Proletari din toate țările, uniți-vă! gueîu iiiviiîuniinTului Organ ai Ministerului învâlâmintului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâțamint și Cultură Anul XIII nr. 645 vineri 26 ianuarie 1962 8 pagini 25 bani Literaturii îi revine un roi de seamă în formarea și educarea tineretului. Tînăra noastră generație are nevoie de opere care întruchipează idealurile pline de măreție ale epocii noastre, evocind tradițiile glorioase de luptă ale poporului, ale clasei mun- citoare, cultiviud dragostea de patrie, de muncă, năzuința tineretului spre mari in- făptuiri, • ■ - • (din Cuvintarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la Conferința pe {ară a scriitorilor) 0 bună pregătire celor ce îndrumează In biblioteca Școlii medii „M. Sadoveanu' din Capitală se găsesc în- totdeauna căr/i interesante atît pentru elevii mici cît și pentru cei din clasele mari. 10 noiembrie 1961, ora 10 di- mineața. In sala mare de festivități a casei de cultură din Fetești, a început procesul intentat notei patru. Asisten- ța — cîteva sute de elevi din toate școlile Feteștiului — freamătă de nerăbdare. Deo- dată peste sala mare răsună vocea puternică a aprodului: „Să fie adus inculpatul !" Apoi s-a lăsat o liniște deplină. Toate privirile se îndreaptă spre ușa pe care intră timidă, împurpurată de rușine, nota patru. — Numele ? — întrebă scurt judecătorul (Mariana Dunăreanu, elevă în clasa a Vll-a, care a obținut numai note de 9 și 10 pe primul tri- mestru). — Nota Patru, răspunde in- culpatul. —- Adresa ? — In carnetele elevilor care nu învață bine. După acest scurt interoga- toriu procurorul (pioniera Maria Cojan) citește actul de acuzare, arătînd motivele pentru care nota patru a fost dată în judecată de către no- tele 9 și 10. „Profitând de în- găduința pionierilor, a elevi- IP IR. © C E S NOTEI 4 lor, a profesorilor — arăta procurorul — nota patru și chiar sora ei mai mică, nota trei, s-a cuibărit în cataloage și în carnetele elevilor Tudor Șerban din clasa a Vll-a „B" Ion Avram, din clasa a Vll-a „C", Gheorghe Șerban din clasa a Vll-a „B“ și alții, ame- nințîndu-i să rămînă corigenți, pățind in același timp onoa- rea claselor lor, a întregii școli. Prin atitudinea lor față de învățătură, prin faptul că acești elevi au mijlocit intra- rea notei patru în cataloage consider că trebuie trași la răspundere cu hotărîre în a- cest proces In sală sînt aduși toți elevii care au obținut note de trei și patru și pe rînd sînt intero- gați de judecător. — Ion Avram ! — Am luat 4 la matema- tică pentru că în loc să-mi fac temele, mam jucat, și a doua zi n-am știut lecția. Altă dată, am lipsit nemoțivat de la școală. La ora de fizică în loc să fiu atent, m-am jucat în bancă și n-am știut să răspund la întrebarea tovarășei învă- țătoare. Nota patru atât a aș- teptat. :: ’ - în dorința de a ajuta condu- cerile școlilor să obțină rezulta- te cît mai bune în îndrumarea procesului instructiv-educativ și în rezolvarea sarcinilor admi- nistrative, secția de învățămînt și cultură a’ sfatului popular regional Dobrogea, cu sprijinul comitetului executiv regional, a organizat la Eforie în zilele de 16-24 ianuarie un curs-instructaj cu directorii școlilor de 8 ani și medii. Au participat toți in- spectorii metodiști ai secției re- gionale și cîte unul sau doi in- spectori metodiști de la secții- le raionale. Programul cursuri; lor a cuprins lecții, seminarii și consultații. Lecțiile au dezbătut probleme legate de sarcinile generale ale școlii de 8 ani, realizarea pla- nului de școlarizare și a planu- lui de învățămînt, planificarea muncii, organizarea și desfășu- rarea de către directori a con- trolului activității pedagogilor, munca metodică în școală, for- mele și metodica activității practice a elevilor, controlul de către director al acestor activi- tăți, munca școlii cu familia, or- — Alexandru lorga 1 — Eu am crezut că dacă am o notă nu moi trebuie să în- văț. Și cînd nu înveți, nota patru și trei îți dau mina ime- diat. — Aneta Manea l — N-am învățat temeinic pentru teza de la chimie și... am încercat să copiez. Nota trei mi-a propus apoi să fim prietene... In fața judecății au fost che- mate nu numai notele patru și trei, ci și nota cinci, pen- tru că, după cum spunea pro- curorul, ea este apropiată de patru și de obicei în catalog sînt alături. Depozițiile elevilor cu note de cinci, de patru și de trei au stârnit indignare în sală. Una după alta, notele de zece și de 9 au cerut să fie audiate pentru a înfiera atitudinea pe care au dovedit-o acești elevi față de învățătură, ușurința cu care au permis notelor de cinci, patru și trei să pă- trundă în catalog. După dezbateri completul de judecată s-a întrunit pen- tru a hotărî asupra sentinței. Cum de fapt se și aștepta, fie- care elev, nota patru cât și — ganizarea și desfășurarea lucră- rilor pentru închiderea anu- lui școlar, munca diriginților și îndrumarea ei de către director, munca în afară de clasă și extrașcolară, munca administrativă etc. Expunerea lecțiilor a fost în- credințată inspectorilor regio- nali, ținîndu-se seama de pro- blemele de care răspunde fie- care din ei conform planului de muncă. Pregătirea seminarli- lor s-a făcut sub directa îndru- mare a tovarășilor care au pre- gătit și au ținut lecțiile. Condu- cerea discuțiilor în seminarii a fost încredințată inspectorilor raionali, asistați permanent de inspectorii regionali — reparti- zați la raioanele de care răs- pund în munca de control și în- drumare. Adoptîndu-se acest procedeu, s-a avut în vedere realizarea unei mai temeinice pregătiri a inspectorilor regio- nali și raionali. Desfășurarea discuțiilor în se- minar nu s-a limitat la dezbate- rea teoretică o problemelor lec- ței. Directorii au fost îndrumați să aducă în discuții cît mai sora sa mai mică nota trei, au fost aspru condamnate. De la sentința dată la pro- cesul notei patru au trecut mai bine de două luni. Dar ecoul, influența puternică pe care a avut-o această interesantă ac- țiune a Școlii de 7 ani nr. 2, se simte și acum, nu numai printre elevii școlii respective ci și printre elevii celorlalte școli din Fetești. In săptămâ- nile care au urmat, elevii ju- decați la proces și-au îndrep- tat notele. Tudor Șerban, A- vram Ion, Nicolae Chiriță și toți ceilalți elevi amintiți n-au mai luat pînă la sfîrșitul tri- mestrului I nici o notă de pa- tru. La clasa a VII-a „A", unde înaintea acestui proces erau elevi amenințați să ră- mînă corigenți la matematică și romînă, n-a existat nici un corigent, toată clasa a pro- movat cu medii bune și foarte bune. Și chiar dacă acum nota pa- tru mai încearcă să se stre- coare uneori în vreun catalog, nu se simte de loc la ea acasă. Împotriva ei se duce o luptă necruțătoare. MONICA VERDEȘ 88 multe exemple din experiența lor. De pildă, în cadrul discu- țiilor despre controlul de către director al activității la clasă a pedagogilor, tov. Goncerenco Georgeta, directoarea Școlii de 8 ani din Poarta Albă-oraș, a arătat cum un control siste- matic, încă din primele zile de curs, la începutul anului, i-a dat posibilitatea să identifice cadre- le didactice care aveau nevoie de mai mult ajutor. Astfel, la clasa l-a, s-a văzut nevoită să controleze aproape zilnic desfă- șurarea lecțiilor de predarea citit-scrisului, pentru că învăță- torul clasei nu stăpînea sufici- ent metoda fonetico-analitică sintetică. Indicîndu-i bibliogra- fia necesară, ajutîndu-1 să-și pregătească lecțiile, învățătorul și-a lichidat lipsurile și, datori- tă conștiinciozității lui, a obți- nut rezultate apreciabile la sfîr- șitul trimestrului. Tovarășul Hogea Ion din Turcoaia — a arătat în cadrul discuțiilor în seminar cum va- lorifică el aspectele pozitive în activitatea cadrelor didactice, descriind procedeele și metodele acestora într-un registru care stă permanent la îndemîna pe- dagogilor în cancelaria școlii. în felul acesta, în cadrul dis- cuțiilor în seminarii problemele lecțiilor au fost bogat exempli- ficate, numeroși directori tineri reușind să cunoască multe pro- cedee bune folosite de tovarăși cu mai multă experiență, Programul de lecții și semina- rii a fost completat și cu con- sultații asupra cîtorva probleme deosebit de importante: educa- ția ateist-științifică în școală, formele colaborării conducerii școlii cu conducerea organiza- țiilor U.T.M. și de pionieri, pro- blemele aplicării programelor școlii de 8 ani în clasele I-IV, aspecte ale pregătirii elevilor la limba romînă și măsuri pentru îmbunătățirea nivelului acestei pregătiri, constatări privind des- fășurarea lucrărilor de labora- tor la chimie etc. în planul de activitate al sec- ției de învățămînt și cultură re- gionale mai sînt prevăzute ac- țiuni asemănătoare, menite să ridice calitatea muncii școlilor. Astfel, în cursul trimestrului a- cestuia va avea loc un instructaj de trei zile cu colectivele secții; lor raionale. în timpul vacanței de primăvară sînt prevăzute consfătuiri raionale cu diriginții în care se va discuta despre primele rezultate ale aplicării îndrumărilor din lucrarea „Mun- ca profesorului diriginte". Considerăm că instruind te- meinic cadrele cu sarcini de răspundere în munca de control și îndrumare, ca și în munca de educație comunistă a elevilor, vom reuși să creștem nivelul de pregătire al elevilor noștri. =————— =—— Cu sprijinul gospodăriei Școala noastră, Școala de 8 ani din comuna Mozăceni-Deal, regiunea Argeș, primește un sprijin susținut din partea gos- podăriei agricole colective „Ni- colae Bălcescu“. Acest sprijin se concretizează mai ales în asigurarea condițiilor necesare pentru instruirea practică a ele- vilor în ceea ce privește munca în agricultură. Acum, în timpul iernii, elevii participă la diferite lucrări organizate de colecti- viști. Astfel, s-a lucrat în ate- lierele gospodăriei la confec- ționarea răsadniței, a marca- toarelor pentru înseninarea rîn- durilor, plantatoare etc. toate VIITORII Cadrele didactice de La Școala medie serali din orașul Turda, cvind îndrumam perina netdd ■ organizației de partid șt a direc- țiunii școlii, pe lingă desfășurâ- nd unei munci conștiincioase tn procesul instruetiv-ednoaciv se preocupă din crema de recmta- rea viitorilor elevi se raliș li pes- tm amil școlar 1962—€3. Fiecare cadru didactic a fast re- partizat la cite o întreprindere pentru a cunoaște pe viitorii munâtori-elevi care îndeplinesc condițiile de a se înscrie la în- vițâmintul seral. Cu sprijinul comisiilor de selecționare din în- treprinderi, cadrele didactice s-au deplasat la locul de muncă al viitorilor elevi unde s-au intere- sat de rezultatele lor în produc- ție și de preocupările de viitor. Apoi s-a trecut la organizarea de ședințe pe întreprinderi cum au fost de pildă cele de la Fabrica de sticlărie și cea de la Uzinele chimice la care pe lingă viitorii muncitori-ele vi au luat parte și muncitorii-eleri care frecventează în prezent școala serală. La aceste ședințe ca- drele didactice au vorbit des- pre importanța învățămîntului seral, despre grija partidului și guvernului nostru pentru ridi- carea nivelului cultural și a cali- ficării tinerilor muncitori. Cu deosebit interes a fost ascultat și cuvîntul muncitorilor-elevi Eu- gen Velea și îoan Bordeianu din clasa a X-a „E“ muncitori la fa- brica de sticlărie, Emil Suciu se- cretar U.T.M. pe întreprindere, elev în clasa a XI a ,,B“ și îoan Manuale noi in Editura BL. LUPESCU, I. M1LIȚIU și GH. STANCIU : Pomologie. Lucrarea cuprinde descrierea principalelor soiuri de pomi și arbuști fructiferi cultivați La noi în țară : măr, păr, gutui, cireș, vișin, prun, cais, piersic, căpșun, zmeur etc., precum și a elemen- telor caracteristice de necunoaș- tere, mai ales a fructelor. S’e adresează în special elevi- lor din școlile profesionale hor- ticole. O. HOPULELE : Creșterea ovi- nelor. Lucrarea se ocupă de originea raselor, aspectul exterior al oi- lor, producția de lină, piei și lapte, descrierea principalelor rase de oi din R.P.R. și alte țări, metodele de creștere și îmbună- tățire a diferitelor rase, alimenta- ția și măsurile ce trebuie luate pentru dezvoltarea creșterii oilor în țara noastră. Se adresează elevilor de la școlile de maiștri zootehnici. E. BOGDAN : Microbiologia veterinară. Cartea cuprinde noțiuni strict necesare despre microbi, arătîn- du-se importanța microbi ologiei ca știință în slujba apărării sănă- tății oamenilor și animalelor. Se insistă asupra descrierii agenților patogeni ai diferitelor boli. Ast- fel' primă parte — miorobiologia generală — cuprinde date despre clasificarea și caracterele gene- rale ale microbilor, fiziologia și biologia lor. Partea a II-a prezin- tă caracterele infecției și imuni- tății, iar partea a III-a — micro- biologia specială — descrie amă- acestea în vederea muncilor de primăvară pe lotul școlar ex- perimental. Dar sprijinul G.A.C. „Nicolae Bălcescu*' nu se rezumă numai la a crea elevilor școlii noastre condiții pentru efectuarea lu- crărilor practice. Colectiviștii, părinții elevilor, se interesează îndeaproape și de înzestrarea școlii cu mobilier și material didactic. De exemplu, autoca- mionul gospodăriei a transpor- tat recent materialul didactic și băncile repartizate școlii de că- tre secția raională de învă- țămînt. In atelierul de timplărie al gospodăriei s-au efectuat suportori pentru draperii pen- KLtYI AI ȘCOLII SERALE TVdee din clasa a Xl-a „A“. ambii maacitbri la uzinele chimice, fraatați tu producție, fruntași la învățătură. Aceștia au corbii despre modul in care au reușit sd-fi înbmaâtățeaacă ca- litatea matactt lor ca rezul- tat al apucării in practica producției a cunoștințelor primi- te pe băncile școlii. Conrrnge- rea cu care au vorbit, dragostea pe care au manifestat-o față de școală a trezit un adevărat entu- ziasm ascultătorilor. Astfel, nu- mai la fabrica de sticlărie s-au în- scris 120 de muncitori, un număr important de înscriși inregis- trîndu-se și la celelalte între- prinderi din oraș. Prin grija pă- rintească a partidului tinerii muncitori din patria noastră au Localul nou al școlii de muzică Mare a fost bucuria celor 600 de elevi ai Școlii de muzică nr. 2 din București, cînd au început trimestrul al doilea într-o clă- dire nouă, special construită pen- tru specificul învățămîntului ar- tistic. Situată în centrul Capitalei, pe str. Locot. Lemnea, școala dispu- ne de 12 săli spațioase de cultură generală, dotate cu laboratoare de fizică și chimie, precum și de circa 50 de săli pentru învăță- mântul muzical de specialitate. O sală de spectacole de 300 de locuri, tratată acustic după cele mai moderne principii tehnice, dotată cu scenă spațioasă, capa- Manuahu se adresează elevi- lor din școlile tehmre și tehnice de maiștri veterinari. O. CARARE, a. SAVA: Orga- nizarea gospodăriei silvice. Lucrarea cuprinde probleme privind economia forestieră, or- ganizarea întreprinderilor fores- tiere socialiste, planificarea lu- crărilor și organizarea muncii in sectorul silvic. Se adresează elevilor de la șco- lile profesionale de pădurari. I. TRICU : Alimentația anama- teior domestice. Lucrarea cuprinde descrierea nutrețurilor și pregătirea lor pen- tru hrana animalelor ; normele de hrănire și bazele alimentației vi- telor cornute mari, cailor, porci- nelor, oilor, iepurilor de casă și păsărilor, necesarul în substanțe nutritive în funcție de productivi- tatea animalelor etc. Se adresează elevilor de la școlile profesionale zootehnice. C. MITROI și I. MARELOIU: Repararea tractoarelor și mașini- lor agricole. Cartea are scopul să dea ele- vilor cunoștințele teoretice și practice privind reparația trac- toarelor și mașinilor agricole și întreținerea lor în timpul exploa- tării. în lucrare se insistă asupra metodelor practice de reparații, dîndu-se exemple «asupra posibili- tăților de ridicare a productivi- tății muncii și calității lucrărilor de reparații și întreținere. Se adresează elevilor de la școlile tehnice de maiștri-mecanizatori. V, SCRIPNIC ; Mașini agricole. tru sălile de clasă și stative pentru hărți și planșe. De asemenea, tot gospodăria asigură transportul elevilor cu ocazia excursiilor organizate de școală, a concursurilor școlare, a întrecerilor sportive. Elevii se străduiesc să răs- pundă cu cinste grijii pe care le-o poartă gospodăria colec- tivă. Deseori, ei susțin pro- grame artistice pentru colecti- viști la centrul de radioficare și la colțul roșu al gospodăriei. DUMITRU ANGHEL directorul Școlii de 8 ani Mozăceni-Deal, reg. Argeș create toate condițiile pentru a-și furași știința și cultura. Este o mîndrie pentru noi ca- drele didactice să luăm parte la astfel de prefaceri ce au lac în patria noastră. Eleva noștri mun- citari sa numai că-șî însușesc cu succes ceea ce noi le predăm te școală, dar ei înșiși devin inovatori, deschizători de căi noi în- domeniul științei și tehnicii. Iată pentru ce munca noastră, a cadrelor didactice din învăță- mîntul seral, ne entuziasmează, ne dă aripi pentru a obține re- zultate bune în îndeplinirea sar- cinii pe care partidul și statul nostru democrat-popular ne-a incredințat-o. Prof. E. POP bilă a cuprinde o formație sim- fonică. cu fosă de orchestră și aparataj electric corespunzător, un studio de înregistrări și o cabină tehnică — toate scăldate în lumină de neon — completea- ză armonios această frumoasă clădire. Un cabinet muzical în- zestrat cu difuzoare, căști de au- diție, televizor ș. a., o bibliotecă o discotecă și o fonotecă auxi- liară, oferă condiții minunate de studiu viitorilor artiști. Noua construcție a Școlii de muzică nr. 2, ilustrează încă o dată grija de care se bucură în- vățământul muzical în țara noa- EUGEN VICOS Agrosilvică dame tipuri de mașini agricole folosite în agricultură. Astfel, sînt descrise mașinile pentru pre- lucrarea soiului, mașinile de se- mănat, administrat îngrășăminte pentru combaterea dăunătorilor, de recoltat cereale, rădăcinoase și plante tehnice, de sortat Și condiționat semințe, pentru pre- gătirea furajelor precum și ma- șinile pentru lucrări speciale. La fiecare categorie de mașini se arată modut de funcționare și re- glajele principalelor defecțiuni. Manualul se adresează elevilor din școliie tehnice de maiștri- mecanizatori. Banc Paveh comuna Gurba, raio- nul Ineu. In îndeplinirea unor sarcini di- dactice suplimentare peste norma corespunzătoare de muncă tre- buie să se iacă în primul rînd deosebirea dacă acestea sînt considerate cumul sau sînt consi- derate cu plată cu ora. Indiferent din care aceste cate- gorii iac parte sarcinile supli- mentare, ele nu intră în calcu- larea indemnizației pentru conce- diul de odihnă ce se acordă ca- drelor didactice în timpul vacan- tei de vară. Orele atribuite prin cumul se plătesc însă pe timpul vacantelor de iarnă și primăvară, cînd ca- drele didactice nu sînt în conce- diu și au de îndeplinit sarcini în școală. Activitatea didactică su- plimentară care e considerată plată cu ora nu se plătește însă pe timpul vacanțelor de iarnă și de primăvară, întrucît în acest caz se iau în considerare numai orele electiv prestate prevăzute în planul de învățămînt. In instrucțiunile M.I.C. și în îndreptarul trimis secțiilor de învățămînt și cultură se preci- zează ce se înțelege prin cumul și prin plată cu Ora. Potrivit acestor instrucțiuni posturile și catedrele vacante sau care devin vacante și orele ce depășesc sar- cinile didactice și nu formează catedre aparte sint atribuite prin cumul, în timp ce posturile și catedrele ai căror titulari se află in concediu medical de materni- tate sau în exercitarea unor sarcini obștești temporare sînt atribuite ca plată cu ora. Fiecare oră electiv prestată din cele considerate ca plată cu ora este remunerată cu 1/190, pentru educatoare, 1'96, pentru învăță- tori, 1/120 pentru maiștri-instruc- tori și 1/100 pentru profesori, din salariul tarifar al funcției înde- plinite, fără alte sporuri. în ceea ce privește cumulul, acesta este retribuit astiel: — posturile de învățători, cu 60*/» din salariul tarifar al funcției; — 1/2 normă didactică de profesor sau maistru-instructor — cît se poate cumula la clasele V — XI, în școlile profesionale, pedagogice, de meserii, tehnice — este retri- buită cu 40°/t din salariul tarifar al funcției. Funcția de învățător poale li cumulată numai de cadrele care predau la clasele ! — IV, în schimb funcția de profesor poate li cumulată de orice cadre didac- tice cu pregătire de specialitate, sau de specialiști din întreprin- deri și instituții. In funcție de situația în care se dM față de cefe arătate mai sus, se stabilește și retribuția în cazurile arătate >n scrisoarea trimisă de dvs Marioara Popa, comuna Lltenl, raionul Fălticeni. Trecerea în categoria urmă- toare de salarizare după vechime s-a făcut în mod just, adică de la 1 decembrie. Instrucțiunile în vigoare prevăd că trecerea de ia o grupă de salarizare după ve- chime Ia altă grupă se iace de la Intri a lunii următoare celei in care s-a depus cererea cu adele pentru fustificarea acestei treceri în cazul de față, actele iiind depuse Ia 4 noiembrie, trecerea în grupa următoare de vechime trebuie să se facă de Ia 1 decem- brie. Gligor G. comuna Năcul, raionul MiziL Absolvenții lacultății de științe naturale-geografie nu pot primi dreptul de a preda chimia in școala medie, intrucit aceasta nu este specialitatea lor prin- cipală dobîndită prin studii, sau pentru care au fost atestate. Excepții temporare de la e- ceastă regulă pot exista numai acolo unde nu se găsesc pro- fesori de specialitate în locali- tate. E. Velescu — directorul Școlii elementare de 4 ani, comuna Gruia, raionul Vînju Mare, Funcția de educatoare nu poate ti cumulată. In schimb, dacă pos- tul de educatoare nu este vacant, dar titulara se ailă în concediu medical, de maternitate sau in altă situație prevăzută în instruc- țiunile M.Î.C., el poate ti atribuit temporar unei învățătoare care va 1! retribuită cu ora. In acest caz fiecare oră electiv preslată și care face parte din norma di- dactică prevăzută pentru grădi- nițe va fi plătită cu 1/190 din salariul funcției de educatoare. Marla Teodoru comuna Lozna, ratooul Dorohoi. Absolvenții cu diplomă ai șco- lilor medii, inclusiv ai liceului Industrial, oare predau la clasele V—VII, sini asimilați la sala- rizare cu învățătorii de categoria l-a. întrucît dvs. sînteți absolventă a liceului industrial, iar la 1 august 1959 aveați un stagiu în învățămînt de peste 10 ani, după rum reiese din scrisoare, aveți dreptul să fiți asimilată la înca- drare cu învățătorii de categoria I-a cu gradul definitiv, In grupa de vechime 10 — 20 ani. Ștefan A. Tohță, O. Neagu, Lu- da Pavelean, Emilian Anton, îoan Margine, Sofia Constanti- nescn, Eva Asaftei, Ioana A. Pe- trică, Olga Andrei, îoan C. Mu- reșan, Constantin Șalapl. Pentru problemele de salarizare pa caro le ridicati, adrasa/i-vă direct secțiilor de învățămînt și cullură respective, care sint in măsură să le soluționeze. Pesmicute C. Valentin, Lâcă Gh. Nicolae, Constantin lonescu, îoan Rakosl, Vasile Negară, Gh. Brăcscu. Lămuririle pe care Te cere/i dvs. le găsiți la rubrica „Poșta redacției" apărută In numerele anterioare ale gazetei noastre. 8c - «a; | Cum se rezolvă scrisorile și sesizările | țhmMMIMINIIIMIIIIUIIttW^i(ibiUlUUNfflMWtinnr !H»JllimJIUin^iU68, 171 ș.a.J. Din păcate insă, manualul de clasa a VI-a are și o serie de lipsuri. Alături de reguli și defi- niții corect formulate, s-au stre- curat destule altele neizbutite. Definiția substantivului (pagina 161) este incompletă, de fapt nici n-ar fi posibil să enumere toate categoriile de obiecte (în Înțeles gramatical) pe care le denumește substantivul. Dar atunci, la sfîrși- tul definiției, să se fi folosit unu. dintre obișnuitele „ș.a." sau „etc." La paginile 200 și 202 sini de asemenea definiții deficiente. „Pronumele care țoe loca» unui nump și arată depărtarea etc.-. (Ține și alt loc pronumele ?] Adjectivul demonstrativ însoțește substantivul pentru a-1 determi- na) arăta, ca și pronumele de- monstrativ, apropierea sau depăr- tarea". Ne aflăm de fapt și în fața unor construcții necorecte din punct de vedere gramatical. (a-1... arăta). La pagina 206, e vor- ba și de un neadevăr din punct de vedere științific, căci numera- lul cardinal poate fi și fracționar — ordinar sau zecimal Ceea ce considerăm noi ca o deficiență • manualului care ne pune in încurcătură în procesul de predare este felul cuțn au fost alese textele. Recunoaștem, alegerea textului nu e de loc o muncă ușoară. Indiferent de feno- menul gramatical care ne intere- sează, textul trebuie să îndepli- nească o sumedenie de condiții : să fie limpede și educativ in con- ținutul de idei, să fie pînă în- tr-atîta de corect din punct de vedere gramatical, încît să con- stituie un model de limbă, să nu cuprindă termeni sau expresii care să implice explicații în afa- ra obiectivului gramatical urmă- rit, să aibă o punctuație justă, riguros respectată, să nu fie să- rac în idei. Se înțelege, textul trebuie să ofere un material de studiu care să reflecte fără echi- voc fenomenul gramatical. Cel puțin cînd e vorba de gramatica școlară, cel puțin la clasele mici, cel puțin la lecțiile de predare. Din aceste puncte de vedere puține texte incluse î-n manualul de clasa a Vl-a ne sînt de folos. Să ne oprim la cîteva dintre a- celea care ne pun în încurcătu- ră. La pagina 283 în mai puțin de trei rînduri apar cuvintele: ooti- ’gesc, ogradă, megieș, ocol, păpu- șoi. S'ă analizăm textul fără să explicăm cuvintele pe care elevii nu le cunosc ? Nu se poate. Să le explicăm î Ne trebuie doar nu- mai cîteva minute pentru aceasta. Dar oare și o pierdere mică de vreme nu devine mare, cînd, cu prețul eâ, n-am reușit decît să împovărăm mintea copilului cu termeni pe care el nu-i va folosi poate niciodată ? Elevii noștri lo- cuiesc în blocurile noi ale Capi- talei în cele de la Onești, în centre industriale, în sate colec- tivizate, electrificate. Ciți dintre aceștia mai știu ce-i aceea coti- gă ? Desigur, nu e cazul să în- cărcăm lecția cu parantezele ce- rute de asemenea cuvinte care, evident, ne scot din linia dreaptă a obiectivului iastructiv-educativ vizat. La pagina 266, jos, e luat urmă- torul citat din Caragiale : „— Dar noi n-am declaratără ? strigă mamița." Din 7 cuvinte două sînt neuterare. Scos din context, frag- mentul se apreciază nemijlocit, de sine stătător și se poate crede că este vorba de o exprimare co- rectă. modei. Ne întrebăm : era indicat un asemenea material de studiu ? La feri, cel de La pagina 280: „E rău copilului" nu este corect din punct de vedere gramatical'. Dativul „H“ este absolut necesar într-o construcție de felul acesta, (în vorbire el se aude sub forma le). O altă categorie de texte nein- spîrat alese o formează acelea care, păstrînd dezavantaje ca cele de mai sus, mai prezintă și altele. Așa, de exemplu, la pagi- na 193, se află un text pe care elevii trebuie să facă exerciții recapitulative referitoare la ad- jectiv. Sînt aci însă construcții oa : „Toți paznicii" și „In ode mai de pe urmă..." Elevii trebuie să analizeze acasă, adjectivele. Deci, fără controlul și îndrumarea directă a profesorului. Cum vor analiza ei cuvîntul toți, cînd n-au făcut decît adjectivul calificativ î Cum se vor descurca în fața lo- cuțiunii adverbiale, în construcția căreia intră un articol adjectival (despre care elevii au învățat re- cent?) Aflîndu-se la studierea ad- jectivului, ei vor fi înclinați să vadă totul prin prisma celor în- vățate aci. Și mai dificilă este situația pro- fesorului la conducerea analize: textului de la pagina 284 : . Peste iarnă, mama iar s-a pus pe capo) tatei să mă deie Ia școală." Fra- za aceasta se află, printre alt)e exemple, la lecția pentru comple- mentul circumstanțial de timp. în ora precedentă, s-a predat circum- stanțialul de loc. Bste firesc și pedagogic ca verificarea cunoștințelor să se facă și pe măsura desfășurării lecției noi. A- dică să se ia în discuție și rom- pleaaeatefe de ioc care se găsesc ia exemplele de se analizează. (Cu atît mei mult, cu cît se ivesc asemenea ocazii in toate frazele pe care se sprijină lecția teore- tică de la pagina 284). Cînd se va ajunge și ia textul citat mai sus, uu este exclus ca vreun elev să „descopere" și aci un complement de loc, punind întrebarea : Unde s-a pus mama ? O asemenea în- trebare este chiar iminentă, dacă ținem seamă că elevii nu au în- vățat încă despre locuțiunea ver- bală. Ei au dreptul să creadă că a se pune și pe capul (cuiva) sini părți de vorbire de sine stătă- toare. întrebarea, răspunsul pe care-1 implică, creează o at- mosferă improprie, penibilă în clasă. E bine că autorii gramaticii au ținut ca exemplele să fie luate din bucăți cu care elevii sînt deja familiarizați (adică din par- tea manualului referitoare la lite- ratură), dar ele trebuiau selectate totuși cu mai multă atenție. Pu- tem cita destule titluri din ma- nual de unde s-ar fi putut lua alte exemple mai corespunzătoare scopului : „Patria", „Partidul", „Ardealul", „Doina voinicească", „Revoltă în port", „Vino și vez>“ etc. Lată, în adevăr, câteva dintre problemele ce se leagă de faptul că ou toate textele din manual au fost alese cu grijă. într-un număr din anul trecut al „Gazetei învățămîntului" ne o- cupam de aceeași problemă însem- nată a alegerii textelor pentru a- naliza gramaticală. Arătam în acel articol că nu este nici util și nici justificat să venim la analiza gramaticală ou texte al căror conținut și formă te trimit la evenimente și construcții de limbă cu totul învechite. Ne-am bucurat mult cînd în ziarul „Ro- mînia liberă" din 3 decembrie 1961, Eusebiu Camilar, în artico- lul intitulat „Lecția de geografie", se minuna de radicala transfor- mare și îmbogățire a vocabularu- lui folosit de elevii școlilor noas- tre chiar și din cele mai îndepăr- tate cătune, Și la orice lecție. Dacă lucrurile stau astfel — și așa stau, in adevăr — de ce toc- mai la gramatică să-i trimitem pe elevi la limba vorbită acum mai bine de un veac (și încă și atunci, în cercuri sau regiuni limitate ?) Așa cum spunea Eusebiu Camilar, mergem către viilor. Prof. OLIVIU NEGOIȚÂ Desenul Noțiunile pregătitoare ale de- senului tehnic se predau în șco- lile de cultură generală — res- pectiv în clasa a VIII-a desenul liniar, în clasa a IX-a și a X-a desen proiectiv. In special dese- nul proiectiv dezvoltă vederea în spațiu căci schița, care constituie veriga principală a desenului de execuție la scară, se întocmește după regulile desenului proiectiv și în conformitate cu standarde- le de desen în vigoare. De aceea atît profesorii de specialitate cît și manualele de școală trebuie să explice clar elementele geometri- ce ale reprezentărilor și în spe- cial ale operațiilor care se exe- cută în desenul proiectiv (de exemplu pentru reprezentarea corectă a secțiunilor, pentru a- flarea adevăratei lor mărimi, pentru executarea desfășuratelor etc.). Dintre manualele apărute în uit unul timp vreau să mă opresc în mod special la „Desenul pro- iectiv — partea II-a pentru clasa a X-a“, elaborat de profesor C. Lepădatu și conf. univ. A. Hai- ducu. Conform programei, manualul trebuie să cuprindă reprezenta- rea secțiunilor prin corpurile geometrice și intersecția corpuri- lor geometrice — care formează pregătirea esențială pentru re- prezentarea pieselor din desenul tehnic. Ținind seama de predarea a- eestor cunoștințe la clasa a X-a s-a redus în mod corespunzător cuprinsul programelor de specia- litate din institutele de învăță- mînt superior, precum și din pro- gramele școlilor tehnice. Aceasta formulează cerințe mai înalte privind conținutul și accesibilita- tea textului din acest manual și corectitudinea desenelor. Din păcate însă, atît conținutul cît și formulările, notațiile și de- senele se situează sub nivelul acestor exigențe. In primul rînd, lipsurile manualului se datoresc faptului că operațiile sînt pre- zentate în general fără a arăta temeiul lor geometric. Atît la aflarea adevăratelor mărimi a muchiilor secțiunilor cît și la construirea desfășuratelor, elevul nu este îndrumat către înțelege- rea acestor operațiuni esențiale ale desenului proiectiv. O altă deficiență este folosirea unor expresii greșite și impro- prii. Astfel, la pag. 7 : se întind suprafețele laterale... cînd expre- sia științifică corectă este: se desfășoară suprafețele etc. La pag. 12 : ...Vîrful fix e‘ (care nu există în desen) se in- tersectează arcul literei care ur- mează : La pag. 18 : „punctele secțiunii din plan se rotesc în jurul vîr- fului unghiului pînă pe urma P’h’ de unde merg paralelele la urma Pv și se întîlnesc cu per- pendicularele duse din aceleași puncte ale secțiunii din plan vertical, obținînd punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, care unite dau naștere secțiunii hexagonale..." Această frază conține erori serioase. — Da, mf-a plăcut foarte mult această carte, tovarășă biblio- tecară 1... — proiectiv partea a II-a Astfel urma nu este Ph’ ci Phi, nu se rotesc punctele secțiu- nii din plan in jurul unghiului ci se reportează depărtările punc- telor pentru a se întretăia cu per- pendicularele duse din proiecțiile verticale ale vîrfurilor secțiunii etc. , La pag. 20 : „punctele 1’, 2’, 3\ 4’, 5', 6" din text sînt altfel nota- te pe figură... Se determină punc- tul S' pe axul vertical... dreapta care unește punctele 1’ 4’ și care este axul frontal..." La pag. 32 : „...Punctele rotite se transportă în planul orizontal printr-o linie de ordine pe bv, în 50 și 60 de unde se rotesc îna- poi pe cv și dv în 5 și 6". (Nota- ții care nu există, expresii neco- respunzătoare — (se transportă). Asemenea exemple mai pot li întîlnite. Executarea desenelor nu res- pectă adeseori STAS-urile in vi- goare. De pildă cotarea eu linii de cotă paralele se face de o parte și de alta a axei, alterna- tiv, nu ca în fig. 1, 11; 1, 12; 1, 16; 3, 14; 3, 15. Simbolul de cote și cifrele numerelor de cotă nu se scriu de o parte și de alta a axei, cum greșit s-a procedat în fig. 1, 9; 1, 10; 1, 11; 1, 16; 1, 27;. 3, 4; 3, 15. De asemenea, nu este permisă scrierea cifrelor de cotă lîngă axa de simetrie ca în fig. 1, 9; 1, 11; 1, 16; 1, 27; 3, 14; 3, 15; nu se permite ca pe același desen, unele cote să fie scrise în interval și altele pe linia de cotă ca în fig. 1, 18; 1, 26; 1, 27. etc. Nu se folosește ca linie de rabatere linia întreruptă ca de exemplu în fig. 1, 16, iar pentru partea secționată și înlăturată se folosește linia P nu L ea în fig. 1, 24. Liniile pentru „transpor- tul punctelor" cum se exprimă Chimia pentru clasa a X-a Manualul de chimie pentru clasa X-a se numără printre ma- nualele valoroase apărute în ul- timii ani, are o tematică cores- punzătoare cerințelor, iar lecțiile sînt bine sistematizate. în clasa a X-a elevii se familiarizează cu o serie de cunoștințe noi în legă- tură cu ionii, metalele și compu- șii importanți ai metalelor. Pro- blemele și lucrările de laborator indicate după fiecare capitol a- jută foarte mult la legarea teo- riei cu practica, la adîncirea și aprofundarea materiei. O cerință importantă a unui manual este însă ca el să țină pas cu dezvoltarea științei. în această privință, manualul mai are și unele lipsuri, deoarece cu- prinde cîteva date depășite de știință. De exemplu, la pagina 171 în legătură cu reacția mercurului cu oxigenul, se pot citi următoa- rele : „...în aer umed mercurul, mai ales cînd este impur, se a- coperă cu un strat subțire de oxid mercuros fHgz0)“. Cercetă- rile cu razele Roentgen au arătat însă că aceașță_sukslaată-QaLfiSl>L. autorii în mod impropriu, pen- tru a arăta drumul parcurs de un punct de pe axa Oy cînd se rabate axa Oy pe planul lateral sau cînd se transpune o coordo- nată egală la aflarea adevăratei mărimi, se trasează toate cu linii C3 (subțiri) iar nu cu linii P ca în figurile 1, 24 ; I. 25 ; 3, 11 ; 3, 11 c ; 3, 13. Nu s-au menținut notațiile din prima parte a desenului proiec- tiv pentru aceleași elemente ceea ce era o obligație pentru autoru care s-au angajat să elaboreze partea a II-a a manualului. Ast- fel. axele de coordonate sînt no- tate cu yH și yW ca in fig. 1.15; 1,24 ; 3,6 ; 3.11 ; 3.12 ; 3,13 ; ta aceeași figură — 3,6 de exem- plu — se folosesc ambele îeisrl de notații : ta fig. 3, 6a—yH și yW, iar în fig. 3.6b, — y ș. y. De asemenea, multe desene au notații greșite, necorespunzătoa- re. De exemplu la figurile LI; 1,2; 1,4; 1,5; 1,6; 1,8; 1,15; 1,14; 1,23 bis ! 1,25 ; 2,8 ; 3,4 ; 3,6 ; 3,9; 3,11; 3,12; 3,13 se folosesc aceleași notații pentru proiecțiile pe plane diferite și pentru ade- vărata mărime a secțiunilor, con- trar regulilor din desenul proiec- tiv, care prevăd notații diferite. De asemenea proiecția izonome- trică din fig. 1,2 trebuia execu-.^. tată cu laturile hexagoanelor de bază ale trunchiului de piramidă una prin cealaltă. Fig. 2,2 și 2,3 sînt greșit indi- cate în text, ele trebuie înlocuite una prin cealaltă. La fig. 2,1 și Față de cele de mai sus consi- der neapărat necesar ca în viitor manualul să fie complet revăzut pentru a asigura predarea la un nivel corespunzător a acestei im- portante discipline. Prof. ing. TH. NIȚULESCU de fapt, oxid mereu. * ci un amestec de oxid r„r*-»tr:c (Hg 0) și mercur. Cînd sînt expuse propriei?-ile fizice ale plumbului, manualul arata că „luciul dispare în aer uscat deoarece metalul se aco- peră cu un strat cenușiu de pro- toxid de plumb (Pbd))“ iar la proprietățile chimice ale plumbu- lui se arată că „plumbul se com- bină cu oxigenul din aer la tem- peratura ordinară dînd suboxidul de .plumb (Pbt O) de culoare ce- nușie î 4Pb + Oj = Pbs 0". Cerce- tările moderne au arătat însă că substanța care era considerată protoxid de plumb (Pb; 0) nu este altceva decît un amestec de oxid de plumb (Pb 0) și plumb. Este necesar ca în edițiile vii- toare ale manualului să se elimi- ne formulările depășite de știință, arătîndu-se în permanență ele- vilor că omul bazat pe legile materialismului dialectic și înar- mat cu cuceririle științei mo- derne, pătrunde tot mai mult în tainele materiei. Prof. ILLYES CARO! ÎNVĂȚĂMÎNT PROFESIONAL SI tehnic Cunoștințe de tehnologie in predarea economiei producției Este evident că în practica pro- ducției problemele privind tehno- logia, pe de o parte, și organiza- rea, planificarea și economia pro- ducției întreprinderilor indpstria- le, pe de altă parte, se condițio- nează reciproc, sînt interdepen- dente. Să luăm unele exemple. în proiectarea unei noi mașini pen- tru a fi produsă in serie într-o uzină constructoare se fac calcu- le economice privind productivi- tatea muncii, prețul de cost, cali- tatea producției rezultate, între- ținerea, forța de muncă etc, și numai după oe toate aceste con- diții au fost asigurate la nivelul tehnicii mondiale, se poate trece în faza următoare. Ia construcția propriu-zisă a mașinii, omologa- rea ei etc. De asemenea, la ale- gerea unui proces tehnologic se ține seama de condițiile econo- mice și rezultatele aplicării Iui. Legătura reciprocă dintre teh- nică și economie au înseamnă fassă că organizarea, planificarea '"•șl’ economia producției întreprin- derilor industriale socialiste tre- buie transformată într-o disciplină tehnică, determinante fiind aici legile obiective care acționează îb cadrul orîndufrff socialiste. Fără îndoială însă că in însușirea or- ganizării, planificării șî economi- ei producției întreprinderilor in- dustriafe socialiste de către* elevi contribuie mult faptul că elevii cunosc în mare măsură gia specialității lor și au o perioadă practică in Astfel ia organizare. tehnolo- efectuat de peste doi producție. asii predarea unei lecții de planificare și econo- mia producției întreprinderilor industriale socialiste privind pla- nul de reparații, bunăoară, este necesar să se abordeze următoa- rele probleme : cauzele uzurii, dtefinirea și clasificarea reparații- lor, influența întreținerii și a re- parațiilor da bună calitate, plani- ficarea reparațiilor etc. Profeso- rul va da desigur exemple speci- fice la clasa cu specialitatea mo- toare Diesel, altele la clasa de turbine cu abur sau la clasa de centrale, stații și rețele electrice ete De aci rezultă necesitatea ca toți profesorii care predau orga- nizarea, planificarea și economia producției întreprinderilor indus- triale socialiste să cunoască în- tr-o măsură destul de largă pro- fctemele tehnice, să se consulte și bă păstreze o permanentă legă- tură ou cadrele didactioe de Ia disciplinele de specialitate, pentru a putea da exemple concrete, ac- cesibile și folositoare elevilor. In același timp conducerea șco- hi noastre a atras atenția profe- sorilor cu pregătire tehnică ce predau in școala noastră organi- Cîteva propuneri în societatea noastră pregătirea multilaterală a viitorilor munci- tori presupune să le formăm un orizont cultural care să le dea posibilitatea de a înțelege și a- precîa valoarea unei opere artis- tice, comorile literaturii clasice și contemporane etc. Răsfoind manualul de limba ro- mînă pentru anul I al școlilor pro- fesionale, agricole Și de meserii apare limpede preocuparea de a lărgi orizontul literar al elevilor, de a le îmbogăți cunoștințele în domeniul limbii, al creației artis- tice. Dar, pe lîngă calitățile lui incontestabile, manualul are și unele carențe care nu trebuie să fie pierdute din vedere atunci cînd lucrarea va fi revăzută și îmbună- tățită pentru edițiile următoare. Manualul se deschide direct cu Nicolae Bălcescu. Dar nu Bălces- cu reprezintă primele începuturi ale istoriei noastre literare. Puțin despre literatura veche a cronici- lor, despre cea a Școlii ardelene și a Văcăreștilor se putea concen- tra foarte bine într-o lecție. Marxismul a demonstrat legă- tura indisolubilă între baza eco- nomică și fenomenele de suprac zarea, planificarea și economia producției întreprinderilor indus- triale socialiste să nu depășeas- că cadrul disciplinei și să-l trans- forme într-un curs special de teh- nologia meseriei. în tinsul practicii în producție efectuate la diferite întreprinderi, elevii cunosc și își formează de- prinderi te contact direct cu pro- ducția nu numai in legătură cu problemele stricte ale meseriei lor ci și cu o serie de alte probleme de cea mai mare importanță refe- ritoare la activitatea economico- organizatorică desfășurată te în- treprinderi — întreceri socialiste, normarea muncii, debitarea mate- rialelor de deprinderi producție, către depozite etc. acestor cunoștințe și formate in practica de elevii își pot însuși mult mai temeinic problemele de organizare, planificare și econo- mia producției întreprinderilor industriale socialiste. Tot în scopul cunoașterii a>ai aprofundate de către elevi a pro- blemelor privind activitatea eco- nomică ■ întreprinderilor ne-am propus în cursul trimestrului II al acestui a> șrrdar o* alături de predării acestei discipline, să se țină în cadruî grupului nostru școlar o serie de conferințe da către profesorii de specialitate —, specialiști din producție sau rt funcția de bază în școală. Aceste conferințe se vor referi în special la tehnica nouă din domeniul energeticii în strînsă legătură cu problemele de organizare, plani- ficare și economia producției în- treprinderilor industriale socialis- te. Elevii au astfel ocazia și pe această cale să aprofundeze o se- rie de probleme din domeniul pentru care se pregătesc. De ase- menea, cadrele didactice din școa- la noastră și-au adus contribuția la elaborarea unor manuale co- respunzătoare de organizare, pla- nificare și economia producției întreprinderilor liste, necesare energetic. Sîntem siguri industriale socaa- școlilor cu profil’ că inițiativa ca elevii școlilor tehnice de perso- nal tehnic și elevii școlilor teh- nice de maiștri, care trebuie să aibă cunoștințe mai ample din domeniul organizării, planificării și economiei producției întreprina (terilor socialiste, să efectueze # parte din perioada totală de pra» tică la serviciile plan, serviciile organizarea muncii, mecanic șef, proiectare, energetic șef etc. va contribui la însușirea într-un grad mai ridicat a cunoștințelor de or- ganizare, planificare și economie a producției întreprinderilor in- dustriale socialiste. Astfel elevii pot cunoaște nu numai atri- buțiile unor anumite servicii tisa viața societății și fenomenul lite- rar. Ia manual însă aproape nici nu se pomenește la vreo lecție despre viața socială și politică din diferite etape istorice, lucru foar- te necesar mai ales cind se stu- diază scritorii clasici. în plus, se simte lipsa uneia sau chiar a două lecții despre cultură în general, în care elevii să aibă prilejul de a-și însuși unele noștințe privind artele (Grigorescu, Andreescu, plastice Luciri an etc.), muzică, școală, ziare și re- viste etc. Lecțiile acestea împreu- nă cu cele despre viața econo- mică, soaială și politică ar fi su- dat puțin manualul, care nu ar mai fi rămas cu aspectul actual de antologie literară, cu lecții rupte una de alta, atunci cînd fi- resc ele fac parte dintr-un sistem perfect închegat : istoria literatu- rii romîne. E drept că s-a unnărit numai prezentarea vîrfurilor lite- raturii noastre : Bălcescu, marii clasici, Sadoveanu, Rebreanu și Arghezi (și dacă e vorba de vîr- furi, de ce nu se vorbește măcar în două fraze despre ,,Luceafărul" lui Eminescu ?). Proî, SERAFIM DUICU cadrul întreprinderilor ci și felul cum aceste atribuții se duc la în- deplinire. Însușirea acestor cunoștințe de către viitoarele cadre ale indus- triei este absolut necesară intru- cît tehnica modernă nu poate fi stăpânită și aplicată cu deplină eficacitate fără aprofundarea unor astfel de noțiuni. O ultimă observație, de astă dată ou caracter critic. Considerăm nepotrivit faptul că acelei curs se întitulează dife- rit la unele profite de învățămînt față de altele, de exemplu la unele „elemente de planificare a economiei naționale", la altele , fltynvjrwi și planificarea pro- ducției întreprinderilor". „orga- nizare și economia producției- normare tehnică". Considerăm că cel ™aî corespunzător titlu este acela de „Organizare, planificarea și economia producției întreprin- derilor industriale socialiste". Ine. GHEORGHE PREDA director de studii al Grupului școlar „losif Rangheț" •ta București ELEMENTE INTUITIVE Ia lecțiile de tehnologia confecțiilor Eficacitatea predării intuitive sa mărește simțitor dacă elevele participă activ la colectarea ma- terialului didactic, mînuiesc acest material și dispun de elementele sale cele mai importante. Por- nind de la aceste idei am antre- nat întreaga clasă să ia parte ac- tivă la întocmirea și strîngerea de materiale, la clasificarea lor în strînsă legătură cu lecțiile predate. Astfel după ce le-am vorbit despre „Fibre animale" elevele au primit tema ca pînă la lecția următoare să-și completeze sin- gure în caiet un tabel la care să atașeze mostre din principalele materiale — păr de cal, de bou, de capră, de iepure — toate ușor de procurat din întreprinderile de specialitate. Desigur că în acest fel diferențele dintre fibre și caracteristicile fiecăreia au fost memorate mai ușor ți au ră- mas întipărite în mintea elevelor. Completîndn-și în continuare planșele cu material intuitiv ele- vele as și prilejul de a repeta materia predată anterior — ceea ce înseamnă aplicarea experien- ței, a intuiției și în cadrul repetă- rii materiei Fixînd fibrele de lină pe planșe — cel puțin pentru a fixa dimensiunile și așezarea lor estetică — elevele vor privi cu atenție și planșele lucrate mai înainte, făcînd și pe această cale comparația cu fibrele de bumbac, in sau cînepă. Alcătuirea planșelor le ajută pe eleve în mare măsură și în recapitularea materiei. Să luăm de pildă tema : „Materii auxiliare pentru confecții". La lecția în care s-a vorbit despre ață, ele- vele și-au procurat și au comple- tat o planșă mică pe care au anexat ca material demonstrativ diferite feluri de ață, după natura și folosirea lor : la lecțiile despre căptușeli, pînză întărită, vate- line, nasturi, copci, catarame au completat de asemenea planșele respective. Aceste planșe, așe- zate una lîngă alta, au furnizat, după parcurgerea întregii teme, tot materialul recapitulativ. A- celași lucru la tema „Țesături fo- losite în industria textilă" ș.a.m.d. Să luăm în mînă caietul unei eleve. De pildă caietul de teh- nologia materialelor al elevei Paraschiva Niculescu din anul I. Tema a IH-a cuprinde fibrele vegetale —• bumbacul, inul, cî- nepa etc. Pentru a putea recu- noaște bumbacul ca plantă, caie- tul cuprinde un desen colorat, apoi are aplicată o capsulă na- turală, învelită în foiță de celofan Atelierele Școlii profesionale „Grigore Preoteasa’ din Capitala sini dotate cu cele mai moderne mașini-unelte. După ce a scris despre diferitele țesături din bumbac eleva a apli- cat în caiet mostre de ațică, cre- ton, barchet, zefir etc. pentru a le putea recunoaște practic. Pen- tru o analiză mai științifică a lor, are o altă planșă cu structura fi- brelor de bumbac, respectiv sec- țiunea mărită a acestei fibre. Desigur folosirea unui atît de bogat material intuitiv nu mă face să pierd din vedere că pe măsura însușirii cunoștințelor și dezvoltării elevelor, trebuie să le formez treptat și o gîndire logică abstractă. Folosirea materialului intuitiv mă ajută și Ia acest lu- cru, căci la gîndirea abstractă se ajunge tocmai pe baza acumulării în memoria elevilor a unui mare număr de imagini concrete și reprezentări. Pentru aceasta fac de-a lungul fiecărei lecții com- parații, generalizări și desprind concluzii pe care, de multe ori, le completez intuitiv. în cadrul fixării cunoștințelor cer elevelor să-și noteze întrebă- rile pe care le formulez privind elementele esențiale din lecții. Multe din întrebări sînt astfel expuse incît permit folosirea unui material demonstrativ nou. Spre exemplu, la lecția de recapi- tulare a țesăturilor folosite pen- tru confecții vara, iarna, primă- vara șî toamna, elevele răspund completînd cu mici mostre cîte o planșă pentru fiecare anotimp. Aceste planșe constituie de fapt temele pentru acasă efectuate de eleve. Deși este absolut necesar, ma- terialul didactic nu poate înlocui observațiile directe asupra obiec- telor efectuate de eleve. De aceea la lecțiile de tehnologie specială, în afara planșelor cu tipare, prezint elevelor și obiec- tul gata confecționat — bluză, fustă, rochie. Și nu numai atît. Croind tiparul unei bluze iau ca model o elevă din clasă — toate măs’Jrile le luăm pe eleve — tiparul executat este decupat, așezat pe material pentru croit trecîndu-se apoi la confecțio- narea mulajului. ★ Programa școlară prevede în legătură cu predarea studiului materialelor și ore speciale de laborator. Prin ele se urmărește ca elevele să cunoască toate cali- tățile fizice și chimice ale fibrelor vegetale sau animale și ale firelor sintetice. Pentru aceasta am pregă. tite întotdeauna plicuri cu dife- rite fibre pe care le dau elevelor pentru a face proba prin ardere sau chimică obișnuindu-le să cu- noască fără greșeală proveniența lor. Rezultatele obținute la probe Ja, .înșartem îp tahate ca,re sinte- tizează posibilitățile de recu- noaștere a fibrelor — analiza prin metoda organoleptică, proba arderii, proba de laborator și hidroscopicitatea. Un alt material demonstrativ de mare însemnătate este grafi- cul. Utilizarea graficelor mă ajută la adîncirea problemelor legate direct de o temă ca de exemplu, creșterea durabilității țesăturilor o dată cu procentul de relon din amestec, alteori ele mă ajută la popularizarea succeselor pe linia dezvoltării producției țesăturilor sau a sericiculturii și perspecti- vele de viitor în acest domeniu îndemn elevele, socotind ca ele- ment important atît pentru ins- truirea cît și pentru educarea lor, ca în caietele de tehnologie să treacă o serie de știri, informații și amănunte tehnice în legătură cu industria textilă apărute în presă. Astfel la începutul caie- tului elevei Paraschiva Niculescu, despre care am mai vorbit, se află atașat un plic pe care scrie „Noutăți din presă". Să luăm un articol la întîmplare : „Cantități sporite de țesături de relon". Este vorba de fabrica „Mătasea Popu- lară" din București care a în- ceput să producă țesături din relon nomînesc. în altul e popu- larizată secția nouă de țesături de bumbac a Fabricii de confecții București. în plic mai găsim foto- grafii ale țesătoarelor fruntașe din tară și descrierea metodelor de muncă folosite de ele. Urmărind și păstrînd noutățile din presă referitoare la industria textilă elevii nu numai că se leagă strîns de acest sector de producție dar își îmbogățesc în același timp cultura tehnică, li se dezvoltă patriotismul socialist, dragostea față de muncă, senti- mentul că a munci este o cinste și o onoare. Elevele mele s-au deprins în acest fel să lege per- manent cunoștințele căpătate de realizările tehnicii, de lupta oa- menilor muncii din țara noastră pentru desăvîrșirea construirii socialismului. Consider că transformarea ca- ietului de tehnologie într-un mic album conținînd schemele intui- tive ale lecțiilor și temelor co- respunde pe deplin specificului predării acestei discipline în șco- lile din sectorul textile-confecții, constituind un mijloc important de adîncire a muncii instructiv- educative. ELENA GAVRIUU Școala de meserii confecții- textile nr. 1 din Bucureștii PROBLEME EDUCATIVE Educatorii aproape de părinți opilul intră intr-un mare număr de rela- ții cu lumea încon- jurătoare. Și aceste relații, care se împle- tesc, se dezvoltă și se complică pe mă- sură ce copilul crește, influențînd și modificînd personalitatea lui. Nu întotdeauna părinții își dau seama la timp de aceste modificări. Nu întotdeauna părinții găsesc metodele cele mai bune de educare a proprii- lor lor copii. Educarea sistematică a copiilor nu poate fi concepută fără o cu- noaștere profundă, permanentă, fără sesizarea la timp a fenomenelor ce apar în comportarea și conștiința Io:. Mă ocup de trei ani de o serie de copii. Majoritatea sînt fii de co- lectiviști. Părinții se ocupă îndea- proape de educarea fiilor lor, îi tri- mit cu regularitate la școală, țin le- gătura cu noi, cadrele didactice. Această legătură cu părinții ne ajută — pe mine ca educator, pe ei ca părinți — să cunoaștem mai bine copiii, să adoptăm metodele cele mai eficiente de educare, să acțio- năm împreună. în munca cu părinții am folosit formele obișnuite : ședințe lunare, lectoratul, vizitele acasă și consul- tațiile. în formele de comunicare colectivă cu părinții — ședințele lu- nare și lectoratele —• am pus în d'scuție problemele cu caracter ge- neral specific întregului colectiv de elevi. Am insistat însă mai mult a- supra formelor de muncă individua- lă cu părinții —■ vizitele la domici- liu și mai ales, consultațiile prin care am căutat pe de o parte să cunosc mediul în care elevul se dez- voltă, metodele folosite de părinți în educarea copiilor lor și pe de altă parte să dau îndrumările și su- gestiile necesare, să înlătur acele metode greșite determinate de ne- priceperea unor părinți. Cele mai frecvente greșeli comise de părinți în educarea copiilor sînt determinate de faptul că aceștia nu cunosc temperamentul, Înclinațiile copiilor lor și ca atare adoptă de multe ori metode contraindicate care au o influență negativă asupra dezvoltării lor. Alte ori intervin con- cepții greșite ale unor bunici sau ai altor membrii din familie care au și ole o înrîurire negativă asupra copiilor. în munca mea am căutat să descopăr toate cauzele care au determinat manifestarea într-un fel sau altul a elevilor mei. Voi ilustra cele ce am spus prin două exemple. La una din consultații, părintele unui elev dezordonat și nesincer mărturisea : „Mă port cu el foarte aspru. Pentru moment, lucrează bine, dar imediat ce eu am trecut să-mi văd de lucru, el se grăbește, face tema cu numeroase greșeli sau n-o termină. Se furișează și pleacă Ia joacă'. Tatăl elevului și-a expri- mat nemulțumirea că elevul nu ara- Copiii muncitorilor capătă astăzi, de la vlrsta cea mai fragedă, pri- mele noțiuni de inițiere muzicală. In îotograiie, un aspect de la că- minul iabricii de tricotaje „București". tă bunăvoință, nu lucrează cu plă- cere. Am discutat mult cu părintele respectiv. I-am arătat că felul aspru în care îl tratează pe elev este com- plet greșit, în contradicție cu meto- dele folosite în școala noastră. Felul cum procedează îl umilește pe copil, îl încăpățînează și îl determină să nu lucreze cu plăcere, să nu fie sin- cer, să nu vadă în părintele lui un bun prieten. Era greu să-l conving pe acest părinte să renunțe la ideea că un copil trebuie să știe de frica tatălui. L-am sfătuit să-și schimbe atitudinea, să-și schimbe chiar tonul cu care i se adresează — care tre- buie să fie blînd și prietenos, plin de bunăvoință. Să urmărească rezul- tatele copilului, să se bucure îm- preună de succesele lui. I-am arătat că elevul la școală este activ, lu- crează corect și cu interes, ceea ce înseamnă că școala are o influentă bună asupra lui. După o perioadă de cîteva săptămîni tatăl mi-a adus la cunoștință faptul că e mulțumit cum lucrează acum fiu] său, că a- cesta și-a schimbat radical atitudi- nea față de muncă și de bună sea- mă, la aceasta a contribuit și schim- barea comportării sale față de copil. Un alt caz. In clasa a Il-a aveam o elevă cu rezultate foarte bune la citire, gramatică, lectură și la cele- lalte obiecte, cu excepția matemati- cii. Fetița gîndea încet la acest o- biect, dădea uneori răspunsuri gre- șite și cu multă frică. Căutam să o încurajez. într-una din zile, în dis- cuțiile mele cu ea îmi spuse cu du- rere că toate obiectele va reuși să le învețe ea, numai matematica nu, că matematica i se pare grea, poate și fiindcă ea nu este o fetiță inteli- gentă. Pentru a mă convinge îmi spuse : chiar și părinții și bunica îmi spun că eu sînt grea de cap. A- ceastă mărturisire sinceră mi-a des- chis drumul pentru găsirea leacu- lui. Ce am făcut ? M-am deplasat imediat la familia ei și am discutat cu mama fetiței, cu bunica. Le-am arătat că aceasta este o idea care nu face altceva decît să demobili- zeze pe elevă la cea mai mică pie- dică. La toate acestea se adăuga și ajutorul excesiv pe care îl acordau părinții elevei, desigur tot din sub- aprecierea forțelor ei. I-am rugat, ca începînd cu ziua următoare s-o lase să lucreze mai independent, pe baza îndrumărilor date din dasă. In același timp, la matematică am fost mai atentă cu ea. Acum fetița este în rîndul elevilor fruntași și a- rată un deosebit interes pentru ma- tematică. Aceasta numai datorită faptului că ea a căpătat încredere în propriile ei forțe. Am mai avut de luptat cu dezin- teresul unor părinți față de activi- tățile din afara școlii. Un părinte nu înțelegea de ce e necesar să-l aboneze pe fiul său la presă. El sus- ținea că și fără citirea ei copilul va ști’ carte. Tof același părinte era însă nemulțumit de felul cum citeș- te copilul. Aceasta m-a făcut să-i vorbesc despre rolul pe care îl au ziarul sau revista în dezvoltarea teh- nicii citirii, a dragostei de citit, în informarea la zi a copilului cu pro- blemele generale interne și externe, în formarea cetățeanului de mîine. Și această discuție a fost rodnică. In munca mea nu m-am rezumat numai la a descoperi cauzele unor anumite manifestări ale copiilor și de a da îndrumări părinților. După fiecare vizită, după fiecare convor- bire cu părinții, notez ce am discu- tat cu ei, ce măsură am luat împre- ună. Urmăresc și dacă părinții apli- că măsurile stabilite și rezultatele pe care le obțin. Pentru cîțiva elevi cu multe lipsuri am introdus siste- mul de a trece zilnic în carnetul de corespondențe, aprecierea temelor făcute acasă precum și disciplina e- levului în școală. lată cum caut eu să-mi îndepli- nesc sarcina de educator. Mă stră- duiesc însă să trag concluzii din fie- care acțiune pe care o întreprind și să le folosesc în munca viitoare. L UNGUREANU Școala medie din Bujor, reg. Galați Despre referate în orele de dirigenție Pe tovarășa Maria Fanache — directoare adjunctă a Școlii medii „Gheorghe Lazăr" din Sibiu — am cunoscut-o nu de mult. Expri- mindu-mi dorința de a participa la o oră de dirigenție s-a oferit să mă însoțească. Am admirat a- tunci seriozitatea cu care a anali- zat lecfia, felul cum a făcut legă- tura cu alte lecții ținute de profe- sorul diriginte, ceea ce ilustra că, tov. Fanache, urmărește și cunoaș- te activitatea dirigintilor. Caietul voluminos în care nota cu perseverentă tot ce observa, m-a îndemnat să mă interesez mal îndeaproape de problemele mun- cii dirigintelui din școala respec- Sugestii la programa învățămîntului preșcolar In redacția „Gazetei învăță- mintului" continuă să sosească păreri ale educatoarelor cu pri- vire la proiectul de program pen- tru învățămîntul preșcolar. Ele exprimă mulțumirea față de ela- borarea acestui important docu- ment care contribuie la dezvol- tarea și ridicarea calitativă a muncii din instituțiile preșcolare. Colectivul didactic de la grădi- nița nr. 3 din Iași, apreciază grija față de pregătirea preșcolarilor pentru școală, atenția pe care o a- cordă programa pentru însușirea corectă a pronunțării și a structu- rii gramaticale a limbii noastre âe către copii precum și pentru formarea deprinderilor de numă- rat și socotit. Cadrele didactice apreciază de asemenea prevede- rile cu privire Ia jocurile muzi- cale și activitățile de educație fizică — prevederi care contri- buie la dezvoltarea multilaterală a capiilor. Critica pe care o for- mulează în legătură cu proiec- tjuJ se referă la faptul că nu există o concordanță deplină în- tre teme atît în ceea ce privește anotimpul în care acestea au loc, cît și în ceea ce privește succe- siunea lor. Afirmațiile le susține prin următoarele exemple : „Cuș- ca iepurașului" — activitatea de confecție — este prevăzută să se facă toamna iar observarea iepu- relui — iarna sau, activitatea de modelaj „Bunica și nepoata" din povestirea „Scufița Roșie" este prevăzută să aibă loc cu 1-2 luni înaintea prezentării povestirii res- pective. Este limpede că, normal ar fi fost, ca mai întîi copiii să se familiarizeze cu personajele, să le cunoască și apoi să le redea plastic. O altă observație se referă la faptul că temlele pentru desen Afluență de elevi la bibliotecă : au sosit multe noutăți literare tivă. După cum am iost inlormată — i-am spus tovarășei directoare — răspundeți în cadrul conduce- rii școlii de activitatea dirigintilor. Ce problemă, privind organizarea oielor de dirigenție, se detașează cu mai multă pregnantă și cum vede[i soluționarea ei ? — Cele mai multe probleme — a spus tov. Maria Fanache — le-au ridicat orele de dirigenție la baza cărora stau referatele tinute da elevi. Rareori aceste ore reușesc să mențină aten)ia întregii clase sau să antreneze pe elevi la dis- cuții rodnice. Cauzele sînt mul- tiple. în bună parte insuccesul u- nor asemenea ore se datorește su- modelaj și construcții sînt în multe cazuri foarte grele. Observații privind inaccesibili- tatea unor activități au fost fă- cute și de educatoarele Elena Po- pescu și Otilia Pop din Mediaș. Programa — scriu ele — este prea încărcată. Activitățile de confecții nu pot fi terminate într-o singură lecție, iar programa nu dă posibi- litatea ca acestea să se continue în cadrul altei ore. Multe observații și mai ales propuneri se referă la materialul didactic necesar grădinițelor noas- tre. Educatoarele din Mediaș au criticat faptul că, atunci cînd se dau indicații cu privire la folosi- rea literaturii pentru copii nu se indică autorul sau titlul lucrării —în cazul în care creația indi- cată este mai puțin cunoscut — unde poate fi găsită povestirea respectivă. Desigur — spun ele —■ nu este vorba de bucățile clasi- ce „Punguța cu doi bani" sau „Capra cu trei iezi". La multe din aceste scrieri se cere întreprin- derii de material didactic să acorde mai mape atenție confec- ționării unor planșe inspirate din povestirile recomandate prin pro- gramă. Astfel va fi evitată folo- sirea ilustrațiilor efectuate de educatoare, uneori lipsite de ta- lent, și care influențează negativ formarea simțului artistic al co- piilor. Se propune reeditarea ca- ietului de cîntece pentru pre- școlari. Educatoarele de la grădinița de copii nr. 3 din Iași propun de ase- menea, ca la definitivarea progra- mei să se aibă în vedere necesita- tea ca după fiecare activitate să existe o pauză de 5-10 minute, timp destinat destinderii copiilor, cît și pregătirii celor necesare pentru activitatea viitoare. perficialilăjii unor profesori care reduc „organizarea" și „pregăti- rea" lor la numirea unui elev care să susțină referatul, la anunțarea elevilor de a se pregăti, fără a le da indicațiile necesare. Astfel s-au petrecut lucrurile la clasa a IX-a „E" la o oră de dirigenție despre opera lui Nicolae Grigores- cu. Rezultatul: reieratul întocmit iără ajutorul ți controlul profeso- rului, a fost unilateral. nu a atins problemele esențiale. Discu;:. e au fost și ele limitate. Clasa ș.a a putut ii antrenată. Ora s-o desfă- șurat haotic și a oferit profesoru- lui diriginte surprize, din care s-a descurcat destul de greu. Astfel de ore obosesc pe elevii antrenați în alcătuirea referatelor și în sus- ținerea unor discuții artiiiciale. Desigur, cred că nu putem eli- mina orele de dirigenție la baza cărora stau referatele lucrate de elevi. Vom veghea însă ca ele să se alcătuiască numai pe anumit0 teme — apropiate de ințeleger^ copiilor — indicindu-li-se concteT materialul bibliografic cel mai ac- cesibil. Munca dirigintelui nu tre- buie insă să se rezume numai la atît. Dirigintele are datoria să a- jute pe parcurs pe elevul care în- tocmește referatul, să controleze ți să corijeze lucrarea în așa fel încît în fața elevilor să iie pre- zentat un referat interesant, ac- cesibil — o bază pentru discuții vii. Alteori, temele orelor de diri- genție sînt prea general tormuia- te. Majoritatea acestora sînt sesi- zate și modiiicate încă la vizarea planului tematic. Totuși se mai în- timplă să se strecoare formulări generale. Iată, de pildă, Ia clasa a Vlll-a „A" s-a dai unui elev să întocmească un referat pe tema „Învățămîntul în R.P.R.". A iost un referat lung, obositor, cu ter- meni și expresii grele. După cum era și firesc, și discuțiile au tre- nat. Profesorul-diriginte și-a dat ei însuși seama cît de nepotrivită este o asemenea formulare pentru o oră de dirigenție mai ales la e- levii din clasa a Vlll-a. Toate aceste probleme au iost și vor mai fi discutate în cadrul comisiei metodice a diriginților, în cadrul analizelor pe care condu- cerea școlii Ie-a organizat. Am plecat de la Școala medie „Gh. Lazăr" din Sibiu cu convin- gerea că munca dirigintelui, or- ganizarea orelor de dirigenție a stat și stă în atenția conducerii școlii, ceea ce asigură creșterea necontenită a calității acestui compartiment din ansamblul mun- cii educative ce se desfășoară in școală. B. M.