
Proletari din toate țările, uniți-vă!
^txelu înviiȚiiniinTiiliii
Organ al Ministerului Invâfâmintului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de Invâțâmml și Cultură
Anul XIII nr. 644
vineri 19 ianuarie 1962
8 pagini 25 ban?
In fața hărții lumii elevii școlii medii „'Mihail Eminescu" comentează cu însuflețire ultimele evenimente
prezentate în cadrul informărilor politice săptămînale
24 Ianuarie
IN
Cunosc un tînăr elev in clasa a
X-a sau a Xl-a. Cunosc și fami-
lia lui. E un tînăr voinic, frumu-
șel, harnic. Fără să fie întîiul,
trece printre elementele fruntașe
din clasa lui. Conștiincios la în-
vățătură, cu purtări corecte, nu
lasă de dorit nici la teorie Și nici
la practică, Are sarcini obștești
pe care și le îndeplinește satis-
făcător. Pe linie ideologică, stăpâ-
nește bine cît învață la școală și
ce prinde din ziare și reviste. Un
băiat bun după părerea multora,
dar...
îl întîlnesc, în orele sale libe-
re, îmbrăcat în vestminte ciuda-
te : haina lăbărțată și lungă, de
parcă nu se mai sfîrșește, panta-
loni care se subțiază în cioc de
pilnie, pînă la glezne, cămașa cu
guler răsfrînt de vreo două de-
gete, cu o funtă împrumutată
parcă din recuzita unui circ.
Nu e ceva scandalos, dar, par-
că, un pic alături. Tinărul e și
sportiv. Nu face parte decît din
echipa școlii dar e gata să te in-
formeze cu precizie de toate per-
formanțele și de la noi Și din altă
parte. Fiindcă părinții i-au cum-
părat un pic-up, ascultă și mu-
zică clasică și reține titlurile și
autorii, în schimb are plăcile ce-
lor mai noi și extravagante dan-
suri, fredonează crîmpeie din cele
mai multe. E în stare să te infor-
meze de întreg repertoriul și reu-
șitele oricărui cântăreț celebru de
muzică ușoară. Dansează cu
multă eleganță orice dans. Nu i
e greu să prindă figuri noi, chiar
și pe cele mai rău reputate.
Fiind frumușel, are și succese.
Tinărul e firește la locul lui și,
în exercițiul curteniși, nu se des-
parte de o anume rezervă poli-
ticoasă. Multe fete de aceeași
vîrstă se complac în societatea
lui și chiar o caută.
Are acest tînăr un ideal ?
cumpănește să aleagă intre ca-
riera de chimist sau de medic.
Oricare ț se pare potrivită dacă
își va cîștiga existența lui și a fa-
miliei pe care o va întemeia și
dacă i va asigura buna dispoziție
de care s-a bucurat și se bucură
pînă acum.
Familia, în special mama, sînt
mîndri de un asemenea fecior
reușit, după părerea lor.
Va deveni acesta un om nou ?
Dar... să vă povestesc și des-
pre un alt băiat. E elev în clasa a
Vlll-a la o școală dintr-un oraș
mic de provincie. Are 15 ani și
învață bine la fizică, matematici
și chimie. Era de 10 ani cînd s-a
trezit în el pasiunea pentru astro-
nomie. La 12 ani, și-a fabricat un
telescop cu sticle de ochelari,
care îi da totuși posibilitatea să
observe cerul. La 13 ani, și-a pus
în gînd să-și construiască un re-
fractor, dar, șlefuind discurile de
sticlă, s-a tăiat la încheietura
mîinii drepte și a rămas o vreme
cu degetul mare anchilozat. In
clasa a Vlll-a, a studiat cursul
de astronomie de clasa a X-a, din
scoarță pînă în scoarță, și s-a
hotărît să se facă astronom. Că-
zîndu-î în mină cartea unui as-
tronom despre cum se fabrică un
telescop cu refracție, s-a apucat
din nou să-și facă un telescop,
după indicațiile din această car-
te. Negăsind în comerț sticle op-
tice, s-a gîndit, la început, să-și
fabrice oglinzi din geamuri.
A'făcut fel de fel de încercări,
șlefuind ore nenumărate, dar n-a
reușit. Atunci a rugat pe astro-
nomul cu care intrase în cores-
pondență să-l ajute. Acesta i-a
trimis două discuri de sticlă la
dimensiunile cerute.
Deși în toiul examenelor, n-a
încetat să-și pregătească oglinzi-
le. După ce și-a terminat exame-
nele cu mențiunea „foarte bine"
După fel de fel de calcule Ei
combinații a reușit s-o scoată la
capăt. A izbutit să-și construias-
că un tub octoedric, șasiul etc.
Fratele său, turnător, i-a fabricat
cadrul pentru oglinzi și o axă.
Totul mergea bine, cînd sa în-
timplat o catastrofă.
După ce argintase unul din dis-
curi, l-a scufundat prea în graba
în apă caldă și a crăpat.
în disperarea ce l-a cuprins,
firea lui de copil l-a trădat. Im-
părtășind prietenului său mai
mare, astronomul, nenorocirea
întâmplată, a inventat că o pisică
PETRE DRĂGOIESCU
Președintele Consiliului superior
al școlilor
(Continuare în pag. 2-a)
Punlre cei care-și caulau car-
tea la Ușier era Și un puști care
abia ajungea la sertarul cu lite-
ra G. în sfîrșit a găsit ceea ce
căuta.
— Tovarășă bibliotecară,
vreau să-mi dafi cartea „Din lu-
mea celor care nu cuvîntă".
Sorin dorea să citească neapă-
rat cartea lui Emil Gîrleanu. As-
tăzi tovarășa învățătoare Geor-
geta Zara a citit elevilor din cla-
sa a Ill-a cîteva fragmente din
carte și copiilor le-a plăcut foar-
te mult.
...Două săli spațioase ai căror
pereți sînt plini de rafturi cu
cărți. Privesc îndelung la raftu-
rile acestea. Rînduite frumos una
după alta, sînt în el peste 6300
de cărți. Romane 'de autori cla-
24 ianuarie 1859 marchează
una din cele mai importante pa-
gini din istoria patriei noastre,
în această zi a avut loc Unirea
Țării Romînești cu Moldova și
crearea statului nostru național.
Evenimentul Unirii Țărilor Ro-
mîne a fost precedat de o luptă
îndelungată împotriva reacțiunii
interne și externe, la care au
participat în modul cel mai ac-
tiv masele populare. întregul
popor lupta pentru înlăturarea
închistării feudale, pentru făuri-
rea statului național, pentru con-
stituirea societății burgheze, nă-
dăjduind într-o îmbunătățire a
situației lui în cadrul noii socie-
tăți.
Ideea unității politice a poporu-
lui romîn este foarte veche.
Atît cronicarii, cît și Dimitrie
Cantemir au vorbit despre ea.
Această idee apare și în Regula-
mentul Organic, și în planul
conjurației confederative a lui
Leonte Radu din 1839. în 1841,
cînd s-a încercat contopirea ce-
lor două țări surori sub domnia
lui Mihail Sturdza s-a manifes-
tat de asemenea, pregnant aceas-
tă idee, iar în 1848, romînii
din Țara Romînească, Moldova
și Transilvania au luptat pentru
ca o dată cu înlăturarea feuda-
lismului, să obțină unitatea și li-
bertatea națională. După înăbu-
șirea revoluției, Nicolae Bălces-
cu, C. A. Rosetti și alții, prin
diferite articole și broșuri. au
arătat necesitatea Unirii. „Liber-
tatea naționalităților - scria ma-
rele revoluționar democrat N.
Bălcescu — nu poate veni de la
curțile împărătești și din mila
împăraților și despoților, ci nu-
mai dintr-o unire strînsă între
toți romînii, dintr-o ridicare a
tuturor împreună și în solidari-
tate cu popoarele împilate".
Dacă marea majoritate a
populației celor două Țări Ro-
mîne dorea fierbinte Unirea,
acest lucru nu era totuși ușor
realizabil, deoarece puternice
state vecine, ca Imperiul Oto-
man și Imperiul Austriac se opu-
neau acestei uniri. Contradicțiile
dintre marile puteri în această
perioadă vor ajuta însă partidei
naționale să lucreze cu succes
la înfăptuirea Unirii. Datorită
acestor contradicții, Unirea a
devenit o problemă europeană și
s-a discutat la Paris de către
cele 7 puteri europene în cadrul
tratatului de pace.
Pe plan extern. Rusia a fost
statul care a sprijinit cel mai
mult Unirea. Marx arată că
„...cu aceeași fermitate cu care
Austria se opunea Unirii princi-
sici și contemporani, volume
poezii, de teatru, cărți de aven-
turi, romane șiiințifico-fantasti-
ce, nenumărate cărți de basme,
de povestiri pentru cei mici.
Cele mai multe se vede că nu
mai sînt noi. Cite sule de degete
le-au răsfoit oare, cî/i ochi s-au
aplecat asupra lor sorbindu-le
cu nesaț rîndurile ? Dacă le-aș
scoate din rafturi, ieanciil lor ar
fi foarte mare.
Cititorii lor sînt elevi ai Școlii
de 8 ani nr. 10 din noul cartier
Floreasca.
Lui Gheorghe Nicolae din cla-
sa a VII „B" îi plac mult roma-
nele în care se vorbește despre
lupta partizanilor.
Pe colegul său. OvMm Matei
patelor Rusia a luptat să o în-
făptuiască". Interesele Rusiei ța-
riste de a slăbi Imperiul Oto-
man coincideau cu interesele Ță-
rilor Romîne care, prin slăbirea
Imperiului Otoman, își puteau
redobîndi independența. Recen-
ta lucrare a istoricului sovietic
V. N. Vinogradov „Rusia și Uni-
rea Principatelor Romîne1' ba-
zată pe un bogat material docu-
mentar, mai ales provenind din
arhiva Ministerului Afacerilor
Externe al U.R.S.S., dovedește
atitudinea favorabilă a Rusiei
față de Unirea Țarilor Romîne
în perioada 1858—1859. Istoric;*!
american T. W. Riker este ne-
voit să recunoască că „Rusia fu
cea care, înaintea tuturor, avu
hotărît meritul de a fi venit în
ajutorul cauzei naționale în Prin-
cipate". Franța, de asemenea, a
sprijinit Unirea, deoarece urmă-
rea formarea unui stat — tam-
pon la gurile Dunării între cele
trei imperii — rus, turc, austriac
— stat pe care însă să i pună sub
controlul ei politic și economic.
La Congresul de la Paris se
obține hotărîrea ca, prin dele-
gați ai tuturor claselor sociale,
întruniți în Divanuri ad-hoc,
poporul romîn să fie consultat
în problema Unirii.
în Moldova, înfruntînd prigoa-
na sălbatică dezlănțuită de cai-
macamii Balș și Vogoride, care
erau sprijiniți din afară de
Turcia, Austria și Anglia, unio-
niștii duc o largă propagandă în
favoarea Unirii. La această luptă
participă activ și pedagogii.
Astfel profesorul Nicolae Turcu-
leț este dintre primii unioniști
arestați, deoarece în casa lui se
întruneau partizanii Unirii. Isto-
ricul burghez A. D. Xenopol
arată că arestarea profesorului
Turculeț și încă a unui unionist,
Cuparencu „...provoacă în Iași o
indignare nemaipomenită și era
aproape să aducă o mișcare
turburătoare".
La Bîrlad este destituit pentru
activitate în favoarea Unirii pro-
fesorul Popescu, iar la Fălticeni,
profesorul Nicolae Verdeanu.
Aceeași soartă o au și profe-
sorii B. Galian din Huși, I. Ho-
triceanu din Piatra Neamț etc.
cărora li s-a făgăduit reînca-
drarea ..numai dacă nu vor mai
umbla după unire". O figură re-
prezentativă în acest sens în
Divanul ad-hoc din Țara Romî-
nească a fost deputatul învăță-
tor Tănase Constantin, fiu de
Lector univ. NICOLAE CIACIIIR
candidat în științe istorice
(Continuare in pag. 2-a)
T ?
JL ®
îl pasionează însă romanele șli-
ințifico-fantastice.
Multe pagini ți-ar trebui ca
să vorbești despre cititorii aces-
tei școli. Printre cititorii bibliote-
cii am găsit mulți care aveau
trecute pe fișe, numai de cînd a
început anul școlar, cite 20—25
de cărți. Și pasiunea, dragostea
aceasta pentru cărți, pentru citit
este sădită de învățătorii și pro-
fesorii școlii din clipa în care
copilul de clasa a I-a învață să
deslușească slovele abecedaru-
lui.
★
Clți sînt ? îi număr cu ochii
fără să mă observe. Mulți. Și
fele și băieți. Așteaptă răbdători
la ușa bibliotecii pentru a împru-
24 Ia n uarie
(Urmare din pag. l-a>
clăeași de pe moșia Izvoarele
din districtul Olt, cunoscut prin
atitudinea lui dtaă încă din
timpul revoluției din 1848.
Documentele timpului imită
că majoritatea învățătorilor de
Ia sate erau partizani Unirii ți
vedeau în ea un țMilej ca țăra-
nii să scape de iobăgie
Ca urmare a luptei duse de
masele populare, la 5 ianuarie
1859 a fost ales domn in Moldo-
va, Alexandru loan Cuza. Pen-
tru prima dată, scria consulul
Franței, Victor Place, s-a săvîr-
șit o alegere fără să se cheltu-
iască un singur galben, arătînd
în continuare că „alegerea colo-
nelului Cuza este victoria depli-
du-se la entuziasmul populației
bucureștene. Nu se mai auzea
în toată capitala decît cele mai
vii demonstrații de bucurie. „Să
trăiască Cuza, viitorul nostru
stăpînitor'. D. Bolintineanu,
manifestîndu-și încrederea în vi-
itorul țării scria : „Tara nu mai
este moșia caimacamului și a
domnilor, și romînii nu mai sînt
turmele lor și «de vătafilor lor
nerușinați".
Reformele înfăptuite de Cuza,
M. Kogălniceanu și alți condu-
cători progresiști. împotriva vo-
inței majorității reacționare a
Adunării, au contribuit la dez-
voltarea statului național romîn.
Printre aceste reforme s-a nu-
Zect de modele de cele mai diverse tipuri stau la dispoziția viitorilor cuceritori ai văzduhului, care-șt fac
inițierea in cercul de aeromodelism al Palatului pionierilor din Capitală.
nâ a ideilor înaintate și liberale,
iar vechiul sistem de corupție
și-a trăit traiul". A doua zi. du-
pă alegerea lui Cuza în Moldo-
va, corpul didactic din Iași pre-
zintă o adresă de felicitare nou-
lui domnitor. în adresă se arată
că „corpul profesoral... își
pune toată silința pentru a
plini cu demnitate misia ’u
La 24 ianuarie sub preș
maselor populare. Alex.
îm-
punea
Cuza
este ales domn și în Țara Romi-
nească,	înfăptui ndu-se
astfel
actul Unirii, care a constituit
un pas însemnat pe calea pro-
gresului.
Ziaristul rus Elisițîn, martor
ocular al evenimentelor, arăta
că: „Țările Romîne, după seco-
le de subjugare și suferințe, vor
păși înainte, iar 24 ianuarie va
fi într-adevăr una din zilele is-
torice și de tradiție pentru am-
bele principate". Uriașă a fost
bucuria poporului cînd a aflat
despre reușita Unirii. „Să trăias-
că Cuza“ a răsunat ca un ecou
în inimile poporului romîn" —
scria ziarul „Rominul", referin-
mărat și reforma învățămintuiui
din 1364. care a avut menirea de
a da școlii din cele două țări ro-
mine o organizare unitară. A. D.
Xenopol arată că înainte de Cu-
za învățămîntul era ... mai mult
pe hîrrie decît acvea. cu învățători
nepregănț:. cei mai multi țîrcov-
nici. neavind școală, nici loca-
Cu toate că pe baza reformei
din 1864 s-au obținut unele
realizări în domeniul invățămîn-
tului, lipsa de manuale, de loca-
luri, de cadre ca și greutățile
materiale ale elevilor au
dieat mult dezvoltarea
noastre.
Un învățămînt profund
împie-
școlii
demo-
cratic a fost realizat de abia în
anii puterii populare. în ansam-
blul măsurilor menite să înfăp-
tuiască construcția socialismului
în țară Reforma învățămîntului
din 1948 reprezintă un moment
de bază al revoluției noastre
culturale. Ea a dus la ridicarea
școlii noastre pe o treaptă înal-
tă deschizîndu-i perspectiva unor
mari realizări.
A apărut . N TURA** revistă a Societății
de științe naturale și geografie din R.P.R.
Seria Biologie nr. 6,1961
în paginile acestui număr se
publică :
— Conferința pe țară a Socie-
tății de științe naturale și geogra-
fie din R.P.R. (din: 21—23 aori-
lie 1961).
La rubrica „Studii și Cercetări'
apar :
— Aero-fotograma aplicată la
studiul și cartarea pajiștilor na-
turale de dealuri și coline din
sud-estul R.P.R. — de Ev’. Puș-
cariu-Soroceanu, A. Grîneanu, I.
Sănduleac și M. Popovici,
— Grădina botanică de la Ni-
chita (U.R.S.S.) - de A. Kovaes
,i Ștefan Pali.
Daniele Petrucci de fecundare
Și
s-a
Giberelineie
Em.
dezvoltare a embrionului uman
în afara organismului.
— Din viața liliecilor — de E.
Dumitrescu.
— Principiile organizării Grădi-
nii zoologice din București — de
D. Radu și M. Cociu.
La rubrica „Metodică și Lucrări
practice" se publică articolele :
— Predarea diferențiată a cu-
noștințelor agricole — de P. Stăn-
culescu.
— Lucrări practice de anatomie
și firiologie care se pot efectua
în școli — de I. Voichin.
Revista mai cuprinde rubricile
Iliescu.
— Experiențele profesorului dr.
.Note",
liști".
.Pentru tinerii natura-
.Recenzii
și informații
..Din activitatea S.S.N.G.".
Se aduce la cunoștința
interesați că la Institutul
nomic ,.Ion lonescu de la
din Iași sînt vacante
ocupate prin concurs
rele posturi didactice :
Și
celor
Agro-
Brad'
vor fi
următoa-
1.	Profesor la catedra Irigații
și desecări, disciplinele „Iriga-
ții și desecări" și „Exploatarea
lucrărilor' de îmbunătățiri fun-
ciare", poziția XVIII/1.
2.	Conferențiar la catedra A-
natomie și fiziologie animală
disciplina „Fiziologia animală",
poziția XVI/4.
3.	Conferențiar la catedra Zoo-
tehnie generală și alimentație,
disciplina „Zootehnie specială",
poziția XI/3.
4.	Conferențiar la catedra Pito-
tehnie, disciplina „Agricultură
generală și Fitotehnie". poziția
1/3.
5.	Conferențiar la catedra Ma-
tematici, disciplina „Analiză ma-
tematică și algebră".
XVIII/1.
6. Conferențiar la
Matematici, disciplinele
poziția
catedra
„Geome-
tria analitică și diferențială" și
„Matematici superioare", poziția
XVIII/2,
7. Conferențiar la catedra Ma-
tematici, disciplina „Matematici
„Construcții
îmbunătățiri
XIX 1.
inginerești pentru
funciare", poziția
9. Conferențiar la catedra Me-
canică și construcții, disciplinele
„Curs general de construcții",
„Geotehnică și fundatii", poziția
XIX'3.
Candidații care doresc să par-
ticipe la concurs vor prezenta la
Rectoratul Institutului următoa-
rele acte : o cerere adresată Rec-
torului Institutului ; copie lega-
lizată de pe diploma de stat sau
de pe actul echivalent de studii
superioare ; copie legalizată de
pe diploma de doctor sau de can-
didat în științe ; copie legalizată
de pe atestatul de profesor sau
conferențiar ; lucrările științifice
ale candidatului într-un exem-
plar ; certificatul de caracterizare
a activității profesionale și so-
ciale a candidatului eliberat de
instituția (întreprinderea) în care
acesta își are funcția de bază ;
memoriul de activitate didactico-
științifică, semnat de candidat ;
autobiografia.
Termenul de depunere a acte-
lor este de una lună de la data
prezentei publicații.
Concursul va avea loc la Insti-
(Urmare din pag l-a)
urcat pe polița unde-și pusese
la uscat lentila și i-a trintit-o pe
podele... De ce a crezut el că o
minciună ii slujea mai bine sco-
purile, nu știu. Destul că și-a dat
îndată seama că a făcut o faptă
unită și mărturisindu-și greșeala,
într-o scrisoare ulterioară, și ru-
gindu-se să fie iertat, a obținut
un nou disc de sticlă. în sfirșit
telescopul a fost terminat. Nu
mărea decît de 105 ori, dar tână-
rul reușea acum si observe ce-
rul cu mai multă claritate. O
nemulțumire începu totuși să-l
frământe — gîndul că alte multe
secrete ale cerului le-ar putea
prinde, dacă ar avea lentile care
să mărească de 200, de 300. de
350 de ori. îi pare rău, în același
timp, că folosește singur <
instrument și se gîndește
pună la dispoziția școlii.
Poate s-ar putea înjgheba
acest
să-l
un
grup de observatori și de la alte
școli, la care să se alăture adulți
și cine știe dacă nu s-ar ajunge
să se înființeze și o secție a so-
cietății de astronomie.
După 6 luni de muncă îndârjită
acest elev, cu telescopul fabricat
de el. hoinărind pe cer, descope-
ră în aglomerația stelară a pleia-
delor, o cometă nouă care a fost
recunoscută de oamenii de știință
ca atare ?i purtând în revistele
de specialitate numele lui.
Iată, așa dar, doi tineri, dar o
singură problemă: care din doi
merge pe drumul realizării lui ca
om nou ? Fără îndoială că cel
de-al doilea îndreptățește toate
speranțele, cu toate că, însingu-
rat cum se găsește, în pasiunea
lui absorbantă, n-ar fi rău să fie
tras și pe linia vîrstei lui. Uma-
nitatea lui reală îl împinge, e
drept, către interesele colecti-
vului.
Cel dinții ni se pare fluștura-
tic. Nu-l pasionează încă nimic.
Lunecă peste toate, fără să-l re-
țină ceva. Se ține doar într-o
bună dispoziție, meschină, egois-
tă, care nu-i dă nici o satisfacție
deplină.
Este aceasta o poziție deliberată
și mai ales definitivă ? Mă îndo-
iesc. E mai mult un răsfățat, În-
cercuit de atmosfera călduță a
familiei și a unui grup de prie-
teni, tânărul e rupt, deocamdată
de contactul cu actualitatea vieții
largi a societății- E ceea ce scapă
adeseori atenției noastre, a educa-
torilor, și scapă de mai multe
ori familiilor dezorientate.
Prima datorie a unui tînăr este
să intre in actualitate, pentru a
prinde esența contemporaneității,
manifestările noi în condițiile că-
rora își va înjgheba personalita-
tea. Schimbarea radicală a soar-
tel omului contemporan-, datorită
mărețului proces al trecerii ome-
nirii de la capitalism la socia-
lism este caracteristica acestei ac-
tualități. Lichidarea exploatării
omului de către om, intrarea in
stăpimrea bogățiilor societății și
apariția unor noi relații de pro-
ducție au eliberat pe om de cătu-
șele care-i striveau ființa și-i îm-
piedicau dezvoltarea și i-a dat
curs liber să se realizeze multila-
teral în ansamblul tuturor cerin-
țelor materiale și spirituale. Pro-
cesul muncii, orientat spre satis-
facerea crescindă a tuturor cerin-
țelor de viață și de cultură ale ce-
lor ce muncesc, constituie adevă-
ratul conținut al vieții personale
și principala sferă de activitate
în care un tînăr se poate afirma
și cîștiga acele trăsături care ca-
racterizează pe omul nou. Sigu-
ranța pe care o are azi orice
om al muncii că factorul pro-
priei sale dezvoltări materiale
și morale este munca sa persona-
lă, dă muncii un caracter uman,
o nobleță care inspiră entuziasm
și acte de eroism. Stimulată și
înălțată continuu de avîntul
științei și tehnicii puse amîndouă
în slujba întregii societăți, mun-
ca, legată de interesele indi-
viduale, dar subordonată intere-
selor colective, creează posibilități
pentru atingerea unui nivel de
viață materială și spirituală ne-
maiîntâlnită. Om nou este acela
care își axează actele vieții sale
pe această linie de dezvoltare a
vieții colective.
Politica Partidului Muncitoresc
Romîn, pusă în slujba fericirii
poporului, creează neîncetat con-
diții favorabile pentru dezvolta-
rea și ridicarea omului. Oamenii
muncii au înțeles că această po-
litică este întruchiparea năzuințe-
lor lor de viață și răspund, che-
mărilor partidului cu un entu-
ziasm și asemenea acte eroice
care constituie mîndria bilanțului
de realizări epocale din țara noas-
tră, prezentat la Congresul al
III-lea al P.M.R. și explică avîn-
tul pe care hotărîrile Congresului
l-au declanșat pe linia îndeplinirii
mărețelor sarcini ale planului de
șase ani și ale planului de pers-
pectivă. Nenumărate inițiative,
angajamente și realizări înainte
de terme n și cu procente mari în
toate sectoarele economiei, bogata
afluență de inovații,. interesul
crescut și urmărirea pasionată a
ridicării nivelului tehnic al pro-
ducției, setea de știință și înca-
drarea în toate formele culturii
la orașe și în sate, neîndupleca-
rea, exigență față de sine și față
de alții dovedesc existența unui
număr impresionant de oameni
noi care fac lege din realizările
lor.
Introdus în această ambianță
clocotitoare de forță și de crea-
ție. intrat în contemporaneitatea
istoriei care se făurește sub ochii
săj și orientat pe linia perspecti-
vei ce se deschide prin victoria
deplină a socialismului în țarc
noastră și trecerea ulterioară la
comunism, orice tînăr se va încor-
da, cerrndu-și partea sa de efort,
dreptul său de a participa la isto-
ria vremii in care trăiește. Va
decent om nou prin cunoașterea
vremii lui, dar mai ales prin par-
ticiparea activă la rezolvarea sar-
cinilor ei istorice. Niciodată școala
și familia n-au avut în față pro-
bleme de educație de un aseme-
nea nivel, deci și
pundere socială.
Pe linia sa de
tinuă. școala a
o mai mare răs-
dezvoltare con-
intrat în actua-
litatea din fabrici și de pe ogoa-
re și înarmează tinerele genera-
ții cu toate virtuțile unor cons-
tructori zeloși ai societății. Fa-
milia trebuie să învețe de la școa-
lă. să respecte rînduielile ei, ’i-
niile ei de dezvoltare. Pen :: a-
ceasta, sa cultive in-?--??; ’ 'Ti-
piilor pentru știință și e::l‘pr*.
le
ase:
și în posibilitățile lor
te, să le țaca înțeles ser-::',
umanist al politicii partidul:
a muncii pline de abnegație
oamenilor muncii care o urm
și o realizează, să-i deprindă
răspunderea lor față de m
o r-
ta
socială, să-i deprindă cu exigen-
ța față de ei înșiși și față de va-
lorile societății, să nu le mini-
malizeze eforturile, dar nici să le
exacerbeze, ci să le dovedească,
și prin exemplul propriu. că
efortul este legea adevăratei per-
sonalități.
Interesele familiilor coincid cu
cele ale societății pe linia ascen-
dentă a întăririi acesteia care se
răsfringe 'nemijlocit în bunăstarea
tuturor. Aceasta orientează mai
bine Pe părinți în munca lor edu-
cativă. Nu mai e vorba acum de
pregătirea unei cariere, ci de un
loc de muncă avintată. in care
să se afirme și să se dezvolte o
forță reală, o capacitate creatoa-
re, o adevărată personalitate.
Rămîi în afara vieții dacă ■
devii un om nou. A fi om ro'
e o veleitate, ci o necesit ue ■ :
lă. A pregăti pe -un tînăr sa •
vină om nou. înseamnă c i prr-
găti pentru viața cntcmpcr..-
Succesul tău personal tu e t
bit decit în mersul - ci
turor cu care te intU-, -: c -.
capăt de vreme, in	ro-
muna.
Tinerețea vieții t’ebuie să se
confunde cu tinerețea vremii mă-
rețe Pe care o trăim și omul r. <:
dacă vom fi atenți, va apărea
ca o consecință firească,
A apărut nr. 1./1962 al revistei
„ÎNDRUMĂTORUL CULTURAL44
Articolul de fond, intitulat :
„Munca cultural-educativă la
nivelul sarcinilor planului de
stat pe 1962", înfățișează pe larg
felul cum trebuie să fie subor-
donată activitatea cultural-edu-
cativă a sindicatelor, obiectivelor
economice stabilite de partid
pentru anul care a început.
într-un editorial, revista sub-
liniază însemnătatea hotărîrilor
celui de al V-lea Congres Sin-
dical Mondial care a avut loc la
sate cuprind grupajul „în ajuto-
rul directorului de cămin cultu-
ral". Sub acest titlu un număr
de activiști sindicali descriu fe-
lul cum au organizat manifestări
culturale pe teme legate de sar-
cinile colectivizării agriculturii,
întăririi economico-organizatori-
ce a G.A.C. și creșterii produc-
ției agricole, în lumina indicații-
lor și recomandărilor făcute la
Consfătuirea pe țară a țăranilor
colectiviști. Revista mai publică
conferințe, despre însemnătatea
folosirii vizitelor în G.A.C. pen-
tru educarea țărănimii în spirit
colectivist și continuă discuți* cu
tema : „Să contribuim Ia ridi-
carea tuturor gospodăriilor co-
lective Ia nivelul celor fruntașe".
Numeroase pagini din
număr sînt dedicate celui
III-lea Festival bienal de
J. L. Caragiale" Pentru
aces'
de ai
teatru
imbo-
gățirea repertoriului echipelor
au apărut în revistă piesele de
r
k
EDUCAȚIA COMUNISTA A ELEVILOR
DEZBATERE ORGANIZATA DE
COMITETUL ORĂȘENESC
R. BUCUREȘTI
yjillIHIIIIIIlIllIllllllllBlllllllllllilIHIIIlllir
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniir
Educația comunistă a elevilor din școlile Capitalei a con-
stituit tema unei consfătuiri organizate recent de Comitetul
orășenesc de partid București. Au participat conducerile șco-
lilor, numeroase cadre didactice, reprezentanti ai M. I. C.,
și ai departamentelor tutelare de școli, secretari și activiști
ai comitetelor orășenesc și raionale de partid, secretari de
partid din marile întreprinderi, vicepreședinți și inspectori
ai sfaturilor populare raionale, secretari ai organizațiilor de
partid și de U.T.M. din școli, instructori superiori de pionieri.
Consfătuirea a permis efectuarea unei temeinice analize
asupra desfășurării procesului de educație comunistă în șco-
lile Capitalei, a scos în evidență experiența și metodele pozi-
tive folosite, a dezvăluit in spirit partinic deficiențele care
mai există, dind prețioase indicații pentru remedierea lor.
Aceasta a dovedit că organele și organizațiile de partid se
preocupă permanent, concret și competent de educația comu-
nistă a tineretului, problemă centrală a construcției socialiste.


explică și prin faptul că profe-
sori ca Radu Ghiulea, Valentin
Peroșeanu și Valeria Grigorescu
de la Școala medie nr. 8 folosesc
insuficient materialul didactic,
organizează puține lucrări prac-
tice în laborator.
Deși sub conducerea organiza-
țiilor de partid s-a obținut o îm-
bunătățire a muncii politico-edu-
cative desfășurate de către ca-
drele didactice și de organizațiile
de tineret, în școlile susamintite
se mai găsesc încă elevi care do-
vedesc o concepție neștiințifică
despre natură și societate, o ati-
tudine nejustă față de învăță-
tură, care mai practică suflatul,
copiatul, vin Ia școală într-o ți-
nută necorespunzătoare, nu res-
pectă pe cei -vîrstnici, pe profe-
sorii lor.
Aceste lipsuri se
datoresc în
bună măsură superficialității do-
vedită de unii directori în mun-
ca de îndrumare și control, acti-
vității șablon a unor organizații
de tineret, precum și slabei pro-
pagande pedagogice în rîndurile
părinților.
Deși activitatea profesorilor-di ■
riginți a înregistrat progrese
continue, din păcate mai există
unii diriginți care nu cunosc în-
deajuns elevii, care nu se stră-
duiesc să asigure un conținut
educativ muncii pe care o des-
fășoară, făcînd aproape în fie-
care oră de dirigenție o așa-zisă
analiză a situației la învățătură
prin simpla cercetare a notelor
din catalog.
Educația comunistă a elevilor
se realizează în primul rînd prin
conținutul realist-științific al în-
vățămîntului, în întregul proces
al activității în școală, pe baza
însușirii temeinice și profunde a
cunoștințelor științifice din do-
meniul diferitelor discipline — a-
ceasta este prima premiză de la
care a pornit referatul prezentat
de comitetul orășenesc P.M.R.
București și discuțiile purtate pe
r marginea lui.
Subliniind faptul că, spriji-
nite de organizațiile de partid,
conducerile școlilor s-au preocu-
pat permanent de felul în care
se realizează educația comunistă
a elevilor în procesul de învăță-
mînt, prin lecție, referatul a în-
fățișat aspecte concrete ale aces-
tei activități.
O importanță deosebită a fost
acordată felului cum se reali-
zează în școli, în cadrul studiu-
lui literaturii romîne și ai celor-
lalte discipline umaniste, educa-
rea patriotică, cetățenească și es-
tetică a tinerei generații. Nume-
roase exemple au relevat fapte
vița Roșie" -sau în alte întreprin-
deri din Capitală, elevii observă
în mod direct organizarea pro-
ducției, pot cunoaște disciplina
și conștiinciozitatea muncitorilor
în producție, se entuziasmează $n
fața elanului cu care aceștia lu-
în ceea ce privește comitetul
executiv al Sfatului popular al
Capitalei și comitetele sfaturilor
populare raionale, referatul a a-
rătat că ele nu s-au ocupat în-,
totdeauna în mod temeinic de
controlul și îndrumarea procesu-
lui instructiv-educativ din școli,
atenția lor fiind îndreptată în
special spre rezolvarea probleme-
lor administrativ-gospodărești, că
n-au selecționat cu grijă cadrele
didactice necesare școlilor și nu
le-au repartizat în mod judicios.
S-a subliniat datoria organelor
de control ale secțiilor de învă-
țămînt de a trece neîntîrziat la
o muncă adîncită de îndrumare
a școlilor, în vederea întăririi
eficienței activităților desfășurate
pe linia educării comuniste a ti-
nerei generații.
Din cuvîntul unor participanți la consfătuire
îmbucurătoare.
Alexandrina
Școala medie
Astfel, profesoara
Darie de la
nr. 8 predînd
la clasa a X-a „B“ lecția cu tema
„19071, — din primăvară pînă în
toamnă”, a condus lecția de lite-
ratură în așa fel îneît elevii au
înțeles conștient sensul ideologic
al pamfletului lui I. L. Caragiale
— amplu rechizitoriu la adresa
monstruoasei coaliții care a re-
primat sîngeros răscoala țărani-
lor.
De asemenea în predarea isto-
riei, socialismului științific și
economiei politice numeroși pro-
fesori au reușit prin lecțiile lor
să convingă pe elevi că dezvol-
tarea societății omenești nu de-
pinde de dorința diferitelor per-
sonalități, ci de legile obiective
,, ale societății în a căror cunoaș-
tere însușirea învățăturii mar-
xist-leniniste este factorul deter-
minant.
Un rol important în formarea
concepției despre natură și so-
cietate și în educarea comunistă
a elevilor îl îndeplinește preda-
rea cunoștințelor realist-prac-
tice. în procesul predării chimiei,
biologiei, fizicii, matematicii ș a.,
elevii dobîndesc o concepție ma-
terialist-dialectică despre lume,
capătă cunoștințe în ramurile
cele mai importante ale produc-
ției industriale și agricole Refe-
ratul a prezentat concret felul
cum profesori ca Stela Mano-
lescu de la Școala medie nr. 10,
Angela Negulescu de la Școala
medie nr. 13, Oetavia Bostan de
la Școala medie nr. 4 ș.a. își or-
ganizează lecțiile de chimie, ex-
plicînd importanța pe care o are
chimia în agricultură și indus-
trie. Fiecare lecție ținută de a-
cești profesori dă elevilor noi cu-
noștințe practice utile, le dezvă-
luie noile cuceriri în domeniul
chimiei, îi familiarizează pe elevi
cu dezvoltarea industriei noastre
chimice, cu hotărîrile noastre
privind dezvoltarea industriei
chimice.
Organizațiile de partid din
școli au acordat o atenție deose-
bită educării elevilor prin muncă,
aceasta constituind o verigă prin-
cipală a procesului instructiv-
educativ. Participarea elevilor
din școlile Capitalei la munca în
uzine și fabrici s-a dovedit nu
numai o formă superioară de a-
plicare a cunoștințelor teoretice
în practică, de pregătire a elevi-
lor pentru însușirea tehnicii mo-
derne, ci a creat posibilități
deosebit de favorabile în ceea ce
privește educația comunistă a
elevilor. Lucrînd alături de mun-
citorii de la Uzinele „Tudor Vla-
dimirescu" „Semănătoarea", „Gr.
Preoteasa", de la Uzinele „Gri-
crează pentru îndeplinirea
cinilor din planul de stat.
Un loc important în
dezbaterilor consfătuirii a 1
cordat muncii dirigintelui 1
sar-
cadrul
fost a-
în da-
tneniul educării ccanuniste a ele-
vilor, al cărui succes este deter-
minat în primul rînd de buna
orientare politieo-ideologică a a-
cestuia. de măiestria sa pedago-
gică. S-a apreciat în acest sens
preocuparea organizațiilor de
partid care au inițiat schimburi
de experiență, discuții, adunări
de partid deschise menite să con-
tribuie la generalizarea experien-
ței pozitive a diriginților.
Ocupîndu-se de rolul impor-
tant pe care-1 au in munca de
educare comunistă organizațiile
de tineret, referatul a apreciat
faptul că sub conducerea orga-
nizațiilor de partid, organizațiile
de U.T.M. și de pionieri au adus
o contribuție valoroasă la educa-
rea comunistă a tineretului, că
prestigiul acestor organizații în
rîndul tineretului a crescut, sub-
liniind în mod deosebit con-
tribuția organizațiilor de tineret
de la Școala medie nr. 1 ,,N. Băl-
cescu", Școala medie nr. 2 „T.
Vladimirescu", Școala medie nr.
8 „Emil Racoviță", Centrul școlar
„I. Rangheț" ș.a.
A fost evidențiată colaborarea
tot mai strînsă între cadrele di-
dactice și organizațiile U.T.M..
popularizîndu-se metoda folosită
de unii diriginți care, cu ajuto-
rul organizației de U.T.M. și de
r«onieri, formînd o opinie puter-
nică a colectivului, iau atitudine
față de situația slabă la învăță-
tură a unor elevi sau împotriva
diferitelor acte de indisciplină,
determinind schimbări radicale
în atitudinea respectivilor elevi.
Referatul s-a ocupat mult de
activitățile în afară ae clasă și
extra școlare.
Cu toate rezultatele pozitive
obținute în munca de instruire
și educare comunistă a tineretu-
lui școlar în unele școli din Ca-
pitală continuă să mai dăinuie
o serie de lipsuri care frînează
buna desfășurare a procesului in-
structiv-educativ. Desigur ele nu
caracterizează munca școlilor din
Capitală, dar combaterea și li-
chidarea lor se Impune cu toata
tăria.
în legătură cu aceasta, refera-
tul prezentat de comitetul oră-
șenesc de partid a arătat că mai
Tov. LUCUTA VOICA, direc-
toarea adjunctă a Școlii medii
nr. 11 a vorbit despre preocu-
pările și metodele folosite de că-
tre organizația de partid din
școală în vederea îmbunătățirii
continue a procesului instructiv-
educativ. Ea a prezentat felul
cum sînt folosite adunările ge-
nerale de partid în vederea elu-
cidării celor mai importante pro-
bleme din viața școlii. Vorbitoa-
rea a relatat felul cum s-a des-
fășurat pe această linie aduna-
rea generală deschisă de partid
cu tema „Partinitatea comunistă
și lupta împotriva obiectivismu-
lui burghez în predare". Alege-
rea temei a fost sugerată de a-
numite constatări cu ocazia asis-
tențelor la lecții ori cu ocazia
discuțiilor cu . unii profesori care
considerau că problema partini-
tății se poate pune doar în legă-
tură cu evenimentele contempo-
rane. Adunarea generală de par-
tid a scos la iveală aceste con-
proape, dirigintele și-a dat seama
că elevul avea o slabă pregătire
anterioară. Cum era și firesc s-a
adresat colectivului, i-a cerut
sprijinul și l-a primit. Rezulta-
tul : colectivul a reușit să-i tre-
zească elevului respectiv încre-
dere în forțele lui, ambiția de a
învăța zi de zi.
Desigur, la formarea unui co-
lectiv închegat cu opinii sănă-
toase au contribuit și alte ac-
țiuni întreprinse de diriginte în
colaborare cu organizația U.T.M.
în continuare vorbitorul a cri-
ticat pe acei diriginți care se su-
pără cînd li se semnalează lip-
suri la clasa lor, neînțelegînd că
muniștii în organizarea informă-
rilor politice.
există în unele școli o
mediocră concretizată în
varea la limită, cu medii
6 a unui număr mare de
în procentul
Rezultatele
procesul de
se datoresc
muncă
promo-
de 5 și
elevi și
ridicat de corigenți.
nesatisfăcătoare din
instruire și educare
în primul rînd
nivelului scăzut al lecțiilor. Mai
sînt încă învățători și profesori
care intră în clasă nepregătiți,
plictisiți, lipsiți de dinamism și
combativitate, își întocmesc lec-
țiile la repezeală. Așa procedează
profesorul Mihai Robea de la
Școala medie nr. 27 care, de
pildă, la o oră de educație cetă-
țenească la clasa a VII-a a im-
provizat lecția scoțînd zece elevi
la tablă cărora le-a pus tot felul
de întrebări, unele fără să aibă
legătură cu tema. în consfătuire
au mai fost citați de asemenea
unii profesori ca Elena Bălăci,
Ecateri^a Costin, Paula Vladimi-
rescu și alții, care datorită sla-
bei lor pregătiri ideologico-poli-
tice și profesionale fac confuzii,
țin lecții superficiale. De ase-
menea rezultatele slabe în pre-
gătirea elevilor din unele școli se
această tendință de a
lucrurile are o inrîurire
asupra formării morale
lor.
Tov. ERNEST NIȚA,
cocoloși
negativă
a elevi-
director
fuzii dind totodată și
cuvenit.
Tov. IULIAN UTO,
Școlii medii nr. 5 s-a
problema cadrelor. El
răspunsul
directorul
referit la
a arătat
că primul obiectiv pe care și l-a
propus la venirea în școală a
fost cunoașterea cadrelor. Pe
baza acestei cunoașteri, împre-
ună cu organizația de partid s-a
ajuns la concluzia că eforturile
trebuie îndreptate
în vederea
adoptării în școală a unui stil de
muncă corespunzător, că trebuia
să se intensifice controlul și aju-
torul concret pentru fiecare ca-
dru didactic in parte,
vizuită și activitatea
metodice, care la ora
străduiesc
competente
crete care
dactice.
Vorbind
să dea
A fost re-
comisiilor
actuală se
răspunsuri
la problemele con-
frămîntă cadrele di-
dexpre necesitatea
perfecționării continue a cadrelor
didactice, directorul Școlii medii
nr. 5 a arătat că organizația de
partid și conducerea școlii pun un
accent deosebit pe studierea do-
cumentelor de partid și studierea
la zi a tuturor materialelor de
specialitate. Astfel. în acest tri-
mestru va fi organizată o discu-
ție cu exemplificări practice pe
marginea manualului „Bazele
educației comuniste".
Tov. CONSTANTIN MOLDO-
VANU, profesor diriginte la
Școala medie nr. 1 a prezentat
metodele folosite de el
derea creării unei opinii
niște în rîndul elevilor,
știut — a spus el — că
care școală, în fiecare
în ve-
comu-
„Este
în fie-
clasă,
există un număr mare de elevi
buni și foarte buni în fruntea
cărora se află utemiștii. Pentru a
forma o opinie sănătoasă m-am
sprijinit în munca mea pe acești
elevi. Prin discuții individuale,
prin orele de dirigenție am com-
bătut solidaritatea prost
de unii elevi care ar :
cocoloșire și abaterile
lor.
în cadrul orelor de
: înțeleasă
fi dus la
colegilor
dirigenție
destinate analizei situației la în-
vățătură i-am învățat pe elevi
să-și exprime părerea cu curaj,
am luat atitudine împotriva unor
angajamente formale.
Opinia sănătoasă a elevilor nu
înseamnă numai combativitate și
spirit critic. Ea presupune opti-
mism, încredere în viață, în for-
țele proprii. în clasă exista un
elev care nu avea încredere în
forțele lui, susținea mereu că el
nu poate să învețe. Stînd de
Concluziile consfătuirii au fost
prezentate de tov. Gheorghe
Pană, secretar al Comitetului
orășenesc P.M.R. București. Ele
au apreciat faptul că, datorită
preocupării permanente a orga-
nelor și organizațiilor de partid
și de stat, a organelor sindicale
și U.T.M. în munca de educare
și instruire a tineretului școlar,
au fost obținute succese impor-
tante. Majoritatea cadrelor di-
dactice, sprijinite îndeaproape de
organizațiile de partid, au asigu-
rat elevilor o bună pregătire teo-
retică și practică, edueîndu-i în
același timp în spiritul dragostei
nemărginite față de partidul
poporul nostru, sădindu-le
al Grupului școlar poligrafic
ocupîndu-se de influența activi-
tăților exterioare în formarea și
închegarea colectivului de elevi,
a arătat că în tradiția grupului
școlar a intrat organizarea anuală
a festivalurilor tineretului. Aces-
te festivaluri au o durată de 8
zile și sînt închinate celui mai
important eveniment al anului.
Anul trecut festivalul a fost în-
chinat celei de a 40-a aniver-
sare a P.C.R. In această perioadă
au venit în școală activiști, oa-
meni de știință care au vorbit ti-
neretului. Artiști de la diverse
teatre din București au prezen-
tat recitaluri, au fost invitați de
asemenea studenți din țările A-
frîcii și Asiei care învață la noi.
în continuare tov. Ernest Niță
a prezentat greutățile pe care le
întîmpină in organizarea mun-
cii educative datorită
o mare parte dintre
dactice nu au muncă
școală și nu au nici
pedagogică necesară.
faptului că
cadrele di-
de bază în
pregătirea
Tov. CLAR-A BETEA
la
Școala de 8 ani nr. 15, tovarășa
ELISABETA SZEKERES, direc-
toare adjunctă la Școala medie
nr. 4 și alții s-au ocupat de felul
cum organizațiile de bază P.M.R
din școală conduc organizațiile
tineret. de felul
cum
realizează colaborarea in șeoa-
lă cu organizațiile
de
ret. în adunări generale
tine-
aceste
organizații au analizat felul cum
diriginții se sprijină și sprijină
activul U.T.M. ori de pionieri, au
repartizat profesori membrii de
partid și din activul fără de par-
tid care să se ocupe concret de
cîte o organizație de bază ori de
detașament și, au propus cele
mai bune cadre ^dactice în
grupul de tovarăși care pregă-
tesc și țin informările politice
etc. Permanenta atenție a aces-
tor organizații de bază este în-
dreptată spre îndrumarea orga-
nizațiilor U.T.M. și de pionieri
către găsirea celor mai eficiente
forme de educare comunistă
care să răspundă vîrstei, preocu-
pării și preferinței tinerilor.
Tov. AURELIA CIMPOIERU
secretara Comitetului U.T.M. de
la Școala medie nr. 22 a arătat
preocuparea organizației U.T.M.
pentru educarea elevilor în spi-
ritul disciplinei conștiente, în
spiritul dragostei față de muncă.
Ea a arătat rolul adunărilor ge-
nerale U.T.M., puternica influ-
ență educativă a muncii patrio-
tice pe care elevii au efectuat-o
la diversele construcții din Ca-
pitală, înfățișînd și spijinul ca-
drelor
rința fierbinte de
slujba construirii
a pune
Și
do-
în
socialismului
din patria noastră elanul și ca-
pacitatea lor creatoare.
Oprindu-se asupra lipsurilor
care se mai manifestă in dome-
niul educației tineretului din
școli, în concluzie s-a insistat a-
supra necesității antrenării tutu-
ror cadrelor didactice, a utemiș-
tilor și pionierilor la lupta îm-
potriva mediocrității, în vederea
însușirii temeinice de către toți
elevii a cunoștințelor ce se pre-
dau în școală.
S-a cerut ca printr-o muncă
educativă eficientă să se creeze
la elevi o opinie sănătoasă, prin-
cipială care să nu permită acte
de indisciplină, lenea, minciuna,
chiulul, dînd în același timp im-
puls
In
fost
cina
dragostei lor față de muncă,
fața cadrelor didactice a
pusă din nou, cu tărie, sar-
întăririi muncii de educare
ateist-științifică, pentru îndepăr-
tarea unor concepții mistice, idea-
liste care încearcă să se mai stre-
coare în conștiința unor tineri.
Concluziile s-au referit și la
organizarea activităților extra-
școlare, al căror efect educativ
trebuie să sporească. In acest
scop este necesar să se folosească
mai eficient condițiile materiale
existente — cluburile, casele de
cultură ale tineretului, terenurile
de sport, emisiunile de la radio
și de la televiziune, presa de ti-
neret etc. Trebuie
mai mare atenție
acordată o
activităților
cultural-sportive în care să fie
antrenată marea masă a elevilor.
Un factor important în vede-
rea lichidării lipsurilor care se
mai manifestă, pentru ridicarea
muncii educative din școli la un
nivel calitativ superior este folo-
sirea mai deplină a armei cri-
ticii și autocriticii. Trebuie stîr-
pite din școlile noastre — s-a
spus în concluzie — atitudinea de
indulgență față de lipsuri, cole-
gialitatea prost înțeleasă chiar
între profesori
Pentru a asigura deplinul suc-
ces al muncii de educație în școli
organizațiile de partid se vor
ocupa mai profund de cele mai
esențiale probleme ale învăță-
mîntului, vor dezbate în adunări
generale probleme legate de po-
nivelul
litica partidului nostru,
muncii pedagogice, vor
și ajuta munca fiecărui
didactic în parte.
urmări
cadru
Vorbitorul și-a exprimat în
numele Comitetului orășenesc de
partid București convingerea că
în școlile din Capitală există su-
ficiente forțe care să determine
ridicarea muncii de educație co-
munistă la nivelul mărețelor sar-
cini ale desăvîrșirii construcției
vorbă
urmărindu-1 îndea
Cercurile pedagogice aduc un
«port însemnat la îmbunătățirea
metodelor de predare a lecțiilor.
Problemele care se discută scot la
iveală unele lipsuri, precum și
succesele cadrelor didactice obți-
nute prin schimbai de experiență
din cadrul cercului.
Astfel, în ședința cercului peda-
gogic din centrul Mogoșani, raio-
nul Găiești, participanții la dis-
cuții au remarcat progresele reali-
zate de tinăra învățătoare Mihă-
iescu Niculina în predarea lec-
țiilor.
Problema de aritmetică rezolva-
tă cu elevii clasei a IV-a cu date
concrete de la gospodăria agricolă
colectivă „1 Mai" din Mogoșani,
a fost bine aleasă. Se cunoaște
că rezolvarea problemelor dezvol-
tă gîndirea logică a elevilor și
constituie un mijloc de aprofunda-
re și sistematizare a cunoștințelor
teoretice și practice. De aceea
este necesar a se da o atenție
deosebită metodei folosite. Dînd
atenția cuvenită fiecărei etape in
rezolvarea problemei, propunătoa-
rea a folosit metoda sintezei și a
condus cu pricepere pe .elevi la
aflarea rezultatului.
După cum a reieșit din discuții
învățătorii trebuie să dea atenție
mai mare studierii muncii perso-
nale in pregătirea referatelor pri-
vind metodele de predare. Ședin-
țele cercului devin astfel mai atră-
gătoare, mai interesante, mai ales
pentru cadrele cu mai puțină ex-
periență.
C. G. D1NIȚA
★
în anii regimului democrat-
popular fn raionul Fălticeni în-
vățămîntu! de cultură geuerală a
cunoscut o dezvoltare fără pre-
cedent.
Numai în ultimii ani pe întreg
cuprinsul raionului ca și în ora-
șul Fălticeni au fost construite
numeroase localuri de școli cu
zeci de săli de clasă și labora-
toare, care permit ca învățămîn-
tul să se desfășoare in condiții
din ce în ce mai bune.
TOT. IN I n.ĂTI li t CU ESTETICA SCRISULUI
Din programele de caligrafie
pentru clasele I-VI, publicate în
broșura „Școala de 8 ani din Re-
publica Populară Romînă" voi.
II, reiese limpede că predarea
caligrafiei în aceste clase are ca
scop principal formarea deprin-
derii de a scrie clar, citeț și fru-
mos atît cînd este vorba de scri-
ma cursivă, cit și de cea
rapidă.
In această ordine de idei, Ma-
rin Biciulescu autorul articolului
„Despre estetica scrisului" publi-
cat în numărul 641 al „Gazetei
învățămîntului", face o afirmație
cu totul necorespunzătoare sco-
pului predării caligrafiei în școa-
lă. Astfel, vorbind de trecerea
„de la scrierea caligrafică ( ? I)
la scrierea curentă" (probabil
prin „caligrafică" trebuie înțeles
„cursivă", iar prin „curentă" tre-
buie înțeles „rapidă"), spune
„...momentul de tranziție, mo-
ment în care elevii trec de la
scrierea caligrafică la scrierea
curentă al cărei principal scop
nu mai este trasarea corectă,
frumoasă ( ? I) cu linii groase și
subțiri a literelor, ci notarea cit
mai rapidă a cuvintelor, a pro-
pozițiunilor, a ideilor". Deci, du-
pă părerea autorului articolului,
scrierea corectă și frumoasă este
ceva ce nu se referă și la scrie-
rea rapidă, ci este numai de do-
meniul scrierii cursive, iar la
scrierea rapidă principalul ar fi
să învățăm pe copii să scrie cît
mai repede, iar dacă o literă sau
alta va fi scrisă incorect aceasta
nu ar avea importanță.
Scrierea corectă, clară, fru-
moasă, deci și citeață este scopul
principal al predării caligrafiei
și acest lucru este subliniat și în
broșura „Școala de 8 ani din
Republica Populară Romină" voi.
I, în care se precizează că acest
obiect se va preda din clasa I-a
pină în clasa a Vl-a, în cite o
oră pe săptămînă, că față de
școala de 7 ani s-a introdus în
felul acesta cite o oră de cali-
grafie în clasa a V-a și a Vl-a
în scopul de a forma și dezvolta
deprinderile de scriere frumoasă
la elevi. în volumul II al bro-
șurii în care sînt publicate pro-
gramele de caligrafie pentru cla-
sele I-VI, se subliniază același
Prof. I. MARȚOLEA
Fălticeni
Au fost construite noi clădiri,
în bună parte prin contribuție
voluntară, pînă în cel mai mic că-
tun unde pe timpul burgheziei
nici nu se pomenea de școală sau
dacă exista, avea aspectul celei
mai dărăpănate locuințe din sat.
S-au înălțat, de pildă, școli în sa-
tele Vercicani, Budăi-Siliștea, Ro-
șiori-Farăști, Vămeni, Valea Poe-
nii, Moișa-Boroaia, Valea Glodu-
lui, Pleșești etc.
O atenție deosebită dau peda-
gogii de la Școala medie nr. 3
din Sibiu educației muzicale a
elevilor. La dezvoltarea dragos-
tei celor mici pentru arta sune-
telor contribuie pregătirea unor
concerte, organizate de obicei cu
sprijinul Filarmonicii de stat din
Sibiu. Unul din concertele date
de curînd de elevii Școlii medii
nr. 3 a cuprins creații muzicale
ca : „O, lume, ce frumoasă ești"
de Beethoven, „Barcarola" de
Jacques Offenbach, fragment din
„Crai nou- de Ciprian Porum-
bescu, „Corul robilor" din opera
„Nabucodonosor" de Giuseppe
Verdi, „Corul partizanilor" din
opereta „Vînt de libertate" de Isac
Dunaievski, „Cîntecul păcii" de
Dimitri Șostakovici, „Cîntecul
Niprului" (melodie ucraineană),
„Cîntecul tineretului sovietic" de
Tulikov, „Marșul tinerilor con-
structori" de Tibor Molnâr,
„Utemiști din țara întreagă" de
Vasile Timiș, „Te cînt, partid"
de Mircea Neagu, „Republica,
măreață vatră" de Ion Chirescu,
„Hațegana" de Gh. Șoima și
„Azi avem gospodărie" de Arion
Cornel.
Programul recentului concert
al elevilor de la Școala medie
nr. 3 din Sibiu ilustrează preocu-
parea profesorilor de a dezvolta
la copii dragostea pentru muzi-
că, pentru frumos. O preocupare
lăudabilă.
lucru. Programa mai precizează
că în clasele I-III se predă scrie-
rea cursivă, iar începind din
clasa a IV-a se predă scrierea
rapidă. Siudiul scrierii rapide se
continuă în clasa a V-a și a
Vl-a acordîndu-se concomitent
atenție și scrierii cursive.
In predarea caligrafiei la cla-
sele I-III, pe lingă scrierea
cursivă, se dau exerciții de
scriere legată — fără a ridica
tocul — a literelor, scrierea din-
tr-o singură trăsătură a cuvinte-
lor, scrierea ritmică, după dicta-
re, a câtorva versuri, a unor tex-
te scurte. Toate aceste exerciții
au ca scop final pregătirea ele-
vilor pentru scrierea rapidă al
cărei studiu începe de fapt în
clasa a IV-a. (In clasa a IlI-a nu
se predă încă scrierea rapidă, ci
cursivă, cu elementele care asi-
gură trecerea la scrierea rapidă).
Scopul predării caligrafiei in
prima etapă este dezvoltarea de-
prinderilor de scriere corectă a
tuturor literelor alfabetului cu
însușirea construcției juste a li-
terei. Liniatura caietului tip I
ajută pe copii în realizarea aces-
tui scop indicind înălțimea, lă-
țimea literelor, înclinarea scri-
sului, locul de unde începe și
unde se termină elementul, lite-
ra studiată, constituind astfel un
permanent îndreptar în scrierea
corectă a literelor.
In a doua etapă de învățare a
scrisului caligrafic se urmărește
scrierea legată Cu. literele de mă-
rime mijlocie, legarea justă a
literelor în cuvinte, scrierea fără
întrerupere a unor cuvinte,
scrierea intr-un ritm mai rapid
decît în clasa 1. Liniatura caie-
tului tip II contribuie la realiza-
rea acestor sarcini.
In etapa următoare se urmă-
rește scrierea lentă care se reali-
zează în primul rină prin scrie-
rea fără întrerupere (începută în
etapa precedentă), căreia i se
acordă mai mare importanță și
în al doilea rînd, prin scrierea
ritmică care se practică mai in-
tens. In această etapă, scrierea
se apropie din ce în ce mai mult
de scrierea rapidă, scopul princi-
pal fiind asigurarea trecerii trep-
tate de la caietele tip I și II prin
intermediul caietului tip III (care
Cum reușește colega mea să scrie atît de frumos ?
Opinii despre abecedar
în. unele din numerele „Gaze-
tei învățămîntului'' s-au arătat o
serie din lipsurile observate în
ediția din 1961 a abecedarului.
Este incontestabil faptul că a-
cest manual este superior abece-
darelor editate anterior. Totuși
— așa cum s-a mai arătat — el
mai are încă unele lipsuri care
s-ar putea înlătura la o vii-
toare reeditare. în cele ce ur-
mează voi arăta cîteva din aceste
lipsuri. Iată, bunăoară, de Ia
pagina 4 pînă la pagina 10 se
tratează elementele grafice com-
ponente ale literelor cu care co-
piii vor face cunoștință în ma-
nual și se vor servi de ele în
scriere. De învățarea acestor ele-
mente grafice depinde scrisul și
de fapt nu este „caietul dictan-
do" cum arată autorul sus amin-
tit) la caietul de dictando sau,
cum se mai spune, la caietul tip
IV, folosit in clasa a IV-a.
In clasa a IV-a predarea cali-
grafiei urmărește dezvoltarea de-
prinderilor de scrierea rapidă,
cu literele de dimensiuni mai
mici (2-3 mm în înălțime) pe
caietul dictando — tip IV.
Scopul predării caligrafiei în
clasele V-VI este bine definit în
volumul II al broșurii la pag.
255. „In ambele clase se va pre-
da scrierea cursivă și scrierea
rapidă care urmărește formarea
deprinderii de a scrie repede
însă clar, citeț și frumos".
După cum se vede, trecerea de
la caietul tip I și II nu se face
brusc la caietul dictando, ci prin
intermediul caietului tip III cu
liniatura specială, care asigură
trecerea treptată la caietul tip
IV-dictando, iar trecerea despre
care vorbește autorul articolului
nu este un moment, ci stadiul
bazat pe regulile caligrafice care
se realizează în cursul unui an
școlar.
Deformarea scrisului se dato-
rește în primul rînd, așa cum
este bine subliniat în articolul
menționat, neglijării de către
unii învățători a predării cali-
grafiei în primele clase și, tot-
odată, lipsei materialului meto-
dic în legătură cu predarea cali-
grafiei. In mare măsură înrău-
tățirea scrisului elevilor se da-
torește faptului că, din punct de
vedere al scrierii caligrafice, sînt
controlate numai caietele de ca-
ligrafie. că abaterile de la scrie-
rea caligrafică sînt tolerate de
mulți învățători în lucrările scri-
se la limba maternă, în caietele
de aritmetică, în diferite notițe
și chiar în cele ce scriu elevii
pe tablă.
Pentru a contribui la formarea
scrisului caligrafic al elevilor
trebuie folosit orice prilej, tre-
buie ca toate lucrările scrise
efectuate de elevi să fie anali-
zate și din punctul de vedere al
scrierii corecte, clare și fru-
moase.
ION PETRAȘCU
caligrafia școlarilor. Dar felul
cum sînt prezentate ele îngreu-
nează predarea. Să se observe la
pagina 5 sus. Ilustrația repre-
zintă o natură bogată și fru-
moasă și două eleve culegînd
flori ; apoi la mijlocul paginii fi-
gurează liniile verticale, orizon-
tale și oblice și jos, liniile drepte
mici pe un spațiu urmate de li-
niile lungi aplecate, pe două spa-
ții. Sînt elementele literelor bas-
tonate. Ce bine ar fi dacă în
peisajul bogat din ilustrație ar
fi existat stîlpi de telegraf, o linie
de cale ferată, o scară-două re-
zemate de copaci. S-ar repre-
zenta mai concret tocmai elemen-
tele grafice care apar jos. Or
așa, dacă privim la pagina 5, e
greu de spus ce conversație s-ar
putea întreține cu elevii ca să se
ajungă la elementele din josul
paginii.
La pagina 6 cu greu se poate
stabili o legătură între cîinii și
iepurii din ilustrație pe de o
parte, pătratele și triunghiurile
desenate și liniile și punctele din
rîndul de jos, pe de altă parte.
Abia la pagina 7 se observă a-
semănarea cîrligelor cu undița
copilului din gravură. Păcat însă
că undița nu se vede, fiind în
apă.,. La -pagina 8, de asemenea,
pe baza ilustrațiilor nu se poate
purta o discuție cu școlarii pen-
tru a se ajunge la predarea cîr-
ligelor care vor compune ulte-
rior literele n și m.
La pagina 10 figurează ovalul ;
dacă în pagină ar exista în a-
fară de rață, găină etc. măcar un
ou, aceasta ar ușura intuirea
ovalelor, ar ușura desenarea și
apoi scrierea lor în spațiul co-
respunzător de pe liniatură.
O deficiență mare o constituie
faptul că la pagina 10 se termină
predarea elementelor grafice, lip-
sind astfel din abecedar — așa
cum s-a mai arătat în gazetă —
elementele cu bucle („biciul
scurt", „biciul lung", „biciul în-
tors în jos" ș.a.). Acestea sînt
elementele componente ale lite-
relor h, f și g și executarea lor
grafică nu este atît de ușoară
cum ni se pare. Ar trebui să fi-
gureze pe viitor în abecedar și
aceste elemente grafice atît de
necesare.
Prima literă care se predă este
A, a (de tipar) și a (de mînă) la
pagina H. Dar litera „a" ma-
jusculă, minusculă, de tipar și de
mînă, este o literă complicată și
grea pentru început, necesitind
trei trăsături : codița, ovalul și
cîrligul de jos. Mai bine ar fi —
cred — să se înceapă cu litera i
sau ou o care sînt mai ușoare.
S-ar putea găsi lesne cuvinte sim-
ple, interjecții cu i, cu o.
O greutate în munca cu abe-
cedarul o mai constituie și fap-
tul că în o bună parte din lecții
nu se predau, o dată cu literele
mari, și cele mici. De exemplu,
elevii dau piept cu a (de mînă)
la pagina 13 și-l învață apoi pe
„A" (de mînă) tocmai la pagina
21; fac cunoștință cu „u" (de
mînă) la pagina 12 și învață a-1
scrie pe „U“ (de mînă) la pagina
19. Apoi cu litera „R“ povestea
e și mai tristă : învață copiii li-
terele R, r (de tipar) și r (de
mînă) la paginile 16—17 și toc-
mai tîrziu de tot, la pagina 47,
îl învață pe „R“ (de mînă).
Cine răsfoiește cartea observă
că de la paginile 32—33 manua-
lul se redresează : literele sînt
predate în toate formele lor și
astfel se poate lucra mai ușor.
Mai este de remarcat că unele
litere „predate" au frecvență
slabă în textul din pagina res-
pectivă. De exemplu : la paginile
34—35 se predă L. în text a-
ceastă literă nu apare decît în
cuvîntul „Lina" repetat de trei
ori. Dar se putea face ca pe fe-
tițele din ilustrație să le cheme
Liana, Lica sau Lala, iar pe bă-
iat Luca în loc de Nelu astfel
încît să se fi repetat litera res-
pectivă de mai multe ori în cu-
vinte diferite.
Aceeași constatare în predarea
literei „3“ la pagina 48. O găsim
în text cu majusculă o singură
dată, în cuvîntul „Jucărie" ; erau
necesare și alte cuvinte în care
copiii să găsească pe J: la fel
cînd se predă la pag. 60 litera Z,
apare în text un singur substan-
tiv propriu, Zoîca. în loc de Va-
silică, putea să figureze în text
Zina, Zaharia, Zincă ș.a., din a-
celeași motive arătate mai sus.
Și dacă avem litere care ne
obligă să folosim semnele diacri-
tice, de ce să nu ne folosim de
acest fapt făcîndu-i și pe elevi
să le observe mai bine ? Or, iată
ce se intîmplă : se predă la pa-
gina 42 litera S și tocmai la pa-
gina 59 se predă litera „Ș“ în
lecțiile „La școală" și „In oraș".
Cred că ar fi mult mai bine dacă
s-ar preda literele S și Ș în con-
tinuare. Același lucru despre t-T
(pagina 40) și ț-Ț (pagina 64).
Și încă ceva : literele mari și
mici imprimate pe cartoanele a-
nexate la sfîrșitul abecedarului
sînt foarte bune și necesare, dar
sînt greu de decupat și de mi-
nuit în momentele lecției. A-
ceasta aduce o încetinire în
munca noastră cînd se proce-
dează la sinteza și analiza cu-
vintelor și propozițiilor in cadrul
literelor parcurse.
Cred că ar fi mult mai bine ca
toate micile dreptunghiuri pe
care se află imprimate literele,
să fie perforate mărunt in felul
timbrelor poștale, ca să le fie
mai ușor elevilor la decuparea și
la mînuirea lor în timpul lecției.
Pe tartajul de la urmă al abe-
cedarului s-ar putea aplica mici
vingalace (jghiaburi) din carton,
pe care elevii să poată fixa li-
terele la compunerea cuvintelor.
Prin acestea s-ar evita căderea
literelor pe jos, încetinirea lecției
și alte neajunsuri.
Acestea sînt opiniile mele des-
pre abecedar, opinii pe care
le-am expus în baza experienței
din munca mea didactică, în spe-
ranța că aș putea contribui Ia
îmbunătățirea acestui manual.
V. GHEORGHE
Exper imen t o !
ti© Io clasele
In vederea îmbunătățirii procesului instructiv-educativ în
școala de 8 ani, Ministerul Invățămîntului șj Culturii a orga-
nizat, încă din anul școlar 1960—1961, cercetarea experimen-
tală a sistemului de predare pe obiecte de către specialiști
în clasele I—IV. In cele 200 de școli experimentale din Iară,
în care se urmărește experimentul în prezent, s-a desfășurat
o muncă susținută în trimestrul I al acestui an școlar.
Pentru a se constata rezultatele obținute și pentru a pu-
tea înlătura eventualele greutăți care mai există, secțiile de
învățămînt regionale din întreaga țară au organizat recent,
la îndrumarea M.I.C., consfătuiri regionale ale școlilor expe-
rimentale la care au participat cadrele didactice din aceste
școli, metodiștii care urmăresc cercetarea experimentală la
nivelul raionului și regiunii, părinți ai elevilor de la școlile
experimentale etc.
Consfătuirile s-au transformat într-o tribună a schimbu-
lui de experiență pentru clarificarea principalelor probleme
legate de o cercetare experimentală de asemenea amploare.
Comisia de urmărire și de îndrumare a experimentului pe
țară, organizată în cadrul M.I.C., a trimis delegați care au
participat la toate consfătuirile regionale în vederea totaliză-
rii rezultatelor dobîndite pînă în prezent și a stabilirii măsu-
rilor necesare îmbunătățirii activității pe viitor.
Incepînd cu acest număr, gazeta noastră prezintă părerile
unor participanti la aceste consfătuiri regionale.
dezbate i
Un început Pun
în regiunea Iași
în regiunea Brașov experimen-
tul a fost introdus în 11 școli (în
9 școli din mediul urban și 2 școli
din mediul rural). în referatul
prezentat la consfătuire de către
Secția de învățămînt și cultură
a regiunii s-a făcut o succintă
analiză comparativă a muncii
desfășurate în trimestrul I la a-
cește școli. Plecîndu-se de la
premiza că efectul organizării
predării de către specialiști la
clasele mici trebuie să se oglin-
dească în situația la învățătură a
elevilor, în referat s-a subliniat
că, la sfîrșitul trimestrului I al
acestui an, s-au obținut rezultate
bune. Comparînd situația la în-
vățătură de la sfîrșitul trimes-
trului cu aceea de la începutul
anului școlar, obținută în urma
probelor de control, se constată
o creștere a nivelului de pregă-
tire al elevilor de la clasele ex-
perimentale, față de cel al ele-
vilor de la clasele de control. A-
dăugînd Ia aceasta și corectivul
că exigențele profesorilor sînt
mai mari decît cele ale învățăto-
rilor, se poate conchide că nive-
lul de pregătire al elevilor de la
clasele experimentale este supe-
rior.
întrucît nivelul de pregătire al
elevilor este determinat în pri-
mul rînd de calitatea lecțiilor, în
dezbaterile care au avut loc la
consfătuire s-a subliniat faptul
că lecțiile profesorilor specialiști
se remarcă printr-un riguros
conținut științific redat sub for-
mă de reprezentări și noțiuni cu
un conținut corect și concret,
prin punerea în evidență a legă-
turilor cauzale dintre fenomene,
printr-o sistematizare logică a
cunoștințelor. într-un cuvînt, lec-
țiile profesorilor se adresează în
mai mare măsură gîndirii elevi-
lor.
O învățătoare din Sibiu care
predă la o clasă a IV-a, de con-
trol, arăta că în cadrul muncii
metodice din școala respectivă a
asistat adeseori la lecțiile unui
profesor de științe naturale de la
clasele experimentale și a remar-
cat că lecțiile acestuia au un con-
ținut științific mai bogat, că
elevii folosesc cu ușurință terme-
nii de specialitate și înțeleg le-
gătura dintre organism și mediu.
Un profesor de matematică din
orașul Brașov, care nu a mai lu-
crat pînă acum cu elevii mici, a
arătat că la clasele I—IV a găsit
noi posibilități, de a folosi va-
riate metode pedagogice în pre-
darea cunoștințelor de aritmeti-
că prevăzute de programă.
Mulți dintre vorbitori au sub-
liniat că s-au obținut progrese
vizibile în ceea ce privește pre-
darea de către specialiști a mu-
zicii, educației fizice și desenului.
O altă problemă larg dezbă-
tută în cadrul consfătuirii din
regiunea Brașov a fost aceea a
disciplinei. Faptul că din toate
componentele educației disciplina
a constituit o preocupare deose-
bită este lesne de înțeles. Cele-
lalte laturi ale educației își vă-
desc efectul într-un timp mai
îndelungat. Disciplina însă, ca
manifestare a atitudinii față de
învățătură, ca manifestare a
unor deprinderi de comportare,
se manifestă din primul moment
fiind strîns legată de activitatea
pe care o desfășoară elevii în
clasă și în afară de clasă. Atit
referatul cît și discuțiile au scos
în evidență faptul că la începu-
tul trimestrului, cînd copiii s-au
văzut despărțiți de fostul lor în-
vățător, cînd în clasă au început
să se perinde 3—4 profesori di-
feriți, a existat o tendință de slă-
bire a disciplinei. Deficiențele
au fost înlăturate însă, treptat, pe
măsură ce profesorii au reușit să
stabilească o unitate de cerințe,
pe măsură ce diriginții s-au a-
propiat de viața și problemele
clasei, iar copiii s-au familiarizat
cu noul sistem de muncă. în le-
gătură cu această problemă, nu-
meroși vorbitori au insistat deo-
sebit de mult asupra necesității
de a se forma un front unic din
partea tuturor cadrelor didactice,
o unitate de cerințe care să fie
coordonate sistematic și continuu
de către dirigintele clasei.
Adaptarea profesorilor la mun-
ca cu elevii mici a constituit, de
asemenea, una din problemele
larg dezbătute. S-a arătat astfel
că, rezultatele obținute la cla-
sele experimentale au fost con-
diționate de preocuparea profeso-
rilor pentru a cunoaște particula-
ritățile de vîrstă ale copiilor din
clasele I—IV și metodica predă-
rii la aceste clase. S-a arătat
totodată că unii profesori au în-
tîmpinat dificultăți din cauza
lipsei de material informativ, în
special a metodicilor.
Mai mulți profesori diriginți
au expus părerile părinților în
legătură cu acest experiment și
au arătat că dacă la început a-
ceștia manifestau oarecari îndo-
ieli cu privire la eficiența lui, în
ultimul timp părerea lor s-a
schimbat, ei sînt mulțumiți de
progresele pe care le-au făcut co-
piii și mulți cer, atunci cînd au
elevi la clase în care predă un
singur învățător, să fie trecuți în
clasele la care predau profesori
specialiști.
Dezbaterile s-au oprit și asu-
pra unora din lipsurile sesizate
în timpul desfășurării experi-
mentului. S-a arătat astfel că
unele comisii raionale, unele co-
lective metodice însărcinate cu
urmărirea și îndrumarea expe-
rimentului nu au desfășurat o
activitate mulțumitoare, nu au
dus o muncă eficientă. De ase-
menea unii directori de școli
n-au înțeles destul de bine cum
să îndrume munca pe această li-
nie și cum să țină evidența re-
zultatelor ei.
Una din calitățile de seamă ale
consfătuirii de la Brașov este a-
ceea că ea a adus în dezbateri,
un bogat material faptic, o sume-
denie de date și de păreri, nu-
meroase observații ale cadrelor
didactice care, completate cu re-
zultatele ce se vor obține în vii-
tor în cadrul experimentului, vor
da posibilitatea Ministerului în-
vățămîntului și Culturii, cercetă-
torilor științifici să ajungă la
concluzii întemeiate în legătură
cu valoarea și eficiența acestui
nou sistem de predare.
STELA POPESCU
cercetător științific principal
la Institutul de științe
pedagogice
n prezența celor
circa 100 de per-
soane (inspectori,
cadre didactice, pă-
rinți ai elevilor etc.)
care au luat parte
la consfătuirea de
la Iași, s-a analizat cu mult spi-
rit de răspundere modul cum se
desfășoară munca instructiv-edu-
cativă și activitatea de cercetare
pedagogică în cele 9 școli expe-
rimentale din regiune.
Atît în referatul secției de în-
vățămînt și cultură a regiunii
Iași, cît și în cuvîntul participam
ților s-a arătat că, deși au exis-
tat unele greutăți în munca des-
fășurată în trimestrul întîi (ca,
de pildă, încadrarea necorespun-
zătoare a unor clase experimen-
tale, alcătuirea nepedagogică a
unor orarii, totuși rezultatele
obținute la învățătură de că-
tre elevii claselor experimen-
tale la toate disciplinele dove-
desc că sistemul de predare cu
profesori specialiști în clasele
mici poate asigura un nivel mai
înalt de cunoștințe elevilor, o
muncă tot mai bună a cadrelor
didactice în aceste clase.
După o scurtă perioadă de a-
comodare reciprocă între profe-
sorii și elevii claselor experimen-
tale la începutul anului, s-au
conturat la sfîrșitul trimestru-
lui tot mai clar numeroase
rezultate pozitive ale muncii
profesorilor oglindite îndeosebi
într-o mai temeinică însușire a
cunoștințelor de către elevi, în-
tr-o creștere mai rapidă a rit-
mului de ridicare a nivelului ge-
neral de pregătire a acestora.
S-a subliniat, în mod deose-
bit, ideea că ritmul de acomo-
dare a elevilor cu colectivul nou
de cadre didactice al clasei a
fost mai rapid la clasele mai mici
și asta, se pare, datorită faptu-
lui că, cu cît clasa e mai mică,
atașamentul față de fostul învă-
țător e mai slab, dar nu cons-
tituie un factor de frînare în e-
tapa de acomodare inițială a cla-
sei cu colectivul de profesori.
Unii participanți la consfătuire,
ca, de pildă, prof. Al. Mînăsti-
reanu de la Școala experimentală
din Bîrlad, care a predat în tre-
cut 14 ani ca învățător și apoi 7
ani ca profesor de limba romînă
la clasele V—VII, pe baza pro-
priei experiențe, a argumentat
că, spre deosebire de învățătorul
care trebuie să se pregătească
zilnic pentru cinci obiecte dife-
rite, profesorul, predînd doar o
singură specialitate, poate mai
ușor să se gîndească la cele mai
adecvate și juste procedee de
predare.
Atît în referatul prezentat, cît
și în cuvîntul celor care au par-
ticipat la discuții s-a arătat că
predarea pe obiecte în clasele
I—IV asigură posibilitatea unei
mai bune pregătiri de speciali-
tate și didactice a celor care pre-
dau. Pe baza a numeroase exem-
ple, s-a reliefat ideea că majori-
tatea profesorilor de la clasele
experimentale au căutat să folo-
sească Ia lecție, metode și pro-
cedee variate și bogate, care să
asigure o mai bună înțelegere a
cunoștințelor de către elevi, o
mai temeinică legare a acestor
Interesul pentru științele naturale stimulat de profesor le-a călăuzit
școlarilor pașii spre colțul zoologic, ale cărui exponate le cercetează
acum pasionați
cunoștințe de viață, de construi-
rea socialismului în patria noas-
tră. Folosirea largă și adecvată
a materialului didactic (școlile
experimentale din Iași, Bîrlad),
excursiile cu elevii la G.A.S..
G.A.C., vizite la parcul zoologic,
la instituții și întreprinderi so-
cialiste (școlile experimentale din
Vaslui, Bîrlad, Iași etc.), folosi-
rea cretei colorate la lecție, a
schițelor clare și simple pe ta-
blă etc. — totul a ajutat, în ge-
neral, ca elevii să dcbîndească
cunoștințe cit mai trainice și mai
precise, fără a se depăși, totuși
cerințele programei școlare.
Predarea cu rezultate bune a
muzicii, educației fizice și dese-
nului. neglijate uneori de către
unii învățători, a căpătat astăzi,
la clasele experimentale, impor-
tanța cuvenită, ceea ce face ca și
aceste obiecte să contribuie tot
mai mult la educația multilate-
rală a elevilor din clasele mici.
Elevii și părinții apreciază în
mod deosebit acest lucru. In a-
ceastă privință, este semnificativ
faptul că profesorul de educație
fizică de la clasele experimen-
tale din Bîrlad a fost mereu so-
licitat de către elevii claselor de
control, ca să desfășoare și cu
ei aceeași activitate ca la clasele
experimentale. La școala experi-
mentală din Fălciu, elevii din
clasele de control și-au manifes-
tat, în repetate rînduri, dorința
de a participa la orele de muzică
la clasele experimentale pentru
a învăța și ei aceleași cîntece
frumoase ca și colegii lor de la
clasele experimentale.
La consfătuire, s-a arătat, tot-
odată, că perioada de acomodare
inițială mai dificilă, pentru unele
cadre didactice de la clasele ex-
verijnentale, ca și lipsa unei
munci mai ferme și mai consec-
vente a unor diriginți pentru a-
sigurarea cerințelor unice ale
colectivelor pedagogice la lecții
și în afara lecțiilor, s-au soldat
cîteodată, la unele școli, cu o
oarecare încălcare a disciplinei
de către elevii claselor experi-
mentale, îndeosebi la începutul
anului școlar. Acolo, însă, unde
unitatea de cerințe a fost impusă
clasei chiar de la începutul anu-
lui sub directa îndrumare a diri-
gintelui, disciplina a fost mai
bună la clasa experimentală de-
cît la clasele de control, ca de
pildă la școala experimentală
din Ruginoasa-Pașcani. La consfă-
tuire, s-a subliniat, totuși că, și
în privința disciplinei, în majo-
ritatea claselor experimentale
s-au obținut la sfîrșitul trimes-
trului rezultate mulțumitoare,
deși mai trebuie dusă încă o
muncă susținută în această di-
recție.
Diriginții de ia clasele a IlI-a
și a IV-a au căutat, în genere, să
desfășoare o muncă variată și
adecvată, deși au întîmpinat
unele greutăți, datorită lipsei de
îndrumări concrete în ceea ce
privește munca dirigintelui Ia a-
ceste clase. Mulți s-au străduit,
totuși, să facă ore de dirigenție
interesante, la nivelul de vîrstă
al elevilor, pe teme bine alese :
,,Orașul Iași în trecut, în pre-
zent și în viitor" (Școala experi-
mentală din Iași), ..Cum trebuie
să ne pregătim pentru lecție"
(Școala experimentală din Bîr-
lad), ..Cum să luăm notițe la ore"
(Școala experimentală din Va-
slui) etc
Prin dezbaterea unor referate
legate de activitatea diriginților
la clasele mici, comisiile dirigin-
ților din unele școli au ajutat
mult la îmbunătățirea muncii
diriginților de la clasele experi-
mentale.
Cercetarea organizată și siste-
matică a experimentului a fost
urmărită de către cadrele didac-
tice și comisiile metodice din
școli, de către comisiile de cer-
cetare raionale și a regiunii. în
această direcție însă, în trimes-
trele II și III, Secția de învăță-
mînt și cultură a regiunii Iași
trebuie să-și propună îmbunătă-
țiri substanțiale pentru ca atît
comisiile de urmărire a experi-
mentului la nivelul raionului,
cît și comisia regională să des-
fășoare o muncă mai concretă
și planificată, de îndrumare a
activității instructiv-educative
din școlile experimentale, de
urmărire și studiere multilaterală
a noului pedagogic care se naște
în aceste școli. De aceea, preve-
derea acestui obiectiv drept sar-
cină centrală în planul de mă-
suri pentru îmbunătățirea activi-
tății din școlile experimentale în
trimestrele II și III, plan apro-
bat de consfătuire, este cu totul
îndreptățită.
Este bine, că în planul de mă-
suri s-a prevăzut ca fiecare
membru al comisiei de cercetare
regională să răspundă efectiv de
o școală experimentală din re-
giune. Realizarea integrală și la
datele fixate a sarcinilor prevă-
zute în planul de măsuri (de
pildă, dezbaterea. într-o ședință
a sarcinilor muncii dirigintelui
în prezența tuturor directorilor
și diriginților de la școlile expe-
rimentale, elaborarea de către
comisia regională a unui norma-
tiv al cerințelor unice care va fi
apoi concretizat și aplicat ferm
în fiecare școală etc.), va face
ca. la sfîrșitul anului școlar, cla-
sele experimentale să înregistreze
succese și mai mari.
De altfel, chiar de pe acum,
încrederea cadrelor didactice și
a părinților în rezultatele bune
ale muncii în clasele experi-
mentale, merită să fie semnalată
ca un fapt cu totul semnificativ.
Nu numai profesorii de la clasele
experimentale, dar chiar și mulți
învățători de la clasele de con-
trol au început să se convingă
personal de acest lucru. „în
cursul acestui trimestru — de-
clară tov. Ruxanda Negruți, în-
vățătoare la una din clasele de
control ale Școlii experimentale
din Vaslui — am depus o muncă
perseverentă în predarea lecții-
lor la clasa mea. Totuși cred că
elevii mei au încă lipsuri. Nu
același lucru se poate constata la
clasa paralelă, unde obiectele se
predau de către profesori și
unde, de aceea, cunoștințele sînt
mai bine sistematizate și conso-
lidate".
Numeroși părinți ai căror copii
învață la școlile experimentale
— de pildă, la școlile din Bîrlad
și Hîrlău — au cerut conducerii
școlilor ca fiii lor care învață la
clasele de control să fie transfe-
rați la clasele experimentale,
deoarece, acolo, precum declară
unul din ei, ,,au mai multe de
învățat". Același lucru l-au sus-
ținut, de altfel, tov. Maria Ma-
nea și Maria Zugravii, mamele
unor eleve de la Școala experi-
mentală din Iași.
Colțul cu exponate oglindind
munca elevilor din clasele expe-
rimentale (caiete, desene, hărți,
obiecte confecționate în orele de
lucru manual etc.), pregătit pen-
tru consfătuire de către Școala
experimentală din Iași, a contri-
buit în mod concret și direct la
cunoașterea unora din bunele
rezultate obținute de elevii de la
această școală.
începutul bun înregistrat de
clasele experimentale din regiu-
nea Iași în primul trimestru în-
dreptățește speranța in dobîndi-
rea unor succese tot mai mari
de aici înainte.
Conf. univ. I. CREMER
Pentru ridicarea continuă a nivelului
învățămîntului profesional și tehnic
— Consfătuirea cadrelor didactice din regiunea Argeș —

De curind a avut loc în orașul Pitești o consfătuire cu
directorii școlilor profesionale și de meserii din regiunea
Argeș. La consfătuire au participat de asemenea secretarii
organizațiilor de partid și U.T.M. din școli, reprezentanți ai
direcțiilor de învățămînt de specialitate din Ministerul In-
vățămîntului și Culturii și Ministerul Agriculturii.
Organizată din inițiativa Comitetului regional al P.M.R. —
Argeș, consfătuirea a analizat pe larg felul în care sînt tra-
duse în viață sarcinile trasate de Congresul al 111-lea al
P.M.R. cu privire la dezvoltarea învățămîntului profesional
și tehnic. Baza discuțiilor în cadrul consfătuirii au consți-
tuit-o referatele ,,Pregătirea științifică ?i profesională a vii-
torilor muncitori", prezentat de conducerea Școlii de meserii
din Pitești și „Munca educativă în școala noastră" prezentat
de conducerea Grupului școlar de pe lingă Uzinele mecanice
din Cîmpulung-Muscel. Referatele au fost întregite de
coraportul cu privire la activitatea instructiv-educativă din
școlile profesionale și de meserii din regiunea Argeș, care a
oglindit concluziile brigăzilor de îndrumare și control orga-
nizate de comitetul regional PJM.R. ți care au analizat multi-
lateral calitatea unui număr însemnat de școli în perioada
noiembrie-decembrie 1961.
Referatele, coraportul ți discuțiile purtate in cadrul con-
sfătuirii au reliefat importantele realizări obținute de ca-
drele didactice din școlile regiunii Argeș în domeniul creș-
terii și formării viitorului schimb al constructorilor socia-
lismului din patria noastră.
lată cîteva din problemele dezbătute Pe larg în consfă-
tuire :
stflll
Toată grija pentru baza materială a școlilor
Condițiile materiale ale unei
școli determină în bună măsură
desfășurarea procesului de învă-
țămînt. Pe această linie refera-
tele cît și discuțiile au scos în
evidență grija deosebită, spriji-
nul pe care școlile l-au primit
din partea organelor locale de
partid și de stat. Astfel, la Școa-
la de meserii din Pitești a fost
alocată o sumă de peste 1.500.000
de lei, în vederea construirii unui
Eficiența predării obiectelor de cultură generală și cultură tehnică
O trăsătură esențială care
trebuie să caracterizeze întreaga
activitate din școlile profesio-
nale și de meserii este asigu-
rarea legăturii între predarea
obiectelor de cultură generală și
a obiectelor de cultură tehnică
cu practica de atelier, legătura
dintre școală și producția din fa-
brici, uzine, șantiere. G.A.C.
Referatele, coraportul cît și
discuțiile purtate în cadrul con-
sfătuirii au dezbătut pe larg a-
ceastă problemă. Astfel, refera-
tul prezentat de prof. Filip Stă-
nescu, directorul Școlii de me-
serii din Pitești a prezentat fe-
lul cum comisiile metodice ale a-
cestei școli au îndrumat și indicat
profesorilor de matematică, fizică,
desen, de tehnologie specială etc.
ca în activitatea lor să pună ac-
cent pe acele cunoștințe care-și
găsesc aplicarea în producția a-
telierelor. Astfel la orele de ma-
tematică profesorii Maria Gheor-
ghiu. Arcadie Jovmir s-au stră-
duit să formuleze probleme cu
un conținut adecvat meseriilor
de lăcătuș-mecanic, tîmplar, țe-
sător, croitor. Iată de exemplu
o problemă dată elevilor spre
rezolvare la clasele de lăcătuși-
mecanici : „dintr-o bucată de ta-
blă dreptunghiulară cu dimensiu-
nile „A“ și „B“, se confecțio-
nează șaibe cu dimensiunile
,D 1“ și „D 2“. Să se determine
numărul maxim de șaibe și cit
la sută se pierde prin decupare ?“
Numeroase asemenea probleme
conținînd parametri specifici pro_
fesiilor pentru cane pregătește
muncitori școala de meserii, sînt
folosite în cadrul fiecărei lecții.
Referatul prezentat de directo-
rul Școlii de meserii din Pitești
a scos în evidență de asemenea
rolul desenului tehnic și artistic
în formarea viitorilor muncitori.
Vorbitorul a subliniat că acesta
contribuie la formarea îndemî-
nării pentru executarea schițe-
lor, desenelor, diagramelor de
produse. El a arătat cum condu-
cerea Școlii de meserii din Pi-
tești a urmărit desfășurarea
acestor ore la toate specialită-
țile, pornind de la concluziile
unei lecții deschise de desen, la
care au participat toți profesorii
de specialitate.
iiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiimwN
■nas;
număr de 9 săli de clasă și 5 săli
pentru atelierele de producție,
care au asigurat o bază mate-
rială corespunzătoare pregătirii
profesionale a elevilor în mun-
ca de educare comunistă a lor.
De asemenea, pentru utilarea a-
telierelor, Școala de meserii din
Pitești a primit 3 mașini de ra-
botat șeping, o mașină de frezat
universală, 30 menghine para-
lele. 17 mașini de cusut, 22 men-
Calitatea lecțiilor ca reflectare
a pregătirii generale a profeso-
rilor, modul cum se asigură pu-
ritatea ideologică a lecțiilor,
preocuparea pentru formarea la
elevi a concepției științifice des-
pre lume și educarea lor în spi-
ritul patriotismului socialist și al
internaționalismului proletar, au
constituit elementul central al
relatărilor cuprinse în coraportul
brigăzilor de îndrumare și con-
trol. In consfătuire a reieșit că
majoritatea profesorilor din șco-
lile profesionale și de meserii din
regiunea Argeș realizează cu
succes aceste sarcini, ținînd lec-
ții de calitate. Astfel, lecția de
matematică ținută de profesorul
Aurelian Constantin de la Școala
profesională ..Vasile Tudose" din
Ștefănești, referitoare la rezol-
varea problemelor cu ajutorul
ecuațiilor, s-a remarcat prin cla-
ritatea cu care profesorul a ex-
pus materia și alegerea unor
probleme legate de viață, de
practică, care S-au referit la pu-
terea calorică a cărbunilor de
diferite calități, la cantitățile de
furaje necesare sectorului zoo-
tehnic al unei G.A.C. și la pro-
ductivitatea la hectar a unor su-
prafețe de teren.
în cadrul lecției de economie
politică ținută la anul III „B“
profesoara Maria Eniu de la Cen-
trul școlar din Cîmpulung-Mus-
cel, vorbind elevilor despre pro-
prietatea socialistă asupra mij-
loacelor de producție și formele
ei, a făcut mai întîi cu ajutorul
clasei, prin întrebări bine formu-
late, o verificare a cunoștințelor
privind legile trecerii de la capi-
talism la socialism. Prin exemple
potrivite profesoara a reușit să
întregească cunoștințele elevilor
făcînd în același timp o sistema-
tizare a lor. Lecția nouă a scos în
evidență necesitatea proprietății
socialiste asupra mijloacelor de
producție și, folosind exemple
din industria și agricultura noas-
tră socialistă, a dat elevilor o
imagine completă asupra forme-
lor de proprietate socialistă a
mijloacelor de producție.
Pregătirea de specialitate a
ucenicilor are un rol determi-
nant în formarea muncitorului
calificat. Predarea obiectelor de
ghine pentru secția de lăcătușă-
rie mecanică, 30 tejghele pentru
secția tîmplărie etc. La Școala
de meserii din Rm. Vîlcea s-au
efectuat de asemenea importante
investiții pentru construirea a
8 săli de clasă cu parchet și lu-
mină de neon. La Centrul școlar
agricol din Curtea de Argeș s-au
asigurat condiții dintre cele mai
bune pentru instruirea și edu-
carea unui număr de peste 250
de elevi, adică aproape tot atîți
cîți a școlarizat din 1921, cînd a
fost înființată, pînă în anul 1948.
Demn de menționat este și
exemplul Școlii de construcții din
Pitești care în ultimii 10 ani și-a
triplat spațiul de școlarizare.
In ceea ce privește gospodări-
rea localurilor de școli, a inter-
natelor și cantinelor, discuțiile în
cadrul consfătuirii au relevat
grija pe care o manifestă con-
ducerile școlilor și cadrele didac-
tice pentru aspectul îngrijit al
sălilor de clasă, al dormitoarelor,
al atelierelor etc. în acest sens
poate fi citată Școala profesio-
nală de pe lingă Uzinele meca-
nice din Cîmpulung-Mușcel, unde
datorită spiritului gospodăresc al
conducerii școlii și al cadrelor
didactice, condițiile de viață ale
elevilor în școală și în internat
sînt din cele mai bune.
Dacă în general există preocu-
pare pentru întreținerea sălilor
de clasă și atelierelor, în schimb
pentru internate, grija dovedită
la unele școli profesionale cu ca-
racter agricol mai lasă de dorit.
Se impune ca neîntârziat condu-
cerile școlilor să treacă la reme-
dierea acestor deficiențe, cunos-
cut fiind faptul că de buna or-
ganizare a muncii în sectorul ad-
ministrativ-gospodăresc depinde
în bună măsură obținerea unor
rezultate satisfăcătoare în proce-
sul instructiv-educativ.
cultură tehnică trebuie să asi-
gure pregătirea teoretică a ope-
rațiilor tehnologice pe care uce-
nicii le execută în uzină sau pe
terenul experimental. Din verifi-
carea efectuată s-a constatat că
profesorii-ingineri care predau
aceste discipline se străduiesc să
rezolve cu elevii în clasă proble-
mele pe care le ridică produc-
ția. De exemplu, profesoara Pro-
fira Șerban în cadrul lecției de
chimie ținută la anul I mecanici
de mină de la Centrul școlar al
Uzinelor mecanice din Cîmpu-
lung-Muscel, tratînd tema carbo-
nul a folosit o schemă amplă,
bine sistematizată a acestei teme
indicînd totodată domeniile vaste
de utilizare a carbonului în in-
dustrie și agricultură. Profesoara
a făcut o strînsă legătură între
cunoștințele predate și cunoștin-
țele însușite anterior de elevi la
fizică, geologie și tehnologia ma-
terialelor. Profesorul Ștefan Po-
iată în predarea lecției practice
despre alcătuirea unei răsadnițe,
a motivat în mod științific nece-
sitatea răsadnițelor și importanța
lor pentru agricultură, făcînd în
același timp legătura cu alte o-
biecte de învățămînt ca matema-
tica, fizica și obișnuind elevii să
efectueze măsurători cu privire
la calcularea materialelor nece-
sare alcătuirii unei răsadnițe.
Lecții cu un bogat conținut
științific datorită unor exempli-
ficări concrete din agricultură și
industrie desfășoară de aseme-
nea profesorii Napoleon Popescu
de la Centrul școlar viticol din
Drăgășani și Diomit Moșneagă de
la Centrul școlar GOSTAT din
Găiești.
Din dezbaterile consfătuirii a
reieșit însă că mai sînt și pro-
fesori care nu se pregătesc te-
meinic pentru lecții, desfășurînd
ore greoaie, lipsite de claritate
și nesistematizate. Astfel, profe-
sorul Laur Rizescu de la Centrul
școlar al Uzinelor mecanice din
Cîmpulung, în cadrai unei lecții
de electrotehnică la anul II, da-
torită nesistematizării cunoștin-
țelor și a expunerii confuze,
n-a izbutit să transmită temei-
nice cunoștințe elevilor. Profeso-
rul Mihai Ilieș de la Centrul șco-
lar agricol Grădinari-Drăgășani
obișnuiește să transforme lecțiile
în discuții încîlcite, confuze, iar
predarea cunoștințelor noi o re-,
zumă la 5 minute în care bineîn-
țeles nu poate folosi vreun ma-.
terial didactic sau să tragă con-
cluzii cu caracter științific. Ace-
lași caracter neștiințific au și
lecțiile profesoarei Margareta
Grigorescu de la aceeași școală,
în general, aceste deficiente se
datoresc și faptului că școlile
profesionale și agricole au fost
slab controlate de către organele
tutelare, iar școlile de meserii
au primit un insuficient sprijin
Despre instruirea practică a elevilor
Lucrările consfătuirii au sub-
liniat faptul că buna desfășurare
a instruirii practice în școlile
profesionale depinde în mare mă-
sură de felul cum maistrul-in-
structor se pregătește pentru fie-
care lecție în parte. Au fost evi-
dențiați maiștri-instructori ca
Ștefan Milea de la Școala de me-
serii din Pitești, Constantin lor-
dache de la Școala de construcții
din Pitești, Ilarion Mincă de la
Școala profesională C.F.R., Ion
Știrbu, de la Școala profesională
„Vasile Tudose" și alții care stu-
diază literatura de specialitate în
legătură cu fiecare temă pe care
o predau, determinînd cu preci-
zie conținutul operațiunilor și
procedeelor tehnice, se preocupă
de înzestrarea atelierelor cu
documentația tehnică necesară,
organizează în mod judicios lo-
cul de muncă și respectă toate
cerințele pedagogice în efectua-
rea instructajelor introductive.
Pregătirea tehnico-profesională
a ucenicilor din anii I în ate-
lierele-școală este condiționată și
de felul cum conducerile de școli
și comisiile metodice pentru dis-
ciplinele tehnice își desfășoară
activitatea. De aceea, s-a subli-
niat în cadrul consfătuirii că
este absolut necesar ca înainte
de începerea anului școlar ca-
drele tehnice care predau obiec-
tele de cultură tehnică împreună
cu maiștrii-instractori să studieze
cu multă seriozitate programele
școlare pentru a asigura o legă-
tură organică între teorie și
practică. Rezultate bune în a-
ceastă direcție au obținut condu-
cerile școlilor și comisiile me-
todice de la Școala de meserii
din Pitești, Școala profesională
zootehnică din Dobrogostea,
Școala profesională de construcții
din Pitești și Centrul școlar al
Uzinelor mecanice din Cîmpu-
lung. Nu același lucru se poate
spune de școlile agricole de la
Drăgășani, Strehareț și Găiești
și chiar despre Școala profesio-
nală C.F.R. din Pitești.
în ceea ce privește practica în
producție a elevilor din anii II,
III și IV, s-a arătat în consfă-
tuire că aceasta reprezintă o
preocupare atentă a multor con-
duceri de școli profesionale, agri-
cole și de meserii. Astfel, uceni-
cii de la Școala profesională me-
talurgică din Colibași, de la
Școala profesională zootehnică
din Dobrogostea, de la Școala
profesională de construcții din
Pitești, de la Centrul școlar de
pe lîngă Uzinele mecanice din
Cîmpulung își desfășoară prac-
tica în bune condlțiuini. în
procesul de producție acești
ucenici, încadrați în brigăzi
și echipe, sub îndrumarea in-
ginerilor și tehnicienilor lucrează
produse complexe pe baza schi-
țelor și a întregii documentații
tehnice de specialitate. De aseme-
nea, ei aplică cu strictețe regulile
de tehnică a securității și de pro-
tecția muncii. Pe baza caietelor
de practică cît și direct prin pro-
fesorii de specialitate care înso-
țesc pe elevi la practică, condu-
cerile acestor școli controlează nu
numai cum se desfășoară prac-
tica în producție, ci și modul în
care muncesc și își însușesc me-
seria aleasă.
La Școala profesională C.F.R.
Pitești, deși elevii aduc un aport
serios în cadrul practicii în pro-
ducție, lipsesc caietele speciale
de practică, care să cuprindă do-
cumentația tehnică. Nu au asi-
gurat condiții pentru desfășura-
rea unei practiei științifice nici
din partea secțiilor de învățămînt,
și cultură ale sfaturilor populare
regionale. Singurele îndrumări de
conținut primite au fost cele
din partea corpului de control al
M.I.C. oare, bineînțeles, nu a
putut cuprinde întreaga rețea de
școli.
In fața tuturor conducerilor de
școli coraportul a ridicat cu tă-
rie necesitatea de a veghea asu-
pra nivelului de desfășurare al
lecțiilor, la felul cum se pregă-
tesc profesorii pentru predare
atît din punct de vedere științi-
fic cît și metodic.
școlile agricole din Drăgășani,
Grădinari și Streharet. care tri-
mit elevii să lucreze în produc-
ție fără a stabili precis cu
conducerile unităților agricole
socialiste locurile de muncă
și fără a exercita un control a-
supra activității lor de zi cu
zi. Asemenea stări de lucruri
nu pot influența pozitiv for-
marea conștiinței viitorilor mun-
citori din agricultură.
In consfătuire s-a subliniat cît
de greșită este concepția unor
conduceri de școli că maistrîi-
instructori trebuie să se preocupe
numai de instruirea practică a
ucenicilor în atelierele-școală.
Exemplele pozitive arată că. dim-
potrivă, în perioada practicii în
producție, maiștrii-instructori tre-
buie să colaboreze cu personalul
întreprinderilor și al secțiilor, eu
inovatorii în producție, organi-
zînd intîlniri între aceștia și elevi
în scopul familiarizării ucenicilor
cu procedeele avansate de muncă,
în timpul cît ucenicii lucrează în
întreprinderi, pe șantiere de con-
strucții, în fermele zootehnice și
în gospodăriile agricole, condu-
cerile școlilor și profesorii-maiș-
tri au datoria de a antrena pe
ucenici in întrecerea socialistă,
în lupta pentru descoperirea si
valorificarea tuturor rezervelor
interne, adică la întreaga luptă
dusă de colectivele unităților so-
cialiste pentru îndeplinirea și
depășirea planului de producție,
pentru buna calitate a lucrărilor
executate, pentru deosebita grijă
față de unelte și utilaje.
★
Concluziile discuțiilor con-
sfătuirii cadrelor didactice de
conducere din școlile profe-
sionale și de meserii din regiu-
nea Argeș au fost prezentate de
tovarășul Gheorghe Năstase, se-
cretar al Comitetului regional al
P.M.R.-Argeș. Vorbitorul a sub-
liniat faptul că Directivele Con-
gresului al III-lea al P.M.R tra-
sează școlilor profesionale cu ca-
racter industrial și agricol, șco-
lilor tehnice și tehnice de maiș-
tri sarcini deosebit de impor-
tante pentru pregătirea cadrelor
calificate cu bună orientare po-
litico-ideoiogică și o pregătire de
specialitate temeinică.
Progresul tehnic continuu al
industriei noastre socialiste a ri-
dicat nivelul de calificare al cla-
sei muncitoare. S-a format noul
schimb al clasei muncitoare din
tineri muncitori pregătiți in șco-
lile și întreprinderile socialiste.
Școlile profesionale ș; tehnice au
căpătat o pondere deosebită in
sistemul nostru de invațăm-nL
O problemă dezbătută — a
spus vorbitorul — cart va tre-
bui să stea mai mul». în atenția
cadrelor didactice o constituie
grija pentru organizarea muncii
ideologico-educative în rîndul
elevilor. Relevînd unele aspecte
și metode pozitive folosite în
școli în problema organizării
timpului liber al elevilor, vorbi-
torul a subliniat în special rolul
dirigintelui în activitatea instruc-
tiv-educativă din școală.
în încheiere tovarășul Gh.
Năstase, secretar al Comitetului
regional al P.M.R.-Argeș, și-a ex-
primat încrederea că profesorii
și maiștrii-instructori din școlile
profesionale și de meserii din tot
cuprinsul regiunii Argeș spriji-
niți și îndrumați de organiza-
țiile de partid vor obține noi
succese în îndeplinirea sarcinilor
nobile trasate de partid privind
creșterea și educarea noilor ca-
dre de constructori ai socialis-
mului.
Însemnări de spectator
„Emil si detectivii^ & Teatru! Tineretului
Viitorii artiști, elevii Școlii medii de arte plastice din Capitală discută
cu mult simț critic propriile lor lucrări.
— Copii, vreți să ne jucăm
de-a „Emil și detectivii ?“
La început, întrebarea pe care
■„omul de la teatru" o adresează
spectatorilor, produce rumoare.
— Să ne jucăm ? Aici ? Aici e
sală de spectacole și noi am
cumpărat bilete și am venit în
această sală, pentru un lucru
serios: să vedem o piesă de
teatru.
Și totuși mai numeroase și,
deci, hotărîtoare, sint celelalte
opinii:
— Hai să ne jucăm. Dece nu,
dacă ne-o propun chiar cei de la
teatru. Cine știe ce surpriză ne
așteaptă. Ii știm noi pe cei de la
Teatrul Tineretului! le cam plac
surprizele.
Și jocul începe. Fiecare dintre
cei prezenți în sală își pierde de
astă dată calitatea de „specta-
tor", devine nu numai interesat
și solidar, ci și direct răspunză-
tor de ceea ce se desfășoară sub
ochii săi. Fiecare se angajează
cu responsabilități precise în
rîndurile protectorilor, a priete-
nilor lui Emil, porniți în urmă-
rirea hoțului, care îi furase bie-
tului băiat cele 140 de mărci
agonisite cu a-tita trudă de către
mama sa. Fiecare are, în final,
certitudinea că, fără el, lucrurile
ar fi evoluat mai greu către dez-
nodămîntul fericit al intrigii.
Animația sinceră a sălii, de-
monstrează că, oferind copiilor
acest „joc", teatrul a găsit o for-
mulă pentru stimularea partici-
pării cît mai intense a copiilor
la desfășurarea întregii acțiuni.
De altfel, această formulă vine
în întâmpinarea romanului lui
Kăstner, care pune accentul pe
ideea solidarității, permițind co-
piilor din sală să se ralieze di-
rect, ca și cei ce s-au raliat lui
Emil în paginile romanului, ce-
lor ce-și dau mina pentru a fa-
ce ca binele să triumfe.
Adoptarea acestei formule sce-
nice potrivite fabulației roma-
nului „Emil și detectivii" a și
fost, deci, unul dintre criteriile
pentru care teatrul s-a oprit
asupra dramatizării lui Tudorel
Popa. Dar, ceea ce a constituit,
desigur, criteriul principal, a
fost faptul că dramatizarea pune
in valoare prin intermediul unor
situații și personaje izbutite și a
unor replici suculente, fondul
pozitiv al ideilor morale și so-
ciale din romanul lui Kăstner.
Luind parte la întimplările al
căror principal erou este Emil
Tischbein, copiii din sală înțe-
leg condițiile grele, improprii in
care cresc copiii oamenilor mun-
cii în țările capitaliste, au pri-
lejul să cunoască și să dezapro-
be pe cițiva reprezentanți tipici
ai aparatului de stat burghez,
cu modul lor optuz de a privi
lucrurile, cu impertinența și ve-
nalitatea lor. Dar ceea ce se im-
pune cu deosebire și învinge în
roman sînt .• cinstea, prietenia,
forța celor ce se unesc în slujba
unui țel pozitiv. Afirmarea aces-
tor trăsături ale romanului a
fost urmărită cu consecvență de
către Tudorel Popa, atît în dra-
matizarea sa cit și în pregătirea
spectacolului, regia piesei apar-
ținîndu-i tot lui. Eroii principali
ai „jocului", conceput de Tudorel
Popa, recrutați, la declanșarea
acțiunii din rîndurile spectatori-
lor, sînt actorii: Gheorghe An-
gheluță, Maria Potra, Marcela
Demetriad, Tatiana Popa, Nata-
lia Arsenic, Tatiana Tereblecea,
Vali Cios, Luluca Bălălău, Karin
Rex, Alexandrina Halic etc. îm-
preună, s-au străduit să redea
cît mai autentic chipurile eroi-
lor pe care romanul lui Erich
Kăstner le-a impus interesului
copiilor din lumea întreagă, fă-
cînd dintrînsul una dintre cele
mai îndrăgite cărți ale copilă-
riei.
EMILIA CALDARARU

„ÎNVĂȚĂTORII" de Șerban Nedelcu
El însuși multă vreme învăță-
tor, Șerban Nedelcu a scris o
nouă carte care creînd o imagi-
ne a uneia dintre oele mai dra-
matice perioade din istoria
poporului nostru, e, în intenția
autorului, menită să constituie o
replică la cunoscutul roman al
lui Cezar Petrescu, Apostol, și
astfel, să spulbere vechi mituri.
Infățișîndu-1 pe învățător ca un
apostol care, înfruntînd orice pri-
vațiuni, luptă pentru a împrăștia
bezna deasă ce apăsa, asemeni
unei lespezi de mormînt, asupra
satelor, Gezar Petrescu îi aducea
un elogiu ce nu-1 putea lăsa in-
diferent șî care avea, în unele
împrejurări, un efect mobiliza-
tor. în același timp, el oferea o
soluție care, nu putea rezolva
nimic. Căci lumina nu poate pă-
trunde acolo unde tronează atot-
puternică mizeria.
Burghezia putea accepta seni-
nă concepția apostolatului, fiind-
că ideea de martiraj acceptat,
pe care o implică justifica, in-
tr-un fel, însuși dezinteresul ei
pentru învățămînt și pentru soar-
ta dascălului, dar îi permitea, în
același timp, să facă o deșănțată
demagogie care, flatîndu-i pe
„luminătorii satelor", era menită
să-i transforme pe aceștia intr-un
instrument al ei. Soluția, oferită
de Cezar Petrescu, avînd punc-
tul de plecare în filozofia idealis-
tă, era utopică și, ca atare, nu
putea înspăimânta pe nimeni.
în cartea lui Nedelcu asistăm
chiar la un moment dat Ia o
discuție în. jurul romanului Apos-
tol, în cadrul căreia, problema
dezbătută în contradictoriu de în-
vățători cu mentalități diferite, e
pusă și rezolvată, de fapt, în
acești termeni. Dar nu numai prin
această discuție, al cărui obiec-
tiv demonstrativ e mai mult de-
cît evident, și nu în primul rînd
prin această discuție încearcă
autorul să răstoarne tezele lui
Cezar Petrescu referitoare la ro-
lul învățătorului, ci mai ales —
și de aceea putem vorbi, în ge-
neral, de o reușită — prin mul-
țimea întîmplărilor din viața sa-
tului și a școlii pe care Ie narea-
ză.
Un învățător, Mircea Cuman,
află cu durere că cel mai bun
elev al său a părăsit silit școala,
fiind angajat de părinți slugă Ia
un chiabur. Un altul îi comuni-
că unui elev isteț, care a absen-
tat timp îndelungat din motive si-
milare, că se poate prezenta to-
tuși la examen pentru a promova
clasa. Un copil de sărăntoc se
tîrguiește cu feciorul unui chia-
bur pentru a obține nu numai o
felie de pîine, dar, pentru o oră,
din cauza lipsei încălțămintei și
a hainelor călduroase, copiii nu
pot frecventa școala. în timpul
războiului în clase nu se face
foc ; geamurile sparte sînt astu-
pate cu bucăți de carton ; puți-
nii temerari care acceptă aceste
condiții eroice stau în bănci în-
cotoșmănați în bulendre și cu că-
ciulile în cap ; le degeră însă
picioarele și atunci încep să tro-
păie, sau le îngheață mîinile pe
condeie și încep să-și sufle în
pumni. învățătoarele Adina Con-
drea și Ioana Nisipaș încearcă
zădarnic să convingă autoritățile
locale să le repartizeze combusti-
bilul necesar și pe cîrciumari
să-și plătească impoziieie ele.,
etc.
Toate aceste fapte și întîm-
plări, relatate sau prezentate di-
rect, demonstrează artistic incon-
sistența teoriei apostolatului.
Replica lui Șerban Nedelcu e
convingătoare. E acesta meritul
esențial al romanului său.
Teoria apostolatului are și o
altă carență, nu mai puțin gravă.
Dacă elogiul profesiei de învă-
țător e în sine îndreptățit, nu
era atunci însă întotdeuna justi-
ficat — elogiul învățătorului ca
atare. Fiindcă nu există atunci
un tip de învățător, ci tipuri de
învățători, fiindcă învățătorii nu
se puteau situa atunci pe ace-
leași poziții nici în problemele
mari și nici în chestiuni aparent
de ordin secundar, dar care, în-
tr-un fel, influențau asupra vieții
satului. Deosebiri ținînd de origi-
na lor socială, de averea pe care
o posedau, de relațiile pe care
le stabiliseră, de modul cum au
acționat asupra lor educația pri-
mită în școala normală sau me-
diul în care-și desfășurau munca,
îi făceau să aibă infierese, deci,
și tendințe contrarii
In romanul său, Șerban Nedel-
cu spulberă și această legendă
care ajuta clasele exploatatoare
să-și camufleze agenții săi și
susținătorii din acest impor-
tant sector de activitate. O spul-
beră prin tipurile inedite de în-
vățători pe cane îi pune în cir-
culație, prin înfățișarea realistă
a conflictelor din lumea dascăli-
lor. Și o poate face cu atît mai
convingător, cu cît el își plasea-
ză personajele într-o epocă în
care contradicțiile din rîndurile în-
vățătorilor, reflectînd contradic-
țiile de clasă din lumea satelor,
se reliefau foarte pregnant. Ac-
țiunea cărții începe o dată cu
instaurarea puterii legionare, con-
tinuă în anii criminalului război
antisovietic și se termină cu do-
borârea regimului antonescian,
prin insurecția armată victorioa-
să de la 23 August. învățătorii
dar și față de problemele impor-
tante ale vremii. Ei nu apar-
țin aceleiași lumi, ci unor lumi
cu totul diferite sau oscilează în-
tre două lumi diferite.
Vasile Nisipaș, un învățător
energic și devotat școlii cu toată
ființa, demn și curajos, asupra
căruia teoria apostolatului mai
exercită o anume influență, dar
care e un democrat convins și
un dușman sincer al exploatării,
ia atitudine hotărîtă și fățișă îm-
potriva legionarilor cînd aceștia
se află la putere, consideră răz-
boiul antisovietic o crimă împo-
triva propriului nostru popor, re-
fuză orice sprijin regimului an-
tonescian, se încadrează în miș-
carea de rezistență. Impulsiv îaisă
și anarhic, nu îndeajuns de ma-
turizat politicește, naiv chiar, or-
golios și sensibil la lingușeli,
fiind minat de unele complexe de
Inferioritate, influențat direct
de practicile demagogice din
partidul național-țărănesc, din a
cărei aripă stingă face parte, nu-
trind vagi visuri de mărire și
complăcîndu-se să pozeze în erou,
el comite greșeli care puteau să-l
coste viața, are unele șovăieli și
dă chiar dovadă de mici lașități.
Prietenul său, învățătorul co-
munist Mircea Coman, deși apa-
rent mai puțin strălucitor, vede
mult mai adînc și mai departe.
El nu se dedă ca Nisipaș Ia acte
spectaculoase, dar acțiunile pe
care le inițiază (salvarea lui Ni-
sipaș din mîinile legionarilor
care-1 condamnaseră la moartei
sau la care participă ca ostaș
disciplinat al partidului (organi-
zarea echipelor de autoapărare
împotriva bandelor de asasini ai
lui Sima) sînt mult mai eficace,
pentru că, în rezolvarea lor, el
știe să antreneze masele. Pro-
blema participării la războiul anti-
sovietic e, pentru el, o dureroasă
problemă de conștiință a cărei
soluție o caută cu înfrigurare.
Lipsa temporară a legăturii cu
partidul o resimte dureros. De-
zertînd de pe front, devine revo-
luționar de profesie și, în această
calitate, îndeplinește cu mult simț
grele, fără alt scop decît acel
de a-și servi poporul.
în schimb, directorul școlii, Gh.
Diaconu-Murgeni, poreclit Butoi-
-Gol, care folosește un limbaj pă-
săresc ca să se impună, organizea-
ză farse de prost gust amicilor sau
triviale petreceri, se interesează de
problemele școlii numai în mă-
sura în care școala poate fi pen-
tru el o sursă de venituri. Avînd
o mentalitate tipic chiaburească,
e unul din stîlpii regimului bur-
ghezo-moșieresc în sat. Face para-
dă de patriotism, poartă țanțoș
uniforma de maior, dar cînd pri-
mește ordin de chemare, se aran-
jează la partea sedentară și se
ocupă cu jefuirea populației din
teritoriile sovietice vremelnic
ocupate de hoardele fasciste. în-
tors în sat, își delatează colegii,
joacă rolul mîrșav de provoca-
tor, organizează serbări și ține
conferințe care slujesc regimului
fascist. Cameleonic, lașul acesta
știe să se adapteze oricărei situa-
ții și, după eliberare, încearcă să
se convingă și mai ales să-i con-
vingă pe cei pe care i-a săpat și
denunțat, că e democrat
Aceleiași categorii îi aparține
și Leonida Ciobanu, o nulitate
patentă, intrat Ia legionari cu
gîndul de a obține examenul de
definitivat la care a fost trîntii
și a fi însărcinat director, un fil-
fizon de duzină și un laș care
pe front însă se arată foarte vi-
teaz cînd e vorba de torturarea
și asasinarea unor oameni nevi-
novați.
Adina Coodrea, credincioasă
pină la abnegație logodnicului ei
Mircea Coman, e de o cinste
care frizează candoarea. Din
punct de vedere profesional, mai
mult decît conștiincioasă, ea nu
e lipsită de voință și nu-i lipseș-
te de asemenea capacitatea de a
înfrunta împrejurări defavorabile.
Ane însă un orizont limitat, fiind
sclavă a prejudecăților cultivate
în școala normală, care favori-
zează un anume conformism la
ideile regimului. Cultivă învechi-
te practici religioase, nutrește
iluzia apolitismului și are o idee
foarte aproximativă despre pa-
triotism. Deși în forul ei intim
nu poate accepta nici măcar ide-
ea războiului antisovietic, cînd
primește știrea, falsă, a morții lui
Coman, îl consideră erou. Aflînd
apoi că logodnicul ei a trecut Ia
un inamic care, de fapt, na e
inamic, îl califică trădător și e
dominată de un simțământ de ru-
șine absolut. Readusă într-un fel
de către oameni simpli și de Ni-
sipaș la realitate, audiază emisiu-
nile în romînește ale postului de
radio Moscova, dar, în același
racter antisovietic, să colecteze
efecte pentru front, deși o face
fără zel, iar uneori scîrbitu.
Consecvent conformistă e cole-
ga ei Ioana Nislpaș, care-și con-
siliază soțul să pactizeze cu le-
gionarii, să urmeze exemplul Iui
Butoi-Gol, și întreține relații a-
moroase cu boierul, în timp ce
soțul ei, rănit pe front, zace în-
tr-un pat de spital.
Nu-1 poți elogia pe Nisipaș așa
cum trebuie să-l elogiezi pe
Coman; Adina nu e chiar de
elogiat, și cu atît mai pu-
țin Ioana Nisipaș, iar un Bu-
toi-Gol și un Ciobanu nu pot fi
decît disprețuiți și urîți —
aceasta e replica pe care Șerban
Nedelcu o dă elogiului nede-
ferențiat adus de Cezar Petrescu
învățătorului ca atare.
Autorul romanului învățătorii
a întreprins astfel, în romanul
său, o operă utilă.
Acest ultim și cel mai reușit
roman al său nu poate avea însă
chiar eficacitatea scontată de
scriitor, din cauza unor slăbiciuni
care, cn un plus de efort, nuteau
fi depășite.
E cert, bunăoară, că Șerban
Nedelcu a intenționat să iacă din
Mircea Coman eroul central șî
eroul cel mai simpatic al cărții
sale. în pofida intențiilor autoru-
lui. totuși Coman apare mai
estompat deoarece calitățile Iui
Nisipaș reies totdeauna din
acțiune, pe cînd cele ale lui
Mircea Coman sînt uneori enun-
țate direct de autor sau prin in-
termediul altor persoane. Atît
timp cit se află în sat și chiar pe
front Mircea Coman convinge,
fiindcă autorul, printre altele. îl
prezintă inventiv, curajos și
fiindcă arată ecoul pe care-1 au
în mase actele sale. Nu la fel
stau totdeauna lucrurile cînd Co-
man activează ca revoluționar de
profesie. Căci în aceste împreju-
rări, eroul său mai mult execută
dispoziții, n-are decît foarte rar
inițiative proprii și fiindcă, mai
ales, nu ne dăm seama totdeauna
de efectele muncii sale politice.
Sînt apoi în carte unele nagini
parazitare. E discutabil, bunăoară,
dacă episodul cu scroafa minată
era chiar necesar, trivialitatea pe-
trecerilor notabilităților sătești,
fiind denunțată și aiurea, Se vă-
dește aci o ușoară tendință spre
pitorescul gratuit, de care auto-
rul trebuie să se debaraseze.
I-am reproșa, de asemenea, lui
Șerban Nedelcu o serie de repe-
tiții și neglijențe stilistice.
Cu „învățătorii", această utilă și
interesantă carte, Șerban Nedel-
cu marchează însă un progres
vizibil în cariera sa de romancier.
Probleme ale invățămîntului din țările capitaliste
in dezbaterea celui de al V-lea Congres Sindical Mondial
Hongresul al V-lea
Sindical Mondial de
la Moscova — la
care am participat
ca delegat — a con-
stituit o grandioasă
manifestare de so-
lidaritate internațională a oa-
menilor muncii, o tribună a uni-
tății de acțiune a clasei munci-
toare, o strălucită demonstrare
a rolului important pe care îl
are Federația Sindicală Mondială
în dezvoltarea mișcării sindicale,
în realizarea și întărirea unității
mișcării muncitorești internațio-
nale.
Participarea la Congres a ce-
lor aproape 1.000 de delegați, in-
vitați și observatori din 97 de
țări, reprezentînd 143 milioane
de membri de sindicat, cuvîntul
lor în apărarea revendicărilor
vitale ale clasei muncitoare, pre-
cum și adoptarea în unanimitate
a Programului de acțiune sindi-
cală în etapa actuală, a Cartei
Securității Sociale, a Rezoluției
privind problemele luptei anti-
colonialiste, ca și a celorlalte do-
cumente ale Congresului, de-
monstrează — așa cum spunea
tov. N. S. Hrușciov la recepția
oferită cu acest prilej — că
„Maiestatea Sa clasa muncitoare
s-a întărit atît de mult, încît
este în stare să determine rezol-
varea problemelor zilelor noastre
în favoarea păcii și a socialis-
mului".
Din desfășurarea lucrărilor
Congresului s-au desprins cîteva
trăsături caracteristice :
în primul rînd s-a afirmat pu-
ternic comunitatea de interese
care unește clasa muncitoare de
pretutindeni, pe toți oamenii
muncii, într-un front comun de
luptă împotriva exploatării capi-
taliste, împotriva politicii reac-
ționare, agresive a imperialismu-
lui, împotriva scizionismului și a
sectarismului în mișcarea sindi-
cală mondială.
De asemenea, s-a constatat că
clasa muncitoare din țările re-
cent eliberate, din țările depen-
dente și din colonii, deși este
încă tînără, și-a demonstrat ca-
pacitatea ei de luptă, voința ei
de a lichida pentru totdeauna
rămășițele sistemului colonial,
priceperea de a conduce lupta
maselor largi populare din țările
respective, pentru independență
națională, pentru pace și pro-
gres social.
Congresul a constituit totodată
un prilej de reafirmare și de re-
cunoaștere unanimă a puternicei
influențe pe care o exercită sis-
temul mondial socialist, izvorîtă
în primul rînd din succesele e-
pocale ale Uniunii Sovietice în
domeniul ridicării nivelului de
trai al poporului, al dezvoltării
economiei, științei și culturii.
După cum spunea vicepreședin-
tele F.S.M., și reprezentantul
sindicatelor din India, Dange,
„astăzi nu poți ocoli discuțiile
despre lagărul socialist. Fie că
ești de partea socialismului, adi-
că a clasei muncitoare, fie că
ești împotriva lui, adică de par-
tea clasei capitaliste, nu poți as-
tăzi să abordezi nici o problemă
de viață, fără să nu ai permanent
în vedere existența puternicului
sistem mondial socialist. Exem-
plul său luminos strălucește dea-
supra întregului pămînt, dînd
noi puteri tuturor forțelor pro-
gresiste ale omenirii".
Congresul a constituit în ace-
lași timp o puternică demascare
a feței adevărate a capitalismu-
lui. Nu a existat vorbitor care
să nu fi subliniat în ouvîntul său
nenorocirile pe care capitalismul
le aduce clasei muncitoare, in-
capacitatea lui de a rezolva pro-
blemele sociale ale contempora-
neității, pericolul permanent de
război pe care îl prezintă acțiu-
nile iresponsabile ale cercurilor
monopoliste.
La Congres s-a arătat că luptei
neobosite a clasei muncitoare
din lumea întreagă pentru pace,
pentru drepturi democratice, și
pentru o viață mai bună i se ală-
tură și cadrele didactice progre-
siste, care se află totdeauna ală-
turi de forțele patriotice națio-
nale, anti-imperialiste. învățăto-
rii și profesorii algerieni luptă
împotriva colonialismului fran-
cez. Cele 1.000 cadre didactice
băștinașe din Kenya și Uganda
sînt trecute în evidența poliției
coloniale engleze ca fiind vino-
vate de „convingeri cu totul in-
admisibile pentru cei cu funcții
de stat". învățătorii și profesorii
progresiști din America Latină,
care protestează împotriva șoma,
jului, iau drumul temnițelor, așa
cum se întîmplă de pildă, în
Peru, Guatemala, Honduras,
Chile, Nicaragua etc., unde sute
de lucrători din învățămînt sînt
schingiuiți sălbatic în temnițe și
lagăre de concentrare. Delegația
din Paraguay a propus — și Con-
gresul a adoptat — o moțiune de
protest împotriva arestării profe-
sorului Antonio Maidana a că-
rui viață este de mai multe luni
de zile în mare pericol.
în întrunirea pe ramură, dele-
gatul cubanez Alberto Abreu a
relatat despre asasinarea de că-
tre imperialiști a unui tînăr în-
vățător pentru vina de a fi par-
ticipat la campania de alfabeti-
zare. Andy Dass, delegat indian
din învățămînt, a arătat greu-
tățile legate de acțiunea de de-
mocratizare a școlii în condițiile
urmărilor nefaste ale colonialis-
mului, iar reprezentantul Sindi-
catului General al cadrelor di-
dactice din Japonia, Ițuo Morita,
a vorbit despre puternica miș-
care de masă a cadrelor didac-
tice din țara sa pentru drepturile
lor, pentru democratizarea învă-
țămîntului și împotriva ocupan-
tilor americani care au trans-
format insulele japoneze într-un
port-avion al S.U.A.
De la tribuna Congresului a
vorbit și Angel Pisarro, se-
cretar al Federației Interna-
ționale a Sindicatelor de învăță-
mînt (F.I.S.E.) — departament
profesional al F.S.M.
Salutînd Congresul în numele
milioanelor de membri ai F.I.S.E.,
el a reafirmat hotărîrea educa-
torilor progresiști din toate ță-
rile de a întări și mai mult le-
găturile cu clasa muncitoare în
scopul de a aduce o contribuție
tot mai mare la lupta popoarelor
pentru pace, pentru independentă
națională, pentru democrație si
progres social.
Subliniind că în condițiile dez-
voltării impetuoase a forțelor de
producție, în condițiile progresu-
lui uriaș al științei și tehnicii,
școala capătă o deosebită impor-
tanță politică în procesul luptei
de clasă, vorbitorul a arătat că
este cazul ca revendicările oa-
menilor muncii din lumea capi-
talistă să fie extinse și în dome-
niul educației, învățămîntului și
culturii. De aceea — a sugerat
el — a sosit momentul ca pe
lîngă Charta drepturilor sindi-
cale și Charta drepturilor la asi-
gurări sociale, să se studieze po-
sibilitatea de a se elabora și o
Chartă a drepturilor culturale ale
oamenilor muncii, chartă care să
înmănuncheze aspirațiile cele
mai profunde și revendicările
clasei muncitoare legate de de-
mocratizarea învățămîntului, de
extinderea școlarizării, de re-
înnoirea conținutului procesului
instructiv-educativ.
Burghezia este conștientă de
pericolul pe care îl prezintă pen-
tru ea o școală adevărată, care
— ca factor activ al progresu-
lui social — ar duce în primul
rînd la slăbirea bazelor exploa-
tării capitaliste. Din acest motiv,
ideologii burghezi se străduiesc
să elaboreze teorii care să ducă
la eliminarea pînă și a acelor as-
pecte democratice ale învăță-
mîntului pentru care a luptat în-
săși burghezia în perioada ei de
ascensiune. Astăzi, extinderea
discriminărilor de tot felul, a-
dîncirea deosebirilor dintre mun-
citorii manuali și cei intelectuali,
subordonarea pregătirii profesio-
nale și tehnice a tineretului inte-
reselor monopolurilor, deznațio-
nalizarea învățămîntului public
în favoarea celui particular și
îndeosebi a celui confesional, sta-
tornicirea definitivă a celor două
sisteme de învățămînt: „învăță-
mintul scurt" pentru copiii oa-
menilor muncii și un „învăță-,
mint de lungă durată" pentru
copiii păturilor de la conducere
din care se recrutează .elita",
pregătită să moștenească condu-
cerea societății — constituie tot
atîtea mijloace prin care ideolo-
gii burgheziei monopoliste și ai
imperialismului luptă împotriva
intereselor culturale ale popoare-
lor.
Vorbindu-se despre agresiunea
pe plan cultural a neocolonia-
lismului, de la tribua Congresu-
lui s-a arătat că pe măsură ce
reacțiunea pierde terenul în
lupta politica șl economică sub
loviturile mișcării de eliberare
națională a popoarelor, ea caută
forme mai subtile de pătrundere,
de influențare ideologică a aces-
tora pe calea învățămîntului,
profîtînd de aspirațiile nobile ale
oamenilor muncii spre lumină și
cultură. în legătură cu aceasta
a fost citat W. Nelson, unul din
reprezentanții de seamă ai Fun-
dației Ford, care în aprilie 1961
scria următoarele în legătură cu
„Planul de ajutor educativ pen-
tru străinătate" : „Experții în a-
sistența tehnică sînt de acord că
popoarele din țările slab dezvol-
tate manifestă o sete de învăță-
tură și educație comparabilă doar
cu nevoia de a mînca sau de a
avea un acoperiș sub care să se
adăpostească". Economiștii bur-
gheziei susțin de asemenea, că
„acțiunea cea mai eficientă în
cadrul asistenței pentru străină-
tate, se exercită în domeniul edu-
cației și al perfecționării tehnice".
Comparind inițiativa asistenței
in domeniul educației cu însuși
Planul Marshall, Nelson consi-
deră această acțiune ca o com-
pletare indispensabilă a ajutoru-
lui militar și economic pentru
străinătate.
De la tribuna Congresului, re-
prezentantul F.I.S.E. a demascat
manevrele prin care puterile im-
perialiste: Franța, Anglia, Belgia.
Germania occidentală și mai ales
Statele Unite folosesc învăță-
mintul pentru a-și putea men-
ține controlul economic și poli-
tic asupra țărilor de curînd eli-
berate. De aceea, numeroase țări
din Asia, Africa și America La-
tină suportă cu greu „asistența
tehnică' a experților americani.
Educatorii peruvieni, de pildă,
la al 7-lea Congres latino-ame-
rican de la Lima 1960, au cerut
in unanimitate desfacerea acor-
durilor bilaterale privind educa-
ția, încheiate cu Statele Unite
pe baza Planului Truman și al
Organizației Statelor Americane.
De asemenea, s-a arătat cum
prin intermediul diferitelor fun-
dații și fonduri pretinse benevole
ca : Fundația Rockfeller, Fondul
Asiatic, Fondul Ford, Fondul
Vernom, Administrația Cooperă-
rii Internaționale, Fondul de
Burse Eisenhower, Compania
Standard Oii etc., monopolurile
nord-americane au legături cu a-
proape toate universitățile din ță-
rile slab dezvoltate și selecțio-
nează mii și mii de studenți pen-
tru a-i forma după principiile și
în conformitate cu scopurile ur-
mărite de S.U.A.
In țările capitaliste, mijloa-
cele de luptă ale imperialiștilor
împotriva intereselor culturale
ale propriilor popoare sînt dife-
rite, Considerînd că învățămîn-
tul public cu caracter laic
nu-i promovează în suficien-
tă măsură interesele, reac-
țiunea se străduiește să-l înlocu-
iască prin învățămîntul particu-
lar și mai ales prin cel confesio-
nal. mai ușor accesibil ideologiei
și educației în favoarea războiu-
lui. a fascismului. în acest scop,
dezlănțuind ofensiva ideologică a
așa-zisei „libertăți a învățămîn-
tului", burghezia a găsit pretex-
tul de a da o lovitură mortală
învățămîntului public, lipsindu-1
de resursele bugetare necesare.
Așa se explică de ce unele gu-
verne, nu numai că refuză să
mărească fondurile bugetare
destinate învățămîntului public,
dar reușesc chiar să le dimi-
nueze, impârțindu-le cu învăță-
mintul particular. în Chile de
exemplu, în ciuda faptului că
lipsesc școli pentru cca. 400.000
de copii, mai mult de 13 la sută
din bugetul învățămîntului pu-,
blic a fost atribuit sub formă de
subvenții învățămîntului particu-
La San Francisco numeroase manifestații cer, ca •pretutindeni în țările
capitaliste, reducerea cheltuielilor militare și construcția de noi școli.
Iar. în Marea Britanie, fondurile
destinate învățămîntului ating a-
bia 5 la sută din bugetul total
și au rămas aceleași din anul
1938. Președintele Uniunii Edu-
catorilor din Australia a arătat
că pentru educație se prevede
abia 2 la sută din bugetul na-
țional. De altfel, însuși președin-
tele Statelor Unite ale Americii
Kennedy, a recunoscut că „în
foarte multe state și localități
din Uniune lipsesc resursele ne-
cesare pentru un învățămînt co-
rect pentru toți copiii". In Bel-
gia, cu toate că există un nu-
măr insuficient de școli, bugetul
învățămîntului a fost redus cu
1.200 milioane franci belgieni. în
Franța, guvernul care nu ezită
să cheltuiască sume fabuloase cu
războiul din Algeria, refuză să
afecteze sumele necesare pentru
pregătirea celor cca. 23.000 cadre
didactice absolut necesare pentru
a face față actualelor nevoi de
pregătire a tinerei generații. In
sfîrșit, în America Latină, cu ex-
cepția unor țări printre care
Cuba și Mexic, fondurile buge-
tare afectate învățămîntului sînt
foarte mici. Aceasta cu atît mai
mult, dacă ne gîndim că în a-
ceste țări s-ar impune rezolvarea
problemei alfabetizării celor 76
milioane neștiutori de carte, șco-
larizarea a cca. 20 milioane de
copii actualmente necuprinși în
școli, organizarea unui învăță-
mînt profesional care să pregă-
tească pe cei cca, 10 milioane ti-
neri care din cauza lipsurilor
materiale, au trebuit să pără-
sească școala înainte de termina-
rea studiilor.
Conținutul educației prezintă
trăsături reacționare : planurile
de învățămînt nu tind către for-
marea multilaterală și armo-
nioasă a personalității ; se face
o distincție netă între discipli-
nele intelectuale și celelalte ac-
tivități ; nu se urmărește culti-
varea sentimentelor de respect,
de înțelegere și prietenie față de
toate popoarele. Programele sînt
elaborate astfel încît se omit cu-
noștințele de cultură generală
care ar putea servi Ia orientarea
justă a tineretului în problemele
sociale, la stimularea activității
sale creatoare. Aceasta, în scopul
de a forma lucrători dependenți
de mașină și de a-i menține ast-
fel subordonați relațiilor de tip
capitalist.
în raportul său la Congres
Louis Saillant, secretarul general
al F.S.M. a arătat că problema
pregătirii profesionale a tinere-
tului muncitor trebuie să stea în
centrul atenției mișcării sindicale
și a propus organizarea într-un
viitor apropiat a unei conferințe
internaționale cu această temă,
a formării profesionale a tinere-
tului, ca și pentru a impulsiona
soluționarea problemei imperi-
oase a 'democratizării învățămîn-
tuluâ.
In intervenția la Congres a Fe-
derației' Internaționale a Sindi-
catelor din învățămînt s-a arătat'
că educatorii salută cu entuziasm
această inițiativă.
De la tribuna Congresului s-a
stăruit asupra necesității de a
lupta împotriva militarizării în-
vățămîntului, asupra căruia se
exercită în mod brutal efectele
politicii războiului. în anumite
țări, ca de pildă în Germania
Federală, școala a devenit un in-
strument pentru educarea în spi-
rit războinic, cultivînd în
rîndurile tineretului șovinismul,
rasismul, militarismul și stimu-
lînd renașterea fascismului. în
manualele școlare se încearcă
reabilitarea trecutului hitleristși
justificarea politicii revanșarde
a statului german. Pentru a cul-
tiva spiritul de revanșă al copii-
lor și tineretului, în manualele
de geografie se întîlnesc teme ca
acestea : „trasați frontierele ac-
tuale ale Germaniei și compara-
ți-le cu cele dinainte de război".
In felul acesta — s-a arătat la
Congres — în Germania Fede-
rală prinde viață ideea mareșa-
lului hitlerist Kesselring care
spunea :.,noi trebuie să educăm
tineretul din copilărie și pînă la
intrarea sa în armată, în așa fel
încît el să aibă încredere în noi,
în idealul nostru, care trebuie
să-și găsească realizarea în res-
taurarea Reich-ului german".
Această situație tragică — a
spus secretarul F.I.S.E. — ne a- ,
larmează și ne îndeamnă să fa-,i_
cem apel la oamenii muncii de
toate profesiunile ca, în țările
respective, printr-o acțiune unită,
să impulsioneze lupta împotriva
militarizării învățămîntului
Vorbitorii au subliniat că in
fața educatorilor și a iarțeior
progresiste din UrA •mrito.v?
care luptă cu curs; Ț-tr.tru ade-
rarea asp«te<.x : i-Fk? ale
învâțămmtumi, se rif.tl exem-
plul țârilor soriahsfe ș» si : n-
struetoritor ccmu-	S-a
arătat bunaoara. câ m:,~i-m
zborurilor	= c: :L.re
U.R.S.S. se sa-i :1 srtn toc ui
că în -<eaî:ă	1? ir rută din-
tre mmdtoct au stud_ medii a
superioare cocnpîrtc. că W mi-
lusanc de copii și de tineri merg
pe drumul dezvoltări; mumiite-
rafe și armonioase a per-onaii-
tății lor, pentru ca- lichidind ba-
rierele dintre munca manuală și
cea intelectuală, să devină oa-
meni de tip nou, membri ai so-
cietății comuniste.
Experiența educatorilor din ță-
rile socialiste, succesele și con-
tribuția lor la realizarea princi-
piilor învățămîntului democra-
tic, precum și lupta tuturor ca-
drelor didactice progresiste din
țările capitaliste, coloniale și de-
pendente — a declarat reprezen-
tantul F.I.S.E. — ne întăresc în
lupta noastră pentru unitatea in-
ternațională a educatorilor, pen-
tru unitate cu muncitorii de
toate profesiile, în cadrul miș-
cării sindicale de clasă, la lupta
comună pentru pace, pentru de-
mocrație și progres social.
ELENA BOLOG
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA* București, Huța ScînteU nr. L Telefon 17,60.20, Tiparul: Combinatul poligrafic Casa Sctnteil, Piața SciateU București.