Proletari din toate țările, uniți-văj^ iBTa^luju^ Organ al Ministerului Invățâminiului și Culturii și al Imunii Sindicalelor din lns(i(u|iile de Invățamim și Cultură Anul XIII nr. 643 vineri 12 ianuarie 1962 8 pagini 25 bani optimismul nostru bau că u- ui impetuos al so teinporane spre comun* fizică-chimie, s-a prezentat con- ferința „George Enescu, părinte- le muzicii romînești", după care au fost audiate pe discuri piese din creația enesciană. Pentru deprinderea studenților cu specificul și cerințele viitoa- rei lor profesiuni de cadre di- dactice ce vor lucra cu precăde- re în mediul rural, biroul orga- nizației de bază P.M.R. a îndru- mat comitetul U.T.M. din institut și consiliul asociației studențești, să acorde în acest an o atenție sporită organizării unor formații artistice în care să fie antrenați studenții în funcție de aptitudi- nile lor. Institutul dispune în prezent de brigăzi de agitație, o echipă de teatru, o formație co- rală și o orchestră, care pe lingă spectacolele pe care le prezintă în cadrul centrului universitar se (Deplasează în comunele din re- giune, cu programe speciale le- gate de întărirea formelor socia- liste de organizare a agriculturii. Roadele intensificării muncii educative în rîndul studenți-or devin vizibile încă de pe acum, deși au trecut doar trei luni de la începutul anului universitar. A crescut nivelul politico-ideologic al majorității studenților, a spo- rit forța opiniei colective și in- transigența față de lipsuri. Conf. univ. C. MARINESCU șeful catedrei de științe sociale din Institutul pedagogic de 3 ani Galați PE SCURT RIN ȘCOLI • La una din „joile ti- neretului“ organizată re- cent la căminul cultural din comuna Călești, ra- ionul Adjud, cadrele di- dactica din comună au prezentat un program care s-a bucurat de mult succes. Este vorba de o călătorie pe hartă cu tema : „Chipul nou al patriei în literatura contemporană". Cu prilejul acestei „călătorii" profeso- rii au vorbit țăranilor muncitori despre mărețele transformări petrecute în țara noastră sub condu- cerea partidului, în anii regimului democrat-popu- lar. C. S. © Școala medie-inter- nat „D. Canlemir" din Breaza a organizat prin O.N.T. o excursie cu un număr de 120 elevi frun- tași la învățătură ți 20 de diriginti pe ruta : Brașov — Făgăraș — Si- biu — Rășinari, avînd ca obiective vizitarea Mu- zeului Bruckenthal din Sibiu, casa memorială „Gh. Lazăr“ din Avrig, Muzeul etnografic din comuna Rășinari, locul unde s-a dat bătălia de la Șelimbăr și alte obiec- tive social-cullurale. Excursia a fost plină de învățăminte și a con- tribuit din plin la îmbo- gățirea cunoștințelor ele- vilor privind locurile is- torice și obiectivele social- culturale de pe traseul parcurs, constituind tot- odată și un puternic sti- mulent pentru toți elevii. I. BOTOROG Colegul de bancă este în același timp și primul critic al noii acuarele. GH. D. BADEA, comuna Fău- rei. raionul Lehliu : Indemnizația de 100 lei pentru funcționarea în localități cu condiții deosebite de muncă, se acordă numai ca- drelor didactice calificate (direc- torilor, directorilor adjuncți și profesorilor de categoria l-a de salarizare, celor din categoria a U-a dacă au absolvit un Ins- titut pedagogic de 2 (3) ani cu examen de stat sau cursul spe- cial de 2 ani, învățătorilor ți tru acest concediu să depășească o mie de lei. Concediul de mai sus se acordă în afara conce- diului legal de odihnă. VASILE POPESCU. regiunea Argeș și alții : Orele cumulate se plătesc și pe timpul vacanțelor de iarnă și primăvară intrucit în acest timp cadrele didactice nu sînt în concediu ci urmează a efectua în școală activitățile ce revin din planul de muncă al școlii (excursii cu elevii, aeti- Fără îndoială, întreprinderea de material didactic a obținut in ultimii ani importante succe- se pe linia producerii unor apa- rate ți modele de mare comple- xitate, bazate pe o concepție modernă și de o deosebită utili- tate în procesul de predare a diferitelor discipline în școală. De asemenea, ca un răspuns la cererile profesorilor din diferite școli, noile aparate sint însoțite de scheme de construcție, carac- teristici tehnice și instrucțiuni de funcționare, fapt care contri- buie la utilizarea lor mai inten- să și în mai bune condițiuni. Cele mai multe dintre noile aparate sînt de bună calitate ți au o construcție potrivită din punct de vedere didactic. Galva- nometrele produse de spre exemplu, sînt sensibile ți permit observarea principiului de funcționare. De asemenea voltmetrele ți ampermetrele în cutie transparentă de material plastic permit să se urmărească principiul de funcționare și sînt înzestrate cu un dispozitiv foar- te ușor de mînuit pentru aduce- rea la zero a indicatorului. Ar fi fost bine dacă placa transpa- rentă din fața scalei ar fi fost fixată mai solid sau eventual ar fi fost construită astfel incit să facă corp comun cu restul car- casei, căci uneori se desprinde ți cade peste indicator. Un cuvint de laudă se cuvine a fi adus ți trusei pentru expe- riențe de optică, aparatului pen- tru punerea în evidență a tim- pului magnetic din jurul unui conductor străbătut de curent e- lectric sau trusei pentru descăr- cări electrice în gaze rarefiate. Dar pentru îmbunătățirea con- tinuă a materialului didactic se cuvine să atragem atenția ți a- supra unor neajunsuri pe care le întîmpinăm în utilizarea u- nor aparate. Astfel, presa hi- draulică tip I.M.D. nu are o bună etanșare a pistonului față de cilindru, ceea ce provoacă scăpări de lichid, se poate remedia tățirea tehnologiei Acest defect prin îmbună- ăe fabricație. DIAFIIMUI—SPRIJIN PREȚIOS IN RIDICAREA CAEITATII INVATAMINTULUI Cadrele didactice de la școala din satul Cornurile de Sus, co- muna Ciupelnița, raionul Ploiești, folosesc din plin diafilmul în ex- punerea lecțiilor, pentru fixarea cunoștințelor la elevi. Vizionarea diferitelor diafilme de către elevii claselor I—VII a influențat pozitiv asupra calită- ții învățămîntului. Prezentarea diafilmelor: „Contribuția elec- tricității la construirea socialis- mului", „De ta minereu la loco- motivă „Prelucrarea fontei" etc., a făcut ca elevii să înțelea- gă mai bine lecțiile predate la fizică și chimie. de Gh. Doja" și „Ștefan cel Mare“, iar în orele de limba ro- mînă elevii claselor V—VII au vizionat diafilmele „Amintiri din copilărie" de I. Creangă, „Viața și activitatea lui M. Emi- nescu", „Poezia și proza de după 22 August 1944"', Elevit claselor I—II au vizio- nat desenele animate „Ursul pă- călit de vulpeP, „Capra cu trei iezi" și alte diafilme. Colectivul școlii va continua să folosească diafilmul și în trimes- trul II cu convingerea că aceas- tă metodă contribuie la ridica- rea nivelului de cunoștințe al e- Nici cutiile cu rezistențe ți pun- țile cu fir nu satisfac pe deplin exigențele calitative. Nu trebuie să uităm că elevii de abia îți formează deprinderile practice de lucru in laborator și aceasta implică o construcție robustă a aparatelor. Or, fixarea bornelor este foarte slabă, iar la puntea cu fir cursorul nu asigură un bun contact alunecător. Și despre bobina de inducție se pot spune unele lucruri mai puțin plăcute. Pe lingă asam- blarea insuficient de atentă a bornelor de care pomeneam și în cazul cutiei cu rezistențe ți a punții cu fir, materialul din care este confecționat ruptorul atrage după sine o rapidă oxi- dare a contactelor. Acest nea- juns se poate ușor remedia prin confecționarea contactelor ruptorului dintr-un material co- respunzător. O altă problemă ce se cuvine a fi ridicată în legătură cu ma- terialul didactic este aceea a reparațiilor. Unele se pot efec- tua în cadrul școlii, dar în alte cazuri sînt necesare reparații care nu se pot efectua decît în ateliere specializate. Pentru so- luționarea acestei probleme pro- pun ca secțiile de învățămînt regionale să solicite comitetelor executive specializarea unor uni- tăți din rețeaua industriei locale în reparația de material didactic educatoarelor de categoria a l-a de salarizare și învățătorilor ca- re predau la clasele V—VII. Ca- drelor didactice care nu fac parte din categoriile de mai sus (profesori și învățători necalifi- cați) nu li se acordă indemni- zația de 100 lei. UN GRUP DE PROFESORI, Odobești: Indemnizația de diri- genție face parte integrantă din salariul tarifar al funcției de ba- ză și se ia în considerare la calcularea drepturilor de conce- diu, pensie etc. La calcularea salariului pentru orele cumulate se ia însă în considerare numai salariul tarifar al funcției înde- plinite, fără alte sporuri, adică fără dirigenție. Acest lucru este valabil și la plățile cu ora. Deo- sebirea dintre orele cumulate și plata cu ora este arătată în în- dreptarul trimis de M.I.C. tutu- ror secțiilor de învățămînt ți cultură. Posturile și orele va- cante care depășesc normele; sînt atribuite prin cumul. In schimb, orele prestate în locul unui învățător sau profesor a- flat în concediu de boală, naște- re, studii etc., ca și orele efec- tuate la examenele prevăzute în instrucțiuni se consideră plată cu ora. AUREL BACIU, Piatra Neamț: Indemnizațiile de director, di- rector adjunct, diriginte, pentru predarea la 2—4 clase etc. se plătesc pe tot timpul anului șco- lar, cu începere de la 1 septem- brie, inclusiv vacanțele de iarnă și primăvară. Aceste indemniza- ții nu se plătesc în timpul va- vități culturale etc.). Orele cu- mulate nu se plătesc însă pe timpul vacanțelor de vară fiu- lie-august) cînd cadrele didac- tice sînt considerate în concediu și primesc indemnizația punzătoare. TINCA BUZOIANU, cores- comuna Jirlău, raionul Făurei: intrucit la 1 august 1959 aveați peste 5 ani vechime în învățămînt puteți fi încadrată cu salariul prevăzut pentru gradul definitiv, grupa 10—20 ani. Aveți însă obligația să vă prezentați la examenul de definitivat în decurs de cel mult 3 ani de la completarea studii- lor. Vă puteți deci înscrie la pentru școlile din giunii. Sarcinile actuale fața învățămîntului cuprinsul re- canței de cînd cadrele indemnizația de odihnă vară (iulie—august) didactice primesc pentru concediul calculată conform examenul de definitivat, avînd acest drept chiar din anul șco- lar trecut. Potrivit drepturilor vă revine ca învățătoare un sa- lariu de o mie lei lunar. NICOLAE RUSEN, comuna Co- lilia, raionul Slobozia : Intruci: sînteți absolvent de școală me- die ți predați la clasele V—V1I aveți dreptul să fiți încadrat ți salarizat la fel ca învățătorii de categoria a l-a. Pentru â U 1 august 1959 aveați peste 5 ani vechime și vă aflați încadrat ir. grupa de vechime 5—16 cm. a- veți dreptul să fiți încadra: mat departe ca salarizare la fel ca în- vățătorii de grad dejintttv in grupa corespunzătoare de vechi- me, dovedită cu acte VALENTIN ROZMARIN Bra- șov : Timpul cit ați predat in învățămînt ca suplinitor se ia în considerare la stagiul în tnvață- mînt. Nu se consideră insă ți timpul cît ați urmat Institutul pedagogic intrucit nu ați plecat la studii de la catedră, ci direct după efectuarea stagiului mili- tar ce cer tea noastră, a tuturor, comun și în domeniul ționării șî modernizării stau din in par- un efort perfec- materia- lului didactic demonstrativ. So- cotesc că există toate condițiile ca avînd sprijinul nostru, dl profesorilor care predăm diferi- tele discipline de specialitate, producția I.M.D. să meargă mai departe pe o linie ascendentă. normelor stabilite. UN GRUP DE SURORI DE LA SPITALUL UNIFICAT, comuna Răducăneni, raionul Huși : Elevii care urmează cursurile serale ale școlii medii ca și stu- denții din învățămîntul superior seral au dreptul la un conce- diu plătit cu durata de 30 zile pentru fiecare an școlar. Acest concediu se acordă eșalonat sau integral în timpul perioadelor Pe adresa redacției sosesc nu- meroase scrisori prin care ca- drele didactice solicită lămuriri cu privire la diferite probleme de încadrare și salarizare, la o serie de asemenea am răspuns la rubrica „Poșta redacției" din anterioare, rugăm pe Intrucit probleme noastră numerele cei care doresc pe viitor să adreseze re- dacției întrebări în problemele de mai sus, să consulte mai întii Legarea tot mai strînsă a învățămîntului de viața, de pro- ducție este una din cele mai imperioase cerințe puse de partid în fața școlii și a slujitorilor ei. Pentru a cunoaște activitatea ce se desfășoară în școli în această privință, organele de învățămînt și organele sindicale cercetează experiența cadrelor didactice, a conducerilor școli- lor și a organizațiilor sindicale, popularizează experiența bună, atrag atenția asupra lipsurilor și greutăților constatate, dau indicații pentru înlăturarea lor. In cele ce urmează publicăm cîteva din constatările făcute recent de o brigadă care a cercetat activitatea unor școli medii din regiunea Bacău în domeniul legării învățămîntului de viață, de producție. Curiozitatea noastră de a cunoaște ac- tivitatea Școlii medii din Bicaz, fu- sese sporită de informațiile pe care Ic primisem la regiune. „O școală cu re- zultate bune în toate domeniile și în spe- cial în domeniul legării învățămîntului de producție". Pentru a cunoaște activitatea cadrelor didactice, a tehnicienilor și inginerilor precum și sprijinul dat de organizația sin- dicală în ce privește legarea învățămîntu- lui de viață, de producție, brigada a asis- tat la lecții — în special Ia obiectele care permit o mai strînsă legătură cu produc- ția — la activitățile practice care se des- fășoară în ateliere și la fabrica de ciment, precum și la orele de tehnologie și de- sen tehnic. Activitatea profesorilor din Bicaz se ca- racterizează prin străduința de a asigura lecțiilor un conținut riguros științific. Pe de altă parte, deși colectivul pedagogic al școlii este alcătuit din multe cadre ti- nere, se remarcă o lăudabilă străduință pentru perfecționarea metodelor lor de predare. Pentru legarea de viață a lecții- lor profesorii folosesc o gamă largă de posibilități în funcție de specificul obiec- tului respectiv. Astfel, tov. Violeta Manolescu la lecția de fizică Ia clasa a XI -a, a făcut o frumoa- să paralelă între fenomenul de reflexie și refracție a luminii. S-au discutat în paralel oglinzile sferice și lentilele cu legile lor și formarea imaginilor, aplicațiile practice la reflectoare și alte aparate optice și la transformarea energiei solare în curent electric. La lecția de chimie „Cărbunii naturali : antracitul, huila și lignitul" predată la clasa a IX-a „C“ de tovarășa profesoară Florica Dumitrov elevii au dat dovadă de cunoștințe bogate și temeinic însușite des- pre exploatarea cărbunelui în țara noas- tră, despre folosirea Iui la prepararea fon- tei și oțelului, precum și despre folosirea lui în termocentralele electrice construite în timpul regimului nostru. De asemenea, ci cunoșteau măsurile de îmbunătățire a condițiilor de muncă mecanizată din mi- nele de cărbuni și măsurile de protecția muncii luate de regimul nostru. Elevii cu- noșteau și mînuirea uneltelor și utilajelor folosite de mineri. în timpul predării lecției — cărbunii artificiali: cocsul, mangalul, negrul de fum, cărbunele de retortă — profesoara , a scris pe tablă ordonat și clar schema —* destul de detaliată a lecției. Prepararea mangalului prin metoda primitivă a arde- rii incomplete a lemnului a fost descrisă de unul din elevi, așa cum a văzut-o el în realitate. S-a scos în evidență avan- tajul preparării mangalului prin procedeul distilării uscate a lemnului, prin care se obțin și alte produse ca alcool metilic, acid acetic, acetonă. S-a vorbit și despre cărbunele activ și aplicarea proprietății Iui de absorbție, folosită în masca de pro- tecție contra gazelor. A fost scoasă de asemenea în evidență folosirea negrului de fum la fabricarea tușurilor, cerneluri- lor și la vulcanizarea cauciucului. Lecția s-a încheiat cu o recapitulare detaliată care a dovedit că elevii au înțeles cunoș- tințele predate. 0 permanentă preocupare pentru conți- nutul științific și pentru legarea lec- țiilor de practică, de viață, manifestă de asemenea prof. Vasile Țifui. La lecția de aritmetică ținută la clasa a IV-a „A“ experimentală, profesorul a reușit să țină încordată atenția clasei în- tregi și s-o antreneze la rezolvarea exer- cițiilor cu paranteze. Elevii judecă bine cum trebuie rezolvate problemele, ei arată și notează ordinea operațiilor. Scriu or- donat pe tablă, cum de altfel ordonate le sînt și caietele care poartă dese semnă- turi de control ale profesorului. Profeso- rul a dat cuvenita atenție calculului min- tal, rezolvîndu-se cîteva exerciții orale privind lungimile exprimate prin diferite unități. Și alte cadre didactice de la Școala me- die din Bicaz manifestă preocupări deose- bite pentru ridicarea nivelului predării, pentru legarea lecțiilor lor de viață, de practică. Menționăm în această privință pe tov. Veronica Mihăilescu, Dan Stirbu- lov, Maria Bistriceanu și alții. In predarea lecțiilor se manifestă însă și unele deficiențe privind legarea aces- tora de viață. Astfel, Ia o lecție de geo- grafie ținută de tovarășa Ana Tomuleț despre relieful raionului profesoara a omis să arate că acesta a suferit importante mo- prilej deosebit de bine venit de a se sublinia semnificația adîncă a succeselor obținute de oamenii muncii din țara noas- tră, conduși de partid, în supunerea for- țelor naturii și dirijarea lor în folosul so- cietății. O greutate întîmpinată de cadrele didactice ale școlii în legarea învățămîn- tului de viață, de practică o constituie și slaba dotare a școlii cu material didactic. Este datoria secției de învățămînt și cul- tură a raionului Piatra Neamț, ca și a secției regionale de învățămînt și cultură să ia urgent măsuri pentru înzestrarea a- cestei școli cu material didactic necesar. ★ Școala medie din Bicaz este una din- tre cele 104 șeoli care experimen- tează instruirea practică în produc- ție. Brigada a cercetat modul în care este organizată de către școală, instruirea în producție la Fabrica de ciment, sprijinul pe care îl dă conducerea și sindicatul în- treprinderii, măsura în care organizația sindicală din școală mobilizează cadrele didactice pentru obținerea celor mai bune rezultate instructiv-educative în acest do- meniu. Este demn de subliniat interesul permanent pe care atît conducerea între- prinderii, cît și sindicatul din întreprin- dere, inginerii, maiștrii și muncitorii l-au acordat și-1 manifestă în mod susținut pentru organizarea practicii în producție, pentru desfășurarea ei în condiții bune. Fac instruire în producție elevii clase- lor VIII—X, ceea ce înseamnă un număr de aproximativ 200 elevi, la specialitățile : lăcătuși-mecanici, electricieni, mașini- unelte șl tehnologi-ciment. La instruirea în producție a elevilor conducerea întreprinderii a repartizat pe cei mai buni ingineri, tehnicieni și maiș- tri. Aceasta este o condiție esențială pen- tru obținerea celor mai bune rezultate. Dar preocuparea conducerii întreprinderii, a școlii și a organelor sindicale respec- tive nu s-a limitat numai la alegerea ca- drelor. Ea a cuprins și aspecte privind perfecționarea lor profesională și pedago- gică. Astfel, s-a organizat o comisie metodică ce urmărește să ajute, pe de o parte pe ingineri și maiștri la însușirea măiestriei pedagogice, iar pe de altă parte, pe pro- fesorii școlii în cunoașterea procesului de producție Ia care participă elevii. ★ Contractul încheiat între școală și în- treprindere, pe baza căruia se des- fășoară activitatea curentă de in- struire în producție, stabilește în mod ju- dicios sarcinile întreprinderii și ale școlii și măsurile ce trebuie luate pentru tradu- cerea lor în viață. In acest an școlar con- tractul prevede pentru întreprindere obli- gația asigurării locului de muncă pentru elevi, a cadrelor de specialiști, a utilaju- lui și materialelor necesare, iar școaîa se obligă să asigure frecvența regulată a ele- vilor la practică, instruirea lor în respec- tarea programului de lucru, a normelor de tehnica securității muncii și a păstrării avutului obștesc din întreprindere. Deo- sebit de importante sînt acele prevederi din contract care se referă în mod special Ia acțiunile comune ale școlii și întreprin- derii,’ în scopul educării elevilor în spi- ritul dragostei față de munca productivă, față de fabrică, față de clasa muncitoare și față de partidul ei. De exemplu, în con- tract se prevede organizarea unor activi- tăți comune pentru muncitori și elevi, ca: seri culturale și tehnice ; concursuri „cine știe meserie cîștigă", activități spor- tive, excursii și altele. Pentru a ne edifica asupra felului cum decurge instruirea practică în producție, am asistat la desfășurarea orelor de prac- tică cu elevii clasei a IX-a „A", speciali- tatea electricieni instalatori de lumină și forță. Lucrările s-au desfășurat în atelie- rul de întreținere al întreprinderii, sub conducerea tovarășului inginer Gh. Bu- linski. La lucrări au participat una din cele două grupe ale clasei, compusă din 15 elevi. Tema zilei a fost legarea în serie, în pa- ralel și mixt a receptorilor electrici. Fe- lul cum s-a realizat tema propusă a ofe- rit elevilor posibilitatea să înțeleagă și să deprindă efectuarea fiecărei operații în parte. Profesorul a demonstrat fiecare operație, după care elevii au lucrat indi- vidual și independent. La sfîrșit s-a veri- ficat fiecare lucrare. Ceea ce s-a oglindit în mod pregnant în timpul desfășurării practicii este perma- nenta legătură cu cunoștințele teoretice - Demonstrarea schemei de construcție a unul aparat de radio-recepție, la predarea cunoș- tințelor de electrotehnică in clasa a Xl-a. în special la fizică. Astfel, s-a apelat^ la cunoștințele elevilor privind legile lui Ohm și ale lui Kirchhoff. Elevii au avut Ia dis- poziție materialul necesar bunei desfășu- rări a lucrărilor. * Din discuțiile purtate cu directorul în- treprinderii, cu președintele sindica- tului, cu responsabilul cu învăță- mlntul pe întreprindere și cu alții s-a des- prins faptul că și Ia elevii, care inițial n-au dovedit interes deosebit față de munca practică, treptat și-au format o ati- tudine nouă față de această muncă. In legătură cu noua atitudine față de muncă a elevilor, este semnificativ faptul că la sfîrșitul anului școlar trecut s-au angajat în fabrică 20 de absolvenți ai școlii. Nici unul dintre ei n-a acceptat să se angajeze funcționar, deși întreprinderea le-a oferit și asemenea posibilități. Acești absolvenți lucrează azi în producție ca la- boranți, controlori de calitate etc. ★ Contribuția lucrărilor practice desfă- șurate în școală la legarea învăță- mîntului de viață, de producție, la formarea deprinderilor de a folosi în viață cunoștințele teoretice dobîndite Ia obiec- tele de cultură generală nu se ridică însă Ia înălțimea așteptărilor. Maistrul-instructor, tov. Ion Atanasiu, a fost lăsat să se ..descurce" de unul sin- gur. El n-a fost ajutat nici de conducerea școlii și nici de organizatorul grupei sin- dicale. In asemenea împrejurări este explica- bil de ce maistrul-instructor nu cunoaște, de pildă, modul în care trebuie să folo- sească programa școlară. Deși în planul său sînt arătate unele operații pe care elevii urmează să Ie execute, nu se in- dică piesele asupra cărora urmează să se execute operațiile respective. Trebuie să se înțeleagă că aceasta nu este o simplă omisiune de planificare, ci este o defi- ciență de conținut și de metodică ce afec- tează însuși scopul lucrărilor practice. Semnificativ pentru nivelul lucrărilor practice de atelier este și faptul că atît conducerea școlii cît și organizația sindi- cală n-a găsit necesar ca maistrul-instruc- tor să participe la activitățile . comisiei metodice. ir După cum se știe, în scopul familia- rizării elevilor cu principalele ra- muri ale industriei naționale, în pro- gramele școlare s-au introdus discipline noi, privind cunoștințe industriale, cunoș- tințe agricole, studiul mașinilor etc. în clasa a VII-a planul de învățămînt prevede predarea unor noțiuni de cunoș- tințe industriale. Cercetînd modul cum se desfășoară lecțiile de cunoștințe indus- triale, am găsit, de asemenea, deficiențe de care urmează să se ocupe îndeaproape atît conducerea școlii cît și organizația sindicală. Astfel, lipsindu-i manualul, tov. Ata- nasiu Ion a recurs la mijloace de infor- mare, de documentare învechite. Lecțiile Iui s-au rezumat la informații sumare a- supra aspectului geografic al problemelor respective, fără să se refere măcar la as- pectul tehnic și economic. De aceea, la majoritatea lecțiilor s-a vorbit elevilor despre unele ramuri industriale din țara noastră, arătîndu-se doar repartiția lor teritorială pe care elevii o cunoșteau din clasele anterioare. Ceea ce este și mai grav, este faptul că și aceste noțiuni sim- ple au fost date uneori în mod eronat. Organizația sindicală de la Școala me- cerea școlii în vederea orientării și legă- rii învățămîntului de viață, de producție, organizind diferite acțiuni menite să mo- bilizeze și să ajute cadrele didactice în această privință. Printre aceste acțiuni un Ioc însemnat îl ocupă cele care se referă la stabilirea unor legături strînse între profesori, pe de o parte șî ingineri, tehni- cieni și muncitori, pe de altă parte. Cola- borarea dintre organizația sindicală din școală și comitetul sindicatului de Ia fa- brica de ciment s-a răsfrînt deosebit de util în munca fiecărui profesor. Atît elevii cît și profesorii școlii, prin vizitele _ dese pe care le fac în fabrică, prin legătura nemijlocită pe care o au în timpul zilei de instruire în producție, prin participarea Ia manifestațiile culturale de Ia club, profe- sorii (și elevii de altfel) cunosc proble- mele de producție ale întreprinderii, stră- duința muncitorilor de a da produse tot mai multe șî de calitate superioară. Ei se bucură împreună cu muncitorii din între- prindere pentru fiecare succes obținut de aceștia în producție. In vorbirea curentă fabrica de ciment este denumită în școală „fabrica noastră". De remarcat că ace- lași interes îl manifestă șî muncitorii pen- tru școală. Deseori fruntașii în producție îi vizitează la școală pe elevii care fac in- struire practică sub îndrumarea lor, se interesează de situația lor Ia învățătură și de asemenea se bucură de succesele ob- ținute de elevi și de școală. Organizația sindicală din școală a cerut cadrelor di- dactice în consfătuiri de producție sau cu prilejul unor discuții organizate la sfîrși- tul interasistențelor, să folosească orice prilej pentru a spori interesul elevilor față de munca în producție. Pentru preocupa- rea profesorilor școlii în această direcție este semnificativ rezultatul obținut Ia un sondaj întreprins de brigadă la una din clasele a IX-a. Din cei 40 de elevi, care au fost întrebați ce profesie doresc să-și aleagă după terminarea școlii medii, 32 și-au manifestat dorința de a munci în fabrică. ★ Credem însă, că activitatea organiza- ției sindicale putea să fie mult mai largă și mai eficientă. Este de neîn- țeles cum activul grupei sindicale și în primul rînd organizatorul ej au putut să rămînă indiferenți față de lipsa de legă- tură cu viața manifestată în predarea unor obiecte de cultură generală. Esie_ ne- cesar să se lichideze această igno- rare, să se treacă la măsuri eficiente prin care organizația sindicală să mo- bilizeze pe fiecare învățător și pro- fesor în vederea realizării unei mai strînse legături a lecțiilor cu practica, cu pro- ducția. în acest scop grupa sindicală poate recurge la mijloace variate, cum ar fi : organizarea de interasistențe cu temă, ur- mate de scurte discuții care să ducă la concluzii practice : organizarea de simpo- zioane Pe temele diferitelor aspecte ale le- gării învățămîntului de viață, inițierea unor anchete Ia gazeta de perete și or- ganizarea cu multă chibzuință, și bineîn- țeles serios pregătite, a unor consfătuiri de muncă. în procesul educării elevilor în spiritul dragostei față de munca productivă, un rol însemnat îl are existența în cadrul școlii a secției serale în care învață mun- citori din fabrica de ciment. Organizația sindicală trebuie să ajute și pe viitor dezvoltarea relațiilor de în- tr-ajutorare stabilite între elevii cursuri- lor de zi și muncitorii-elevi de Ia secția serală. Preocupările ei în acest domeniu trebuie să pornească de la sprijinirea prin toate mijloacele posibile a ridicării nive- Pe marginea unui consiliu pedagogic învățăminte pentru noul trimestru analizînd mai departe problema, cadrele didac- tice și-au îndreptat atenția către propria lor muncă. Pornind tot de la problema învățăturii, cadrele didactice au discutat și diversele aspecte ale muncii educative. A fost subliniat faptul că dacă într-o clasă există un elev cu situația de corigent sau repetent acesta nu poate fi considerat numai un eșec al muncii instructive. El este în egală măsură un semnal de alarmă pentru calitatea muncii educative care a fost dusă cu acel elev. In consiliu s-a subliniat necesitatea ca pe trime- strul al II-lea cadrele didactice să privească cu mai multă seriozitate problema educației comu- niste a elevilor. S-a arătat că este necesar să se folosească forme de muncă educativă mai variate, mai convingătoare, care să aibă ecou în sufletul elevilor și care să le formeze cu adevărat senti- mente și convingeri comuniste. S-a arătat că din acest punct de vedere profesorii trebuie să folo- sească mai mult resursele pe care le oferă lecții- le predate în cadrul oricăror discipline. In strînsă legătură cu aceasta s-a pus accentul pe necesi- tatea unei mai strîuse legări a lecțiilor de viață, de realitățile construcției socialiste din țara noastră. Fiecare dintre cei care au participat la acest consiliu pedagogic, fiecare profesor a avut de tras învățăminte pentru îmbunătățirea muncii sale. Acum, în pragul unui nou trimestru, în pra- gul unei noi perioade de muncă școlară, fiecare din ei face proiecte cu privire la felul cum va munci în viitor avînd în vedere aceste învăță- minte. In pagina de față cîțiva profesori de Ia Școala medie nr. 16 „George Coșbuc“ ne vor vorbi tocmai despre ceea ce își propun să facă în cel de-al II-lea trimestru al acestui an școlar. Este un fapt obișnuit ca la sfîrșitul fiecărui tri- mesîru cadrele didactice să se adune în consilii pedagogice și să facă bilanțul activității depuse în perioada care s-a scurs, să analizeze re- zultatele muncii lor, să aprecieze valoarea, cali- tatea și eficiența metodelor de muncă folosite. Din acest ^>unct de vedere au apreciat impor- tanta consiliului pedagogic de analiză a muncii pe trimestrul I și profesorii de Ia Școala medie nr. tâ ..George Coșbuc" din București. Principalele probleme în jurul cărora au avut loc însuflețite dezbateri în cadrul acestui consiliu, propunerile care au fost formulate cu acest prilej, aspectele negative care au fost criticate, exemplele bune a căror însemnătate a fost subliniată au constituit tot atîtea jaloane care le-au arătat profesorilor cum să-și orienteze activitatea de viitor, care sînt obiectivele către care trebuie să-și îndrepte în mod deosebit atenția, cum să muncească. Astfel, în consiliu s-a discutat foarte mult des- pre situația elevilor la învățătură, așa cum au oglindit-o mediile încheiate la sfîrșitul primului trimestru. Din analiza situațiilor statistice rezulta că în școală există un număr destul de mare de elevi cu note mici. Au fost cercetate cu grijă cauzele pentru care nivelul de pregătire al unor elevi se află sub nivelul cerințelor. Unii profesori au încercat să explice existența numărului mare de note mici prin exigența sporită a cadrelor di- dactice. Dar această părere a fost bineînțeles, combătută, și s-a arătat, cum era și firesc, că exigența sporită nu a făcut decît ca notele să oglindească realitatea în ceea ce privește pregă- tirea elevilor și că, departe de a constitui o pie- dică în calea ridicării nivelului la învățătură al acestora, ea îi face să-și privească cu mai mult spirit de răspundere îndatoririle școlare. Așa că, • MIIWAH MINIM Miiim-i»t«i»«ic* Dacă pentru fiecare dintre ca- drele didactice care au luat par- te la consiliul pedagogic de ana- liză a muncii pe trimestrul I au rezultat sarcini și învățăminte de- osebite pentru activitatea ce urmează să o desfășurăm în tri- mestrul viitor, pentru mine, în ca- litate de director al acestei școli, consiliul pedagogic a fost valoros tocmai pentru că mi-a dat posibi- litatea să cunosc sarcinile și în- vățămintele care au revenit fie- cărui cadru didactic în parte. Discuțiile purtate în cadrul consiliului pedagogic mi-au atras încă o dată atenția că trebuie să mă ocup de toate problemele pro- cesului instructiv-educativ din școala noastră, avînd în vedere în primul rînd principala obliga- ție care-mi revine — aceea de a controla și de a în- în calitate de diriginte al cla- sei a Xl-a „B“ din școala noas- tră am ascultat cu atenție apre- cierile participanților la consi- liul pedagogic de la sfîrșitul trimestrului I, în primul rînd din punct de vedere al felului în care activitatea diriginților a influențat asupra rezultatelor obținute de către elevi. Mi-am dat seama că, de cele mai multe ori, acolo unde au fost relevate anumite deficiențe, anumite lacune, ele se datorau faptului că diriginții nu se ocu- paseră în mod deosebit de fie- care elev în parte și mai ales de fiecare dintre acei elevi care, încă înainte de încheierea tri- mestrului, lăsau să se întrevadă că nu ver obține rezultate bune. De aici am tras pentru mine concluzia că este necesar ca în trimestrul II să-mi schimb sti- lul de muncă și să-mi orientez atenția în special în această di- recție — a grijii pentru fiecare dintre elevii mei. încă din timpul vacanței am studiat cu atenție catalogul clasei mele și caietul, în care am adunat în- semnările de diriginte și mi-am alcătuit o listă cu elevii de care mă voi ocupa în trimestrul II în mod deosebit. Sînt în special elevi cu situația slabă la învă- țătură, elevi în a căror conduită există o lipsă sau alta, elevi că- rora va trebui să Ie dau o aten- ție deosebită. în trimestrul I am cunoscut druma activitatea la clasă a ca- drelor didactice. Și în munca de în- drumare și control există două obi- ective către care va trebui să-mi îndrept mai întîi atenția. Unui dintre ele este conținutul lecții- lor și respectarea programelor școlare. Problema aceasta a înde- plinirii prevederilor din progra- mele școlare nu a fost urmărită cu atenția cuvenită. Voi căuta să urmăresc în cel de al doilea tri- mestru măsura în care fiecare profesor înțelege esența progra- melor și respectă indicațiile pe care le cuprind. Nu este însă de- ajuns ca ceea ce se spune într-o lecție să fie foarte corect din punct de vedere strict științific. Pe lingă aceasta este foarte nece- sar ca și metodele de predare să fie bine alese, să ducă la însuși- rea cunoștințelor predate. Astfel, nivelul metodic al lecțiilor con- Am specificat chiar și în ce di- recție urmează să mă ocup de fiecare elev în parte. La unul din elevi, de exemplu, am no- tat : „Este superficial. Crede că nu are nevoie de matematică și fizică pentru că intenționează să se facă muzicolog. Trebuie să procedez cu el în așa fel în- cît să înțeleagă, să se convingă singur de ce este bine să fie te- meinic pregătit și la aceste dis- cipline, chiar dacă profesia pe care vrea să o îmbrățișeze pare a nu avea nimic comun cu ele". La o elevă am scris : „Se plimbă prea mult. Are preocupări străi- ne de școală. Trebuie să văd mai îndeaproape ce o preocupă, să găsesc metoda pentru a o deter- mina să înțeleagă utilitatea în- vățăturii și pentru a o face să-și dea seama că învățătura, munca, îți pot da cele mai înalte satisfacții". Aș putea înmulți exemplele. Pentru mulți elevi din clasa mea mi-am făcut ast- fel de însemnări. Dar, din păca- te, m-am oprit aici, la acest sta- diu de constatări și de propu- neri. N-am dat viață măsurilor pe care mi-am propus să Ie iau. De aceea în trimestrul al II-lea voi pomi în primul rînd de la aceasta, de la traducerea în via- ță a propriilor mele propuneri. Nutresc convingerea că astfel voi ajunge la rezultate bune. IA BUZEA stituie cel de-al doilea obiectiv pe care îl voi urmări în trimestrul II. Acestea sînt sarcini obișnuite, pe care și le propune să le îndepli- nească orice director de școală care dorește ca rezultatele mun- cii colectivului condus de el să fie cît mai bune. Le-am amintit însă pentru că socotesc că de buna lor îndeplinire va depinde de fapt, în ultima analiză, felul cum se va în- cheia cel de al II-lea trimestru în școala noastră. Le-am mai amin- tit și pentru că vreau să mă re- fer la modul cum îmi propun să le îndeplinesc. Forma cea mai obișnuită prin care un director de școală contro- lează și îndrumează activitatea cadrelor didactice o constituie a- sistențele la lecții. Asistențe la lecții am efectuat, conform unui plan detaliat, și în trimestrul I. Dar, după cura am văzut, ele nu au dus întotdeauna Ia rezultatele scontate. Aceasta se datorește și faptului că nu conduc această școală decît de puțină vreme și la început m-am străduit mai mult să cunosc profesorii cu care voi lucra. Am reușit să fac acest lu- cru într-o măsură mulțumitoare, între timp însă am neglijat une- ori îndatoririle mele obișnuite. Mi s-a întîmplat să asist la unele lecții și să nu critic cu suficientă tărie lipsurile observate în pre- darea lecției respective, să nu dau îndrumări destul de amănunțite. Aceasta a făcut ca unele lipsuri să persiste și să influențeze asu- pra rezultatelor cu care s-a înche- iat primul trimestru. Pentru tri- mestrul II îmi propun ca la fie- care lecție la care voi asista să merg însoțit de un profesor de specialitate, să fac observații mi- nuțioase și împreună cu profeso- rul respectiv să analizez temeinic și exigent întreaga desfășurare a lecției. O atenție foarte mare voi acor- da unor cadre didactice și mai ales unor diriginți care nu mani- festă suficientă conștiinciozitate în munca lor. în cele din urmă seriozitatea cu care se pregătesc elevii depinde de conștiinciozita- tea profesorului și tocmai de a- ceea socotesc că în această direc- ție un conducător de școală este dator să manifeste maximum de exigență. Prof. NISIRIUS PASCAL Analiza activității desfășurate de cadrele didactice din școala noastră în primul trimestru al a- cestui an școlar a constituit pen- tru organizația de bază P.M.R. din școala noastră un nou prilej pen- tru a privi în mod critic și auto- critic felul cum și-au îndeplinit sarcinile, un nou prilej pentru a desprinde învățămintele necesare orientării muncii ei în viitor. Principalul obiectiv către care ne propunem să ne îndreptăm a- lenția în trimestrul II este ridi- carea nivelului Ideologic al pro- cesului de învățămînt. Toți mem- brii colectivului didactic din școala noastră au fost cuprinși în diferite forme de învățămînt ideo- logic. Noi am urmărit îndeaproape felul cum se pregătesc cadrele di- dactice în cadrul acestor forme de învățămînt. Și am constatat că, în general, profesorii din școala noastră privesc cu serio- zitate și simț de răspundere ne- cesitatea pregătirii lor politice, înțeleg că nu pot face educație comunistă elevilor dacă ei în- șiși nu au un bogat bagaj de cu- noștințe din domeniul marxism- leninism. Astfel, profesorii se pregătesc cu regularitate pen- tru seminarii, își alcătuiesc conspecte, participă activ la dis- cuții. Din păcate, sînt însă cazuri în care activitatea desfășurată în această direcție se oprește aici. Sînt profesori care pot da răs- punsuri foarte bune în seminari- ile în care se discută diferite pro- bleme de marxism-Ieninism. Dar, la aceiași profesori, în ore, poți avea surpriza de a vedea că în conținutul lecțiilor predate de ei cunoștințele politice pe care și le-au însușit nu se reflectă de- cît într-o slabă măsură. De aceea, noi ne propunem ca pe viitor să urmărim, paralel cu pregătirea ideologică a cadrelor didactice, și modul cum aceasta va imprima un conținut ideologic, politic mai bogat lecțiilor lor. O altă problemă asupra căreia ne vom îndrepta atenția în tri- mestrul II va fi aceea a sprijinirii și îndrumării mai atente a activi- După cum s-a arătat și în con- siliul pedagogic de analiză a muncii pe trimestrul I, la înde- mîna cadrelor didactice stau numeroase mijloace pentru a contribui la ridicarea nivelului de pregătire a elevilor. Ei pot să se ocupe de îndrumarea stu- diului individual al acestora, pot organiza meditații și consultații, îi pot determina pe elevi să-și îndeplinească într-un chip mai conștiincios îndatoririle școlare colaborînd strîns cu organizații- le de tineret și cu părinții etc. Nu putem uita însă, niciodată, că principalul factor de care de- pinde ridicarea nivelului la în- vățătură îl constituie lecțiile, munca desfășurată de noi în clasă. Consider, de aceea, că. în primul rînd, trebuie să ne în- dreptăm atenția către ridicarea calității lecțiilor. Discuțiile purtate în consiliul pedagogic au avut în vedere și această temă. S-a vorbit mult despre necesitatea legării lecții- lor de viață, de practică, de rea- litățile construcției socialismu- lui din țara noastră și s-a ară- tat că respectarea acestei nece- sități are nu numai un însemnat efect educativ, dar că de ea poate să depindă însăși înțelege- rea cunoștințelor predate, mă- sura în care elevii le ascultă cu interes și le însușesc. Intr-adevăr, am observat acest lucru la propriile mele lecții și la proprii mei elevi. Iată, de exemplu, cînd am predat în ca- drul geografiei R.P.R., la clasa a Xl-a, despre apele din sectorul estic al țării, m-am îngrijit în- deosebi de acest aspect, al legă- rii cunoștințelor de viață, nu m-am mulțumit să dau numai unele date aride de geografie- fizică. Vorbind despre cursul lății organizației U.T.M. de către organizația de partid din școala noastră. Dacă unele acțiuni ale organizației U.T.M. nu au îost în- totdeauna reușite și eficiente con- siderăm că aceasta se datoreșle în parte și faptului că noi nu ne am ocupat îndeaproape de îndruma- rea ei. Pe viilor nu vom neglija să ne ocupăm de nici una din acțiunile organizate de utemiști. Ne propunem, de asemenea, să stimulăm și mai mult activitatea grupei sindicale din școala noas- tră. Grupa sindicală din școala noastră, care în primul trimestru nu a desfășurat o activitate sufi- cient de susținută va fi îndrumată să găsească forme eficiente pentru a veni în sprijinul îmbunătățirii procesului instructiv - educativ. „Rolul dirigintelui în antrenarea întregului colectiv al clasei”. „Ce s-a făcut pentru elevii rămași în urmă la învățătură?", „Munca in- dividuală cu fiecare elev în parte — mijloc pentru îmbunătățirea si- tuației la învățătură", iată numai cîteva teme care ar putea con- stitui obiectul unor consfătuiri de producție ale grupei sindicale în trimestrul II și prin care aceasta ar putea veni într-adevăr în spri- jinul ridicării calității muncii ca- drelor didactice din școala noas- tră. Avînd în vedere rezultatele la învățătură ale primului trimestru, care nu ne pot satisface, biroul or- ganizației de bază a cerut condu- cerii școlii ca în trimestru] II să urmărească, încă din primele zile, felul cum cadrele didactice se o- cupă de ridicarea nivelului de pregătire al elevilor rămași în urmă In acest scop, cu sprijinul și sub îndrumarea organizației de bază P.M.R. se va organiza în ca- drul școlii o comisie care va ur- mări această problemă. Datele adunate de către comisie vor fi dezbătute în cadrul unei ședințe de partid deschise, la care vor participa toate cadrele didactice. M. ZAMFIRESCU secretarul organizației de bază P.M.R. frumusețea cheilor și toancelor formate de ea în vreme ce stră- bate munții îmbrăcați în întu- necoase păduri de molid, m-am referit îndeosebi la construcțiile ce se datoresc muncii oamenilor din țara noastră conduși de partid. M-am referit la frumoasa depresiune a Dornei unde sînt numeroase izvoare minerale și unde își petrec acum concediul de odihnă oamenii muncii, despre Combinatul forestier de la Vatra Dornei, despre dezvoltarea in- dustriei de produse lactate, des- pre marele lac de acumulare de la Bicaz, despre hidrocentrala „V. I. Lemn", despre orașul Pia- tra Neamț, despre felul cum apele Bistriței potolite după ie- șirea din munți au început să fie abătute de om printr-un larg canal pe la Săvinești și Roznov — localități atît de importante astăzi prin industria lor — des- pre perspectivele ce se deschid utilizării cursului Bistriței pe care se vor putea construi mai multe hidrocentrale mici ce vor furniza un bogat volum de ener- gie întreprinderilor industriale. Astfel de date au făcut ca lecția să fie ascultată de elevi cu mult mai mult interes decît altele, să fie mai bine înțeleasă. După consiliul pedagogic am meditat mult la această proble- mă și am luat hotărîrea ca in trimestrul al II-lea să folosesc mai bine, cu mai multă grijă toate posibilitățile pe care ni Ie oferă fiece lecție din punct de vedere al legării ei de realitate și să contribui astfel, la mai buna pregătire a elevilor mei. MARGARETA NEAMTU Experiență în laboratorul de chimie al Școlii medii .Mihail Saaoveanu". EXPERIENȚA ^^>râ de chimie in clasa a d timp s-a pus un accent mai mare pe pregătirea analizelor în consiliile pedagogice ale școlilor la care participă toți acei factori care sînt chemați să contribuie la pregătirea și educa- rea ucenicilor; cadre didactice, președinți sau vicepreședinți de cooperative, conducerea uniunilor regionale. Prezența cadrelor cu munci de răspundere din uniuni și coopera- tive la ședințele consiliului peda- gogic este de mare folos pentru bunul mers al muncii de pregă- tire a tinerilor. Pe lîngă faptul că astfel iau cunoștință de rezul- tatele la învățătură, de participa- rea tinerilor Ia munca culturală, și de comportarea în școală a ele- vilor, cadrele de conducere ale cooperativelor pot aduce o con- tribuție însemnată în ceea ee privește îmbunătățirea instruirii practice a ucenicilor. Aceasta este cea mai bună formă prin care se realizează o mai bună colaborare între școală șl cooperative, între munca profesorilor ta cal-dră si munca de instruire practică din atelierele cooperativelor. în aceste zile în școlile U.C.E.C.O.M, se desfășoară șe- dințe ale consiliilor pedagogice unde să se analizeze temeinic mo- dul cum s-a desfășurat procesul de învățămînt și activitatea edu- cativ-cultiirală în prima perioadă a anului școlar. De asemenea, în luna ianuarie comitetele execu- tive ale uniunilor și cooperative- lor vor analiza mai ales modul cum decurge instruirea practică, disciplina și frecvența ucenicilor și felul cum a decurs calificarea la locul de muncă în anul 1961. Această analiză ce urmează a avea loc în școli, uniuni și coope- rative, trebuie să aibă ca ur- mare găsirea și generalizarea n- nor metode care să ducă la ridi- carea întregului proces de in- struire și educare al ucenilor și elevilor din cooperația meșteșu- gărească pe o treaptă tot mai înaltă GH. AUGUSTIN director al Direcției Cadre Muncă de perspectivă în școală (Urmare din pag. 1) cințe grave, că dovedește o mentalitate de mult depășită și mai ales că nu axe nici o perspectivă în munca de educa- ție. în cîte o școală directorul se p linge : unii din oamenii mei nu știu să lucreze, nu vor, nu se pricep etc. Desigur, este un lucru îngrijorător să ai în colectiv oa- meni care să nu se priceapă în muncă ori să lucreze fără pasiune, fără dra- goste. Asemenea lucruri nu pot rămîne fără urmări asupra procesului de instru- ire și educare a elevilor. Dar pricepe- rea, pasiunea, dragostea față de muncă pot fi dobîndite. De aceea le punem unor asemenea directori întrebarea fi- rească : ce măsuri ați luat, ce aveți de gînd să faceți ? De obicei răspunsurile Ia această întrebare sună cam așa : am asistat la lecții, i-am criticat, au fost citați și în consfătuiri- Sînt oare suficiente aceste măsuri ? Desigur că nu. Dar de lectura cadre- lor didactice, de preocupările lor de studiu, de informarea lor cu noutățile științifice de specialitate s-a preocupat directorul în cauză ? Aproape niciodată. Există colective în care „redamația“ ține locul criticii tovărășești, principiale, ceea ce dovedește că acolo mai dăinuie lacune serioase în conștiința unor cadre didactice. Asemenea situații dovedesc că direc a» rul a neglijat una din laturile esen- țiale din munca sa — îndrumarea te- meinică sub toate aspectele a cadrelor didactice pe care Ie conduce. Dar de ce oare acești directori de școli nu sesi- zează și asemenea probleme, de ce nu le rezolvă la timp ? Răspunsul e clar : pentru că acești conducători an pierdut busola perspectivei, rezolvă lucrurile de la o zi la alta. Asistă Ia o lecție și cri- tică acea lecție ; s-a comis o abatere — atenția este îndreptată spre lichidarea ei; a apărut o sarcină nouă — toate forțele spre rezolvarea acelei sarcini. Dar din toate acestea nu se trag con- cluziile necesare, nu se adoptă măsurile corespunzătoare. Or, este inadmisibil ca în organizarea muncii educative accen- tul să cadă doar pe rezolvarea treburi- lor zilnice. Lucrul e cu atît mai grav cu cît această stare a organizării mun- cii instructiv-educative se răsfringe di- rect asupra formării personalității ele- vilor. Așa se face că unii pedagogi a- jung să suspecteze elevii din clasa a X-a la o lucrare de control, să discute la dirigenție în ultimul an de școală lu- cruri care ar trebui discutate numai în primele clase etc. Tot din acest motiv unii din absolvenții școlilor noastre mai dovedesc o concepție greșită cînd e vor- ba de orientarea lor spre producție — ceea ce înseamnă de fapt că nu am iz- butit să le formăm conștiința perspec- tivei sociale, că nu cunosc atracția și satisfacția pe care o produce munca în folosul societății întregi. Procesul educației morale constă în , interiorizarea cerințelor morale comu- niste, în transformarea lor din cerințe exterioare elevului, în motive ale activi- tății ; elevul să ajungă la acel „tre- buie“ comandat interior. Acest lucru nu se poate realiza fără o muncă educativă cu perspectivă. Operațiile de cotitură in activitatea educativă se realizează mai ușor după o perioadă de întrerupere a activității sistematice, de pildă, după vacanță. La reînceperea activității, elevii intrind într-o nouă atmosferă, caracterizată printr-un sistem unitar de cerințe, so- lid în toate articulațiile lui și printr-o îmbunătățire sporită a conținutului ac- tivităților, sc dezbară mai ușor de ve- chile deprinderi și se angajează cu plă- cere într-o muncă nouă, cu perspectivă. Ca director într-o școală la care s-au manifestat în trecut asemenea lipsuri de orientare în perspectivă, sau pur și sim- plu ca director al unei școli, aș trece de îndată după începerea cursurilor ,1a apli- carea unui plan concret de perspectivă pentru fiecare clasă în parte și pentru colectivul didactic, constînd din trei părți — perspectivă imediată, perspec- tivă medie și perspectivă amplă, înde- părtată- Perspectiva imediată ar cuprinde: stabilirea unității de cerințe cu privire la punctualitate, ținută, curățenie, dis- ciplina în timpul lecției, potrivit ade- vărului că deprinderile de comportare civilizată sînt un abecedar al educației morale, estetice și fizice. Printr-un efort colectiv susținut, aceste deprinderi se pot forma în cel mult două săptămîni. După aceasta aș proceda la elaborarea altor obiective privind disciplina și în- vățătura, primele rămînind obligatorii. De asemenea în planul de perspectivă imediată aș prevedea studierea de către toate cadrele didactice a unor articole din presa pedagogică, legate de obiec- tivele amintite și discutarea lor cu în- treg colectivul sau în comisiile meto- dice. Perspectiva medie ar cuprinde stabi- lirea profilului intelectual și moral al elevilor în momentul dat și a nivelului pe care trebuie să-I atingă la sfîrșitul fiecărui an școlar, în fiecare clasă. (Spre realizarea acestui scop aș tinde sistematic, prin elaborare de sarcini precise pentru cîte 2—3 săptămîni, în cadrul perspectivei imediate). Tot aici aș include cunoașterea apro- fundată a programei școlare, a manua- lului și a metodicii de specialitate de către cadrele didactice care încă nu Ie cunosc pe deplin. Chiar dacă profeso- rul sau învățătorul respectiv este în primul an de învățămînt, pînă Ia mij- locul trimestrului II trebuie, neapărat să-și însușească manualul și metodica, la nevoie pe bază de conspecte contro- late. Ca perspectivă amplă, mi-aș propune să contribui la formarea unui colec- tiv didactic care să se caracteri- zeze printr-o înaltă pregătire ideo- logică și politică, obținută pe ca- lea frecventării regulate a cursurilor ideologice, a conspectării bibliografiei, a studierii presei etc., o desăvîrșită cu- noaștere a manualelor, metodicilor, pe- dagogiei etc., și priceperea de a orga- niza ore educative și alte activități cu mare eficiență educativă. Aș căuta în același timp ca toate cadrele didactice din școală să posede un larg orizont de cultură generală, spirit de ajutor reci- proc și un sever simț critic și autocritic, potrivit principiului enunțat de peda- gogia socialistă că atitudinea justă față de oameni constă în a-ți consacra toate forțele societății și a pretinde același lucru de la ceilalți. De asemenea mi-aș propune in pla- nul dc perspectivă amplă întocmirea de bibliografii de specialitate — metodică, pedagogică — colecții personale de ma- terial didactice, potrivit cu specificul o- biectului și al claselor Ia care lucrează fiecare profesor și învățător, instituirea unei depline unități de cerințe, stimă, încredere reciprocă, armonie, în cadrul colectivului. Și aș porni la lucru încet, cu răbdare și perseverență, avînd ajutorul organi- zației de partid și al grupei sindicale, colaborînd îndeaproape cu organizația de tineret și de pionieri, urmărind cu perseverență ridicarea eficienței activi- tății comisiilor metodice. în primul rînd trebuie să formăm in colectivele didactice o atmosferă sănă- toasă. Oamenii să vină întotdeauna Ia școală cu drag, cu plăcere, cu entuziasm, să știe toți că munca lor este apreciată la justa valoare, că primul criteriu de apreciere a unui om este munca Iui, că directorul conduce școala în spirit de dreptate, că nu permite vreunui chiu- langiu sau intrigant să facă rău cuiva. Și îndeosebi să fie convinși toți profe- sorii și pedagogii că directorul nu-și cruță forțele pentru bunul mers al șco- lii și face acest lucru cu modestie. A- tunci sînt sigur că dacă în anumite îm- prejurări i s-ar cere unui profesor „vino Ia miezul nopții la școală" — ar veni fără îndoială, din convingerea că dacă directorul îl cheamă, înseamnă că e nevoie de el și că trebuie să vină. Am insistat asupra rolului directoru- lui pentru că în bună măsură de el de- pinde coeziunea colectivului didactic. El este acela care poate și trebuie să vadă perspectiva întregii munci și să mobilizeze colectivul didactic pentru realizarea acestei perspective. Iar munca cu perspectivă a cadrelor didac- tice are ca efect, între altele, formarea și dezvoltarea simțului perspectivei so- ciale Ia elevi — calitate esențială a ca- racterului omului societății noastre. In plus caracterul omului în totalitatea Iui, nu se poate făuri decît printr-o muncă educativă organizată — o muncă de perspectivă. I. ROMAN lector I.P.C.D. — Iași Roadele Din prima zi de vacanță pionierii din Oradea s-au pregătit pentru concursul de săniuțe organizat de Casa pionierilor in ziua de 7 ianuarie. Doar fiecare vrea să ajungă primul la so- sire, să aibă cinstea de a ridica un om de zăpadă. Dar cîte acțiuni frumoase n-au pre- gătit cadrele didac- tice de la Casa pio- nierilor, pentru ca purtătorii cravatelor roșii să petreacă o vacanță „ca-n bos- me“. Prima zi de vacan- ță a fost deschisă de cercul micilor păpu- șari. Aceștia au pre- zentat in fața copii- lor piesa „Mașenka și ursul". De mult se pregătesc pionierii pentru acest specta- col. Tot în vacanță ei au prezentat și piesele : „Iepurele și vulpea" si „Gîscăne- lul". Diminețile de bas- me organizate la Casa pionierilor i-au purtat pe copii .in- tr-un decor feeric. Copiii au mai par- ticipat la o șezătoare de ghicitori, urmată de dans. Nici audi- țiile muzicale nu au fost uitate, căci ele vacantei sînt iubite de copii. Astfel pionierii au avut ocazia să ascul- te din cele mai fru- moase operete și opere. într-una din zilele vacanței pionierii au vizitat Muzeul regio- nal, întreprinderea „Poligrafia" și alte întreprinderi din o- raș. Sportul, atît de iu- bit de pionieri, nu a fost neglijat nici el în această vacanță. A avut loc un con- curs de tenis de masă, un concurs de probleme de șah (cine le dezleagă ?). Cel mai frumos au petrecut insă pionie- rii la Carnavalul din 6 ianuarie 1962. în tot timpul va- canței la dispoziția pionierilor a stat și cinematograful Casei pionierilor care pre- zintă multe filme frumoase pentru co- pii. Cu inimile pline de toate aceste bucurii, pionierii din Oradea pășesc în noul tri- mestru hotărîți să obțină rezultate mai bune la învățătură. AURORA ARDELEANU Casa pionierilor din Oradea La lucrări practice de desen proiectiv la Școala pro- fesională „23 August" din Capitală. im/Mwiii'.................'iuii-,' i .?„• oiwiiffliimiiiiiifimiWMIKIIIIIIIlIHlillilllfllliiilillllItiiM CONCURS Profesori, învățători, educatoare! AGENȚIA bucurești Valea Praho- Vă invită să participați la următoarele excursii: — La 13—14 ianuarie, ou trenul în toate stațiunile și O. N. T. CARPAJI cabanele de pe vei. — 7 zile la ham, pentru Cabana Di- învățarea și practicarea drumarea competenți. la 13—20 și schiului, sub în- unor instructori Plecările au loc 27 ianuarie 1962. — Cu prilejul aniversării Unirii Țărilor Romîne, O.N.T, Carpați în colaborare eu S. R. S. C. organizează o excursie cu autocarul la Iași, in zilele de 23—25 ianuarie 1962, Se vizitează localitățile de pe traseu, locurile și mo- numentele istorice care evo- că lupta dusă de poporul ro- mîn pentru Unirea Țărilor Romîne, precum și aspecte din viața și activitatea lui Alexandru Ion Cuza și Mi- hail Kogălniceanu. Informații șî înscrieri la Agenția din Calea Victoriei nr. 100, filiala din b-dul Re- publicii nr. 68 și filialele O.N.T. Carpați din orașele Călărași, Alexandria și Giur- giu. Institutul de mine „Gh. Gheor- ghiu-Dej' din Petroșeni, anunță scoaterea la concurs a următoa- relor posturi : Catedra de Matematici : 4 posturi asistent, Matematici superioare, Geometrie analitică și diferențială, pozițiile 17, 19, 20. 21. Un post șef de cabinet, poziția 22. Catedra de Electrotehnică i Un post șef de laborator, la laboratorul de Electrificări mi- piere, poziția 14. Catedra de Geometrie descrip- tivă și desen industrial : 2 posturi asistent, la disciplina Geometrie descriptivă și desen industrial, pozițiile 17, 18. Un post șef de cabinet, Geo- metrie descriptivă, poziția 19. Un post preparator, la discipli- na Geometrie descriptivă și sen industrial, poziția 20. Catedra de Limbi străine : Un post asistent, care să de- cu- noască o limbă străină pentru predarea limbii romîne studenți- lor străini, poziția 10. Catedra de Chimie și fizică : Un post șef de laborator, la laboratorul de Chimie, poziția 21. Un post șef de laborator, la laboratorul de Fizică, poziția 22. Un post asistent. Fizică gene- rală și nucleară, poziția 19. Un post preparator, la labora- torul de Chimie, poziția 23. Un post preparator, la labora- torul de Fizică, poziția 24. Catedra de Geologie : 2 posturi asistent, Geologie ge- eirogra- Un post preparator principal, la laboratorul de Geologie, pozi- ția 13. Un post preparator, la labora- torul de Geologie, poziția 14. Catedra de Mecanică aplicată : Un post asistent. Rezistența materialelor, poziția 14. Un post șef de laborator, la laboratorul de Rezistența mate- rialelor, poziția 15. Un post șef de laborator, laboratorul de Organe de șini, poziția 17. Un post șef de laborator, la ma- la laboratorul de Tehnologia meta- lelor poziția 16. Un post preparator principal, Mecanică teoretică, poziția 18. Catedra de Mecanică minieră : Un post șef de laborator, la laboratorul poziția 13. Un post de șef Mecanică minieră, de laborator, la laboratorul de Mașini și Trans- port minier, poziția 14. Un post șef de laborator, laboratorul de Termo-tehnică mașini de forță, poziția 15. la Și Un post preparator principal, la laboratorul de Mașini miniere, poziția 17. La concurs pot participa : Pentru funcția de asistent, per- soanele care funcționează în posturi de asistent, șefi de labo- rator sau șef de cabinet, prepa- rator principal sau preparator sau persoane din producție, care au diploma de de licență, de specialitatea postului și au exanien de stat, inginer etc., în corespunzătoare terminat stagiul Pentru funcția de șei de labo- rator, șef de cabinet, preparator principal și preparator, persoa- nele care funcționează în institu- țiile de învățămînt superior in posturi de șef de laborator, șef de cabinet, preparator principal și preparator sau persoane din producție, care posedă diploma de examen de stat, de licență, de inginer etc., în specialitatea corespunzătoare catedrei la care se ține concursul și au terminat stagiul la specialitățile unde sta- giul este obligatoriu. Persoanele care ticipe la concurs, termen de o lună prezentului anunț, tnl Institutului I doresc să par- vor depune în de la apariția , la secretaria- (Petroșeni, str. Institutului nr. 20), următoarele acte : copie legalizată de pe ac- tele de studii ; lucrările științifi- ce ale exemplar î canâidatului, într-un certificatul de carac- terizare a activității profesionale și sociale a candidatului, elibe- rat de instituția (întreprinderea) în care își are funcția de bază î certificatul de vechime în mun- că, eliberat de unitatea în care lucrează ; dovadă de efectuarea stagiului în producție ; memoriu de activitate didactico-științifică, semnat de candidat ; fie. Concursul va avea tilutul de Mine din str. Institutului nr. lună de la apariția munț. autobiogra- loc la Ins- Petroșeni, 20, după o prezentului Informații suplimentare se pot lua zilnic, de la rectoratul insti- ialităiile unde stagiul în la VIE ACTIVITATE SOCIAL în fiecare lună, cadrele didac- tice de la Școala medie „Ștefan Plavăț“ din Orșova se deplasea- ză cu brigăzile științifice din care fac parte în satele și comunele raionului, stau de vorbă cu țăra- nii muncitori, răspund numeroa- selor întrebări puse de ei. Acea- stă nouă formă de activitate a fost îndrăgită de profesorii de fizică, geografie, chimie, științe- le naturale, istorie, dornici să con- tribuie și pe această cale la pro- cesul de culturalizare a maselor, întrebările formulate de țăranii muncitori sînt discutate în ca- drul comisiilor metodice, pentru a găsi cele mai potrivite răspun- suri care, respectînd rigurozita- tea științifică, să fie pe înțelesul ascultătorilor. Sînt studiate în acest scop revistele de speciali- tate și tot ceea ce a apărut nou Noutăți în Biblioteca centrală pedagogică „IMPREUNĂ CU PĂRINȚII PREȘCOLARILOR11 Articolele cuprinse în această culegere sînt scrise de educa- toare, pe baza experienței lor în- delungate cu preșcolarii. G. I. Arhanghelskaia în arti- colul : „Să ajutăm familia să pregătească copiii pentru școală" povestește cum s-a desfășurat munca educativă cu copiii de 6 ani în grupa care se pregătește pentru școală. Autoarea trage concluzii interesante în urma experienței căpătate la școala 172 din Moscova cu grupa pre- gătitoare pentru școală. Activita- tea educatoarei Arhanghelskaia a dat rezultate frumoase. Toți copiii grupei intrînd în clasa I învățau cu succes, iubeau munca, erau atenți cu cei bătrâni, cu to- varășii lor și, de regulă, disci- plinați. Autoarea și-a propus să lămu- rească o serie de probleme foar- în domeniul respectiv, alegîn- du-se și materialul didactic ade- cvat : hărți, planșe, mulaje, apa- rate și dispozitive. în expunerile lor, profesorii țin seama de problemele care fră- mîntă satul în care poposesc, dînd exemple din realizările gos- podăriilor colective și ale înto- vărășirilor. Astfel interesul as- cultătorilor crește continuu, iar brigăzile științifice sînt așteptate cu nerăbdare. Țăranii muncitori din satele vizitate de brigada științifică manifestă dorința de a cunoaște cît mai multe în le- gătură cu experiența înaintată în sectorul agrozootehnic — noi- le metode cu ajutorul cărora se obțin recolte mai bogate, se cresc animale mai frumoase și de mai mare productivitate, pomii fruc- tiferi devin mai roditori. te importante pentru educatoare și părinți, cum sînt învinge- rea neatenției, a neascultării și încăpățînării unor copii. Ea a- cordă o atenție specială formă- rii la copil, în procesul muncii just organizate, a inițiativei, a atitudinii corecte față de sarci- na primită. I. N. Vinogradova în articolul: „Educația cinstei și a adevăru- lui" consideră că adesea rădăci- nile comportamentului necinstit al unor oameni maturi trebuie căutate în copilăria lor și sînt un rezultat al educației nejuste, al greșelilor permise de către părinți. Pentru oricine este clar, că pentru a crește copilul în spiritul cinstei și al dragostei de adevăr, părinții și educatorii trebuie ei înșiși să fie un exem- plu de comportament moral. Dar, uneori, părinții, muncitori cinstiți care nu admit minciuna, pierd din vedere lucrurile mă- runte. OBȘTEASCĂ Dar brigada științifică nu este singura formă de activitate cul- turală a învățătorilor și profeso- rilor din Orșova. Ei fac parte din corul și brigada artistică a casei raionale de cultură, iar echipa de teatru a școlii, după succe- sele repurtate cu piesele „Tita- nic Vals" de Tudor Mușatescu și „Conul Leonida față cu reac- țiunea" de I. L. Caragiale, repe- tă acum piesa „Neamurile11 de Teofil Bușecan. Cadrele didacti- ce de la școala noastră se vor strădui ca în noul an să între- prindă acțiuni tot mai interesan- te și variate menite să contri- buie la opera de culturalizare a maselor. FLORICA MAGERIU Orșova Vinogradova povestește despre greșelile de acest gen și urmă- rile lor. In articolul „Despre educația muncii la copiii mtci“ Borisova R. M. pornește de la premiza că dezvoltarea fizică a copilu- lui de 5 ani, coordonarea miș- cărilor lui, în special capacitatea de a face mișcări mai precise, mai subtile și chiar dezvoltarea intelectuală se ridică la un ni- vel foarte înalt în comparație cu vîrstele anterioare. Pedagogii, părinții observă acest salt în dezvoltarea generală a copilului, de care este important să se ți- nă seama atunci cînd facem educația muncii la copiii de vârstă preșcolară. Studierea acestei culegeri va fi deosebit de utilă educatoarelor din grădinițe și învățătorilor din primele clase. VICTORIA POPOVICI Cadrele didactice membre ale cercului de plastică „Iota An- dreescu" au efectuat în ultimele luni numeroase vizite de docu- mentare, In întreprinderi, pe șantiere, in narile unități ale agri- culturii socialiste. Din aceste vizite s-au înapoiat cu numeroase schițe și picturi. Mă una dintre acestea : „Șăptier naval de prof. NUNA STGPARU" 0 RODNICĂ SESIUNE DE COMUNICĂRI STIINEIEICE — Din activitatea Societății de științe istorice și filologice — Cea do a treia sesiune metodico- științifică a Societății de științe istorice și filologice s-a desfășurat recent la Ploiești, cu participarea unor reprezentanți ai organelor de partid și de stat și a unui mare număr de cadre didactice univera- tare și din învățămîntul de cultură generală, cercetători științifici, mem- bri activi ai filialelor societății. Scopul principal al societății fiind îndrumarea și sprijinirea muncii de cercetare științifică, îndeosebi a profesorilor din învă- țămîntul mediu și elementar, prima problemă supusă discuției a fost metoda de cercetare științifică în domeniul istoriei și al istoriei lite- raturii, în lumina muncii desfășu- rate în acest sens de membrii so- cietății. Atenția parlicipanților a fost orientată spro aceste probleme încă do la început, în ședința plenară de deschidere. După cuvîntul de salut din partea condu- cerii Ministerului Învățămîntului și Culturii, rostit de Iov. Petre Dră- goiescu, președintelo Consiliului superior al școlilor, s-a trecut la lu- crările propriu-zise ale sesiunii pre- zentîndu-so trei referate: „Metoda d« cercetare în istoria literară", prezentat de acad, prof. Tudor Vianu, „Orientarea muncii știin- țifico în domeniul istoriei literatu- rii romîne", prezentat de Ion Si- micnescu, cercetător științific prin- cipal Ia Institutul de istorie al Academiei R.P.R. și „îndrumări privind munca do cercetare în domeniul istoriei", susținut de Ni- chita Adăniloaie, cercetător știin- țific principal la același institut și alcătuit în colaborare cu Elvira Preda, secretar științific al Secției de istorie a Societății. Mulți dintre participanții Ia dis- cuții au arătat marea utilitate prac- tică a dezbaterilor asupra metodei de cercetare științifică și au propus popularizarea largă în rîndurile membrilor societății a celor trei referate, care s-au ocupat cu a- ceastă problemă. Referatele au avut meritul, subliniat și în ca- drul discuțiilor, că au examinat multilateral și temeinic cerințele muncii științifice. întemeiat pe bogata sa experiență, acad. prof. Tudor Vianu a evidențiat principa- lele însușiri ce se cer unui cercetă- tor științific în domeniul literaturii, precum și elementele caracteristice ale muncii de cercetare în acest domeniu — importanța continuită- ții activității de cercetare, studiul în bibliotecă și necesitatea culturii filologice pentru cercetătorul li- terar. Au fost evidențiate totodată trăsăturile specifice ale activității pe acest tărîm — analiza și sinteza fenomenului literar, problemele is- toriei și criticii literare etc. Referatul prezentat de Dan Si- mionescu a reliefat condițiile su- perioare în care se poate realiza azi, în țara noastră, informarea ști- ințifică a cercetătorilor, felul cum este asigurată documentarea la zi în legătură cu orice subiect de is- torie a literaturii romîne, după care a arătat etapele ce sînt de parcurs în elaborarea științifică a cercetătorilor. O expunere asemă- nătoare au făcut Nichita Adănt- loaie și Elvira Preda în ce pri- vește cercetările de istorie. Merită să fie menționată orien- tarea spre cercetări do interes actual, vădită în comunicările pre- zentate în ședințele de lucru pe secții — la secția de istorie : „Răsunetul revoluției din 1848 în regiunea Ploiești" do N. Simache și „Greva generală do solidaritate a muncitorilor din Tîrgu Mureș — iulie 1934" do Maria Turzai — Tg. Mureș, iar Ia secția de filolo- gie : „Concepția democrată despre literatură în prima etapă a activi- tății Iui Ibrăileanu“ de I. D. Lăudat — Iași, „Mijloace artistice în anali- za psihologică la Liviu Rebreanu" de Ștefan Munteanu — Timișoara, „Creația poetică orală a minerilor" de Ion Iliescu — Deva și „Conside- rații asupra conflictului dramatic în teatrul romînesc contemporan" de George Gană — București. Dintre acestea au suscitat un interes deo- sebit lucrările: „Creația poetică orală a minerilor" — prin noutatea ei — și „Răsunetul revoluției din 1848 în regiunea Ploiești" — dato- rită opiniilor diferite care s-au afirmat în cursul dezbaterilor. Potrivit observațiilor făcute, pe bună dreptate, do unii vorbitori, actuala sesiune ar fi dat rezultate și mai bune, dacă în cadrul comu- nicărilor secției de filologie ar fi fost abordate nu numai subiecte de literatură, ci și de limbă și dacă referatele despre metodele de cercetare științifică ar fi făcut re- comandări și în legătură cu munca de culegere și studiere a folcloru- lui, domeniu spre care mulți mem- bri ai societății se simt atrași, dar în care nu toți stăpînesc în bune condiții metoda și tehnica respec- tivă. Cum munca de cercetare știin- țifică trebuie să ducă pînă Ia urmă Ia îmbunătățirea activității didac- tice a profesorilor, au fost organi- zate în cadrul sesiunii lecții de- monstrative, la care au asistat pro- fesori veniți din toate colțurile țării. Ne vom opri cu precădere la două lecții, una de romînă, alta de istorie, organizate la secțiile serale ale școlilor medii, ținînd seama că în acest domeniu metodica de predare este în plin proces de elaborare. La clasa a Xl-a serală a Școlii medii nr. 1, prof. Elena Popescu a predat lecția „Alexandru Sabia — viața și opera". Folosind o schemă expusă de Ia începutul orei, profe- soara a urmărit drumul vieții și creației lui Sabia. Lecția s-a înca- drat în timp, permițînd fixarea cu- noștințelor — verigă esențială a lecției mai ales la cursurile serale. Discuțiile în lecție au relevat faptul că în cadrul expunerii și analizei nu au fost evidențiate su- ficient trăsăturile realist-soeialiste ale operei lui Sahia, ceea ce ar fi permis elevilor să urmărească evo- luția acestei metode de creație, ge- neralizată acum în epoca biruinței socialismului în patria noastră. De asemenea s-a subliniat ca un ele- ment negativ al lecției folosirea doar a cîtorva elevi, atît la verifi- carea cunoștințelor, cît și la fixare. Bine orientată ideologic și cu o structură metodică adecvată a fost lecția „Răscoala din 1784 în Transil- vania'' , ținută de prof. Paul Popescu, Ia clasa a Xl-a serală. Au fost anali- zate cauzele economieo-sociale care au dus la răscoală fiind apoi pre- zentate fazele mai importante ale răscoalei. Insuficient s-a insistat însă asupra cauzelor înfrîngerii răs- coalei. Trebuia să se dea mai multă atenție fixării cunoștințelor. Cu toate acestea lecția, bine închegată și expusă cu patos, și-a atins scopul. Lecțiile au arătat utilitatea schimbului do experiență, fie între profesorii din întreaga țară, fie, mai limitat, între profesorii dintr-o localitate. în ultima zi a sesiunii, condu- cerea societății a organizat o con- sfătuire cu delegații filialelor din întreaga țară. Conf. univ. Emil Boldan, secretarul general al So- cietății de științe istorice și filo- logice, a prezentat un referat asu- pra activității desfășurate do filia- lele din întreaga țară, făcând apre- cieri asupra realizărilor și deficien- țelor din munca acestora. Cuvîntul delegărilor a relevat metode interesante de activitate, dar a scos la iveală și unele lip- suri care urmează a fi lichidate." Interesant este astfel, pe lima*" exemplelor pozitive, sprijinul acor- dat activității științifico de Secția de învățămînt și cultură din Sibiu, care consideră redactarea unor comunicări pentru societățile ști- ințifice drept muncă în cadrul obli- gațiilor metodice ale cadrelor di- dactice. în discuții s-a arătat, do aseme- nea, necesitatea unei strînse cola- borări între filialele societății și secțiile de învățămînt. Delega. ! filialei București a arătat că, ’î acord cu Secția de îm ățânunt a Capitalei, a fost organ-zîță la > ceputul anului școlar o - ■ comună a filialei cu r f cercurilor pedagogice, :n swptsl *1- cătuirii planului de com^nkări pentru stabilirea unei na: -Irinoc colaborări. Profesorii participanți ia somu- nea de comunicări au făcui de ase- menea propuneri interesante, me- nite să îmbunătățească activitatea societății în general și a filialelor în special. Schimbul de experiență a arătat utilitatea sesiunilor metodico-știin- țifice interregionale, care stimu- lează cercetarea științifică a cadre- lor didactice, ceea ce duce și la ridicarea nivelului ideologic și me- todic al muncii lor la catedră. Buna desfășurare și succesul se- siunii metodico-științifice de Ia Ploiești se datorează sprijinului și îndrumării permanente date So- cietății de științe istorico și filolo- gice do către organele centrale de partid și de stat, precum și modu- lui în care comitetul regional ri orășenesc P.M.R., organele locale do stat și comitetul filialei gazdă au rezolvat problemele organizato- rice ale sesiunii. Lector univ. MIRCEA BRAȚULU Prof. MIHAIL DRAGOMIRESCU