Proletari din toate țările, jtniți- văj iiivnîiiminrului Organ al Ministerului tnvâlâminhihii $i Culturii $i al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâtâminl Cultură Anul XIII nr. 642 vineri 5 ianuarie 1962 In zilele vacanței, pe patinoare este întotdeauna o mare afluență de elevi mijlocul cadrelor didactice timpăna dintre ani sînt ■momente care se trăiesc ■•osebită intensitate. Atunci ■ din noi, ascultînd cu ră- ' întretăiată ultimele ■tasprezece bătăi de inimă ale ^pului ca're se stinge, face bi- Jrantul celor împlinite, se gîn- i dește la viitor. Toate acestea există de mult de tot dar au că- pătat în anii din urmă semnifi- cații noi. In zilele noastre, la răscrucea dintre vechiul și noul an, fiecare are să-și spună în- făptuiri negîndite în trecut, fie- care își poate permite cele mai înaripate proiecte... Și tot atunci, cu paharele pline, se fac cele mai sincere urări. Am avut ocazia să întîmpinăm noul an în mijlocul cadrelor di- dactice dintr-un raion din Capi- tală. Erau acolo profesori, învă- țători, educatoare — mai tineri, mai vîrstnici. în jurul imensu- lui pom de iarnă, după tradiție, s-a toastat pentru un an bun, pentru pace și bunăstare. — La începutul noului an ni se îndreaptă gîndurile, în mod firesc, spre cel care a călăuzit pașij noștri, spre cel care ne-a făcut posibilă o viață nouă și fericită : Partidul Muncitoresc Romîn — toastează tov. Con- stantin Pîrvu, vicepreședintele Sfatului popular al raionului V. I. Lenin, urînd din partea co- mitetului executiv și din partea secției de învățămînt noi suc- cese în munca de instruire și fcducare a tinerei generații. L — Aș vrea să ridic paharul și »să urez dascălilor noștri ani mulți și fericiți, să urez din cresc tinerele mlădițe ale pa- triei, celor ce ajută în munca de educare a unui om nou, con- structor al socialismului — toas- tează din partea utemiștilor și a pionierilor, primul secretar al comitetului raional V. I. Lenin. ...Lor, educatorilor, le-au fost exprimate aici ca și în toate șco- lile din țară, acolo unde s-a săr- bătorit noaptea anului nou — cele mai curate și mai sincere urări. Reporterului îj este dat să facă indiscreții și să dezvăluiască pu- blic parte din năzuințele, din gîndurile oamenilor spuse de fie- care încet, numai pentru sine, în acel ceas de noapte. Profesorul Petre Marcu, direc- torul Școlii elementare nr. 136 a fost primul pe care l-am con- vins să ne mărturisească gîndu- rile sale : — Anul nou a găsit împreună pe majoritatea membrilor colec- tivului pedagogic de la școala noastră. Sîntem în jurul acele- iași mese. Ce am putea să dorim mai mult în noul an decît să fim strîns uniți, să facem front co- mun pentru ca de acum înainte să obținem rezultate și mai bune în procesul instructiv-educativ. La una din mesele cele mai mari am întîlnit-o pe profesoara Elisabeta Vîntu, de la Institutul pedagogic de învățătoare, încon- jurată de nu mai puțin de alți 15 invitați. Erau membrii fami- liei și membrii unei alte familii mai mari pe care profesoara a crescut-o cu drag an de an : ele- vii și elevele ei ajunși astăzi pro- 8 pagini 25 bani Răspînditori ai culturii în mase Peste 160 de cadre didactice din Satu Mare fac parte din colec- tivele de conferențiari ale S.R.S.C., din brigăzile științifice sau din conducerile universităților mun- citorești din oraș. Expunerile fă- cute cu prilejul deplasărilor la în- treprinderi sau în comunele din raion contribuie la răspîndirea ști- inței și culturii în mase, la lăr- girea orizontului cultural și la e- ducația multilaterală a oamenilor muncii. Propaganda prin conferin- țe desfășurată de către profesori a adus o contribuție prețioasă la colectivizarea întregului raion. In luna decembrie programul de activitate al sălii culturale a sin- dicatului a cuprins cîteva acțiuni educative interesante. La 10 de- cembrie profesoara Filimona Oșa- nu a deschis lectoratul muzical cu prima temă „Muzica și elementele ei de expresie", după care filar- monica de stat „Glinka" din Satu Mare a susținut un concert. Lec- toratul mai cuprinde, printre alte- le, temele „Muzica romînească înainte de 23 August", „Dezvolta- rea muzicii romînești în anii pu- terii populare" etc. Biblioteca sin- dicatului a organizat în cursul lu- nii decembrie o seară literară pen- tru elevii școlilor medii cu titlul „Figura comunistului în literatura noastră noua", iar pentru cadrele didactice simpozionul literar „Re- publica în literatură", Ia care și-au dat concursul profesori de limba Șl literatura romînă. De asemenea și al elevilor ca să sărbătorească revelionul împreună cu profesoara lor. — Mi se umple inima de bucu- rie cînd mă aflu în mijlocul ce- lor dragi. După cum vedeți fa- milia mea este mare. Ce îmi do- resc ? Ca ea să fie și mai mare, ca de pe băncile institutului nos- tru să plece șj anul acesta o pro- moție de absolvenți bine pregă- tiți care să fie, acolo unde vor fi repartizați, exemplu în muncă. Și gîndurile profesoarei Vero- nica Popescu, dirigintă a unei clase a Vil-a de la Școala ele- mentară nr. 135 se îndreaptă că- tre elevii ei. — Anul acesta mă voi des- părți de elevii mei. După absol- virea școlii ei vor pleca spre șco- lile profesionale, spre școlile me- dii. Drumurile pe care și le vor alege și felul în care vor păși mai departe în viață sînt preocupări de frunte ale dirigintelui. Aș vrea ca și în anul viitor să mun- cesc în așa fel cu elevii mei în- cît fiecare să devină un om de nădejde. ...Iată numai cîteva din gîndu- rile pentru noul an arătate pen- tru cele douăsprezece bătăi de inimă ale vechiului an și prima bătaie a noului an. Elevii și pionierii au întîmpi- nat și ei noul an petreeînd. In numeroase școli bucureștene s-au organizat revelioane ale elevilor. La Școala medie nr. 21 s-a des- fășurat, în noaptea de Anul Nou, revelionul comun al elevilor din școlile medii nr. 1, 21 și 31. Pro- In școala tot în cursul lunii decembrie s-a desfășurat ciclul de filme docu- mentare „R.P.R. în construcție", iar sala culturală a sindicatului a găz- duit serbarea pomului de iarnă pentru copii, carnavalul pionieri- lor și revelionul cadrelor didac- tice. Comitetul sindicatului învăță- mînt din Satu Mare se preocupă îndeaproape și de organizarea u- nor interesante activități pentru e- levi, pentru școlari de vîrstă mică, în sala culturală a sindicatului ru- lează filme de desene animate, iar pentru pionieri și școlari filme documentare și jurnale de actuali- tate. Săptămînal pentru elevii cla- selor VI1I-XI, înaintea unor filme educative, au loc scurte expuneri făcute de profesorii de pedagogie din oraș pe teme ca, de pildă: „Cum să ne alegem profesiunea", „Norme de comportare civilizată", „Despre dragoste, prietenie, tovă- rășie" etc. Corul sindicatului, pregătește noi piese programîndu-și pe 1 unele concerte în regiune, schimb de experiență cu < sindicatului învățămînt din dea. în puțină vreme a’ături lîngă un corul Ora- i de cor, de orchestra semisimfonică și de formația de teatru, sindicatul de învățămînt din Satu Mare își va mări numărul formațiilor artistice amatoare cu o echipă de dansuri și o lui a lui Ștefan In Tîrgu-Neamț Școala Domnească în anul 1852. O care datează de la rea sa stă drept se afla ridicată inscripție înființa- mă'rtu- rie pe frontispiciul școlii. Aici a învățat și Ionică a lui Ștefan a Petri, după ce a luat primele lecții de la das- călul „bădița Vasile" în pridvorul bisericii din Hu- muleștii Neamțului, sat așe- zat îm apropierea tîrgului „de treci Ozana de cea parte". Nu de mult cineaștii noș- tri au strîns material docu- mentar pentru filmul „Ion Creangă". Copiii școlii nr. 2 despre care mi-am propus să scriu aceste rinduri, au fo- losit drept cadru pentru acest film. Dacă astăzi, ar veni din nou cineva să caute vechea școală, cu greu ar mai recu- noaște-o. Din școala lui Io- nică n-a mai rămas decît in- scripția de pe frontispiciu. Ea a fost complet renovată. Prin grija partidului și guvernului, s-a alocat suma de peste 100.000 Ies cu care s-au făcut multe transfor- mări școlii. S-au schimbat brigadă artistică de agitație. N. BURCEA Ionică, a Petri dușumelele vechi cu parchet, S-au făcut tencuieli noi, sobe de teracotă, geamuri și uși noi, s-a schimbat instalația de lumină care lăsa mult de dorit. După începerea anului școlar la îndemnul directoa- rei Victoria Ștefan și a ca- drelor didactice, comitetul de părinți a continuat să înfrumusețeze localul. S-au cumpărat covoare, perdele, draperii de catifea, tablouri etc. De asemenea, acum în va- canța de iarnă, pentru a se menține curățenia în școală, tot cu ajutorul părinților s-a făcut prin muncă voluntară un pavaj, care înconjoară clădirea și se prelungește pînă la poarta școlii. în noul . trimestru copiii vor intra într-o școală mai frumoasă, vor învăța în clase curate cu bănci noi. cu perdele și covoare. Cită deosebire între loca- Iul vechi în care Creangă și localul care învață copiii tăzi! a învățat modern în noștri as- R. C. ALEGERILE SINDICALE IN ȘCOLI Atenție sporită problemelor în perioada Care a trecut de la alegerea sa, comitetul sindicatului muncitorilor din învățămînt din orașul Suceava a obținut o sea- mă de suetese. Sprijinul său s-a făcut simțit în îmbunătățirea pro- cesului instructiv-educativ, în îm- bogălirea experienței pedagogice a cadrelor didactice, în îmbunătă- țirea condițiilor de viață și de muncă ale acestora. In anul școlar 1960—1961, în toate școlile din 0- râș procentul de elevi promovați a fost mai mare față de anul ante- rior. Rezultatele cele mai bune le-au obținut școlile medii nr. 1 și nr. 2 și școala pedagogică. Frec- vența s-a îmbunătățit cu mult a- nul acesta. La școala din Ițcani, de pildă, frecvența a înregistrat procentul maxim : sută la sută. Un rol însemnat în lichidarea ab- sențelor l-au avut învățătorii, pro- fesorii și diriginții claselor, care au făcut vizite la domiciliul elevi- lor, au tinut o strînsă legătură cu părinții, au verificat cu atenție motivările. Apreciind progresele înregistra- te în munca comitetului sindica- tului față de anii trecuți, confe- rința care a avut loc recent, cu prilejul dării de seamă și a a- legenlor sindicale, a scos însă !a iveală, în spirit critic și autocri- tic. unele, deficiențe. Atît darea de seamă, cît și participanții la dis- cuții au subliniat faptul că rezul- tatele ’dobîndite de comitetul sin- dicatului puteau fi și mai bune dacă acesta ar fi stabilit centrul de greutate al întregii sale activi- Grija pentru condițiile activității social-culturale C©^.ESIP©INIDEINITA profilului lor moral de construc- tori ai societății comuniste". Și comitetul sindicatului mun- citorilor din învățămînt din ra- ionul V. I. Lenin a prezentat de curînd în fața membrilor de sindicat darea de seamă asupra activității sale pe perioada 1 martie 1960 și pînă în prezent, în cadrul conferinței s-a subli- niat contribuția pe care și-a adus-o comitetul sindicatului în sprijinirea procesului de învă- țămînt, în munca de ridicare a nivelului profesional al cadrelor didactice și felul cum și-a înde- plinit sarcinile ce i-au revenit în domeniul social-cultural. S-a evidențiat grija deosebită manifestată de comitetul sindica- tului pentru condițiile de muncă și de odihnă ale cadrelor didac- tice. Aceasta s-a vădit puternic în activitatea desfășurată pe linia asigurărilor sociale. Bugetul de asigurări sociale a fost gospo- dărit cu simț de răspundere. în fiecare lună au avut loc ședințe de analiză și de instructaj cu activiștii din comitetele de secții și cu delegații cu asigurările so- ciale din grupele sindicale. Exi- gența cu care s-a lucrat în acest domeniu a făcut posibilă preve- nirea îmbolnăvirilor, reducerea zilelor de incapacitate de muncă. Cu multă atenție s-a procedat și la distribuirea biletelor de odihnă și de tratament. Datorită acestui fapt, atît cele 40 de bilete pentru odihnă cît și cele 67 de bilete pentru tratament au fost distribuite celor mai indicați membri de sindicat, care au fost proouși de grupele sindicale. Pentru cunoașterea frumuse- ților patriei și a realizărilor re- gimului democrat-popular, comi- tetul sindicatului a organizat excursii în Capitală și în dife- rite ‘localități din țară. Cadrele didactice au vizitat Cheile Dîm- bovicioarei. Castelul Bran, Si- naia, Piatra Neamț și alte- le. Pentru documentare, s-au făcut vizite la Institutul de fizică atomică, la „Casa Scînteii" și la Palatul R. P. Romîne. Comitetul sindicatului a depus o muncă susținută pe linia îmbu- nătățirii muncii cultural-educa- tive. La nivelul sindicatului au fost organizate formații artistice care, prin programele prezen- tate, au reușit să satisfacă în bună măsură exigențele membri- lor de sindicat. Tot pe linia intensificării mun- cii culiural-educative —■ așa cum tăți în grupele sindicale, acolo unde se desfășoară de fapt activi- tatea fiecărui membru de sindicat. Dacă organizatorii de grupă at fi fost instruiți temeinic și contro- lați în muncă, dacă s-ar fi bucu- rat de un sprijin concret din par- tea comitetului sindicatului — au arătat participanții la conferință — desigur că ei s-ar fi descurcat cu competență în sarcinile ce le reveneau. Așa însă în ri- nele școli, organizatorii grupelor sindicalo n-au realizat o colabo- rare strînsă cu conducerea, iar o seamă de acțiuni privind sprijini- rea procesului de învățămînt au fost organizate mai mult pe linie administrativă și, uneori, n-au dat rezultatele scontate. Un exemplu concludent în această direcție îl constituie acțiunile menite să ducă la ridicarea măiestriei pedagogice, la îmbunătățirea calității lecțiilor. Așa cum s-a arătat în cadrul adu- nării generale, organizatorii gru- pelor sindicale din unele școli nu s-au ocupat în suficientă mă- sură de studierea și generalizarea experienței pozitive, de sprijinirea cadrelor didactice tinere. în raza de activitate a comite- tului sindicatului există desigur numeroase grupe sindicale care dețin o experiență bună în orga- nizarea consfătuirilor de muncă. Consfătuirea care a avut loc la școala pedagogică pe tema ridi- cării calității muncii didactice a constituit un sprijin prețios pen- tru profesori. Același lucru se poate spune și despre consfătuirea tulul a organizat conferințe pe teme, cum sînt : „învățătura marxist-leninistă despre școală", „Literatura și arta realîst-socia- Iistă“, „Noi realizări în știință și tehnică", despre actualitatea in- ternațională și altele. Acfeste Conferințe au fost susținute de activiști de partid și de stat, de academicieni. îmbunătățirea muncii colecti- velor gazetelor de perete din numeroase școli a fost un rezul- tat al instruirii acestora de către comitetul sindicatului. Cu pri- lejul unor ședințe de instructaj, s-a vorbit pe larg despre rolul gazetelor de perete, despre pro- blemele ce trebuie oglindite în mod deosebit, despre necesitatea publicării unor articole prin care să fie răspândită experiența pozi- tivă a cadrelor didactice și a unor articole în care să se critice lipsurile ce se mai manifestă uneori. Gazetele de perete de la școlile medii nr, 27 și nr. 22, de la Institutul pedagogic, de la școlile de 7 ani nr. 130, 128, 136 și altele constituie un exemplu demn de urmat în ce privește conținutul, operativitatea și com- bativitatea. Dar, așa cum a subli- niat în cuvînlul său tovarășul George Ilioniu, experiența colec- tivelor de mai sus n-a fost popu- larizată de comitetul sindicatului în toate școlile, deși a fost orga- niză! un concurs pe raion al gazetelor de perete. Un aspect pozitiv al muncii culturale desfășurate de comite- tul sindicatului îl constituie or- ganizarea cercurilor de citit și de cultură generală din cartiere Si din comunele subordonate ra- ionului. Subliniind părțile pozitive ale muncii comitetului sindicatului, profesorul Mihai Cazacliu, învă- țătoarea Aurelia loniță, profeso- rul Ion Mateiaș și alții au arătat însă și faptul că, în viitor, comi- tetul sindicatului va trebui să ducă o muncă mai colectivă, să acorde un sprijin mai mare co- mitetelor sindicale de secție și grupelor sindicale. Recomandările făcute de conferință, indicațiile prețioase pentru noul comitet al sindicatului cuprinse în hotărîrea adoptată, angajamentele pe care și le-au luat delegații la confe- rință, constituie chezășia sigură a îmbunătățirii întregii activi- tăți sindicale, a obținerii unor noi succese în îndeplinirea sarci- nilor încredințate de partid ca- care a avut toc la Școala media numărul 2 pe tema întocmirii tar jetului dirigintelui. Această formă importantă de sprijinire • condu- cerii școlii în ridicarea nivelului profesional al cadrelor didactica nu s-a bucurat însă de suficient sprijin din partea comitetului sin- dicatului, care n-a organizat nici o acțiune pentru răspîndirea me- todelor bune de muncă ale orga- nizatorilor de grupă în acest do- meniu. Așa cum s-a subliniat în darea de seamă, cu prilejul alegerilor care au avut loc în grupele sindi- cale, numeroși vorbitori au anali- zat cu simț de răspundere activi- tatea anterioară, s-au străduit să-și aducă contribuția la îmbună- tățirea muncii sindicale. Ei au sub- liniat rolul important pe care tre- buia să-1 aibă activul grupelor sindicale în îmbunătățirea proce- sului de învățămînt. Iată de ce noul comitet al sindicatului va tre- bui să înlăture concepția după care de îmbunătățirea muncii pro- fesionale a cadrelor didactice tre- buie să se ocupe numai conduce- rea școlii. Organizatorii de grupă vor trebui îndrumați să realizeze în viitor o strînsă colaborare cu directorii școlilor, pentru ca îm- preună să pregătească consfătui- rile de muncă, împreună să sta- bilească măsurile necesare pentru îmbunătățirea procesului de învă- țămînt, pentru sprijinirea cadre- lor tinere. Noul comitet al sindicatului, în care au fost aleși profesori și în- vățători cu multă dorință de mun- că, va trebui să acorde toată a- tenția sprijinirii activului din gru- pele sindicale, să îndrepte munca acestora spre problemele esenția- le, cum sînt sprijinirea procesului de învățămînt, organizarea temei, nică a muncii cultural-educative, îmbunătățirea condițiilor de num- eă, trai și cultură a cadrelor di- dactice. Pentru aceasta însă va trebui organizată cu operativitate instruirea temeinică a organizato- rilor de grupă și a celorlalți deie- g«U noi aleși. Numai așa coanite- ttil sindicatului va reuși să ifcbi- deze lipsurile cate s-au manifestat și va putea să-și îndeplinească sarcinile ce î-au fost încredințate. P. MĂRGINEAN!! ION DINA, învățător, comuna Frîncești, raionul Rm. Vîlcea Reținem, din materialul dvs. ca foarte justă, ideea că învăță- torul nu poate să aibă o atitu- dine indiferentă, obiectivistă, față de conținutul lecțiilor predate și că, dimpotrivă, el trebuie să se situeze de fiecare dată pe o pozi- ție partinică. „Scopul fiecărei lecții trebuie integrat în scopul general ăl învățămîntului nostru care Urmărește dezvoltarea mul- tilaterală a elevilor, lomarea și conturarea tot mai accentuată a IW8 — «wo. Vrluiaeca, taroMl Drăg&șam, Dană aveți slisriiile medii cob»- plete și ați iest atestat ca învăță- ier sînteți considerat calificai «i putejl ii salarizat sa învățător * categoria a l-a. De asemenea dacă ia 1 august 1959 erați atestat, aveați peste 5 ani vechime și îndeplineați și ce- lelalte condiții vi se poate acorda gradul definitiv fără examen. ION JARCA — comuna Tulea, raionul Cîmpina. In școala de cultură generală nu există discipline socotite dex- terități, toate obiectele avînd im- portanța lor în cadrul procesului instructiv-educativ. Există deosebiri numai în ceea ce privește norma didactică la u- nele sau altele dintre discipline (13 ore, 20—21 ore, 24—30 ore). Orele cumulate indiferent în ce disciplină, care depășesc norma didactică prevăzută pînă la Vi normă se plătesc pentru cadrele didactice cu 4Oo/o din salariul func- ției de bază pentru 1,1 normă, sau cu norma corespunzătoare în ca- zul cină numărul orelor e mai mic. Orele cumulate se plătesc și pe timpul vacanțelor de iarnă și pri- măvară. iar la stabilirea număru- lui lor se ia în considerare numă- rul de ore ce revin săptămînal după planul de învățămînt, peste normă, indiferent dacă într-o lună s-au predat mai multe sau mai pu- ține ore. Piața orelor cumulate se tace la satariul funcției de bază (profesor, învățător) fără Indemnizațiile pes- te salariu (director, diriginte ele.) EUGEN NEĂGU — ow.mnu Ne- gri, raion Galați. Comediile de odihnă ale cadre- lor 'didactice pot fi efecl&ate Și • ’ metodice de specialitate d.n ș: . . a cailor de evitare a surr ?lr. - 2.- carii elevilor în c științelor natural?, geografiei in sccî’a nerală, a observi-,:.: învățămintelor privind geografiei în clasa î șl « zoologiei în clasa = ÎV-a. Secția de geografiea S S N G va organiza în anul l:ă adjectivele sînt caracterizate și după înțeles și după termi- nație, fiecare dintre ele prezen- tînd cele două aspecte sare lip. sesc din limba maghiară. Dacă ș1 au însușit bine noțiunea de gen ei își dau acum seama că, în mod firesc, majoritatea adjec- tivelor limbii romîne au termina- țiile, în funcție de suăstaativul cu care se acordă in gez>. nu- măr și caz. O trăsătură caracteristică ■ limbii romîne este acrea că folo- sește multe locuțiuni. Locuțiunile adjectivale au valoare de adjec- tiv. In limba maghiară acestea: lipsesc. E adevărat că locuțiunile adjectivale în limba maghiară se redau aproximativ cu ajutorul construcțiilor atributivale (prin anumite opoziții), însă la analize elevii fac greșeala de a lua se- parat elementele componente ale acestor grupuri de cuvinte fără să țină seama de faptul că luate împreună ele au valoarea unui singur adjectiv. Printr-o muncă atentă, prin multe exerciții orale și scrisa elevii de la aceste școli vor reu- și să înțeleagă și să folosească corect și expresiv limba romînă, limba patriei noastre comune, so- cialiste. TOROK VICTOR Școala medie nr. 9 București In fața stav.cluta- cu nouțe ți li-crare: „Cit? cărți uitHu’Mie au apărut acum, ia începutul anului !u AU APĂRUT „AaMe Institutului de Istorie a Partidului de pe Ungă C.C. al P.M.R.“ anul VH, nr. 61961 Pe marginea programei pentru învățămîntul preșcolar Revista publică : „Mesajul de salut adresat tovarășului Gheor- ghe Gheorghiu-Dej de către Co- mitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, de Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne si Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne"; „Cuvîntarea tovarășului Gheor- ghe Gheorghiu-Dej la solemnita- tea decorării sale cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naștere" ; „Darea de seamă a de- legației Partidului Muncitoresc Romîn la cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. prezentată de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej la plenara C.C. al PM.R. din 30 noiembrie—5 decembrie 1961". în continuare se publică arti- icolele : „Activitatea Uniunii Tine- retului Comunist din Romînia, sub conducerea Partidului în anii crizei economice mondialei1929— 1933)“ de V. Ștefănescu și C. Moca- Noutăti in Biblioteca J L. Kotov, L. I.: „Dezvoltarea convingerilor ți a deprinderilor morale în procesul educației co- muniste". După ce arată însemnătatea pe care o capătă educația mo- rală în perioada construcției desfășurate a comunismului, cartea subliniază locul pe care îl ocupă in procesul de educație comunistă formarea convingeri- lor morale profunde și a deprin- derilor morale ferme. Sarcina educației poate fi socotită rezol- vată numai în cazul cînd prin- cipiile moralei comuniste au de- vemt convingerile personale ale Omului, cînd au fost elaborate necesitatea Internă și deprinde- rea de a subordona, in orice îm- prejurări, toate acțiunile sale luptei pentru comunism. Transformarea regulilor fun- damentale ale vieții omenești în deprinderi — se arată în lucra- re — constituie una din condi- țiile necesare pentru trecerea de la prima fază a societății comu- niste la faza ei superioară. Stu- dierea procesului însușirii prin- cipiilor moralei comuniste, al trecerii lor în convingeri și de- prinderi, prezintă un mare inte- res practic și are o deosebită însemnătate pentru munca de educație morală a tinerei gene- rații. Autorul stăruie asupra rolului necesităților și intereselor în dezvoltarea calităților morale ale omului, asupra corelației dintre sentimentele morale și conștiință, dintre convingeri șj deprinderi în comportamentul oamenilor, și asupra importanței lor în viața societății. Totodată, L. Kotov caută să arate în ce condiții și prin ce mijloace putem ajunge la formarea convingerilor și a deprinderilor profunde nu nu- mai în cazul unor indivizi, dar și al unor grupuri sociale și în întreaga societate, ce reguli ale moralei se transformă în de- prinderi, cum este influențată nu: „Date cu privire la participarea unor patrioti romlni la lupta îm- potriva fascismului în detașa- mente de partizani din Uniunea Sovietică- Cehoslovacia și Franța" de P. Nichita și Gh. Adorian ; „Mișcarea muncitorească și clu- burile socialiste la sate (1898—- 1899)“ de Gh. Matei ; „Din istoria luptelor muncitorilor tipografi (1923—1928)“ de M. C. Stănescu. Revista mai publică recenziile: „Studii privind istoria economică a Romîniei", voi. I ; „Colabora- rea epocală dintre Marx și En- gels"; „Mișcarea muncitorească din Anglia in anii primului răz- boi mondial (1914—1918)“, precum Și note despre unele lucrări de istorie publicate în țara noastră și în alte țâri privind diferite probleme ale mișcării muncito- rești dirr Romînia și din străină- tate si informații. centrală pedagogică se produc în viața economică, politică și ideologică în perioada construcției desfășurate a co- munismului în U.R.S.S. In broșură sînt combătute concepțiile idealiste despre rolul sentimentelor, al conștiinței și deprinderilor în comportamentul oamenilor. *** Pregătirea morală și prac- tică a elevilor pentru muncă ; culegere de articole. Culegerea conține articole ale colaboratorilor catedrei de pe- dagogie a Universității din Le- ningrad în problema pregătirii morale, psihologice și practice pentru muncă a elevilor din școlile medii. Articolele : „Clasicii marxism- leninismului despre îmbinarea învățămîntului cu munca pro- ductivă", de Gortevskii A. A., „Rolul organizației de pionieri în formarea la elevi a elemente- lor responsabilității față de muncă", de Vdovina N. R., „Munca utilă din punct de ve- dere social, mijlocul cel mai important al pregătirii practice și morale a tinerilor elevi pen- tru muncă", de Efimenko Z. F. „Formarea la elevi a reprezen- tărilor despre activitatea pro- ductivă a oamenilor", de Kole- sova A. M., „însemnătatea te- melor școlare cu privire la muncă în educarea disciplinei la elevi", de Urklin I. A. „Cu pri- vire la problema condițiilor dez- voltării multilaterale a persona- lității elevilor în școala cu în- vățămînt productiv", de Pime- nova L. M. și Ușneva T. M. etc., analizează factorii și căile care asigură pregătirea pentru mun- că a elevilor din școlile medii. Culegerea pune în evidență faptul că formarea omului mun- cii în condițiile societății socia- liste, înseamnă educarea tineri- lor astfel îneît să considere munca o necesitate vitală, o sarcină de onoare.___________________ Proiectul de programă a activi- tăților pentru învățămîntul pre- școlar a stîmit un vin interes tu rîndurile educatoarelor. Așa cum ne relatează multe din scrisorile primite la redacție din partea educatorilor acest proiect de pro- gramă precum și lucrarea „Peda- gogia preșcolară" recent apărută sînt apreciate ca ajutoare pre- țioase în munca de educare în spirit comunist a celei mai tine- re generații, au determinat o în- viorare a muncii metodice, a muncii de îndrumare și în acest sector. In orașul Iași, de pildă, proiec- tul de programă a fost discutat într-o plenară cu toate educatoa- rele din oraș. Programa este stu- diată amănunțit, în continuare în cercurile pedagogice ale educa- toar- lor in care s-au dezbătut pînă acum probleme legate de cunoaș- terea mediului înconjurător si de dezvoltarea vorbirii la copii. Dînd curs îndrumărilor cu- prinse în lucrarea „Pedagogia preșcolară" au luat ființă în ora- șul Iași, pe lingă grădinițe, con- silii pedagogice. Acolo unde sînt cadre didactice puține, consiliile pedagogice au fost formate pe grupe de grădinițe. Aceste con- silii pedagogice vor dezbate cele mai importante proble- me privind activitatea cadre- lor didactice din grădinițele res- pective, vor rezolva diverse pro- bleme de conținut pe care mun- ca cu cei mici le ridică. Contro lui și ajutorul instituțiilor de în- vățămînt preșcolar de către sec- ția de învățămînt ș* cultură au fost intensificate prin lărgirea A APĂRUT REVISTĂ DE PEDAGOGIE Nr. 12-1961 Numărul pe luna decembrie al „Revistei de pedagogie" se des- chide cu editorialul : „Probleme ale predării în învățămîntul seral". Rubrica „STUDII ȘI CERCE- TĂRI" este consacrată în întregi- me învățămîntului seral și cuprin- de articolele : „Folosirea Ia lec- țiile de marxism-leninism a expe- rienței de viață a muncitorilor- elevi", de VALDEMAR POPA; „Le- garea cunoștințelor de chimie cu producția în învățămîntul seral", de OCTAVIA BOSTAN ; „Despre structura și metodica unor lecții de matematici frecvente în învă- țămîntul seral", de MIHAI TIMOF- TE și 1LIE ILASIEVICI; „Metode și procedee de activizare a proce- sului instructiv-educativ Ia lecții- le de științe naturale și geografie", de PETRE BARGĂOANU, ECA- TERINA CSENGERI și ELENA POPOVICI ; ,;Probleme ale meto- dicii și structurii lecțiilor de co- municare 1a istoria literaturii ro- mîne", de CLARA GEORGETA CHIOSA ; „Exerciții pentru for- marea deprinderilor de exprimare orală la lecțiile de limba rusă în clasele VIILIX", de EUGEN NO- VICICOV; „Verificarea și fixarea cunoștințelor de istorie în cadrul lecțiilor de comunicare la școlile serale", de CONSTANTIN DINU. In revistă, Ia rubrica CRONICA ȘTIINȚIEICĂ. sînt incluse artico- lele „Lecturi pedagogice în învă- țămîntul profesional și tehnic" de PETRE PUFAN și ION ROMAN ; „Vizita unor oameni de știință de peste hotare Ia Institutul de știin- țe pedagogice", de ION MODO- RAN „Discuții pe marginea nou- lui proiect de programă pentru învățămîntul VIA DIMA. La rubrica BLIOGRAFIE preșcolar", de SIL- de CRITICĂ ȘI BI- sînt recenzate urmă- toacele lucrări : „Rcvue generale de l'Enseignement des Sourds- Muets" de CONSTANTIN PUFAN; „O lucrare valoroasă privind în- vățămîntul seral sovietic", de N. EUGEN; „Cuprinsul Revistei de pedagogie pe anul 196i“; „Pro- bleme ale învățămîntului sera! numărului de metodiste volunta- re, prin instruirea lor temeinică, Ia cabinetul metodic al orașului. Apariția proiectului de progra- mă al activităților obligatorii pen- tru învățămîntul preșcolar a de- terminat Și la Brașov reactivîza- rea și înviorarea cercului peda- gogic a directorilor de grădinițe de copii. în ultima vreme în ca- drul cercului s-au discutat pro- bleme privind organizarea vieții copiilor în cadrul grădiniței, în- tocmirea planului orarului lunar. O parte dintre scrisorile sosite la redacție pe această temă con- țin observații critice la proiec- tul de programă. Unele din aceste observații se referă la faptul că programa trece cu totul cu ve- derea activitatea în cadrul gru- pelor combinate. Munca Ia gru- pa combinată -— ne scrie tov. Vasilica Antohi, educatoare la grădinița nr. 4 din Sighișoara — este dificilă. Lipsa unor indica- ții precise, a unor sugestii în ve- derea întocmirii planului și ora- rului pentru grupele combinate nu permite lichidarea caracteru- lui empiric al muncii educatoare- lor care activează în asemenea condiți'. Proiectul de programă nu dă răspuns la problemele pe care le ridică introducerea unui plan și a unui orar adecvat la ia săniuș Profesori, învățători, edacatoare! Vă invită să participați la următoarele excursii : O. N. T. CARPAȚI • AGENȚIA BUCUREȘTI • — La 13—14 ianuarie, cu trenul în toate stațiunile și cabanele de pe Valea Praho- vei. — 7 zile Ia Cabana Di- ham, pentru învățarea și practicarea schiului, sub în- drumarea unor instructori competenți. Plecările au Ioc la 13—20 și 27 ianuarie 1962. — Cu prilejul aniversării Unirii Țărilor Romîne, O.N.T. Carpați în colaborare cu S. R. S. C. organizează o excursie cu autocarul la Iași, în zilele de 23—25 ianuarie grupa combinată — scriu unele educatoare. De pildă, ne-am fi aș- teptat să aflăm din programă cum să procedăm la limba romînă, unde în același interval de timp, pentru cele patru subgrupe de copii sînt prevăzute teme diferite. Același lucru se întîmplă și la celelalte activități. Multe jocuri didactice — ne scriu unele educatoare — sînt instructive, educative, accesibile din toate punctele de vedere. Sînt însă jocuri didactice ca de pildă ,,A cita minge și-a schim- bat locul ?“ care necesită ca fie- care copil să aibă 8 mingi de diferite culori precum și 8 supor- turi pentru ele. Desigur că acest lucru este greu de realizat cu mijloace locale, într-o formă ar- tistică corespunzătoare. Propunerile, observațiile venite din partea acelora care au meni- rea să aplice indicațiile cuprin- se în programă, propuneri și ob- servații bazate pe practica în munca de educare a copiilor pînă la 7 ani, vor contribui desigur la îmbunătățirea programei de ac- tivități obligatorii pentru învăță- mîntul preșcolar — care s-a do- vedit de pe acum un prețios în- dreptar în munca educatoarelor. 1962. Se vizitează localitățile O de pe traseu, locurile și mo- numentele istorice care evo- ** că lupta dusă de poporvl ro- • mîn pentru Unirea Țâri: • Romîne, precum și a-'* : din viața și activii • Alexandru Ion Cu?’ hail Kogălniceanu. Informații și • Agenția din Calea t _ nr. 100,filiala din t - L publicii nr. 6? j. —>- • O.N.T. Carpah f - - • # Călărași. Alexa>d-A u giu. • 1962-noiperspective de dezvoltare a școlii socialiste Să se dea principalei mase a poporului sovietic studii medii complete, medii speciale sau su- perioare — aceasta este una din sarcinile principale ale programu- lui de 20 de ani de construire a comunismului adoptat de Congre- sul al XXII-lea ai P.C.U.S. Acest tel nobil, caracterizează strălucit realitatea lumii socialismului, unde grija statului se îndreaptă atentă spre crearea condițiilor ce- lor mai favorabile pentru ca cul- tura și știința să devină un bun al maselor largi populare. Uniu- nea Sovietică este pilda cea mai grăitoare, steaua călăuzitoare pe această linie. Așa cum a arătat N. S. Hruș- ciov la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., școala sovietică joacă un rol deosebit de important in dezvoltarea multilaterală și armo- nioasă a omului. Orientînd efor- turile spre introducerea învăță- mîntului mediu general, P.C.U.S. își propune totodată ca țel să facă și mai accesibilă pentru toți, pătrunderea în învățămîntul su- perior. In prezent, în instituțiile de învățămînt superior din U.R.S.S. studiază 2.600.000 de persoane. O apreciere care a umplut de mindrie inimile oamenilor școlii din Uniunea Sovietică și din toa- te tarile socialiste a fost făcută de tovarășul N. S. Hrușciov în Raportul cu privire la Programul P.C.U.S., raport prezentat la al XXII-lea Congres al P.C.U.S. To- varășul N. S. Hrușciov a spus : „In educarea tinerei generații un mare rol revine cadrelor didac- tice, care, pe bună dreptate, pot fi considerate îndrumătorii spiri- tuali ai tineretului. Trebuie ridi- cat prin toate mijloacele rolul ca- drelor didactice, ele trebuie în- conjurate cu atenție și grijă !“. In noul an, învățămîntul sovie- tic, cadrele didactice, au în fața lor sarcini grandioase, pe măsura tării care, prima în lume, a por- nit la construcția desfășurată a comunismului. Și, ca întotdeauna, oamenii școlii vor depune întrea- ga lor capacitate, talentul lor pentru ca, alături de toți oamenii muncii, să obțină noi și noi iz- bînzi de seamă în opera de fău- rire a societății comuniste. Succese importante în dezvol- tarea învățămîntului s-au obținut, de asemenea, în R. P. Chineză. In anul trecut, institutele de învăță- mînt superior din China au fost absolvite de peste 160.000 de per- soane, cu 20.000 mai mult decît în 1960. Atît la orașe, cît și Ia sate, un număr tot mai mare de oameni ai muncii studiază fără să-și între- rupă munca în producție. In Polonia populară, școala — principal izvor de cadre pentru construcția socialistă — cunoaște o largă dezvoltare. Lupta neobo- sită a Partidului Muncitoresc Unit Polonez pentru dezvoltarea învățămîntului nou, pentru funda- mentarea Iui pe principii progre- siste a făcut ca școala să devină un bun al maselor. Creșterea con- siderabilă a rețelei școlilor de 7 ani a dat tuturor copiilor de vîr- stă școlară posibilitatea să învețe carte. In decursul ultimilor cinci ani și-au început munca în industrie, în agricultură, în serviciile sani- tare, în învățămînt, și în multe alte domenii ■ 140.000 de absol- venți ai școlilor superioare. Mari izbînzi a obținut poporul cehoslovac în dezvoltarea învă- tămîntului și culturii. Pe scara în- tregului glob, R. S. Cehoslovacă este in primele rînduri în ceea ce privește gradul înalt de cultură al poporului. In întreaga țară se construiesc sute și mii de noi săli de clasă, învățămîntul seral cu- noaște o largă dezvoltare. Școlii de cultură generală din Cehoslo- vacia i se deschid grandioase per- spective. In anii celui de-al trei- lea plan cincinal (1961—1965) în R. S. Cehoslovacă vor fi con- struite 17.500 noi săli de clasă. Majoritatea acestora (10.000) vor fi construite în Slovacia. La sfir- șitul actualului plan cincinal, fie- care al doilea copil din R. S. Ce- hoslovacă va învăța într-o școa- lă nouă, iar în Slovacia 7 copii din 10 vor frecventa școli noi. Cu o deosebită însuflețire au pășit în noul an și pedagogii din R. P. Bulgaria și R. P. Ungară. In cele două țări vecine și prietene învățămîntul a cunoscut succese remarcabile pe calea dezvoltării lui. In R. D. Germană școala a în- registrat, de asemenea, realizări fără precedent, pe care sînt ne- voiti să le recunoască pînă și cei care nu pot fi nici pe departe so- cotiți ca prieteni ai socialismului. Tineretul școlar din R.D.G. este astăzi educat în spiritul priete- niei, al păcii și înțelegerii între popoare, este pregătit pentru o activitate constructivă, pentru a Milioanelor de copii și tineri din uriașa Țară a constructorilor comu- nismului, școala sovietică Ie deschide perspectiva celor mai înaintate cuceriri ale științei, tehnicii și artei duce mai departe succesele pa- triei lor pe drumul socialismului. ...Școlii, învățătorilor și profe- sorilor din țările socialiste le re- vin sarcini de mare răspundere. Omul noii societăți trebuie să aibă cunoștințe bogate în toate domeniile, așa încît să poată fo- losi cu pricepere mașini comple- xe, linii automate, să-și poată a- duce contribuția la dezvoltarea tezaurului mondial al culturii și artei, să inventeze, să participe la conducerea treburilor obștești etc. Iată de ce, partidele comu- niste și muncitorești, guvernele țărilor socialiste acordă o grijă deosebită școlii, chemînd-o să contribuie din plin la educarea tinerei generații în spiritul înal- telor idealuri ale comunismului. In noul an în care am pășit, învățămîntul din toate țările so- cialiste găsește condiții tot mai favorabile pentru o dezvoltare puternică, multilaterală. Cadrele didactice din Uniunea Sovietică, cele din țara noastră și din toate celelalte state socialiste, condu- cîndu-se neabătut după învățătura marxist-leninistă. vor contribui din plin la ridicarea școlii la ni- velul sarcinilor mărețe pe care i le pun socialismul și comunismul M. PA VEL BILANȚ Șl PERSPECTIVE SUMBRE ÎN IĂRIIE CAPITALISTE Pe toate meridianele și para- lelele globului, lumea a pășit de cîteva zile în noul an. Se fac bilanțuri, se scrutează perspecti- vele de viitor. Presa a publicat pînă acum noian de știri despre bilanțul sumbru cu care s-a în- cheiat 1961 pentru oamenii mun- cii din țările capitaliste. Crîncen loviți de tăvălugul exploatării și asupririi capitaliste au fost și oamenii muncii de la catedră, în- vățătorii, profesorii. „Pentru noi — declara revistei C.G.M. din (talia „Lavoro", Giacomo Visotti, bătrîn profesor din Milano — anul 1961 a fost plin de grele în- cercări. Regulile de conduită șco- lară ne obligă să venim la cate- dre, cei care avem norocul să nu șomăm, imbrăcați corect și plini de voie bună. In spatele acestei „înfățișări profesionale" domnesc însă mizeria, foamea, disperarea, în Sicilia, le pildă, învățătorii nu mănîncă decît o dată la o zi și jumătate. Cerșetori în haine ne- gre — iată adevăratul chip al învățătorilor din lumea capita- listă !“ Giacomo Visotti a relatat doar o mică parte din multitudinea de nenorociri în care se zbat lu- crătorii din învățămînt din lumea capitalistă. De peste doi ani în- vățătorii progresiști din Japonia rezistă eroic asaltului reacțiunii. Pînă acum, 70.000 de cadre didac- tice japoneze au fost supuse unor măsuri arbitrare de tot felul, precum și persecuțiilor fățișe. pentru că se opun încercării au- torităților de a introduce în școli un sistem de învățămînt milita- rist, șovin. O tragică soartă au avut 40 de profesori iranieni, condamnați la ani grei de temni- ță pentru „vina" de a fi vorbit de la catedre despre pace, pro- gres. despre realizările țărilor sistemului socialist. Un bilanț întocmit de F.I.S.E., (Federa- ția internațională a sindicate- lor din învățămînt) precizează că, în lumea capitalistă, în timp ce analfabetismul face ravagii, pes- te 1 milion de cadre didactice n-au posturi, pentru că nu exis- tă fonduri alocate ridicării de noi școli. Iată de ce, pe bun temei, zia- rul „L’Humanite" scria că „în întreaga lume capitalistă, învăță- mîntul de toate gradele trece printr-o criză care se adîncește pe zi ce trece". Oglinda acestei stări de fapt apare în toată monstruozitatea ei mai ales în prevederile bugetelor pe anul ca- re abia a început. Recentele dez- bateri din parlamentul francez, în legătură cu bugetul de stat pe anul 1962. au relevat o serie de aspecte care reflectă situația gravă a învățămîntului din a- ceastă țară. Pentru construcția de școli sînt prevăzute mai pu- țin de jumătate din fondurile imperios necesare, iar față de cerințele de 44 000 cadre didac- tice, bugetul prevede abia 24.000 de posturi. Zilele trecute, în Italia, minis- terul instrucțiunii publice, a dat de veste, cu lăudăroșenie, despre organizarea unui concurs pentru ocuparea a 11.856 posturi de în- vățători. Așa cum a anunțat pre- sa italiană, deși la acest concurs s-au prezentat abia o parte din dascălii șomeri, cifra lor s-a ri- dicat la peste 100.000. Această indiferență crimina- lă a autorităților italiene față de soarta învățătorilor se răs- frînge asupra maselor largi popu- lare care sînt silite să trăiască în bezna analfabetismului. Așa cum relevă statisticile publicate de U.N.E.S.C.O., „Italia se află printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește fondurile alo- cate de stat pentru învățămînt". In țara care a dat culturii uni- versale numeroase capodopere, există peste 5.000.000 de neștiu- tori de carte, iar 38 la sută din școlari nu ajung să-și termine cele patru clase elementare. în America Latină, cu excepția Cubei, plaga analfabetismului face ravagii. în această narte a lumii sînt peste 86.000.000 de ne- știutori de carte. Numai 5 la su- tă din elevi reușesc. în Columbia, să-și termine școala elementară și abia 1 la sută pot urma șco- lile medii. în Peru, în Ecuador și în alte țări situația este a- proape identică. Pretutindeni aici există o situație cu totul anacro- nică. Lipsa de învățători și profe- sori este însoțită de existența u- nui număr de șomeri în rîndul cadrelor didactice. Explicația e lesne de găsit. Salariile de mi- zerie ale corpului didactic fac ca absolvenții universităților să aleagă orice altă profesie, decît să se dedice învățămîntului, sluj- bă care nu le oferă decît per- spectiva unei vieți de mizerie. Un tânăr care intră în rîn- durile corpului didactic nu poa- te să-și acopere din salariu chiria, alimentația și cheltuieli- le pentru îmbrăcăminte. Pentru necesități de ordin cultural nud rămîne. de fapt, nimic. Iată de ce. în numeroase cazuri, tinerii părăsesc învățămîntul pentru a-și căuta o meserie mai bine plăti- tă. La sfîrșitul lunii decembrie 1961, agenția „France Presse", făcînd un bilanț al vieții diver- selor pături ale funcționarilor de stat, scria : „Este momentul ca autoritățile să-și dea seama de cumplitele lipsuri în care trăiesc învățătorii, situație care determi- nă exodul cadrelor didactice spre alte profesiuni. Sînt orașe, în R.F.G., Belgia, Franța și Italia, de pildă, K81n, Padova, Veneția, Nisa și Marsilia în care sînt mai mulți învățători transformați în șoferi, chelneri, valeți, docheri, decît profesioniști „pur-sînge" de acest gen. în același timp școlile duc o lipsă acută de cadre di- dactice. Pînă cind va dăinui o a- semenea rușine ?“ împotriva acestor stări de lu- cruri infamante, împotriva va- lului de persecuții contra sluji- torilor progresiști ai catedrei, se ridică astăzi mișcarea tot mai organizată a oamenilor muncii, în anul 1961, la luptele munci- torești din lumea capitalistă au luat parte activă mai mult de 6 milioane de studenți și cadre didactice. Eroice bătălii au pur- tat lucrătorii din învățămînt și studentii din Japonia, Italia, ță- rile Americii Latine. Ecuador, Iran. Belgia, Danemarca. Coreea de sud. De mai bine de trei luni continuă valul demonstrațiilor și grevelor studențești și ale învă- țătorilor din Republica Domini- cană și Japonia. Intelectualita- tea progresistă din lumea capi- talului pășește activ în cadrul frontului larg de luptă popular în fruntea căruia stă fermă și combativă clasa muncitoare. Du- pă cum bine remarca ziarul vie- nez „Arbeiter", „Starea deplora- bilă a școlii și a slujitorilor ei este o realitate care promite, pentru anul 1962, noi lupte dir- ze ale corpului profesoral, noi lupte pentru progres în cultură și în căminele oamenilor de la catedră". Este, într-adevăr, o constatare justă, pe măsura realităților, faptele stînd mărturie că lucră- torii din învățămîntul lumii ca- pitaliste înțeleg tot mai clar că numai pe calea luptei deschise —• în cadrul frontului larg al oa- menilor muncii — pot să-și cu-< cerească drepturile lor legitime, pot să contribuie la progresul cultural al popoarelor lor.