trage
concluzia că cei mai mulți candi-
dați au privit acest examen cu
toată seriozitatea și s-au pregătit
temeinic. Acest lucru se reflectă
centul celor reușiți la examen
fiind cu aproape 6 la sută mai
mare decît la sesiunea ante-
rioară. Aceste rezultate pot fi
considerate cu atît mai bune,
dacă ținem seama că, prin com-
ponența lor și prin importanța
acordată modului de desfășurare
a examenului, comisiile de exa-
minare au dat dovadă de exi-
gență.
Obținînd gradul II, educatoa-
rele, învățătorii și profesorii se
bucură de acesta ca de o distinc-
ție binemeritată. Dar obținerea
gradului II nu reprezintă numai
obținerea unei distincții, ci și o
obligație morală, o datorie pro-
fesională pentru oricare slujitor
al școlii conștient de ajutorul pe
care-l poate primi în ridicarea
cunoștințelor sale pe o treaptă
superioară, prin pregătirea în
vederea examenului de grad.
Partidul nostru pune în fața
oamenilor muncii ca o sarcină de
cea mai mare importanță lupta
pentru calitate, iar calitatea se
poate obține prin preocuparea
continuă pentru ridicarea califi-
cării, pentru îmbogățirea cunoș-
tințelor de specialitate și pentru
perfecționarea metodelor de
muncă. O asemenea sarcină nu
poate rămîne indiferentă nici în-
vățătorilor și profesorilor, cali-
tatea muncii lor reflectîndu-se
în calitatea pregătirii tinerilor ce
le sînt încredințați.
Un loc important în pregăti-
rea și desfășurarea examenului
de gradul II îl ocupă elaborarea
lucrării personale pe care tre-
buie să o susțină fiecare candidat.
Și în această privință, recenta se-
siune de examene a constituit un
vizibil progres față de cea ante-
rioară. Este îmbucurător faptul,
că o bună parte dintre candidați
metodico-științifice elaborate cu
multă grijă și exigență, rezultat
al unei practici îndelungate în
școală, și care pot aduce o seri-
oasă contribuție personală la îm-
bogățirea literaturii pedagogice,
la răspîndirea experienței pozi-
tive. Unele dintre aceste lucrări
pot fi publicate chiar în forma
actuală sau cu unele mici îmbu-
nătățiri. Așa sînt, de exemplu,
lucrările tovarășilor Radu Ion
(regiunea Argeș), Popescu Maria
(București), Antonescu Elisabeta
(Iași), Dițuleasa Florian (regiu-
nea Argeș), ca și lucrările:
„Harta sonoră pentru orbi", „Ba-
zele metodicii cititului și scrisu-
lui în alfabetul Braille“, ale
unor profesori din școlile spe-
ciale.
Conținutul acestor lucrări, ca
și al altora care au fost apre-
ciate ca foarte bune, a vădit o
serioasă documentare teoretică a
candidaților, împletită cu valori-
ficarea unui bogat material
tic, ceea ce a dus uneori la
cluzii interesante.
Cu prilejul examenului
prezentat însă și lucrări de
fap-
con-
s-au
un
nivel mai scăzut sau chiar nesa-
tisfăcătoare. Unele dintre aceste
lucrări au dovedit lipsă de pro-
bitate științifică, au avut carac-
terul unor compilații din mate-
rialul bibliografic, ori au pre-
zentat un conținut sărac sub as-
pect teoretic și practic. Alte lu-
crări s-au mărginit Ia o relatare
descriptivă a faptelor, fiind lip-
site de o documentare teoretică
corespunzătoare, n-au explicat și
interpretat științific metodele și
„Incidentul" s-a petrecut in-
tr-un sat din raionul Criș. Ne-a
fost anunțat printr-o corespon-
dență trimisă de un cititor
al gazetei noastre care are
doar tangențial legătură cu
școala, un salariat al U.R.C.C.
(Uniunea raională a coopera-
tivelor de consum). Pentru
autenticitatea celor relatate
scrisoarea poartă și semnă-
turile președintelui Uniunii, șe-
fului secției raionale de învăță-
mînt și cultură și președintelui
sindicatului. Semnătura și ștam-
pila. Cititorul informa gazeta
noastră asupra realizărilor obți-
nute în raionul respectiv în
munca de popularizare și difuza-
re a cărții. Iată cîteva: „De la
începerea lunii cărții șt pînă in
prezent în localitățile raionului
au avut loc : 58 șezători literare,
32 discuții pe marginea unor
cărți, 19 simpozioane, o întîlnire
între cititori și membrii cercu-
lui literar „Liviu Rebreanu" al
Casei raionale de cultură, 17 con-
cursuri „Cine citește folosește" 8
baluri ale cărții. Aceste acțiuni
de popularizare și
difuzare a cărții
au fost organizate
cu sprijinul di-
rectorilor de școli
și al cadrelor di-
dactice".
De cel mai mare succes se
Cartea la sat
care oglindesc po-
bucură cărțile
litica P.M.R. și realizările obți-
nute la sate în anii puterii popu-
lare, lucrările agrozootehnice
menite să contribuie la ridicarea
nivelului de cunoștințe al oame-
nilor muncii de la sate pentru
obținerea de recolte bogate și
pentru însușirea experienței îna-
intate în sectorul socialist aț a-
griculturii, precum și operele
literare contemporane care o-
glindesc viața nouă a oamenilor
muncii din țara noastră.
în comunele Simand, Sintana
și Chișineu Criș au fost organi-
zate bazare ale cărții. în jurul
bazarelor au fost montate in
mod artistic panouri și lozinci.
La căminele culturale, în școli,
biblioteci, la matineele școlare
s-au organizat conferințe, refe-
rate asupra cărților apărute in
ultima vreme ca, de pildă „Șo-
seaua milionarilor" de Petre Vin-
tilă, „7 inși într-o căruță" de P.
Anghel șn. Cadrele didactice
din satele raionului au ținut con-
ferințe despre însemnătatea ?i
rolul educativ al cărții in viața
colectiviștilor. în marea majo-
ritate — aproape 22.000 case de
țărani din raion — există biblio-
teci
proprii cu cărți și broșuri.
CITIȚI ÎN ACEST NUMĂR :
Experimentul	3)
Noi materiale didactice (pag. 4)
Viitorilor mecanizatori — o temeinică pregătit#
practică (pag, 6)
Disciplina la lecții ^pag, 7)
dintre care uncie cuprind volu^
me în valoare de aproape 2000
lei. Peste 415 salariați și-au
format biblioteci personale, a
căror valoare se ridică la suma
de 15.080 lei
Cifrele vorbesc desigur eloc-
vent. In 22.000 de familii țără-
nești din raionul Criș există bi-
blioteci personale. Dacă adău-
găm zecile de mii de volume ale
bibliotecilor comunale și sătești
ne putem imagina proporțiile o-
fensivei cărții în acest raion în-
depărtat. Termenul nu este exa-
gerat dacă ținem seama că mai
mult de jumătate din cele 22.000
de familii nu știau la instaurarea
puterii populare nici măcar si
citească.
Printre aceste informații scri-
soarea din Criș ne aduce la
cunoștință și o întîmplare nu
mai puțin semnificativă. Un a-
devărat „incident". Da librăria
din comuna Vărșand au sosit ul-
timele noutăți literare. Ca de
fiecare dată în asemenea împre-
jurări, tînăra profesoară Marile-
na Baș s-a grăbit
spre librărie, a
ales cărțile do-
rite de cititorii de
la cercul de citit
pe care-l con-
duce și le-a distribuit. La biblio-
tecile personale ale acestora s-au
adăugat noi volume. într-o sin-
gură zi, de pildă, s-au cumpărat
toate cele 20 de exemplare ale
romanului „învățătorii" de Ș.
Nedelcu, pe care le primise libră-
ria din această comună.
Discuția s-a iscat chiar a doua
zi. „Pe noi de ce ne-a uitat ?“,
„De ce nu ne consideră intere-
sați ?“, „N-am cumpărat și citit
zeci și sute de alte cărți ?“ s-au
agitat destul de vehement cei
nemulțumiți. Profesoara Marile-
na Baș n-a fost supărată de acest
„incident". S-ar putea spune că,
dimpotrivă, s-a bucurat. „Inci-
dentul" oglindea și o parte din
strădaniile ei de a apropia car-
tea de inimile țăranilor, de a
duce yi prin carte in casele
cestora cuvîntul partidului.
a-
„Incidentul" are Și o altă sem-
nificație ușor de desprins de că-
tre oricine. Cultura pentru mase-
le largi de oameni ai muncii a
devenit, datorită politicii parti-
dului, dintr-un deziderat, o rea-
litate vie. Țăranul colectivist îi
cunoaște farmecul și foloasele.
Ofensiva bunăstării și a culturii
se desfășoară impetuoasă. Are
în fruntea ei un comandant în-
cercat — partidul — și o oaste
de neînfrînt — clasa muncitoare.
Cadrele didactice sînt și ele ostași
în această măreață ofensivă. Vi-
tejia lor se măsoară și cu fapte,
ca cele de mai sus.
CONSTANTIN RĂDOI

| De la corespondenți și cititori |
iiiiiniiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiil
Sprijinul comitetului de elevi
'Comitetul de mimcitori-elevi de
la Școala medie „Mihai Viteazul"
din Turda, înființat recent, caută
să aducă o contribuție vie la des-
fășurarea procesului de învățămînt,
să sprijine pe muncitorii-elevi înce-
pători pentru a-și putea însuși cît
mai bine cunoștințele predate în
școală. ,
Astfel, într-una din ședințele ți-
Lectorate pentru părinți
în munca de educare a elevi-
lor, cadrele didactice de la Școala
„23 August" din Slatina, se bi-
zuie în mare măsură și pe co-
laborarea strînsă cu părinții ele-
vilor. Dacă pînă anul trecut adu-
nările cu părinții se rezumau la
unele informări asupra situației
elevilor, anul acesta le-am dat o
formă nouă. Lectoratele pe care
ie organizăm urmăresc să facă
cunoscute părinților unele pro-
bleme pedagogice (prin referate
pe diferite teme) care să-i ajute
în educarea copiilor.
Lectoratele se țin lunar pe
grupe de clase, școala noastră
avînd cîte patru clase paralele.
Programul constă într-o scurtă
informare politică, un referat pe
teme pedagogice : „Familia și e-
ducația copiilor", „Educația prin
muncă", „Să ne creștem copiii
sănătoși", „Cauzele care duc la
formarea capriciilor la copii și
metodele de a le înlătura" etc.
Pentru a asigura o participare
cît mai numeroasă a părinților,
referatele noastre sînt urmate de
programe artistice prezentate de
elevi. Programele constau din
piese de teatru, spectacole ale
După examenele de grad
(Urmare din pag. l-a)
procedeele folosite și n-au avut
la bază un plan logic.
Cele mai multe dintre lipsurile
lucrărilor personale izvorăsc din
insuficienta documentare a can-
didaților, din conspectarea insu-
ficientă a bibliografiei, din lipsa
de obișnuință a cadrelor didac-
tice de a elabora lucrări cu ca-
racter științific și din necunoaș-
terea metodelor de cercetare a
experienței didactice și a etape-
lor elaborării unei astfel de lu-
crări. Aceste deficiențe ridică
necesitatea sporirii exigențelor
față de ținuta lucrărilor, cît și a
unui ajutor mai eficient în ela-
borarea și realizarea lor la un
nivel științifico-metodic mai
înalt.
Institutele de perfecționare
secțiile de învățămînt și cultură
sînt chemate să aducă o contri-
buție mai largă pe această linie.
Ar fi desigur util, să se elabo-
reze un îndrumător privind me-
todele și etapele alcătuirii unei
lucrări și să se prevadă o ase-
menea temă în programul cursu-
rilor de pregătire.
De asemenea, ar fi necesar ca
cei înscriși pentru examenele de
gradul II să aleagă din vreme te-
mele lucrărilor și să trimită in-
stitutelor de perfecționare planu-
rile conspecte și planurile de cer-
cetare. spre a putea fi îndrumați
de la început asupra modului de
lucru, iar institutele de perfec-
ționare să organizeze discutarea
pe etape a lucrărilor.
O bună pregătire au dovedit
majoritatea candidaților și la ce-
lelalte probe ale examenului de
gradul II și, îndeosebi, la meto-
dica. specialității. S-a remarcat,
de exemplu, modul temeinic în
care mulți învățători au cunos-
cut problemele de: metodică a
predării limbii romîne, diferitele
tipuri de lecții, cît și felul în.
care' o serie de educatoare au
cunoscut literatura pedagogică,
psihologică și metodică prevăzu-
tă în programa de studiu indivi-
dual. Au fost, de asemenea, pro-
fesori care au făcut dovadă1 unei-:
pregătiri deosebite, atît în. pri-
vința conținutului specialității,
cit și a experienței în predare:
nute la începutul semestrului, co-
mitetul de elevi a dezbătut planul
său de muncă, repartizînd fiecărui
membru sarcini concrete. Elevii
din comitet au datoria să urmă-
rească situația frecvenței, să se in-
tereseze și să discute cu cei ce ab-
sentează de la lecții. Sînt grăitoare
cazurile mai multor elevi care
și-au îmbunătățit frecvența în
brigăzii de agitație, coruri, reci-
tări și jocuri populare romînești.
Lectoratele cu părinții au avut
o influență pozitivă asupra rezul-
tatelor obținute la învățătură și
în disciplina elevilor. în. noul tri-
mestru vom continua să organi-
zăm cu regularitate lectoratele cu
părinții.
VASILICA BADULESCU
Răspindirea experienței înaintate
îndrumați de secția de învăță-
mint și cultură, metodiștii din
raionul Tg. Ocna, regiunea Bacău,
se preocupă de cunoașterea și
popularizarea experienței înain-
tate a cadrelor didactice. în acest
scop metodiștii urmăresc cu aten-
ție munca directorilor, a învăță-
torilor și profesorilor, studiind
metodele lor de muncă pentru a
putea răspîndi experiența înain-
tată în toate școlile din raion.
Atunci cînd constată pe teren
o experiență bună, metodiștii dis-
cută asupra ei cu învățătorul sau
profesorul în cauză, îl îndrumă
să adîncească și să studieze mai
problemelor de metodică, exame-
nele au scos în evidență și unele
lacune în special în domeniul
metodicii predării gramaticii și
ortografiei la clasele I—IV sau a
unor elemente moderne ale spe-
cialității la matematică. Aceste
lacune sînt legate într-o anumită
măsură și de numărul insufi-
cient de lucrări teoretice privind
metodica predării anumitor spe-
cialități. Este necesar de aceea
ca Institutul de științe pedago-
gice și Institutele de perfecțio-
nare a cadrelor didactice să ur-
genteze elaborarea de metodici și
îndrumătoare metodice pentru
disciplinele la care se resimte
încă lipsa unor asemenea lucrări,
în special pentru clasele I-VIII.
Paralel cu pregătirea metodică
și de specialitate, examenele au
arătat o bună pregătire a celor
mai mulți dintre candidați și în
domeniul științelor sociale. S-a
văzut cu acest prilej, sprijinul
pe care-1 primesc cadrele didac-
tice în ridicarea nivelului pregă-
tirii lor prin învățămîntul ideo-
logic- Ca urmare, mulți candi-
dați au dat. răspunsuri bune și
foarte bune, au dovedit orienta-
re ideologică justă și siguranță
în expunere, pregătire teoretică
și cunoașterea justă a probleme-
lor legate de practica construc-
ției socialismului.
Au fost însă și candidați care
s-au prezentat sub nivelul cerut,
au tratat simplist și la suprafață
problemele, și-au însușit mecanic
cele învățate, ori au cunoscut in-
suficient documentele de partid,
recente. Se desprinde clar con-
cluzia că ridicarea nivelului
ideologic presupune înțelegerea
tezelor teoretice ale marxism-le-
ninismuiw în strînsă legătură cu.,
problemele politicii partidului:
nostru in opera de desăvârșire a:
construcției socialismului, eu pro
blemele. mișcării comuniste și:
muncitorești internaționale.
Vorbind despre pregătirea.- șiș
desfășurarea: examenelor de gra-
dul II, nu:poate fi- trecut eu ve-
derea nici rolul ce revine inspec-
ției speciale în aprecierea pregă-
tirii: candidaților. Aceasta: are:
scopul să constate și să apreeio?
urma muncii de convingere și a
discuțiilor prietenești ps care le-au
purtat membrii comitetului cu ei.
De asemenea, fiecare membru
din comitet a avut ca sarcină să-și
lămurească colegii de muncă și de
școală, mai cu seamă pe cei din
clasele a VUI-a care uneori nu se
pregăteau temeinic, cu privire la
importanța studiului, în ridicarea
calificării lor profesionale.
Avînd aceste promițătoare rezul-
tate la începutul activității, adău-
gind la acestea o muncă mai susți-
nută pentru întărirea continuă a
disciplinei și frecvenței pe școală,
comitetul de elevi va putea să
devină un element și mai activ în
stimularea muncitorilor-elevi de a
obține rezultate din ce în ce mai
bune la învățătură.
Prof. O. POP
temeinic problema respectivă și
să întocmească o lucrare în care
să oglindească sistemul său de
muncă. Lucrările sînt discutate
apoi în cercurile pedagogice pe
specialități, iar metodele care se
dovedesc valoroase încep a fi apli-
cate în școli și de alte cadre di-
dactice.
Cele mai bune referate și cele
mai utile materiale didactice con-
fecționate de către cadrele didac-
tice vor fi prezentate la o expozi-
ție cu caracter pedagogic.
GEORGETA NOURAȘ
Tg. Ocna
dică a candidaților, activitatea
lor Ia clasă și contribuția la în-
deplinirea sarcinilor mari ale
școlii, activitatea lor cultural-
obștească.
Modul de efectuare a inspec-
țiilor speciale s-a îmbunătățit
față de sesiunea anterioară, iar
exigența și obiectivitatea în a-
precierea rezultatelor au sporit.
Cu toate acestea, comisiile de
examene au constatat uneori un
decalaj între aprecierile date la
unele inspecții speciale și califi-
cativele obținute de candidații în
cauză la probele de examene. Au
fost, de pildă, unii candidați care
au obținut la inspecțiile speciale
note foarte bune, în timp ce la
probele de examen au obținut
doar rezultate satisfăcătoare sau
chiar slabe.
Aceasta dovedește că unii in-
spectori însărcinați cu efectuarea
inspecțiilor speciale nu dovedesc
în toate cazurile suficientă exi-
gență și obiectivitate în notarea
celor inspectați, iar uneori țin
seama în aprecierea inspecțiilor
mai mult de aspectul cantitativ
al activităților desfășurate și nu
de calitatea muncii.
Este de dorit ca, pe viitor, no-
tarea inspecțiilor speciale să
reflecte în mod real nivelul pre-
gătirii profesionale a candidați-
lor și activitatea lor cultural-
obștească. Desfășurarea în bune
condițiuni a acestei acțiuni este
strîns legată și de alegerea per-
soanelor care primesc sarcina de
a efectua inspecții speciale, care
pe lîngă o temeinică pregătire
profesională și politico-ideologi-
că, trebuie să stăpînească bine
tehnica inspecției.
Cele două sesiuni de examene
au mai arătat totodată, că secții-
le de învățămînt și cultură tre-
buie să trateze cu mai multă a-
tenție cererile cadrelor didactice
care solicită înscrierea la gradul
II, să îndrumeze și să stimuleze
în această privință, în primul
rînd, pe cel mai buni profesori,
învățători și educatoare, să-i
sprijine în pregătirea lor și să
le creeze condiții de studiu, ți-
nînd seama că examenele de
grad sînt un important mijloc
AUREL BREȘTIN — Timișoara :
Obligația profesorilor de cultu-
ră tehnică din școlile profesio-
nale, tehnice și de meserii de a
se prezenta la examenul de defi-
nitivat, în cazul că nu îndepli-
neau condițiile de a primi gra-
dul definitiv fără examen, este
prevăzută atît în instrucțiunile
de aplicare a Hotăririi nr,
1059/1959, cit și în Regulamentul
pentru acordarea gradelor didac-
tice, publicat in Buletinul M.I.C.
nr. 8, seria A, din 31 decembrie
1959. Școala la care funcționați
și cadrele didactice aveau, posi-
bilitatea să cunoască aceste dis-
poziții.
Aveți prin urmare obligația să
vă prezentați la examenul de
definitivat, pînă la obținerea
gradului urmind a fi încadrat ca
profesor categoria l-a, în ■ grupa
corespunzătoare de vechime, res-
pectiv 5—10 ani.
CONSTANTIN BELEA — Reșița:
Norma didactică a maiștrilor-
instructori este de 24—30 ore
săptămânal, aceste limite fiind
determinate de numărul orelor
existente in școală. Maiștrii și
tehnicienii din producție pot cu-
mula în învățămînt pînă la */*
normă de maistru-instructor, a-
dică 12—15 ore. Cînd numărul o-
relor de cunoștințe industriale
și lucrări practice este cuprins
între 12-15, acestea se consideră
>/» normă fiind retribuite cu 50
la sută din salariul funcției de
maistru (în cazul specialiștilor
din producție).
în cazul cînd numărul orelor
cumulate este mai mic, ~ atunci
retribuirea lor se face în cota
corespunzătoare, calculată la
limita minimă a obligației didac-
tice, adică la 12 ore pentru
normă, iar nu la limita maxima
de 15 ore.
GH. NICOLESCU — Trușești, ra-
ionul Botoșani :
Directorul unei școli de 7 ani
(8 ani) este încadrat la clasele
V—VII în mod obligatoriu, avînd
obligația didactică de predare
de cel mult 6 ore săptămînal sau
este degrevat complet de sarcina
la catedră, în funcție de numărul
claselor.
în această situație, ei poate
cumula numai la clasele V—VII,
pînă la normă, pentru care
este retribuit proporțional cu
pînă la 40 la sută din salariul
funcției de profesor.
Directorul unei școli de 7 ani
(8 ani), ca și ceilalți profesori
care predau la clasele V—VII, nu
pot cumula la clasele I—IV, aces-
te posturi neputind fi cumulate
decit de învățătorii care predau
la clasele I—IV. (în afara cazu-
lui cînd este vorba despre o
școală in care se aplică experi-
Cît de sus va zbura planorul J — întrebarea aceasta îi preocupă pe
cei patru pionieri.
mentul predării cu profesori spe-
cialiști la clasele l—IV).
în situația menționată în scri-
soare, directorul va primi sala-
riul de profesor la care are drep-
tul Și 5a indemnizația de direc-
tor, plus cota corespunzătoare
pentru orele cumulate la clasa a
V-a. El nu va putea să fie însă
plătit pentru orele ce le predă la
clasa Il-a, întrucit nu are drep-
tul să cumuleze la clasele I—IV.
Secția de învățămînt și cultură
era obligată să repartizeze un
învățător pentru clasa a Il-a sau
să repartizeze această clasă, prin
cumul, unuia dintre învățătorii
existenți în școală.
EUGEN FLOCA, — comuna Ha-
chițele, raionul Huedin :
Au dreptul la acordarea spo-
rului pentru funcționarea in lo-
calitățile cu condiții speciale, nu-
mai cadrele didactice calificate
care predau la școlile din loca-
litățile cuprinse in lista trimisă
sfaturilor populare regionale și
raionale.
Includerea unei localități h»
această listă, care a fost aproba-
tă de organele centrale, nu e
determinată de altitudinea la
care se află, ci de o serie de alte
criterii.
în funcție de aceste criterii
s-au stabilit și localitățile aparți-
nînd comunei Răchitele.
UN GRUP DE CADRE DIDAC-
TICE, din raionul Strehaia, re-
giunea Oltenia :
întreabă dacă pot fi planificate
orele la clasele V—VII, diminea-
ța și cele de la clasele I—IV
după amiaza.
Potrivit prevederilor articolu-
lui 6 din Regulamentul de c^ga-
nizare și funcționare a școl:lor
de cultură generală, la școlile
unde învățămîntul de zi se des-
fășoară in două serii, clasele
I—IV funcționează de regulă di-
mineață.
In cazuri cu totul excepționale
secțiile de învățămînt și cui tură
regionale au dreptul să facă u-
nele schimbări, după o atentă
verificare a situației.
Cazul sesizat în scrisoarea
d-voastră nu poate constitui o
excepție, neavînd motive temei-
nice. Problema bugetului ce se
aduce ca argument principal
în susținerea propunerii, nu se
schimbă cu nimic in situația cînd
s-ar admite funcționarea claselor
V—VII de dimineață.
— Unele constatări în școlile din Capitală —
Consfătuirea cadrelor didac-
tice din școlile experimentale ale
Capitalei a constituit un prilej de
temeinică analiză a rezultatelor
obținute în primul trimestru al
anului școlar 1961'1962 la aceste
școli, de orientare a activității
viitoare în vederea îmbunătățirii
muncii.
în Capitală funcționează 18
școli experimentale, cîte 2 în fie-
care raion, cuprinzînd 115 clase
experimentale, cu 4.256 elevi și
66 clase de control cu 3.185 elevi.
Experimentul se aplică in
forme variate și anume :
— predarea pe obiecte de către
profesorii de specialitate la cla-
sele I-IV (Școlile nr. 111, nr. 150
și nr. 175). La Școala de 8 ani
nr. 150 experimentul a fost ex-
tins la toate clasele I-IV ;
— predarea pe obiecte de către
profesorii de specialitate la cla-
sele III-IV. La aceste școli, la
clasele I-a — Il-a doar muzica
și educația fizică sînt predate de
profesori de specialitate :
— predarea pe obiecte sau
grupe de obiecte de către învăță-
tori
în organizarea școlilor experi-
mentale una din problemele or-
ganizatorice de bază, care a stat
în fața Secției de învățămînt a
sfatului popular al Capitalei și a
secțiilor raionale a fost încadra-
rea școlilor experimentale cu pro-
fesori și învățători corespunză-
tori.
Discuțiile din consfătuire au
scos în evidentă interesul cu care
cadrele didactice și părinții au
primit noul sistem de predare.
La începutul anului școlar,
unele cadre didactice și unii pă-
rinți și-au exprimat rezerve față
de noul sistem de predare. Din
discuțiile purtate în consfătuire
a reieșit că aceștia au început să
se convingă pe parcurs că noul
sistem asigură copiilor o pregă-
tire multilaterală.
Discuții vii s-au purtat în pro-
blema aplicării experimentului
Cu privire la munca instructiva
Pentru a avea o bază de com-
parație în analiza situației la în-
vățătură la sfîrșitul trimestrului
și pentru a putea ajunge la unele
concluzii, s-a urmărit în școlile
exiperimentale nivelul de cunoș-
tințe al elevilor la diferite ma-
terii încă de la începutul anuiui.
Aceasta s-a realizat prin lucră-
rile de sondaj la romînă și ma-
tematică, ca și prin cercetarea
gradului de pregătire la celelalte
discipline.
La școlile tinde predarea se
face de către profesori de spe-
cialitate la toate obiectele, înce-
pînd ou clasa I-a, rezultatele ob-
ținute de elevii claselor I-a, cu-
prinse în experiment, sînt foarte
bune, procentul de promovabili-
tate în medie fiind de 95 la sută.
Aceasta se explică prin faptul că
elevii s-au acomodat foarte ușor
și într-un timp scurt cu acest
sistem, nefiind obișnuiți cu altă
formă de predare. In același timp
profesorii de specialitate strădu-
indu-se să-și însușească metodica
predării la clasele I-IV, au reușit
să asigure accesibilitatea cunoș-
tințelor în raport cu particulari-
tățile de vîrstă, iar învățătorii
care predau pe specialități, con-
centrîndu-se doar asupra unui
obiect, și-au putut îmbunătăți
munca personală prin pregătirea
mai atentă a lecțiilor și a mate-
rialului didactic. Acest fapt a fost
subliniat de multe cadre didac-
tice. care au luat cuvîntul în ca-
drul consfătuirii din ianuarie
1962.
La clasele a Il-a, cu unele ex-
cepții (Școala nr. 150) situația este
ceva mai slabă față de clasa I-a
(media de promovabilitate 91 la
sută) și față de clasele paralele
de control (92 la sută), deoarece
trecerea de la munca cu un în-
vățător la aceea cu mai mulți
profesori a însemnat pentru elevi
o oarecare greutate. Remarcăm
însă în general, că nivelul clase-
lor experimentale este calitativ
superior față de acela al clase-
lor de control.
în general situația claselor a
III-a experimentale (procent me-
diu 91 la sută) este mai bună de-
cît aceea a claselor de control
de la clasa I. Opinia majorită-
ții participanților la discuții a
fost că predarea pe obiecte de
către profesori de specialitate se
poate realiza cu succes de la
clasa I. Această părere a fost
susținută de faptul că s-a con-
statat o perioadă mai scurtă de
acomodare la clasa I decit la cla-
sa a IlI-a. iar rezultatele obținute
la învățătură la toate clasele I
experimentale sînt mai bune de-
cît cele de la clasele de coniroL
S-a arătat că la elevii din cla-
sele I experimentale se formează
mai ușor deprinderi de activitate
independentă decît la cei din cla-
sele de control unde acestea se
formează mai lent
In discuții s-a apreciat că noul
sistem de predare asigură o creș-
tere a conținutului științific al
învățăminiului și aplicarea unei
game mai variate de metode și
procedee, determinată de posi-
bilitățile mai largi de pregătire
a fiecărei ore pe care le are spe-
cialistul. De asemenea. învățăto-
rii care predau oe specialități au
arătat că s-au putut pregăti mai
temeinic și au obținut rezultate
mai bune, deoarece au avut mai
mult timp la dispoziție, iar efor-
turile s-au concentrat in mai pu-
ține directii.
S-a arătat de asc^esee că
noul sistem de predase asigură
o apreciere diferențiată și mai
aproape de realitate a muncii
elevilor. Chiar învățătorii care
predau pe specialități au arătat
că înainte aveau tendința de a
plafona notele orientindu-se după
romînă și matematică și că în
noile condiții această tendință nu
se mai manifestă.
S-a stabilit de asemenea că din
punct de vedere educativ acest
sistem favorizează o dezvoltare
multilaterală a elevilor și o in-
fluență mai complexă venită de
la mai multi educatori, care se
completează reciproc în condițiile
realizării unor cerințe unice.
(procent mediu 89 la sută). Tre-
buie arătat că la clasele la care
muzica și educația fizică au fost
predate încă de anul trecut de
către specialiști, rezultatele au
fost mai bune, elevii acomodin-
du-se mai ușor formei de predare
cu profesori la toate obiectele.
La clasele a IV-a cuprinse în
experiment încă din anul trecut
s-au obținut cele mai bune re-
zultate. Astfel la Școala de 8 ani
nr. 150 procentul de promovabi-
litate este de 99.18 la sută, 'a
Școala de 8 ani nr. 111 procentul
este de 92 la sută față de clasele
de control, care au 89 la sută, iar
la Școala de 8 ani nr. 175 clasa
experimentală are un procent de
85 la sută față de 80 la sută la
clasele de control.
La aceste școli experimentul
este urmărit în continuare și la
clasele a V-a, pentru elevii care
au fost anul trecut în clasa a
IV-a experimentală. La clasa aV-a
situația se prezintă astfel la sfîr-
șitul primului trimestru : la
Școala de 8 ani nr. 150 procen-
tul de promovați este de ®0 la
sută, la Școala de 8 ani nr. 175
este de 90,91 la sută, iar la
Școala de 8 ani nr. 111 de "89 la
sută. La Școala de 8 ani nr. 111,
actuala clasă a V-a experimen-
tală, care a fost mai slabă în
clasa a IV-a, reușește în acest an
să se situeze pe un loc fruntaș
față de celelalte clase a V-a, care
au procente de 66 la sută, 68 la
sută, 70 la sută. în timp ce clasa
de control, o clasă foarte bună,
scade ca nivel față de anul tre-
cut, clasa a V-a (experimentală)
crește în aceeași perioadă.
La școlile unde predarea se
face de către profesori de specia-
litate la clasele a III-a și a IV-a,
situația se prezintă cu aspecte
variate. Dacă școlile care au fost
analizate pînă acum aveau o ex-
periență din anul trecut, școlile
incluse în această variantă a ex-
perimentului și-au început acti-
vitatea abia în acest an. Datorită
acestui fapt, au existat unele
greutăți inerente. De exemplu la
Școala de 8 ani nr. 5 clasele ex-
perimentale au un procent de
promovabilitate de 96 la sută la
fel cu clasele de control, la Școa-
la de 8 ani nr. 50 clasele a III-a
experimentale au un procent me-
diu de 90 la sută, iar cele de
control 89 la sută. La alte școli,
ca de pildă la Școala de 8 ani nr.
95, procentul de pramovcbilitate
la clasele a Hl-a și a IV-a ex-
perimentale este de 91 la sută, in
timp ce la clasele de control 94
la sută. In Șcaala de 8 aninr. 171
procentul ja clasele experimen-
tale este de 80 la sută pe cînd
la clasele de control 87 îa sută.
Din analiza de mai sus reiese că
acolo unde a existat o preocu-
pare mai pronunțată pentru în-
drumarea metodică a profesori-
lor, rezultatele au fost mai bune,
asemănătoare acelora din școlile
experimentale din anul trecut.
Această situație întărește părerea
că predarea pe obiecte de către
profesori de specialitate duce Ia
ridicarea nivelului de pregătire
al elevilor.
Faptul că, in unele razuri cla-
sele de control au obținut pro-
centaje mai ridicate Îs promova-
bilitate față de clasele experi-
mentale, se datorește și aplicării
neunitare a sis- ;:nului de notare.
Cu toate c, sub raportul pro-
Noul sistem de predare asi-
gură în mai mare măsură edu-
cația multilaterală in spirit co-
munist a tinerei generații.
Predarea pe specialități a edu-
cației fizice, desenului, caligra-
fiei, muzicii, îndeletnicirilor prac-
tice, adincește dezvoltarea unor
elemente componente ale educa-
ției comuniste ea : educația fi-
zică, estetică și politehnică. De
asemenea, educația morală este
îmbunătățită prin introducerea
orelor de dirigentie la clasele
I-IV.
Din asistențe s-a constatat că
lecțiile ținute de cadrele cuprinse
în experiment realizează o legă-
tură mai organică între latura
instructivă și cea educativă, ca
urmare a pregătirii mai temei-
nice a acestora, a preocupării
pentru însușirea și aplicarea
creatoare a metodicii pentru cla-
sele mici și a ridicării continue
a nivelului ideologic și politic.
în orele de dirigenție s-au ales
cu deosebită atenție o serie de
teme legate de formarea unor
trăsături morale, tipice pentru
omul nou, și a unor deprinderi
de comportare civilizată, cum ar
fi : ..al meu, al nostru“, ..nu te
grăbi cu vorba ci cu fapta",
„cine-și recunoaște greșelile, se
îndreaptă', „cum ne comportăm
în vizită la un coleg", „mi-e
dragă clasa mea", .^ă dăm și a-
casă o mină de ajutor", „cărțile
și caietele mele", „ai învățat tu.
ajută-l și pe colegul tău" etc.
S-a căutat ca aceste ore edu-
cative să aibă un caracter apli-
cativ. Astfel tema ..Regulile de
circulație" la clasa a Il-a „B“ de
la Școala medie nr. 24 s-a des-
fășurat in 2 ore. In prima oră
s-au explicat regulile de circu-
lație, la nivelul copiilor, folosin-
du-se un bogat material ilustra-
tiv, iar la a doua oră s-a făcut o
apliaație pe leren, urmăritjdu-se
circulația ■ în sens unic, "trairersa-
rea străzilor, la intersecții, .psecum
și Tespectarea indicațiilor de cir-
culație.
Din analiza orelor educative și
din discuțiile cu dirigintii a re-
zultat că la clasa I-IV, cele mai
potrivite metode pentru desfășu-
rarea acestor ore sînt : povesti-
rea, discuția unei lecturi sau a
unor spectacole etc. Proiec-
țiile de diafilme, materialul be-
letristic adecvat vîrstei și au-
diția înregistrărilor pe plăci sau
bandă de magnetofon mă-
resc receptivitatea elevilor și ac-
centuează efectul educativ. Re-
zultate slabe s-au obținut acolo
unde s-a practicat moralizarea
excesivă.
Munca diriginților a întîmpi-
nat unele greutăți, în primul rînd
datorită lipsei unui material în-
drumător. De aceea cu toată ac-
țiunea de îndrumare a comisiilor
metodice și de cercetare nu în-
totdeauna tematica orelor educa-
tive a fost adecvată particularită-
ților de vîrstă și au s-au ales cele
mai potrivite căi și procedee de
centajelor unele clase experi-
mentale sînt depășite de cele de
control, sub raportul calității cu-
noștințelor și a ritmului de creș-
tere al nivelului de pregătire,
clasele experimentale sînt supe-
rioare celor de control. Astfel la
Școala de 8 ani nr. 39, la un son-
daj efectuat în decembrie,pro-
centajul elevilor cu note bune și
foarte bune a crescut față de
sonda iul din septembrie cu 30 la
sute. în timp ce la clasele de
control numai cu 10 la sută.
La școlile unde predarea obiec-
telor se face de către învățători
încadrați fie la specialitate, fie Ia
un grop de specialități rezulta-
tele la învățătură sînt jn general
mai bune la clasele experimen-
tale decît la clasele de control.
Această	se explică prin
micșorarea numărului de obiecte
predate de învăță' >r. tată de în-
vățătorii de la clasele de con-
trol. care predau toate obiec-
tele la o singură clasă. în aceste
mdiții. învățătorul de la clasele
experimentale se poate pregăti
mai temeinic în specialitatea pe
care o predă, folosind totodată
ir..-todele și procedeele cele mai
Aspecte a]e activității educative
imiuențarea educativă. Nu toți di-
riginții au reușit să realizeze uni-
tatea de cerințe a colectivului
didactic, fapt care explică pro-
blemele pe care le mai ridică
disciplina în unele școli expe-
rimentale.
★
Analizînd rezultatele muncii
în primul trimestru consfătuirea
a stabilit o serie de măsuri ce
trebuie luate în perioada ur-
mătoare, măsuri menite să asi-
gure o creștere calitativă a pro-
cesului instructiv-educativ și a
muncii de cercetare.
O atenție deosebită se va a-
corda îmbunătățirii muncii
cercurilor pedagogice, care vor
trebui să rezolve cu și mai multă
competență problemele ridicate de
munca pedagogică. în acest sens
se va pune un accent deosebit pe
organizarea unor lecții deschise,
cum de altfel au și fost organi-
zate la muzică și educație fizică.
îndrumarea muncii diriginților
va constitui de asemenea o preo-
cupare importantă. în acest sens
au fost organizate consfătuiri pe
grupe de școli, consfătuiri în
care au fost analizate planurile
calendaristice ale diriginților. De
asemenea, s-au dat unele indi-
cații privitoare la caietele de ob-
servatii. Se află în curs de pre-
gătire o consfătuire pe Capitală
a diriginților, consfătuire în care
vor fi analizate aspecte ale mun-
cii educative la clasele experi-
mentale.
Secțiile de învățămînt, ajutate
Stimulați de exigența profesorilor, elevii claselor experimentala
se pregătesc tot mai temeinic pentru lecții.
eficiente. învățătorii .de la clasele
experimentale au început să a-
precieze mai aproape de reali-
tate cunoștințele elevilor, fără a
fi influențați de pregătirea aces-
tora la alte obiecte. Această si-
tuație arată că există posibilita-
tea reală a folosirii învățătorilor
în predarea pe specialități.
Din analiza situației la învăță-
tură pe trimestrul I, cu toate
greutățile întîmpinate, se con-
stată un progres simțitor în ceea
ce privește calitatea cunoștințe-
lor elevilor. Rezultatele bune au
fost obținute datorită unei munci
calitativ superioare, pe care ca-
drele didactice au depus-o în a-
ceastă perioadă. învățătorii și
profesorii care predau pe specia-
lități reușesc în mai mare mă-
sură să asigure un conținut știin-
țific corespunzător lecțiilor, o
mai bună orientare ideologică
politică, o aplicare mai justă a
sistemului de notare, deoarece
studiul metodicelor, al publica-
țiilor pedagogice, a! materialului
de specialitate, al presei în ge-
neral, a fost o preocupare per-
manentă a cadrelor didactice,
care predau la clasele experi-
mentale.
de comisiile de cercetare . a ex-
perimentului au prevăzut în
planul de măsuri inspectarea în
trimestrul al 11-tea și al III-
iea a tuturor școlilor experi-
mentale. Aceste inspecții, care
se desfășoară pe baza unei te-
matici axate pe specificul ex-
perimentului, au ca scop asigu-
rarea unui sprijin multilateral și
eficace acordat cadrelor care
predau la școlile experimentale.
Documentele ce se vor încheia la
sfîrșitul fiecărei inspecții vor fi
valorificate în cadrul muncii de
cercetare.
Se va dezvolta schimbul de
experiență, pe linia muncii de
cercetare. Astfel în luna februa-
rie va avea loc un schimb de ex-
periență între comisiile raionale;
cu tema : „Metode și proeedee
folosite de comisia raională în
munca de urmărire și studiere a
experimentului". Această temă
va fi dezbătută pe baza unui -re-
ferat prezentat de responsabilul
Comisiei raionale 1 Mai.
Analiza rezultatelor obținute în
primul trimestru, discuțiile vii
și interesante din consfătuire au
constituit prilejul unui bogat
schimb de experiență și de pă-
reri, în urma căruia ne vom pu-
tea îmbogăți activitatea în tri-
mestrul al II-lea și al III-lea.
Prof. G. SIMIONESCU
inspector metodist la Secția
de învățămînt a Capitalei
Prof. D. FELDMAN
și prof. T. OPRIȘ
iNVĂTĂMiNT DE CULTURĂ GENERALĂ
O experiență de electricitate în
Preocupări pentru îndrumarea
muncii directorilor
Latura
e știe că literatura,
adresîndu-se imagi-
nației și simțirii,
are un foarte pu-
ternic efect educa-
tiv. Pe calea ima-
ginii artistice se a-
junge mai ușor la sufletul elevi-
lor, și mai ales al elevilor mici,
care sînt deosebit de sensibili la
sentimentele ce vibrează în pagi-
nile operelor literare.
Cunoscînd acest lucru, este de
datoria profesorului de limba ro-
mînă să nu se rezume niciodată,
în predarea unei lecții de lite-
ratură, la transmiterea searbădă
a unor date și idei care să ca-
racterizeze o operă sau un scrii-
tor, ci să utilizeze mijloacele de
care dispune literatura pentru
a trezi de fiecare dată în rîndu-
rile elevilor o atitudine afectivă
față de conținutul cunoștințelor
predate.
In lecțiile mele am acordat în-
totdeauna atenție acestui aspect
al predării. La studiul diferitelor
opere m-am străduit să-i fac pe
elevi să simtă alături de mine,
ură sau dragoste pentru diverse-
le personaje înfățișate în aceste
lucrări. Mi-am propus ca prezen-
tînd conținutul unei cărți să nu
mă rezum numai la a pune în
evidență acele amănunte menite
să-i ajute pe elevi la efectuarea
unei bune analize literare, ci să
mă slujesc de el pentru a cultiva
în sufletul copiilor sentimente
cum ar fi curajul, hotărîrea, per-
severența, simțul datoriei și al
răspunderii, al demnității, al
cinstei și dreptății, al dragostei
pentru partid, al dragostei față
de patrie și de oamenii muncii
etc.
Paginile de literatură sânt un
nesecat izvor pentru a trezi ast-
fel de sentimente. Călătorind cu
elevii prin „Nopțile de vară“ ale
In fiecare an unitățile de în-
vățămînt își îmbogățesc dotația
de material didactic cu sortimen-
te noi, mai perfecționate, pentru
desfășurarea procesului de învă-
țămînt în condițiuni din ce în ce
mai bune.
De curînd, de la întreprinderea
de material didactic au plecat în
școli o serie de produse noi, din-
tre care cităm „Torsul de om”,
„Globul ceresc", „Trusa topogra-
fică” și „Cutia cu bețișoare”.
„Torsul de om” este un mulaj
ce reprezintă, prin secțiuni la di-
ferite adîncimi și nivele, o parte
a sistemului muscular, putîndu-se
urmări cu ușurință mușchii capu-
lui, gîtului, toracelui, abdomenu-
lui, spatelui, ai membrelor su-
perioare și parțial mușchii mem-
brelor inferioare. La studiul sis-
temului osos, pofesorul are posi-
bilitatea să arate elevilor, pe a-
cest mulaj, o parte din oasele
craniului, ale scheletului trun-
laboratorul de fizică al Școlii medii nr. 2 din Galați al cărei local a fost
dat de aurind în folosință.
afectivă a lecției
satelor noastre sau prin „lanuri
mari de aur" cu feciori și fete
mîndre, prin „Ardealul" descris
de Bălcescu, poposind în codrii
eminescieni cu „văzduhul tă-
mîiet“, sau prin pădurile pline de
taine sadoveniene, reînviind cu
ajutorul lecturii unor fagmente
din operele studiate minunatele
plaiuri ale patriei, am avut pri-
lejul să trezesc în sufletul elevi-
lor mei mîndria și dragostea
pentru frumusețile și bogățiile
noastre.
Poezii ca „Scrisoarea a III-a",
„Pașa Hasan“, „Eroii de la Plev-
na“, i-au făcut pe elevi să re-
vadă, ca într-un film, cu senti-
mentul unei intense trăiri, trecu-
tul zbuciumat al poporului nos-
tru, lupta lui eroică pentru li-
bertate socială și independență
națională, i-a făcut să privească
cu ură și dispreț falsul patrio-
tism al claselor exploatatoare,
să iubească și să admire mai
mult patriotismul adevărat și
fierbinte al celor ce muncesc, al
celor ce au apărat cu sîngele lor
pămîntul străbun.
Opere literare ca „împărat și
proletar", „Doina", „Uzina vie",
„Socoteala", mi-au oferit prilejul
să trezesc în sufletul copiilor o
caldă simpatie pentru cei ce au
suferit veacuri de-a rîndul cele
mai mari nedreptăți sociale și o
ură puternică împotriva asupri-
torilor, a acelora care „și-au bă-
tut joc de țară, de străbuni, de
obicei".
Nu voi uita impresia puternică
pe care a avut-o asupra elevilor
fragmentul „Să nu uiți, Darie !“.
După relatarea dramatică a eve-
nimentelor cuprinse în acest
text, elevii aveau parcă în față
acea zguduitoare viziune a sălbă-
ticiei și cruzimii cu care au fost
reprimați țăranii răsculați din
Noi materiale didactice
chiului, ale cavității toracice și
ale membrelor. In același timp
mulajul pune în evidență prin-
cipalele componente ale aparatu-
lui circulator (inima, artere și
vene importante). Și, în sfîrșit, pe
același tors, elevii vor putea ob-
serva o parte din sistemul ner-
vos central, precum și alte părți
ale corpului omenesc (unele ele-
mente ale organelor care îndepli-
nesc funcțiile de nutriție).
Torsul este executat dintr-un
material incasabil, ușor, rezis-
tent, lavabil și pentru a fi prote-
jat este acoperit cu o husă din
polietilenă. Sistemul de fixare,
pe un postament care permite ro-
tirea în jurul verticalei, face ca
mulajul să poată fi prezentat de
către profesori și urmărit de
elevi cu multă ușurință.
Globul ceresc, necesar școlilor
medii, a fost realizat după un
prototip care a fcet premiat la
concursul de material didactic
satul Secara, criminala asasinare
a bătrînilor, femeilor și copiilor
nevinovați. în glasul lui Uțupăr
ei au simțit întreaga răzvrătire
a maselor țărănești. „— O să-ți
vie rîndul, colonele, să plătești
sîngele nostru cu sîngele tău și
al neamului tău de ciocoi. Toți
ciocoii o să plătească". Cuvintele
acestea au răsunat în sufletele
elevilor ca un avertisment dat
exploatatorilor, iar îndemnul „Să
nu uiți, Darie!“, a răsunat în
inima lor astfel : „Să țineți min-
te, copii !“.
Alte texte mi-au ajutat să cul-
tiv în rîndul elevilor sentimente
de dragoste și devotament pen-
tru partidul nostru, să-i fac să
vadă în el „lumina, mîndria,
conștiința mărețelor vremuri de
azi", chezășia victoriei idealurilor
noastre celor mai scumpe.
Lecțiile de literatură m-au aju-
tat să le înfățișez elevilor minu-
natele realizări obținute în do-
meniul construcției socialiste,
fapte care oglindesc patriotis-
mul fierbinte al muncitorilor din
fabrici și de pe ogoare, munca
lor eroică pusă în slujba poporu-
lui.
Sînt încredințată că, dacă stră-
daniile cadrelor didactice din
școala noastră pentru educarea
elevilor, pentru formarea unei a-
numite conduite, pentru dezvol-
tarea unei anumite opinii în rîn-
durile lor au înregistrat în ulti-
mul timp rezultate vizibile, la
dobîndirea lor a contribuit într-o
bună măsură și modul în care
noi am încercat să formăm anu-
mite sentimente și convingeri, fo-
losind resursele educative ale
lecțiilor de literatură, latura lor
emoțională.
Prof. ANGELA BUHĂESCU
Școala de 8 ani
din Ocna Sibiului
din anul 1959. Pe un schelet me-
talic, care reprezintă coordona-
tele cerești, sânt fixate principa-
lele constelații din emisfera nor-
dică și sudică.
Stelele fiecărei constelații sînt
reprezentate prin discuri di-
ferite, în funcție de mărimea
lor. De pildă, stelele de mărime
1, 2, 3 și 4 sînt reprezentate prin
discuri din ce în ce mai mici, iar
stelele de mărimea 0 printr-un
poligon stelat. In același timp,
stelele au fost reprezentate prin
patru culori, în funcție de vîrsta
lor (albastru, roșu, bronz auriu
și argintiu). Stelele constelațiilor
au fost legate prin linii drepte,
respectându-se în acest fel forma
constelației respective. In centrul
globului ceresc este montat
globul terestru în jurul căruia
se poate învârti planul matema-
tic. De coordonate este prinsă
și traiectoria aparentă a soare-
lui pe care s-a montat un disc —
Calitatea muncii dintr-o școală
depinde în mare măsură de felul
cum directorul știe să organizeze,
să îndrume și să controleze acti-
vitatea complexă a întregului co-
lectiv didactic. Tocmai de aceea
secția de învățămînt și cultură a
Sfatului popular al orașului Bra-
șov acordă o deosebită atenție
îndrumării muncii desfășurată de
directori-
Pentru perfecționarea profesio-
nală a directorilor, pentru pre-
gătirea lor în vederea desfășură-
rii unei substanțiale muncii de
îndrumare și control, secția de
învățămînt și cultură a orașului
Brașov organizează în fiecare an
un ciclu de ședințe în cadrul că
rora se dezbat diverse probleme
și aspecte privind activitatea de
conducere a școlilor. Astfel, la
Școala medie nr. 4 a avut loc
o ședință în care s-a discutat
despre felul cum s-a preocupat
conducerea școlii pentru buna
desfășurare a lucrărilor de înce-
put de an școlar, despre organiza-
rea și planificarea muncii în
școală. Referatul pezentat pe
această temă de către directorul
Scolii medii nr. 4 a fost urmat
de discuții și de consultarea do-
cumentelor școlare. Aceasta a
fost o ședință plină de învățămin'
te. Alături de realizările obținu-
te de școala respectivă în ceea ce
privește oganizarea muncii s-au
constatat și unele manifestări de
formalism determinat de o slabă
înțelegere a însemnătății pe care
o are buna întocmire a planului
general anual de muncă al șco-
lii.
In ședința următoare cu tema
„Cum se pregătește directorul
pentru asistențe, cum își alege
obiectivele și după ce criterii se
conduce în analiza lecțiilor”, care
a avut loc la Școala medie nr. 1
și a fost însoțită de analiza a
două lecții (una de chimie și una
de dirigenție), s-au desprins de
asemenea învățăminte prețioase,
s-au putut vedea care sînt cele
mai bune metode și procedee
pentru ca munca desfășurată de
către director pe această li-
nie să dea rezultatele aștepta-
te. La fel de utile au fost și șe-
dința în care s-au discutat tema
„Rolul directorului în organi-
zarea și conducerea consiliilor
pedagogice din școală", ținută la
Școala medie nr. 3 și urmată de
o analiză a muncii pe primul tri-
mestru în consiliul pedagogic,
consfătuirea pe tema, „îndruma-
rea colaborării cadrelor didactice
cu organizațiile de tineret din
școală", ținută la Școala de
8 ani nr. 6, după care ca-
drele didactice au asistat la
o ședință de detașament. Au
mai fost organizate ședințe
în care s-au analizat „Ro-
lul directorului în organizarea și
îndrumarea muncii desfășurate
pentru educația comunistă a ele-
vilor" (la Școala de 8 ani nr. 4),
„Rolul directorului în organiza-
rea Și desfășurarea muncii meto-
dice din școală" Ga Școala medie
nr. 5), „Organizarea, îndrumarea
soarele — care poate fi mișcat
pe toată traiectoria sa. Globul
ceresc se poate roți în jurul unui
ax înclinat (după axa globului te-
restru).
Pentru copiii din învățămîntul
preșcolar I.M.D. a produs o „Cu-
tie cu bețișoare colorate”. Beți-
șoarele, din masă plastică, sînt
de trei dimensiuni ca lungime și
anume : 160 bețișoare cu lungi-
me de 100 mm, 160 bețișoare cu
lungime de 50 mm și 160 beți-
șoare de 25 mm. Fiecare set de
160 de bețișoare este colorat în
10 nuanțe, a câte 16 bețișoare și
plasat într-o casetă din lemn,
compartimentată. Culorile sînt
vii și atrăgătoare. Rețișoarele
fiind din masă plastică (relon)
pot fi spălate cu multă ușurință.
M. ADLER
Și
C. BURA
și controlarea activității obștești,
social-culturale a cadrelor didac-
tice" (la Școala de 8 ani nr. 19).
Bine organizate, tratând pro-
bleme centrale, planificate din
vreme, aceste ședințe au constituit
un ajutor real pentru directorii
de școli, le-a dat posibilitatea să
vadă ce au făcut pentru a înlă-
tura lacunele din propria lor ac-
tivitate, pentru ■ a îmbunătăți
munca din propriile l°r școli.
Avînd în vedere rezultatele
bune pe care le-a dat acest ciclu
de ședințe cu directorii, secția
de învățămînt și cultură a orașu-
lui Brașov a continuat activitatea
desfășurată în această direcție
trecînd în planificarea ședințelor
noi teme legate de cele mai ac-
tuale probleme ale muncii șco-
lare.
Amintim dintre acestea temele:
„Metode și procedee folosite de
către directorul școlii pentru în-
cheierea generalizării învățămîn-
tului de 7 ani și trecerea la în-
vățămîntul de 8 ani”, „Ce mă-
suri am luat și cum urmăresc
respectarea instrucțiunilor pri-
vind evitarea supraîncărcării ele-
vilor și combaterea rămânerii în
urmă la învățătură”, „Stilul de
muncă al directorului în activi-
tatea de îndrumare și control”,
„Cum mă ocup de îndrumarea,
organizarea și controlul experi-
mentului privind predarea cu
profesori specialiști la clasele
I—IV”, „Cum au muncit direc-
torii școlilor serale în primul se-
mestru pentru ridicarea calității
învățământului”.
însoțite de acțiuni cu caracter
practic, aplicativ, de asistențe la
lecții, la consilii pedagogice etc.
aceste ședințe organizate de sec-
ția de învățămînt și cultură a
orașului Brașov, constituie un
important mijloc de ridicare a
calității muncii directorilor.
CLARA VARY
inspector la secția de învățămînt
și cultură a orașului Brașov
Observații privind
un manual de geografie
Noul manual de geografie pen-
tru clasa a V-a, pe iîngă părți po-
zitive, are și unele lipsuri din
cauza cărora se întîmpină greutăți
în predare și anume :
Hărțile din manuali nu sînt in
concordanță cu textul lecțiilor.
De exemplu la lecția „Apele Eu-
ropei" în text se amintesc apele :
Dvina, Pecfora, lacurile Genova,
Constanța, Ohrida și Prespa care
pe harta din manual nu sînt tre-
cute. La fel nu sînt notați pe harta
din manual curentii oceanici a-
mintiți în text.
în ce privește înfățișarea relie-
fului, pe harta fizică a Europei din
manual nu este trecută nici o
cîmpie din cele amintite în text.
In afară de aceasta, dacă hărțile
fizice ale Europei și Arsei ar fi
fost colorate, ar fi fost mai intui-
tive și mai de efect.
Pentru predarea materiei, pe
lângă hărțile existente în manual,
mai sînt necesare hărțile poJibce
ale Europei și Asiei. Faptul câ în
carte la fiecare țară studiată se
arată și așezarea ei în cadrul con-
tinentului nu suplinește lipsa unei
hărți politice a continentului stu-
diat, care să prezinte statele în
corelație și în aspectul lor de
ansamblu. Lipsa aceasta iese și
mai mult la iveală dacă ne gîn-
dim că unele exerciții recapitula-
tive cuprinse în manual (de exem-
plu, lucrarea practică de la pa-
gina 61 — „copiați conturul A-
Sl’ei", „colorați cu roșu țările so-
cialiste") pretind elevilor să lu-
creze cu harta politică a conti-
nentului care nu există în
manual.
Pentru formarea noțiunii de
continent ar fi necesară și o hartă
a lumii.
Dorim ca prin aceste observa-
ții să contribuim la îmbunătățirea
manualului ce va fi reeditat.
Prol. GHEORGHE BREHARU
ȘCOALA Șl PRODUCȚIA
Cercul pedagogic
de cunoștințe agricole
începînd cu anul școlar 1961-62
în raionul Curtea de Argeș a luat
ființă cercul pedagogic de cu-
noștințe agricole, în fața căruia
s-a pus, ca principală cerință,
desfășurarea unei activități sus-
ținute pentru îmbunătățirea con-
tinuă a procesului de predare a
acestei discipline în lumina sar-
cinilor actuale și de perspectivă
ale producției agricole.
Cercul și-a început activitatea
prin prezentarea amplă a pro-
gramei și a manualelor de „Cu-
noștințe agricole" și studierea
posibilităților de adaptare a aces-
tora la condițiile locale. Pentru
ca membrii cercului să studieze
problemele teoretice și să poată
efectua în cele mai bune condiții
lucrările practice, sediul cercu-
lui a fost fixat la Centrul școlar
agricol din orașul Curtea de Ar-
geș. Ca membrii ai cercului au
fost cooptați și profesorii-in-
gineri ai Centrului școlar agri-
col care țin lecții deschise, con-
ferințe și efectuează demonstra-
ții pe terenul de cultură și la
ferma școlii.
JnJuna din ședințele cercului
«-a făcut prezentarea noilor ti-
puri de material didactic reali-
zate pentru predarea cunoștințe-
lor agicole. în altă ședință s-a
ținut o lecție deschisă despre
„Clasificarea buruienilor". Folo-
sind timpul bun pînă la venirea
frigului a fost organizată o de-
plasare în comuna Băiculești,
unde s-a ținut o lecție practică
pe terenul școlar cu tema „Des-
fundarea soiului cu casmaua" și
un referat intitulat „Metodele
pentru refacerea structurii solu-
lui". în cadrul cercului s-au stu-
diat probleme legate de condițiile
pedo-climatice și probleme de
economie locală. S-a inițiat efec-
tuarea unei lucrări cu caracter
monografic intitulată „Dezvolta-
rea economică a raionului Curtea
de Argeș"; care va fi gata pînă
la 1 aprilie a.c. Ea va fi folosită
și de organele raionale agricole
pentru documentare.
Ținînd seama de faptul că a-
profundarea cunoștințelor de
specialitate determină calitatea și
- nivelul lecțiilor, s-a recomandat
membrilor pentru studiul indivi-
dual următoarele lucrări: „Pro-
bleme noi privind îngrășarea cu
microelemente în agricultură",
„îndrumător pentru lucrări prac-
tice", „Experiența școlilor din
Dobrogea în organizarea lucră-
rilor practice agricole", revista
„Natura" ș.a.
Organizarea terenului școlar
este una dintre problemele cen-
trale care frămîntă pe membrii
cercului. Pe această linie s-au
purtat discuții despre organizarea
muncii pe terenul școlar și s-a luat
legătură cu secția de învățămînt
și cultură pentru a interveni ca
toate școlile din raion să aibă te-
renuri corespunzătoare în ime-
diata apropiere a școlii. Aceste
terenuri trebuie să devină, prin
nivelul la care se efectuează lu-
crările, adevărate laboratoare
model. O dată cu realizarea aces-
tei cerințe vom trece la organi-
zarea unor concursuri între școli
cu diferite teme de specialitate.
în planul cercului mai figu-
rează probleme în legătură cu
dezvoltarea pomiculturii. La una
din ședințe se va ține cu mem-
brii cercului o lecție de tehnica
altoirii în cadrul fermei și gos-
podăriei didactice a Centrului
școlar agricol, membrii cercului
vor asista la demonstrații de
stropire a pomilor, se vor efec-
tua lucrări de tăiere a coroanei
etc.
Cînd timpul se va încălzi mem-
brii cercului se vor deplasa în
comuna Domnești, unde vor vi-
zita gospodăria agricolă de stat,
urmărind rezultatele obținute în
muncile agricole. O altă ieșire pe
teren va fi în comuna Albești,
unde se va ține o lecție deschisă
și se vor vizita renumitele cul-
turi de căpșuni ale gospodăriei
colective și ale școlii.
Prin toate aceste acțiuni acti-
vitatea noului cerc va contribui
la îmbogățirea bagajului de cu-
noștințe teoretice și practice al
profesorilor, ridicînd calitatea
lecțiilor predate.
Prof. LUCA I. IONESCU
Școala medie nr. 2
comuna Domnești
Un grup de elevi ai Școlii medii „D. Cantemir", ascultînd explicațiile strungarului fruntaș Ion Dobre,
în timpul unei ore de practică în Atelierele Centrale I.T.B.
O valorificare mai largă
a activității practice
Perfecționarea profesorilor-maiștri
Acoidînd întreaga importanță
perfecționării profesorilor-maiștri
cartK predau cunoștințele indus-
trial^cu aplicații practice în ve-
derea ridicării nivelului tehnico-
științific și metodic al pregătirii
elevilor pentru munca în produc-
ție, organele de învățămînt au
inițiat în ultima perioadă acțiuni
numeroase și variate. Astfel, a-
lături de ridicarea nivelului de
pregătire al profesorilor-maiștri
prin cursuri de perfecționare or-
ganizate în preajma începerii a-
cestuî an școlar de numeroase
I.P.C.D.-uri, au fost intensificate
în ultimul timp, cu rezultate po-
zitive, schimburile de experiență
Intre școli, avînd ca obiectiv in-
struirea în producție și cunoaș-
terea felului cum colaborează în
acest scop factorii de răspunde-
re din scoli și întreprinderi. Hi-
4 ciența acestor acțiuni a-a oglin-
dit puternic în creșterea nivelu-
lui de predare -al cunoștințelor
industriale.
După cum ne relatează o
seamă de corespondențe pri-
mite, în numeroase școli ca, de
pildă, Școala medie din Codlea
activitatea practică a elevilor
sub conducerea profesorilor-mai-
ștri are o influență educativă
deosebit de pozitivă. Majorita-
tea reparațiilor curente ale mo-
bilierului școlii sînt efectuate a-
cum în sălile de lucrări prac-
tice pentru tîmplărie, iar la lec-
țiile de lăcătușărie au fost
confecționate numeroase mate-
riale didactice — mașini și in-
strumente complexe — necesare
în predarea lecțiilor de fizică,
chimie etc.
Un rezultat valoros al cursu-
rilor de pregătire și al schimbu-
> iilor de experiență între profe-
sorii-maiștri, efectuate în cadrul
regiunii Brașov îl constituie uni-
hcarea sistemului de planificare
calendaristică al disciplinelor
practice și generalizarea tipuri-
lor de lecții celor mai eficiente.
Cu cîteva luni în urmă între
cercul pedagogic de lucrări
practice din Sibiu și cercul pe-
dagogic corespunzător din Me-
diaș a avut loc un larg schimb
de experiență. Discuțiile purtate
s-au referit atît la organizarea
sălilor de lucrări practice și
conducerea activității elevilor în
întreprinderi cît și la probleme
metodice — alegerea obiectelor
care urmează să fie executate
de elevi în timpul orelor de lu-
crări practice, dezvoltarea la e-
levi a spiritului de muncă inde-
pendentă etc. Numeroase sînt e-
fectele pozitive ale acestui
schimb de experiență. în majo-
ritatea școlilor din Sibiu, bună-
oară, s-a îmbunătățit substanțial
organizarea și dotarea sălilor de
lucrări practice, s-au creat locuri
separate de muncă pentru pro-
iesorii-maiștri și au fost alese
pentru practică scule și dispozi-
tive de construcție modernă. In
ședințele de lucru ale cercului
pedagogic de lucrări practice se
efectuează permanent recenzia
cărților de specialitate recent a-
părute pentru a ține în curent pe
profesorii-maiștri cu tehnica mo-
dernă și tehnologia prelucrării
diferitelor materiale. De aseme-
nea, se acordă o deosebită a-
tenție felului cum profesorii-
maiștri stăpînesc toate operații-
le prevăzute în programa de lu-
crări practice și felului cum cu-
nosc și aplică regulile de teh-
nica securității muncii etc.
Rezultatele pozitive ale acestor
acțiuni subliniază importanța și
necesitatea dezvoltării tot mai
largi a tuturor formelor de acti-
vitate menite să ducă la perfec-
ționarea continuă a profesorilor-
maiștri care predau cunoștințele
industriale cu aplicații practice
în producție.
ezultatele obținute
în munca in-
structiv - educativă
de către școlile care
experimentează in-
struirea în produc-
ție edifică tot mai
convingător asupra valorii și uti-
lității pe care o are pentru învă-
țămîntul din țara noastră legă-
tura directă, nemijlocită dintre
școală și producție. Complexita-
tea problemelor pe care le ridică
realizarea acestei legături cere
din partea cadrelor didactice, a
conducerilor de școli maximum
de atenție și receptivitate, oglin-
dite creator în organizarea între-
gului proces instructiv-educativ.
într-unul din numerele ante-
rioare se relatau cîteva aspecte
desprinse, în această direcție, de
o brigadă centrală care a cerce-
tat activitatea Școlii medii din
Bicaz, subliniind îndeosebi rea-
lizările obținute de profesorii
școlii în legarea predării diferi-
telor discipline de sarcinile con-
crete ale construcției socialiste și
modul cum se oglindește în con-
știința elevilor respectivi mun-
ca în uzină. O preocupare tot atît
de mare pentru ca profesorii să
lege predarea de munca în fa-
brică a manifestat-o și conduce-
rea Școlii medii nr. 1 din orașul
Bacău. Profesori ca G. Agapescu,
S. Fischer, A Ceaușu. Ana Ște-
fănescu, Gheorghe Pîslaru, Ma-
neta Mantei, I. Ocenaș și alții
folosesc cu îndemînare pedago-
gică fiecare lecție, care, bineîn-
țeles se pretează la aceasta, pen-
tru a lega cunoștințele teoretice
de utilizarea lor în producție,
pornind de la munca sau opera-
țiile pe care le execută elevii în
timpul practicii în producție.
La această școală însă nu s a
acordat aceeași atenție valorifi-
cării educative a practicii în
producție. Evident faptul că ele-
vii lucrează direct la strung sau
la un război de țesut (ca în cazul
de față), înseamnă mult pentru
educarea lor în spiritul dragostei
față de muncă și pentru deprin-
derea de a folosi în viață cuno-
ștințele teoretice obținute la di-
ferite discipline. A rezuma valo-
rificarea practicii în producție
numai la aceasta înseamnă însă
să pierdem din vedere posibili-
tăți deosebit de valoroase pentru
realizarea educației comuniste în
general. Ori contractul încheiat
între școală și întreprinderile în
care se desfășoară practica se re-
zumă să stipuleze obligațiile
legate de asigurarea locului de
muncă și a materialelor necesa-
re. Contractul nu prevede nimic
pe linia integrării mai adînci a
elevilor în viața fabricii, a colec-
tivului de muncitori, cum ar fi,
de pildă : organizarea în comun
a unor activități culturale și
sportive, participarea elevilor la
acțiunile obștești etc. Această
deficiență n-a rămas fără ur-
mări. în timp ce la școala medie
din Bicaz marea majoritate a e-
levilor s-au apropiat atît de mult
de uzină, de colectivul de mun-
citori încît încă de pe acum s-au
hotărît să lucreze în uzină după
terminarea școlii, la școala me-
die din Bacău numărul acestora
este mult mai mic. Participînd
șî la alte activități organizate în
fabrică elevii își lămuresc mai
bine eforturile colective pentru
îndeplinirea planului de produc-
ție, cunosc mai în adîncîme abne-
gația cu care luptă muncitorii
pentru traducerea în viață a sar-
cinilor puse de partid în vederea
necontenitei dezvoltări a indus-
triei și economiei naționale.
Toate acestea au darul să-i însu-
flețească șî pe ei în munca pe
care o desfășoară, să le cultive
spiritului colectivist de muncă,
să înțeleagă mai bine frumusețea
muncii în producție.
Școala medie nr. 1 din Bacău a
obținut rezultate foarte bune în
organizarea activității care se
desfășoară în sălile de lucrări
practice ale școlii. Ea dispune
de două săli de lucrări practice
de lăcătușărie și o sală pentru
lucrări practice de tîmplărie.
Cele trei săli de lucrări practi-
ce sînt bine utilate. Fiecărui e-
lev i se asigură locul de muncă
corespunzător, ceea ce înlătură
eventualele pierderi de timp. în
conformitate cu programa școla-
ră, elevii învață să prelucreze
lemnul și metalele, executînd o-
perații ca tăiere, pilire, șlefuire,
trasare, găurire etc., apelind în
fiecare din ele la cunoștințele
teoretice de geometrie, aritmeti-
că. fizică etc.
în ce privește influența educa-
tivă pe care o exercită activi-
tatea în sălile de lucrări prac-
tice asupra elevilor, este sem-
nificativ faptul Că s-a îm-
bunătățit simțitor disciplina, a
crescut spiritul de într-aju-
torare al elevilor. în legătură cu
aceasta menționăm inițiativa e-
levilor și a maiștrilor-instructori
de a lucra diferite materiale cu
care au înzestrat sălile de lucrări
practice ale unor școli de 8 ani.
Și în sfîrșit, ultima problemă
pe care o ridicăm în articolul de
față privește predarea lecțiilor
de tehnologie. Conducerea Școlii
medii nr. 1 din Bacău s-a îngri-
jit ca lecțiile de tehnologie și de-
sen tehnic să fie predate de spe-
cialiști cu practică îndelungată,
ingineri din producție. Aceasta
asigură un nivel științific ridicat
predării tehnologiei și desenului
tehnic. Lecțiile de tehnologie
predate de tov. Mircea Mereacre
la clasa a VlII-a „B“ reușesc
să-i pregătească temeinic pe elevi
cu cunoștințele prevăzute în pro-
gramă. Merită relevată străduin-
ța profesorului de a-și familiari-
za elevii cu vocabularul adecvat.
El insistă asupra măsurilor pe
care le ia partidul pentru dez-
voltarea industriei exemplificîn-
du-le cu date și cifre din docu-
mentele de partid. Lecția reca-
pitulativă — fabricarea oțelurilor
a fost ilustrată cu date privind
dezvoltarea actuală a industriei
producătoare de oțel și cu cifre în
măsură să formeze imaginea
perspectivelor acesteia la sfîrși-
tul șesenalului.
Predarea lecțiilor de tehnologie
și desen tehnic înregistrează la
școala medie din Bacău și unele
deficiențe care pot și trebuie să
fie înlăturate. Astfel, doi dintre
profesorii care predau tehnologia
și desenul tehnic, ingineri în
producție, nu au cunoștințele ne-
cesare de metodică. La o lecție
de desen la clasa a IX-a „A" tov.
ing. Valentin Popa deși a asigu-
rat un conținut științific cores-
punzător lecției sale „Intersec-
ția a doi cilindri și intersecția
unui cilindru cu un con", a expus
grăbit, nelăsînd elevilor timp su-
ficient de gîndire, din care pri-
cină cunoștințele predate n-au
putut fi însușite în măsura aștep-
tărilor. O parte din elevi nefiind
antrenați la lecție și-au căutat
diferite divertismente, urmărind
desfășurarea lecției din cînd în
cînd și mai mult de formă.
în lecțiile de tehnologie ținute
de tov. inginer Aurică Avram in-
tervin. dimpotrivă, pauze lungi
între formularea întrebărilor și
solicitarea răspunsurilor, în expu-
nerea materialului, ceea ce scade
de asemenea atenția clasei. Con-
ducerea școlii a asistat la lecții
de tehnologie și desen tehnic, și
a dat unele îndrumări menite să
orienteze pe profesorii respec-
tivi în însușirea unor metode de
predare mai eficiente. Credem
însă că cu ajutorul pe care tre-
buie să-l dea școala în privința
metodicii predării trebuie să
meargă și mai departe. Este in-
dicat, de pildă, ca acești tovarăși
să fie antrenați în activitatea co-
misiilor metodice, să fie mai des
asistati la lecții și, de asemenea,
Să fie invitați să participe la lec-
țiile profesorilor cu experiență
îndelungată.
Activitatea școlilor care expe-
rimentează instruirea practică în
producție se cuvine să stea mai
mult în atenția secțiilor de învă-
tămînt și cultură și a comitete-
lor sindicatelor din învățămînt.
Polarizînd atenția noastră în
spre organizarea și desfășurarea
instruirii practice in producție,
preocupîndu-ne de valorificarea
tuturor posibilităților instructive
și educative pe care ni le oferă
practica, contribuim la tot mai
strînsa legare a învățămîntului
de viață, la îndeplinirea uneia
din cele mai importante sarcini
puse de partid în fața școlii.
ION APOLZAN
membru în prezidiul Uniunii
Sindicatelor din Instituțiile de
învățămînt și Cultură
iNVĂTĂMtNT PROFESIONAL țl TEHNIC
Viitorilor mecanizatori —
o temeinica pregătire practică
Sfat intre colegi după o lecție de desen tehnic la Școala profesională
a Uzinelor de mașini electrice din București
FILMUL DIDACTIC
la lecțiile de tehnologie
Folosirea proiecțiilor cinemato-
grafice la lecțiile de tehnologie
poate lămuri unele aspecte de
funcționare a mașinilor și agre-
gatelor, completînd uneori și pre-
zentarea construcției și funcțio-
nării unor subansamble interioa-
re prin intuirea directă, nemij-
locită.
Prin filmare lentă se pot de-
monstra, pe faze izolate sau în
succesiune prelungită, acțiunile
care se petrec rapid în realitate,
ca, de pildă, acțiunile ciocanului
pneumatic de nituit, interacțiu-
nea dintre daltă și metal în mo-
mentul lovirii etc.
Prin filmare rapidă se pot lă-
muri procese care in realitate
durează mult — fenomenul de
umflare a metalului la filetarea
cu tarodul și cu filiera sau sor-
tarea prafului abraziv prin de-
cantare.
Utilizarea trucajului cinemato-
grafic este de mare importanță
în filmul didactic, cu condiția să
nu falsifice adevărul. Prin tru-
caj devine posibilă observarea
faptelor ascunse intuiției nemij-
locite, directe. Astfel devine cla-
ră funcționarea unui motor în ce
privește procesele termice inter-
ne, difuziunea metalelor, usca-
rea artificială, lipirea metalelor,
îndoirea, tratamente termice, ro-
darea Și lustruirea, hidrodinami-
citatea ungerii fusului etc. De
asemenea, trebuie menționate
procedeele microcinematografiei
și roentgenoinematografului care
redau procese interne neobserva-
bile, cum ar fi procesul de aș-
chiere cu unelte tăietoare, proce-
sul de redare cu materiale abra-
zive. procesul de uzură, umple-
rea găurii cu corpul nitului în
timpul nituirii la cald.
Filmul nu numai că dă o ima-
gine viu luminată și uneori colo-
rată a obiectului sau fenome-
nului permițind în cele mai bune
condiții intuiția, ci lărgește sfera
cunoașterii prin mișcare și prin
sunetele specifice anumitor pro-
cese tehnice șl fenomene (zgomo-
tul angrenajului, zgomotul me-
canismului bielă-manivelă, alune-
carea cristalelor de staniu la în-
doirea lui etc.).
O deosebită importanță are fii"
mul didactic și la însușirea ope-
rațiilor tehnologice. Astfel sînt
multe dintre operațiile de bază
din lăcătușărie și strungărie care
nu sînt demonstrabile în sensul
analitic intim al fenomenului.
Operația de tăiere prin așchiere
bunăoară, ar putea fi mult mai
bine studiată cu ajutorul unui
film didactic anume turnat. In
acest scop trucajul sau desenul
animat vor da rezolvarea proble-
mei. La explicarea uzurii tăișu-
lui. fără folosirea filmului di-
dactic. acțiunea dintre așchie și
fața de degajare a penei rămîne
deseori o taină pentru elevi, pen-
tru motivul că fenomenul nu
poate fi priceput în mod direct.
Sînt de asemenea necesare filme
care să explice tăierea fără aș-
chiere fie cu dalta, fie cu foar-
fecă. deoarece fazele de presare,
strivire și deplasare par imagina-
re atunci cînd sînt demonstrate
doar pe bază de planșe. îndrep-
tarea barelor, tablelor, fenomenul
de refulare și întindere, modul
cum lucrează vîrful burghiului și
multe altele pot fi cu greu înțe-
lese doar pe bază de expuneri și
explicații cu ajutoi'ul desenului
și al planșelor.
Ce se întîmplă cu tija nitului în
timpul nituirii, care sînt fazele
elastice, elasticoplastice și plasti-
ce ? Cum se desfășoară procesul
intern al funcționării unui turnai
sau convertizor ? Cum se efec-
tuează laminarea, matrițarea,
tratamentele termice și termo-
chimice ? La toate aceste între-
bări filmul ne ajută să răspun-
dem mai clar, aduce o imagine
puternică a realității în clasă, în
atelierul-școală.
lată doar cîteva fapte care tre-
buie să determine o orientare
nouă, mai dinamică, atît în rîn-
dul nostru, al cadrelor didactice,
care să găsim mijloacele cele
mai eficiente pentru utilizarea
filmului la lecție, cît și din partea
instituțiilor care au sarcini în
producerea filmelor didactice.
Prof CONSTANTIN BENGU
Ritmul rapid al mecanizării
agriculturii impune ca in cîțiva
ani să se pregătească un număr
de peste 60.000 de mecanizatori
agricoli pentru a conduce cele
aproximativ 100.000 de tractoare
fizice, peste 70.000 de semănă-
tori, peste 43.000 de combine
pentru recoltatul cerealelor pă-
ioase, peste 8.000 de combine
de porumb, precum și celelalte
mașini agricole de care va dis-
pune țara noastră la sfîrșitul
planului șesenal. în acest scop
rețeaua școlilor profesionale
de ucenici mecanici agricoli a
fost extinsă, înființîndu-se noi
unități școlare pe lingă stațiu-
nile de mașini și tractoare și
gospodăriile agricole de stat
care pot asigura condiții bune
de școlarizare.
Una din problemele de bază
ale pregătirii mecanicilor agri-
coli este organizarea și desfășu-
rarea instruirii practice, în așa
fel incit acești tineri să cunoas-
că nu numai conducerea trac-
torului și exploatarea mașinilor
agricole, ci să-și însușească cu-
noștințe și deprinderi practice
de lucru pentru întreținerea și
repararea acestora, deci să cu-
noască lăcătușăria și ajustajul,
să știe să execute operațiile de
trasare, pilire, găurire, filetare,
nituire, răzuite, lipire, forjare,
tratamente termice etc. Uceni-
cii trebuie să-și formeze deprin-
derile pentru efectuarea aces-
tor operații mai ales în anul
I, sub conducerea maistrului-
instructor, în atelierul-școală.
Controlul efectuat recent la
școlile de mecanici agricoli din
regiunea Galați a dezvăluit că
în unele unități nu le sînt asi-
gurate ucenicilor toate condiții-
le materiale și metodice pentru
însușirea cunoștințelor și de-
prinderilor necesare efectuării
lucrărilor de a.justa.j. Astfel, în
unele școli atelierele pentru
ucenicii anului I nu au fost
încă bine organizate, resimțin-
du-se lipsa meselor de lucru și
a menghinilor, din care cauză
orele prevăzute pentru instrui-
rea practică se desfășoară aici
tot sub forma unor lecții teo-
retice. Lipsa de organizare este
mai evidentă însă la acele școli
care dispun de utilajul necesar
dar, datorită folosirii atelieru-
lui numai într-un singur schimb
(6 ore pe zi), nu asigură tutu-
ror ucenicilor posibilitatea să
lucreze efectiv.
Datorită faptului că în majo-
ritatea școlilor profesionale de
mecanizatori cadrele didactice
de specialitate predau pentru
prima dată în învățămînt, exis-
tă deficiențe și în organizarea
și desfășurarea lecțiilor de ins-
tructaj, în alegerea lucrărilor
care urmează să fie executate
de ucenici și întocmirea schițe-
lor și a proceselor tehnologice.
Analiza situației existente în
aceste școli demonstrează că
există largi posibilități pentru
îmbunătățirea substanțială a
organizării și desfășurării in-
structajului practic.
Astfel în vederea procurării
utilajului și sculelor pentru or-
ganizarea și dotarea atelierelor,
directorii școlilor de mecaniza-
tori pot lua legătura cu școlile
de meserii ce aparțin sfaturilor
populare care le pot executa
Un succes binemeritat
De curind a avut loc în sala de
gimnastică a Școlii medii „lacob
Mureșanu" din Blaj etapa re-
gională a campionatului republi-
can școlar pentru învățământul
de cultură generală și profesio-
nal pentru anul 1961/62 la volei
băieți și fete. întrecerile au fost
viu disputate, echipele dovedind
o bună pregătire fizică și tehnică,
aplaudată de numeroșii specta-
tori prezenți zilnic pentru a-și în-
curaja echipele favorite.
Au cîștigat atît la băieți cît și
la fete echipele Școlii de meserii
din Sibiu — antrenori profesorii
Vasile Ceclan și L Jantovan —
care, mai bine pregătite din punct
de vedere fizic și tehnic, au dis-
pus in finală de Școala medie
mixtă din Blaj.
Semnificativ -pentru dezvolta-
rea deosebită a activității spor-
tive în școlile profesionale teh-
cele necesare la cerere — în
cazul că nu le au în stoc — așa
cum de fapt s-a realizat practic
în numeroase ocazii.
în școlile unde sînt organiza-
te ateliere cu circa 20 locuri de
muncă se poate efectua instru-
irea practică în bune condițiuni
a 80 ucenici din anul I, res-
pectiv a două clase, prin folo-
sirea atelierului în cîte două
schimburi, unul dimineața de
la ora 7 la 13, iar al doilea de
la orele 13,30 la 19,30.
Unele conduceri de școli se
pling că întîmpină greutăți în
legătură cu existența unui dis-
ponibil redus de scule, în reali-
tate aceste scule ar putea fi
confecționate în atelierele-școa-
lă, chiar în cadrul lecțiilor de
instructaj practic, dacă nu ar
exista o defectuoasă planifica-
re a lucrărilor. De exemplu, în
majoritatea școlilor li se dă
tuturor ucenicilor să execute
același obiect, (chiar și în școli
unde sînt aproape 200 de uce-
nici în anul I) în loc să se re-
partizeze, așa cum este indicat,
obiecte diferite pe grupe de
instruire practică. Bunăoară, la
o școală cu 80 de ucenici — 4
grupe în anul I — se pot da
spre executare, în același timp,
patru obiecte (daltă cu gura
lată, echer de 90°, ciocan și
compas pentru trasat). în fe-
lul acesta se va reuși într-un
termen scurt completarea a
20 truse individuale.
O parte dintre maiștri-ins-
tructori caută să motiveze de-
ficiențele privind executarea
sculelor, prin lipsa oțelului de
calitate. în fapt am constatat
cu ocazia acestui control că,
atît în - S.M.T.-uri cît și în
G.A.S.-uri există numeroase re-
surse care pot fi utilizate în
scopul confecționării unor scu-
le de calitate. Astfel, din bolțu-
rile uzate care nu se mai folo-
sesc la șenilele tractoarelor se
pot confecționa dălți și alte
scule rezistente, iar din tijele
de supape devenite inutilizabi-
le se pot confecționa, în bune
condițuni, domuri, punctatoa-
re etc.
Socotesc necesar să se acor-
de o atenție deosebită alegerii
lucrărilor ce urmează a fi exe-
cutate de ucenici, corespunză-
tor temelor prevăzute în pro-
grama pentru instruirea practi-
că. Maiștrii-instructori trebuie
să aibă în vedere ca lucrările
pe care le planifică să cuprin-
dă toate operațiile prevăzute
pentru perioada respectivă. Să
pornim astfel, chiar de la o-
perația de trasare, îneît la ope-
rația următoare — tăierea —
să dispunem de un grup de pie-
se la care să se poată folosi
uneltele cel mai diferite — dal-
ta, fierestrăul pentru tăiat me-
tale, foarfecă pentru tăiat tab-
la etc. în alegerea pieselor se
vor avea în vedere și operațiile
ce urmează a fi executate mai
tîrziu — filetarea, nituirea, li-
pirea etc. Putem alege în acest
scop piulițe pătrate și exagona-
le, pîlnii și câni pentru ungerea
mașinilor, machetele unor ma-
șini agricole mai simple etc.
Filetarea se poate aplica în afa-
ră de piulițe și la executarea
diferitelor șuruburi pentru ma-
șinile agricole, precum și la
nice și de meserii este faptul că în
clasamentul general al competi-
ției, atit ța băieți cît și la fete,
pe primele locuri s-au clasat și
alte echipe reprezentative ale a-
cestor școli. Astfel la băieți, pe
locul III s-a clasat echipa Școlii
profesionale de mecanici agricoli
din Sighișoara, pe locul IV echipa
Școlii profesionale hidromeca-
nice din Brașov, iar pe locul VI,
Școala profesională petrol-chimie
din Mediaș. La fete, în afara e-
chipei Școlii de meserii din Sibiu
clasată pe primul loc, au mai o-
cupat poziții fruntașe în clasa-
ment echipa Școlii profesionale a
uzinelor „Vitrometan" din Me-
diaș (locul VI) și echipa Școlii
profesionale din Cisnădie (locul
VIU).
Prof. MIMAI DUMITRU
Consiliul regional U.C.F.S.
Brașov
ghiarele de la sapele rotative
care sînt reparate și fixate apoi
pe disc prin strîngerea în piu-
liță, metodă utilizată în multe
S_M.T.-uri.
în desfășurarea unora dintre
lecțiile de instructaj practic am
constatat de asemenea deficien-
țe, mai ales în ceea ce priveș-
te -îmbinarea strînsă a predă-
rii cunoștințelor teoretice cu
formarea deprinderilor practice,
în unele cazuri, instructajul
introductiv se desfășoară sub
forma unor lecții de tehnologie
excluzîndu-se complet demon-
strația, iar lucrările practice
care se execută în continuare
se referă la cu totul altceva.
De exemplu, la unul dintre ins-
tructajele la care am asistat
s-a explicat ucenicilor despre
filetare, iar lucrarea practică
efectuată în continuare a fost
pilirea echerului de 90°. Desi-
gur că un asemenea procedeu
influențează negativ pregătirea
practică a ucenicilor. De aceea
se impune cu tărie studiul a-
profundat de către toți maiștrii-
instructori a îndrumă! c! r^.
metodice privind lucrările .ie
lăcătușărie elaborate de cabi-
netele metodice pentru insăță-
mîntul profesional și tehnic și
aplicarea consecventă a indica-
țiilor cuprinse in aceste îndru-
mătoare.
Programa de instruire prac-
tică prevede un număr aprecia-
bil de ore pentru fiecare temă,
cu scopul ca ucenicii să-și for-
meze deprinderi practice de
lucru temeinice în efectuarea
operației respective. Unii mai-
ștri-instructori din școlile pro-
fesionale de mecanizatori au în-
țeles în mod greșit că aceasta
înseamnă efectuarea consecuti-
vă a tuturor orelor repartizate
pentru o temă cu aceleași unel-
te, asupra aceluiași fel de piese.
Dacă am lua, de pilda, te-
mele trasarea, tăierea și de-
cuparea metalelor, pilirea — ne
dăm seama că prin efectua-
rea tuturor orelor respective
din programă ucenicii vor fi
nevoiți să facă exerciții de lua
iere și decupare a metalelor
timp de 4 zile cîte 6 ore pe zi,
să lucreze 18 ore in șir la tra-
sare, iar apoi să efectueze 72
de ore lucrări cu pila. Nu este
de mirare desigur că în condi-
țiile unei asemenea organizări
a lecțiilor, ucenicii obosesc re-
pede, atenția lor devine insta-
bilă, interesul pentru > muncă
scade.
Pentru ca exercițiile să fie
eficiente, ele trebuie repartiza-
te judicios în timp, astfel în-
eît să fie cît mai interesante,
mai variate. De aceea este ra-
țional ca un grup de teme, cum
este acel din exemplul anterior,
să fie studiat paralel, iar lec-
țiile de instruire practică să
fie astfel organizate îneît la
unele dintre ele să alterneze
exercițiile de dăltuire, tăiere cu
fierăstrăul și tăiere cu foarfe-
că, iar la altele, exercițiile de pi-
lire cu cel de trasare etc.
O atenție deosebită se va a-
corda, in toate etapele instrui-
rii, completării corecte a ca-
ietelor de practică de -a re
toți ucenicii. Aceste cai. .
buie să cuprindă, in afiră de
definirea operației. indicarea
sculelor cu care se face lucrarea,
schițele și procesul tehnoltwie
al obiectelor ce se execută in
atelier. Trebuie ca în procese-
le tehnologice să se prevadă ro-
lul piesei, calitatea materialului
din care se execută piesa, scu-
lele și dispozitivele care se
folosesc, cum se execută Ciec.«-
re operație etc.
Prin asigurarea bazei didacti-
co-materiale necesare instruirii
practice, alegerea unor lucrări
cît mai variate, folosirea meto-
delor și procedeelor moderne de
lucru în cadrul instruirii și res-
pectarea principiilor pedagogice,
.școlile de mecanizatori au toa-
te condițiile să asigure formarea
unor deprinderi practice corec-
te de muncă ucenicilor din anul
I, ceea ce va permite ca in
anii II și III aceștia să execute
lucrări de bună calitate în p
cesul de reparații al tractoare-
lor și mașinilor agricole.
Ing. N. CĂPĂTOIL
inspector general în M.I.C.
Corul de copii al Clubului muncitorilor din învățămînt în timpul unui concert dat în cinstea profesorilor
și învățătorilor lor.
Noutăți în literatura
pedagogică sovietică
„Dezvoltarea gîndirii la lecțiile de citire
explicativă"
în
A. 1.
va
dirii
citire
această lucrare autoarea
Lipkina dezvăluie cîte-
particularități ale gîn-
elevilor la lecțiile de
explicativă și scoate în re-
tinere
talente
învățămînt
n fiecare duminică
aproape 300 de e-
levi din mai toate
școlile Capitalei se
adună în sala de
festivități a Clubu-
lui sindicatelor din
— București. Sînt e-
levi care au în catalog numai
note bune, cu o comportare dis-
ciplinată și care îndrăgesc mu-
zica. După ora 10, din piepturile
lor tinere răsună cristalin cînte-
ce minunate care se fac auzite în
întreg clubul și mai departe în
stradă, împrăștiind
ioșie.
Repetă corul de
bului sindicatelor
mint.
peste
copii
din
tot vo-
al Clu-
învăță-
Cel care ascultă pentru prima
dată corul rămâne impresionat
de siguranța interpretării, de fi-
delitatea și ușurința cu care sînt
redate cele mai subtile nuanțări
ale partiturii și se gîndește pro-
babil că se află în fața unui cor
cu vechi tradiții, cu o existență
îndelungată. Dar nu, vîrsta co-
rului este foarte tînără, iar tradi-
țiile abia au început să se înfi-
ripe. După doi ani și jumătate
de la înființare ansamblul a
căpătat însă altceva, ce nu se
datorează timpului, ci numai
muncii perseverente : maturitate
artistică.
Bilanțul scurtei sale existențe
este deosebit de frumos : 30 de
concerte la care au participat o-
proximativ 15.000 de spectatori,
14 cintece imprimate și transmi-
se de nenumărate ori în cadrul
emisiunilor de radio, un specta-
col televizat, exemplificări în
cadrul concertelor-lecție prezen-
tate de Filarmonica de stat
„George Enescu", imprimări pen-
tru cinematografie etc., etc. Fie-
care manifestare publică a con-
stituit un eveniment în viața co-
rului. în viața fiecărui corist. A-
ceeași bucurie i-a cuprins pe toți
atunci cînd au cintat pe scena
școlii lor în fața colegilor sau
cînd au concertat pe scena Ate-
neului R.P.R., în fața profesori-
moașelor succese pe tărîm artis-
tic il are dirijorul acestuia, pro-
fesorul Mircea Bădulescu. Cu
deosebit tact pedagogic, prin-
tr-o muncă susținută, profesorul
a reușit să conducă singur și să
se facă ascultat de un colectiv
mare — aproape 300 de elevi.
Secretul acestei reușite constă Și
în faptul că repetițiile corului
au fost transformate în adevă-
rate lecții asupra frumosului.
Repertoriul — una din principa-
lele preocupări ale prof. Mircea
Bădulescu — a fost alcătuit cu
cea mai mare atenție și el atra-
ge pe elevi, le face munca mai
frumoasă și mai interesantă. As-
tăzi programele prezentate la
concerte sînt deosebit de variate
cuprinzînd, pe lingă cintece pio-
nierești și cintece pentru copii,
arii din operele lui Verdi, We-
ber, Gounod. Un loc important
îl ocupă în repertoriu frumoa-
sele cântece închinate patriei și
partidului, cintece nelipsite din
nici un concert.
Un alt secret al reușitei este
faptul că dirijorul este apropiat
de fiecare corist în parte, un
prieten mai mare, cunoaște
bucuriile si necazurile fiecăruia,
îi vizitează des la școală și in
familie, le organizează timpul li-
ber în mod plăcut și instructiv.
De bună seamă că toată
ceastă frumoasă activitate
a-
nu
re-
putea fi dusă cu asemenea
zultate dacă în întreaga sa acti-
vitatea corul de copii al Clubu-
lui sindicatelor din învățământ
din Capitală nu ar fi primit
un sprijin prețios din partea sec-
ției de învățămînt a Sfatului
popular al Capitalei și a condu-
cerii școlilor din care fac parte
coriștii.
încheind rindurile acestea nu
putem să nu amintim planurile
de viitor ale corului : cît mai
multe concerte în școli și în ca-
sele de cultură ale tineretului.
In curînd, la 18 februarie, un
concert în sala Teatrului C.C.S.
cu un repertoriu nou. Tot în
luna februarie încep repetițiile
formației de operetă, născută din
mijlocul corului de copii.
AL. I. VLADIMIR
lief metodele care contribuie la
un progres în dezvoltarea inte-
lectuală a copilului. Ea se opreș-
te asupra locului pe care îl ocu-
pă analiza și sinteza, abstracti-
zarea și generalizarea în proce-
sul de gîndire a elevilor, orientat
spre însușirea materiilor de în-
vățămînt.
Analiza și sinteza se aplică,
îmbinate, la studiul abecedaru-
lui, inclusiv la lecțiile de
citire explicativă. Extragerea din
text a materialului pentru răs-
puns la problemele puse de în-
vățător, divizarea textului în
părți și stabilirea titlurilor aces-
tora, alcătuirea planului textu-
lui, repovestirea celor citite și
reproducerile selective asociază
formele complexe ale analizei și
sintezei.
Dezvoltarea gîndirii elevilor în
procesul învățării depinde, în
bună parte, de măsura în care
profesorul, în mod conștient, își
propune în activitatea sa peda-
gogică această sarcină. Autoarea
cercetează, în această direcție,
criteriile și indicii dezvoltării in-
telectuale a copiilor. Ea arată că
sușirea cunoștințelor unui obiect
de învățămînt. El se răsfrînge
totodată asupra proceselor inte-
lectuale ale elevilor, desăvîrșin-
du-le tot mai mult. Drept urma-
re, procesele intelectuale ating
un asemenea nivel de dezvoltare
îneît devin procedee generaliza-
te ale gîndirii, pe care elevul Ie
poate reporta dintr-o anumită
sferă a activității în alta. Aceasta
este ceea ce caracterizează nu
numai fondul cunoștințelor ele-
vilor, ci chiar nivelul gîndirii lor.
încă din primele zile petrecu-
te de copil în școală, un loc im-
portant la lecțiile de lectură îl
ocupă repovestirea textului citit.
Repovestirea activizează nu nu-
mai memoria, ci și spiritul de
analiză, de sinteză, de prelucra-
re a unei teme, de abstr^'-'z-ar^
și generalizare. în clasa a II a,
cînd elevul e pus să divizeze tex-
tul în părți, să intituleze părțile
etc., procesele intelectuale se
dezvoltă și mai mult. O dezvol-
tare deosebită
cunosc aceste
dezvoltarea intelectuală este
le-
gată în modul cel mai strîns de
însușirea cunoștințelor, însă nu
poate fi redusă la aceasta. K. D.
Ușinski sublinia ca mintea se
dezvoltă numai prin cunoștințe
active, reale.
Rezultatul proceselor de anali-
ză — sinteză, abstractizare —
generalizare, nu se rezumă la în-
procese în clasa a IV-a, cînd ele-
vul trebuie să alcătuiască pla-
nul unei bucăți citite.
Sarcina de căpetenie a profe-
sorului este să folosească toate
iceste posibilități.
Scopul lucrării este nu numai
să determine anumite particula-
rități ale gîndirii elevilor, ci mai
ales să arate căile care duc la
dezvoltarea și perfecționarea ei.
Cartea se adresează profesorilor
și metodiștilor școlilor elemen-
tare, colaboratorilor științifici
din domeniul psihologie:, și al
pedagogiei.
VICTORIA POPOVICI
BNVAȚAMBINITOIL IPESTE H©TA^E
lor. la stația de radioficare
comuna Bolintinul din Vale
tun de elevii de la școala
sat, în studioul de concerte
Radioteleviziunii împreună
din
ală-
din
al
cu
corul mare și orchestra simfoni-
că Radio.
în scurta istorie a corului se
înscriu și alte pagini frumoase :
legăturile de prietenie și schim-
burile de experiență cu pionie-
Criza prin care trece învăță-
mântul de toate gradele din ță-
rile capitaliste s-a agravat in-
tr-atît îneît nici oficialitățile,
nici presa burgheză nu mai pot
trece sub tăcere această alarman-
tă stare de lucruri. Despre lipsa
acută de clădiri corespunzătoare
pentru școli, despre insuficiența
fondurilor alocate nevoilor în-
vățământului vorbesc tot mai
frecvent statisticile guvernamen-
tale, ziarele de cele mai diferite
orientări și oamenii de stat din
Occident. Constatările lor sînt
atît de elocvente îneît publicarea
cîtorva din ele este suficientă
pentru a ne da o imagine edifi-
catoare asupra situației învăță-
mântului în țările capitaliste.
nu au calificarea cerută de exer-
citarea profesiunii lor.
Ziarele din New York
au
publicat nu demult extrase din
rapoartele directorilor a 845 de
școli, din totalul de 860 de școli
ale statului New York, adresate
inspectoratului școlar. în aceste
rapoarte se atrage atenția asu-
pra condițiilor îngrozitoare în
care se află școlile din statul
respectiv. „în timpul ploilor a-
bundente coridorul prin care tre-
buie să treacă copiii pentru a in-
tra în sălile de clasă se umple cu
apă care atinge un nivel înalt"
— scrie directorul
Bronx.
® După aprecierea
lor, în Franța lipsesc
școlii din
sindicate-
cca. 30.000
rii din Bocșa Română, Reșița
Cimpulung Muscel, zilele :
moașe de tabără petrecute
munții Făgăraș, vizitele în
: și
f ru-
in
co-
lectiv la muzee și expoziții etc.
Toate acestea au făcut din co-
riști o familie unită, deși școlile
de unde provin sînt diferite Și
vîrstele la fel. Soliștii corului —
• Chiar în S.U.A. — cea mai
dezvoltată țară capitalistă —
învățămîntul trece prin dificul-
tăți extrem de grele, recunoscu-
te de însuși președintele Kenne-
dy.
în mesajul cu privire la învă-
de învățători și profesori. Numai
școlile primare au nevoie de
14.000 de învățători noi în fieca-
re an. Pe de altă parte, majori-
tatea elevilor sînt nevoiți să în-
vețe în condiții foarte grele.
țămîntul din
zilele trecute
S.U.A., adresat
Congresului, J.
în bugetul pe
sînt prevăzute
anul 1962
nu
decît mai puțin
numeroși și talentați—au,
menea vîrste diferite de
cuța Carmen Solcan —
vîrsta de 10 ani are deja
tec imprimat la radio —
de ase-
la mi-
oare la
un cin-
și pînă
la Lucian Marinescu student în
anul II la conservator (clasa pro-
fesorului Octav Enigărescu).
Un deosebit merit în organi-
zarea corului și în obținerea fru-
Kennedy a reafirmat că în țară
există 8 milioane de persoane în
vîrstă de peste 25 de ani, care
practic sînt analfabete. El a sub-
liniat că aproximativ un milion
de tineri care sînt în prezent
șomeri, nu și-au terminat stu-
diile. Kennedy s-a referit și la
proasta salarizare a cadrelor di-
dactice și a reamintit că peste o
cincime din profesorii de la
școlile elementare și secundare
de jumătate din fondurile nece-
sare construcției de școli, deși,
după cum subliniază ziarul
„L'Humanite", numai în provin-
cia Vendee, din cauza lipsei de
fonduri pentru școlile laice, exis-
tă deja 55 de comune lipsite de
școli publice și planează amenin-
țarea de-a fi închise alte 103
școli care sînt într-o situație cri-
tică".
• Potrivit statisticilor oficiale
în ITALIA există peste 5 mili-
oane de neștiutori de carte.
Funcționari superiori ai Ministe-
rului Instrucțiunii Publice au a-
rătat că în afara acestor anal-
fabeți mai există încă 7 milioa-
ne de semianalfabeți, deoarece
„38 la sută din școlarii italieni
nu ajung să termine cele patru
clase elementare".
Datorită lipsei de încăperi a-
decvate, un număr mare de co-
pii italieni rămîn în afara școlii.
Astfel, numai la Roma lipsesc
3.500 de săli de clasă. „Problema
— scrie revista burgheză „Tem-
po" — se pune începînd cu școa-
la elementară, care, după cum
s-a calculat, are nevoie de încă
47.143 de clase noi". Referindu-se
Ia celelalte grade de învățămînt
și în special la cel superior, re-
vista subliniază: „Oriunde îți
îndrepți privirea. întîlnești nu-
mai lucruri neplăcute : sălile de
cursuri sînt prea puține, labora-
toarele insuficiente, aparatura
necorespunzătoare, profesorii sînt
prea puțini, fondurile reduse...".
Cauza principală constă în pri-
mul rînd în lipsa de fonduri. Po-
trivit datelor UNESCO „Italia
se află printre ultimele țări în
Europa în ceea ce privește fon-
durile alocate de stat pentru în-
vățămînt pe cap de locuitor".
raai. Este păcat că familiile aces-
tor oameni tineri, care na au
avut norocul să fie bogate, nu
își pot permite să-și lase copiii
la studii. De partea cealaltă exis-
tă acei părinți care scriu pe for-
mularele de înscriere în univer-
sitate : fabricant, comerciant
sau om de afaceri. Pentru acesta
familii
lor nu
ta te".
e In
redacția SI ADMINISTRAȚIA» București, piața Scialell ar, L Telefon 17.W20, Tlj
înstărite, studiile copiilor
prezintă nici o dificul-
întreaga GERMANIE OC-
9 „în institutele noastre de în-
vățămînt superior — relatează
ziarul burghez „Arbeiter Zei-
tung" din AUSTRIA — numai 5
Ia sută dintre studenți sînt fii de
muncitori și 4 Ia sută fii de tă-
CIDENTALA se simte o lipsă
tot mai acută de profesori și da
școli. Conform datelor oficiale,
în 1961 școlile medii și elemen-
tare duceau lipsă de 100.OM de
profesori. In landul Hessen lip-
sesc 2.430 de săli de clasă și mai
mult de 50 la sută din elevi în-
vață în clase supraaglomerate.
Condițiile proaste de studiu au
o influență dăunătoare și asupra
pregătirii elevilor. Ziarul „Sud-
deutsche Zeitung" arată că in
1960, 12,6 la sută din elevii șco-
lilor elementare nu au prom x-A
clasa.
Nici situația în învățămîntul
superior nu este mai bună. Anul
trecut, instituțiile de învățăm nt
superior au dus lipsă de 1.21*
profesori, 2.710 lectori și ă.32t de
asistenți. Profesorul F. Klenk da
la Universitatea din Koln, a de-
clarat că această universitate njl
numai un sfert din numărul
profesori necesari pentru a asi-
gura studenților o pregătire -
respunzătoare.
PROBLEME tCUCATIVE
r Despre disciplina
la lecții
Cine nu-și amintește de si-
tuații cînd, tocmai la mijlocul
unei ore, a fost nevoit să între-
rupă expunerea lecției și, cu toa-
tă amărăciunea majorității cla-
sei, să se ocupe de un caz de
indisciplină ? Cîtă indignare pro-
voacă aceste abateri, cîtă supă-
rare celorlalți elevi ! Intervenim
atunci cu observația, ne pierdem
firul expunerii, clasa este deru-
tată, încît reluată, lecția nu mai
poate fi prezentată cu aceeași
căldură, ascultată cu același in-
teres, și-și pierde din scopul ur-
mărit. Desigur, prin astfel de si-
tuații am trecut cu toții.
Nu este vorba însă aici de aba-
terile grave de la disciplina șco-
lară, în care avem de-a face cu
elemente recalcitrante împotriva
cărora trebuiesc luate	măsuri
severe. Este vorba de	abateri,
ca să le numim așa „obișnuite",
Unii elevi își găsesc diverse preo-
cupări în timpul orelor, vorbesc
cil vecinii, urmăresc expunerea
profesorului după manual fără
să-și ia notițe, răsfoiesc un caiet
sau o curte producînd zgomot...
Această, atitudine duce la deran-
—țK-ea vecinilor sau a întregii
clase, la neînțelegerea unor părți
din lecție, la greutatea însușirii
ei acasă, în consecință la note
slabe.
Cum trebuie să rezolvăm aces-
te situații pentru a reduce cît
mai mult efectul lor dăunător ?
Firește nu trebuie să trecem pes-
te astfel de cazuri fără a lua
măsuri disciplinare, însă trebuie
să găsim momentul cel mai potri-
vit pentru sancționarea lor. Sînt
pedagogi care de multe ori în
astfel de cazuri procedează gre-
șit, aducînd prejudicii întregii
lecții: strigă și-1 apostrofează pe
elev în fața clasei, producînd ei
înșiși, în acest fel, rumoare în
clasă, îi pun elevului respectiv
notă rea pentru neatenție, fapt
care atrage nemulțumirea aces-
tuia, și alte asemenea procedee
dăunătoare.
Măiestria pedagogului constă
tocmai în a ști, pe de o parte,
cum să rezolve aceste situații pe
_j>£simțite, fără a-i deranja pe
ceilalți elevi, fără a întrerupe
lecția, și pe de altă parte, să
creeze condiții ca aceste acte de
indisciplină să dispară. Cum se
pot crea aceste condiții ?
Dacă ne analizăm puțin stilul
de muncă cu clasa, dacă înlătu-
răm procedeele greșite folosite
la lecții, posibilitățile de apariție
a actelor de indisciplină sînt tot
mai reduse. Nepregătirea clasei
pentru începerea orei, bunăoară,
este unul dintre procedeele care
favorizează lipsa de atenție a
elevilor la ore. Momentul orga-
nizatoric de la începutul lecției
este o verigă importantă a mun-
cii didactice. Cu o privire expe-
rimentată, profesorul poate cu-
prinde întreaga clasă să vadă
dacă toate cele necesare pentru
lecție sînt la locul lor — hartă,
cretă, tablă curată — pentru a
nu fi nevoit să le caute mai târ-
ziu. Numai cînd ne-am asigurat
toate acestea și liniștea deplină,
vom începe lecția. Ignorarea a-
cestui moment ne dă mult de
lucru în timpul desfășurării lec-
ției.
Mai sînt cadre didactice care
folosesc procedee greșite la veri-
ficarea cunoștințelor : scot 3—4
elevi la tablă sau la hartă, se
ocupă numai de aceștia, in timp
ce restul clasei își găsește alte
preocupări. Alții mai folosesc
metoda dăunătoare de a exami-
na pe rlnd elevii, astfel încît un
elev o dată examinat știe că
nu-i mai vine rîndul, pînă când
nu este ascultată toată clasa. De
multe ori, elevul ascultat nu mai
este atent, nu se mai pregătește
pînă când știe că i se apropie
din nou rîndul. și-și găsește în
timpul lecției diverse preocupări.
Nu întotdeauna expunem lec-
ția la nivelul înțelegerii elevilor
încărcînd-o cu formule, cu date
și reguli neesențiale pe care ele-
vii se văd obligați să le învețe
pe de rost în mod mecanic. O a-
semenea lecție, firește, nu mai
este interesantă pentru elevi, nu
CEA MAI CURATĂ CLASĂ
încă o secundă și
soneria a început să
sune sfîrșitul lecției.
Repede, i-epede, co-
piii ișt^iau paltoane-
le, ghiozdanele și dau
fuga în curtea plină
de zăpadă. Pe cori-
doare, aci în clasă
nu mai e nimeni. Și
totuși în cuier au
mai rămas două pal-
toane. Dar parcă se
aud și niște pași.
Două fetițe se plimbă
printre bănci, se a-
pleacă,
- Ce
aici ?
- Ce
se ridică.
faceți voi
preocupă pentru a
dezvolta la copii gri-
ja și atenția față de
bunurile obștești,
încă de la începutul
anului școlar ia pro-
punerea direcțiunii
s-au înființat echipe
de serviciu pe clase,
formate din cîte 2-3
copii (prin rotație) și
o echipă pe școală.
Echipa pe școală,
constituită din 6-7
copii de la clasele
mari, veghează ca în
se reduce numai la
activitatea acestor e-
chipe. In orele de di-
rigenție, la adunările
pionierești li se vor-
bește deseori copii-
lor despre ce înseam-
nă bunul obștesc, de
ce trebuie păstrat
eu grijă. Și cu fie-
care zi grija aceasta
devine tot mai preg-
nant o trăsătură pro-
prie fiecărui copil.
Tot pentru a dez-
volta la copii grija
o mai urmăresc cu atenție și în
schimb vorbesc unii cu alții sau
citesc o carte.
Necunoașterea particularități-
lor de vârstă și individuale ale e-
levilor este o altă cauză care ne
împiedică să folosim procedeele
cele mai potrivite. Dacă am cu-
noaște bine pe acei elevi care
produc mai frecvent acte de in-
disciplină am găsi și cauza aces-
tor acte, am ști și cum să Ie
preîntâmpinăm.
Incontestabil, buna pregătire
a pedagogului pentru lecție con-
stituie un factor hotărîtor pen-
tru lichidarea actelor de indisci-
plină. O lecție bine pregătită, în-
soțită de material didactic ade-
cvat, o schemă completă pe ta-
blă, stăpânirea și antrenarea în-
tregii clase la lecție stârnește
interesul elevilor și înlătură po-
sibilitatea actelor de indisciplină.
Totuși, dacă și în aceste condiții
observăm o neatenție etc. este
suficient să reducem puțin tonul
expunerii, chiar s-o întrerupem
pînă în momentul în care elevul
se sesizează, să-l certăm cu pri-
virea și apoi să ne continuăm ex-
punerea. La sfârșitul orei, dacă
mai este cazul, putem să-i atra-
gem atenția în fața clasei, sau
să stăm numai cu el de vorbă,
mai ales dacă este la prima aba-
tere. Efectul este mult mai mare,
dedt dacă l-am fi apostrofat în
timpul lecției, căci astfel, el își
dă seama că nu urmărim să-l
coborîm în ochii colectivului, ci
să-l îndreptăm.
în alte situații, putem folosi
metode diferite : să-i comunicăm
dirigintelui clasei abaterea con-
statată, să o punem în discuția
colectivului clasei, să luăm le-
gătura cu părinții elevului, să
cerem organizației de tineret să
inițieze o dezbatere în jurul u-
nor asemenea cazuri etc.
Posibilitățile de înlăturare a
actelor de indisciplină sînt mul-
tiple. Principalul este de a ne
forma măiestria astfel încît să
utilizăm cele mai bune metode
în momentele cele mai potrivite.
Pregătindu-ne în mod temei-
nic, sprijinindu-ne pe colectivul
clasei și păstrând o permanentă
legătură cu organizațiile de tine-
ret, cunoscând particularitățile
individuale ale elevilor vom pu-
tea asigura un climat favorabil
desfășurării lecțiilor noastre și
totodată, o însușire conștientă a
conținutului lor de către elevi.
Prof. ION ClMPEANTJ
Institutul pedagogic de învățători
din Cluj
La un cenaclu literar
Caietul cu scoarțe groase
în care un tinăr a scris în-
tr-o zi cu-nfrigurare, bucu-
rie și emoție „versuri" — ca-
ietul pe care-l păstrează în-
totdeauna intr-un loc tainic,
știut numai de el, aproape s-a
umplut. Tinărul numără doar
16 primăveri... E la minunata
la fremătătoarea adolescen-
ță, la luminoasa virstă a vi-
surilor înaripate. Inima, în-
treaga ființă vibrează, o dată
cu fiecare mugur îmbobocit,
tresaltă de bucurie în fața
fiecărui bloc înalt și suplu
construit, se incintă la fie-
care priveliște întUnită în-
tr-o excursie, la fiecare con-
cert sau spectacol, la fie-
care lucru nou pe care-l a-
duce-un început de an șco-
lar. Și pe toate, tot ceea ce-l
înconjoară, toate bucuriile
ce le trăiește, vrea să le ex-
prime cit mai frumos, în
versuri...
Am avut bucuria s-ascult
într-o seară, versuri din a-
cele caiete tainice, cu scoar-
țe groase- Cu obraji împur-
purați, cu puțină neliniște în
priviri (nu-i prea ușor să-ți
citești propriile versuri în
fața unei clase întregi, mai
ales cînd știi că toți sînt cri-
tici ascuțiți, neiertători) ciți-
va din „poeții" clasei umani-
ste a X-a „D", de la Școala
medie nr. 28 din Capitală
și-au citit ultimele creații.
Era a treia ședință a cena-
clului literar „La Hanul An-
cuței", ședință închinată lui
Mihail Eminescu.
Cenaclul literar „La Hanul
Ancuței" are ca vechime
doar un trimestru și cîteva
săptămâni. La început profe-
sorul de romînă, dirigintele
clasei și-au propus ca în a-
cest cenaclu să se discute, să
se dezbată pe larg, o serie
de probleme de creație lite-
rară, opere ale scriitorilor
clasici și contemporani, pro-
bleme de istoria artei (încă
nu se știa că în clasă sînt
„poeți").	,
Dar „secretul" a fost des-
coperit chiar în prima șe-
dință a cenaclului. Victoria
Kaplan și-a adus caietul cu
scoarțe groase și de-acolo
a-nchinat versuri de urare
noului cenaclu.
Și chiar din prima ședință
cenaclul și-a deschis secția
de creație literară. Rînd pe
rînd caietele cu scoarțe groa-
se au fost aduse în cenaclu...
Poeziile, schițele, au în-
ceput să fie citite în fața co-
legilor de clasă, de școală,
a profesorilor. S-au născut
în ședințele cenaclului dez-
bateri v». Toate aceste crea-
ță au fost discutate cu a-
prindere, autorii au fost aju-
tați să le îmbunătățească.
Firește mai sînt multe
stîngăcii (așa-i orice în-
ceput). Unele versuri șchioa-
pătă, unii membri ai cena-
clului nu abordează în crea-
țiile lor teme legate de via-
ța de elev, de realitățile în-
conjurătoare (poeziile „A-
mintire" și „S-au cunoscut")
dar cenaclul tocmai în acest
scop a fost creat, ca membrii
săi să fie ajutați să vadă a-
ceste stîngăcii $i lipsuri, să
le îndrepte, să se deprindă
să lucreze cu migală, cu stă-
ruință asupra fiecărui vers,
asupra fiecărei fraze.
Cenaclul și-a anunțat acti-
vitatea în școală printr-o re-
vistă :
„Astăzi pentru prima oară
Apărui în astă școală
..Umanistul” i-al meu nume
Și-s revistă bilunară*.
Ea apare în urma fiecărei
ședințe a cenaclului și înmă-
nunchează creațiile și pro-
blemele dezbătute în ședința
respectivă.
Dar nu v-am prezentai
încă membrii cenaeitRsii.
Trebuie spus mai întff că
prima condiție care se cere
unui membru al cenaclului
este să fie elev bun la învă-
țătură. Deci membrii cena-
clului sînt toți elevii cu
note bune din clasa a X-a :
Doina Munieanu, Victoria
Kaplan, Vladimir Socor, E-
manuel Zeltzer, Maria Mo-
raru, Sanda lorgulescu...
Dacă un membru al cena-
clului obține o notă slabă,
el nu mai poate face parte
din cenaclu pînă ce nu-și în-
dreaptă nota. Așa au pățit
de curînd doi elevi, și-acum
învață temeinic pentru ca
să-și poată îndrepta notele
slabe luate. De fapt în fie-
care lună cenaclul își înmul-
țește membrii. A fi membru
al cenaclului este o chestiu-
ne de onoare pentru un elev
și de aceea fiecare se stră-
duiește să-și îndrepte note-
le. Se poate spune că și ac-
tivității cenaclului i se da-
toresc rezultatele frumoase
pe care clasa a X-a „D" le-a
avut pe primul trimestru.
Și-acum ceva despre pro-
iectele de viitor ale cena-
clului. In următoarele luni
vor închina o ședință zilei
femeii — cînd se vor citi nu-
mai creații proprii — o alta,
literaturii clasice sovietice,
iar în altă ședință se vor
discuta creațiile în care
membrii cenaclului au abor-
dai ca temă școala.
M. VERDEȘ
Curățenie.
să
facem ?
Noi sin-
tem echipa de ser-
viciu. Adunăm hîr-
țvăe de pe jos, pu-
wnn apă la flori,
ștergem tabla, con-
trolăm băncile
dacă
nu sînt murdare...
După noi vin alții și
trebuie să găsească
clasa în ordine. E
mult mai plăcut să
înveți într-o clasă
curată, frumoasă.
Intr-adevăr, clasa
a Il-a „B” e foarte
curată și frumoasă.
De fapt toate sălile
de clasă de la Școala
de 8 ani nr. 151 din
Capitală sînt așa. Ca-
recreație toți elevii
să se șteargă bine pe
picioare înainte de a
intra în școală, să nu
zgîrie soclurile cu
ghiozdanele, contro-
lează felul cum este
păstrată curățenia în
clasă etc. Echipele
de serviciu pe clasă
—cele de dimineață—
rămân în continuare
după terminarea lec-
țiilor pentru a preda
clasele în bună or-
dine echipelor de
după-amiază. în fle-
care sală de clasă
față de bunul
ștesc la Școala
ani nr. 151 s-a
ob-
de 8
năs-
divele didactice
există
unde <
viciu 5
vații
felul :
clasa.
i și un caiet
echipa de ser-
notează obser-
cu privire la
în care a găsit
Preocuparea
pentru păstrarea or-
dinei, a curățeniei nu
cut și o inițiativă
care aparține diri-
gintei clasei a V-a
„B": instituirea unor
stegulețe pentru cele
mai ordonate și cu-
rate clase. Cum era
și de așteptat, stegu-
lețul îl poartă acum
clasa de la care a și
pornit inițiativa. Ci-
ne-l va cuceri săptă-
mâna viitoare ? Și
astfel în fiecare zi la
sfîrșitul lecțiilor, du-
pă ce copiii părăsesc
școala, în fiecare cla-
să mai rămîn 2-3
paltonașe în cuier.
Sînt ale elevilor din
echipa de serviciu.
MIHAELA CIOBANU
Cenlru de antrenament
la hochei pe gheață
►La recomandarea secției de în-
vățămint și cultură a regiunii
Suceava, a luat ființă în orașul
Suceava un centru de antrena-
ment la hochei pe gheață.
Lîviu Țopa, participă 20 de copii
între 9 și 15 ani.
Tehnica patinatului, a minuirii
crosei și pucului interesează pe
fiecare elev. Antrenamentele se
desfășoară zilnic în timpul liber