Proletari din toate țările, umți-vă f * wm ol miitismoi mtohtolui $i om si ol omletim am ol mkohlm beim om nmw si cvltbhi Anul XI, Nr. 545 Vineri 25 decembrie 1959 8 pagini 25 bani |miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiM I TRĂIASCĂ REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ I = ^iiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiiiwi!i|nliiiiiiiiiiHiiiiiii!iii!ii!ii!iiiiiwiMiiimiiffliiiiiim^ Stăpîni pe soarta noastră întregul nostru popor întîmpină în aceste zile o sărbătoare scumpă — 12 ani de la proclamarea Republicii Populare Ro- mîne. La 30 Decembrie 1947, masele muncitoare, conduse de Parti- dul Comunist Roinîn, contiauînd revoluția populară începută ia 23 August 1914, au răsturnat monarhia și au făurit Repu- blica Populară Romînă, statul dictaturii proletariatului, patria celor ce muncesc dc la orașe și sate, în care întreaga putere aparține clasei muncitoare in alianță cu țărănimea munci- toare. Monarhia, principal reazim al reacțiunii burghezo-moșie- a jefuit și exploatat crunt, timp de peste 80 de ani, po- Regele, cel mai mare moșier și capitalist al țării, era iJBrietarul a peste 150.000 de hectare de pămînt și princi- 0=7 ' acționar la peste 30 mari întreprinderi industriale și bancare. Niciodată nu va uita poporul crimele sîngeroase ale odioasei monarhii, gloanțele care au străpuns pieptul celor 11.000 de țărani în anul 1907. sîngele muncitorilor vărsat în Piața Teatrului Național, represiunile din Valea Jiului, crima în masă împotriva greviștilor de la Grivița. Niciodată nu vor uita oamenii muncii că monarhia a pregătit fascizarea țării și dezlănțuirea criminalului război antisovietic. Instaurarea Republicii Populare Romîne a deschis cajea construcției socialiste, descătușînd inițiativa creatoare a ma- selor populare, care în decurs de numai 12 ani, sub conduce- rea partidului, au înscris in istorie pagini nepieritoare de luptă avintată pentru lichidarea stării de mizerie, sărăcie și întune- ric în care au fost ținute de burghezie și moșierime în frunte cu regele. Regimul de democrație populară, formă a dictaturii prole- tariatului, dezvoltarea patriei noastre pe drumul socialismu- lui sint rezultatul unui proces istoric îndelungat, rodul luptei maselor populare pentru eliberarea socială și independență națională, pentru o viață fericită și îmbelșugată. Stat al mun- citorilor și țăranilor în Republica Populară Romînă se asigură o largă democrație pentru ’m; rk celor ce muncesc. In țara noastră nu există capitaliști, bancheri, moșieri. Oamenii mun- cii au devenit singurii stăpîni ai bogățiilor țării, în mîinile lor se află întreaga putere de stat. Prigoana și teroarea împo. triva cetățenilor de alte naționalități au dispărut o dată cu regimul burghezo moșieresc. Sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Romîn, Bînia s-a transformat în acești ani, dintr-o țară agrară îna- •i. într-o țară cu o industrie dezvoltată și o agricultură lin avînt. Naționalizarea în anul 1948 a principalelor mijloace de pro- ducție din industrie și transporturi, a societăților bancare și de asigurări, transformarea lor în proprietate socialistă, bun al întregului popor, a însemnat lichidarea dominației econo- mice a burgheziei, desființarea exploatării omului dc către om în cel mai important domeniu al producției sociale, crearea sectorului economic socialist. In acest an producția industrială a țării noastre va depăși de 4,5 ori producția anului 1938 — anul considerat cel mai ,.prosper" în timpul regimului burghezo-moșieresc. în anii puterii populare au fost construite 138 fabrici și uzine noi, iar alte peste 300 au fost reutilate. Numai în ultimii ani au intrat în producție Laminorul de țevi de la Roman, Blumingul de la Hunedoara, Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești, Fabrica de acid sulfuric și superfosfați de la Năvodari etc. Regiuni întregi în trecut rămase mult în urmă din punct de vedere economic și cultural ca Moldova, Țara Moților, Do- brogea, Oltenia, au cunoscut în anii puterii populare o ade- vărată înflorire. S-au creat ramuri de producție inexistente înainte, ca, de pildă, industriile de utilaj petrolifer, electrotehnice, de trac- toare și mașini agricole, îngrășăminte chimice, coloranti, fire și fibre sintetice, mase plastice, medicamente. Traducînd în viață sarcinile trasate de Congresul al 11-lea al partidului și de plenarele C C. al P.M.R., muncitorii, teh- nicienii și inginerii își îndreaptă eforturile spre o cît mai largă folosire a tuturor rezervelor interne existente în fiecare între- prindere, pentru aplicarea în producție a tehnicii înaintate. Ca urmare a politicii leniniste a partidului de transformare socialistă a agriculturii, în acești ani s-a născut și s-a dezvol- tat sectorul socialist al agriculturii care deține astăzi peste 70'. din suprafața arabilă a țării și cuprinde circa 70%‘ din numărul total al gospodăriilor țărănești. Țărănimea are astăzi la dispoziție peste 36.000 tractoare fizice și peste 11.000 combine, Tn timp ce pe vremea regimului burghezo-moșieresc lucrau tn agricultură doar circa 4000 tractoare fizice, și acestea erau numai ale moșierilor și chiaburilor. Numai între 1956—1959 partidul și guvernul au orientat spre agricultură investiții de 8,7 miliarde lei, ceea ce a dus la în- tărirea bazei tehnico-materîale a acesteia. Ca ormare a progreselor realizate în lărgirea sectorului so- cialist, în mecanizarea agriculturii șȚ aplicarea tot mal largă a rejuUfcx agrotehnice înaintate, oamenii muncii de la sate obțin însemnate rezultate în sporirea producției agricole, de- raonstrînd în practică superioritatea agriculturii socialiste. Traducerea în viață a sarcinilor prevăzute în planul de stat pe 1960 va da un nou avînt industriei șl agriculturii noastre. După cum rezultă din Expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu- D1: la plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie a.c.. în itâ țara noastră va produce 7,7 miliarde KWh energie elec- ■ -kă, 1.4 milioane tone minereuri de fier, 1,7 milioane tone r-t-1. 15.000 tractoare, 235 milioane m p. țesături de bumbac. 325 «00 țone zahăr etc, în agricultură Se vor investi Prima coame ae iară a milet Tn zilele de 19 șl 20 decembrie a.c. s-au desfășurat în Capitală lucrările primei consfătuiri pe țară cu diriginții din școlile de cultură generală, pedagogice, profesionale, de ucenici, de meserii șl agricole, organizată de Depar- tamentul școlilor din M.l.C. tn colaborare cu C.C, al U.T.M. Au participat peste 250 diriginți din toată (ara. Dlscutlnâ problemele educației comuniste a elevilor tn lumina documentelor de partid șl a concluziilor trase pe marginea Plenarei a Vil-a a C.C. al U.T.M., consfătuirea a urmărit îmbunătățirea activității educative, ridicarea ei la nivelul cerințelor actuale ale școlii noastre. In ace- lași timp, Consfătuirea a înlesnit un larg șl valoros tchimb de experiență între profesorii diriginți. Dezbaterile consfătuirii au fost axale pe cele mal Im- portante șl mal actuale probleme ale muncii educative din școli. Au fost prezentate referate cu privire la experiența pozitivă a profesorilor diriginți pentru ridicarea nivelu- lui la învățătură al elevilor șl pentru întărirea educației politico-ideologice a acestora, cu privire la colaborarea dintre diriginți și organizațiile de tineret, cu privire la organizarea activității ucenicilor în afara orelor de teorie și practică șl la folosirea literaturii șl presei pedagog glee tn munca educativă. In discuțiile care au urmat un mare număr de dirl- ginți au vorbit despre metodele și procedeele folosite tn munca educativă șl despre rezultatele obținute. Ei au făcut numeroase propuneri menite să îmbunătățească munca de educare comunistă a tineretului din școli. Tn ultima parte a consfătuirii a luat cuvtnțul tov. Cor- nelia Mateescu, secretară a C.C. al U.T.M. referindu-se la raporturile ce trebuie să existe între diriginți șl orga- nizațiile U.T.M. șl de pionieri. Apoi, tov. Nicolaie Sipoș. director general tn M.l.C., a prezentat concluziile care s-au desprins din lucrări. (Prezentăm lucrările consfătuirii în pau. 4—5) (Continuare în păs. Sesiunea Consiliului superior al școlilor eiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiBimwM^ MSPCNDEH CITimon Consiliul superior al școlilor, organ consultativ al Ministerului Invăț&mintului și Culturii, s-a în- trunit in zilele de 15—17 decem- brie a.c. îs cea de a li-a ședință plenară de la constituirea sa. Pe lîngă membrii consiliului, 1a ple- nară au luat parte reprezentanți ai Secției școli a C.C. al P.M.R., ca- dre de conducere și lucrători din Ministerul Invățămintului și Cul- turii, reprezentanți ai C.C. al U.T.M., ai Institutului de științe pedagogice și ai societăților știin țifice, precum ți numeroși invitați. Sesiunea a luat in discuție pro- punerile Departamentului școlilor pentru eiiminarea supraîncărcării elevilor din clasele VIII—XI, unele probleme ale procesului de învăță- mint șl ale educaflei comuniste a ucenicilor și elevilor din școlile profesionale și tehnice și unele probleme ale invățămintului ideo- logic pentru cadrele didactice. Din dezbateri a reieșit că datorită grijii permanente a partidului și guvernului, in anii regimului de. mocrat-popular învățămintul de toate gradele a căpătat o largă dezvoltare, iar măsurile luate in ultimii ani au dus la îmbunătăți- rea muncii de instruire ți educare a tineretului, la • mai temeinică pregătire a Im pentru viață. Practica a arătat insă că ia anele privințe sînt necesare trăsuri noi menite să ducă la mai buna desfățurare a procesului instructiv-educativ. Membrii consiliului au dat pre- țioase sugestii și an făcut propu- neri interesante bazate pe experien- ța lor proprie și pe experiența colegilor din școlile in care lucrea- ză. Dintre propunerile făcute cn privire ia Înlăturarea supraîncăr- cării elevilor din clasele VIII—XI unele s-au referit la reducerea nu- mărului de are prevăzute în pla- nurile de invățămint, la reducerea programelor ți la restringerea vo- lumului unor manuale școlare prin eliminarea amănuntelor neesen- țiale. Mulți s-an referit la temele prea numeroase care se dau elevilor pentru acasă, precum ți la prea multele activități In afară de clasă și de școală in care sînt antrenați uneori școlarii sau la organizarea nejudicioasă a acestoc activități. Dintre propunerile care merită să fie studiate cu atenție și care ar putea duce la reducerea numărului de ore prevăzute in planurile de invățămint menționăm pe acelea privind istoria antică șl istoria Evului media, care ar ti posibil să se predea intr-un singur an, la studiul botanicii șl zoologiei, care de asemenea s-ar putea realiza in- tr-un singur an. Iu ceea ce privește studiul limbilor străine a reieșit ne- cesitatea ca in viitor să se pună un accent mai mare pe conversații, redueîndu-se numeroasele cazuri rare, excepțiile șl amănuntele in studierea gramaticii. S-au dat su- gestii și în ceea ce privește locul pe care trebuie să-l ocupe in pla- nurile de învățămînt studiul psiho- logiei, logicii, limbii latine. O problemă care s-a bucurat de atenție în cadrul dezbaterilor a fost aceea a legării școlii de viață. Trebuie menționat că, pe lîngă experimentele organizate de minis- —"^7"—— —- Tooarășul P. Bogdan, președintele Sfatului popular al raionului .,H. Bălcescu' din București, siind de vorbă cu elevii unei școli construite in raion, despre condițiile de învățătură asigurate copiilor noștri. * ■ >''3 ter și de Institutul de științe pe- dagogice. in această privința se manifestă și numeroase inițiative locale, ceea ce dovedește interesul deosebit de care se bucură in rin- du! cadrelor didactice și al orga- nelor locale problema pregătirii elevilor pentru o muncă producti- vă. Nu întotdeauna insă aceste ini- țiative țin seama de cerințele unei juste corelații intre pregătirea teoretică și practică. De aceea s-a socotit util ca aplicarea lor să se iacă numai după aprobarea de că- tre minister. In ceea ce privește colaborarea școlii cu organizația dc tineret, or- ganizarea activităților extrașcolare precum ți a timpului liber al ele- vilor, membrii consiliului au subli- niat că acestea s-au îmbunătățit ca urmare a recomandărilor Plenarei a VII-a a C.C. al U.T.M. ți totoda- tă au arătat că învățătorii ți pro- fesorii vor trebui să țină seama in- tr-o ți mai mare măsură in activi- tatea lor viitoare de aceste reco- mandări. Discuțiile ca privire la unele probleme ale procesului de invă- țămint ți ale educației comaniste din școlile profesionale și tehnice au relevat progresele obținute in pregătirea unor cadre calificate pentru producție. Pentru cuatiuna îmbunătățire a pregătirii nor muncitori ți tehnicieni stapini pe tehnica modernă s-aa ficat propu- neri în legătură ca perfecționarea instruirii practice, prin ameaaja- rea unor ateliere de instractaj bane utilate peatrn scenicii dau anal 1, fără ca aceasta să ducă la chel- tuirea de fonduri, ți prin amena- jarea unor spații separate in între- prinderi. iai care ucenicii din anii II și III să execute lucrări defal- cate din planurile de producție ale Întreprinderilor. S au mai tăcut de asemenea propuneri pentru preda- rea cu mai multă grijă a desenului tehnic chiar din anul I, pentru pregătirea talabălă a candidați- lor trimiși de întreprinderi in școlile tehnice de maiștri, pentru o even- tuală reducere a duratei de școtari- tate in școlile de meserii ți agri- cole Dezbaterile au pus stăruitor problema unei legături mai Uria- șe Intre secțiile de invățămint ți cultură ale sfaturilor popu- lare ți organele de Îndrumare ți control ale ministerelor care au In sarcina lor școli profesionale ți tehnice, cit ți a atragerii cadrelor de specialiști, care lucrează electiv In producție în condițiile tehnicii moderne, pentru a preda in aceste țcoli ți a contribui astfel la înar- marea ucenicilor ți elevilor cu cele mai noi cunoțtințe tehnice. S-a arătat necesitatea de a se intensi- fica munca de perfecționare in rin- durile profesorilor și maiștrilor din învățămintul profesional ți tehnic ți de a se acorda cea mai mare atenție recrutării cadrelor de edu- catori. Relevînd însemnătatea învăță- mintului ideologic pentru cadrele didactice, membrii Consiliului su- perior al țcolilor au arătat influ- ența pozitivă pe care o exercită acest studiu organizat asupra cali- tății procesului instructiv-educativ. Ei au făcut totodată propuneri pentru îmbunătățirea metodelor de predare a lecțiilor, pentru pregăti- rea mai temeinică a propagandiș- tilor. pentru asigurarea țcolilor cu materialul bibliografic necesar și pentru o preocupare mai atentă cu privire la felul cum se reflectă in procesul instructiv-educativ cunoș- tințele dobindite de cadrele didac- tice prin învățămintul ideologic. Din dezbateri a reieșit că este nevoie de o mai mare contribuție din partea Institutului de științe pedagogice pentru clarificarea unor probleme atît ale invățămintului de cultu ă generală, cît și ale invăță- tnintului profesional și tehnic, pen- tru studierea eficacității și cali- tății programelor și manualelor școlare. Luind cavîntul în încheierea șe- dinței plenare, tovarășul Petre Drăgoiescu. președintele Consiliului superior al școlilor, a arătat că pentru traducerea in viață a sarci- nilor stabilite de partid și guvern, pentru continua îmbunătățire a în- vățăraîntnlni, a realizării educației comuniste a elevilor și a pregătirii ideologice a cadrelor didactice, este necesar să fie mobilizat un cerc larg de cadre didactice, care, prin propunerile și sugestiile lor, să sprijine ministerul in stabilirea celor mai corespunzătoare măsuri. Propunerile prețioase și docu- mehtate făcute de membrii consi- liului vor fi studiate cu atenție, peatrn ca ele să poată fi cit mai deplin valorificate. Lucrării la clasa De curînd, cu puțin înainte de în. eheîerea trimestrului, muncitorii- elevi din clasa a VlII-a serală a Școlii medii „AI. Sahia“ din Olte. nița au primit lucrările scrise tri- uestrial, cu notele puse de profesori. Mulți dintre ei au avut bucuria de a obține la aceste lucrări note bune — răsplata muncii desfășurate pînă acum. Printre lucrările cu asemenea note sînt și multe de limba romînă. Su- biectul acestora — „Conținutul și for- ma doinelor" — a fost judicios ales, întrucit a oferit elevilor prilejul de a-și expune o parte apreciabilă din cunoștințele însușite pînă acum. Lucrările arată că numeroși elevi au înțeles noțiunea de folclor, că ei consideră doina drept cea mai im- portantă specie a liricii populare, că sînt receptivi la frumusețile din co- moara creațiilor poporului. Elevii cunosc un număr de doine, din care au citat grupe întregi de versuri, vorbesc cu pricepere despre figuri poetice șt despre noțiuni de prozo- die, despre capacitatea expresivă pe care acestea o conțin. Toți elevii cunosc bine gruparea doinelor după conținut și au încer- cat, în lucrările lor, să le caracterize- ze pe scurt prin cîteva fraze. Ei au arătat că izvorul doinei îl consti- CINE TREBUIE SA SE PREZINTE LA EXAMENUL DE DEFINITIVAT? rile de perfecționare la care au fost programate; acestea fost încadrate cu salariul prevăzut pentru gradul definitiv, obligația obținerii gradului definitiv pe bază de examen in mult 3 ani, așa cum prevede art, 15 din instrucțiuni. Cadrelor didactice care la data de 1 august 1959 aveau Se vor prezenta la examenul de definitivat caarele didactice care la data de 1 august 1959, data aplicării Hotăririi nr. 1059, aveau un stagiu in invățămint de cel puțin 3 ani. De asemenea, se vor prezenta la examenul de definitivai cadrele didactice care aveau un stagiu in invățămint de cel puțin 5 ani La data de 1 august 1959, dar nu s-au prezentat la cursu- un stagiu in invățămint de cel puțin 5 ani, care au absolvit cursurile de perfecționare la care au fost programate începind din anul 1955 și care îndeplinesc condițiile prevăzute de instrucțiunile pentru aplicarea Hotăririi nr. 1059, gradul defini- tiv li se acordă fără examen. Gradul definitiv se acordă fără examen și cadrelor didactice care aveau un stagiu de cel puțin 5 ani la data de 1 august 1959 și îndeplinesc celelalte condițiuni, dar care n-au fost programate la cursurile de perfecționare sau nu s-au putut prezenta din motivele obiective care sînt arătate în instrucțiuni, precum și celor care nu s-au prezentat la cursurile de perfecționare dacă la data programării aveau virsta de 50 ani sau 25 ani de func- ționare in invățămint. Cadrelor didactice care au absolvit cursurile de perfecționare cu calificative „foarte bine" în perioada 1955-1959 inclusiv li se calculează, pentru o singură dată, un an în plus la stagiul de activitate in învățămînt. CINE POATE DEPUNE CERERE PENTRU PREZENTAREA LA EXAMENUL DE GRADUL II? Pot depune cerere pentru prezentarea la examenul de gradul II acele cadre didactice care au obținut sau urmează să li se acorde gradul definitiv fără examen și care aveau un stagiu in învățămînt de cel puțin 10 ani la data de 1 august 1959. iiiun»iiiiirte" era predată de către popa Tiraofei. Cei 130 de elevi care frecventează acum «coala de 7 ani au la dispoziție o școală nonă, modernă și spațioasă, ridicată ia ur- mă cu doi ani. Școala are material didactic suficient, un mic laborator unde se fac ex- periențe interesante, un lot experimental. Nu departe de școală se află grădinița de copii, unde peste 60 de prichindei încearcă să descifreze primele cunoștințe despre ta noua școală predau șase profesori ti- neri. Director este Leon Ivanov din Tulcea. Ii place viața în Deltă. A găsit aici o fetiș- cană de pescar care i-a furat inima și s-a Ucnt locuitor de drept al satului. Agripina Mahhin este încă o codană, deși e unul dintre cei mai destoinici pedagogi «i școlii. S-a născut in acest sat, alici a învățat carte și tot aici s-a întors. Greu s-a obișnuit pescarul Arhip Malihin cu bucuria că are fată profesoară. Nu visase el niciodată așa ceva. Nu visase însă nici că va deveni președinte de sfat, el, unul din cei mai ne- căjiți locuitori ai satului Mila 23. Și iată-1 președinte, lăudat și respectat de toată lu- mea. Am stat de vorbă cu cîțiva elevi. Manole Ifaralambie făcea o experiență în laborator. Ii cam tremura lui eprubeta în mîini, dar plicat. Fiul meseria pe mii pași... In școală unui pescar nu-și poate părăsi care a învățat-o odată cu pri- era cald. Uitaseră toți de visco- lul de afară- Se strînseseră ciorchine in ju- rul lui Vasile Marcov, un bătrin cu brațe încă vînjoase și cu ochi îndărătnici. El po. vestea și elevii, profesorii, părinții ascul- tau cu răsuflarea tăiată. Nu era o seară ca oricare alta. Vasile Marcov e un om în- chis. O durere înăbușită, mare și de neuitat îi împietrise inima și chipul. Cum de a reușit tinărul director să-i deschidă sufle- tul ? Tot satul îi știa povestea, dar nu din gura lui. Și iată-1 acum spunîndu-și, pentru prima dată în viață, necazul. L-a convins directorul, arătîndu-i că cei tineri trebuie să știe și ei cum era viața din trecut, ca să înțeleagă mai bine viața de azi. In urmă cu vreo 30 de ani, bălțile fuse- seră acaparate de negustori. Oamenii nu a- veau unde pescui și mureau de foame. A- vea bătrinul pe atunci un fecior, să fi îm- plinit 15 and. Pornise într-o seară pe furiș de acasă să pescuiască în locurile interzise. Nu mai putuse răbda plînsul stins al suro- rilor mai mici, care se topeau de foame. Și a fost împușcat de jandarmi, în baltă, Sint dureri în viața omului care străbat ca o rană de foc toți anii care vin. Bătri- nul Vasile Marcov plîngea Nichifor Pavel, un băiețandru vioi și in- teligent. elev în clasa a VII-a, privea înfio- rat lacrimile bătrînului și nn-i venea să creadă că pe aceste locuri s-a întîmplat așa ceva. Delta a fost și rămîne un loc de nease- muită frumusețe. Delta a fost și rămîne o perlă care ascunde mari bogății. Puțini știu însă cît de neomenesc, cît de barbar a fost traiul celor care mureau de foame în mijlo- cul acestor bogății. Acum, cînd peste Deltă se statornicește viața nouă, socialistă, sa- lele înfloresc, se schimbă, oamenii au față un viitor luminos. Ce-i așteaptă într-un viitor apropiat pescarii de la Mila 23 ? Răspunsul ni-1 planul lucrărilor de amenajare a Deltei vederea exploatării raționale a stufului peștelui. Aceste lucrări au în vedere în ps dă în și transformarea satelor. In fața satului Mila 23 va fi construit un dig de piatră. In timpul revărsărilor apa nu va mai inunda satul, iar oamenii nu vor mai fi nevoiți să circule, cîteva lunii pe an, în bărci. In spate, unde se întinde mlaștina Obretinului, se va ridica un alt dig, cu canale paralele ce vor intra pe ulițe pînă aproape de digul de piatră. Seara, pescarii se vor întoarce cu lotcile dinspre Obretin șj vor intra în sat pe canale. De-a lungul lor vor apare stîlpi cu lumină electrică. Iată, deci, o mică Ve- neție în inima Deltei. O Veneție în care în locul gondolelor vor circula bărci pescărești, iar serenadelor se vor auzi în amurq le cîntece lipovenești. VASILE Strada Rossiiri e o stradă ea multe altele în Bucu- reștiul de azi. De o parte și de alta se ridică schele im- punătoare, fațadele blocurilor terminate îți zîmbosc din bal' oonașe cochete; La „1. B“ a o deschisă, prin oare fereastră răzbat a- corduri patetice — se trans- mite de la Ateneu concern tul în re major de Mozart; Atras de muzică, urmînd ca- lea undelor, pătrund în casă, într-o cameră mică, dar cu o atmosferă îmbietoare. E cald; e lumină, e aerisit, e curat; pereții strălucesc a „proaspăt vopsit". Intr-un colț, un mor- man de cărți, nearanjate încă în bibliotecă. (ce vreți I oamenii abia s-au mutat); Proiecte ? O mie I Un stu- diou nou, poate chiar din cele mai modeme, din plăci aglomerate, o perdea asorta- tă la tonul pereților, covoa- re, un fotoliu comod la mă- suța pe deschis... un titlu citesc în cu elevii care zăresc un caiet un scris mărunt sub mare, subliniat. II fugă : „Ce voi face în vacanță"— învățătorul Georgiu Gheor- ghiu, de la Școala elementa- ră nr. 158, al cărui oaspete eram, nu este singurul pe* dagog căruia prin grija co- mitetului sindical raional “ ȘÎ în locul voioase- TINCU După colț rășa toane Elena Numeroase sini realizările regimului de democrație populară in domeniul invățămintului. Intre altele, s-au construit nenumărate localuri de școală in centrele sătești. IN CLIȘEU : o școală recent terminală in comuna Hirlău, regiunea Iași 1 ■ Stăpîni pe soarta noastră (Urmare din pag. 1) 4.4 miliarde lei, cu 25% mai mult decît tn 1959, iar oamenii muncii vor primi în folo- sința 31.000 apartamente, cu 50% mai mult decît in acest an. Totodată se va pune un accent mai mare pe construcția de școli, cine- matografe și alte construcții sociaLculturale. Grija pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material șl cultural al poporului a constituit preocuparea permanentă a partidului și guvernului. Numai in anul 1959, ca urmare a masurilor luate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. pentru majorarea salariilor, reducerea impozitului pe salarii și sporirea pensiilor, veniturile salariaților și pensionari- lor au crescut cu 4,7 miliarde tei. Au crescut totodată veniturile țărănimii, care a primit tn 1958. numai din vînzarea către stat a selor agricole, peste 8 miliarde tei, cu liarde lei mai mult decît în ,1955. Plenara din 13—14 iulie a.c. a adus produ- 2,2 mi- o creș- tere simțitoare a salariilor cadrelor didactice, creștere care. împreună cu reducerea impozi- tului pe salarii, a dus la o sporire a venituri- lor pedagogilor în medie cu 30 la sută, ceea ce dovedește atenția și grija deosebită pe care o acordă partidul nostru învățătorilor și pro- fesorilor. in condițiile create dc regimul democrat- popular, învățămîntul, cultura, știința au cu- noscut un puternic avînt și se bucură de grija permanentă a partidului și guvernului. Țară renumită în timpul regimului burghezo-moșie- resc prin numărul mare de analfabeți, Roml- nia a cunoscut în anii Republicii populare pro- funde transformări și sub aspectul cultural. Analfabetismul a fost lichidat ca fenomen de masă, iar pentru fiii Partidul porțile școlilor s-au deschis larg tuturor celor ce muncesc. Și locuiește tova- la Școala Călin, și alături de Cucu, director nr. 163 ; iar tn blocul 82/5, a nr- ea la direc- 154; Stclian Școala spate, în u instalat familia învățătoarei Georgeta Mihuță și cea a profesorilor de fizico-chimice Ivăneșcm Aici apartamentele sînt încă- pătoare, pentru familii nume- roase, dotate și ele cu tot confortul modern. In familia Ivănescu, principalul benefi- ciar al spațiului e Mihăiță. A căpătat o odaie a lui, unde poate să-și dea frîu liber pa- și unii de electrotehnician și de naturalist. Abia de poți intra de sumedenia beculețe- lor și soneriilor instalate ,,cu mijloace proprii", iar la fe- reastră, ce să spun, un ade- vărat colț al naturii vii, în care-și duc traiul doi scatii, o mierlă și cîțiva peștișori. Venirea profesorilor in mij- locul uimi cartier muncilo- rcsc a fost primită cu bucu- rie de ceilalți locatari. Ei sînt stimați, ouvînlul lor e ascul- tat cu seriozitate. Cînd n-ai ce face, într-o după amiază posomorită de iarnă, fuga la tovarășul profesor să'ți îm- prumute o carte ; cînd Rădu- cu e prea obraznic și mama nu mai știe cum să se facă guvernul au creat o vățătoarea ? Cînd de ajutor pentru largă bază ai a exercițiile de algebră a doua zi, la seral, ți-1 dea dacă ții profesori ? In scurt blocurilor din integrat vieții preocupă de mai plăcută a nu tot nevoie rezolva pentru cine să tovară- timp, locatarii Floreasca s-au cartierului. Se aranjarea cit locuințelor, de curățirea străzilor, de bun* funcționare a magazinelor, de îngrijirea și amenajarea vii- toarelor spații verzi. An ui- tat mansardele și subsolurile de odinioară, au uitat casele în oare viețuiau îngrămădiți la un loc cu alte familii. Aici fiecare familie, fiecare apar- tament își are baia sa, bu- cătăria sa, liniștea sa. Curînd, cvartalul de la Flo- reasoa va fi terminat com- plet ; curînd vo» fi termina- te și celelalte construcții in- cepule ți se vor deschide noi șantiere ; tot mai multe apar- tamente vor fi date în anii următori in folosința oame- nilor muncii. Și cadrele dactice, în rînd cu ceilalți tățeni, se bucură și ele plin de măsurile luate di- ce- din de partid și guvern pentru ridi- carea nivelului de trai al po* porului, materlală activității de masă. necesară dezvoltării Invățămintului, științifice, artistice, muncii culturala Numai pentru nevoile învățămîntul lui s-au cheltuit tn ultimii 7 ani peste 20 mi- liarde lei. Prin grija statului s-au construit localuri noi de școli, Înzestrate cu săli de clase spațioase, cu laboratoare, ateliere. Numai in anul 1959 au fost construite în întreaga țară 2700 săli de clasă. Pe întreg cuprinsul pabrtei noastre se rea- lizează în prezent sarcinile trasate de Congre- sul al ll-lea al P.M.R. cu privire la dezvolta- rea șl generalizarea învățămîntului de 7 ani. In cele 5128 școli de 7 ani au fost cuprinși la începutul acestui an școlar un număr do 611.897 elevi. Procentul absolvenților clasei a IV-a care Începutul proape 69 Succese drumarea Aceasta școlilor tehnice față de elevilor au fost cuprinși tn clasa a V-a la anului școlar 1959/60 este de a» la sută. tot mal mari au fost obținute în ins . tineretului spre munca productivă, se reflectă și în faptul că numărul profesionale, agricole, de meserii și a crescut tn acest an cu aproape 200 anul școlar trecut, Iar al ucenicilor șl _______ care le frecventează depășește astăzi pe cel al elevilor din școlile medii, ajungtnd la 135.275. învățămîntul superior s-a dezvoltat mult, in strinsă legătură cu nevoile de cadre cu califi- care superioară necesare economiei și secto- rului social-cultural. Anii republicii au deschis calea spre tainele științelor șl pentru cei pe oare burghezia șl moșierimea l-a lipsit de dreptul de a învăța. Din rtndurile clasei muncitoare și țărănimii muncitoare se naște noua intelectualitate a țării, legată de popor și devotată interese- lor lui. O expresie grăitoare a grijii parti- dului și guvernului pentru ridicarea cul- turală șl profesională a oamenilor muncii, pentru pregătirea de specialiști șl tehnicieni din rîndurile clasei muncitoare o constituie Hotărîrea cu privire la îmbunătățirea fnvăță- mîntului seral șl tără frecvență de cultură ge- nerală și superior. Imblnind munca în producție cu învățătura. ai muncii, cu aproape peste 93.000 oameni ------------------ — . 17.000 mal mult decît tn anul trecut, capătă prin aceste cursuri nn larg orizont de cunoș- tințe, devenind oameni ce un nivel ridicat de cultură generală. In școli învață și muncesc împreună, parti- cipă la mantfeetărMe cultural-artistice și spor- tive copiii romlni șl de zlte naționalități, le- gați printr o puternică prietenie și trăție. El participă tn comun la acțiuni patriotice de fo- los obștesc, fac împreună excursii pentru cu- noașterea patriei noastre, se bucură de con* dițiile din ce în ce mai bune create pentru ei. Alături de nn număr tot mai mare de 1nsfi* iuții școlare, o vastă rețea de biblioteci, mu-> zee, teatre șl cinematografe, cămine cultu- rale, echipe artistice de amatori — o adevă- rată mișcare artistică de masă — contribuie tntr-o largă măsură la răspîndirea culturii în rîndurile poporului. Sărbătorirea a 12 ani de la proclamarea Re- publicii Populare Romtne se desfășoară în condițiile creșterii impetuoase a forței și tă- riei lagărului socialist tn frunte cu Uniunea Sovietică. Poporul romtn se bucură de roa- dele relațiilor de deplină egalitate în drepturi, de colaborare tovărășească și tntr ajutorare reciprocă care s-au statornicit și se dezvoltă între țările lagărului socialist. Oamenii mun- cii din patria noastră nutresc o adîncă recu- noștință față de Marea Țară a Socialismului, al cărei sprijin permanent a contribuit și con- tribuie la ridicarea întregii noastre economii naționale. întregiri nostru popor aprobă politica ex- ternă a țării noastre, politică de apărare *1 consolidare a păciL Sărbătorind împlinirea a 12 ani de la procla- marea Republicii Populare Romlne Întregul nostru popor muncitor trece tn revistă cu mîn- drie drumul parcurs șl privește cu optimism viitoi ui, încrezător în forțele sale creatoare șl în politica justă a partidului șl guvernului. Alături de ceilalți oameni al muncii, toți cel ee muncesc pe ogorul școlii sint ferm hotăriți să depună toate eforturile pentru a răspunde cu cinste încrederii ce le-o acordă partidul și guvernul, dtnd patriei tineri tot mai bine pre- a secției de învățămînt (TZețezatete pzezzntate Tn referatul său cu tema „CUM II AJUT PE ELEVI TN OBȚINEREA UNOR REZULTATE BUNE LA ÎN- VĂȚĂTURĂ, tov Micolae Cosma, dirigintele clasei a V-a „A“ de la Școala medie din comuna Făget, re- giunea Timișoara, a spus între altele : Încă de la începutul anului școlar am căutat să-i cunosc îndeaproape pe elevii mei. Am ținut seama în mod deosebit de faptul că ei sînt proveniț' de la mai multe școli, că au avut învățători diferiti, care au folosit metode și procedee diferite. Am cercetat caie- tele de observatii ale învățătorilor respectivi, cata- loagele. Am stat de vorbă cu învățătorii înșiși și cu instructorii superiori de pionieri. De asemenea, am făcut vizite la domiciliul elevilor — aceasta începînd încă înainte de deschiderea anului școlar. Chiar de Ia prima oră de diriginție am dat îndru- mări elevilor mei asupra felului cum trebuie să-și ia notite Ia lecții și cum să-și pregătească temele. După cîteva săptâmîni, observînd că o serie de elevi au note nesaiisfăcăloare, am organizat o discuție cu clasa, în care cel mai bun elev a arătat cum își face el temele. Apoi, în concluzii, am dat indicatii mai ample privitoare la pregătirea lecțiilor. întrucît elevii nu erau deprinși să ia notițe, ci căutau să scrie vorbă cu vorbă cele spuse de profe- sori, am făcut cu ei cîteva exerciții în acest sens. Scriind pe tablă cîteva fraze lungi, le-am cerut să exprime esențialul pe scurt. Discutînd cu unii profe- sori, am stabilit ca aceștia să le arate elevilor cum să folosească schemele în însușirea cunoștințelor la disciplinele respective și cum să-și învețe lecțiile. In urma unor asistențe la lecții am stat de vorbă cu o serie de profesori, hotărînd în comun căror elev! trebuie să Ii se acorde mai mult ajutor, deoarece întîmpină greutăți și sînt rămași în urmă la învăță- tură, care trebuie ascultați mai des în timpul verifi- cării și fixării cunoștințelor etc In cadrul orei de diriginție cu tema ..Luptăm pentru onoarea clasei", s-a discutat în amănunțime despre felul cum muncesc elevii pentru a și însuși cele predate de profesori. Ei au luat atitudine împotriva acelora din tre colegii lor care neglijează pregătirea pentru lecții. In același timp s-au stabilit măsuri de ajutorare și con- trol a celor ce întîmpină greutăți ia învățătură In alte ore de diriginție s-a discutat despre munca tine- rilor din tara noastră pentru însușirea științei și cul- turii, despre unele filme vizionate a căror tematică putea influența favorabil atitudinea față de învățătură și de muncă în general Toate acestea i-au făcut pe elevii din clasa mea să obțină rezultate mereu mai Vune. Referatul „EDUCAREA IDEOLOGICO-POL1TICA A ELEVILOR IN CADRUL ORELOR DE DIRIGIN ȚIE“ a fost prezentat de prof. Eugenia Popa, dirigintă la clasa a IX-a ,.B“ de la Școala medie -Mihai Vi- teazul" din Turda. .Unul din mijloacele principale pe care le folosesc pentru educarea ideoiogico-politică a elevilor — a spus referenta — îl constituie sărbătorirea cu elevii a ma- rilor evenimente din istoria clasei muncitoare, din istoria patriei. Pregătesc totdeauna din timp orele educative în care se organizează asemenea sărbătoriri. De obicei, în prima parte a acestor ore au loc dis- euț i cu privire la evenimentul sărbătorit, pe baza bibliografiei citite dinainte de elevi, iar în partea a doua se prezintă un scurt program artistic, legat de tematica discutată. O mare importanță pentru educarea ideo!ogico-poli- tîcă a elevilor o au orele de diriginție în care li se fac cunoscute realizările regimului nostru democrat- popular. Caut să folosesc la aceste ore metode cît mai variate. Astfel, cu prilejul discutării temei „Realizările regimului de democrație populară în orașul nostru", •m vizitat cu elevii cîteva unități industriale și secția ..Orinduirea socialistă" din cadru! Muzeului de istorie din localitate. Am folosit uneori în orele de diriginție și discuțiile •supra unor filme vizionate în colectiv, ca „Pe Donul liniștit", „Soarta unui om" etc. Participarea elevilor la diverse acțiuni obștești cu caracter patriotic sau la acțiuni culturale, munca lor pentru editarea gazetelor de perete, participarea ta concursurile „Să ne cunoaștem ținutul natal", „Iubiți cartea' etc. sînt alte cîteva din mijloacele pe care Ie folosesc pentru educarea ideoiogico-politică a elevilor. In toată munca pe care o desfășor în acest scop, ajutorul meu principal il constituie utemiștii. Referatul „CUM COLABOREZ CU ORGANIZAȚIA U.T.M. ȘI CU FAMILIA IN INSTRUIREA ȘI EDU- CAREA ELEVILOR" a fost ținut de tov. Tatiana Sirbu. dirigintă la Școala medic nr. 15 din București. De la începutul anului școlar — a spus tovarășa Sîrbu — mi-am propus să folosesc din plin spri- jinul utemiștilor din clasa de care răspund. Am înțeles că realizările mele în munca de dirigintă de- pind și de măsura în care planul de muncă al orga- nizației U.T.M. și planul meu de dirigintă sînt în concordanță, fără ca acțiunile prevăzute să se supra- pună, Particip Ia adunările tematice organizate de biroul U.T.M. al clasei și Ia unele din adunările generale. La începutul lunii noiembrie, cînd trei utemiste bune la învățătură au lipsit la practica pe care clasa o face la un atelier auto, biroul U.T.M. mi-a sezisat acest caz și mi-a cerut sprijinul. Biroul a organizat o dis- cuție cu cele trei eleve, în prezența mea. Discuția a decurs în așa fel, îneît elevele și-au dat seama de gre- șeala pe care au făcut-o, au înțeles urmările ei. Considerînd că timpul petrecut de elevi în familie are o deosebită influență asupra dezvoltării lor morale și intelectuale, am căutat să cunosc foarte bine mediul în care trăiesc elevii mei, cum sînt ei crescuți și educați. Pentru aceasta, încă la începutul anului școlar i-am vizitat la domiciliu. Am stat de multe ori de vorbă cu unii părinți care aveau nevoie de sfaturi în ceea ce privește compor- tarea lor față de copii. In colaborare cu organizația U.T.M. și cu familia caut să trezesc la elevii mei încrederea în propriile lor forțe, să le dezvolt dragostea de învățătură, de muncă. Tov. Olga Bălăcianu de la Grupul școlar ,Tosif Rangheț". București, a prezentat un referat cu tema „CUM MA PREOCUP DE VIAȚA UCENICILOR IN AFARA ORELOR DE TEORIE Șl PRACTICA". Printre altele, referenta a vorbit despre felul cum îi ajută pe elevi să-și efeciueze temele date pentru acasă. Pentru aceasta — a spus ea — le-am indicat cum să lucreze acasă sau la internat, ce metode să folosească pentru a-și însuși cît mai bine cunoștințele predate la cursuri. Sâptăminal ii controlez pe elev' în timpul destinat pregătirii lecțiilor și în timpul meditațiilor din cadrul internatului. De asemenea, țin o legătură strînsă cu responsabilii de internate, pentru a cu- noaște felul- cum se comportă elevii în internat, pre- cum și cu părinții elevilor extern: prin vizite la domiciliu M-am preocupat și de felul cum își petrec elevii timpul ce le rămine în afara pregătirii lecțiilor, fn vederea dezvoltării lor multilaterale. Pentru acest timp consiliul diriginților din școala noastră a planificat, de Ia începutul anului, o serie de activități cu conținut educativ cit mai variat. Ele au fost împărțite în acți- uni de masă, care cuprind întregul colectiv al unei clase, și acțiuni pe cercuri sau grupuri mai restrînse de elevi. Acesiea au fost aduse apoi la cunoștința ucenicilor, care au cerut să fie repartizați pentru o acțiune sau alta, după interesele și înclinațiile lor. Ast- fel, ei activează în cadrul diferitelor cercuri, al echi- pelor artistice, participă la diferite concursuri etc. Pentru educația estetică a elevilor am vizitat îm- preună cu ei galeria de artă de la Palatul Republicii, Muzeu! orașului București și Muzeul Romîno-Rus. Vizitele au fost urmate de discuții asupra celor văzute. Mă preocup și de lectura extrașcolară a elevilor, de vizionarea de către ei a unor spectacole. Mulți elevi participă la activități sportive — competiții de volei, atletism, handbal etc. Un rol deosebit de însemnat a fost rezervat acțiu- nilor obștești cu caracter patriotic. Elevii mei au pre- stat in timpul 'or liber peste 900 ore de muncă patrio- tică. Se dezvoltă larg in școală și acțiunile de auto- deservire. Sub îndrumarea organizației de partid din școală, în strînsă legătură cu biroul U.T.M. pe clasă, colabo- rind cu familia, mă străduiesc să obțin rezultate cît mai bune în munca de educare comunistă a elevilor. In referatul „CUM FOLOSESC IM MUNCA MEA EDUCATIVA LITERATURA Șl PRESA PEDAGO- GICA", prof. Veronica Ciucă, dirigintă la Școala pe- dagogică din Birlad, a arătat că în ultimii ani au început să apară mai multe materiale în ajutorul d irigin ților. Am folosit larg — a spus referenta — lucrările Iui N. K. Krupskaia și A. S. Makarenko, manualele de pedagogie, articole publicate în „Revista’de pedagogie", „Gazeta învățămîntului", „Analele Romîno-Sovietice" — seria pedagogie psihologie, „Scînteia Tineretului", cule- gerea de articole „Munca dirigintelui" și altele, în care am găsit îndrumări prețioase în legătură cu întocmirea planului pentru activitatea educativă și cu desfășu- rarea acesteia Îndrumările primite prin intermediul literaturii și presei pedagogice — a arălat tovarășa Veronica Ciucă — mi-au fost de mare folos în fixarea conținutului orelor de diriginție și în alegerea metodelor de activi- tate în aceste ore, m-au ajutat să mă apropii de elevi, să-i cunosc mai bine, să încheg colectivul clasei, să-i ajut pe elevi la învățătură, să contribui la educarea lor morală și să Ie fac educația cultural-artistică. De asemenea, literatura și presa pedagogică mi-au fost de un real folos în colaborarea cu familiile elevilor. Referenta a citat multe lucrări și articole de spe- cialitate, arătînd cum le-a folosit în munca ei. Ea a subliniat, în încheiere, că diriginții așteaptă noi lucrări pedagogice, care să le vină direct în ajutor dezbătînd cele mai actuale și mai importante probleme ale muncii educative. ^unufituL țLaMzifiai&țit&i Prof. ION DRAGAN, diriginte la Școala pedagogică din Arad. Am constatat încă din primele săp- tămîni ale anului școlar că ele- vii meî din anul IV au rezultate •labe Ia învățătură. Pentru a afla cauzele care au determinat această •ituațle am stat de vorbă cu elevii, cu secretarul organizație] U.T.M. pe clasă și am analizat caietele de teme șa notițe ale elevilor. Mi-am dat seama astfel că mulți dintre ei nu știau să-și organizeze timpul de învățătură nu știau să ia no- tițe, nici să folosească ma- nualul. Am consacrat trei ore de di- riginție acestei probleme. In ca- drul acestor ore am dat elevi’or in- dicații privind luarea notițelor, le.am arătat cum să studieze lec- țiile din manuale și am discutat cu ei despre felul cum trebuie ci- tită o lucrare beletristică spre de- osebire de o carte științifică sau tehnică. Nu m-am mărginit însă la aceas- ta. Am asistat la orele profesorilor care predau le clasa mea și am cercetat dacă elevii aplică îndru- mările primite în orele de dirigin- ție. De asemenea, pentru formarea deprinderilor de muncă intelectua. lă, am cerut elevilor să întocmeas- că referate, recenzii și rezumate a- supra lucrărilor de pedagogie și de metodică studiate. In prealabil le-am dat îndrumări sistematice și amănunțite în acest sens. Acum elevii mei au căpătat de- prinderi de studiu, știu să redac- teze un referat, o recenzie etc. In întreaga acțiune pe care am desfășurat-o pentru ridicarea pe e. ceasta cale a nivelului la învăță- tură al elevilor, m-am sprijinit pe ajutorul dat de biroul U.T.M. pe clasă, format din cei mai buni e- levi Prof. ION DUMIfRESCU, diri- ginte la Școala medie „Frații Bu. zești" din Craiova. Pînă în anul a- cesta activitatea comisiei diriginți- lor din școala noastră nu ajunsese încă la stadiul de studiere sistema- tică a unor probleme. Urmăream doar unele probleme ale muncii e- ducative în interval scurt, ceea ce nu ne permitea să le aprofundam. Plecînd de la această constatare, noi am trecut le o muncă mai a. dîncă de cercetare a problemelor privind educarea comunistă a ele- vilor. Ne am propus să studiem a- profundat timp de un an de zile numai două probleme: mijloacele pentru formarea concepției științi- fice ia elevi și pentru educația pa- triotică a tineretului. Acum la sfîrșitul trimestrului I. — Oa și la sfîrșitul celorlalte tri- mestre — vom organiza schimburi de experiență care vor avea drept scop analiza felului cum am muncit în vederea înarmării elevilor cu concepția științifică despre lume și a educării lor în spiritul dragostei de patrie- Prezentînd rezultatele obținute ne vom strădui să generalizăm ex. periențe pozitivă, să ajungem la concluzii care să ne ajute în mun- ca de viitor. Experiența bună a școlilor noas- tre o vom populariza și într-un ca- dru mai larg — pe oraș, pe raion și chiar pe regiune — cu prilejul consfătuirilor care se vor organiza. Prof. E. PORUMBIȚA, dirigintă la Școala medie serală de pe lingă Atelierele navale din Giurgiu. De la începutul anului școlar mi-am propus să urmăresc la clasa mea următoarele obiective : cunoașterea condițiilor de muncă ale elev','lor, a calificării lor, a modului cum își desfășoară munca în produc- ție, a felului cum se comportă în colectiv, a participării lor la ac- țiunile obștești organizate de în- treprindere, a procupărilor lor de viitor. Cunoscînd toate acestea, Hm putut ajuta mai mult la în- vățătură, mi-am putut desfășura mai bine munca educativă. Pentru a îmbunătăți frecvența elevilor, i-am vizitat de multe ori La locul de producție. Am luat le- gătura cu conducerea întreprinde- rii care m-a sprijinit în asigura- rea unei frecvențe regulate. Elevl'i școlii noastre serale se arată dornici de învățătură. Ii in- teresează îndeosebi experiențele, munca în laborator, aplicarea în aractică a celor studiate. Pornind de la acest interes al lor reușim să-i ajutăm mai bine în însușirea temeinică a cunoștințelor. Prof. Dumitru FINARU, diri- ginte la Școala pedagogică din Bacău. In vederea combaterii me- diocrității, în școala noastră s-au organizat pe lingă alte forme de activitate „joi ale tineretului". Tn- tr-o asemenea „joi" în clasa mea s-a prezentat o lucrare în versuri „Oaspeții catalogului", în care se erată că notele de la 8 în sus sînt primite cu bucurie în catalog, iar cele slabe sînt refuzate. Aceaste, alături de celelaltte măsuri luate, a mobilizat pe elevi să lupte îm- potriva mediocrității. Treptat, trep. tat, numărul notelor mediocre a scăzut, iar în catalog au apărut tot mai multe note mari. Clasa mea deține acum steagul de clasă frun- tașă pe școală. Elevii sînt hotărîți să muncească cu temeinicie pentru a rămîne și în continuare fruntași. în același timp exemplul lor con- stituie un stimulent pentru cele- lalte olase ale școlii. Prof. NI COLA E MOLDOVA N, diriginte la Școala pedagogică din Cluj. După ce a vorbit despre măsurile pe care le-a luat pentru îmbunătățirea situației la învăță- tură a elevilor săi, pentru întărirea legăturii cu părinții acestora, vorbi- torul a propus Ministerului Invăță- mîntului și Culturii să studieze po. si-bilitatea ridicării nivelului de pre- gătire al profesorilor diriginți să organizeze consfătuiri ale acestora la nivelul orașului, raionului sau regiunii, oare să se țină în anumi- te etape, spre exemplu în vacanțele școlare, fn cadrul unor asemenea consfătuiri — a spus tov. Moldovan — ar fi bine să se organizeze demonstrații practice de pe urma cărora diriginții să poată culege în- vățăminte pentru activitatea lor. Prof. ION FANE, diriginte Grupul școlar minier Petroșani- — Cunoașterea muncii desfășurate de elevi în cadrul practicii lor în producție mă preocupă în aceeași măsură ca și cunoașterea activității lor în cadrul școlii. Caietul de practică, in care maiștrii fac obser- vații asupra atitudinii utemiștilor față de muncă, față de lucrarea pe care o execută, ca și asupra frec- venței la practică, mă ajută să-mi cunosc mai bine elevii. Aceasta nu mă scutește însă de controlul pe care trebuie să-l fac la locul unde ucenicii noștri lucrează în produc- ție. Cunoscîndu-!e îndeaproape activi- tatea, pot lua de îndată măsuri efi- ciente. Prof. ANCA LAURA, dirigi^K la Școala pedagogică din Carei.^R munca pe care o desfășor ca dirigintă ta clasa mea primesc un substanțial ajutor din partea orga- nizației U.T.M. La sfîrșitul fiecărei săptâmîni, biroul U.T.M. pe clasă, care este format din elevi fruntași, analizează situația la învățătură și disciplină a utemiștilor. Sînt puși în discuție mai ales utemiștii care nu-și îndeplinesc cu toată răspun- derea îndatoririle școlare. Ca dirigintă asist la aceste șe- dințe, desfășurate pe baza unui pla.n dinainte stabilit, la întocmirea căruia contribui și eu, prin suges. tiile pe care le fac. Prof. SANDA PAȘOLESCU, di- rigintă la Școala de 7 ani din Urlați. In școala noastră se acordă o mare atenție educării elevilor in spiritul prieteniei- Diriginții au or- ganizat un schimb de corespon- dență între elevii noștri și elevii Școlii nr. 656 din Moscova. Priete- nii din Uniunea Sovietică au tri- mis de curînd elevilor noștri fru- moase daruri, iar ei se pregătesc în momentul de față să le răspun- dă la fel. Consider că munca diriginților tineri s-ar desfășura cu rezultate mult mai bune dacă viitorii profe- sori ar fi ma! temeinic pregă- tiți încă din facultate în aceas- tă direcției. De aceea propun ca în pregătirea pedagogică a studenți- lor, și mai ales în cadrul practicii pedagogice, să se pună mai mare accent pe munca de educare comu- nistă a elevilor pe care o desfășoa- ră dirigintele, să se organizeze mai multe asistențe la orele de di- riginție. Prof. LIVIU CRISTEA, diriginte la Școala profesională „Filimon Sirbu" din București. — In școala noastră s-a creat un post U.T.M. de control, alcătuit din utemiștii frun- tași. Periodic, postul U.T.M. de control prezintă la stația de ampli- ficare a școlii cazurile acelor elevi care manifestă nepăsare pentru învățătură și au o conduită nesa- tisfăcătoare. Multe dintre lipsurile elevilor au fost astfel lichidate. Cred că această inițiativă ar putea fi folosită și în cadrul altor școli. O problemă care merită să fie în atenția școlilor profesionale este asigurarea unor raporturi juste între maiștrii-instructori și elevi. Ridic această problemă deoarece am observat că mai sînt maiștri- instructori care nu țin seama de faptul că lucrează în școală, că au de-a face cu elevi. De aceea, nu se interesează de problemele pedago- gice, de metodele muncii educative. Dirigintele are rolul de a-i ajuta pe maiștrii-instructori să cunoască munca școlii, să -răspundă cerin- țelor ei. Prof. P. N1REȘIEANU, diriginte la Școala medie serală „Al. Papiu Harian" din Tîrgu Mureș. — Pen- tru asigurarea unei frecvențe regu- late la cursuri a muncitorilor-elevi, am colaborat de la început cu profe- sorii care lucrează ta clasa mea și în special cu organizațiile U.T.M. și conducerile întreprinderilor unde lucrează elevii. Am stat de vorbă și cu elevii, cărora le-am explicat că frecvența regulată este prima condiție pentru a putea obține re- zultate bune la învățătură, lucru pe care ei l-au înțeles. Mulți dintre elevii mei studiază cu pasiune. Totuși, unii nu izbu- tesc să-și însușească toate cunoștin- țele. Cauza constă în lipsa de timp pentru pregătirea lecțiilor, ca și în nivelul scăzut al unor lecții. Profesorii din școala noastră de- pun eforturi intense pentru înlătu- rarea acestui neajuns. Ei se stră- duiesc să predea lecții cît mai bine organizate, cît mai sistema'ice, pen- tru ca elevii să poată înțelege și să-și poată însuși cît ma: temeinic cunoștințele încă din clasă. Disciplina elevilor nu constituie o problemă grea, deoarece elevii noștri sînt oameni ai muncii care, la locul lor de producție, primesc o educație sănătoasă tn spirit co- munist și au un nivel de conștiință ridicat Momentul cet mai prielnic pentru a discuta problemele legate de viață și munca elevilor noștri sînt orele de diriginție pe care căutăm să le organizăm cît mai bine. Avînd în vedere faptul că elevii termină cursurile de seară destul de tîrziu, »m socotit că e bine să ținem nu o singură „oră** de 90 de minute o dată pe lună, ci două „orc** de cîte 45 de mi-nute. La una din orele de diriginție am discutat despre prietenia dintre tineri și tl'nere. Am _ ridicat în fața colectivului această problemă pentru că am constatat că între unii din ei există prietenii greșit înțe- lese. înaintea începerii lucrărilor trimestriale de control am discutat la o oră de diriginție despre impor- tanța acestor lucrări, arătind ele- vilor cîte greutăți vor întîmpina în însușirea cunoștințelor dacă vor lipsi de la vreo lucrare. Rezultatul acestei discuții a fost că nici un lipsit de la lucrările de elev n-a control. Elevii noștri nu știau să ia no- tițe. In repetate rînduri la orele de diriginție m-am preocupat și de această problemă. Aș dori ca în viitor ministerul să se preocupe mai mult de școlile se- rale, să ne ajute să ne desfășurăm mai bine munca dînd îndrumări privitoare la activitatea diriginților din școlile serale, organizînd con- sfătuiri cu profesorii diriginți care lucrează în cadrul acestor școli. Prof. A. TOMAC1NSKI, diriginte la Școala medie de muzică din București. — Pentru ridicarea nive- lului la învățătură diriginții din tcoala noastră folosesc multiple mij- loace. Săptărnînal, fiecare diriginte extrage din catalog rezultatele ob- ținute de elevi la învățătură și ana- lizează cu clasa situația celor ră- mași în urmă. Elevii slabi sînt aju- tați să lichideze cu rămînerea în wmă Ia învățătură prin ajutorul individual pe care-l primesc din partea profesorilor la lecții ca și la orele de meditații. Ort-ririm ore de meditații pen- Wu ei- u care tont in urmă la un diriginte 11 Olenușni ii pregătesc pe pionieri pentru intrarea In rindunie organizației UJM. din că este bine să se elaboreze o pro- gramă și o metodică pentru munca desfășurată în orele de dirigintie. Prof. GH. HERESCU, la Școala de 7 ani nr. București. — Sînt de părere singur obiect și pentru acei cărora le-au rămas unele chestiuni neclare, neprecizate la lecții. Am văzut că nu e bine să-l aducem pe elevii că- zuti la 2-4 obiecte la meditații, deoarece prin aceasta îi supraîn- cărcăm. Am ajuns la concluzia că cea mai bună cale pentru a-i ajuta pe acești elevi este ca profesorii să le acorde mai multă atenție în tim- pul orelor de clasă. In acest fel am obținut rezultate satisfăcătoare în munca de ridicare a nivelului la învățătură al elevilor noștri. Prof. B. ALEXIANU, diriginte 1a Școala medie nr. 2 din Piatra Neamț. — Pentru a-i stimula pe elevi la învățătură am folosit un gra- fic al notelor în care am urmărit si- tuația acestora pe o perioadă mai îndelungată. In acest grafic, pe care l-am afișat în clasă, am cu- prins și situația frecvenței. Din el se poate vedea cu ușurință dacă un elev a progresat, a rămas în aceeași situație sau a regresat. Gra- ficul a constituit pentru toți elevii un stimulent de a-și ridica nivelul la învățătură. In această privință am primit ajutor și din partea părinților. Mulți dintre ei au consimțit să-i primească acasă și să-i suprave- gheze în întocmirea lecțiilor pe unii elevi ai căror părinți nu se pot ocupa suficient de ei din cauză că lucrează ambii în producție și care, locul'nd departe de școală, nu pot veni aici. Prof. GH. COSMA, diriginte la Școala medie nr. 1 din Satu Mare.— Clasa a VIH-a, la care sînt diri- ginte, e cea mai bună clasă din școala noastră. Peste 50% din elevi au note peste 7. Aceste rezultate se datoresc în mare măsură ajutorului primit din partea organizației U.T.M. a clasei. Primirea elevilor în rîndurile utemiștilor a fost un sti- mulent pentru obținerea de rezul- tate cît mai bune la învățătură. Au fost primiți în organizație elevii cei mai buni la învățătură și dis- ciplină. Au început să facă cereri de primire și elevi cu o situație mai slabă. Li s-a explicat că nu sînt suficient de bine pregătiți pentru a intra în U.T.M. și că vor fi primiți numai atunci cînd vor avea rezul- tate bune la învățătură și conduită model. Aceasta i-a determinat pe majoritatea elevilor clasei să-și ri- dice nivelul la învățătură, să lupte împotriva mediocrității. Prof- A. LAPADUȘ, dirigintă la Școala medie „Horia, Cloșca și Cri- țan“ din Alba lulia. —Munca mea de dirigintă nu se limitează la orele de diriginție. Am căutat să fiu ală- turi de elevi în toate acțiunile, să-i îndrumez și să-i stimulez în muncă. De exemplu, am participat alături de ei la acțiunile obștești în gos- podăriile agricole colective din co- munele Galda și Oarda. Acest lucru l-au făcut și ceilalți diriginți din școala noastră, fapt care i-a stimu- lat pe elevi și ne-a ajutat să obți- nem titlul de școală fruntașă în munca patriotică. Pentru educarea politico-ideolo- gică a elevilor, printre alte măsuri am confecționat ou elevii un panou cu spicuiri din presă și un calen- dar săptărnînal, pe care sînt însem- nate zilnic evenimentele interne și internaționale. Prof. ELENA MĂRUȚĂ, dirigintă la Școala profesională „Kirov" din București — Dirigl'nții din școlile profesionale au sarcina să urmăreas- că, pe lingă munca de însușire a cu- noștințelor, și modul în care se rea- lizează îmbinarea teoriei cu munca practică productivă. Pe noi ne pre- ocupă în mare măsură dezvoltarea la elevi a dragostei fată de meseria aleasă, a spiritului de răspundere fată de muncă, familiarizarea ele- vilor cu viata din întreprindere. Ne străduim să-i facem pe elevi să cunoască scopul muncii pe care o îndeplinesc, să înțeleagă că pentru rezultate bune se cer eforturi in- tense Trezirea spiritului de răs- pundere fa(ă de muncă, față de producție o realizăm printr-o sus- ținută acțiune de lămurire, prin convingerea elevilor asupra impor- tanței cerințelor pe care în fata lor producția le pune din comuna Motăței. cultural următoare. sarcini pentru etapa Prof. A. POROLIXEANU. școl?i. în acest caiet și aspectele pozitive curs și în clasei și a sînt notate Prof. Școala Linei" Prof. 1. Ia Școala URZICEANU, dirigintă medie nr. 3 din Sibiu. — să se organizeze în vii- Prof. E. LIPOVEANU, dirigintă la Școala de coregrafie din Bucu- rești. — Tn munca de organizare a activităților obștești ne sprijinim midt ne aintond părinților. De ase- diri- Satu FULGEANU, nr. 151 din din munca elevilor. Periodic, pe baza celor însemna- te în caiet, diriginții analizează cu clasa activitatea elevilor trasînd Prof. CORAL1A N. ȘINCAI, dirigintă la profesională „Industria din Timișoara. — Di- Propunem tor și consfătuiri ale ciriginților la comportării lor în cadrul orelor de activitățile din afara dirigintă la Școala București. O preocupare deosebită ginte la Școala medie din Mare. — în școala noastră încă n-a fost asigurată pe deplin dis- Instrucțiunile ministerului cu pri- vire la munca educativă, primite de școli în decembrie 1958, ne sînt de un mare folos. Este necesar ca diriginții să aplice indicațiile cu- prinse în aceste instrucțiuni în mod creator, ținînd seama de con- dițiile concrete, specifice clasei lor. Propun ministerului să comple- teze aceste instrucțiuni cu teme și metode privind' realizarea educa- ției știlnțifico-ateiste a elevilor, de- oarece este un domeniu în care diriginții nu au suficient material de îndrumare. Prof. M. MOCANU, diriginte la Școala medie serală din Pitești In munca unor diriginți de la șco- lile serale se manifestă tendințe greșite. Aceștia organizează orele de diriginție la fel ca la cursurile de zi și se comportă cu tinerii ma- turi ca și cu copiii. Dimpotrivă, al- ții au față de muncitorii-elevi o ati- tudine prea familiară. De asemenea, sînt diriginți care îi consideră pe elevii' de la cursul seral oameni deja formați, care știu totul și so- cotesc că nu e cazul să discute cu ei prea multe probleme, trecînd cu vederea multe aspecte care ar tre- bui discutate. Din tematica orelor de diriginție din învățămintul seral n-ar trebui să lipsească problema formării de- prinderilor de muncă independentă. Noi avem în plan această problemă, iar la unele clase s-au organizat exerciții în colectiv în legătură cu efectuarea temelor și Cu învățarea lecțiilor. Consider că „Revista de pedago- gie** ar putea să-i ajute mai mult pe diriginții din școlile serale prin publicarea unor consultații pe probleme privind munca educativă în aceste școli. Dată fiind importanța învățămîn- tului seral cred că ar fi util să se organizeze o consfătuire pe țară cu profesorii și diriginții care lu- crează în aceste școli. Prof. A- PAVLOVSCHI, diriginte la Școala medie din Urziceni. — Acord multă atenție controlului prin sondaj al demelor pentru a- casă. Acest control contribuie Ia evitarea rămînerii în urmă a ele- vilor, mă ajută să văd în ce mă- sură își îndeplinesc elevi; îndato- ririle, să aflu cauzele neefecțuării temelor de către unii elevi, să iau măsuri concrete pentru fiecare caz în parte. Discuțiile individuale cu elevii sînt și ele necesare pentru diri- ginte, întrucît îl ajută să cunoască preocupările elevilor, să facă legă- tura dintre acestea și situația la învățătură a elevului și să le dea sfaturi pentru a-și canaliza efortu- rile cît mai util. Socotesc necesar ca lucrările cu teme pedagogice să apară în tiraje sporite, sipre a fi la îndemîna tu- turor cadrelor didactice. Prof. M BADESCU. dirigintă la Școala pedagogică din Oaiova. — Tn centrul preocupărilor noastre stă pregătirea elevilor nu numai ca viitori învățători, c) și ca activiști pe tărîm cultural. Pe lîngă cele- lalte ore din programul școlii, orele de diriginție sînt folosite din plin în acest scop. Am organizat astfel o oră cu tema „O seară culturală în satul meu“. De asemenea, elevii noștri participă regulat sub condu- cerea profesorilor la concerte. Se otj ganizează apoi discuții în legătură cu lucrările audiate. Cu prilejul di- feritelor sărbători elevii noștri prezintă serbări în satele din apro- piere. Anul acesta, în cinstea zilei de 30 Decembrie, elevii jar pre- zenta o serbare în sala căminului r?ginții din școala noastră co- laborează strîns cu școlile de 7 ani, pentru atragerea elevilor spre șco- lile profesionale. In acest scop diri- ginții au vizitat cîteva școli de 7 ani unde au organizat discuții^ cu elevii clasei a VII-a. Li s-au arătat cu acest prilej meseriile care se predau în școala noastră și au fost invitați să ne viziteze școala. In școala noastră s-a organizat și un curs de pregătire pentru ca viitorii ucenici să cunoască de pe acum care este specificul școlii noastre, al meseriei pe care o vor învăța. Prof. C. SPATARU, diriginte la Școala serală din comuna Rovi- nari, raionul Tg. Jiu. — Pen- tru ca munca profesorilor din șco- lile serale să se desfășoare în con- diții cît mai bune, consider că ar trebui ca M.l.C. să elaboreze îndru- mări privind metodele de predare în aceste școli, să ajute pedagogilor să muncească ținînd seama înde- aproape de specifici'’ muncii în școala serală. ciplina conștientă a elevilor. Aceasta se datorează, în prl'mul rînd, fap- tului că nu există încă cerințe unice ale pedagogilor față de elevi. Spre exemplu, nu toți profesorii pretind elevilor să se prezinte Ia școală în uniforme, să aibă o ținută co- rectă. Consider că nota anuală la pur- tare nu trebuie stabilită după nota din ultimul trimestru, deoarece sînt elevi care, cunoscînd regulamentul, încalcă sistematic disciplina în pri- mele două trimestre, fiind siguri că ultima notă e hotărîtoare. menea părinții i-au însoțit pe elevi în vizitele pe care le-au făcut în întreprinderi, stabilind legătura între muncitori și elevi. Prof. GRIGORE BALEA. diri- ginte la Școala pedagogică din Si- ghet. — Consider că este necesar să se editeze o antologie care să cu- prindă literatura beletristică indi- cată pentru a fi folosită în cadrul orelor educative. Prof. GH. TEJU, diriginte la Școa- la de 7 ani din comuna Aluniș, raionul Teleajen. — In munca mea de diriginte mi-au fost de mare folos instrucțiunile Minis- terului Invățămintului și Culturii cu privire la organizarea și desfă- șurarea orelor educative. Cred că în viitor va trebui să acordăm mai multă atenție folosirii recom- penselor și pedepselor cu caracter educativ Prof. ARPAD BIHARI, diriginte la Grupul școlar de construcții din Tg. Mureș.— La întărirea disci- plinei în școala noastră a contri- buit în mare măsură faptul că în fiecare clasă există un caiet de ob- servații în care profesorii și diri- ginții fac observații asupra atitudi- nii elevilor față de muncă șl a pentru noi pe linia educației poli- tico-ideologice a elevilor a fost alegerea metodelor de muncă. Una din metodele pe care le-am folo- sit în acest scop au fost discuțiile cu elevii. De asemenea, am orga- nizat întîlnirj între elevi și mun- citori. La o asemenea întîlnire, de exemplu, au luat cuvîntul în fața elevilor muncitori de la uzinele „Grivița Roșie**. Am dori ca minister"’ să ne ajute mai mult în organizarea excursiilor, care au un mare rol educativ care să se ia în discuție în mod aprofundat cîte o singură problemă. Susțin propunerea de a se edita o metodică pentru orele de dirigintie. De asemenea, cred că este bine să se organizeze cursuri de pregătire pentru diriginți. Tn numărul viitor vom pu- blica în continuare hirrările consfătuirii. Practica pedagogică a vîztoriior Învățători Obiectivele a câror realizare o urmăresc cadrele di- dactice de la Institutul pedagogic de învățători din Bucu- rești în desfășurarea practicii pedagogice a studenților sint multiple. Pe primul plan se află însă grija pentru orientaiea ideoiogico-politică a lecțiilor practice, pentru conținutul științific al acestora, pentru strînsă lor legă- tură cu practica, pentru ca viitorii învățători să învețe a face din lecțiile lor un puternic mijloc de educație co- munistă a copiilor, de pregătire a lor pentru viață. Această grijă se oglindește în calitatea lecțiilor ținute de studenti. La o lecție practică de istorie, de pildă, în care un student le-a vorbit copiilor din clasa a IV-a des- pre Moldova din timpul lui Ștefan cel Mare, el a accen- tuat in special asupra elementelor menite să formeze la copii bazele unei concepții juste asupra istoriei. In cu- vinte simple, pe înțelesul celor care-1 ascultau, studen- tul le-a explicat raporturile sociale dintre clase în timpul lui Ștefan, le-a vorbit despre situația grea a iobagilor și a subliniat importanța pe care au avut-o masele in dezvoltarea istoriei. Cu scopul de a dezvolta la elevi dra- gostea de patrie, el a pus un accent deosebit pe zugră- virea în culori vii și emoționante a trecutului de luptă al poporului nostru. La o lecție de științele naturii, în care s-a predat tema „Stejarul și fagul”, studentul practicant a folosit cîteva exemple legate de temă pentru a le arăta copiilor că totul în natură este într-o continuă transformare. Cu pri- lejul unor lecții în care s-a vorbit despre unele plante oleaginoase lj s-a spus copiilor pe scurt în ce constă importanta cultivării cît mai intense a acestor plante pentru tara noastră. .n organizarea practicii pedagogice se acordă în a- ceiași timp o foarte mare atenție realizării unor lecții care să răspundă cît mai bine cerințelor metodice. In timpul practicii studenții pot să-și dea seama pe baza iropriei lor experiențe cum se realizează o lecție bună, în ce constau calitățile și defectele unei lecții, de ce o lec- ție a fost reușită și alta nu. Munca pentru realizarea lec- ției practice începe de la alcătuirea planului. După ce se consultă cu învățătorul clasei la care urmează să predea și după ce, pe baza cunoștințelor teoretice acu- mulate în orele de pedagogie și metodică, studentul își alcătuiește planul de lecție, el prezintă acest plan profe- sorului de metodică și de pedagogie. De măsura în care planul este judicios întocmit depinde în bună parte reu- șita lecției. Tocmai de aceea profesorii se străduiesc să asigure o bună îndrumare a studenților în această fază In școlile Itoastre se dă o deosebită atenție educației estetice a elevilor. Iată o elevă a Școlii medii „N. Bălcesca“ din București deslușind tainele contra- punctului. ^iiuiiiiwwwia Cadrele didactice din raionul Timișoara desfășoară o bogată "activitate in cadrul cercurilor pedagogice. Programul de acti- vitate al cercurilor cuprinde un mare număr de lecții deschise la toate disciplinele, precum și numeroase referate cum sint cele intitulate „Cum se realizează educația patriotică a elevi- lor la lecțiile de istorie", „Munca cu harta la lecțiile de geo- grafie a patriei", „Utilizarea literaturii beletristice la lecții". premergătoare lecției. Realizarea lecțiilor practice este âe neconceput fără ceas,ă îndrumare. O studentă care urma să țină la clasa a lî-a o lecție despre „Udatul flo- rilor* aglomerase în planul de lecție, neglijînd particu- laritățile de virstă ale copiilor, cunoștințe la nivelul cla- sei a IV-a. La citire, o altă studentă își propusese să co- munice copiilor în lecția cu tema „Delta Dunării* mai multe cunoștințe de geografie, neglijînd ceea ce consti- tuia de fapt scopul lecției — citirea conștientă și ex- presivă. Aceste defecțiuni au fost înlăturate însă la vreme în urma sfaturilor primite de la profesorii cu care stu- denții s-au consul’at înainte de lecție. Cînd însă pregă- tirea atentă și amănunțită a studenților lipsește, rezultatele sint negative. S-a văzut aceasta, bunăoară, la o lecție de predare a aritmeticii simultan Ia clasele l-a și a IlI-a. Pentru că planul de lecție al studentului nu a fost sufi- cient discutat cu profesorii metodiști, acesta nu si-a do- zai bine timpul rezervat fiecărei clase, nu și-a ales exer- cițiile și metoda de predare cea mai potrivită, iar lecția nu și-a atins scopul. Este necesar deci ca de fiecare dată studentii să iie îndrumați cu grijă și atenție în pre- gătirea lecțiilor, să li se arate cu prilejul discutării pla- nurilor ce au de făcut pentru ca lecțiile lor să se des- fășoare bine Rolul instructiv al practicii pedagogice nu ia siîrșit o dată cu ținerea lecțiilor. După terminarea acestora studenții au de cules, de cele mai multe ori, învăță- minte importante pentru munca lor viitoare. In șe- dințele de analiză, care au loc după fiecare lecție prac- tică.se discută ,pe concret' numeroase probleme de me- todică și pedagogie. Un student a terminat lecția înainte de vreme și nu a știut ce să facă în timpul rămas dispo- nibil, un altul a rezolvat această problemă repetînd cu copiii cunoștințe din orele precedente. E bine că a proce- dat așa ? Ce trebuie să se facă în astfel de situații ? La o lecție practică disciplina a iost asigurată prin com- portarea severă a studentului. La o altă lecție, dimpotri- vă, s-a asigurat disciplina printr-o atitudine degajată șt apropiată de elevi. Cum se ajunge prin metode diferite la rezultate asemănătoare? Studenții, pe baza cunoștin- țelor teoretice și a minimului de experiență pe care 1 au căpătat în cele cîteva ore de practică, fac observații și aprecieri, subliniază aspectele pozitive ale lecțiilor, scot în evidență greșelile și le cercetează cauzele, trag con- cluzii și învățăminte pe care le vor folosi în viitor. Toate aceste discuții sînt îndrumate de pedagogi, care dezlea- gă problemele mai complicate, apreciază justețea păreri- lor exprimate de studenți și îi orientează. Sînt încurajate totodată inițiativa studenților, munca lor creatoare, stră- duința lor de a ajunge să folosească cele mai bune me- tode și procedee Practica pedagogică a viitorilor învățători constitue unul din factorii cei mai importanți de care depinde buna lor pregătire. De seriozitatea cu care este tratată această latură a muncii în școlile și institutele pedago- gice depinde felul cum se va prezenta mîine la catedră, elevul sau studentul de astăzi. OCTAVIAN BUZESCU La școala metodelor înaintate Adeseori, după predarea unor lecții despre țesături profesorii de speciali, tate din școala noastră au fost între- bați de ucenici: — De ce stofe din aceeași lină, cu aceeași țesătură și lucrate Ia răz- boaie de același tip sînt uneori atît de diferite ca aspect? — Aceasta depinde de nivelul cali- profesionale și de metodele de ficărij muncă arătau sorii și A te ale filatorilor și țesătorilor — în asemenea împrejurări profe- maiștrii-instructori. limita însă doar la un aseme- nea răspuns înseamnă să nu folosești o ocazie deosebit de prielnică pentru a trezi interesul ucenicilor pentru me- todele înaintate de muncă și a ie lărgi orizontul de cunoștințe. Profesorii școlii noastre au înțeles aceasta. Exp!icîndu-)e ucenicilor care este cauza diferențelor în calitatea di- feritelor fire și țesături, le-au propus să urmărească comparativ, în secțiile fabricii ..Partizanul roșu", rezultatele care se obțin prin aplicarea diferitelor metode de muncă. Această lecție-excursie prin între- prindere a fost un minunat prilej de a populariza în rîndul ucenicilor cele mai răspîndite metode avansate de muncă folosite în filaturi : metoda Melnikov, de schimbare a sulului de pretort la selfactor în timpul mersului și metoda Patrikeeva, pentru lichida, rea ruperii firelor în filatură. După ce ucenicii au fost lăsați să urmărească singuri, la două mașini e- lăturate, cum se lucrează după meto- da Zoiei Patrikeeva în comparație cu vechea metodă de înnădite a firelor rupte la selfactor. cîțiva au observat că prin metoda Patrikeeva se proce- dează tocmai invers față de vechiul procedeu. — In loc să se răsucească firele rupte, acestea sint desrasucite — au spus ucenicit_____________________________ Apoi s-a trecut la explicarea și demonstrarea procedeului Zoiei Pa- trikeeva. Pe scurt, metode este urmă, toarea : Intre degetul mare și arătăto- rul mîinii stingi s® prinde pretortul scurt, iar cu mina dreaptă, între de- getul mare și cel arătător, se desrăsu- cește firul și se alătură pretoriului cu care se împletește- In felul acesta, lo- cul de îmbinare nu prezintă nici un fel de îngroșate și poate fi cu greu deosebit de restul firului. După demonstrație li s-a propus cîtorva ucenici să repete și ei opera- ția. Deși procedeul cere mai multă îru demînare decît vechea metodă, uce- nicii fruntași la practică au reușit să și-l însușească în timp destul de scurt. S-a trecut apoi la demonstrarea și scoaterea în relief a avantajelor pro- cedeului Patrjkeeva, arătîndu-li-se ucenicilor că prin aplicarea acestei metode rezistența firului înnădit este aproape egală cu rezistența inițială a firului. De asemenea, este mult îmbu- nătățită omogenitatea firului, ceea ce face ca în țesătorii să se obțină din firele înnădite prin această metodă stofe cu un frumos aspect exterior. Lecția-excursie a dat roade bune. Curînd, ou sprijinul maiștrilor-instruc- tori și al maiștrilor din întreprindere, atît ucenicii din anul II cît și cei din anul I au trecut la aplicarea cu deplin succes a noii metode. Im același fel s-a procedat și ou popularizarea în rîndul ucenicilor a metodei Melnikov, cu deosebirea că a- plicarea acesteia fiind mai preten- țioasă a fost urmărită mai ales de elevii din anul II. In explicarea și de. monstrarea acestei metode, inițiate de inginerul sovietic Melnikov de Ia Combinatul textil din Kupavna, li s-a arătat ucenicilor că pentru aplicarea ei este necesar să se adapteze la sel- factor niște dispozitive foarte simple - suporți pentru sulul de pretort ce Clădirea Casei de copii din. comuna Orlat... ți spălătorul modern ți confortabil Intr^o casă Je copii Pe valea Cibirudui, la poalele munților Cindrelul, se află Casa de capii din Orlat, tn care sint crescuți șt educați cu grijă părintească peste 250 de copii. Loca- lul casei oferă copiilor tot confortul. Trei din cele unsprezece pavilioane au fost complet renovate ți dotate cu instalații sanitare moderne. Copiii au condiții minunate pentru a-și petrece timpul liber in chip cit mai plăcut: un club cu nume- roase jocuri de șah, șubah, popice de masă’ o biblio- tecă cu peste 1500 de volume etc. Iubitorii de muzică, de dans, de teatru pot activa in formațiile artistice create in cadrul casei. două asemenea dispozitive, prinse cu ajutorul unor șuruburi. Pe o planșă dinainte confecționată li s-a prezentat apoi ucenicilor desenul dispozitivului, fn continuare Ii s-a arătat cum execută filatoerea operația de schimbare a su- lului vechi cu un sul nou, subluriiodu-se că aceasta se face prin spatele sel fac- torului, în cel mult 5 curse ale căru- ciorului. Ucenicii au urmărit cu aten- ție felul cum se așează pe suportul mașinii sulul plin, cum se împart firele de pretort în grupe care se răsucesc împreună și cum se începe înlocuirea firelor de pe sulul vechi, aproape gol, așezat pe dispozitiv, cu cele de pe sulul plin. In încheierea demonstrației li sa atras ucenicilor atenția asupra faptu- lui' că pentru aplicarea în bune con- diții a acestei metode este necesar ca pe sulul ce se golește să fie înfășurată o cantitate mică de material, căci a4t- fel firele se încurcă. Bineînțeles că și demonstrația cestei metode a fost urmată de expli- carea avantajelor care se obțin prin aplicarea ei. S-a procedat în așa fel îneît aceste avantaje au fost observate chiar de ucenici după ce ei au urmă- rit la lucru cîteva filatoare fruntașe. — Calitatea firului este mult îmbu- nătățită — a constatat unul dintre u- cenici. — Iar deșeurile s-au redus cu mult — au observat alți cîțiva. In sfîrșit, după un timp au făcut aproape toți încă o constatare im- portantă : — Nu se mai oprește aproape de loc seltactorul pentru schimbarea pretor- iului. — Se măresc deci producția ș» productivitatea muncii — au tras, tot ei, concluzia. Prof. N.LUPAȘ 10a cărții și graficei din R. S. S. Ucraineană Cultura fizică și sport u|ia cărții ș! graficii :ne, deschisă recent la R.S.S. Bucu- ■in inițiativa Ministerului In- lîntului și Culturii și a Con. |i General A.R L.U S., cu- L peste 2000 de cărți. 300 de | grafice de șevalet și de cărți 1 te 70 de pancarde politice, e și agricole, apărute în ul- 2—3 ani — bineînțeles nu. 5 mică parte din ceea ce au editurile ucrainene în acest Odesa, Lvov și din alte centre au fost însă refăcute, în 1949 întrecin- du-se nivelul antebelic de tipărirea cărților ș1 periodicelor. In 1958 edi- turile din R.S.S. Ucraineană au scos 116 milioane de cârti, adică de două on mai mult decît în anul 1940 și de unsprezece ori mai mult ■ ă înainte de Marea Revoluție ■ listă din Octombrie trei sfer- Win populația Ucrainei nu știa Lrie, nici să citească, astăzi în Fina Sovietică există 33 edituri ■republicane. 13 regionale și 3 lersitare), apar 90 de reviste Și S 3000 de gazete republicane, finale, raionale, de fabrică, de Iz etc., în limbile ucraineană, I. moldovenească și maghiară, [amintim, pe de altă parte, ■i limba ucraineană se traduc i din peste 50 de limbi. Trebuie t în vedere că ocupantii hitle- | au distrus aproape în între- Le industria poligrafică a »inei Sovietice. Cu ajutorul fră- al popoarelor din U.R.S.S.; •grafiile din Kiev, Harcov, decît în 1913. Cărțile ce apar în Ucraina Sovietică cuprind un cerc larg de probleme ale construcției comuniste, izvorîte din hotărîrile istorice ale Congreselor XX și XXI ale P.C.U.S. Expoziția cuprinde lucrări de literatură politică și social.econo- mică, științifică, beletristică, didac- tico-pedagogică, literatură medica- lă, muzicală, literatură pentru copii și tineret etc. Editura de stat pentru literatură politică din R S S. Ucraineană ti- părește operele clasicilor marxism- leninismului, literatură teoretică și politică de masă, istorică, econo- mică, filozofică, lucrări privind re. lațiile internaționale etc. Găsim în expoziție literatură memorială refe- ritoare la clasicii marxism-lennis- mului, studii biografice asupra multor activiști de seamă ai Parti- dului Comunist și statului sovietic. eu fui naeanța ^comandați elevilor mele : tele de Monte Cristo; Saltanat; Fata căpitanului; Jan Husz; Mize, rabilii. I Nepoții gornistului; Răsare soa- Me; Dincolo de brazi; Vizita tov. ■ rușciov în America; S.O.S. în psmos; Brigada lui Ionul; Soarta Lui om; Viața învinge; Comunis- [l; Ciulinii Bărăganului; Omul cu |rma; Băile Herculane; Kociubei; Lacul Roșu; Cetatea Histria; O în- Implare extraordinară; Pasagerul flandestin; Nufărul roșu; Nicolae jrigorescu; Mingea; Nauris; Aurel 'Laicu; Misterul castelului pără- jt; Sateliți artificiali; Însemnări Kn Deltă; Sombrero; Ora H; Răs. bțatul; Născuți in furtună; Festi- De asemenea se recomandă a fi vizionate filmele din cadrul săptă- mînii filmului pentru copii și prezentate în cinstea zilei de Decembrie. cele ; 30 .și piesele de teatru: Nota 0 la purtare; A treia. Patetica; In numele revoluției Vlaicu și feciorii lui ; lui Bogdan; Hagi Tudose; Răzeșii David »lul prieteniei; Arendașul romîn; 'e malurile Antarctidei; ~ Domnul koe; Ermitajul de stat; Două lo- Luri; Rita; Circul Slavia; Marinică; Locație; Poetul; Pentru 100.000 de ■nărci; Taina plantelor; Epoleții [purpurii; Răsună valea; Misiunea periculoasă; Lupul și cărturarul; | Lupul și cei 7 viteji; Amnarul fer- mecat; Fluierașul fermecat; Lumea tăcerii. Copperfield; Tragedia optimistă; In- șir-te mărgărite; Partea leului; Ala, bala, portocala; Punguța cu doi bani; Cravata roșie; Tînăra gardă; Carnețelul fermecat; Isprăvile vi. teazului Heracle. IIIIIllllllllINHIIIIIIIIIIIIIIIIIMIM Emisiunea Pentru elevii claselor V1II-XI se mai recomandă a fi vizionate fil- mele ; Citadela sfărîmată; Pasărea fur- tunii; Alo, ați greșit numărul; O scrisoare pierdută; Pe Donul liniș- tit; Zboară cocorii; Învățătoarea; Crîngul de călini; Poemul peda- gogic; Examen de maturitate; Con- „Școala și viafa a cuvîntări și lucrări ale tovarășului N- S. Hrușciov consacrate proble- melor cruciale de politică internă și externă, culegeri de documente și materiale, cum este colecția de documente în trei volume „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie în Ucraina", culegerea de documente „Congresele și conferințele P. C. al Ucrainei" și alte numeroase volume care prezintă un deosebit interes pentru cititori. De tipărirea literaturii didactico- pedagogice se ocupă editura didac. tico-pedagogică „Dadianska șko- la“, una din cele mai mari edituri din republică. Aceasta a editat nu- mai în ultimul timp 2887 manuale cu un tiraj de 345 000.000 exem- plare. Pentru legarea tot mei strîn, să a școlii cu viața, cu producția, în R.S S. Ucraineană se tipăresc manuale de lăcătușărie, de strun- gărie. de electrotehnică, de radio- tehnică generală, manuale ajută- toare privind cultivarea cerealelor, a legumelor etc. Găsim în expozi- ție manuale de istorie, de litera- tură, de geografie, abecedare, ma- nuale de conversație pentru limbi străine, de geografie economică a țărilor străine, manualul de litera- tură pentru școlile tineretului mun- citoresc, metodica predării lăcătu- șăriei, cărți cuprinzînd lecții prac- tice pentru atelierele școlare ș.a. O serie de cărți vorbesc despre faptele eroice ale tineretului Ucrai- nei. Trebuie amintit că în expoziție se află cărți în limba ucraineană ale unor scriitori romîni ca Emines- cu, Creangă, Delavrancea, Sado- veanu. Petru Dumitriu, Francisc Munteanu etc., multe din ele scoase în editura „Molod" (Tineretul), în condiții grafice foarte reușite. Grafica ucraineană tratează teme variate — fapte glorioase din tre. autul de luptă pentru dreptate și independență al poporului ucrai- nean și din lupta pentru instaura- rea puterii sovietice în Ucraina, ac- țiunea glorioșilor ostași și parti- zani împotriva ocupanților fasciști în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, succesele dobîn- dite în construcția socialismului etc. Fiecare carte, gravură, pancartă expusă arată vizitatorului succesele marcante ale minunatului popor u- crainean, marile lui cuceriri pe tă- rîmul literaturii și a