Proletari din toate tarile, unrti~vâ P ORSAH fii mmiSTERULUI IIWAWIMTULUI $1 CULTURII Șl DL COMITETULUI CENTRAL DL SINDICATULUI MUNCITORILOR OIN IHUAȚAMIÎIT Șl CULTURA Anul XI, Nr. 544 Vineri 18 decembrie 1959 8 pagini 25 bani Sarcini importante ale organizațiilor Plenara din 3-5 decembrie a c. a C.C. al P.M.R-, care a făcut un rodnic bilanț al activității desfășurate de poporul nostru pentru dez- voltarea continuă a economiei naționale și a stabilit sarcinile planului de stat Pe anul 1960, mobilizează pe toți oamenii muncii din țara noastră la noi și mari înfăptuiri. Alături de întreg poporul munci- tor, oamenii școlii au primit cu însuflețire documentele Plenarei, hotăriți să-și aducă contribuția la traducerea în viață a sarcinilor trasate în expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej. Un rol de mare însemnătate în îndeplinirea acestor sarcini revine și organelor și organizațiilor sindicale ale muncitorilor din învățămînt. îndrumate de organizațiile de partid, organele sindi- cale sînt aiutate să vadă cu limpezime calea pe care este necesar să-și orienteze activitatea lor de viitor, direcțiile spre care trebuie să-și îndrepte preocupările lor principale. Datoria lor este să des- copere și să încurajeze inițiativele, să studieze și să valorifice cît mai larg metodele de muncă înaintate, să întrețină și să stimuleze elanul creator al fiecărui membru de sindicat. In anul 1960 vor intra in producție un număr de peste 160.000 de noi cadre. O bună parte dintre acestea se află încă pe băncile școlilor tehnice și profesionale, ale școlilor de meserii și agricole și ale școlilor de cultură generală. Pregătirea lor profesională pentru a deveni buni muncitori și tehnicieni capabili să folosească tehnica înaintată trebuie să tie una din preocupările de seamă ale organi- zațiilor sindicale. Este necesar să fie extinsă și generalizată expe- riența acelor comitete sindicale din școli care au știut să îndrepte atenția colectivelor didactice în special înspre îmbunătățirea pre- gătirii elevilor pentru munca in producție. Comitetul de instituție de la Școala de meserii dîn orașul Bacău, de exemplu, s-a ocupat îndeaproape de sprijinirea procesului de invățămint și de producție, organizînd consfătuiri de muncă și numeroase alte acțiuni menite să-i mobilizeze pe membrii de sindicat Ia permanenta îmbunătățire a activității lor profesionale. Ca urmare, nivelul pregătirii teoretice și practice a elevilor din această școală a crescut continuu. O preocupare similară pentru buna pregătire a elevilor în vederea intrării lor în producție se manifestă și la multe școli medii de cultură generală, ca de pildă, la școlile medii nr. 22 și nr. 4 din Bcapitală, la școlile medii nr. 2 și nr. 3 din Ploești, la Școala medie ".i-, i din Rm. Vilcea eîc. Organizațiile sindicale din aceste școli, în- drumate de organizațiile de partid, și-au orientat activitatea spre mobilizarea cadrelor didactice pentru ridicarea nivelului predării și pentru legarea cit mai strînsă a lecțiilor de cerințele vieții, ale producției. Ele au organiaat schimbul de experiență pentru extin- derea celor mai bune metode de pregătire practică a elevilor. Există însă și școli în care organizațiile sindicale și-au neglijat obligațiile ce Ie revin în sprijinirea cadrelor didactice pentru legarea muncii din școală de cerințele construcției socialiste. Acestea au datoria să.și lichideze de urgență lipsurile și să-și aducă^ neîntîr- ziat contribuția la buna organizare a procesului de învățămînt, la ridicarea nivelului acestuia, mobilizînd pe fiecare învățător și pro- fesor la o muncă susținută pentru a da economiei noastre națio- nale cadre calificate, cu o bogată cultură și cunoștințe de specia- litate temeinice Prin grija partidului și guvernului, zeci de mii de muncitori și țărani muncitori studiază în învățămîntu! sera) și fără frecvență. Ridicarea nivelului cunoștințelor de cultură generală ale acestora înseamnă o contribuție de seamă la buna îndeplinire a sarcinilor ce Ie au ei pe linie de producție, la îndeplinirea și depășirea pla. oului. De aceea, organizațiile sindicale din școlile medii serale și din școlile pe lîngă care funcționează secții fără frecvență trebuie să-și pună în centrul preocupării lor sprijinirea profesorilor pentru ridicarea nivelului predării. Ele au datoria să urmărească legarea lecțiilor de activitatea în producție a muncitorilor-elevi, așa fel incit aceștia .ă poată folosi larg cunoștințele căpătate în școală, in activitatea lor din întreprindere. Există numeroase școli serale in care preocuparea organizațiilor sindicale pentru buna pregătire a elevilor a dus la bune rezultate atît la învățătură, cit și în pro- ducție. Un exemplu pozitiv in această privință îl constituie activi- tatea organizațiilor sindicale de la școlile serale de pe lîngă uzinele (Continuare în pag. 7) Ședința plenară a Consiliului Superior al școlilor Intre 15 și 17 decembrie au avut loc în Capitală lucrările celei de-a doua ședimțe plenare a Consiliului superior al șco- lilor din Ministerul Invățămîn- tului și Culturii. Cuvîntul de deschidere a ședinței a fost ro- »îit de orof- ing. Ștefan Bălan - . jn'f al ministru’ui Invăță- r dui și Culturii. ir. udînță au fost dezbătute . .e privind înlăturarea supraîncărcării elevilor din cla- sele VIII—XI ale școlilor me- dii, desfășurarea procesului de învățămînt și educația comunii stă a elevilor din școlile profe- sionale și tehnice, precum și rezultatele anului de învățămînt ideologic al cadrelor didactice. In încheierea ședinței a luat cuvîntu: tov. Petre Drăgoescu, președintele Consiliului superior al școlilor. ținuta țe&tăiea&eâ Au trecut cîteva clipe de la in- trarea profesorului în clasă și altele de cînd acesta a ajuns Ia catedră. Elevii au rămas însă în picioare, nu li s-a dat încă dezlegarea obișnuitu- lui „stați jos". De ce oare ? Pentru că în prima bancă un elev cu haina descheiată s-a ridicat numai pe jumătate și răsfoiește înfrigurat un caiet. Privirile pedagogului s-au oprit stăruitoare asupra lui. Simțin- du-se privit, elevul își îndreaptă po- ziția și se încheie grăbit la haină. Abia după ce sfîrșește li se dă elevilor să se așeze în bănci, cele cîteva secunde cît a durat, incident sa rezolvat pe scurt, nu s-a rostit nici un cuvînt, o blemă de conduită școlărească, o blemă privind ținuta elevilor. voie în acest deși pro- pro- Tn procesul complex, migălos și subtil care cere atenție de fiecare clipă, răbdare și devotament și care •o cheamă muncă de educație, sîrm daniile pentru a cultiva Ia e.lcvi obiș- nuința unei ținute corecte și fru- moase își au un loc important. Ți- nuta este o carte de vizită pe care elevul o poartă în permanență asu- pra sa și o prezintă tuturor. Ea îl recomandă nu numai pe școlar dar și școala și pe pedagogi. Pe stradă, la bibliotecă, în școală, acasă sau Ia cinematograf, în graiul mut al acestei cărți de vizită se spun multe. Ea caracterizează un spirit ordonat, trădează neglijența, dă indicii cu privire la disciplină și corectitudine, se referă la demnitatea personală prea ușor să renunțe la inova- țiile lor în materie de ;,modă“: Con- ducerea școli a luat atunci inițiativa să le aducă un argument hotărîtor. Cu prilejul unei adunări în careu, cei cîțiva școlari înclinați spre ex- centricitate au fost chemați în fața colegilor lor și prezentați spre ob- servație, așa cum se cuvine unor „curiozități". Elevii au izbucnit în hohote de rîs, iar rîsul lor a fost mai convingător decît orice discuții. Bineînțeles. întîmplarea a avut ur- mări imediate. Ea le-a tăiat cheful celor cîțiva originali și i-a făcut să renunțe la înclinațiile lor ieșite din comun. La o oră educativă organizată de diriginta clasei a IX-a ;,C‘“, tovarășa Elena Gîrleanu, s-a discutat despre disciplină. Au fost invitați părinți ai elevilor, profesori. In problema dis- ciplinei intră și ținuta. S-a vorbit despre elevii ordonați și despre cei neglijenți, s-au dat exemple bune și rele. Tn urma acestei discuții, care i-a mobilizat pe părinți Ia realizarea unei ținute corecte a copiilor lor, lucrurile s-au îndreptat. Un singur elev pare că nu a înțeles nimic. EI e singurul din clasă care vine încă la școală cu jacheta fluturînd în vînt, cu părul zburlit, cu un ac mare prins la cravată. Tntr.o pauză, diri- ginta discută cu biroul U.T.M. pe clasă. Peste cîteva zile, la gazeta de perete apare o caricatură sub caro cat. înțelege că pe viilor trebuie să-și supravegheze atitudinea. Ori de cîte ori pedagogii de Ia Școala medie „Gh. Lazăr" observă Ia elevii lor vre-o abatere în ceea ce privește ținuta, comportarea, iau măsuri imediate pentru îndreptarea ei. în fiecare zi la intrarea în școală se află un profesor de servii ciu care controlează înfățișarea ex-: terioară a elevilor. La cancelarie se află un caiet în care pedai gogii trec zilnic observațiile cu privire la ținuta elevilor. Profesorii urmăresc în permanență felul cum se prezintă și cum se poartă elevii; Fiecare amănunt care caracteri- zează ținuta elevilor vorbește în bună măsură despre munca de edin cație din școală. Pedagogii de Ia Școala medie „Gh. Lazăr" nu uită nici o clipă aceasta. VICTOR OCTAVIAN creatoare sau la respectul pentru cei și vorbește și despre gustul frumos, căci ținuta blemă de educație Felul cum a fost dentul pe care l-am este și estetică. din jur pentru o pro- soluționat inci- relatat mai sus pune în lumină preocuparea pedago- gilor de la Școala medie ;.Gh. La- zăr" din București pentru a-i face pc elevi să aibă o ținută școlărească. La începutul acestui an apăruseră în școală, în clasele mai mari, cîteva •- cum Ie spunea un profesor diri- ginte — ;,curiozități" : elevi cu tun- sori extravagante, eleve cu coafuri ;,originale"; Profesorii le-au făcut observații, le-au arătat că astfel de manifestări nu sînt compatibile cu demnitatea unui elev de tip nou. Se pare însă că tinerilor nu le venea este o scurtă întrebare noști ?“- Colegii rîd pe Elevul s-a recunoscut, vine și el îmbrăcat la colegii lui. „Te recu- înfundate. De fel atunci ca toți Cu ajutorul organizației U.T.M. s-au mai rezolvat și alte probleme, într-o clasă un elev scos la tablă ca să răspundă la întrebările profeso- rului stătea cu mîinile în buzunare. Profesorul a cerut să se întoarcă cu fața spre colegii lui și i-a întrebat ce părere au despre o asemenea a- titudine. Tn pauză se convoacă din inițiativa utemișlilor Discuțiile sînt scurte școală este întrecere Unul din obiectivele disciplina. Colectivul să piardă întrecerea o mică ședință; dar aprinse. Tn între întrecerii clasei nu din clase. este vrea cauza A modifica poziția unui șurub și a ușura prin aceas- ta un proces de muncă în- seamnă o primă poziție cu- cerită în frontul inovatorilor. A îmbunătăți un proces teh-, nologic complex, cum a pro- cedat tînărul Petru Danciu atunci cînd a analizat critic și a propus modificarea sis- temului de plantare a stîlpi- lor de susținere a rețelei elec- trice presupune însă cunoș- tințe ample și un studiu deo- sebit de aprofundat al pro- blemei. Cînd am aflat de preocu- pări de felul celor cuprinse intr-un referat cu tema ./Semnalizarea cristalelor de ghiață în lacul de acumu- lare al centralelor hidroelec- trice" am presupus că se re- feră la activitatea unul spe- cîtorva care nn-și înțeleg datoriile de școlari. Vinovatul este aspru criti- cialist de calificare țin medie. Autorul Nicolae Păirașcu, e adolescent cu părul căzut peste fruntea cel pu- tu crăr ii, însă 'un rebel, bomba- Elevii clasei a V 111-a de la Școala medie din comuna Negrești, din Țara Oașului, învață care sînt metodele de obținere a sărurilor. tă. Ocupația lui, ca și a Petru Danciu, este aceea elev-elecirician la Școala meserii din Sibiu. Acești doi tineri, care lui de de se interesează în mod deosebit de problemele tehnice, sînt departe de a constitui excep- ții la Școala de meserii din Șibiu. Vizitind atelierele a- cestei școli, constați la fie- care mașină pecetea conti- nuei căutări a noului ? un dispozitiv simplu adaptat la bacurile unei menghini sau la universalul unui strung, o modificare adusă bancului de montaj auto etc. Maturitatea profesională nu așteaptă întotdeauna con- firmarea vîrstei. Deși elevii Școlii de meserii din Sibiu au numai 16, 17 sau 18 ani, ei se străduiesc să îmbună- tățească procesele tehnolo- gice. Tn ultimii ani alevii școlii au realizat aproape 100 de perfecționări și rațio- nalizări ale procesului de muncă. Aceasta este o realizare de seamă a Școlii de meserii din Sibiu, o realizare de care sînt pe drept cuvînt minări pedagogii și elevii ei. M. H, O carte de neprețuită valoare pentru oamenii școlii L E A IA despre învățămîntul De curînd. Editura de «tat didac- tică și pedagogică a trăda, la lim- ba romînâ, sub til a| „Lenin des- pre învățămîntul public**, an volum care cuprinde articole, cuvintari și dispoziții ale lui V. I. Lenin referi- toare la problemele școlii, ale in- strucției și educa|iej. Volumul pune la indemina Învăță, torilor și profesorilor un îndrumar de neprețuită valoare in activilatea 'or șco ară și pe larirn obștesc, ii face să-și înțsleagă rolul și sarcinie de răspundere încredințate lor de socie- tate, le orientează pașii în munca nobilă de creștere și educare a tine- rei generații de constructori ai so- cialismului. In afară de materiale care privesc probletnc’e instrucției și educației în general, in culegerea de față au fost incluse, în ordine cronologică, și u- nele articole sau cuvîntări ca ..Or- ganizația de partid și literatura de partid", „Socia'fsmul și religia", „Trei izvoare și trei părți constituti- ve a’e marxismului-, ..Note critice în problema națională". ..SarcmMe Uniunilor tineretului". ,,De„pre in- «emnătatea materialismului mili- tant". „Despre cooperație". ..Mat bme mai puțin dar mai bine" ș.a.. eare ajută pe cititori în aprofunda- rea învățăturii leniniste, a concep- ției clasei muncitoare despre natură și societate, in înțelegerea marxista a unor fenomene socia'e. a unor forme ale conștiinței sociale ca arta, religia etc Volumul „Lenin despre invâțămîn- tul public" arată că marele condu- cător al oameni'oc muncii, a cuprins în sfera preocupărilor sale multe domenii ale culturii acumulate de omenire, a dus o luptă perseverenta pentru organizarea invățămintului socialist, orienlînd școala, cadrele didactice să-și însușească și sâ pre. dea tinerei generații tot ce a pro- dus mai bun geniu) uman. Revoluția din Octombrie a deschis largi posibilități materiale și spiri- tuale pentru crearea unei culturi de tip superior — cultura socialistă. Lenin a subliniat in repetate rin- duri că baza caloria socialiste o constituie ideologia marxista. In proiectul de rezoluție ..Despre cul- tura proletară** el a arătat că numai concepția marxistă despre lume este o justă expresie a intereselor. a punctului de vedere și a cu tarii pro- letariatuui revoluționar. De aceea el a luptat împotriva oricăror încer- cări de revizuire a bazelor ideolo- gice ale culturii socialiste, a demas- cat manifestările ideologiei străine marxismului și a cerut cu stăruință ca întreaga activitate de educare a mase or, de organizare a școlii și Invățămintului să aibă la bază ideo- logia clasei muncitoare. După victoria Marii Revoluții So- cialiste din Octombrie, îndeplinind uriașa muncă de conducător al sta- tului sovietic, Lenin a urmărit cu atenție dezvoltarea culturii noi, pro- letare. despre care scria că trebuie să apară ca o dezvoltare firească a bagajului de cunoștințe elaborate de omenire. Spunind aceasta Lenin se referea nu la o preluare globală, in- tîmplătoare a tot ce s-a creat in tre- cut, ci la valorificarea critică a moștenirii cultura'e. In lucrarea „Note critice în problema naționa- lă" el a arătat că in condițiile ca- pitalismului în cadrul fiecărei cul- turi există două culturi naționale distincte — o cultură a poporului, democratică, și una a claselor ex- ploatatoare. „Noi luăm din fie- care cultură națională numai ele- mentele ei democratice și elemen- tele ei socialiste. Ie luam numai pe acestea..." învățătura leninistă cu privire la existența a două culturi este în- dreptată împotriva teoriei ani im ar xiste a „torentului unic~, a preluă- rii „tn bloc" a tot ce a creat trecu- tul, teorie care ignorează lupta de clasă în domeniul culturii Lenin ne învață că istoria culturii, a litera- turii și a artelor trebuie să fie stu- diată în strînsă legătură cu istoria societății, cu evenimente'e socia'e și politice. Aceste indicații leniniste constituie un prețios îndrumar ideo- logic în activitatea cadre'or didac- tice, în predarea lecțiilor și deci în orientarea științifică a procesului de învățămînt. Multe din lucrările incluse în vo- lum demonstrează în mod convin- gător că școala. învățămîntul, nu pot fi concepute in afara condițiilor sociale, în afara politicii, a influen- țelor de clasă. In cuvîntarea ținută la cel de al 11-lea Congres al învățătorilor și profesorilor internaționaliști. Lenin spunea că burghezia pretinde nu. mai în mod loocrit că tine școa'a In afara politicii. De fapt, ea pune la baza invățămintului interese'e ei de clasă, căutînd să reducă învătă- mintul la rolul de a-î furniza slugi supuse și descurcărețe, executori ai voinței capitalului, fără să se preocupe vreodată de a face din școală un instrument de formare a personalității umane. „Denumirea de învățămînt „apolitic" sau „nepolitic" — spunea cu alt prilej Lenin — este o fățărnicie a burgheziei — ea nu este altceva decît o înșelare a maselor, în pro- Adunările tematice ale utemiștilor daaaiaația bisericii, de proprietatea privata etc.". „Sarcau noastră principala — acrie mai departe Lenin — cenată. Intre altele. la a opnne ..adevăru- lui" bwgttez adevărul nostru și a face ca e! să fie recunoscut... Nu pu- tem sa ne situăm pe vechea pozi- ție a apolitismului in învațămint, nu putem să punem munca de educație in afara oricăror legaturi cu politi- ca**. Demascind caracterul școlii burgheze, orientarea ei îngustă, po- trivit intereselor claselor exploata- toare. care li transformă pe învăță- tori și profesori în simple unelte ale lor. Lenin arată că in orinduirea so- ciaTsta școala, învățămintul public sînt organizate pe baze largi demo- cratice. servesc intereselor întregii societăți, ale oamenilor muncii. „..Noi declaram in mod deschis — spunea Lenin — că o școală in afara vieți*. în afara politicii este o min- ciună și o ipocrizie* In socia'ism școala este chemată să educe și să pregătească muHî'ateraf cadrele construirii socialismului și comunis- mului. să crească oameni cu un ina t nivel ideo'oeic șa coli urli, cane să-și pună cnnoștințe'e In slujba so- cietății. să Ion te pentru înfăptuirea pelticii partidului clasei muncitoa- re. In multe cav întări și articole Lenin se preocupă în mod deosebit de con- ținutul invățămintului public, dă in- dicații cu privire la realizarea unei strmse legături a școlii cu viața, cu practica. El arată că legătură strin- să a invățâmintu'ni cu viața. cu producția, trebuie să devină princi- piu căauzitor al studierii bazelor științe or in școală, fundamentul e- ducării tinerei generații în spiritul moralei comuniste. Lenin se inte- resa in mod special de politehniza- rea invățămintului. ..Se va trasa ca sarcină neapărată trecerea imed'ată la învățămîntul poiltehnfc* — scria el in anul 1920. precor.izînd in a- cesl scop luarea unor măsuri con- crete, printre care vizitarea de că- tre e'evi și studenți a întreprinderi, lor Și urmărirea îndeaproape a des- fășurării diferitelor procese de mun- că, organizarea practicii in produc- ție în timpul sau la sfîrșitul Jiecă- rui an școlar, crearea unor ateliere complexe în care să se efectueze demonstrații practice a'e diferitelor metode Și operații din procesul de producție Celebra cuvintare a lui Lenin „Sarcinile Uniunilor tineretului", cu- prinsă tn volnm. constitue un vast program de muncă Și de luptă in pregătirea tineretului pentru viață, pentru munca in producție, pentru o activitate socială utilă. Lenin scria că nu se poate inchipui un ideal de societate viitoare tără îm- binarea invățămintului cu munca productivă a tinerei generații. Strin- sa îmbinare a procesului de invă- țăminț cu mtuica productivă repre- zintă calea cea mai buna de educa- re multilaterală a cadrelor necesare economiei și culturii, de formare a unui nou tip de muncitor — stăpin pe tehnica înaintata, pe bazele cul- turii — Și a unui nou tip de inte- lectual — măi bine pregătit ți legat prin toate fibrele de vială. de po- por In mod firesc ia organizarea șco- lii. in desfășurarea procesului de in- vățamint rolul primordial revine in- vățători’or ți protesoeilor. cărora Lenin le acorda a deosebită apre- ciere. El a arătat adeseori că „sar- cina care stă in fața Invățătorimii este imensă" ți că In raport cu a- ceasta munca învățătorului, activi- tatea 'ui închinată conștient cauzei poporului muncitor trebuie socotită ca o muncă nobilă, valoroasă. Lenin sublinia că in condițiile con- struirii unei societăți lips'ie de ex- ploatare crește nemăsurat de mnlt rolul social al invățătorimii. căreia li revin sarcini noi. de mare răs- pundere atit in școală cit ți In afara ei. In timp ce orinduirea burgheză tind: să transforme pe învățători ți profesori, o dată cu maioritatea in- telectualilor, in sclavi ai sacului cu bani, să-i reducă la rolul de scutieri ai unei societăți perimate, să-i con- damne la foame, in stătu' socH ist Intelectualii — printre care pedagogii ocupa un ioc de frunte— alegînd ca- lea luotei a aturi de popor, fiind în- conjurați de stima ți dragostea oa- menilor muncii, devin particlpanți activi ai transformărilor revouțio- nare. Construirea socialismului a deschis cadrelor didactice perspecti- ve de viață și de muncă creatoare pe care nu le-au avut și nu le pu- teau avea vreodată în trecut. „Ar- mata învățători or — spunea Lenin — trebuie să-și pună uriașe sarcini tn domeniul răspindirii culturii și, în primul rînd. trebuie să devină principala armată a invățămintului socialist". Remarcînd însă că „nu este ad- misibil să te limitezi Ia cadru! ac- tivității îngust-didactice", Lenin ce- rea învățătorilor și profesorilor să se contopească cu întreaga masă muncitoare care luptă. Ie recomanda să lege activitatea lor didactică de sarcina organi. zării socialiste a societății, să par- ticipe activ la întreaga muncă poli- tico-educativă desfășurată în rindul public nivelul de cultură în scopul iodeplî- airii sarcinilor coastmcției socialis- te. învățătorul și profesorul au na rol mare io răspiadirea canoștințe- lor științifice la popor, in Inpta îm- potriva misticismului și prejudecă- ți tor. Aceasta este desigur o înda- torire de mare răspundere și de o orz a toare actualitate, ea stlnd mereu Și în lata cadre'or didactice din tara noastră. In volumul „V. 1. Lenin despre Invațăninlui public** cadrele didac- tice din țara noastră vor găsi un tezaur nesecat de învățăminte re- feritoare la munca în școală, la o- rientarea politică a activității lor de instruire și educare comunistă a ti- nerei generații, la înțe'egerea rolu- lui social ce le revine in desîășura- rea largă a revoluției culturale. Ideile leniniste despre școală și în- vățămînt sînt de o stringentă actua- lilafe ; studierea și însușirea lor te- meinică de către învățători și pro- fesori vor contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a muncii di- dactice, a activității social-politice. la îndeplinirea cu mai mult succes a sarcinilor încredințate de partid școlii. ION MITRAN In viața organizațiilor U.T.M. din școli, adunările tematice ocupă un rol important. Discutarea pe larg de către uteinișb a unor teme luate din activitatea lor dc fiecare zi, din ma- rile realizări ale poporului roiuîu, dtu marile înfăptuiri ale lagărului soc alist Lu frunte cu L'niunca Sovie- tică sau din comorile culturii șl științei universale este un sprijin prețios în procesul de formare a unui tinerel nou, cult. înarmat cu deprinderi sănătoase de muncă și de viață. La Școala med^e ar. 6 ..Ilie Pinti- Ue“ din Capitală, birourile U.T.M. pe clase au organizat în colaborare cu profesorii adunări tematice inte- resante, cu teme variate, care dove- desc preocupările multilaterale ale elevilor. Iată numai cîteva exem- ple : „R.P.R. ieri și azi" (Ia clasa a Xl-a „Anii puterii populare, anii celor mai frumoase înfăptuiri44 (la clasa a X-a ,»Ce este prietenia și cum o înțeleg elevii clasei noastre4* (la clasa a IX-a „E”1), „Știința este adevărul44 (la clasa a IX-a „E"), ,,Cum să combatem misti- cismul" (la clasa a Xl-a „U**}, „Mi- hail Eminescu" (la clasa a X-a „B**). „Gh. Coșbuc" (la clasa a X-a „A“j, ..Beethoven" (la clasa a Xl-a ,,A“) dc Cadrele didactice din școală și în special diriginții, îndrumați de orga- nizația de partid, au sprijinit, în ma- rea lor majoritate, aceste adunări. Este, de altfel, o datorie a pedago- gului ca. participind la adunările te- matice U.T.M,. care lărgesc orizontul de cultură al elevilor sau dezbat a- numite probleme dc etică, să ia cu- vintul, să-și spună și el părerea ca om competent, cu o bogată expe- riență. Cuvîntul profesorului este aș- teptat și privit cu încredere de către elevi. Dar sprijinul profesorului nu trebuie să se rezume numai la parti- ciparea activă la adunări, ci și Ia pre- găt rea lor. Ajutînd utemiștilor să creeze o bază bună de discuții, su- geriudu-le anumite probleme care ar trebui neapărat dezbătute, pedagogul va contribui ca adunarea să-și atingă scopul. Iată cîteva exemple care arată că pedagogii din școală sprijină organi- zarea și desfășurarea adunărilor te- matice. Utemiștii din clasa a VllI-a ,,A“, împreună cu d rigintele clasei, prof. Dumitru Citu, au hotărît să or- ganizeze o adunare cu tema „Lec- tura în afară de clasă — mijloc de ridicare a nivelului cultural și ideo- logic44. Tema era bine aleasă. De buna desfășurare a ei depindea în mare măsură stimularea lecturii în afară de clasă, dezvoltarea interesu- lui pentru studiul limbii și literaturii rmuîne— una din sarcinile trasate utemiștilor de Plenara a VIl-a a C.C al U.T.M. Profesoara de limbă romînă, tovarășa P. Juverdeanu, membră a biroului organizației de partid, care este totodată și propagandista cursu- lui U.T.M. la clasa a VlII-a „A*4, a dat un mare sprijin în pregătirea a* cestei adunări. Ea a stat în preala- bil de vorbă cu elevii despre nece- sitatea cunoașterii literaturii noastre P15TUKDEH CITITORILOH CUM SÎNT SALARIZATE CADRELE DIDACTICE CARE AU ÎMPLINIT STAGIUL DE 5 ANI DUPĂ 1 AUGUST 1959 ? Potrivit prevederilor Hotărîrii C.C. al P M R. și a Consiliului de Miniștri al R. P- R. nr. 1059 1959 și instrucțiunilor de aplicare a acestei Hotărîri, ca- drele didactice care nu aveau o vechime in învățămînt de cel puțin 5 ani la 1 august 1959, data aplicării Hotărîrii nr. 1059, și care au împlinit stagiul de 5 ani după această dată, sînt sa- larizate cu salariul prevăzut pentru gradul stagiar, grupa 0—3 ani. pînă la trecerea exa- menului de definitivat. Această salarizare se acordă și cadrelor didactice care au împlinit 5 ani vechime la 1 septembrie 1959, chiar dacă în ultimul an au ur- mat și cursurile de perfecționare și au obținut calificativele „foar- te bine". eum trebuie aleasă și citită o carte, despre utilitatea întocmirii caietului de lectură și despre concursul „Iu- biți cartea Ținînd seama de programa clasei a VtlI-a, profesoara a arătat și ce cărți trebuie să ci- tească elevii în acest an școlar. Ast- fel, discuțiile din adunare s-au pu- tut desfășura în jurul acestor pro- bleme importante. Utemiștii au vor- bit pe larg despre cărțile pe care le îndrăgesc, despre ce vor să citească și despre felul cum i-a ajutat lec- tura în afară de clasă în muncă, în învățătură. Ei au vorbit despre earte ca despre un prieten nedespărțit. După adunarea tematică mulți elevi au început să-și înjghebeze biblio- teci personale. Pe utemiștii din clasa a VIII-a „D“ îi preocupau probleme variate: de la felul în care trebuie să-și pre- gătească lecțiile pînă la combaterea misticismului și la înțelegerea justă a cuvîntului prietenie. Ei s-au adre- kit încă din primele zile ale anului fcolar dirigintei lor, profesoara Ve- rona Seceleanu. împreună au căzut de acord asupra ordinei în care vor discuta aceste teme care îi preocupă. Astfel, ei au convenit ca la începutul anului școlar, cînd pentru clasă se punea cu deosebită acuitate pro- blema întăririi colectivului, să se discute tema „Prietenia adevărată și falsa prietenie**, care putea să fie de un real folos suflării colectivului. In săptămînile d naintea perioadei teze- lor ei au stabilit să se discute tema „Cum îmi pregătesc lecțiile". Cu a- eest prilej elevii mai buni au putut să împărtășească din experiența lor, s-au putut organiza mai temeinic stu- diul și intr-ajutorarea, avîndu se în vedere primele rezultate obținute la învățătură. La adunările tematice care s-au ținut pînă acum a participat cu re- gularitate, ca invitată, și diriginta clasei. în cuvînlul său la prima adu- nare, diriginta a arătat că un i elevi din clasă înțeleg greșit prieten a, con- siderind ca un act de prietenie sufla- tul sau acoperirea unor acte de in- ACȚIUNI OBȘTEȘTI Elevii Școlii de 7 ani din comuna Sînmihaiul de Pădure, raionul Re- ghin, participă cu elan la acțiunile de folos obștesc. De la începutul anului școlar ei au adunat 1.500 kg. ghindă și au plantat in pădurea comunală stejari pe o suprafață de 6 ha. Pe lista realizărilor elevii au mai înscris colectarea a 300 kg. cioburi de sticlă, 150 kg. hîrtie, 56 kg. măceșe și 23 kg. urzică. Nu de mult a început și acțiunea de strîngere a fier uhu vechi. Elevii au adunat pînă in prezent 500 kg fier vechi ★ Din inițiativa comitetului raional U.T.M.-Urziceni au fost mobilizați în acțiuni patriotice de interes obștesc peste 150 de pionieri din școlile orașului Urziceni. Pionierii, organizați pe grupe, au strîns o cantitate de STAGIUL MILITAR SE IA IN CONSIDERARE LA STA- BILIREA VECHIMII IN ÎNVA ȚAMINT? In Instrucțiunile pentru apli- carea Hotărîrii C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. nr- 1059 din 30 iulie 1959 se precizează care anume timp este considerat ca stagiu de activitate în învățămînt. Tim- pul cît cadrele didactice au sa- tisfăcut stagiu] militar obliga- toriu, chiar dacă anterior au funcționat în învătămînt, nu se ia în considerare la stabilirea stagiului de activitate în învă- tămînt. Se consideră ca stagiu în învățămînt numai timpul de concentrare sau mobilizare, cu condiția ca cel în cauză să fi funcționat anterior în învătă- mînt. disciplină. Tot cu exemple concrete din clasă diriginta a arătat cum s-a legat o prietenie trainică între doi elevi huni și cum aceștia se ajută reciproc, obținînd astfel rezultate și mai bune la învățătură. Stimulați de dirigintă, utemiștii au lărgit sfera discuțiilor lor și au vorbit de pildă despre adevărata prietenie care leagă popoarele din lagărul socialist. |)e asemenea, elevii au dat exemple de felul în care au legat ei prietenii cu copiii din alte țări. Luînd cuvin tul în cadrul adunării cu tenia „Cum îmi pregătesc lec- țiile4*, tovarășa Seceleanu a explicat cu claritate felul cum trebuie organi- zat regimul zilnic, cum trebuie îm- părțit timpul destinat studiului etc. Adunările tematice sînt și un spri- jin prețios în munca educativă a di- rigintelui. Multe din temele discu- tate de utemiștii de la Școala medie nr. 6 se referă la atitud nea elevi- lor în viață și în muncă. Un exem- plu în această privință îl constituie adunarea cu tema „Cum să ne pur- tăm în școală și în societate44 ținută ta clasa a Xl-a „A". Printre proble- mele discutate în legătură cu această temă au fost și cele ridicate dc to- varășa Felicia Zaliarescu, d riginla clasei, care a vorbit cu elevii despre felul în care se poartă cu mamele lor, cum se comportă în tramvai, ce atitudine au băieții față de colegele lor etc. Utemiștii au combătut pe cei care încalcă normele elementare ale bunei cuviințe. Roadele adunării s au făcut remarcate în comportarea ulterioară a multora dintre elevi. Sprijinirea de către toți profesorii a activității organizației U.T.M.» strînsa colaborare a diriginților eu birourile U.T.M. pe clasă și a direc- torului cu comitetul U.T.M. pe școală influențează pozitiv buna desfășurare a întregului proces instrudiv-educa- tiv. contribuie într-o măsură însem- nată la obținerea unor rezultate tot mai bune în munca de instruire și educare. M1RCEA IONEL O lucrare tracUtA interesantă — determinarea greutății specifice a corpurilor solide — efc '^ctă de elevii clasei a Xl-a de la Școala medie nr. 1 din Giurgiu Căi de însușire a deprinderilor practice Lucrări de laborator In sprijinul elevilor care studiază fără frecvență Școala medie Capitală — o dintr-un cartier nr. școală nou 39 din nouă — și-a Programele de învățămînt prevăd, în legă- turi cu predarea materiei la serie de o- biecte — mai ales la fizică și chimie — ore speciale pentru efectuarea unor lucrări de laborator. De buna pregătire și desfășurare a acestor lucrări depinde in bună măsură în- țelegerea de către elevi a diferitelor fenome- ne fizice sau chimice care stau la baza unui mare număr de procese de producție din. dife- ritele domenii ale industriei și agriculturii, precum și înarmarea lor cu o serie de de- prinderi practice De aceea, desfășurând lucrările de labo- rator, profesorii din școala noastră au in vedere nu numai scopul de a demonstra in fața elevilor un anumit fenomen fizic sau chimic, ci caută totodată să le formeze de- prinderi practice de minuire corectă a apa- ratelor, a materialelor și instrumentelor cu care lucrează, să-i lămurească asupra fe- lului cum trebuie respectate regulile tehno- logice pe care le impune procesul de produc- ție in general. De exemplu, la clasa a VII a, în cadrul lucrării de laborator pe tema „Al- cătuirea de circuite electrice", arătindu-li-se elevilor cum se realizează practic un circuit electric, cum se leagă diferiții receptori in circuit etc., se urmărește in același timp înar- marea lor cu deprinderi de executare a unor operații ca îndreptarea, înnădirea și lipirea conductorilor, prelucrarea capetelor conduc- torilor, confecționarea ochiului la capătul unui conductor, confecționarea dispozitivelor pentru realizarea celor mai bune contacte, montarea in circuit a intrerapătoareler și a duliilor etc — operații care au o mare im- portanță in tehnică, in realizarea celor mai complexe circnite electrice. Atunci cind lucrarea de laborator are ca scop anumite determinări cu ajutorul diferi- telor aparate, trebuie să le formăm elevilor deprinderea de a lucra corect, dar totodată și deprinderea de a minui aparatele respec- tive. De pildă, cu prilejul efectuării unei lu- crări de laborator cu tema „Determinarea re- zistenței conductorului cu ajutorul amperme- trului și voltmetrufui*, elevii vor invăța practic cum să alcătuiască un j^rcuit pentru determinarea rezistenței unui conductor, cum să lege in circuit voltmetrul și ampermetrul, cum să facă aceste legături la bornele am- permetrului și la bornele voltmetrului respec. tind semnele - și — de la ambele aparate etc. Problema formării la elevi a deprinderi- lor practice de muncă in cadrul lucrărilor de laborator ii preocupă mult pe profesorii de fizică și chimie din școala noastră. Noi am căutat să folosim cît mai larg lucrările frontale, care dau elevilor posibilitatea să minuiască individual aparate și instrumente, să deprindă mai lesne principiile de lucru cu acestea. Astfel de lucrări au avut loc. bună- oară, in cadrul predării lecțiilor „Acidul clor- hidric și sărurile lui“ (in clasele a VIIl-a), „Acidul carbonic ți sărurile acidului carbo- nic" (in clasele a IX a) etc. Profesorii res- pectivi au căutat ca, paralel cu transmiterea cunoștiwțeler. să ’e formeze elevilor și de- prinderi de mânuire a eprubetelor, de folosi- re a SMbstaațelm. de efectuare a unor ames- tecuri. i-au învățat cum să distingă proprie- tație fizice ți chimice ale carbonaților, ale bioxidului de carbon etc. De regali organizăm lucrări de labora- tor frontale la terminarea unui capitol din programa, după o lecție recapitulativă. Ast- fel. de exemplu, după studierea și recapitu- larea tentei -Azotul și compușii lui', elevii claselor a IX-a au efectuat lucrări de labora- tor frontale privind prepararea amoniacului, ilustrarea volubilității amoniacului în apă, reacția dintre amoniac și acizi etc. In cadrul acestor lucrări, pe lingă numeroasele cunoș- tințe practice pe care le au dobîndit in le- glioră cn mponanța azctului și azotaților în industrie și agricultură, elevii și au for- mat și deprinderea de a lucra cu o serie de substanțe au învățat să realizeze in prac- tică reacția dintre amoniac și acizi, au în- țeles in ce constă acțiunea acidului azotic asupra metalelor etc. Tot prin lucrări de lab-i-ator frontale, elevii au învățat cum să instaleze un telefon, cum să lucreze la te- legraful Morse etc. Dacă lucrările frontale de laborator sint bine pregătite, se poate realiza o imbinare armonioasă a cunoștințelor teoretice ale ele- vilor cu cele practice și, totodată, înarma- rea lor cu deprinderi practice de muncă. Bu- năoară, elevii au învățat la lecțiile de fizică principiile care stau |a baza construcției, in- stalației și funcționării unei sonerii. Apoi, în cadrul lucrării de laborator frontale cu a- ceastă temă, fiecărui elev i s-au pus la dispo- ziție materialele necesare instalării soneriei și bateria de elemente. Montind soneria, e- levîi și-au format deprinderea de* a realiza circuitul unei sonerii electrice pe baza unei scheme (schema soneriei), de a monta di- feritele părți componente ale acesteia (e- lectromagnetul, lama de fier, șurubul de con- tact, butonul soneriei etc.). Majoritatea lucrărilor de laborator sc efec- tuează insă in școala noastră nu frontal, ci pe grupe de 2—5 elevi, fiecare grupă execu- tind aceeași lucrare sau. prin rotație, lucrări diferite. Și în cadrul lucrărilor de laborator pe grupe se poate realiza cu succes înar- marea elevilor cu deprinderi practice. De exemplu, in cadrul lucrării de laborator cu tema „Determinarea densităților", elevii cla- se; a IX-a, lucrînd pe grupe de cîte 3—4, au învățat cum se efectuează practic cintăriri de precizie cu ajutorul balanței. Cu prilejul al- tor lucrări pe grupe elevii și-au format de- prinderi de a efectua diferite determinări la un înalt grad de precizie, au învățat cum să minuiască diferite aoarate și instrumente de măsură etc Pentru a asigura formarea la elevi a de- prinderilor practice de muncă în cadrul lu- crărilor de laborator este necesar ca profe- sorii de fizică, chimie etc. să acorde, atît in pregătirea acestor lucrări cît și pe parcursul desfășurării lor, tcată atenția instructajului practic pe care trebuie să I facă elevilor. Acest instructaj constă în primul rînd în de- scrierea aparatelor, în prezentarea materia- lelor cu care urmează să se realizeze lucra- rea, în indicații asupra felului cum trebuie să fie mînuite aparatele, finind seama de precizia lor, de proprietățile fizice și chi- mice ale materialelor cu care se lucrează etc. Pe parcursul desfășurării unei lucrări de laborator profesorii trebuie să fie tot timpul în mijlocul elevilor, să-i îndrume asupra minuirii corecte a utilajelor cu care lucrea- ză și să nu scape nici un prilej de a face legătura între experiența realizată la nivelul laboratorului și realizarea ei în producția in- dustrială sau agricolă. Prof. C. BARON Școala medie nr. 1, Giurgiu deschis larg porțile, în acest an școlar, nu numai pentru copiii oamenilor muncii din cartier, ci și pentru numeroși tineri muncitori de la uzinele ,Tudor Vladimireșcu*, de la Întreprinderea de electricitate, de la Atelierele dc reparații- autot de la fabrica „Mătasea populară", de la diferite coo- perative dc producție etc., dornici să-și ridice nivelul de cultură generală prin studie- rea programului cursurilor fără frecvență ale școlii medii. Așa cum cere Hotărîrea par- tidului și guvernului privind îmbunătățirea învățămîntului seral și fără frecvență, Școala medie nr. 39 a luat o seric de măsuri menite să-i ajute pe acești elevi ai săi, să le ușu- reze munca, să-i îndrumeze în studiul lor individual, în ve- derea unei cît mai bune pre- gătiri a examenelor. Pentru obținerea unor ase- menea rezultate, centrul de greutate trebuie să cadă, în această perioadă, pe organiza- rea orelor de meditații și a consultațiilor colective și in- dividuale date elevilor. De aceea, conducerea școlii s-a îngrijit de înscrierea elevilor la meditații și consultații, în- tocmind cataloage pentru fie- care clasă. Pe baza cataloa- gelor se ține evidența acelora cai? frecventează orele de me- dhfTții și mmmUlafii și, de a- semenea, evidența temelor din programă dezbătute in ca- drul acestor ore. S-a acordat multă grijă și orientării ele- vilor în alegerea obiectelor la care vor da examene în a- ceastă sesiune. Astfel, colectiv vul didactic al școlii a căutat să îndrume elevii spre a se prezenta nu numai la obiec- tele considerate de ei mai ușoare, ci și la obiecte ca limba romînă, matematica, științele naturale etc. Orele de meditații și con- sultațiile se țin cu regulari- tate, adesea la cererea clevi- lor, in liber, faptul trebui funcție de timpul lor Socotim însă nejust că aceste ore, care ar să-i lămurească pe elevi asupra unor probleme mai dificile sau asupra unui capitol mai greu dc înțeles din programă, sînt transjor- niate de unii profesori în lecții obișnuite de predare. Astfel elevii rămîn cu multe probleme nelămurite, deoa- rece nu se pot ține în aseme- nea condiții toate lecțiile pre- văzute în programă. Dc aceea, procedeul lecțiilor așa cum se țin ele în învățămîntul de zi trebuie părăsit, recurgîndu-se la meditații și consultații care să îmbrace caracterul specific al acestor forme a elevilor din fără frecventă. Este necesar de îndrumare învățămîntul ca să planifice pentru la o oră la alta, de studiat și apoi, orelor de meditații, prezinte leitii de care să-i ajute să profesorii elevi, de materialul în cadrul să le sinteză, înțeleagă mai adine și să-și sistematizeze problemele studiate indivi- dual, să-și consolideze cunoș- tmiele. De pildă, la fizică in clasn a \'III-a se poate or- ganiza o lecție de sinteză in cadrul capitolului „Dinamica" tn care profesorul să lămu- rească elevilor noțiunile de inerție, masă și forță și. in legătură cu acestea, conținu- tul legilor lui Newton și im- portanța lor in practică, pre- cum și să-i clarifice asupra altor probleme legate de acest capitol, ca greutatea corpuri- lor, greutate specifică și den- sitate etc. Tot în cadrul ore- lor de meditații profesorii de. fizică pot să țină în fața ele- vilor lecții de. sinteză asupra sistemelor de unități de mă- sură. asupra metodelor rezolvare a problemelor conjiiiiit fizic etc. In tot tim- pul expunerii unor aSemenea lecții ei trebuie să facă apel la cunoștințele însușite de elevi în prealabil prin studiul lo- individual. La consultații profesorii vor răspunde la problemele ridi- cate de elevi în legătură cu materia studiată. Ei vor da ti- ceste răspunsuri unei dc tineri care problemă sau grupe aceeași probleme ase- mănătoare, sau vor răspunde individual cînd problemele sînt diferite. Este necesar ca profesorii care lucrează cu elevii ce stu- diază iară frecvență să-și coordoneze activitatea intre ei în ceea ce privește delimitarea volumului materiei pe care o indică elevilor pentru studiul individual de la o oră la alta. Acordind toată grija bunei organizări a meditațiilor și consultațiilor, înlălurind prac- tica expunerii materiei din programă in aceeași formă ca la cursurile de zi, ocupîndu-se stăruitor de îndrumarea stu- diului individual, cadrele di- dactice care ii pregătesc pe ti- nerii muncitori ce studiază fură frecvență îi vor ajuta să se prezinte bine pregătiți la examene. F. D. ale vieții de fiecare zi Dacă treci prin clasele și coridoarele Școlii medn nr. 4 din Craiova, dacă străbați de la un capul la altul curtea și parcul ei, încape- nle utiernaiidub cantina sau bucătăria. timpuii rățeiue. claselor na. Pe pretutindeni cea mai strălucitoare Pe geamurile proaspăt spălate năvălește soarele începutului de in- rul- ate lar- coridoarele spațioase, aceeași curate nie, ordine și liniște. In dormitoare totul scli- pește — de la dușumea la învelișul paturilor sau la plăcile de teracotă ale sobelor. Feres- trele deschise larg lasă să pătrundă înăun- tru, involburind in falduri largi perdelele spu- moase, aer proaspăt, înmiresmat de cetina brazilor dm parc. La cantină, mesele cu fețe curate și tacimurile aramate pe fiecare loc te imbie mincarea- să te așezi pe scaun și să aștepți La bucătărie, printre cazonele mari sub care duduie focul, cițiva elevi care au cursuri după masă dau ajutor la stringerea rămășițelor de alimente, la curățenia pardo- selii. Pe aleile parcului» in curte, impresia de curățenie și ordine se menține ca si in ce- lelalte locuri. Și tot acest se datorește in că ei înșiși se dănrea școlii. aspect strălucitor de curățenie bună măsură elevilor, faptului îngrijesc sistematic de gospo- tor și-au confecționat in atelierul școlii pături frumos colorate pentru a-și înveli paturile- au pus pretutindeni flori, tablouri, au căutat sâ-și Iacă încăperea cit mai atrăgătoare. Cu- rind, exemplul lor a fost imitat și de celelal- te brigăzi. In elevi mera timp fiecare dimineață, cu riadul, echipe de măturau, scuturau, spălau totul in ca- lor cu indeminare și cu plăcere, intr-un destul de scurt. Grupul de serviciu menținerea ordtnei șt curățeniei pe școală ziua respectivă trecea și consemna starea curățenie, făcind observațiile de rigoare. CU in de PcNTRU ÎNCHEIEREA. TRIMESTRULUI CU REZULTATE BUNE Pentru încheierea trimestrului cu re- zultate cît mai bune, la Școala de 7 ani din comuna Zagăr. raionul Tirnă- veni, s-au 'uat d»n vreme unele mă- suri de pregătire- S-au tinut lecții re- capitulative și s-au organizat ore de meditații pentru ajutorarea elevilor rămași în urmă la învățătură. Direc- torul școlii a asistat la mai juruite lec- ții. dînd învățătorilor și profesorilor indicații concrete neutru îmbunătățirea muncii lor. Consiliul pedagogic și-a intensificat activitatea, urmărind coor- donarea tuturor măsurilor luate în așa fe' îneît să evite supraîncărcarea ele- vilor. In prezent, ca urmare a măsurilor luate multi elevi și-au îmbunătății si- tuația la învățătură. Dacă stai insă de vorbă cu profesorii sau chiar cu elevii, afli că lucrurile n-au mers întotdeauna așa. Acum cițroa am, înainte de pătrunderea mai largă in învățămînt a acti- vităților practice, de legarea mai strinsă a muncii didactice cu viața, elevii Școlii medii nr. 4 din Craiova manifestau o indiferență aproape totală în rarele cazuri cind li se ce- rea să-și îngrijească singuri clasele sau dor- mitoarele din internat, să curețe grădina sau curtea școlii. Așteptau totul de-a gata. Erau indiferenți chiar și față de păstrarea curățe- niei. Lucrurile au început să se schimbe treptat. Și ceea ce a determinat cel mai mult schim- barea lor a fost faptul că, lucrind in atelie- rele școlii, participind tot mai mult la acțiu- nile obștești, elevii au început să respecte și să îndrăgească munca manuală- să înțelea- gă prețul ei- Acțiunea de autodeservire a început în mod firesc, de la necesitățile iz-M- rite din activitatea în comun în școală și la internat, la cantină, în parc. Totuși, erau unele dormitoare care rărtu- neau in urma-altora in ceea ce privește în- grijirea- Atunci s-a organizat un schimb de experiență intre brigăzi cu privire la felul cum trebuie făcută curățenia- cum se poate înfrumuseța, cu mijloace simple, o încăpere etc. Schimbul acesta de experiență s-a în- cheiat cu vizitarea tuturor dormitoarelor, ca să se vadă deosebirile șt ceea ce trebuie fă- cut. Deduci din înfățișarea actuală a dor- mitoarelor că schimbut de experiență a dai roadele așteptate, că exemplele bune au sti- mulat la o activitate susținută toate clasele, că elevii nu fac o treabă de mântuială. Preocuparea conducerii școlii și a colecti- vului de cadre didactice de a le forma ele- vilor deprinderi de autodeservire s-a concre- tizat și in alte măsuri. Elevilor, grupați pe brigăzi, li s-a repartizat cîte un sector din parcul școlii pe care să-l îngrijească. Acest parc întins, cu arbori inalți șt umbroși, unde există și un teren de spori- dădea altă dată foarte mult de lucru in ce privește curățenia și păstrarea curățeniei. Elevii aruncau aici hîrtiile in care-și aduceau împachetată gus- tarea. lăsau pe aici escadrile ncsfîrșite de avioane dc hirtie. Acum, chiar dacă mai zboa- ră prin parc escadrile (cel mai adesea insă intilnești azi rachete}, nu le mai abandonează nimeni pe alei. Brigăzile din clasele a Xl-a „B“ și a Xl-a „C" au reușit să dea cel mai plăcut aspect sectoareloi lor de parc. Cum nu toate sectoarele erau întreținute la fel. s-a organizat o analiză cu brigadierii și secretarii La început au fost rădice, neorganizate: după lucru, curățirea zarzavat, in parc etc. activități oarecum spo- curățirea atelierelor aleilor in grădina de Apoi, din inițiativa or- birourilor U T.M. pe luate a fost și aceea pe elevii mai mici în a face șt a menține și-au depus coroana clase. Printre măsurile ca utemiștii să-i ajute însușirea deprinderii de curățenia. Cînd copacii la picioare- elevii au ganizației de partid din școală, care le-a mo- bilizat în acest scop pe elevele utemiste, s-au luat măsuri pentru autodeservirea sistematică în dormitoarele pentru fete. S-a făcut o nouă repartizare pe dormitoare, după brigăzile in care sînt grupate elevele pentru activitățile practice. S-a amenajat la început un dormi- tor model. Elevele care ocupau acest dormi- greblat frunzele căzute, le-au strins grămezi și le-au cărat pe răzoarele claselor l-a, unde, îngropate, vor ingrâșa pămîntul. Chiar des- frunzit, parcul e totuși frumos și pare că te cheamă și azi la plimbare. In anul acesta, deprinderile de autodeser- vire ale elevilor de la Școala medie nr. 4 din Craiova fac parte, ca orice lucru obiș- nui!, din viața lor de zi cu zi. G. VARZARU Sarcini actuaic ale invâ|âmintuiul agricol Expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej cu pri- vire ia proiectul planului de stal pe unui 1960 cu- prinde sarcini deosebit de importante cu privire la dezvoltarea agriculturii, pentru care se vor învesti circa 4 4 miliarde Iei, la sporirea recoltelor medii Ia culturile de griu, porumb, sfeclă de zahăr și flosrea-soarelui. prin îmbunătățirea metodelor agro- tehnice, la sporirea productivi animale, mai ales, prin folosirea intensivă a porumbului de siloz in hră- nirea animalelor. Aceste sarcini, de o mare însemnătate pentru e- conomia noastră națională, trebuie să se afle în cen- trul preocupărilor școlilor profesionale și tehnice agricole. Conștiente de importanța sarcinilor care le revin în pre- gătirea cadrelor necesare agriculturii noastre socialiste, colectivele didactice' ale acestor școli se străduiesc să-i teanmeze pe elevi cu cele mai înaintate metode agrozoo- tehnice. Experiența bogată acumurată de unele școli agricole fruntașe a apărut puternic în evidență cu prilejul unei consfătuiri metodico-științifice care s-a desfășurat de cu- rind La Centrul școlar agricol din Sibiu. Consfătuirea a avut ca obiectiv principal studiul desfășurării procesului instructiv-educativ într-o școală agricolă cu profil larg, in lumina sarcinilor trasate de partid și guvern în legătu- ră cu dezvoltarea producției agrozootehnice. Lucrările consfătuirii, care s-au desfășurat în cadrul sec- țiilor do agricultură, mecanizarea agriculturii și zoo-vete- 'Uiiară, au fost orientate cu deosebire către problemele oredării disciplinelor de bază ale specialităților respec- ive: fitotehnia la secția agricultură, anatomia la secția veterinară, lucrările practice de atelier- și conducerea tractoarelor la secția de mecanizarea agriculturii. In cadrul consfătuirii, cei mai buni profesori de spe- cialitate ai Centrului școlar agricol din Sibiu au predat cîte o lecție teoretică urmată de o lecție de aplicații priactice. Discuțiile purtate pe marginea acestor lecții, ca și pe marginea referatelor de specialitate prezentate cu acest prilej, s-au referit, cu deosebire, la problemele pri- vind conținutul lecțiilor. Astfel, în legătură cu lecțiile e fitotehnie și anatomie ținute în fața maiștrilor agricol, din anul II și, respectiv a elevilor din anul I de ia Școala tehnică veterinară s-a ridicat problema actualității cunoș- tințelor de specialitate, care trebuie legate cit mai mult de practică și de tot ceea ce este nou în cultura plante- lor, de rezultatele pozitive obținute de marile unități agri- cole socialiste din țara noastră. Majoritatea pirt.ctpan . r Ia consfătuire au subliniat caracterul pozitiv al lec; lor în ceea ce privește folosirea cîmpului experimental ca argument concret pentru demonstrarea siweriorităti’. unet culturi sau metode. In secția de zootehnie, discuțiile s-au referit atît la se- lecționarea raselor de mare productivitate, cit și le fura- jarea lor după cele mai înaintate procedee S-a sublimat în această privință necesitatea ca in școlile a gr Role cu profil multiplu să se coordoneze mai strîns activuatea sectorului zootehnic cu cel agricol în scopul extinderii su- prafețelor cultivate cu porumb de siloz. O sarcină importantă a școlilor profesionale și tehn.ee agricole o constituie studierea și aplicarea in practică a experienței gospodăriilor agricole de stat Și colective frun- tașe, In această privință, un rol important revine centre- lor (școlare agricole de pe lîngă stațiunile experimentale agrozootehnice, care dispun de toate condițiile de a-și în- suși. încă din faza de studiu, cele mai valoroase metode de cultivare a solului și de creștere a animalelor. Elevii O CONDu IE A SUCCESULUI ÎN PREDARE Pregătirea temeinică pentru lecție de pentru tom- pasionează măsură pe obținut de în lansarea tehnice, trecut vind i adinei ți clare, cu deci temeinice de practică. Pregătirea deprm- aclivitate ca- Gru- lecții este un proces in cea mai mare tineri: succesul savanții sovietici sateliților și ra- tindu-se ceștii ui ră la pentru predarea pro- tehnologic în filatu- anul II al școlii jurări, a fost destul zdruncinat. Faptul că majoritatea drelor didactice de la Pregatirea profesorului pen- tru lecție esle o condiție de baza pentru buna desfășu- rare a acesteia. pcnWu înar- marea elevilor cu ctmoș:înțe , tov. Hasan și-a in plan date pri- metodele cele mai voica, fiu de colectivisl, elev in anal 1 — siderurgie la Grupul școlar de pe .Gh. Gheorghiu-Dej" din Hunedoara studiază schifa unui furnal șî ucenicii acestor centre școlare trebuie formati ca adevă- rați răspînditori ai acestor metode. Ia cadrul conslătuirii s-a scos în evidență faptul că specialiștii de la Stațiunea experimentală agricolă din Sibiu, în dubla lor activitate — de cercetători și cadre didactice — au efectuat cu elevii Centrului școlar agricol toate lucrările de cultură expe- rimentală la soiuri noi de grîu. porumb dublu hibridat și porumb de siloz. înarmindu-i cu cunoștin- țele și deprinderile npcesare pentru extinderea pe scară largă a acestor culturi deosebit de productive. La consfătuire au fost discutate larg, pe baza ultimelor documente de partid, problemele pregătirii -cadrelor de mecanici agricoli. S-a arătat că în pregătirea acestora tre- buie să se folosească cele mai noi mașini și agregate, precum și întreaga documentație tehnică pentru utilizarea lor. In strînsă legătură cu marile unități agricole că- rora le Iurnizează cadre și cu sprijinul Ministerului Agri- culturii, școlile de mecanici agricoli vor putea să asigure condițiile pentru desfășurarea instructajului practic și a lecțiilor de tractoare și mașini agricole pe baza unui uti- laj de cea mai recentă fabricație. De asemenea, în practica de producție se va pune accentul pe încadrarea ucenicilor' tractoriști în brigăzile complet mecanizate dotate cu ma- șini și agregate noi.. ’ Consfătuirea cadrelor didactice din școlile agricole a subliniat că. pentru a asigura instruirea (Viitorilor mecanici tractoriști și mecanici agricoli pe baza celui mai modern utilaj, este necesar să se țină o legătură strînsă cu fabri- cile și uzinele producătoare de tractoare, mașini și utilaje agricole, in scopul procurării prompte și cccap'.ete a do- cumentației tehnice cuprinzând caracteristicile de fabri- cație și utilizare a noilor tipuri, precum și a anumitor an- samble Și sub-ansamble care să fie folosite ca material demonstrativ plex, care nu se limitează numai la studierea proble- melor prevăzute in programa școlară ci cere profesorului să fie la curent cu ultimele lucrări științifice de specia- litate. să cunoască în amă- nunțime practica industrială și noile perfecționări tehni- ce pentru a putea asigura legarea strînsă a cunoștințe- lor de realitățile construcției nr -sire socialiste de cuceri- rile științei și tehnicii con- temporane. In majoritatea lor, cadrele didactice de Ia Grupul școlar ..Encsel Mauriciu* din Tg. Mureș au înțeles acest impe- rativ al procesului instructiv- educativ și își pregătesc cu grijă fiecare lecție. Este de subliniat in această privință activitatea tovarășului Ion Sutău. profesor de fizica teh- nică. De pildă, pregătindu-se pentru lecția în care urma să predea legea gravității tov. Sutău și-a alcătuit un plan in care a prevăzut nu numai momentele predării în desfășurarea lor ci și prin- cipalele inirebări cu ajutorul cărora să atragă atenția ele- vilor asupra problemelor de bază ale temei și să fixeze cunoștințele predate. De ase- menea, profesorul a prevăzut in plan materialul didactic pe care urma să-l foloseas- că. In mod amănunțit și-a trecut profesorul in planul său de lecție felul cum va lega cunoștințele predate de o problemă actuală care-i chetelor cosmice. Machetele sputnicilor și ale rachetelor cosmice sovietice cu ajutorul cărora a demonstrat pe o hartă a sistemului solar dife- ritele forțe și viteze interpla- netare și cosmice au stîrnit în rîndul ucenicilor cel mai viu interes. Și tovarășul Gh. Hasan profesor la disciplina utilaj textil se pregătește cu minu- țiozitate pentru lecții. Expe- rienja sa de inginer în pro- ducție se oglindește din plin în alcătuirea planurilor de lecție, care cuprind datele tehnice cele mai noi privind utilajul textil și întreținerea acestuia. De exemplu, pregă- In strînsă legătură cu conținutul științific și educativ al predării cunoștințelor agricole, la consfătuirea de la Sibiu s-au purtat discuții interesante asupra unor probleme pri- vind metodica predării lecțiilor de lucrări practice în la- boratoarele și cabinetele școlare, tipurile de lecție folosite in școlile tehnice, metodica fixării cunoștințelor în aceste școli, metodica folosirii materialului didactic la lecție și a executării pe tablă a schiței și procesului tehnologic în timpul instructajului practic etc. Din aceste discuții s-au desprins o serie de concluzii cu privire la alternanța între teorie și practică în pre- darea cunoștințelor și deprinderilor de specialitate. S-a stabilit, ca principiu general,* dă lecțiile de lucrări prac- tice trebuie să urmeze la sfîrșitui predării unor teme sau capitole ma; importante ale pregătirii teoretice. Desigur, acest principiu nu trebuie privit mecanic, căci la unele discipline — ca de pildă ,,Mașini agricole și tractoare" — experiența predării ne arată că elevii înțeleg cu mult mai bine studiul de ansamblu al unui dispozitiv sau al unul mecanism după ce au pa,rticipat La o lecție unde li s-a demonstrat și prezentat dispozitivul sau mecanismul res- pectiv. In ceea cei privește predarea obiectelor de spe- cialitate în școala tehnică veterinară s-a ajuns la conclu- zia să se folosească atît forma de prelegere școlară cît și lecția combinată. Alegerea uneia sau aiteia din aceste ti- puri de lecții se va face în funcție de specificul obiectu- lui, de natura temei sau lecției respective și de nivelul clasei. Consfătuirea de la Sibiu a cadrelor didactice de speci- alitate din școlile agricole organizată de Cabinetul me- todic pentru învățământul profesional și tehnic din Club a adus, prin multitudinea problemelor puse în discuție, ca și prin exemplificarea concretă a unui mare număr de pro- cedee și metode privind cea mai înaintată tehnică agri- colă, o contribuție reală la perfecționarea pregătirii știin- țifice și metodice a cadrelor didactice din învățământul agricol. Mobilizați de documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, pedagogii din școlile agricole se stră- duiesc să obțină noi și mari succese în pregătirea cadre- lor necesare agriculturii noastre socialiste. Ing. D. DAN CA Cabinetul metodic pentru învățământul profesional șl tehnic Cluj noi folosite in laminarea și dublarea bumbacului. De a- . semenea. el și-a notat în plan cîteva exemple privind metodele folosite de inovato- rii în producție din întreprin- derea .,Encsel Mauriciu» și le-a cerut elevilor să dea ei înșiși asemenea exemple cu- noscute din activitatea lor practică în întreprindere. Re- zultatele bune ale acestui mod de pregătire a predării s-au vădit nu numai în inte- resul cu care au participat elevii la lecție și în însuși- rea temeinică de către ei a cunoștințelor, ci și în faptul că viitorii tehnicieni texti- liști acordă acum o mare a- tenție metodelor folosite de inovatori și au trecut ei înșiși la aplicarea acestor metode. Din păcate. însă, nu toți profesorii grupului școlar au o asemenea atitudine poziti- vă în ceea ce privește pregă- tirea pentru lecție. De pildă, profesori ca Lenke Nagy sau Ladislau Szabo se bazează numai pe bagajul lor ante- rior de cunoștințe, nu cons- pectează lucrările nou apă- rute, nu-și alcătuiesc planuri judicioase de lecție. Că felul lor de a se pregăti pentru predarea lecțiilor e departe de a le asigura o stăpînire de- plină a materiei și că impro- vizația de moment duce în- totdeauna la nereușita lec- ției s-a constatat foarte clar cu prilejul predării lecției despre tehnologia sudării de către profesorul Ladislau Szabo. Chiar din primele momente ale predării noilor cunoștințe s-a vădit nesigu- ranța profesorului în defini- rea unor procese și noțiuni de bază în sudură, iar absen- ța totală a materialului di- dactic a făcut' ca elevii să nu dobândească reprezentări concrete despre cele stu- diate. Dindii-și seama că pierde tot mai mult stăpîni- rea lecției, profesorul Szabo a recurs la o improvizație neinspirată : s-a oprit din ex- punere, a căutat lecția res- pectivă în manual și a înce- - put să dicteze, cu mici modi- ficări, pasaje întregi din text. Aceasta a avut reper- cursiuni negative nu numai în ceea ce privește însușirea cunoștințelor de către elevi, ci și în ceea ce privește prestigiul profesorului în fata clasei, prestigiu care, cum e și firesc în asemenea impre- pul școlar ,,Encsel Mauriciu" sc pregătesc temeinic pentru lecțiile pe care le predau do- vedește că ei sînt conștient! de însemnătatea acestei pre- gătiri. Conducerea grupului, în frunte cu tov. director Eugen Kiss trebuie să con- troleze însă mai temeinic și sistematic felul în care fie- care profesor se pregătește pentru lecții, să lupte per- manent ca toți profesorii să-și îmbunătățească meto- dele de predare. Trebuie or- ganizate lecții deschise, con- sultații cu privire la alcătui- rea planului de lecții, în spe- cial la materiile de speciali- tate Ja care sînt încadrați un mare număr de profesori noi, ingineri și tehnicieni prove- niți din producție, cu o bună pregătire în specialitate, însă cărora Ie lipsește în parte pregătirea pedagogică și me- todică. In felul acesta, im- provizațiile în predare, profund dăunătoare procesu- lui instructiv- educativ, vor fi înlăturate din practica pe- dagogilor Grupului școlar ,,Encsel Mauriciu" din Tg. Mureș. FRANCISC URMENY inspector .principal în MIC. ing. DUMITRU BOAN/t inspector în M.I.B.C. COCSUL T A ȚIE POLITICA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMlN de întărire a alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare si de transformare socialistă a agriculturii In cei 15 ani care s-au scurs de Ia eliberarea țarii noastre de sub jugul cotropitorilor fasciști, poporul nostru muncitor, sub conducerea înțeleaptă a partidului, a înfăp- tuit transformări revoluționare de însemnătate istoric», care au schimbat radical întregul mod de viață a] oamenilor muncii, întreaga înfățișare a patriei noastre. In cadrul aces- tor transformări revoluționare de o deosebită importanță pentru victoria socialismului in țara noastră sînt schimbă- rile survenite în relațiile social-economice la sate. Elaborînd planul de construire a noii orînduiri sociale, V. I. Lenin a arătat că, după cucerirea puterii, politice de către proletariat, transformarea socialistă a agriculturii con- stituie una ciin eele mai importante, dar și mai grele sar- cini ale revoluției socialiste și ade construirii socialismului. Problema țărănească a înscris una din cele mai frămin- tate pagini din Istoria mișcării sociale revoluționare a ma* se lor muncitoare din țara noastră, ea constituind obiectul unor aprige lupte de clasă- Repetatele răscoale ale țărăni- mii exploatate stau mărturie în acest sens. Dar luptelor ță- rănimii pentru pămint. clasele exploatatoare le-au răspuns de fiecare dată cu gloanțe și teroare. înăbușirea in sînge a răscoalei din 1907, cînd au căzut jertfă 11.000 de țărani muncitori demască necruțător caracterul antipopular al odio. sului regim bure; en.-moșieresc. Frămîntările și repetatele răscoale ale țărăsir.exploatate șl asuprite n-au putut re- zolva problema agrară pînă cînd țărănimea muncitoare n-a avut conducătorul r esc - clasa muncitoare n in iter cu partidul ei de avangardă. încercările claselor dominante de a „soluționa" pr-!-: — „ agrară nu numai că n au rezol-l vat-o, ci dimpr-trr. . au > milribuit la adîncirea con ■ be- țiilor ei. și aceasta datorită faptului că aceste încercări au fost făcute de pe pc îțiile și în interesul claselor exploata- toare. Problema î,^ăzea4că nu s-a rezolvat și nici nu se putea rezolva în condițiile Romîniei burghezo-moșiereșii. Re- zolvarea problemei âkănești a devenit posibilă abia după cucerirea puiwil p- Iilice de către proletariat, cînd parti ul clasei muncitoare. înarmat cu teoria marxist-leninistă și folosind in mod creator experiența bogată a P.C.U.S. a abor- dat această problemă de pe pozițiile maselor muncitoare și a elaborat programul pentru soluționarea ei radicală și de- finitivă în scopul r’.yresubj: social i în interesul oameni- lor muncii. Condiția F ’ 1^ p-n„u r Pva-ea problemei agrare c_ constituie cco'îu.ii;-* ’nțte țțesm li de către cir: sa mun- citoare in frunte cn partidul «ău marxist-leninist și în^hc garea alt r.ț •' de is ta d mțmeifoare și țărănime.: muncitoare, forța ««Uiă ^pibtiă sj rS»Kia?r-e dojnînnț,• claselor expLulsteare. s de-ivîrșeaîcâ rf-Midi» burohvzr-- democriucă ț: «â că revoluția socialisiî. ProijA! credincios • -tu; piu I învăi ;;rii m^rxi-l’snia’ P.C R. a luat de la r’<î atupr i și sarcina istorică de a realiza alianța dint'e pi \. .a''' ! țărănime, pentru apă- rarea țărănimii împeuh .'■/piuată;di moșierești și capita- liste, pentru ; culp-ro "ului dn < .ni’e moșierimii și trecerea lui Iu mumie ceior ce ' muncesc" (Gh. Ghe»rgh;u- Dej, Arl^o'e ș: cu. n thf. IV ESPLP 1955, ?t ' ’ sjccese deo- sebit de importante in lupta pentru transiormarea soc atistâ a agr.culturii Prin munca politica desfășurată cu raba-re ș perscve- £ t ren;ă de către organele și organizațiile de partid și te stat și ca urmare a condiț o- create s-z < ans Ca la mciătatea lunii august 1959 sectorul soc.alist a', egric-jltun: să dețină p peste 70% dm suprafața arab lă a țârii, cuprinzând circa 70% J din totalul familiilor țărănești. Ritmul transformării socia- liste a agriculturii s-a accelerat simțitor !n pe-ioada de după cel de al II lea Congres al partidului ca urmare a Mraduceni în viată de către oamenii munc. sub conducerea organizațiilor de partid, a măsurilor stabilite de Congres în domeniul construcției socialiste- In acezstâ perioadă scctom; socialist al agriculturii a crescut de 23 ori ca număr de un tați, de 6,3 ori ca număr de familii și de 4.5 ori ca su- prafață agricolă. "enomenin caracteristic procesului de transformare so cia. stă a agriculturii după Congresul al H-lea al PM R. îl constituie colectivizarea și cooperativizarea unor raioane și regiuni întregi Astfel, reg unea Constanța a fost colecti- vizată in întregime incâ din 1957 La 30 iunie 1999 in re- giurea Galați, sectcru' cooperatist al agrculturii cuprindea 80% din suprafață arabilă cooperativizabilă a regiunii ; in regiunea Timișoara 74,4% din suprafață arabilă; n regiu- nea lași 71.3' în ^eg urea București 71,6%. Rezultate bune s au abținut și in celelalte regiuni ale țării. Preponderența ca suprafață a sectorului socialist și in formarea fondului centra’ al statului la produsele agricole vegetale ne oove- dește că sarcina celui de al U lea Congres al partidului privind transformarea socialistă a agriculturii a și fost rea- lizată. Succesele obținute pînă în prezent în transformarea so- cialistă a agriculturii, apreciate de partid ca reprezentînd ,.o realizare de însemnătate istorică, o adevărată revoluț e care transformă din temelii relațiile social-economice la țară. Întregul mod de trai ai țărănimii muncitoare, toată infâ țîșarea satului nostru* (Gh. Gheorghiu-Dej „Cu privire *e — gospodăria colectivă. Pentru procesul de consoi-dare economico-organizatorică i unităților agricole din cadrul sectorului socialist de o foarte mare însemnătate șînt lucrările Plenarelor C C. al P-M R. din 26—28 noiembrie 1958 și 13—14 iulie 1959. In mod deosebit se pune în fața lucrătorilor din sectorul so- cialist al agriculturii sarcina sporirii producției, a produc’ tivitâții muncii și a reducerii prețului de cost. Spre un nou și puternic avint al dezvoltării agriculturii noastre socialiste va duce aplicarea măsurilor preconizate de plenara C C. al P-M R din 3—5 decembrie 1959. Cele 4,4 miliarde lei în- vestiții. acordate agriculturii pentru 1960, înzestrarea aces- teia cu încă 10.750 tractoare fizice, 12.000 semănători, 5000 combine și alte mașini agricole, precum și aplicarea măsuri- le oreconizate de partid pentru extinderea suprafețelor în- sămințate cu porumb de siloz pînă la 1.000.000 ha. deschid noi oerspective agriculturii noastre socialiste. Lărgirea și consolidarea continuă a sectorului socialist al agriculturii a avut și are însemnate urmări politice, eco- nomice și sociale în viața satelor noastre, asupra celor mai variate și esențiale aspecte ale prefacerilor revoluționare prin care trece țara noastră. Cea mai importantă urmare a acestui proces constă în întărirea alianței muncitorești-ță- rănești și in ridicarea acesteia pe o treaptă superioară de dszvoltare. Dezvoltarea socialismului în agricultură a determinat schimbări esențiale în structura de clasă la sate. Astfel, re- construcția socialistă a satului a dus la formarea unei țără- nimi noi, cooperatiste, care se orientează tot mai mult și în proporții mereu crescînde spre tehnica modernă, spre munca în comun, spre proprietatea socialistă. Consolidarea orînduirii noastre socialiste în toate dome- niile de activitate a făcut posibilă și necesară rezolvarea uneia din sarcinile obligatorii cele maî complexe ale pe- rioadei de trecere de la capitalism la socialism : lichidarea exploatării omului de către om în agricultură. In această privință Decretul Prezidiului Marij Adunări Naționale al R.P R. dm 28 martie 1959 cu privire la lichidarea oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură are o importanță istorică deosebită. In prevederile decre- tului își găsește expresia modul creator în care partidul nostru a știut să rezolve o problemă atît de complexă cum este aceea a lichidării exploatării omului de către om la sate Aplicarea prevederilor Decretului lichidează baza eco- nomică a luptei de clasă ia sate, constituie afirmarea vic- toriei depline a socialismului asupra relațiilor capitaliste din agricultură și deschide o largă perspectivă accelerării ritmului de transformare socialistă a agriculturii. Prin apli- carea Decretului nu se lichidează însă lupta de clasă, care continuă să existe și să acționeze. Ar fi foarte greșit să considerăm că toți chiaburii vor renunța cu ușurința la vechile lor poziții și că vor înțelege posibilitatea pe care partidul le o oferă de a se încaora în munca noastră paș- nică. Ei vor încerca, chiar l osiți fiind de baza econom-că, să întreprindă acțiuni dușmănoase împotriva orînduirii noa- stre socialiste. Aceasta înseamnă că vigilența oamenilor muncii trebuie să rămînă mereu trează, pentru a putea fi înlăturată orice manifestare dușmănoasă. Dezvoltarea sectorului socialist în agricultura țării noa- stre a avut și are urmări din cele mai însemnate asupra gradului și ritmului de creștere a producției agricole Față de 1948, an premergător marilor transformări sociale revo- luționare din agricultura țârii, producția globală a agricul- turii a cescut în 1958 cu 66.6%, iar raportată la 100 de hectare, creșterea a fost oe 69,8%. In legătura cu cele ară- tate mai sus trebuie subliniat faptul că dezvoltarea secto- rului socialist a constituit elementul dinamic hotărîtor în creșterea producției agricole și în mărimea gradului de in- teasificare a acesteia. Astfel, în 1958 producția medie de gra la hectar a fost în G.A.S. cu 48% și in G.A.C. cu 27% mai mare față de cea obținută în gospodăriile țărănești in- dividuale- La celelalte culturi creșterile producțiilor medii obținute în G A.C. față de sectorul individual variază între 8,9% și 79,4%. Droducțiile mai mari obținute pe unitatea de suprafață și pe cap de animal au permis sectorului socialist a.l agri- culturii să aducă o contribuție tot mai mare la formarea fondului central de produse agricole ai statului. Astfel, în 1958 sectorul socialist al agriculturii a participat la forma- rea fondului central cu 60% ]a griu-secară, cu aproape 50% la porumb, cu neste 60% la sfecla de zahăr, 46% la floarea- 4 soarelui, cu 57% ]a c'nepă fuior. Dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii R.P.R. este însoțită în mod nemijlocit de ridicarea nivelului de trai materia] și cultural al țărănimii muncitoare cooperatiste și îndeosebi al celei colectiviste. Țărănimea noastră colecti- vistă se hrănește, se îmbracă și trăiește mult mai bine în comparație nu numai cu situația din trecut, dar și cu cea a țărănimii individuale de astăzi. In 1958, ca urmare a în- tăririi gospodăriilor colective, a creșterii veniturilor bă- nești și în natură, consumul colectiviștilor a fost mai mare decît consumul țăranilor cu gospodărie individuală (inclu- siv chiaburii) cu 22% la carne și grăsimi, cu 36,3% la făină de gnu și secară, cu 43,7% la zahăr, cu 40,3% la brînze- turi. cu 4,9% la ouă. înfăptuirea de adinei transformări revoluționare în rela- țiile social-economice la sate și în modul de viață al țără- nimii muncitoare, în compartimentele esențiale de exis- tență a acesteia, a determinat schimbări radicale în viața culturală și nivelul de conștiință al țăranilor muncitori și îndeosebi al țăranilor colectiviști. Prin munca neobosită a organelor de partid și de stat, analfabetismul — plaga rușinoasă a regimului burghezo-moșieresc a îost deja lichi- dat în satele țării noastre. Lumina cărții, altădată necu- noscută de milioane de țărani muncitori, a pătruns prin grija partidului în cele mai îndepărtate cătune de pe în- tinsul patriei. In această muncă, intelectualitatea satelor noastre, condusă de partid, și-a făcut pe deplin datoria, dînd dovadă de un profund devotament față de statul democrat- popular. In anii puterii populare a crescut considerabil numărul școlilor sătești. Dacă în școlile primare sătești existente în 1932—1933 învățau doar 50 % din numărul total al copii- lor de școală, astăzi nu există la sate copii în afara școlii. Măsura de generalizare a învățămîntului elementar de 7 ani și în localitățile sătești unde există asemenea școli, vine să aducă o contribuție și mai însemnată la ridicarea nive- lului cultura! al țărănimii muncitoare. Organizarea pînă în prezent în mediul rural a unui număr de 153 case raionale de cultură, peste 12.000 cămine cultu- râie și case de citit, peste 11.000 biblioteci, electrificarea unui număr de 2.629 sate, radioficarea unui număr ce 1.200 sate, organizarea de conferințe cu caracter politico-educativ, constituirea de cercuri agrozootehnice, vizionarea de filme, răspîndirea ziarelor și revistelor — toate acestea constituie măsuri de mare importanță în înfăptuirea revoluției cu'tu- rale care se desfășoară în țara noastră, în realizarea de adinei transformări în conștiința și nivelul cultural al ță- rănimii muncitoare. Realizările mari obținute de poporul nostru în crearea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. în ridicarea continuă a producției agricole și a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare sînt dovada cea mai edi- ficatoare a justeței liniei politice a partidului nostru la sate, trasată la istorica Plenară a C.C._ al P M.R. din 3—5 martie 1949. Aceste realizări spulberă cu desăvîrșire teoria lansată de ideologii burgheziei și moșieriniii, după care țărănimea , ar fi refractară socialismului și incapabilă să meargă cu ho- tărîre pe calea marilor transformări sociale. Țărănimea noastră muncitoare, condusă și îndrumată de partid, pășește cu încredere pe drumul socialismului și se convinge tot mai mult că numai gospodăria colectivă poate să-i asigure o viață îmbelșugată și un trai fericit. Cont. univ. SABIN NICA BIBLIOGRAFIE FR. ENGELS: Problema țărănească In. Franța șt Germania. K. Marx si Fr. Engels. Opere alese voi. II. ed. 11. pag. 473—480. V. I. LENIN: Cuvintarea rostită la primul Congres pe în- treaga Rusie a secțiilor agrare, comitetelor sărăcimii și comunelor. Opere voi. 28, pag- 332—343. V. I. l.pNIN: Raport asupra muncii la țară. Opere voi. 29 pag. 182—199. V. I. LENIN: Despre cooperație. Opere voi. 33 pag. 461— 469. * * * Rezoluția ședinței plenare a C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1949 asupra sarcinilor P.M.R. in lupta pentru întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare și transformarea socialistă a agriculturii. (Re- zolutii și hotăriri ale C.C. al P.M.R. 1948—1950 — pag. 86- 110). * * * Rezoluția ședinței plenare a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie 1956 cu privire la măsurile pentru reali- zarea sarcinilor stabilite de Congresul al 11-lea aS parti- dului in domeniul transformării socialiste a agriculturii, pag. 5—31. * * * Rezoluția ședinței plenare a C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 — pag. 13—15; 17—20. GH. GHEORGHIU-DEJ ■ Raport de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al H-lea al partidului E.S.P.L.P. — 1955 — pag. 51—52; 93—117. GH. GHEORGHIU-DEi. Pentru consolidarea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii și pentru sporirea pro- ducției agricole. Articole si cuvintari 1955—1959. pag. 369 -396. GH. GHEORGHIU-DEJ : Expunere la Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 — Articole și cuvintari 1955— 1959. pag. 552—555. * * * Decretul Prezidiului Marii Adunări Națio- nale a R. P. R. pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om in agricultură, in scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării con- strucției socialiste. Ed. politică — 1959 — pag. 5—14 GH GHEORGHIU-DEJ: Raport prezentat la Plenara C.C. al P.M R din 13—14 iulie 1959 — Articole si cuvintari 1955—1959 — pag. 646—647. GH. GHF.ORGHIU-DEJ • A XV aniversare a eliberării Romi- niei de sub jugul fascist. Scinteia dm 23 VIII 1959. GH. GHEORGHIU-DEJ ■ Expunere la Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 — Scinteia din 6 decembrie 19v9. * * * Economia Rominiei intre 1944—1959 — Ed. Academiei R.P.R. — 1959. pag 361—384 și 419—442. CULIURA FiZlCA Șl SPORT CtxazM Caraiman din munții Bucegt Turismul de iarnă Vacanța de iarna va oferi în curind un minunat prilej pentru organizarea de excursii colective cu grupuri de elevi. Munții, înveș- m intați in haină albă de nea. ne îmbie parcă sa pornim la drum cu rucsacurile ți schiurile la spinare. Desigur, la excursiile din timpul iernii vor participa numai elevii claselor mai mari, care au un anu- mit antrenament in această pri- vință in condițiile caracteristice a- notimpului in care ne aflăm acum, excursiile trebuie pregătite in mod deosebit, ținind seama tocmai de aceste caracteristici. Se știe că ■ orice drum este mai greu de par- r curs iarna decît vara. Drumuri foarte bune in timp de vară devin uneori inaccesibile iarna. De aceea, profesorul care iși asumă sare.na de conducător al excursiei va tre- bui să fie nu numai un bun cunos- cător al regiunii care urmează să fie vizitată dar și un specialist al turismului de iarnă. El va trebui in orice caz. să evite traversarea pantelor in partea lor de jos. firul văilor și locurile situate sub corni- șe de zăpadă. Uneori. in locuri mai umblate se găsesc ..drumuri de iarnă", bazate pe experiența populației locale. Aceste drumuri sint cele mai sigure, fiind deci cele mi' recomandabile. Trebuie acordată grija necesară și echipamentului excursioniștilor in timp de iarnă. Acesta va fi al- cătuit din bocanci și pantaloni d» sch.. hanorac, caschetă și mănuși impermeabile (îmblănite pe dină- untru sau îmbrăcate peste o pere- che de mănuși de lină). | O atenție deosebită trebuie acor- data hranei Energia organismului consumindu-se mai repede ca de obicei in timpul mărșăluitului, re- gimul alimentar al turistului tre- buie să fie corespunzător. Se re- comandă alimente bogate in calo- rii. nealterabile, ușor asimilabile și cu un volum ți o greutate cit mai mică. Alimentarea trebuie fă- cută des și in cantități mici, pentru asigurarea unei bune asimilați. Traseul excursiei va fi ales potri- vit pregătirii excursioniștilor, posi. bilriaților lor fizice ți experienței lor în drumeția de iarnă. Deoarece condițiile specifice anotimpului în- greunează mersul, alegerea unui Sarcini importante aie organizațiilor sindicale (Urmare dm pag. i „Timpuri NoP și „7 Noiembrie" din Capitală. De asemenea, s-au ob|inut rezultau frumoase la sec- ția serală a Scolii medii nr. 1 din orașul Buzău. Destășurind, cu spri- jinul organizațiilor sindicale, o ne- obosită muncă de studiere a meto- delor specifice invătămîntului se- ral profesorii de ia această școală aa reușit și-și organizeze astfel lectiBe incit elevii să-și însușească cea ma> mare parte din cunoștințe chiar «fin timpul predării. Strădu- indu-se să lege lecțiile de activita- tea in producție a efev lor, ei au reașiș totodată să-i ajute in obți- ■erea unor importante succese in ■odeplinirea sarcinilor de p>an în ■■nea lor dia producție. O altă sarcină importantă ce de- curge din documentele Plenarei A C C al P M R. din 3-5 dec. a.c. pentru muncitorii din invătămînt este preocuparea pentru antrenarea cadrelor didactice și a celorlalți membri de sindicat, ca și a elevi- lor. în acțiuni patriotice de parti- e pare la sprijinirea unor construc- ti de obiective industriale, dru- ■uri, locuințe, școli, lucrări de hi- teren necorespunzător, prea greu, cu multe obstacole de trecut, va avea consecințe negative, îndepăr- tîndu-i pe excursioniști de prac- ticarea turismului, în loc să-i facă să-l îndrăgească. Itinerariul trebuie întocmit din timp, cu grijă. In el vor fi prevăzute : ziua și ora plecării, mijloacele de transport, traseul, etapele de mers, timpul pentru popasuri, cabanele unde se va înnopta etc. Conducătorul ex- cursiei va trebui să țină seama că iarna ziua este scurtă și că se pot produce modificări ale vremii — ceață, ninsoare, viscol. In general, sosirea la cabană sau reîntoarcerea în localitatea de unde s-a plecat nu trebuie să aibă loc mai tirziu de ora 16—17. cînd începe să se în- tunece. Excursioniștii se vor orienta după marcajele existente în locu- rile cele mai frecventate de turiști Acolo unde marcajele lipsesc, o- rientarea se face după hartă, cu fo- losirea elementelor ajutătoare — direcția cursurilor de apă, virfuri caracteristice, stinci, poziția pădu- rilor etc Busola este de asemenea un important mijloc de orientare. In timpul excursiei disciplina trebuie respectată cu strictețe, ne- îndeplinirea sarcinilor date de conducătorul excursiei puțind duce la consecințe grave. hi afara rolului lor însemnat în călirea organismului, excursiile de iarnă au și o importantă latură in- structiv-educativă. In pregătirea excursiei trebuie de aceea să se țină seama și de această latură. Un elev va fi însărcinat să țină „jur- nalul de bord" al expediției, altul va fotografia locurile pitorești ți va alcătui un album de excursie, altul va nota însemnări cu caracter meteorologic, altul va face obser- vații geologice, zoologice ș.a.m.d. Bineînțeles, excursia va avea și un „sanitar". înzestrat cu o farmacie portativă ți care va cunoaște mă- surile de prim ajutor în caz de rosături, degeraturi, tăieturi ți alte accidente. In zilele vacanței de iarnă, ex- cursiile reprezintă un mijloc exce- lent de odihnă activă, de călire fi- zică. Organizarea unor astfel de excursii se va bucura de adeziunea entuziastă a elevilor. MARIN ZORESCU droameliorații Și electrificări ru- rale. Multe organizații sindicale din invățămint mobilizindu-și mem- brii pentru a participa la acțiuni de interes obștesc au contribuit la realizarea de importante economii in bugetul statului. In cursul anu- lui 1960 va începe construirea unor noi localuri de școală și se vor ter- mina cele care sînt in construcție. Organizațiile sindicale din școli au datoria să sprijine realizarea ace- stor construcții la termen și la un preț de cost cît mai scăzut. Buna întreținere a clădirilor și efectuarea la timp și în condiții bune a reparațiilor curente și mij- locii poate mări durata de utili- zare a localurilor, sălilor, labora- toarelor, fără să se recurgă la re- parații capitale. Multe școli au că- pătat o valoroasă experiență in această privință. Folosind resurse locale pentru efectuarea unor re- parații, îngrijind bine mobilierul și clădirile >coala medie nr. 5 din Orașul Stalin și Școala medie nr l din Ploești, de pildă, au reușit in această toamnă să facă economii de sute de mii lei la capitolul reparații capitale. Organizațiile sindicale din invățămint au dato- $ t i r i ANIVERSARE La începutul acestei luni cadrele didactice și elevii de la Complexul școlar din Bîr- lad au sărbătorit implirurea unui an de existență a aces- tei mari unități școlare. Festivitatea, care a avui loc în sala teatrului „Victor Ion Popa" din localitate, s-a încheiat cu un program ar- tistic susținut de cele două formații corale, de soliștii vocali și instrumentali, pre- cum și de formația orches- trală a Complexului In aceeași zi au avui loc in sala de sport a școlii competiții sportive, iar seara un reușit carnaval al tinere- tului O DUMINICA PLĂCUTĂ Petrecerea in chip plăcut și cît mai util a timpului liber de duminică stă in a- tenția cadrelor didactice și a organizației de pionieri de la Școala de 7 am nr. 28 dm Cluj. Nu de mult, intr-una dm duminici a fost organizat in școală un concurs .Drumeții veseli", după care a avut loc o întrunire tovărășească a pionierilor. Concursul a avut ca temă „Regiunea Cluj in anii de democrație popu- lară" și a contribuit la adin- cirea cunoștințelor elevilor despre regiunea lor, la dez- voltarea admirației pentru marile realizări obținute de oamenii muncii în anii noș- tri liberi. OMAGIU LUI AUREL VLAICU Cu doi ani in urmă. Școala medie din Orăștie a primit numele „Aurel Vlaicu". Ele- vii cinstesc și prețuiesc pe cel al cărui nume îl poartă școala. De curind, cu sprijinul or- ganizației de partid din școală, prin contribuția orga- nizației U.T.M. și a comite- tului de părinți s-a ridicat in semn de omagiu un bust de bronz al lui A. Vlaicu. O ȘCOALA FRUNTAȘA IN REALIZAREA DE ECONOMII La Școala de 7 ani din co- muna Archita. raionul Sighi- șoara, munca de educare a copiilor in spiritul economii- lor dă rezultate bune. La li- nele „Săptămâni economiei" in această școală s-a înre- gistrat un mare număr de depunători și s-a mărit volu- mul de depuneri. Astfel, din inițiativa lor școlarii au rea- lizat economii de aproape 1300 lei. Clasa a V-a a rea- lizat cele mai multe eco- nomii. ria sa valorifice toate resursele interne, să ajute la descoperirea posibilităților locale care ar putea contribui la buna gospodărire a școlilor. întreținerea localurilor și buna păstrare a mobilierului etc., să dezvolte in rîndurile membrilor de sindicat grija față de avutul obștesc, să tragă la răspundere pe toți cei ce risipesc avutul statului. învățătorii și profesorii pot con- tribui la traducerea în viață a sar- cinilor prevăzute in expunerea to- varășului Gh. Gheorghiu-Dej și prin intensificarea și mai buna orientare a activității pe care o desfășoară in rîndurile țărănimii muncitoare, ca purtători a; cuvin- tu'uî partidului in mase. Activita- tea lor trebuie să fie îndreptată, sub conducerea organizațiilor de partid și cu sprijinul organizațiilor sindicale, spre mobilizarea oameni- lor muncii de la sate in vederea obținerii unor cantități sporite de cereale marfă, de sfeclă de zahăr, de floarea soarelui, în vederea creșteri, substanțiale a producției animale, prin dezvoltarea cul- turii porumbului pentru siloz. Prin munca cultural-educativă de masă pe care o duc organiza- Ce va publica revista „Natura" în anul 19S0 Tn anul 1960. revista „Natura" va prezenta profesorilor o bogată și interesantă tematică, menită să-i ajute atît în îmbogățirea cunoștin- țelor de specialitate, cît și în pre- dorea diferitelor, teme. Astfel, la capitolul rezervat geo- logiei se va continua ciclul de articole cu privire la problemele de stratigrafie prezentate în ordinea erelor geologice. Vor fi publicate de asemenea o serie de articole cu privire la geologia țării noastre, ținîndu se seama de împărțirea te- ritoriului, pe unități geologice structurale. Articolele se vor re- feri la stratigrafia, tectonica și substanțele minerale utile ale fie- cărei unități structurale în parte. Din domeniul geografiei cititorii vor putea urmări o serie de pro- bleme economice și fizico-geografi- ce cu privire la schimbări ie surve- nite pe harta țării noastre în anii regimului de democrație populară. Se vor publica studii monografice asupra unor regiuni economice ad- ministrative De asemenea, revista va conti- nua să scoată în evidență realiză- rile economice și fizico-geografice din Uniunea Sovietică și țările la- gărului socialist, schimbările din economia mondială, ca Și proble- mele specifice din geografia țări- lor slab dezvoltate de pe glob. Vor apărea în același timp arti- cole privind realizările obținute în cadrul cer-etărilor Anului Geofizic Internațional, care vor vorbi des- pre drumul în Cosmos al sateli- ților artificiali și al rachetelor cos- nnce sovietice, despre realizări științifice obținute cu ajutorul sa- teliților artificiali și al rachetelor cosmice etc. Manuale școlare apărute în Editura agro-silvică de stat Dr. V. Creta : Zooigiena (Manual pentru școlile de maiștri zooteh- niști). Dr I, Murgu și dr. I. Macarie : Patologie veterinară (Manua- pen- tru școlile de maiștri zootehniști). Dr E. Bogdan : Farmacologie ve- terinară (Manual pentru școlile tehnice de maiștri veterinari). Dr. Xenia Moldoveanu : Crește- rea viermilor de mătase (Manual pentru școlile tehnice de maiștri zootehniști) ■ Dr. D. Popovici șl dr- I. Tricu : Controlul alimentelor de origină atnima ă (Manual pentru școlile tehnice veterinare și de maiștri ve- terinari). Dr. A. Pascu și dr. E. Șuțeanu : Patologia bolilor interne — cu no- țiuni de semiologie (Manual pen- tru școlile tehnice veterinare și de maiștri veterinari). Lucrările se găsesc îln toate li- brăriile sau se pot procura contra ramburs de la Librăria „Cartea prin Poștă", București. Str. Biserica Enei nr. 16 țiile sinchca.e din școlile sătești să se urmărească cultivarea ia rin- dul oamenilor muncii de la sate a atitudinii socialiste față de tauncă și grijii față de proprietatea ob- ștească. a intransigenței și vigilen- ței față de uneltirile dușmanului de clasă. Organizațiilor sindicale din școlile sătești le revine de aseme- nea sarcina de a mobiliza pe mem- br,j de sindicat să particip* la activitatea căminelor culturale ca promotori ai culturii noi, socialiste, să sprijine cursurile agro-zuoteh- o ct pentru țărănimea muncitoare, să contribuie la organizarea acti- vității artistice, căreia să-i orien- teze conținutul astfel ca să ajute la îndeplinirea sarcinilor pe care documentele plenarei le trasează țărănimii muncitoare. Plenara C.C al P.M.R. deschide no, și luminoase perspective pen- tru dezvoltarea economiei noastre naționale, pentru continua ridicare s nivelului de viață al oamenilor muncii. Organizațiile sindicale din școli au datoria să depună toate îforturile pentru mobilizarea fie- cărui pedagog la traducerea în viață a sarcinilor prevăzute în do- cumentele plenarei, Tn legătură cu problemele de botanică se vor prezenta date noi privind sistematica, anatomia și fi- ziologia- De asemenea, vor fi pre- zentate o serie de probleme bota- nice care au o strînsă legătura cu practica — întrebuințarea anti- bioticelor în combaterea diferitelor boli, importanța cunoaștem buru- ienilor și a metodelor de combatere a acestora etc. Intr o serie de ar- ticole va fi reconsiderată activita- tea cercetătorilor progresiști în do- meniul botanicii din țara noastră, se vor prezenta o serie de cerce- tări din alte țări ș. a Tn domeniul zoologiei vor ii pre- zentate articole legate de cunoaște- rea faunei țării noastre, de fiziolo- gia și anatomia omului și animale- lor. precum și unele probleme pri- vind aplicarea in practică a cuno- ștințelor de zoologie De asemenea, se vor prezenta o serie de articole de biologie tra- tînd probleme ca ontogenia și filo- genia, adaptarea, ereditatea etc- Revista va introduce în anul 1960 o rubrică pentru profesorii care predau cunoștințele agricole la șco- lile din mediu' sătesc. La această rubrică se vor publica articole cu privire la metodele de cultivare și îngrijire a plantelor în genera) și în mod concret pe terenurile expe- rimentale școlare. Se vor publica totodată scurte materiale cu pri- vire la viața unor plante mai pu- țin tratate în literaturo noastră școlară. La capitolul rezervat metodicii ți lucrărilor practice, pe lî.ngă analiza unor manuale, pe lîngă publicarea unor articole privind metodica pre- dării și a unor materiale de popu- larizare a experienței școlilor sovie- tice în acesl domeniu, se va acorde o mare atenție răspînoirii experien- ței pozitive obținută de profesorii din tara noastră ’n activitatea lor practică pe terenul experimental, în laboratoare. Ia stațiunile meteo- rologice. în :er?uri. Tot la această rubrică se vor da indicatii cu pri- vire la organizarea lucrărilor prac- tice, a excursiilor școlare, la folo- sirea materialulu' didactic etc. La cap'tolul „Recenzii și Noutăți științifice" revista va prezenta lu- crările de specialitate recent apă- rute în tara noastră și cuceririle cele mai noi ale științei din tară și de peste hotare Geografi r*ituralițti, elevi și studenți ! Abonați-vă din timp la revista „NATURA" Prețul unui abonament este de 24 lei pentru un an și 12 lei pentru un semestru CONCURSURI PENTRU OCUPAREA DE POSTURi IN INVAȚAM NTUL SUPERIOR FACULTATEA DE FILOLOGIE A IN- STITUTULUI PEDAGOGIC DIN TIMI- ȘOARA organizează un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi : 11 lector la istoria literaturii romîne vechi și moderne ; 2) lector la educația fizică ; 3] lector la istoria literaturii romîne contemporane ; 41 asistent la : introducere în litera- tură. limba romînă și Istoria literaturii romîne ; 51 asistent la limba rusă — curs-facub tativ ; 6) șei de cabinet la catedra de limba și literatura romînă j 7] preparator la catedra de limbi străine ; 8) asistent la curs practic limba ger- mană. Doritorii vor înainta actele necesare, pînă la data de 5 ianuarie 1960. la se- cretariatul facultății, Str Gh Doja. Nr. 11 telefon 12-60 * INSTITUTUL POLITEHNIC DIN IAȘI anunța ocuparea prin concurs a unui post de asistent de la catedra de teh- nologia substanțelor anorganice, d:n ca- drul Facultății de chimie industrială. Cererile pentru înscrierea la concurs se vor înainta in decurs dc o lună de la publicarea prezentei, la rectoratul Institutului politehnic din Iași, Calea 23 August Nr 11 însoțite de următoa- rele acte . copie legalizată de pe actele de studii ; lucrările științifice ale can- didatului, într un exemplar ț certificatul de caracterizare a activității profesio- nale și obștești, eliberat de instituția (întreprinderea) la care acesta îsi are funcția de bază sau recomandarea șe- de ratedtrâ,. î» cazul cînd candi- datul funcționează în învățămint ; certifi- catul de vechime în muncă, eliberat de unitatea în care lucrează ; memoriul de activitate didactico-științifică, semnat de candidat ; autobiografia. i l-o m PROFESORII STUDIAZĂ i cumiiM EMU ii f. 8.1 In cursul acestei săptămîni s-au desfășurat la București lucrările celei de-a XX-a sesiuni a Comitetului Exe- cuția al Federației Sindicale Mon- diale. Pe ordinea de zi a sesiunii au figu- rat următoarele probleme: l. Activitatea și sarcinile clasei muncitoare, organizațiilor sindicale, Federației 'Sindicale Mondiale și evo- luția situației internaționale. 2. Proiectul de buget pe anul 1960. 3. Stabilirea ordinei de zi a celei de-a Xl-a sesiuni a Consiliului Gene- ral FiS.M. 4. Examinarea cererii de afiliere a Federației sindicatelor din Irak. Cea de-a XX-a sesiune a Comitetului Executiv al F.S.M. a adoptat o Rezo- luție generală ■ Declarația cu privire la dezarmarea generală și totală și o Jr serie de alte documente. ’ 0oeiui adresai oamenilor muncii sindicalelor om mireasa lume m snriimui dezarmării Oameni ai muncii și sindicate din toate țările. Asigurarea păcii constituie pro- blema cea mai arzătoare și cea mai actuală care se află în centrul pre- ocupării popoarelor. Acumularea de arme nucleare a dus omenirea la situația în care cea mai mică scîn- teie ar putea aduce distrugerea a milioane de ființe omenești și dis- trugerea bogățiilor omenirii. Masele populare și un număr din ce in ce mai mare de oameni de T stat înțeleg această situație. Aprobarea de către 82 de țări a ■ ideii unui plan de dezarmare gene- ■ rală și totală, propus de Uniunea Sovietică, votarea în unanimitate a Rezoluției cu privire la acest punct la cea de-a 14-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. ereează posibi- lități reale de a se pune capăt cursei înarmărilor și amenințării războiului... Realizarea planului de dezarmare generală și totală și transformarea industriilor de război in industrii de pace. — se spune în apel — ar permite ca resurse uriașe să fie consacrate unor opere ale vieții, îmbunătățirii condițiilor voastre de muncă și de existență. Miliardele eliberate astfel ar pu- tea fi consacrate unui ajutor sporit acordat țărilor slab dezvoltate din punct de vedere economic, pentru a se pune capăt mizeriei și foametei in era atomului și a cuceririi spa- țiului cosmic. Dar speranțele voastre nu se vor realiza de Ia sine. Monopoluri le- gate de producția de armamente și cercurile militariste se opun dorin- țelor popoarelor, realizării efective a dezarmării. i Depinde în mare măsură de voi toți, de vigilența voastră și de ac- țiunea voastră comună ca posibili- tățile existente astăzi să devină realitate. Fiecare om al muncii, fie- care sindicat trebuie să lupte activ pentru realizarea acestui vis măreț al omenirii de a se pune capăt po- verii înarmărilor și de a se înlătura pentru totdeauna războiul. în acest spirit, F.S.M. vă cheamă să formați un front unit de luptă, să desfășurați și să consolidați o acțiune permanentă pentru dezar- marea generală și totală. înmulțiți inițiativele și formele de acțiune pentru obținerea convocării grabnice a Conferinței la nivel înalt și a unui acord efectiv în problema dezarmării. în continuare în apel se spune : Cu prilejul pregătirii și sărbăto- ririi zilei de 1 Mai 1960 puneți in centrul lozincilor voastre această cerere legitimă a clasei muncitoare și a popoarelor : dezarmarea gene- rală și totală. Consolidînd unitatea și acțiunea voastră, exprimați-vă dorința de a vedea toate guvernele angajîndu-se cu hotărire pe singura cale care I poate deschide omenirii un viitor al păcii și progresului. PRODUCȚIA LOCALA Studierea de către profesori a bazelor pro- ducției industriale și agricole constituie o ce- rințâ imperioasă. Formele și metodele acestui studiu pot fi, desigur, foarte variate. In școala noastră s-a organizat și funcțio- nează în acest scop un seminar la care par- ticipă in special profesorii ce predau disci- plinele din ciclul politehnic. Seminarul este menit să ajute profesorilor la buna cunoaș- tere a întreprinderilor industriale și agricole locale, pentru a stăpîni mai deplin și mai concret bazele producției moderne. In ora- șul nostru se află întreprinderi miniere ex- tractive, o uzină mecanică, o întreprindere de materiale de construcții, fabrică de mobile și cîteva alte întreprinderi industriale. Ce sarcini și-a pus în față seminarul î 1) De a da profesorilor o reprezentare con- cretă cu privire la economia întreprinderilor industriale moderne. 2) De a-i face să cunoască organizarea muncii în întreprinderi, pe muncitorii fruntași din producție și metodele lor de muncă. 3) De a-î familiariza, pe o bază concretă, cu aplicarea în practică a tehnicii, a tehno- logiei și a energeticii. 4) De a ajuta profesorilor să folosească cele studiate de ei cu privire la industria lo- cală în scopul ridicării calității invățămîntu- lui, al îmbunătățirii pregătirii politehnice a elevilor. Una din formele de activitate ale semina- rului nostru o constituie lecțiile pe care le citesc în fața profesorilor conducătorii între- prinderilor, lucrătorii din aparatul de partid și din soviete. Aceste lecții privesc probleme de organizare a muncii, se referă la tehno- logia, tehnica și energetica aplicate în con- dițiile muncii din întreprinderile orașului. In prealabil profesorii se familiarizează cu industria orașului în general și cu perspecti- vele de dezvoltare □ acesteia în viitor, în- cepînd acest studiu cu întreprinderea cea mai mare și mai importantă din oraș. Studie- rea celorlalte întreprinderi este orientată spre dezvoltarea și aprofundarea cunoștințelor profesorilor în legătură cu cele mai impor- tante secții, conform specificului fiecărei în- treprinderi. O mare atenție se acordă stu- R. P. Chineză înființează ș c o l iz Școala de tractoriști din Șanhai pregătește cadre specializate pentru din jurul orașului. Sub lozinca „Fabricile înființează școli, iar școlile înființează fabrici' se desfășoară în prezent, în Republica Populară^ Chineză una din cele mai importante acțiuni în scopul îmbinării învă- țămîntului cu munca în producție. O dată cu marele salt în producție din anul 1958, șa impus cu o și mai mare pregnanță necesitatea pregătirii temeinice a viitori- lor muncitori și a instruirii și ridicării calificării cadrelor din fa- brici și uzine, s-a impus necesitatea participării întregului popor la munca productivă. Sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comu- nist Chinez învățămîntul s-a orientat spre crearea unui nou tip de intelectuali, a unor muncitori înaintați. In școlile de toate gradele s-a introdus, începînd de anul școlar trecut, un vast program pe principiul ,-studiem și muncim în același timp". Școlile au înființat ateliere mecanice, furnale de topire a fontei, cuptoare pentru călirea oțelului, fabrici prelucrătoare etc., în cadrul cărora elevii desfășoară o permanentă muncă productivă. Planul de producție al ateliere- lor și fabricilor înființate de școli este înglobat în planul de stat. Acțiunea de înființare a unor unități productive pe lîngă școli a luat o mare amploare. La numai cîteva luni de la începerea aces- tei acțiuni, la sfîrșitul anului trecut, fuseseră înființate 21.504 fabrici și ateliere pe lîngă școlile tehnice și 122-864 fabrici si ateliere pe lîngă școlile medii de cultură generală. Acestea au dat o producție însemnată de fontă, oțel, îngrășăminte chimice, au fabricat strunguri, mașini unelte etc. Este cunoscut astăzi în întreaga Chină recordul stabilit de o școală medie din județul lan- cen, provincia Șansî, care a dat o producție de 115 tone de oțel pe zi. Activitatea în cadrul fabricilor de pe lîngă școli reprezintă o rodnică și judicioasă îmbinare a învățămîntului cu munca de construire a socialismului. Totodată, pentru ridicarea nivelului cultural și profesional al muncitorilor și pentru pregătirea unei noi intelectualități din rîndul muncitorilor, Partidul Comunist Chinez acordă o deosebită atenție învățămîntului pentru oamenii muncii. Fabricile au înființat școli și institute de învățămînt superior pentru muncitori. In anul școlar trecut au funcționat 275.100 asemenea unități de învățămînt, frecventate în timpul liber de 13.515.000 de elevi și studenti. De asemenea, au funcționat 8.450 de școli și institute în care o parte omunele populare Raniza,e de către fiecare secție sau ate- lier, rămînînd ca direcțiunea să se ocupe înde- aproape de organizarea învățămîntului medkr și superior. In felul acesta cursurile sînt mai strîns legate de producția atelierelor, iar organizarea muncii și a studiului se realizează în condiții mai bune. Intre școlile din cadrul sistemului de învățămînt public, și șco- lile pentru muncitori înființate de fabrici există o strînsă colabo- rare. Iată un exemplu concludent. întreprinderea de gaze a orașului Cianciun a înființat un institut de tehno-cliimie, care își desfășoară cursurile în localul Școlii medii nr. 10 din oraș. întreprinderea a învestit 70.000 de iuani pentru construirea atelierelor necesare școlii și a asigurat cu ingineri și tehnicieni conducerea procesului de producție în aceste ateliere. La rîndul ei, școala trimite în fiecare zi 150 de elevi la practică în uzină. Aceștia îi înlocuiesc pe mun- citorii care urmează cursurile institutului. Școlile înființate de către fabrici și fabricile înființate de către școli sînt încă o dovadă a uriașului avînt pe care l-a luat legarea învățămîntului de practică, revoluția culturală în Republica Populară Chineză AL. I. V. giiMiiiiiiiniifiiHiîNMiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiim ÎNVĂȚĂTORI, PROFESORI, EDUCATOARE! Abonați-vă Ia GAZETA INVĂȚĂMINTULUI, Nici un om al școlii fără GAZETA INVĂȚAMIN- TULUI1 Abonamentele se pot face la oficiile poștale, prin factorii poștali și prin diîuzorii vo- luntari din școli și instituții. Siiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiim din ziua de muncă este dedicată studiu - ș: o altă parte muncii efective in producție. Ac: au fost frecventate de 1.242 000 elevi ți Multe uzine și fabrici au un sistem conw’et de învățămînt, începînd de la cursurile je al- fabetizare și pînă la institute de înviU superior. Așa. de pildă, pe lîngă Uzine»? i rurgice Taiiuan au fost înființate școli de 2- te gradele care sînt frecventate de peste !?■ O de muncitori. Din 1958 funcționează muncitorii acestor uzine și un institut — • -»u- tutul de tehnologie Taiiuan — care preg^'- e ingineri cu o înaltă calificare, buni cunoscă- tori ai procesului de producție al uzinei. De curînd a început să se extindă iniția- tiva unor uzine mari din provincia Țilm. în care cursurile școlii elementare sînt or- dierii economiei întreprinderilor. Participanții la seminar se familiarizează cu problemele gospodăririi chibzuite, ale ridicării producti- vității muncii și ale scăderii prețului de cost al producției. O altă formă de studiere a bazelor pro- ducției o constituie excursiile profesorilor în întreprinderi. Astfel de excursii se desfășoa- ră de obicei îndată după studierea unei lec- ții și sub conducerea specialistului care a ți- nut lecția respectivă. Excursia dă profesorilor prilejul să-și adincească și să-și consolideze cunoștințele teoretice dobîndite, să se fami- din experiența scoții sovietice, liarizeze în practică cu utilajul, cu procesele tehnologice de bază, cu organizarea mun- cii, cu viața colectivului de muncitori din în- treprindere. Se organizează excursii în toa- te întreprinderile importante ale orașului. Pe lîngă aceasta, s-a organizat o excursie la Expoziția industrială regională. Aici profeso- rii au putut cunoaște multilateral utilajul în- treprinderilor industriale din regiune și pro- ducția acestora și, de asemenea, noile suc- cese ale industriei. O mare însemnătate au întîlnirile profeso- rilor cu muncitorii vestiți, cu fruntașii întreprin- derilor. Le noi se organizează regulat ase- menea întilniri. In fața profesorilor iau cu- vîntul fruntași ai producției de diferite pro- fesii. In cuvintările lor aceștia vorbesc des- pre metodele înaintate de muncă, despre ac- tivitatea raționalizatorilor, despre regimul de economii etc. O formă importantă de familiarizare a pro- fesorilor cu bazele producției moderne o constituie și vizionarea filmelor științifice cu conținut politehnic. In cadrul seminarului au fost prezentate numeroase asemenea filme. In afară de aceasta, în cadrul seminarului au loc și discuții cu privire la materialul studiat. Aceste discuții dau posibilitatea să se clarifice cum au înțeles profesorii cunoș- tințele studiate în legătură cu o temă sau alta și, în special, cum își propun să folo- sească aceste cunoștințe pentru îmbunătăți- rea pregătirii politehnice a elevilor. Desigur că fiecare discuție de acest fel este preceda- tă de o pregătire amănunțită. Profesorilor li se dă în prealabil planul desfășurării discu- țiilor, li se cere să viziteze de mai multe ori o întreprindere, să adune materialul necesar etc. Fiecare profesor, in funcție de specialita- tea sa, trebuie să primească, de asemenea, și o sarcină specială pentru o mai temeini- că aprofundare individuală a celor studiate. In încheiere, noi organizăm consfătuiri la care profesorii fac comunicări despre felul cum și-au îndeplinit sarcinile individuale. Fiecare participant la seminar vizitează in- dividual un anumit timp o întreprindere și studiază mai amănunțit tot ceea ce are le- gătură directă cu specialitatea lui. Asemenea vizite au loc de obicei în timpul vacanței de vară, deoarece pentru realizarea lor este nevoie de nu mai puțin de două săptămîni. Noi ne străduim să oglindim și in școală problemele producției locale. In acest scop am trecut la organizarea unui muzeu școlar. In secțiile speciale ale acestui muzeu se gă- sesc date privind înființarea și dezvoltarea celor mai importante întreprinderi din oraș, sînt prezentate bazele proceselor tehnologi- ce din fiecare întreprindere și producția dată de acestea. Muzeul îi ajută nu numai pe pro- fesori, dar și pe elevi să studieze mai adine industria locală. Toate aceste măsuri determină o îmbună- tățire simțitoare a calității predării bazelor științelor. Ele dau profesorilor posibilitatea să-și expună cunoștințele nu numai după carte, ci și pe baza unor exemple din viața întreprinderilor locale, să demonstreze apli- carea în practică a legilor științei. A. JIHAREV Școala medie nr. 7 din Berezovska regiunea Sverdlovsk (din Revista „Politehniceskoie Obucenie" nr. 3, 1959). . SI ADMINISTRAȚIA: București Viata Scîntell nr. 1. Telefon 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „1. V. Stalin* București, Piața Scîntell. Abonamente la „GAZETA INVĂȚĂMINTULUI ___________________ far faste ». ș| lt șî dtfuzorii voluntari din întreprinderi si institutli