Proletari din toate țările, uniți-vă! Anul XIII nr. 646 vineri 2 februarie 1962 8 pagini 25 ban Factorul holurilor al educației comuniste este munca; neobosit să cultivăm!» rîridurile tinerelului dragostea de muncă, spiritul de disciplină, hotărîrea '.linis- te. Traero An liniD-a rusă. Ed. politică, 692 pag. — 20,60 lei (cartonat) Istoria filozofiei — voi. IV. Traducere din limba rusă. Ed. științifică. 592 pag. — 29,50 lei (pînzat) Pedagogie MANASIA V., GHEORGHIAN EL. Activitățile și jocurile alese de copii în grădiniță. Ed. de stat didactică și pedagogică, 64 pag. 1,80 (lei. Colecția „în ajutorul părinților" LARIN A.P., Despre încăpățîna- rea copiilor. Ed. de stat didactică și pedagogică, 128 pag. — 3,10 lei. VLĂDESCU LUIZA, Ce-ar putea să spună el. Ed. de stat didactică și pedagogică, 44 pag. 1,05 lei. Filologie lingvistică STAMA-CAZACU TATIANA, Dialogul la copii. Ed, Academiei' R.P.R. 168 pag. — 5,65 lei. Beletristică Antologia I Ediție îngrijită fabulei și prefațată de Sanda Radian. Ed. pentru litera- tură 536 pag. — 18 lei. PIRU AL., Literatura romînă ve- che. Ed. pentru literatură. 604 pag. plus 34 pag. ou ilustrații — 18,10 lei ; cartonat 24,70 lei. ANIXI A., Istoria literaturii en- gleze. Traducere din limba rusă de Leon Levițchi și Ion Preda. Ed. științifică. 464 pag. — 21,60 lei (pinzait). Cărți pentru tineret CÎMPEANU P.r Stejarii cresc în cinci zile — roman. Tineretului, 340 pag. — 6,90 DOLGUȘIN I., minuni—roman nu Ed. lei. de Generatorul științifico-fantas- tic. Traducere din limba rusă de Dimitrie Mânu și Irina Andrees- cu. Cuvînt înainte de I. A. Efre- mov. Ed. Tineretului, 556 pag. — 12,90 lei. LAGHIN tire, ediția limba rusă L., Vrăjitorul—poves- a Il-a. Traducere de Natalia Stroe Alina Mirea. Ed. Tineretului, pag. — 5 led. ROHAN EL, Uși deschise din Și 272 privind problemele cultivării științifice a porumbului ? E greu de ales. Să ne oprim la un exa- men de morfologia plantelor. Răspunsurile studentei sînt co- recte, ample, însoțite de frumoa- se schițe la tablă. Ai crede că examinatorul va fi mulțumit. Dar vin numeroase întrebări care pătrund mai adine, care-i cer studentei alte și alte lămu- riri cu aceeași vie curiozitate pe care o vor avea probabil și vii- torii ei elevi. Și numai cînd su- biectul a fost parcurs pe toate dimensiunile, cînd nici un colți- șor n-a rămas neexplorat, abia atunci examenul ia sfîrșit. „CUM PROCEDEZI" ? Pentru un viitor profesor nu este deajuns să știe. Se mai cere ca el să fie înarmat și cu acea subtilă indeminare care se a- propie intr-un fel de granițele artei și ale talentului, de a tre- ce în mintea altora o parte din ceea ce cunoaște. Este una din- tre preocupările cele mai însem- nate ale celor ce studiază în in- stitut. Am spicuit cîteva frinturi dintr-un dialog de la un exa- men de metodica predării fizicii. — în ce clasă vei preda această lecție ? — După programa școlii de 8 ani urmează să fie predată la clasa a Vl-a. — Cum ai să procedezi ? In sală nu sînt decit cîțiva stu- denți, profesoara care îi exami- nează și o asistentă. Dar parcă undeva, într-un loc nevăzut, se află o clasă de elevi, elevi în fața cărora nu peste mult timp acești studenți își vor ține lecțiile. În- trebările coboară din treaptă în treaptă până la cele mai fine nuanțe de metodă. — Ce materiale ai să folosești ? — Ce faci în cazul cînd nu ai acest aparat în laborator ? ■— Ce vor nota elevii în caiete? — Cînd poți să treci la conclu- zii ? — Cum le vei desprinde ? — Presupune că eu sînt elev. Nu înțeleg această formulă. Ex- plică-mi-o. — Ai certitudinea că acum am înțeles ? — Foarte bine. O poți avea ve- rijicînd. Cum verifici ? Și, din răspunsurile studenți- lor, poți reconstitui aproape lec- ții întregi. Parcă vezi pînă și ges- turile pe care le vor face în clasă, pînă modulațiile vocii și chi- pul în care, la rîndul lor, vor pune întrebări și vor da expli- cații. La examene, ca de altfel, în întreaga viață a studenților Insti- tutului Pedagogic de 3 ani din București, s-a distins ca o notă predominantă, caracteristică o înaltă exigență lață de calitatea pregătirii lor. Studenților de astăzi li se va încredința nobila sarcină de a creștere oamenii viitorului. Răspunderea față de acest viilor obligă la o astfel de exigență. A ctivitatea rominești. și creatoare (Urmare din pag. l-a) dent răspunsul la diferite între- bări, învață să cerceteze, să tragă concluzii, să generalizeze. La o lecție de chimie din clasa VII-a cu tema „Componența și pro- prietățile bazelor", după o scurtă explicație introductivă a profeso- rului, elevii îndrumați de el au determinat singuri proprietățile fizice și chimice ale hidroxidulul de sodiu, de potasiu și de calciu, și au notat rezultatele pe un tabel cuprinzînd cîteva rubrici. La sfîrșitul lecției s-au citit da- tele de pe tabel, și cu ajutorul întrebărilor și a răspunsurilor s-au putut trage concluziile ne- cesare. Un procedeu des folosit în școala sovietică, care înviorează procesul de învățămînt și în a- celași timp contribuie la dezvol- tarea spiritului de activitate și de independență al elevilor, este verificarea reciprocă a lucrărilor. După ce au scris o dictare, de exemplu, profesorul cere elevilor Activitatea în cercul de desen și pictură trezește in teres și aduce satisfacții nebănuite. (La Casa pio- nierilor din Cluj). Stimularea școlilor fruntașe în acțiunea de economisire Ministerul învățământului și Culturii în colaborare cu Casa de Economii și Consemnațiuni a R.P.R. au hotărit ca școlile și ca- drele didactice care au obținut in cursul anului 1961 cele mai bune rezultate în procesul de e- ducare a elevilor în spiritul eco- nomiei, să fie stimulate cu pre- mii și distincții. Astfel, recent un număr de 51 școli au primit fanioane de uni- tăți fruntașe în acțiunea de eco- nomisire și premii constînd în e- chipament sportiv, instrumente muzicale, cărți etc., în valoare de 75.000 lei. De asemenea, nume- roase cadre didactice au primit diplome și insigne „Fruntaș în acțiunea de economisiri". Printre școlile premiate se nu- mără Școala de 8 ani din co- muna Tufani, regiunea Argeș, Școala de 8 ani din Ocna Mure- șului, regiunea Cluj, Școala me- die nr. 4 din Brașov, Școala me- die „Unirea" din Tg. Mureș, Școala medie „V. Alecsandri" din Iași, Școala de 8 ani din comuna Socodor, raionul Criș, ir Am primit la redacție nume- roase scrisori în care cadrele di- dactice ne arată cum au muncit, ce metode au folosit pentru a-i deprinde pe elevi să economi- sească banii, să-i folosească *n scopuri cit mai utile. independentă Acasă, profesorul verifică nu nu- mai dictarea, ci și corecturile fă- cute. Acest procedeu însă, poate fi folosit numai într-o clasă în care nivelul la învățătură este înalt și elevii au deprinderi de muncă independentă. Așa dar, dezvoltarea indepen- denței și a spiritului de activitate creatoare Ia elevi nu reprezintă o sarcină aparte, care să nece- site procedee speciale. Ea se rea- lizează de-a lungul întregului proces al muncii instructiv-edu- din școală. Principalul cative constă în crearea de către profe- sori a condițiilor necesare pen. tru aceasta. Folosirea muncii independente a elevilor și ca metodă de însu- șire a cunoștințelor — nu numai ca metodă de control și de fixare a lor, imprimarea unui caracter creator acestei munci și legarea ei de viață, complicarea treptată a conținutului lucrărilor indepen- dente care să implice unitatea activității analitico-sintetice — constituie doar cîteva dintre con- dițiile care asigură dezvoltarea în școala sovietică a unei perso- „Cadrele didactice de la Școala de 8 ani din comuna Socodor, raionul Criș, — ne scrie Traian Pecican, învățător la această școală — au privit educația în spiritul economiei ca o parte in- tegrantă a procesului instructiv- educativ, ca un mijloc de educa- ție patriotică. în cadrul lecțiilor, ori de cite ori s-a ivit prilejul, s-a vorbit e- levilor despre importanța econo- miilor. De pildă, la limba ro- mînă, învățătorii și profesorii au folosit propoziții legate de aceas- ta, la matematică au fost și sînt folosite probleme în legătură cu economiile, calculîndu-se timpul necesar pentru a stringe o anu- mită sumă la C.E.C. sau dobînda obținută prin depunerile la C.E.C. In cadrul orelor educative s-a vorbit elevilor, de asemenea, des- pre atitudinea pe care ei trebuie să o aibă față de bunurile școlii și ale lor personale. Am arătat elevilor că fiecare trebuie să urmărească, prin eco- nomii, atingerea unui scop : par- ticiparea la excursiile organizate de scoală, procurarea unei mingi de fotbal, volei, aparat de foto- grafiat etc. Totodată, am căutat să ținem o strinsă legătură și cu părinții elevilor, reușind să avem sprijinul multora în această ac- țiune. De un real sprijin ne-a fost Și materialul propagandistic primit, cu care am organizat un colț C.E.C. Trebuie să amintesc aici că ra- în VALENTIN CIOBANU, Școala medie „Unirea“-BTașov. jurasic, vă răspundem că Sînt juste observațiile dvs. în legătură cu existenta unor ex- presii finaliste și a unor interpre- tări filozofice greșite în manua- lul de bazele darwinismului și în legătură cu contrazicerile întîl- nite în cadrul aceleiași lecții din manualul de biologie, la compo- zipa chimică a sienitului. Am comunicati Editurii tice și pedagogice aceste valii pentru a ține seama didac- obser- de ele la reeditarea manualelor viitoare. în ce privește dilema în care sînteti pus de afirmația din ma- nualul de bazele darwinismului cu privire la apariția mamiferelor în zuitatele frumoase obținute se datoresc și exemplului personal al cadrelor didactice care fac lu- nar depuneri la C.E.C". •k „în munca noastră — ne arată Ana Șuteu, profesoară la Școala medie „Unirea" din Tg. Mureș — am fost ajutați de stația de ra- dioficare a școlii, care săptămâ- nal a prezentat aspecte din acti- vitatea C.E.C., rezultatele glo- bale obținute de unele dese, re- zultatele tragerii și alte tr.ziwi. în săptămina economie', s-a fă- cut o serbare C.E.C. cu piese Și cu poezii puse la îndemână de Casa Raională C.E.C. ăn ie Mureș. Ca urmare, numărul de- punătorilor a crescut astfel că ir. anul 1961 s-a realizat o creștere de sold de peste 100.000 lei. Această creștere de sold, numă- rul mare de librete emise se da- toresc și faptului că școala noas- tră are un ghișeu C.E.C. cu ges- tiune, ceea ce ne permite să efec- tuăm operațiunile pe loc. în cadrul întrecerii în activita- tea de economisire organizată pe țară, școala noastră a fost decla- rată fruntașă pe regiune, primind un premiu de 2.200 lei. Cu banii aceștia am completat inventarul cultural al școlii. Acest fapt a fost prelucrat atît în cadrul con- siliului pedagogic, cit și în clase de către diriginți, la stația de ra- dioficare a școlii. Pe tînpă pre- miul in bani am mai primit Și drapelul de „Școală fruntașă pe re giune în educarea elevilor spiritul economiei". această problemă ambele păren au circulație, neexistînd dovezi precise pentru a se pulea rămîne la una din ele. Aceste dileme ale științei trebuie explicate elevilor pentru a nu-și pierde încrederea în manualul sau in profesorii lor. LEON ALDROFEANU, profe- sor, Școala de 8 ani — Dumitra Remarcăm din materialul primit ideea introducerii unei evidente a lucrărilor agricole. Un astfel de caiet de evidență pentru întreaga clasă este foarte necesar. Consi- derăm însă că un caiet individual ar duce la supraîncărcarea elevilor și la sustragerea lor de la activilă- t L r : e a la sat S-a deschis Luna cărții la sate. In școli, la căminele culturale se face cu acest prilej bilanțul activității desfășurate în răspîndirea și popularizarea cărții. în ultimii ani, ca urmare a necontenitei griji pe care o poartă partidul pentru satisfacerea setei de cultură a po- porului, s-au editat milioane și milioane de noi cărți destinate citi- torilor ’cie la sate. Cadrelor didactice le-a revenit sarcina de pur- tători ai luminii pe care o aduce cartea în mințile și inimile țără- nimii muncitoare. Zeci de mii de învățători și profesori desfășoară, în afara acti- vității lor didactice, o intensă muncă de popularizare a cărții în rîndurile țărănimii muncitoare. In pagina de față prezentăm cîteva aspecte privind această activitate. Poale fi și acesta un necaz! din cele ?îl«S Peretu este una mari comune din regiunea Bu- curești. Este așezată între Ale- xandria și Roșiori, are peste 7.000 de locuitori — cu toții în- frățiți în cele două gospodării agricole colective „Unirea” și „Congresul al Hl-lea al P-M.R”. La sosirea noastră în comună, într-o dimineață însorită de du- minică, peste o mie de tineri Și tinere, în grupuri mai mari sau mai mici, așteptau în fața cămi- nului cultural. Pentru vizitatorul nea vizat și care n-a fost de mul- tă vreme prin părțile locului. spectacolul pe această mulțime care-l oferă fremătind de nerăbdare este surprinzător. Iți atrag atenția hainele noi, căldu- roase — din stofă de bună calita- te — croite cu gust, făcîndu-te _fr atent asupra bunăstării oameni- lor din comună. La această im- presie contribuie și sutele de case noi, de o arhitectură care oglin- dește gust și năzuință spre fru- mos, evident construite recent. Dar nu acestea sînt motivele care-ți solicită receptivitatea, pen. tru că nici nu te puteai să fie altfel. Peretu este comună colectivizată de ani. Deși ceasornicul arată ore, deși e duminică, la aștepta doar o mulți doar 9 școală am găsit aproape pe toți învă- țătorii și profesorii, Am aflat că spre amiază vor susține în sala căminului cultural un program artistic pregătit de elevii claselor V-VII. — O asemenea festivitate ne dă multe „necazuri", zimbește tova- rășul Stanciu, directorul adjunct aț școlii din Peretu. Ne-am gîndit că vor fi rămas multe pregătiri de amănunt pen- tru spectacol. Dar nu acestea erau „necazurile" la care se refe- rea directorul. Sala căminului cultural — ne spune tovarășul Stanciu — este neîncăpătoare față de numărul celor care doresc să participe la diferitele manifestații culturale. Cele 250—300 locuri sînt solicitate de mai bine de 2000 de oameni, ori de cite ori se anunță un spec- wn tacol artistic, o conferință, De la carte la De la directorul adjunct al șco- Iii am aflat o întâmplare tot atît de semnificativă pentru conclu- ziile rindurilor de față. Cu două săptămîni în urmă, la adunarea generală a G.A.C. „Congresul al Ul-lea al P.M.R.", a luat cuvin- tul și unul dintre fruntașii re- coltelor bogate. Obținuse 4000 kg porumb boabe la hectar in teren neirigat. El a arătat metodele folosite pentru a obține această recoltă, referindu-se la îndrumă- rile și ajutorul primit din partea, tehnicianului. După el a urmat la cuvînt un colectivist a cărui echipă obținuse o recoltă mai mică. Reproșurile adresate de a- cesta tehnicianului, care nu l-a sprijinit îndeajuns și pe dînsul, au fost însoțite de arătarea mă- surilor luate pentru a spori anul acesta recolta de porumb, peste cele mai bune realizări ale anu- lui precedent. Sînt, de fapt, mă- surile recomandate de agroteh- nica avansată. în încheiere, vor- bitorul nostru a mulțumit cadre- lor didactice cu ajutorul cărora a înțeles cum și de ce este ne- cesar să muncească astfel. Dar nu numai el are cuvinte calde de recunoștință pentru cadrele didactice. în comuna Peretu, ct- teva sute de țărani muncitori au astăzi biblioteci personale, în raf- turile cărora găsești o seamă de cărți agrotehnice, strict necesare muncii pe ogoare. Fiecare țăran a primit în acest sens un îndemn, un sfat, o recomandare de la ca- drele didactice. Cuvinte de laudă pentru învățători și profesori au și cei aproape 1600 de cititori permanenți ai bibliotecii comu- nale care, numai în cursul anului 1961, au făcut lectura a 14.854 de volume. film. Pentru a face față cerin- țelor, avem nevoie de un teairu cu o sală muU mai mare decât cea existentă. Așadar, în această comună — în ale cărei antecedente cifra de 4400 de analfabeți totali stă ca mărturie crudă a gradului de îna- poiere culturală și a mizeriei cumplite în care trăiau țăranii muncitori — astăzi este ne voie de un teatru!! Da. Aceste este motivul care-l face să se minu- neze pe vizitatorul nearizat. Țăranul este însetat de cultură, dornic și capabil să înțeleagă frumusețile și farmecul artei. Ci- tești aceasta în luminile care strălucesc in miile de ochi ale mulțimii care așteaptă în fața că- minului cultural Am stat de vorbă cu mai mulți tineri. Despre gospodăria colec- tivă, despre Consfătuirea pe țară a țăranilor colectiviști, des- pre metodele agrotehnicii înain- tate. Am rnier venit cu modestie, pentru că astăzi cunoștințele multora dintre ei se apropie de cele ale tehnicienilor. Am stat de vorbă și despre carte. Despre literatura beletristică și surpriza a fost și mai mare, lată cum s-au petrecut lucrurile. Impresionați de frumusețea uneia din casele noi, ne-am exprimat dorința de a o vizita în interior. Mobila nouă, c°voarele, aparatul de ra- dio, lumina electrică și gospodina ne-au întîmpinat cu ospitalitate. Am găsit aci și alte lucruri care ne-au atras luarea aminte : cărți, multe cărți- Am găsit pe Balzac și Tolstol, pe Eminescu Și Ar- ghezi, pe Gog ol și Cehov, pe Hugo și Thackerey, pe Șolohov, Marin Preda, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Maria Banuș... Nenumărate cărți de literatură beletristică, alături de o bogată literatură agrotehnică. Am ascul- tat versuri din opera lui Topîr- eeanu și considerații asupra, eroi- lor lui Balzac. Vautrin, Rastig- niac, Goriot erau tot atît de fa- miliari pentru gazdele noastre Și vecinii care ne-au întovărășit, ca și Grigori Melehov, Moromete. Aceștia din urmă le erau însă infinit mai apropiati. recolte bogate Dintre acțiunile inițiate și or- ganizate de cadrele didactice în scopul popularizării cărții am re- ținut cîteva zeci de recenzii, seri de întrebări și răspunsuri pe te- mele ridicate de literatura agro- tehnică, standuri, expoziții de cărți. Patruzeci și șase de învă- țători și profesori conduc tot atî- tea cercuri de citit. Cite unui de fiecare circumscripție. Lecturile făcute în aceste cercuri, ca și ac- țiunile menționate mai sus nu contribuit la mobilizarea țărani- Bibliotecarii căminelor culturale din fiecare sat sînt vizitați de tot mai mulți cititori. Și cu fiecare nou venit, bucuria lor crește. lor colectiviști pentru a obțin* recolte bogate. Brigadierul Ma- nole Oprea, în urma unor ase- menea lecturi, a experimentat prașila de 5 ori a porumbului, obținind cu 800 kg boabe la ha mai mult decit restul brigadie- rilor. Florea Drăgușan. folosind învățămintele căpătate la cercul de citit din lectura broșurii „Fo- losirea nutrețului murat in hrana animalelor", a reușit să ajunga fruntaș în gospodăria colectivă. In răspinăirea și popularizarea cărții. învățătorii și profesorii din comună au a:um un ajutor de nădejde. Peste 200 dintre cititorii mai vechi ai bibliotecii comu- nale, de asemenea colecții iști, au devenit adevărațt agitatori ai cărții. Ei vizitează cu regulari- tate librăria, se informează asu- pra noutăților și duc pînă la cele mai periferice locuințe aceste -noutăți. In afară de Peretu. multe alte comune simt fruntașe în activita- tea de răspîndire a cărții în rîn- durile țărănimii muncitoare. La Ciolâuești. de pildă, comună mulz mai mică deci; Peretu, numărul cititorilor permanenți ai bibliote- cilor comunale și sătești este de 1540 colectiviști, iar al cărților citite de 10.713 — în ultimul an. Interesul cel mai mare al citito- rilor se îndreaptă către litera- tura politico-ideologică, literatura agrotehnică, literatura beletris- tică. învățătorii și profesorii din comună au organizat in această perioadă 105 acțiuni de populari- zare a cărții Și conduc 35 de Cerințele cresc — să fie la La Beliiori, am ajuns după- amiaza. Am găsit, de asemenea, mii de oameni în fața căminului cultural. Iși așteptau rîndul la filmul care rula în sală. Aci, cu- noscutul „Aveți un bilet in plus" îți amintește de bulevardul cine- matografelor din Capitală. Din păcate, cadrele didactice lipseau din comună și, bineînțeles, și de la cămin. De asemenea, și biblio- tecara. Păcat. Era un bun prilej de a se afla în mijlocul colecti- viștilor. Un prilej și pentru a completa programul acestei du- minici care s-a rezumat la un film. De altfel, aceasta este una din problemele importante care se ridică, după părerea noastră, în activitatea de viitor a cămi- nelor culturale. Este cu totul in- suficient un singur film sau chiar un program artistic. Pentru a sa- tisface cerințele actuale ale ță- ranilor muncitori din satele co- lectivizate sau în curs de colec- tivizare, trebuie, și se pot orga- niza, in fiecare duminică, mai multe și mai variate manifestări. Programele artistice se pot îm- bina cu simpozioanele, cu audi- țiile muzicale, cu conferințe, cu activitățile sportive. Pe măsura, gustul și preferințele oamenilor. Și, bineînțeles, cu sprijinul activ al pedagogilor. Asemenea probleme ar fi ne- cesar să stea mai pregnant în a- tenția secției de învățămint șf cultură a raionului. Unii dintre colectiviștii cu care am discutat ne-au sugerat ideea unui program continuu de activități culturale pentru zilele de sărbătoare, pro- Aspect caracteristic din „Luna cărții la sate": la ștandul cu vînzare organizat în holul căminului cultural din comuna Lipănești, regiunea Ploiești, e o mare afluență de cumpărători cercuri de citit. Activul de cadre didactice al bibliotecilor comu- nale și sătești au dat o atenție specială răspîndirii cărții agro- tehnice, mai ales în rindurile brigadierilor și a șefilor de echi- pe din G.A.C. în timpul campaniilor agricole, învățătorii din comună se depla- sează la locul de muncă al bri- găzilor de colectiviști, pentru a face, în răstimpul pauzelor, lec- turi din prssă și din broșurile care dau răspuns multor proble- me ale muncii desfășurate de ță- rani. ÎN CÎTEVA RÎNDURI și munca noastră înălțime gram care să înceapă în cursul dimineții și să dureze pînă seara târziu. Capacitatea actuală a săli- lor de spectacole ale căminelor culturale ar putea fi astfel folo- sită mult mai bine. Totodată se simte nevoia unor activități culturale mai variate care să răspundă preferințelor să- tenilor. Acest lucru ar da posibi- litatea să se răspundă în același timp și pasiunii față de carte a țăranilor colectiviști, care doresc să primească vizita unor scriitori, artiști, oameni de știință cu care să poată discuta și care să le vorbească despre creația artistică și literară, despre creația științi- fică și utilizarea ei în viață. Secția de învățămînt și cultură a raionului, cu toate realizările obținute, a neglijat un aspect im- portant al activității bibliotecilor sătești și comunale. Deseori se intîmplâ ca la o bibliotecă comu- nală să funcționeze intr-un an 2—3 și chiar mai mulți bibliote- cari. Este limpede că o asemenea ..stabilitate" are consecințe nega- tive asupra activității de răspân- dire a cărții. Pe alocuri se mai găsesc chiar și cadre didactice care refuză să ducă muncă de răspîndire a cărții așa cum s-a întâmplat, de pildă, cu prof. An- ghel Ghidea din comuna Săceni sau cu prof. N. Inginera din co- muna Sfințești. Asemenea ca- zuri sînt desigur izolate și se li- mitează la cîteva localități. Con- secințele lor sînt însă dăunătoare. Raionul Roșiori este unul din raioanele fruntașe în acțiunea ăe răspîndire a cărții la sate. In anul 1961, pe fișele bibliotecilor comunale și sătești au fost în- scriși 26.131 de cititori și 220.245 cărți citite. Cadrele didactice care conduc cele 439 cercuri ae citit, participă cu regularitate la Joile tineretului, organizează recenzii, simpozioane, seri literare, dimi- neți de basme, alcătuiesc liste de recomandare, standuri de cărți și urmăresc totodată învățămintele desprinse de cititori din lucrările recomandate. Munca de răspîndire a cărții la sat se duce cu rezultate din ce în ce mai bune. Dar cerințele ma- selor de oameni ai muncii de pe ogoare cresc necontenit. De aceea ritmul îmbunătățirii ei poate și trebuie să se ridice la nivelul rit- mului de creștere al cerințelor. Ne ajută la aceasta experiența cîștigată pînă acum, sugestiile șl propunerile țăranilor muncitori. Sprijinul pe care ni-l dau orga- nizațiile de partid este nelimitat. Rămîne ca munca noastră să ras- pundă dragostei de carte, de cul- tură a țărănimii. CONST. «ĂDOI IOANA BICĂ Cadrele didactice de la Școala de 8 ani din comuna Trușești, raio- nul Botoșani au intensi- ficat munca de popu- larizare a cărții. Nume- roase cărți din literatu- ra politică, beletristică, tehnică, științifică au fost prezentate la cercu- rile de citit și la șeză- torii e organizate prin căminul culturail. Din literatura beletristică, un mare interes în rîn- durile țăranilor au stîr- nit romanele ,.Mama“ de M. Gorki și „Pământ desțelenit'1 de M. Șolo- hov. Din literatura a- grotehnică s-au bucurat de interesul țăranilor broșurile și cărțile pri- vind sporirea producției de .porumb boabe la ha. în teren neirigat, culti- varea sfeclei de zahăr, creșterea vitelor etc. Cadrele didactice au țanut, de asemenea oon- forințe privind viața și opera unor scriitori cla- sici și contamporani. După fiecare acțiune or- ganizată pe linia popu- larizării cărții libră- ria din comună cunoaș- te un mare aflux de cumpărători. Numai du- pă o conferință pe tema cărții agrotehnice, au fost difuzate 75 cărți de acest fel. Deschiderea lunii căr- ții la sate a constituit pentru țăranii muncitori din comuna Pipirig, ra- ionul Tg. Neamț, un pri- lej de analiză a muncii pentru ridicarea con- tinuă a nivelului lor pe- litic, cultural și ideolo- gic. în acest scop, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, pre- •um și al comitetului de partid de la exploatări- le forestiere din co- mună au fost organiza- te comisii pe sate și la gurile de exploatare. Comisiile au desfășu- rat o vie activitate în rîndul țăranilor și mun- citorilor pentru înfiin- țarea de biblioteci per- sonale. Un sprijin prețios în difuzarea cărții îi dau cadrele didactice din co- mună. Toți cei 41 învă- țători și profesori din Pipirig au devenit difu- zori voluntari. Ei au or- ganizat numeroase ac- țiuni de popularizare a cărții, ca recenzii, seri de lectură. în ultimul timp s-au organizat cî- teva standuri de cărți și vitrine cu noutăți lite- rare. Rezultatele acestor ac- țiuni sînt oglindite și de faptul că numai în uHimnl timp bibliote- eile personale ale țăra- nilor din Pipirig s_au îmbogățit cu cărți in valoare de 7.030 lei. iNVĂTĂMiNT DE CULTURĂ CENERALĂ Aprecierea cunoștințelor ia geografie C imagine a mărețelor înfăptuiri din Capitala patriei noastre socialiste — școală nouă intr-un ca'.tier ale cărui clădiri s-au înălțat in ultimii ani. (Școala nr. 166 din Ciulești). Desenul pe tablă în predarea științelor naturale esenul executat la tablă este unul din mijloacele fo- losite de profesor pentru a exprima și în limbaj gra- fic noțiunile pre- • date în lecție. Acesta completea- ză expunerea verbală și o face mai accesibilă elevilor, avînd o mare importanță pentru fixarea cunoștințelor și pentru dezvolta- rea spiritului de observație al elevilor, căci in procesul dese- nării, atenția copiilor se fixează pe fiecare amănunt figurat. Voi da cîteva exemple din practica mea la catedră. Bunăoară în lecția „Clasa fla- gelate" se studiază ca reprezen- tant Euglena viridis ; după ce profesorul descrie animalul sus- amintit folosind planșa expusă în fața elevilor, scoate In evi- dență particularitățile anatomice și fiziologice ale celulei vii. Pe măsură ce arată din ce este al- cătuit corpul acestui animal uni- oelular desenează pe tablă fie- care parte amintită. In același timp, elevii își fac și ei desenul și notează explicațiile în caiete. Foarte important este ca elevii 6ă folosească aceleași culori ca- re sînt folosite de profesor la tablă și denumirile atît cele de pe tablă cît și cele din caiete să fie scrise citeț și corect în ca- pătul unei săgeți îndreptată cu vîrful spre obiect Vom reuși să-i facem pe elevi să înțeleagă mai bine cele pre- date, atunci cînd vom prezenta lecția „Clasa sporozoare" dacă vom folosi desenul la tablă pen- tru a ilustra ciclul evolutiv la Plasmodium malarie, protozoar parazit care trăiește în corpul omului și în corpul țânțarului anofel. Cu o linie orizontală se poate separa în două ciclul de evoluție în așa fel încît deasu- pra liniei să fie reprezentată partea din ciclu care se desfă- șoară în corpul omului, iar de desubt partea din ciclu care are loc în corpul țintarului anofel. In dreptul fiecărei etape din ci- clu profesorul va arăta ce sem- nificație are aceasta. De exem- plu, în cazul sporului acicular ce pătrunde în globula roșie se va figura : sporul acicular mărit, sporul acicular în diviziune, sporul acicular liber, sporul aci- cular cu caractere de gamet etc. Este necesar să se explice cum agentul vector transmite acest pa- razit omului sănătos. O importanță foarte mare . predarea zoologiei o au des^^B privind diferite sisteme de orga- ne. O dată cu trecerea la Meta- zoare aceste desene sint uneori indispensabile. într-adevâr, se poate oare rezuma lecția numai la descrierea animalului fără să se facă un desen schematic al aparatului circulator ? Cu ajuto- rul acestui desen, elevii vor reu- și să înțeleagă mai bine me- canismul circulației sanguine. Procedindu-se astfel la toate clasele de vertebrate elevii vor reuși nu numai să înțeleagă q- cest mecanism la animalele pre- zentate ci și să-și facă o ima- gine asupra evoluției aparatului circulator în seria vertebratelor. Aceasta îi va ajuta pe elev; a- tunci cînd vor fi in dasa a Xl-a să dea exemple convingă- toare din domeniul anatomiei în sprijinul teoriei evoluționiste. Executând la fiecare clasă de vertebrate schemele aparatului digestiv, aparatului circulator, sistemul nervos, organele de simț, ii vom face pe elevi să în- țeleagă principiul evoluției lu- mii animale, fapt care duce la formarea concepției materialist dialectice despre lume și viață. Practica ne arată că totuși nu trebuie să abuzăm de desenarea schemelor de organe cînd aces- tea nu prezintă particularități. Aparatul excretor, de exemplu are o structură mai mult sau mai puțin asemănătoare la toate vertebratele. De aceea, acesta nu va trebui desenat la fiecare din clasele predate, în timp ce apa- ratul digestiv la păsări fiind deosebit de a altor vertebrate trebuie desenat. Atunci cînd desenează la tablă profesorul trebuie să aibă grijă ca elevii să-și treacă toate amă- nuntele în desenul lor, în ace- lași timp. Importanța desenului scade dînd elevii rămîn în urmă cu completarea desenului. Dacă, de pildă, profesorul desenează stomacul glandular, iar elevii esofagul, aceștia nu mai pot fi atențj la explicațiile profesoru- lui. Da aceea pedagogul trebuie să urmărească clasa și fiecare elev în parte, pentru ca toți să deseneze în același tâmp. în a- cest sens, se cere ca desenul fă- cut pe tablă să fie îngrijit și clar, să aibă o mărime care să permită observarea amănuntelor chiar din fundul clasei, să fie cît mai simplu gi cît mai acce- sibil puterii de înțelegere a ele- vului. Este bine ca organele sau diferitele părți din organe să fie însemnate cu săgeți, iar cuvinte- le care le desemnează să fie așe- zate pe o coloană în stingă sau în dreapta desenului. în practică se observă că unii profesori, în loc să facă însemnări cu ajutorul săgeților, fac însemnări cu aju- torul cifrelor care apoi sint ex- plicate printr-o legendă. La în- semnarea cu cifre,' denumirea organului se separă de imaginea lui, ceea ce îngreunează folosi- rea desenului și complică verifi- carea caietelor. Pentru a reda pe tablă ima- ginea unui organ sau sistem de organe este necesar ca profeso- rul să se pregătească în preala- bil. în acest sens. Desenul pe tablă nu trebuie să fie artistic, dar trebuie să fie științific și exact. E bine ca profesorul, în timp ce execută desenul în fața clasei să se depărteze din cînd în cînd de tablă și să privească desenul de la o oarecare distan- ță. Procedindu-se astfel, se pot evita diferite deformări șț omi- terea anumitor detalii care pot scăpa în timpul explicației. Fo- losit cu pricepere, desenul pe tablă ajută întotdeauna pe elevi la însușirea temeinică a cunoș- tințelor de științe naturale pre- date. Prof. AVRAM ANGHEL Școala medie serală „Progres ul“-Brăila Curs de inițiere în tehnica preparării și colectării materialului didactic în zilele vacanței de iarnă Sec- ția de învățământ și cultură a re- giunii Timișoara a organizat un curs de inițiere în tehnica colec- tării și preparării materialului didactic. Ideea organizării unui astfel de curs' este lăudabilă în primul rând pentru că vine în sprijinul pre- ocupării tot mai largi și atente pentru asigurarea școlilor cu ma- terial didactic bogat care să per- mită legarea strînsă a cunoștin- țelor teoretice de practică. Un astfel de curs a mai fost organi- zat în anul 1957, Ia București și s-a dovedit deosebit de util. Activitatea cursului organizat în acest an la Timișoara a în- Verificarea cunoștințelor elevi- lor constituie o parte compo- nentă a procesului instructiv-e- ducativ — parte ce este legată în mod organic de instrucție și o însoțește în toate etapele ei. în verificarea cunoștințelor, indiferent de forma în care se face aceasta, profesorul trebuie să constate gradul de însușire a materialului predat, de fiecare elev în parte și de întreaga cla- să, cît și măsura în care elevii au reușit să sistematizeze și să generalizeze cele învățate. în urma acestor constatări profe- sorul va putea trage concluzii a- supra felului cum va trebui să îmbine diferitele forme de pre- dare în modul cel mai adecvat specificului lecției. Pentru ca verificarea să-și a- tingă scopul, ea trebuie să ur- mărească cunoașterea gradului de însușire a materialului pre- dat, posibilitatea elevilor de a sistematiza și generaliza, de a trage singuri concluzii, cît și priceperea de a lucra cu har- ta. în felul acesta se realizează o însușire conștientă a materia- lului și se dă posibilitatea elevu- lui de a-și dezvolta gîndirea lo- gică, trezindu-i-se în același timp interes pentru lecție. Din lecțiile pe care le-am ur- mărit la majoritatea școlilor din raionul Luduș am constatat că în cele 15—20 minute rezervate verificării, profesorii au căutat ca elevii să lucreze cu harta, să folosească hărțile din manual, din atlas, să lucreze cu harta de contur, făcînd descrierea regiuni- lor prezentate, stabilind cauzele anumitor fenomene fizico-geo- grafice, economice și interdepen- dența dintre ele. Procedând în acest fel lecțiile au dat rezulta- te bune. Dintre metodele de verificare a cunoștințelor cea mai frecvent folosită este metoda verificării individuale. Aceasta însă prezin- tă dificultatea de a nu se putea verifica decit cunoștințele unui număr mic de elevi și de a nu antrena întreaga clasă. Din a- ceste motive se recomandă ca această metodă să nu se folo- sească exclusiv, ci să se combi- ne cu metoda frontală, iar a- tunci cînd se folosește metoda verificării individuale profeso- rul să nu se mulțumească numai cu răspunsuri de nomenclatură, ca în cazul întîlnit la o lecție cu subiectul „Republica Demo- crată Germană" la clasa a Vl-a. în lecția susamintită profesorul a scos la hartă un elev căruia i-a pus următoarele întrebări : Care sînt vecinii Republicii De- mocrate Germane ?, Care sînt munții mai importanți ? Care sînt apele mai importante ? și Care sînt principalele centre indus- triale ? La toate aceste întrebări ceput cu o lecție teoretică în care s-a arătat cum se colectează, se prepară și se marchează fie- care piesă pentru a fi naturalizată. Apoi, 10 zile s-a lucrat efectiv la conservarea materialelor prin împăiere. S-au împăiat fazani, mătăsari, ciori și răpitoare de noapte. Cunoștințele căpătate ne-au fost de un real ajutor, așa încît vom continua cu entuziasm cursul în vacanța de primăvară. Dorim să ne îmbogățim labora- toarele cu materiale noi și va- riate, ridicând astfel calitatea lecțiilor noastre. Prof, ANGELA PREOTESOIU elevul a dat răspunsuri cord- au dovedit numai cunoștințe de nomenclatură. Nu i s-a cerut, însă, să arate care este. forma, originea și importanța munților, care este importanța văilor a- mintite, nu i s-a cerut să facă o comparație între industria din trecut și cea din prezent și care este scopul industriei Republicii Democrate Germane față de cea a Republicii Federale Germane, Verificarea făcută în felul aces- ta diminuează rolul hărții. Ea devine un obiect mort ce arată în mod static o serie de noțiuni, în loc să povestească cele ilus- trate dinamizînd gîndirea elevu- lui. Metoda discuțiilor frontale este mai eficace și deci reco- mandabilă mai ales în lecțiile de recapitulare. Pentru reușita acestei forme de verificare se cere din partea profesorului o pregătire temeinică a lecției in vederea stabilirii și formulării întrebărilor. De exemplu, la lec- ția „Relieful Republicii Popu- lare Romîne" la clasa a Xl-a se pot pune următoarele întrebări : Cum este relieful țării noastre în comparație cu al altor țări ?, Cum sînt așezate formele de re- lief în țara noastră în compara- ție cu alte țări ?, De cîte feluri sînt munții noștri ?, Care sînt asemănările și deosebirile din- tre cele trei ramuri ale Carpa- ților ?, Care sînt depresiunile intramontane și importanța lor economică ?, De cite feluri sint dealurile din țara noastră? Ce importanță econdmică au ?, Să se compare Podișul Transilva- niei cu al Moldovei și să se a- rate principalele resurse mine- rale din aceste podișuri. Să se compare cîmpia Dunării cu cim- pia Tisei ; Cum se prezintă re- lieful Dobrogei ?, Care sint per- spectivele de dezvoltare ale a- cestei regiuni? Să se arsce principalele centre industriale și să se facă o comparație intre industria țării noastre în trecut și în prezent ? etc. La sfîrșitul lecției, in cele citeva minute re- zervate fixării, profesorul poate trage o concluzie care în cazul exemplului de mai sus poate fi formulată astfel : „Țara noastră dispune de variate forme de re-^ lief, care dau o mare diversitate de peisaje; marii varietăți a reliefului îi corespunde o mare varietate de surse naturale, va- lorificate astăzi din plin, în ca- irul Operei de desăvârșire a con- struirii socialismului în țara noastră". în felul acesta harta nu va indica numai denumirea munți- lor, apelor, a podișurilor sau a vecinilor Republicii Populare Romîne, ci va vorbi despre ori- ginea lor, despre bogățiile sub- solului, despre economia înflori- toare a patriei noastre opusă situației de înapoiere din trecut. Harta va ajuta pe profesor să-i poarte pe elevi în spațiu și timp prin patria lor, educindu-le ast- fel sentimentele de patriotism și internaționalism proletar. Tot ca forme de verificare se mai pot folosi dările de seamă asupra lucrărilor și excursiilor efectuate, precum și corectarea sistematică și temeinică a teme- lor ce se dau acasă. Atingerea scopului propus prin verificare poate fi realizat de profesor îm- binînd cele mai variate forme de verificare potrivit specificu- lui fiecărei lecții. în toate formele de verificare a cunoștințelor de geografie ac- centul trebuie pus însă pe mun- ca cu harta, pentru că așa cum arată N. N. Baranschi: „Harta nu arată, ci povestește, fiind a doua limbă a geografiei". Frof. L. RAȚIU - — InvâțâmInt seral In iNTREPRtNBERE Șl LA ȘCOALĂ La secția serală a Școlii medii nr. 3 din Pitești, unde predau fi- zica ii matematica, învață, după orele de producție, muncitori de la numeroase întreprinderi din oraș ca, de pildă, Tex- tila „11 Iunie", întreprinderea de morărit „Steagul roșu" ș. a. Ca profesoară și in același timp ca dirigintă la una din clase, i-am cunoscut pe mulți dintre elevi atit la școală cit și la locul de muncă. Am putut con- stata cu deosebită bucurie felul cum multe dintre cunoștințele teoretice căpătate în școală se pun în practică imediat, direct în producție, în lupta pentru înde- plinirea și depășirea sarcinilor de plan. Iată-1, de pildă, pe muncito- rul Gheorghe Nicoară de la I.P.M.P.B. Pitești care răspunde de întreținerea mașinilor din sec- ția in care lucrează. Pină in pre- zent, el efectua unele lucrări practice cunoscind într-o măsură restrînsă principiile teoretice pe care se bazează acestea. Astfel, pentru a evita uzura unor piese datorită frecării, el le întreținea prin ungere repetată, cunoscind însă în mică măsură explicația științifică a frecării, de ce fel este aceasta etc. După ce a învă- țat la fizică lecția „Frecarea și legile ei“, muncitorul-elev Gheor- ghe Nicoară, pe lingă faptul că a înțeles fenomenul fizic al fre- cării și legile acestuia, și-a dat seama de modalitatea transfor- mării unui fel de frecare în altul, ale cărui efecte sînt mai puțin dăunătoare mașinilor și agrega- telor. El și-a dat astfel seama mai profund de importanța ope- rației pe care o execută în pro- ducție și care are drept conse- cință transformarea unei forme de frecare în alta și ce efecte negative le-ar putea avea ne- glijarea ungerii fiecărei mașini cu lubrefiantul cel mai indicat. Aceasta a determinat — așa cum arăta șeful secției in care lu- crează acest muncitor-elev —_ o întărire a spiritului lui de răs- pundere în muncă. Muncttorul- elev Viorel Sasnireșan, tot de la I.P.M.P.B., a putut determina cu ușurință după predarea lecției „Mișcarea circulară", numărul de turații al unei piese prinse în u- niversalul strungului, ceea ce l-a ajutat mult la o reglare mai ju- dicioasă a regimului de lucru. De asemenea, elevele Constanța Ilie și Vasilica Ungureanu, mun- citoare la „Textila 11 Iunie', îmi mărturiseau, citva timp după pre- darea lecției despre pirghii și a- plicarea lor, că pe baza cunoș- tințelor însușite au înțeles mai bine principiile de funcționare a mașinilor la care lucrează, din- du-și seama că războaiele ds țe- sut nu sînt altceva decit sisteme de diferite pirghii acționate me- canic. Pentru ca lecțiile predate să fie ăt mai puternic legate de practica producției, colectivul nostru de profesori a elaborat o serie de probleme legate de spe- cificul majoriilății secțiilor in care lucrează muncitorii-elevi. In acest fel elevii devin mai inte- resați în rezolvarea problemelor muncii profesionale, intrucit iși dau seama că cele mai multe dintre soluțiile valoroase găsite la lecțiile teoretice din școală, dau răspuns la chestiuni impor- tante care-i preocupă tn activita- tea de producție. Prot. GHEORGH1ȚA DUMITRICA • Școala medie nr. 3 din Pitești .WAW.'AW, Au început cursurile de pregă- tire pentru examenul de admitere în clasa a VlII-a serală. In orașul Constanța aceste cursuri se țin la Școala de opt ani nr. 11. Secția de învățămînt a sfătuită popular a avut însă în vedere și posibilitatea ca, în cazul măririi numărului de cursanți, cursu- rile să se poată ține și la alte școli. Toate bune, numai că toc- mai de acest lucru esențial — de mărirea numărului de cursanți sau, mai bine zis, de recrutarea tinerilor pentru aceste cursuri — secția de învățămînt nu s-a pre- ocupat în suficientă măsură. — Dar ce am fi putut face 7 — se întreabă nedumerit tovarășul Marcel lonescu, adjunctul secției de învățămînt care răspunde de această problemă. Noi ne-am pro- pus un număr de 200 și am luat măsuri pentru începerea la timp și în bune condițiuni a cursurilor. — $i_. sînteți sigur că numărul de 200 se va realiza 7 — Nicț vorbă. — Cam ciți tineri s-au înscris pină acum 7 — 7!.„ Nu știu, nu am încă o Școala medie serală este locul în care-i putem întii ni după orele de lucru pe majoritatea tinerilor mun- citori ai uzinelor „23 August" din Capitală. situație. Dar, pină la deschide- rea cursurilor (mai erau trei zile) 200 precis se va realiza. Nu era nevoie să ne convingă și pe noi că se va realiza. Cu- noșteam situația. Se înscriseseră deja 240. Așadar secția de învă- țămînt putea fi mulțumită : cifra de plan fusese realizată. Ba mai mult: în ziua deschiderii cursului numărul celor înscriși ajunsese la circa 400, iar cîteva zile mai tîrziu el trecuse de 500. Dar tovarășul Marcel lonescu nu cunoștea toate acestea și to- tuși era sigur că cifra de 200 se va realiza. Pe ce se baza 7 E limpede. Dînsul știa că cifra de 200 e o cifră formală de plan, cu mult sub posibilită- țile reale. O cifră care se va realiza chiar fără a depune vreun efort! Or, chestiunea se pune nu de a îndeplini o cifră formală, ci de a desfășura o ase- menea activitate, încît toți tinerii muncitori care îndeplinesc condi- țiile prevăzute de lege să urmeze școala serală. Secțiunea de învă- țămînt a sfatului popular al ora- șului Constanța tocmai acest lu- cru nu l-a făcut. Cifra de plan a fost depășită nu datorită strădu- ințelor ei, ci pentru că tinerii muncitori din orașul Constanța, ca, de altfel, tinerii muncitori din întreaga țară, dovedesc din zi în zi o tot mai mare dorință de a urma școala medie serală și se în- dreaptă în număr tot mai mare către ea- Cifra de plan a fost, de asemenea, depășită datorită dra- gostei cu care majoritatea cadre- lor didactice care predau la sec- țiile serale au muncit pentru re- crutarea și îndrumarea viitorilor elevi. — Fiecare profesor de la sec- ția serală — ne-a spus tovarășa Maria Vartanesian. directoare la Școala medie nr. 2, are reparti- zată o întreprindere. In cadrul a- cestei sarcini, profesorii se îngri- jesc atit de cei care sînt deja e- levi la seral, cit și de recrutarea noilor elevi. In vederea deschi- derii cursurilor de pregătire, în ultimele săptămîni profesorii au mers mereu în întreprinderi pen- tru a ajuta la recrutarea tineri- lor elevi. Dar în activitatea desfășurată de ei, profesorii au avut de in- tîmpinat și greutăți. Unele comi- sii munceau slab și nici sprijinul profesorilor nu-l acceptau. în loc să completeze din vreme dosare- le viitorilor elevi și să le trimită pe toate o dată, pe bază de tabele, la Școala medie nr. 2 unde se ho- tărîse a se trimite, unele comisii (ca cele de la T.C.H., Cooperativa „Prestarea", D.R.C.N., Cooperați- va „Igiena" etc.) îi trimiteau pe tineri să se înscrie singuri. Toate aceste deficiențe în munca de re- crutare ar fi fost fără îndoială înlăturate dacă secția de învăță- mînt, cu autoritatea pe care o are, ar fi intervenit prompt ori de cîte ori era nevoie. Numai că secția de învățămînt nu-și punea asemenea probleme. E necesar ca, cel puțin de acum înainte, secția de învățămînt a sfatului popular al orașului Con- stanța să privească cu mai mult spirit de răspundere aceasta sar- cină pentru buna desfășurare a cursurilor de pregătire a viitorilor elevi de la seral. AUREL GEORGESCU Lucrările scrise pe primul semestru Din felul cum s-au desfășurat lucrările scrise de limba romînă Ia clasele a IX-a, a X-a și a Xl-a de la secția serală a Școlii medii „N. Bălcescu“ din Bucu- rești distingem în primul rînd preocuparea pentru respectarea specificului de muncă din învă- țămîntul seral. Atit în perioada premergătoare lucrărilor scrise, cît și în cea care le-a urmat, profesoara de limba romînă Ma- ria Hangiu a ținut seama de faptul că muncitorii-elevi au un timp de studiu individual redus și că baza studiului acestora o constituie activitatea desfășurată în clasă, la lecții. Dc aceea, îna- inte de ora în care urma să ai- bă loc lucrarea scrisă, profesoara a manifestat o deosebită preocu- pare pentru sistematizarea și consolidarea materialului stu- diat. Pregătirea pentru lucrările scrise la limba romînă a înce- put încă din primele săptămîni de școală. La sfîrșitul fiecărui capitol, cu prilejul lecțiilor de încheiere, tovarășa Hangiu a dat atenție recapitulării și sistemati- zării cunoștințelor acumulate de către elevi. In baza unui plan dinainte stabilit, ei reconstituiau în clasă, în lecțiile de încheiere, problemele privind un scriitor sau un ansamblu de opere, asu- pra aspectelor esențiale desprin- cunoștințe în care intrau și amă- nunte mai puțin însemnate. Ast- fel, după ce a fost studiată ope- ra lui Mihail Eminescu, elevii au recapitulat problemele pri- vind creația poetului, raporturile dintre condițiile sociale ale epo- cii și creația lui, tematica ope- rei, concepția poetului despre rolul literaturii; caracterul po- pular, democratic și patriotic al operei sale, contribuția lui Emi- nescu la dezvoltarea limbii și literaturii romîne. Pe baza aces- tui plan, muncitorii-elevi au dis- cutat în clasă chestiunile mai importante. Așa de exemplu, în legătură cu raporturile dintre condițiile sociale ale epocii și creația artistică a poetului, dis- cuțiile în clasă s-au oprit la faptul că epoca în care a scris și a trăit Eminescu a fost o epo- că de afirmare a clasei munci- toare, de formare a monstruoa- sei coaliții burghezo-moșierești, o epocă a luptei dintre cele două culturi reprezentate în ța- ra noastra prin Junimea și Con- temporanul, la problemele dez- voltării realismului critic la noi și la modul cum se reflectă re- volta împotriva nedreptății so- ciale în creația poetului. Aceste lecții de recapitulare care au avut loc de-a lungul în- tregului semestru, la anumite intervale de timp, au contribuit prin aceea că i-a pus pe elevi în situația să repete problemele dintr-un punct de vedere nou, într-o ordine nouă. Ele au cons- tituit o bună premiză pentru reușita lecțiilor de recapitulare destinate pregătirii lucrărilor scrise, cînd temele în care se grupa materialul studiat au avut un caracter și mai sintetic, oprindu-se numai la anumite la- turi ale problemelor discutate în orele de literatură, teme formu- late într-un mod foarte asemă- nător cu cele care aveau să constituie de fapt subiecte ale lucrărilor scrise. In orele de re- capitulare în vederea lucrărilor scrise elevii au purtat discuții pe baza unor teme ca ,Viața satului în opera lui Liviu Rebreanu", „Condamnarea războiului și drama intelectualului în opera lui Cezar Petrescu și Camil Pe- trescu“, „Dramaturgia dintre cele două războaie mondiale11. în ultimă analiză, lucrările scrise au rostul de a ne dezvă- lui nivelul general de pregătire al elevilor la sfîrșitul unei anu- mite etape de muncă școlară. Dar a reduce rolul lor numai la aceasta înseamnă să privim lu- crurile într-un chip îngust, mai ales atunci cînd este vorba de elevi care studiază în învățămîn- tul seral. Lucrările scrise, ca și orice altă formă de activitate în îndemînare, un bun mijloc de ridicare a nivelului la învăță- tură al elevilor. Am văzut în parte lucrul acesta din preocu- pările pe care le-a avut profe- soara Hangiu în perioada pre- mergătoare lucrărilor scrise. Dar munca desfășurată în această direcție nu se încheie o dată cu momentul în care au fost date lucrările scrise. Ora în care profesorul resti- tuie lucrările scrise, în care poa- te comenta cu elevii calitățile și defectele caracteristice lucrărilor lor, reprezintă de asemenea un bun prilej de a consolida cunoș- tințele elevilor, de a înlătura unele lacune din pregătirea lor, de a clarifica unele probleme care au fost confuz însușite. înțelegînd lucrul acesta, profe- soara Maria Hangiu a grupat lucrările scrise pe mai multe categorii, după calitatea lor. A- poi, în clasă, a caracterizat fie- care din grupele respective. Ast- fel, la o clasă a Xl-a la care subiectul lucrării scrise a fost „Condamnarea războiului și dra- ma intelectualului în opera lui Camil Petrescu și Cezar Petres- cu“ discuția a început prin ca- racterizarea lucrărilor bune. Pro- fesoara a arătat că elevii ale <ă- ror lucrări au obținut note foar- te bune au reușit să selecteze cu pricepere din operele celor doi acele idei care reușesc să ilus- treze în modul cel mai convin- gător problemele ridicate de te- mă. Comparînd aceste lucrări cu altele mai puțin reușite ea a subliniat că unii elevi s-au oprit la amănunte nesemnificative, a- flate în afara subiectului și care i-au împiedicat, de fapt, să dez- volte ideile impuse de tentă. Astfel, vorbind despre „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război" ei s-au referit la u- nele amănunte din prima parte a romanului, ceea ce i-a oprit de fapt să expună elementele principale pentru a caracteriza drama lui Ștefan Gheorghidiu. Mai departe, după ce a epuizat discutarea greșelilor de conținut, profesoara s-a oprit la deficien- țele privind tehnica compoziției, greșeli de ordin stilistic și gra- matical. Bineînțeles, observațiile nu au avut un caracter expozi- tiv. în formularea lor, în corec- tarea greșelilor, profesoara a an- trenat într-o largă măsură pe muncitorii-elevi. Din aceste dis- cuții ei au văzut cum trebuia făcută o lucrare bună, care au fost principalele lor greșeli. Modul cum s-au desfășurat a- ces-te lucrări scrise ne îndreptă- țește să afirmăm că ele au con- tribuit la pregătirea mai bună a mt incitorilor-elevi. a mare ÎNVĂȚĂMÎNT PROFESIONAL $1 TEHNIC Sarcini actuale ale muncii metodice Principala acțiune care stă în această perioadă în atenția ca- binetelor metodice pentru în- vățămîntul profesional și tehnic este îmbunătățirea sprijinului dat cadrelor didactice pentru ridicarea continuă a măiestriei lor profesio- nale. în acest scop, încă în cursul anului trecut au fost alcătuite pro- gnunele pentru examele do grade, au fost elaborate tematicile pentru lucrările de gradul II, s-au efec- tuat insoecțiile speciale și au fost organizate cursurile do pregătire și examenele. Totuși, activitatea pe acest tărîm a avut o seamă de deficiențe, pen- tru lichidarea cărora ne-am orien- tat acum principalele forțe. Cercu- rilor pedagogice pentru învățămîn- tul profesional și tehnic și conduce- rilor de școli le revine sarcina per- manentă să mobilizeze cadrele di- dactice la examenele de grad, care constituie mijloacele de perfecțio- nare a muncii didactice. Pe această linie s-a efectuat o analiză a cauze- lor pentru care profesorii s-au pre- zentat într-un număr insuficient la sesiunile de examen desfășurate pînă acum. S-a constatat că una din cauzele principale ale acestei deficiențe rezidă în faptul că programele pentru examene au fost alcătuite nediferențiat pentru defi- nitivat și gradul II, ceea ce a creat greutăți candidaților. Cabinetele metodice lucrează în momentul de față, împreună cu departamentele tutelare de școli, la îmbunătățirea programelor pentru examenele de definitivat și la elaborarea de programe speciale pentru gradul II, care se vor da candidaților în cursul lunii februarie. Vor fi, de asemenea, îmbunătă- țite tematicile lucrărilor pentru gradul II, iar oandidații vor fi sprijiniți să-și aleagă lucrările cele mai importante și in domeniul că- rora au acumulat experiența cea mai bogată. în colaborare cu ministerele și instituțiile centrale, s-a alcătuit un grafic special care să asigure efec- tuarea inspecțiilor din țară, astfel ca ele să nu se aglomereze în pe- rioade de vîrf la sfîrșitul anului școlar. Desfășurarea cursurilor do pregă- tire și a examenelor pentru acor- darea gradelor didactice în învăță- mîntul profesional și tehnic va avea loc în luna august 1962. Lu- crările metodice didactice pentru gradul II urmează să fie prezentate ministerelor și unităților centrale de resort pînă la I iunie a.c. în toată această perioadă, cadrele di- dactice caro se prezintă la exame- nele de grade vor fi sprijinite mai efectiv de către cercurile pedago- gice. Acestea au și fost îndrumate asupra felului cum să organizeze consultațiile colective în acest scop. O altă problemă care preocupă în mod deosebit cabinetele meto- dice este schimbul de experiență în vederea generalizării experienței cadrelor didactice fruntașe. Astfel, la sfîrșitul lunii martie a.c. se orga- nizează la București o sesiune de lecturi pedagogice pentru cadrele Alături de colectiviști In cuvîntarea rostită cu ocazia încheierii lucrărilor Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști, tova- rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej sub- linia ca o sarcină de mare răspun- dere a cadrelor didactice din agri- cultură o constituie pregătirea unor muncitori și tehnicieni la nivelul cerințelor unei agriculturi multila- teral dezvoltate bazată pe tehnica mecanizată și să sprijine cît mai mult întărirea economico-organiza- torică a sectorului socialist al agri- culturii. Profesorii de la școala noastră — Centrul școlar agricol din Dumbră- veni —- țin o strînsă legătură cu gospodăriile agricole colective din apropiere și le ajută în diferite pro- bleme. Astfel conducerea școlii a întocmit un grafic conform căruia profesorii de specialitate s-au deplasat la gospodăriile agricole colective din împrejurimi pentru îndrumarea lor tehnică și organiza- torică. Bunăoară profesorii de spe- cialitate au dat ajutor gospodăriilor agricole colective Armeniș și Sînti- oana, raionul Sighișoara, la întoc- didaotice care lucrează în școlile din sectoarele comerț, finanțe, cooperație, prevederi sociale, eco- nomie forestieră, industrie ușoară și industrie alimentară. Un număr însemnat de cadre didactice din aceste școli au elaborat lucrări în care tratează cele mai importante probleme actuale ale învățănuntu- lui profesional și tehnic, în special în legătură cu educația comunistă a elevilor și cu instruirea lor practică. Pînă la sfîrșitul actualului an șco- lar cabinetele metodice din Bucu- rești și Cluj, în colaborare cu mi- nisterele, instituțiile centrale și sfa- turile populare, au luat măsuri pen- tru organizarea unor schimburi de experiență între școlile din diferite ramuri de activitate — metalurgie și construcții de mașini, industria petrolului și chimiei, prevederi sociale, industria alimentară, con- fecții etc. Aceste schimburi de ex- periență vor cuprinde lecții des- chise, referate, vizite în întreprin- deri etc., care vor permite apre- cierea multilaterală și preluarea creatoare a rezultatelor pozitive obținute în activitatea instructiv- educativă de către școlile organi- zatoare. O preocupare permanentă a ca- binetelor metodice o constituie și elaborarea de îndrumătoare me- todice pentru anumite specialități, care să ajute cadrele didactice și în special maiștrii-instructori la îmbunătățirea predării. Sînt în curs de elaborare, de către colective de specialiști, îndrumătoare metodice pentru instruirea practică și tehno- logia meseriei în sectoarele meca- nizarea agriculturii, confecții pen- tru femei și copii, dulglierie, zidă- rie, instalații electrice, desen teh- nic, comerț etc., care vor constitui un prețios sprijin pentru cadrele didactice respective. Sîntem hotărîți să acordăm o atenție din ce în ce mai mare elaborării acestor îndru- mătoare pentru a cuprinde în munca de îndrumare metodică cît mai multe meserii. Aceasta cu atît mai mult cu cît necesitatea meto- dicilor s-a evidențiat din nou, cu ocazia examenelor de grade didac- tice, oînd din pricina lipsei unor astfel de lucrări, candidații au avut serioase greutăți în pregătirea la disciplina „metodica specialității". Desigur sarcina de prim ordin a cabinetelor metodice pentru învă- țămîntul profesional șl tehnic, ea și a tuturor organelor de învăță- mînt, continuă să rămînă îmbunătă- țirea conținutului procesului de învățămînt. în acest domeniu cabi- netele metodice, cu ajutorul colec- tivelor de specialiști, vor analiza programele școlare, în special cele de cultură generală și de cultură tehnică generală - matematica, fizica tehnică, desenul tehnic, teh- nologia materialelor —> făcînd pro- puneri pentru îmbunătățirea lor. De asemenea, în cadrul acțiunii întreprinse de M.I.C. prin Consiliul Superior al Școlilor pentru recen- zarea manualelor după apariție, în vederea îmbunătățirii la viitoarele ediții, cabinetele metodice vor ana- liza un număr de titluri pentru în- mirea planurilor de măsuri în ve- derea obținerii în anul 1962 a unei producții de 5.000 kg. porumb boabe la hectar. In lunile decem- brie 1961 — ianuarie 1962 profeso- rii noștri au fost repartizați în dife- rite gospodării colective pentru a le ajuta la întocmirea dărilor de seamă și a planurilor de producție pe anul 1962. De pildă, profesorul Eugen Metea a lucrat la G.A.C. Ormeniș, tov. loan Radu la G.A.C. Sîntioana, tov. Petruș Nicodim la G.A.C. Domala. tov. Gertrude Tu- sak la întovărășirea agricolă ler- nea și tov. Georgeta Suciu la înto- vărășirea din Dumbrăveni. De ase- menea profesorii școlii desfășoară o intensă activitate de lectori la cercurile agrozootehnice. Legătura permanentă a cadrelor noastre didactice cu gospodăriile colective a constituit, alături de o contribuție la îmbunătățirea mun- cii în gospodăriile agricole colective, un sprijin efectiv în ridicarea nive- lului lecțiilor pe care aceștia le predau. vățămîntul profesional, ca de pildă, matematica, tehnologia materiale- lor, desenul tehnic, lăcătușăria, ma- nualul zidarului etc. Adîncirea conținutului muncii metodice în învățământul profesio- nal și tehnic, pornind de la nive- lul organelor centrale de îndrumare și control și pînă la comisiile me- todice din fiecare școală, perfec- ționarea metodelor de predare sînt factori detenninanți în pregătirea viitorilor muncitori și tehnicieni. De aceea, atenția noastră trebuie să se concentreze pe viitor mai puternic către rezolvarea celor mai însemnate și mai actuale sarcini din acest domeniu. Ing. EDUARD CUPFER directorul Cabinetului metodic pentru învățămîntul profesional și tehnic din București Probleme Inițierea elevilor-maiștri în problemele de psihologie și pe- dagogie are un rol deosebit în pregătirea acestora pentru sarci- nile de conducere ale sectoarelor de producție, căci cunoscînd fe- nomenele psihice și implicațiile Lor în munca de educație, maiș- tri pot contribui Ia temeinica in- struire și educare a tinerei ge- neratii de muncitori. Aceste con- siderente justifică introducerea în planul de învățămînt al școlilor tehnice de maiștri-agricoli, înce- pînd cu anul școlar 1960/61, a studiului noțiunilor de psihologie și pedagogie. Am constatat, după mai bine de un an de predare, că elevii anului III ai școlii tehnice de maiștri-agricoli își însușesc des- tul de greu noțiunile de psiholo- gie și pedagogie, care au o pro- nunțată notă de abstractizare Și o terminologie specifică. Socotesc că programa școlară actuală ne- diferențiată în funcție de sectoa- rele pentru care pregătesc cadre școlile tehnice de maiștri, este una din cauzele acestor greutăți. Pentru ca noțiunile de psiho- logie și pedagogie să fie însușite conștient și activ și să fie utile elevilor-maiștri, m-am străduit să desprind metodele și proce- deele de predare cele mai ade- cvate în funcție de specificul predării acestui obiect în școlile tehnice agricole. Astfel, pentru e- vitarea memorării mecanice a noțiunilor de psihologie — care prezintă mai multe dificultăți — am căutat să leg cunoștințele pre- date de viață, de experiența ele- vilor, în vederea unei participări dinamice, interesate, a acestora la lecții. în acest scop am siste- La „Fitotehnie" bunăoară, oi fo- losesc în predare exemplele cu- noscute din gospodării privind me- todele agrotehnice aplicate la plan- tele de cultură și rezultatele obți- nute, la „Zootehnie" se pune un accent deosebit pe rasele de ani- male care se cresc în gospodărijje apropiate, pe metodele de creștere utilizate etc., iar Ia „Organizarea în- treprinderilor agricole socialiste" se dau exemple privind structura organizatorică a acelorași gospodă- rii — felul cum este organizată munca, repartizarea veniturilor etc. Toate acestea ilustrează faptul că, prin ajutorul dat gospodăriilor agricole colective, cadrele didac- tice din sectorul agricol contribuie la întărirea economico-organizato- rică a acestor gospodării, iar pe de altă parte, prin legătura perma- nentă cu producția, calitatea învă- țămîntului crește din ce în ce mai mult. log. IOAN RADU Centrul școlar agricol Dumbrăveni, raionul Sighișoara, regiunea Brașov Ucenicilor fabricii „Unirea" din Cluj li se pot încredința acum lu- crări dintre cele mai complicate. Iată un ffrup de tineri efectuind montarea unei mașini de filat ale predării matizat întregul material de psi- hologie pe linia gnoseologiei mar- xist-leniniste, grupînd procesele psihice potrivit celor trei trepte ale cunoașterii. Această grupare (senzația, percepția și atenția — ca elemente ale cunoașterii sen- soriale; memoria, gîndirea și imaginația — ca elemente nece- sare pentru cunoașterea abstrac- tă; procesele afective, acțiunile voluntare și deprinderile — ca elemente indispensabile pentru activitatea practică) a permis e- levilor să sesizeze esența feno- menelor psihice, să înțeleagă ros- tul lor în activitatea de cunoaș- tere a realității obiective, în ve- derea transformării acesteia cu mijloacele tot mai perfecționate pe care ni le pune la dispoziție știința și tehnica. O altă metodă folosită consec- vent în lecție a fost stabilirea le- găturilor dialectice de interde- pendență între diferitele procese psihice. Atunci cînd - am predat percepția am subliniat, de pildă, rolul atenției ca fenomen psihic necesar pentru efectuarea unor temeinice observații, apoi la pre- darea lecției despre memorie am arătat rolul atenției pentru edu- carea memorării logice și în sfîr- șit — la predarea lecției despre gîndire — rolul atenției pentru înțelegerea operațiilor de analiză și de sinteză. De asemenea, am stabilit rolul activității de selec- ție în formarea unor percepții clare, pentru înțelegerea feno- menului atenției și în explicarea operațiilor de abstractizare și generalizare etc. Stabilirea acestor legături a stimulat gîndirea elevilor și i-a ajutat să înțeleagă dinamica și varietatea proceselor psihice. O astfel de tratare a problemelor de psihologie solicită ca, în ca- drul expunerii, folosită în pre- dare, accentul să cadă pe înfă- țișarea plastică, sugestivă a ca- zurilor, pe utilizarea întrebărilor care să ceară cît mai frecvent din partea elevilor un răspuns exprimat, sau care să le furni- zeze cheia soluționării unei pro- bleme. Legat de aceasta fac re- feriri frecvente la experiența în munca lor școlară, dar mai ales la cea practică de producție, în specialitate, respectiv în viticul- tură și vinificație. Bunăoară, pen- tru clarificarea noțiunilor despre senzații și dezvoltarea sensibili- tății, edificatoare a fost referirea la degustarea vinurilor, care ur- mărește sesizarea culorii, a aro- mei, a gustului, a tăriei etc. De asemenea, am folosit eficient ob- servațiile făcute de elevi la sta- ția meteorologică sau pe cîmpu- rile experimentale, pentru relie- farea condițiilor unei bune ob- servații. Din astfel de exemple, elevii-maiștri s-au convins că psihologiei psihologia nu este o știință ruptă de practica muncii lor. Un alt procedeu pe care l-am utilizat în vederea participării active a elevilor la lecții a fost îndemnul spre autoobservare, spre aprecierea critică a mani- festărilor psihice proprii. în predarea unor teme de psi- hologie, am stăruit adeseori asu- pra caracterului util al studierii acestei discipline. Așa, de exem- plu, în legătură cu predarea te- melor „Memoria" și „Gîndirea" am insistat asupra indicațiilor privind desfășurarea studiului in- dividual. Pe lîngă prezentarea procedeelor utilizate în sprijinul memorării logice, am insistat a- supra procedeelor de studiere a bibliografiei, în special cu ca- racter ideologic și tehnic, asupra întocmirii conspectelor și a sche- melor rezumative, a folosirii ma- nualului și a caietului de notițe etc. Elevii au apreciat aceste in- dicații ca pe o măsură de utili- tate imediată și faptul s-a resim- țit în bună măsură în organiza- rea mai judicioasă a studiului individual, respectiv în ridicarea calității muncii lor la toate dis- ciplinele. Pentru schițarea unei priviri de ansamblu asupra materialului, în tot timpul predării, dar mai ales în lecțiile introductive și în cele de recapitulare, am căutat să deschid în fața elevilor o perspectivă amplă. Am stabilit legătura logică internă a cursu- lui de pedagogie, pornind mai întâi de la elellor- maiștri despre psihice, intuite d» exporierța rx de via- ti, subliniind apr’ neceș-.;.®r psihice pentru înțelegere* cunoștințelor de peda^gie,, res- pectiv pentru aplicarea ta munca de re jp. ec.u:;®.- ■ ucenicilor si mesne! tarilor. Am arătat, de asemenea, că însușirea temeinică a cunoștin- țelor de psihologie le va permite viitorilor maiștri să se cunoască mai bine pe ei înșiși și pe mun- citorii pe care îi conduc, ajutăn- du-i în munca de ridicare a cali- ficării profesionale a acestora, la educarea lor, dîndu-le posibilita- tea să găsească mijloacele pentru antrenarea cît mai deplină în muncă a cadrelor pe care le con- duc și la stimularea activității creatoare a acestora. Această nouă perspectivă, care aducea o îmbinare a elementelor subiec- tive cu elemente ale practicii so- ciale, a constituit și constituie un stimulent permanent în vederea participării conștiente și active a elevilor-maiștri la lecțiile de psi- hologie și pedagogie. Prof. ROMULUS ȘICLOVAN Centrul școlar agricol Miniș, regiunea Lipova PROBLEME EDUCATIVE „Ce știm despre gospodăria noastră colectivă" Un sprijin de nădejde al școlii in desfășurarea muncii educative — Toată dasa-i spune „agronomul". Și pe bună dreptate. Petre Maramon cunoaște gospodăria colectivă din co- mună, problemele agroteh- nice mai bine ca oricare elev din clasă. Știe cu pre- cizie soiurile de gnu și de alte cereale pe care le sea- mănă gospodăria, cit obține într-un an la hectar, câte a- nimale sînt in gospodărie și cum sint ele hrănite. La multe lucruri știe să-ți răs- pundă Petre. Toate astea le-a învățat de la tatăl său, de la țăranii colectiviști, în vizitele dese pe care Petre le face în timpul liber la gospodăria colectivă. Merge acolo, se uită, ascultă, și pe urmă entuziasmat vine la școală și le povestește cole- gilor săi. — Ce vrei să te faci ta. Petre ? — Brigadier în gospodărie, așa ca tata — răspunde ei mândru, cînd îl întreabă ci- neva. Și răspunsul acesta este invariabil. Din clasa l-a (a- cum este într-a V-a), Petre s-a hotărît să se facă bri- gadier. într-o dimineață, însoțiți de diriginte, elevii clasei a V-a „B" de la Școala de 8 ani nr. 2 au venit în vizită la gospodăria agricolă colec- tivă „Octombrie Roșu* din Fetești. Prilej de mare bucu- rie, nu numai pentru Petre, ci și pentru fiecare elev din clasă. De fapt, vizita aceas- ta era făcută cu scop precis. (Pină atunci, elevii clasei mai fuseseră la gospodărie, cu instructorul de detașa- ment, cu tovarășa profesoară de științe naturale, să se oprească prea la fiecare sector). La prima oră de dar fără mult pe dirigen- Sugestii lu programa învățămintului preșcolar Proiectul de programă pentru învățămîntul preșcolar a stîrnit un viu interes în rîndurile lînvă- țătorilor. Și este firesc să fie așa. învățătorii văd nemijlocit eficiența muncii din grădinițele pentru copii, pot . aprecia cu competență bagajul de cunoștin- țe cu care copiii vin la școală, lacunele din pregătirea lor și ca atare pot face propuneri valo- roase. în general, scrisorile sosite de la învățători pe această temă apreciază oportunitatea unei ase- menea programe, valoarea edu- cativă a prevederilor cuprinse în ea. Programa — arată ei — mai poate fi însă îmbunătățită. In acest scop învățătorul I. Ungu- reanu sesizează că în partea din programă care se referă la acti- vitățile de desen, lipsește înnegri- rea cu creionul a unui cerculeț, înnegrirea punctului și a unor fi- guri de dimensiuni mici — prin mișcări circulare de la dreapta spre stingă — sus și jos, în sen- sul scrierii. Prin această activi- tate, recomandată de metodolo- logie se obțin două rezultate im- portante : dezvoltarea mușchilor mici la mina dreaptă, mușchi care mai tîrziu execută scrierea; de asemenea, ajută la formarea unui anumit stereotip necesar la scriere. dinamic în programa definitivă — ne scrie corespondentul — acest lu- cru ar trebui prevăzut Ia toate categoriile de vîrstă preșcolară. Includerea în desenul decora- tiv a elementelor pregătitoare pentru scris, nu este de natură să ducă la dezvoltarea optimă a deprinderilor respective cerute ție aveau să discute o temă care interesa întregul colec- tiv al clasei: „Ce știm des- pre gospodăria noastră co- lectivă". Pentru a se putea documenta dt mai bine, to- varășul diriginte Ion Păun, a împărțit clasa în colective, în „brigăzi" cum au denumit elevii aceste colective- O bri- gadă — condusă firește de Petre Maramon — a fost re- partizată la secția cornute, altă brigadă, condusă de Ni- coleta Crăciun, la păsări, o alta la sediul gospodăriei unde să se intereseze cum au fost retribuiti în toamna aceasta țăranii colectiviști. De cum au ajuns la gos- podărie, „brigăzile" au por- nit cu interes și rivnă la treabă. In fiecare secție ingi- nerul, brigadierii, țăranii co- lectiviști le dădeau explica- ții amănunțite, le demons- trau practic diverse proce- dee de muncă. Copiii erau numai ochi și urechi. Cei mai mulți notau pe carnete. Apoi, au urmat întrebările. Nenumărate întrebări. Fie- care elev dorea să știe cit mai multe despre sectorul respectiv, despre întreaga gospodărie, despre munca țăranilor colectiviști — pă- rinții. surorile și frații lor mai mari. Era emoționant să-i privești, să-i asculți. Cît interes, cît respect și drago- ste manifestau pentru gospo- dăria colectivă, pentru mun- ca țăranilor colectiviști, pen- tru realizările gospodăriei ! în vizita aceasta elevii au învățat o mulțime de lu- cruri folositoare, prețioase. Din ce-au văzut și-au auzit, au înțeles mai bine că toată munca, eforturile țăranilor colectiviști sînt făcute cu scopul de a le asigura lor o viață fericită și îmbelșugată. MONICA VERDEȘ derii de a desena elementele pre- gătitoare scrisului este o activita- te prea importantă ca să fie expe- diată în desenul decorativ. Pe de o parte, pentru marea sa impor- tanță în pregătirea specială tru școală a preșcolarului, pe de altă parte, pentru că vitatea pregătitoare pentru pen- iar acti- scris are caracteristici obiective și metodologice diametral opuse desenului decorativ. Relevăm doar un amănunt. Desenul deco- rativ se execută din elemente dinainte însușite, în timp ce la desenarea elementelor pregăti- toare pentru scris nu poate fi vorba despre aceasta. Avînd în vedere studiul pre- gătitor complex al etapei pre- școlare și faptul că a fi pregătit pentru etapa școlară însemnează a fi pregătit pentru însușirea fiecărui obiect din învățământ în parte, propun ca această pro- blemă să fie tratată în mod separat care eventual sa fie nu- mită însușirea elementelor gra- fice. Desigur, din punct de ve- dere metodologic aceasta are afinitate cu desenul (nu cu de- senul decorativ), întrucît stră- bate aceleași trepte — intuirea obiectului concret (ghem, baston, ou, lingura de supă ș.a.) și dese- narea lui (în ore de desen) — — dar merge departe, în orele de scriere, cînd din desenul o- biectului se extrage elementul grafic respectiv a cărei scriere urmează să se învețe metodică specială. în legătură cu cele după O mai sus, învățătorul I. Ungureanu propune ca în proșrajx1- ctofinj- Formarea unor tructori activi și socialismului și cetățeni cons- entuziaști ai comunismului,- cu o concepție înaintată despre viată, despre îndatoririle sociale — acesta este țelul principal pus de către partid în fața școlii de cultură generală. întreaga acti- vitate instructiv-educativă des- fășurată cu elevii urmărește, de aceea, nu numai înzestrarea lor cu un sistem de cunoștințe, pri- ceperi și deprinderi, ci și educa- rea lor comunistă — sădirea cu dragoste și grijă părintească în conștiința acestora, a dragostei nemărginite față de patrie și po- porul muncitor, a năzuinței de a fi cît mai folositori societății,- a idealurilor nobile ale comu- nismului. în sprijinul realizării acestui obiectiv fundamental vin multi- plele activități cu caracter edu- cativ ce se organizează pentru elevi. Activitatea educativă poli- tică și obștească a elevilor des- fășurată în cadrul organizațiilor U.T.M. și de pionieri are un a- port considerabil la înfăptuirea sarcinilor politico-educative ale școlii Roadele bune ale acestor activități sînt asigurate de con- lucrarea strînsă între pedagogi și organizațiile U.T.M. și de pio- nieri. Organizațiile de tineret își aduc contribuția la activitățile inițiate de școală și în același timp inițiază o serie de acțiuni proprii pe linia preocupărilor generale ale școlii respective. Unul dintre obiectivele cele mai de seamă ale muncii noas- tre a fost și este îmbunătățirea continuă a calității învățămîn- tului, a muncii de educație poli- tică și ideologică a elevilor. Fără îndoială că la aceasta contribuie în primul rînd calitatea proce- sului de învățămînt, conținutul ideologic și politic al lecțiilor, ore- le educative și acțiunile organi- zate de diriginți. Dar nu se poa- te vorbi de munca de educație politico-ideologică a elevilor, de rezultatele acestei munci fără a arăta și contribuția, aportul în- baza intuiției și desenării unor obiecte din mediul apropiat co- piilor cum ar fi : ghemul desfă- șurat în bucle, bastonul, oul, cîr-i ligul măcelarului, al undiței,- lingura de servit supă ș.a. în ce privește „număratul și socotitul" programa dă cîteva in- dicații — la pagina 142 al. 2 și 27, pentru grupa de 5—6 ani și la pag. 148 al. 7 și 22 pentru grupa de 6-7 ani — de raporta- rea numărului la cantitatea res- pectivă. Acestea, apreciază co- respondentul nostru, ni se par insuficiente față de importanța cunoașterii numerelor și forma- re a reprezentărilor numerice la nivelul vîrstei preșcolare: indi- cația de raportare a numărului la cantitatea respectivă nu este explicată în proiectul de progra- mă și rămîne confuză. Poate fi vorba de numărul ca expresie verbală a unei cantități concre- te, sau poate fi vorba de numă- rul ca expresie abstractă — ci- fra. Aici este nevoie de o clari- ficare. Probabil că nu e vorba de cifre fiindcă acestea repre- zintă noțiuni abstracte care de- pășesc puterea de înțelegere și sarcinile vîrstei preșcolare. Nu- merația concretă, perceperea con- cretă, multiplă, a grupelor nume- rice 1—10 care include și opera- ții aritmetice concrete fără definiții, fără cifre etc. cu pro- bleme simple - sînt corespun- zătoare vîrstei preșcolare după toate datele psihologiei moderne a copilului. Acestea însă trebu- iesc cuprinse în programă cît se poate mai amănunțit și mai ex- semnat pe care l-au adus și îl a- duc organizațiile U.T.M. și de pionieri din școală. în cursul trimestrului I s-a redus simțitor numărul elevilor care absentau nemotivat și al celor ce nu se pregăteau temeinic. Pentru a ajunge la acest rezultat s-a des- fășurat atît de către cadrele di- dactice cît și de organizațiile U.T.M. și de pionieri, o vie muncă de mobilizare a elevilor la învățătură. Au fost consti- tuite grupuri de utemiști și pio- nieri care, împreună cu dirigin- ții, au vizitat la domiciliu pe elevii absenți și pe cei slabi la învățătură pentru a constata dacă respectă regimul indicat de școală, dacă își pregătesc lecțiile în orele stabilite pentru studiu și felul cum se pregătesc. Pe primul trimestru organizațiile U.T.M. și de pionieri au inițiat ca acțiuni proprii tot pe linia învățăturii, consfătuiri cu frun- tași la învățătură cu tema „Aju- tă-țj tovarășii să pășească cu tine în primele rînduri" sau concursuri „pentru caietul cel mai îngrijit" și altele. Disciplina a fost discutată în cadrul orga- nizațiilor U.T.M., luîndu-se și mă- suri pentru îmbunătățirea ei. Școala a primit și primește un ajutor de preț din partea orga- nizației U.T.M. și de pionieri și în ceea ce privește colaborarea pentru educarea la elevi a unei atitudini înaintate față de mun- că. Gazetele de perete, posturile U.T.M.-iste de control au orga- nizat raiduri la fabrica de ci- ment Bicaz unde-și desfășoară practica în producție elevii șco- lii, în care au arătat cum se comportă aceștia în cadrul ore- lor de producție, cum își însu- șesc ceea ce li se explică. S-au organizat, de asemenea, nume- roase întîlniri între muncitori și elevi, acțiuni culturale comune (Joi ale tineretului, concursuri „Cine știe cîștigă", competiții sportive). în cadrul unor adu- nări generale U.T.M., s-au dez- bătut referate pe teme ca de pil- dă „Cum își îndeplinesc utemiș- tii și elevii clasei noastre sarci- nile la locul de producție". Un loc important în desfășu- rarea muncii politico-educative printre elevi âl ocupă acele ac- țiuni organizate în comun de către școală și organizațiile U.T.M. și de pionieri care urmă- resc educarea dragostei față de școală, față de tradițiile sale, față de orașul și ținutul natal. Concursul cu tema „Contribuția oamenilor muncii la înflorirea patriei" și alte acțiuni asemă- nătoare, aduc o contribuție pre- țioasă Ia educarea patriotică a e- levilor. De asemenea, programe- le brigăzii artistice de agitație a școlii, concursurile echipelor de teatru, sprijinirea ansamblu- lui școlii de către comitetul U.T.M., cupa sportivă a școlii, pot întregi tabloul muncii educa- tive desfășurate de școală în co- laborare cu organizațiile U.T.M. și de pionieri în rîndurile elevilor Cît privește acțiunile proprii, importantă a fost contribuția organizațiilor U.T.M. și de pio- nieri pentru pătrunderea ziarelor în rîndul școlarilor, munca des- fășurată în vederea valorificării depline a conținutului acestor publicații, a lecturii elevilor. Astfel a fost și continuă să fie editat în școală de către organi- zația U.T.M. un colț al presei la care se afișează zilnic articole din ziare, recomandări privind lectura unor materiale. Gazeta de perete a școlii și gazetele pe clase oglindesc de asemenea în numerele lor unele evenimente mai de seamă. Forma de activi- tate care contribuie însă in cea mai mare măsură la însușirea cunoștințelor politice ale elevilor o constituie informarea politică. Informările politice se țin în școala noastră săptămînal cu- prinzînd teme variate. Astfel, la clasele VIII—XI se expun anu- mite teme de politică internă și internațională (planul de stat pe anul 1962 și principalele sale obiective ; consfătuirea pe țară a colectiviștilor; problema ger- mană ; Cuba pe frontul revolu- ției etc.) iar în clasele mici teme corespunzătoare vîrstei a- cestor elevi (viața copiilor in țările capitaliste, schimbări pe- trecute în înfățișarea regiunii noastre în anii regimului demo- crat-popular etc.). învățămîntul politic, adunările generale U.T.M., adunările tema- tice, pionierești, munca de folos patriotic, acțiunile cultural-artis- tice și alte inițiative din cadrul organizațiilor U.T.M. și de pio- nieri completează acest program de educație. Astfel, în cursul trimestrului I detașamentele de pionieri din școala noastră au ținut un ciclu de adunări cu te- me ca: „Frumoasă ești patria mea", „Realizări ale regimului democrat-popular în raionul și regiunea noastră" care au con- tribuit la educarea patriotică a pionierilor și școlarilor. Pentru buna desfășurare a activităților proprii inițiate de organizațiile U.T.M. și de pionieri cadrele di- dactice își dau sprijinul și sfa- tul lor prețios. Se desprinde din cele arătate mai sus, că există numeroase și variate forme de activități care contribuie la educarea elevilor. De modul cum școala și orga- nizația U.T.M. colaborează îm- preună depinde în cea mai mare măsură succesul, eficacitatea a- cestor acțiuni. Cu sprijinul permanent al or- ganizației de partid din școală, sîntem încredințați că mergînd pe linia acestei colaborări vom obține rezultate din ce în ce mai bune. Prof. VIRGIL RADULIAN directorul Școlii medii din Bicaz O formă eficientă de însușire a experienței înaintate tineri Pentru ca neștiința de carte să dispară, zeci de mii cubanezi muncesc cu elan patriotic liber de analfabetism Cuba — teritoriu al Americii latine Anul 1961 a iost denumit in Cuba „anul învățămînluluî". După cum se știe existau în Cuba 979.207 analfabeti adulli la o populație totală de 6.933.253 locuitori. La sfîrșitul anului 1961 învățaseră carte 707.000 analfabeți adulti. Dacă ținem seama că dintre cei 271.000 analfabeți rămași, 25.000 sînt haitieni și jamaicani care nu cunosc limba spaniolă, restul fiind bătrîni sau bolnavi, se poate considera că practic în Cuba analfabetismul a fost lichidat. La înfăptuirea Revoluției, o mare problemă stătea în fața noastră : „Lupta contra neștiin- ței de carte". Poporul nostru care și-a propus să înfrîngă ti- rania, a în£r£nt-o. Bărbații și fe- meile au pus stavilă inamicului. 1 ianuarie 1959, zi glorioasă. Re- voluția a triumfat. O dată cu scurgerea lunilor, pentru a merge înainte, consoli- dînd și schimbînd continuu sis- temul de conducere, nu puteam să ne elaborăm planurile, să ne stabilim planurile de industriali- zare a țării, dacă în prealabil nu am fi lichidat analfabetismul. Poporul nostru, conștient de răs- ponderea ce-i revine, a răspuns imediat la chemarea de a lichida neștiința de carte. La această chemare a Revolu- ției au răspuns chiar și copiii, care constituit! în brigăzi ,,Con- rado Benitez", au nlecat la tară să dea această bătălie. Și ce mă- reață bătălie! Copiii și-au lăsat căminul, jucăriile, distracțiile lor, au învățat să lupte, s-au dus' să vadă suferința fraților noștri, să învingă împreună, înfrățiți sub stindardul aceluiași țel — conso- lidarea Revoluției noastre socia- liste. Ajutorul copiilor, care cu exem- plul ce l-au dat au uimit lumea întreagă, n-a fost însă deajuns : era nevoie d'e mai mulți alfabe- tizatori, și iată că aici clasa mun- citoare, din toate sectoarele și din toate sindicatele, a răspuns imediat la chemarea Revoluției. Mii de brigadieri muncitori, în- rolați în brigăzile „Patria sau moartea", cu cuvântul de ordine al C.T.C. (R.) (n. n. Oase Tra- bajadora Cubana (Revoluciona- ria) au plecat în satele patriei noastre pentru a duce la înde- plinire munca de alfabetizare. Alături de ei, la orașe au parti- cipat la campania de alfabetizare 121.000 „alfabetizatori" populari și 35.000 de profesori voluntari, tn total, la campania de alfabe- tizare au participat 271.000 de oameni Conștientă de importanța aces- tei sarcini grandioase, și Federa- ția noastră si-a mobilizat mem- brii si este cunoscut că sectorul nostru a dat 800 de brigadieri îp brigăzile „Patria sau moartea". Am organizat nenumărate mitin- guri, plenare si reuniuni în cen- trele muncitorești, realizând în plus un recensămîn't, care ne-a permis să cunoaștem condițiile și numărul neștiutorilor de carte din sectorul nostru. Potrivit datelor si cifrelor ob- ținute, am mobilizat pe alfabe- tizatorii populari, care în afară de alfabetizarea tovarășilor lor d'e muncă, au alfabetizat și pe tovarășii din apropierea centre- lor lor de muncă, precum și fa- miliile lor. La acestea se adaugă brigăzile muncitorești ..Patria sau moartea" care, cu un înalt spirit de luptă si combativitate, au ple- cat să dea bătălia contra neștiin- ței de carte. Clasa muncitoare a făcut un Practica sugerează numeroase forme de extindere a experienței înaintate, de perfecționare și de ridicare a nivelului profesional al profesorilor. Una dintre aceste forme — relativ nouă, dar de o deosebită eficiență — sînt așa- numitele școli ale experienței pe- dagogice înaintate, care iau ființă din inițiativa consiliilor pedago- gice sau a organizațiilor sindi- cale din școli. Responsabilitatea lor este încredințată unor profe- sori bine pregătiți, cu o bogată experiență și o înaltă măiestrie pedagogică. Aceștia au sarcina de a transmite cunoștințele și meto- dele lor de muncă colegilor, de a-i ajuta practic să rezolve dife- rite probleme instructiv-educa- tive. Scopul școlilor experienței pedagogice înaintate este, așadar, înarmarea profesorilor cu siste- mul muncii profesorilor fruntași. Aceste școli se organizează pentru profesorii de la una sau mai multe unități de învățămînt. Ele se pot înființa și la nivelul raionului sau regiunii. Activitatea în școlile experien- ței pedagogice se planifică de o- bicei pentru un an școlar, totali- zînd 16—18 ședințe, cam o dată pe lună, de 2-4 ore. Planificările prevăd întocmirea de către pro- fesorii înscriși a planurilor ca- lendaristice și de lecție, efectua- rea de lucrări practice la disci- plina pe care o predau, asistarea la lecțiile conducătorului scolii, și mare efort în această privință. Noi, muncitorii, înțelegem lozin- cile pentru care luptăm și știm că un popor cult este un popor invincibil. De aceea, luptând pen- tru răspândirea științei de carte în mase, tovarășii noștri înfăp.- tuiesc o mare sarcină revoluțio- nară. Cu toate că în unele cazuri ei știau că merg să sufere de foame, pătrunși de spirit revolu- ționar, ei nu au cedat. Dar cu aceasta sarcina noastră nu s-a terminat. Alfabetizarea constituie însă numai începutul sarcinii noastre. Cu același entu- ziasm 51 avînt revoluționar tre- bule să ne ocupăm de aici înainte de cei pe care i-am alfabetizat. Noi, muncitorii, trebuie să d'u- cem mai departe această sarcină,- să luptăm pentru a avea mai mulți tehnicieni, mai mulți mun- citori calificati și specialiști ; a- ceasta este ținta pe care trebuie să o atingem pentru a ne putea realiza planurile economice și a consolida industria țării. Măreața noastră operă constă în progresul culturii și al educa- ției fiilor patriei, în ridicarea ni- velului de trai al poporului. Ne revine sarcina să ducem înainte această operă și sîntem siguri că prin eforturile pe care le va de- pune clasa muncitoare, ca avan- gardă a Revoluției noastre socia- liste, aceste teluri viitoare vor fi duse la bun sfîrșit. GLADYS NOVARRO membru al Sindicatului național al lucrătorilor din medicină a acestuia la lecțiile ținute de ei, verificarea împreună cu profeso- rul conducător și notarea caie- telor elevilor etc. în planul fie- cărei scoli se prevăd teme și pro- bleme dictate de anumite condi- ții, ca de exemplu, de particula- ritățile si măiestria pedagogică a conducătorului, de nivelul cali- ficării și greutățile profesorilor de care se ocupă el. De aceea. în unele școli se pune accentul bu- năoară pe înarmarea profesorilor cu metodica lucrărilor practice și a organizării muncii în afara cla- sei. în altele se acordă atenție căilor de ridicare a eficacității lecției sau metodicii rezolvării problemelor și exercițiilor. Planificarea muncii în școlile raionale și regionale are un anu- mit specific. Datorită imposibili- tății conducătorului școlii de a comunica zilnic cu profesorii în.- scriși este necesar ca fiecare ac- tivitate să fie completă, astfel în- cît să asigure atât asimilarea cur noștințelor teoretice privitoare la tema respectivă, cît și însușirea experienței conducătorului. Formele si metodele de muncă în școlile experienței pedagogice înaintate sînt foarte variate. De obicei ele se stabilesc de către conducătorul școlii în funcție de posibilitățile de care dispune a- cesta, de conținutul si scopurile activităților propuse, de particu- laritățile profesorilor înscriși. Bineînțeles, munca în școlile ex- perienței pedagogice înaintate poate obține efectul dorit numai în cazul cînd studierea experien- ței se bazează pe înțelegerea profundă și asimilarea ei crea- toare. Impunerea unei metode care nu a trecut prin conștiința profesorului și nu s-a transformat într-o convingere a sa, reprezintă o greșeală în munca metodică. Profesoara P. M. Kutarenko care conduce o școală a expe- rienței pedagogice înaintate la desen tehnic în orașul Krasnîi Luci, lucrează diferențiat cu fie- care profesor înscris. Cu unii an- gajează discuții, pe alții îi invită la lecțiile sale, la ceilalți asistă ea sau le dă să studieze caietele și lucrările de control ale ele- vilor, planurile sale. Profesoara V. P. Radomskaia, care conduce școala experienței pedagogice înaintate de limbă și literatură rusă din orașul Lugansk, îi an- trenează pe profesorii tineri în activitatea pedagogică de zi cu zi : stabilește anumite ore cînd toți, în frunte cu ea, se pregă- tesc pentru predarea lecției cu- rente. Aleg textele pentru' lucră- rile de control, comentează pro- bleme pedagogice dificile ce se ivesc în munca fiecăruia. Profe- soara de matematică N. K. Voi- nova, de la smoala experienței pe- dagogice înaintate din orașul Ka- dievka a propus unuia din pro- fesorii de care se ocupă, să tină cîteva lecții în prezența ei. Pro- fesoara a avut astfel posibilita- Cabinetele și laboratoarele școlilor din R. S. Cehoslovacă sînt do- tate cu cele mai moderne materiale didactice. In fotografie, demon- strație practică la o lecție de geografie. tea să-i demonstreze colegului său că nivelul scăzut ai cunoș- tințelor elevilor lui se datorează sistemului defectuos de predare și nu altor cauze. în același timp profesorul respectiv a fost ajutat să-și alcătuiască planurile de lec- ții si să asiste la ore, ceea ce s-a resimțit în întreaga lui muncă. înțelegerea șl însușirea pro- fundă a ceea ce este esențial în munca conducătorului școlii ex- perienței pedagogice înaintate sînt posibile numai în cazul în care profesorii își perfecționează în mod sistematic cunoștințele teoretice prin studiu individual. De aceea, unii conducători ai a- cestor școli organizează în mod sistematic munca independentă a ’ profesorilor, dîndu-le o anumită-®^ tematică și bibliografie de stu- diat. Profesorul de matematică A. A. Zavgorodnîi din orașul Se- verodonețk stabilește temele pen- tru studiul individual în funcție de aspectele negative ale muncii fiecăruia din cei înscriși la școală. Pentru a-i controla, el or- ganizează convorbiri pe diferite teme, le cere să prezinte refe- rate. De asemenea, le propune să fundamenteze din punct de ve- dere pedagogic eficiența unei me- tode folosite de el la lecțiile la care au asistat, recomandîndu-le și literatura pe care trebuie s-o consulte pentru a se documenta. Profesorii au datoria de a ține și ei asemenea lecții, să folosească metodele respective, urmând ca împreună cu profesorul respon- sabil să analizeze rezultatele ob- ținute. O altă formă de muncă folosită în școlile experienței pedagogice înaintate o constituie expozițiile. Conducătorul școlii expune ma- teriale intuitive folosite la lecții, caiete ale elevilor, albume alcă- tuite de el sau de elevi, planuri de lecție, articole interesante din presa de specialitate. Participanții la școlile expe- rienței înaintate — printre care se găsesc numeroși tineri — sînt la rîndul lor cei mai activi pro- pagatori ai experiențelor cunos- cute cu prilejul ședințelor. Ei țb< referate în cercurile metodice d^L care fac parte, prezentînd expe- riența înaintată pe care au stu- diat-o, țin lecții deschise demon- strînd în practică ceea ce au înr- vățat în această formă de per- fecționare a muncii lor. De aceea, școlile experienței pedagogice înaintate sînt un sprijin real în munca metodiștilor și a institu- telor de perfecționare a cadrelor didactice din U.R.S.S., având un rol important în ridicarea cali- ficării profesorilor. (După articolul „ȘcolUe experienței pedagogice înaintate" de A. I. Mo- jaev, publicat in re- vista Sovietskaip pțda- * goghika nr. KH195I1.