Proletari din toate țările, uniți-vă t S"^ iantUuiMrliii OAGMI DL ffliniSTERULUI IWMÎU SI CULM 81 UL COMITETULUI CEUIML AL SMUICAfULUI MWITM OUI IKUAfAMMI $1 CULM Anul XI, Nr. 543 Vineri II decembrie 1959 12 pagini 25 bani Călăuziți de cuvîntul partidului Partidul nostru, încercat și înțelept conducător al maselor de oameni ai muncii constructori ai socialismului, înarmat cu geniala învățătură marxist-leninistă, asigură condițiile pentru obținerea unor victorii tot mai mari pe frontul construcției economice a pa- triei. Realizările consemnate în Expunerea tovarășului Gh. Gheor- ghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie a.c., ca și discuțiile purtate de participanții la plenară pe marginea expu- nerii au dovedit că activitatea entuziastă, creatoare, desfășurată de milioanele de oameni ai muncii sub conducerea partidului a creat toate premisele nu numai pentru îndeplinirea, ci și pentru depășirea planului de stat pe anul 1959 ta indicii de bază — pro- ducția, productivitatea muncii, reducerea prețului de cost. Făcînd un amplu bilanț al marilor succese repurtate în acest an pe frontul construcției socialiste, Expunerea prezentată de tovarășul Gh. Jîheorghi’u-Dej ne desfășoară larg în față minunatul tablou al •făptuirilor din anul ce vine. Perspectivele luminoase cuprinse în Revederile planului de stat pe 1960 constituie un măreț program de activitate al întregului popor muncitor din patria noastră, un neprețuit izvor de învățăminte pentru fiecare om al muncii. Pentru pedagogi — proiesor: și învățători — Expunerea reprezintă un docu- ment de cea mai mare importanță în ceea ce privește orientarea activității lor de educatori ai tinerei generații. Bilanțul bogat în victorii pe frontul construcției socialiste al anului 1959 reprezintă un reazim de nădejde pentru viitoarele rea- lizări. Răspunzind cu un deosebit avînt patriotic chemării partidu- lui, oamenii muncii au dat viață măsurilor preconizate de plenarele Coinitetului Central al partidului nostru din noiembrie 1958 și iu- lie 1959, desfășurind larg întrecerea socialistă în toate sectoarele economiei noastre naționale și ducind o entuziastă activitate crea- toare. care a determinat creșterea producției industriale în anul acesta cu 10% față de anul 1958 și depășirea cu 500 de milioane lei, potrivit datelor preliminare, a sarcinilor privind realizarea de economii peste plan. Proiectul planului de stat pe anul 1960, ale cărui prevederi vor fi incluse în planul economic de 6 ani al țării noastre în curs de elaborare, cere folosirea mai judicioasă a fondului de investiții pentru construirea și darea în funcțiune a unor noi și puternice obiective industriale, precum și lărgirea capacităților de producție existente pentru dezvoltarea in special a ramurilor de bază ale economiei naționale. Darea în funcțiune a noilor obiective industri- ale. mărirea capacităților de producție a unităților economice exis- | Me, creșterea productivității muncii și mobilizarea largă a rezer- Jelor interne din toate ramurile industriale vor duce la creșterea producției în industrie cu 14%, în cadrul căreia producția mijloa- celor de producție va crește cu 14,7%, iar producția bunurilor de consum, care va dispune de o bază sporită de materie primă, cu 131 . Mersul ascendent al economiei noastre socialiste se va oglindi și in creșterea cu 160.000, în cursul anului 1960, a numărului sa- iariaților ocupați în diferite ramuri ale acesteia. Fiecare din aceste prevederi ale proiectului de plan pe anul 1960 cuprinde sarcini importante, de mare cinste pentru oamenii școlii. Profesorilor din învățămîntul superior, pedagogilor din șco- lile profesionale, tehnice, de meserii, din școlile de cultură generală cu program special de practică în producție le revine misiunea nobilă, dar în același timp plină de răspundere, de a forma marea majoritate a specialiștilor care vor intra în producție în cursul anu- lui 1960. Expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara din 3—5 decembrie a.c. reprezintă pentru oamenii școlii o însufiețitoare chemare de a desăvirși cit mai mult formarea profesională și educarea comunistă a acestor tineri specialiști precum și a promo- țiilor viitoare de specialiști. O minunată forță vie care să contri- buie la ridicarea nivelului pregătirii tinerilor din școli o constituie pentru fiecare pedagog stimularea dorinței elevilor de a lucra în noile întreprinderi și capacități industriale care vor fi date în func- țiune sau a căror construcție va începe în cursul anului 1960. Profesorii. învățătorii, maiștrii-înstructori dispun de nenumărate posibilități de a făuri la tineri încă de pe băncile școlii concepția înaintată care-i caracterizează pe constructorii socialismului, de a-i antrena pe elevi în nenumărate activități practice și cu caracter patriotic. Sarcini deosebite revin profesorilor care predau cunoștin- țele de producție industrială ca și cunoștințele de fizică, chimie, biologie, matematică în școlile de cultură generală. Predarea aces- tor cunoștințe presupune atît familiarizarea viitorilor constructori ai socialismului cu mașinile, metodele de muncă și procesele tehno- logice din industrie cît și cultivarea în rîndurile lor a interesului și admirației pentru inovatori și metodele lor de muncă, pentru folosirea tehnicii înaintate, pentru mecanizare și automatizare. Experiența pozitivă acumulată pe această linie de unele școli, ca de pildă Școala medie „Frații Buzești" din Craiova, Școala medie nr. 1 din Buzău, școlile medii „Aurel Vlaicu" și „Nicolae Bălcescu" din București, care au reușit să lege strîns activitatea di- dactică de pregătirea elevilor pentru munca în producție și i-au îndrumat pe tineri către cunoașterea și adîncirea problemelor teh- nice și economice ale activității întreprinderilor trebuie larg ex- tinsă în toate școlile noastre de cultură generală. Un rol important în stimularea activității strîns legată de practică a tinerilor îl au cercurile tehnice din școli, a căror activitate trebuie îndrumată cu mai multă grijă către studierea și cunoașterea celor mai impor- tante probleme ale producției industriale. Pentru activitatea pedagogilor din învățămîntul profesional și tehnic, Expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la Plenară cu- (Continuare în part. 9-a) (Continuare în pan. 11) In preajma încheierii trimestrului Acum, cînd se apropie încheie- rea trimestrului I, a primei etape din munca școlilor, pretutindeni au loc analize ale rezultatelor ob- ținute. In unele școli aceste ana- lize iau forma dezbaterilor în con- siliile pedagogice, în altele de discuții purtate de conducerile școlilor cu profesorii care pre- dau diferitele discipline, cu dirigin- ții claselor sau cu fiecare pedagog în parte. In urma unor astfel de analize cadrele didactice își dau mai bine seama ce a determinat succesele dobîndite, care sînt lipsu- rile ce se mai fac vădite și care sînt cauzele lor, ce măsuri pot fi luate încă, pînă la încheierea tri- mestrului, pentru remedierea aces- tora. Totodată, pe baza învățămin- telor desprinse din analiza muncii primului trimestru, școlile iau mă- suri ca în viitor munca să fie ast- fel organizată îneît să se evite re- petarea lipsurilor din această pri- mă etapă și să se aplice cu mai mult succes acele metode care s-au dovedit a fi bune și eficiente. Principalul obiectiv către care s a îndreptat atenția cadrelor di- dactice de la Școala de 7 ani nr. 50 din București cu prilejul anali- zării muncii din .primul trimestru a fost situația elevilor la învățătură, încă înainte de a începe perioada tezelor directorul școlii a efectuat un control al cataloagelor, a asistat 1a un număr de lecții și a cerut ca elevii din unele clase să dea scurte lucrări de control pentru a se putea constata în ce măsură și-au însușit ei problemele prin- cipale din materia curentă. S-a observat astfel că la unele clase — de pildă, la clasele a Vl-a „A“ și „C“ și a Vil-a „A“ și „B“ — elevii au un nivel ridicat de cunoștințe la majoritatea disci- plinelor. In același timp însă, la clasele a V-a „B“ și „C“ elevii s'nt mai slab pregătiți. Dar la a- ceste clase predau aceiași profesori ca și la clasele la care au obținut rezultate bune. Cum se explică a- tunci nivelul mai scăzut de cunoș- tințe? Ipoteza că aici profesorii ar fi muncit cu mai puțină seriozitate s-a dovedit a fi neîntemeiată. Cer- cetîndu-se cu atenție situația clase- lor rămase în urmă s-a constatat că aici diriginții nu s-au preocupat suficient de coordonarea activității profesorilor, de mobilizarea elevi- lor la învățătură. Studiul individu- al al copiilor a fost neglijat. Con- ducerea școlii a cerut diri.ginților să ia deîndată măsuri pentru reme- dierea acestor lipsuri. De asemenea, pentru ca situația elevilor rămași în urmă să se remedieze pînă la sfîrșitul trimestrului, se organizea- ză în sprijinul lor ore de meditație. Totodată, s-a constatat că legă- tura diriginților acestor clase cu părinții elevilor este foarte slabă. In clamele a V-a ,,B“ și ,,C“ sînt mulți elevi cu ai căror părinți diri- gințij au discutat foarte rar. Apre- ciind lipsa legăturii cu familia ca una din cauzele principale ale ră- mînerii în urmă la învățătură, con- ducerea școlii a luat hotărîrea ca de îndată să se pună un accent deosebit pe vizitarea familiilor ele- vilor cu rezultate slabe și să se or- ganizeze ședințe cu părinții aces- tora. Deficiențele existente 1a unele clase în ceea ce privește legătura cu familia au determinat conduce- rea școlii să analizeze mai larg a- ceastă .problemă. S-a constatat ast- fel că unii diriginți se mulțumesc doar să înregistreze problemele ri- dicate în discuțiile lor cu părinții, luînd rareori măsuri ca răspuns la aceste probleme. Desigur că astfel concepută, legătura cu familia ră- mîne fără rezultat. De aceea s-a hotărît ca, pe baza studierii pro- blemelor ridicate în discuțiile cu părinții (probleme consemnate în- tr-un registru al școlii), diriginții să stabilească măsurile necesare pentru fiecare caz în parte. Cu ocazia controlului efectuat în cataloage, direcția școlii a consta- tat că, pînă în preajma începerii tezelor, la anumite clase și la anu- OCTAV1AN BUZESCU Datorie de pedagog La masa lui de lucru, comunistul F. Stăncscu, profesor fruntaș la Școala dc meserii din Piteșri, răs- foiește cu atenție filele unui carnet de însemnări recente. „Ce să-i faci — reflectează ca pentru sine — o asemenea comportare nu poate fi trecută cu vederea". Și ridicînd re- ceptorul, cheamă pe directorul uneia din școlile din oraș : — Aveți în școală un elev Dumi- tru Constantin. înăltuț, cu trăsături fine. E în clasa a VIl-a. De Ia capătul celălalt a! firului^ directorul se interesează probabil de noua ispravă a elevului. — După mine — sună imediat răspunsul — un lucru destul de grav : ieri... Și explicațiile încep. — In orice caz, elevul dumnea- voastră, așa rău cum este, prezintă destule șanse de îndreptare. Am stat de vorbă cu d Insul mai bine dc un ceas. Pînă la urmă a avut tăria să-și recunoască deschis greșeala. Cîteva cuvinte încă pentru ca in- torvenția lui să fie bine înțeleasă • și conversația telefonică se încheie^ Punînd receptorul pe furcă tovară- șul Stăneseu parcă simte totuși ne- cesitatea unei justificări mai de- pline : — Vedeți dumneavoastră — ni se adresează în continuare — dacă în afara școlii fiecare va trece nepăsă- tor pe lîngă abaterile disciplinare ale elevilor, firește, educația va avea mult de pierdut. Nc-am întrebat ce-1 face pe acest comunist să nu închidă ochii la actele de indisciplină ale elevi-- lor, fie chiar din alte unități decît din aceea în care lucrează, ce-1 înr doamnă să ,,piardă“ ore în șir din timpul său liber — căci nu e sin- gura dată cînd procedează în felul acesta — ca să-i cunoască pe copiij să-i ajute pe cei ce au greșit să se îndrepte ? Răspunsul îl găsim în înseși cu- vintele sale : „știți, e vorba de fron- tul nostru comun, al pedagogilor din oraș". Ușor de văzut în aceste vorbej și mai ușor în gestul său un dezvolt tat simț al datoriei. Al datoriei așa cum este ea înțeleasă de pedagog giri școlii noastre noi^ A. G< * Cercul micilor apicultori In școlile patriei noastre iau o tot mai larga dezvoltare activitățile prin care elevii contribuie la Utlâptuirea sarcinilor puse in lata poporului nostru de documentele de pa’tul. Nu de mult ziarul nostru a oglindit ia paginile sale frumoasa inițiativă a școlii din comuna Costești- IN LEGĂTURĂ CU OBȚINEREA GRADELOR DIDACTICE IN INVAȚAMINT In baza Hotărîrii Comitetului Central al P.M.R. șl a Consiliului de Miniștri al R.P.R. nr. 1059/1959, prin care se instituie gradele în învățămînt. cadrele didactice care îndeplinesc condițiile prevăzute In instrucțiunile pentru aplicarea Ho- tăririi au dreptul să se înscrie la exa- menele pentru obținerea acestor grade. Pentru a putea programa din timp inspecțiile speciale care trebuie efectuata tn cursul anului școlar, pînă la apariția Regulamen- tului pentru aplicarea Hotăririi, secțiile de Invățămint și cultură re- gionale (și cele din orașele Bucu- rești și Constanța) vor lua urmă- toarele măsuri: I. Pentru obținerea gradului de- finitiv, vor începe lucrările de în- scriere a cadrelor didactice care, conform instrucțiunilor, au un sta- giu de 3 sau 4 ani împliniți la data de 1 august 1959, precum și a celor prevăzute la art. 15 din instrucțiu- nile pentru aplicarea Hotăririi par- tidului și guvernului 1059 și care sînt obligate să se prezinte la acest examen. înscrierile pentru examen se vor face pînă la data de 30 de- cembrie 1959, prin direcțiile școli- lor La cererile de înscriere, can- didați! vor anexa in copii actele de studii și de atestare, certificate de notariatul de stat, precum și ade- verințele de funcționare, certificate de directorul școlii unde funcțio- nează. Conducerea școlii va anexa la actele candidaților copii de pe procesele verbale ale inspecțiilor pe care aceștia le-au avut în perioada stagiului și o apreciere făcută de directorul școlii, asupra întregii lor activități școlare și social-culturale. Actele candidaților vor fi înain- tate de către direcțiile școlilor ast- fel : 1) Pentru educatoare, învățători, profesori din invățămîntul general, pedagogic, profesori care predau discipline de cultură generală in școlile profesionale, tehnice, agri- cole și de meserii, din școlile spe- ciale de artă, casele de pionieri, precum și pentru educatorii. învă- țătorii și profesorii din casele de co- pii și din școlile speciale care a- parțin Ministerului învățămîntului și Culturii, se vor înainta secțiilor de învățămînt și cultură raionale (orășenești) Secțiile de învățămînt și cultură raionale (orășenești) vor folosi pentru completarea actelor și lucrările întocmite de comisiile de atestare. Secțiile de invățămint și cultură raionale (orășenești) vor întocmi tabele nominale pe tipuri de școli, pe grade de invățămint (edu- catoare, învățători, profesori), pe specialități și pe limbi de predare. Aceste tabele, însoțite de actele can- didaților. se vor înainta secțiilor de invățămint și cultură regionale (secțiilor orășenești din București și Constanța) pină la data de 12 ianuarie 1960 Secțiile de învâță- mint și cultură regionale (secțiile orașelor București și Constanța) vor înainta pînă la data de 20 ia- nuarie 1960. institutelor de per- 2) Pentru profesorii care predau discipline de cultwă tehnică in șco- lile profesionale, tehnice, agricole, precum și în școlile profesionale speciale, școlile tehnice speciale și căminele-atelier ale Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale și care au funcția de bază în aceste școli, cererile însoțite de actele can- didaților vor fi înaintate de direc- țiile școlilor, pînă 1960, ministerelor și la 12 ianuarie inșii tuf i ilor centrale tutelare, care vor progra- ma inspecțiile împreună cu inspec- torii de specialitate din Ministerul învățămîntului și Culturii și cu ca- binetele metodice pentru școlile pro- fesionale și tehnice. 3) Educatoarele, învățătorii și profesorii cu pregătire pentru a pre- da. discipline de cultură generală și care sînt activiști în aparatul de partid de stat și în organizații obștești, a căror activitate este con- siderată stagiu in învățămînt, înca- drați la nivelul raioanelor, vor îna- inta cererile și actele prin institu- țiile unde lucrează, la secțiile de învățămînt și cultură regionale, pînă la data de 12.1.1960. 4) Profesorii cu pregătire pentru a preda discipline de. cultură teh- nică și' care sint activiști in apara- tul de stat, de partid și în organi- zații obștești Ia nivel raional, a căror activitate este considerată stagiu în învățămînt. vor înainta cererile însoțite de acte ministerelor și instituțiilor centrale de care a- parțin școlile la care au lucrat înainte, pînă ta data de 12. 1. 1960. 5) Educatoarele. învățătorii și profesorii cu pregătire pentru ■ preda disciplinele de cultură gene- rală și profesorii cu pregătire pen- tru a preda discipline tehnice care lucrează în aparatul regional și central vor depune cererile și ac- tele. prin instituții'e respective, la Ministerul învățămîntului și Cultu- rii, Departamentul școlilor. Direcția generală a rețelei școlare, pină la data de 12 ianuarie 1960. II. Pemru obținerea gradului II. lucrările de înscriere se fac Ia ace- Voie, raiantțj.t Țitu„ de a cultiva sfecla de zahăr, acțiune in care îndemna școlile din regiune cu condiții bune pentru aceasta cultură, săi urmeze exemplul. Cu fiecare zi aflăm noi fi noi vești despre însuflețirea cu care elevii din școlile patriei noastre participă, prin activitatea lor pe lotui școlar, în cercuri, in acțiuni obștești la eforturile tuturor oamenilor muncii din țara noastră de a spori producția agricolă. lată acum un alt exemp.u. al Școiu de 7 am nr. 136 din Capitală ai cărei elevi activează cu sirguință ' " ' ' ' ' i un îndemn pentru celelalte școli să meargă pe In cercul tinerilor apicultori. Realizările lor constituie același drum. Cercul apicol de la Școala de 7 ani nr 136 din Capitală, denumit „Cercul micilor apicultori", a îm- plinit luna aceasta un an de activitate. Cum a luat ființă acast cerc l Iu anul școlar trecut, prin qnja directorului, școala a procurat 5 stupi o- rizontali. îngrijirea lor cerea o muncă continuă și organizată. S-a propus atunci crearea unui cerc api- col De la început elevii s-an simțit atrași de această activitate. O dovedește însuși numărul celor înscriși în cerc, care a sporit continuu- Acum cercul are pes- te 40 de membri elevi din clasele IV-VI1 O dată cu constituirea cercului s-a întocmit și pro- gramul lui de activitate pe o durată de 4 ani In primul an de activitate, membrii cercului au primit noțiuni sumare despre viata si munca albinelor in stup despre metodele de creștere și îngrijire a al- binelor au învățat să mînuiască uneltele pentru ex- tragerea mierii și a cerei Acum. în anul al doilea, elevii aprofundează cunoștințele legate de înmulți- rea albinelor » vot face in sezonul activ aplica- ții practice Ia stupi. In anul al treilea vor căpăta cu- noștințe despre creșterea măteilor și despre diferi- tele boli ale albinelor iar în anul al patrulea vor practica stupăritui pastoral. Tn ședințele cercului membrii lui au primit cunoș- tințe despre structura și biologia albinei. Explicațiile cuce h se dau cu privire Ia aceste pro- bleme an fost întotdeauna însoțite de demonstrații, pentru care se folosesc planșe, desene colorate sau diafilme, ceea ce face mai interesantă munca în cerc. Apex elevii au trecut Ia aplicații practice în stupi- na școlii. Ei știu să mânuiască cu pricepere dalta, pulverizatorul. afumătorul. adăpătorul centrifuga, știu să înrămeze fagurii artificiali etc Micii apicul- tori au nvățat, de asemenea, cum să tnînuiască ra- mele în cuiburile de albine cînd stupul este gol. La cele cinci familii de albine despre care am a- nuntît s-au mai adăugat în acest an încă trei- Spo- rirea lor se datorește elevilor- Orqanizînd roirea prin divizarea a trei familii de albine, ei au obținut opt stupi. Efectuarea acestei lucrări a dat mem- brilor cercului posibilitatea sâ cunoască modul cel mai simplu de înmulțire a stupilor. După stabilirea măteilor familiilor de albine divizate, elevii au ur- mărit creșterea măteilor în stupii orfani. Astfel, ei și-au dat mai bine seama de rolul nerarea familiilor de albine. In timpul marelui puiet, cîțiva cercului au confecționat blocuri de torul cărora albinele să se apere de ticat de albinele străine- mătcii în reae- (fintre membrii urdiniș cu aju- furtisaqul nnac- Pregătirea pentru iarnă a albinelor a fost o preo- cupare serioasă a membrilor cercului. Ei au efec- tuat din vreme lucrări în stupină pentru stimularea măteilor care produc albine tinere ce vor trăi toată iarna. Pentru asigurarea hranei albinelor, s-a înființat In grădina școlii un lot apicol. Membrii cercului au efectuat aici lucrări de însămînțare, de întreținere a culturilor melifere și de recoltare.- Ei au recoltat de pe Iot 13 kq sămlnță de facelia, 8 kg. hrișcă, 3 kq. măzăriche, 6 kg. coriandru și 1 kg. rapiță. In toamna aceasta ei au pregătit terenul apicol și l-au însămân- țat cu răpită, măzăriche și coriandru- Cercul școlar apicol a organizat și cîteva excursii — Ia Stațiunea de cercetări apicole de la Băneasa, unde elevii au văzut cum se întreține matca în afara ghemului de albine, la stupina gospodăriei agricole de stat de la Periș unde au văzut cum este organizată o stupină într-o unitate agricolă de stat și la Stațiunea forestieră de la Snagov, unde se găsește o stupină pentru studiul bolilor la albine. Cu toate că vechimea cercului nu se numără cu anii, activitatea lui este bogată și rodnică datorită faptului că membrii cercului lucrează cu pricepere și plăcere, fiind conștienti că prin munca lor aduc o contribuție la munca întregului popor. asigwo rea condiții leași date ți in fn ședință s-a subliniat impor- această sarcină și, prin rotație, fie- fecționare au fost Cursuri de pregătire pentru invatuniinSul seral ara frecventa si Potrivit N. DONA . Dumitrescu, Georgescu prevederilor Hotăririi și guvernului privind zi acest că el nu întocmit o tematică rientaze desfășurarea și s-a cerut cîtorva tanța pe care o rarea disciplinei narea elevilor in S-a arătat astfel acțiuni de acest cadrelor examenul procesele ultimii 10 Trebuie menționat că analiza a fost pregătită cu multă grijă. S-a dosarele candidați or cu verbale de inspecție din menită să o- dezbaterilor învățători și are pentru asigu- conștiente antre- acțiuni patriotice, că în urma unor fel organizate re- didactice înscrise pentru de definitivat. arătat pentru Adrian Butoi și M. Tudman diriginți ca Maria Pariza, Ma- Dricu, Constantin Dumitrescu. uniforma, em- resimte nevoia riguros și mai privința. Mem- luat asupra lor care grupă a făcut zi de control pînă s-a constatat mai este necesar. Pe o cale asemănătoare convingător ce ar însemna viața tuturor oamenilor cu. sau ian Ion ion stabilite pentru obținerea gradatul defmitiv Cadrele didactice care au dreptul să se înscrie la acest examen, con- form Hotăririi nr. 1051 1959. vor adăuga pe lin®* actele stabilite cadrelor didactice. un memoriu documentat asupra în- tregii 'or adiaități «copaie. sos af- cultura’e și științifice. Direcțiile școlilor vor completa rințe ale școlii ca biema etc. și că se unui control mai regulat în această brii de sindicat au acestor tovarăși asemenea ce partidului îmbunătățirea învățămîntului seral tabele nominale cu cadrele didacti- ce înscrise pentru examenul de de- finitivat Secțiile de învățămînt și cultură regionale (secțiile orașelor București și Constanța) vor pro- grama și efectua inspecțiile spe- ciale impreună cu institutele de perfecționare a cadrelor didactice de care aparțin, incețxnd de Ia data de 25 ianuarie 1960. în așa fel in- cit să se asigure inspectarea tuturor și fără frecvență, se vor organiza cursuri de pregătire cu durata de 6 luni pentru muncitorii oare nu au absolvit școala profesională cu durata de 3-4 ani, precum și pen- tru cei care au absolvit școala pro- fesională de 3-4 ani, dar nu au la bază școala elementară de 7 ani și urmează ca în anul școlar 1960— 1961 să fie înscriși în clasa _ a VIU a (serală sau fără frecvență). La orașe, cursurile de pregătire fn vederea anului școlar 1960/61 vor începe la 3 ianuarie 1960 și te vor organiza pe lîngă intre- 111. Secțiile de invățâmint și cul- tură regionale (și ale orașelor București și Constanța) și ministe- rele și instituțiile centrale tutelare vor înainta pini ta dat^ de 20 ia- nuarie 1900. Ministerj'ui fnvăță- mintului și Culturii, Departamentul șco'iler. Direcția generali a rețelei școlare, situația numerica cu cadre- le didactice înscrise pentru exame- nele de definitivat și gradul II. pe tipuri de școli, grade de învățămînt (educatoare. învățători, profesori), pe specialități și pe limbi de pre- dare. Celelalte acțiuni privind organi- zarea și desfășurarea inspecțiilor speciale ți a examenelor pentru obținerea gradelor vor fi precizate în regulamentul elaborat de Mini- sterul Învățămîntului și Culturii. Printre problemele activității profesionale care stau in atenția comitchr’ui de instituție de la Școa- la medie ar. 2 din orașul Craiova nrr foc efe frunte îl ocupă asigura- rea disciplinei conștiente a elevilor. Această problemă a fost mai întîi discutată în grupele sindicale, in cadrul cărora s-a făcut și un larg schimb de experiență în ce priveș- te metodele de realizare a discipli- nei conștiente. In cadrul discuțiilor din grupe s-a constatat la începutul anului școlar că după vacanță elevii se obișnuiesc mai greu cu unele ce- diriginți care obțin rezultate bune tn munca educativă, să-și expună experiența Discuțiile purtate în ședința de analiză au arătat că, dacă educatorul folosește sprijinul organizațiilor de pionieri și U.T.M., dacă formulează cerințe pe măsura puterii elevilor, dacă îi învață cu pricepere și răbdare să le îndepli- nească. dacă își cunoaște bine ele- vii și manifestă grijă și atenție pentru ei. disciplina se stabilește fără greutăți deosebite, chiar din primele clase. Tocmai datorită unor asemenea mijloace au obținut re- zultate bune in asigurarea discipli- nei conștiente învățătorii Ion lones- muncii citorij te, de derile lucru fac un din țara noastră dacă mun- din fabricile de îmbrăcămin- încălțăminte, din întreprin- alimentare etc. ar întîrzia la sau ar lipsi nemotivat, cum ii elevi. Notă. — Cadrele didactice se pot adresa redacției pentru a cere lă- muriri in legătură cu acordarea gradelor în învățămînt. Gazeta va publica răspunsuri la întrebările cititorilor în legătură cu această problemă. prinderi și școli. Săptărnînal se vor face 4 zile de cursuri a cîte 3 ore, repartizate după cum ur- mează : 4 ore pentru limba și li- teratura romînă. 4 ore pentru ma- tematici. 3 ore pentru fizică și o oră pentru desen linear. La cursu- rile de pregătire organizate pen- tru naționalitățile conlocuitoare se vor face săptărnînal și 2 ore de limba și literatura maternă. La sate, cursurile de pregătire se vor organiza pe lîngă unitățile socialiste, școlile medii sau șco- lile de 7 ani, și vor avea loc în- tre 15 decembrie 1959 și 15 apri- lie 1960. Săptărnînal se vor face cîte 4 zile de cursuri a cîte 4 rezolvate și alte probleme educative curente. De curînd comitetul de institu- ție a organizat o analiză mai am- plă a contribuției pe care o aduc membrii de sindicat la asigurarea disciplinei conștiente a elevilor. Scopul analizei a fost ca, pe de o parte, să se popularizeze metodele cele maj bune folosite în această privință, iar pe de altă parte să se scoată la iveală și să se înlă- ture lipsurile care se mai vădesc. ore, repartizate astfel ; 5 ore limba și literatura romînă, 5 ore mate- matică, 4 ore fizică și 2 ore desen linear. La cursurile pentru naționa- litățile conlocuitoare se vor face și 2 ore săptărnînal de limba și lite- ratura maternă La sfîrșitui cursurilor de pregă- tire, candidatii vor frece o probă de verificare a cunoștințelor. în vederea admiterii lor în clasa a VIII a serală sau fără frecvență. Pentru candidatii care nu sînt obli- gați să urmeze cursurile de pre- gătire. proba de verificare a cu- noștințelor va avea loc între 1 și 10 septembrie, potrivit preve- derilor regulamentului. Emil Cocora, etc. Experiența a arătat de ____ . ... _ importanță au în această privință urmărirea com- portării elevilor în recreație, exem- piui personal al învățătorului și folosirea exemplelor din viața so- cială a poporului nostru. De pildă, vorbindu-!e elevilor ei despre punc- tualitate, tovarășa Maria Sandu, învățătoarea clasei a III-a. le-a In vederea deschiderii cursuri- lor de pregătire, secțiile de învăță- mînt și cultură vor lua legătura cu comisiile de selecționare din în- treprinderi și instituții pentru în- scrierea unui număr cît mai mare de muncitori din industrie și agri- cultură care îndeplinesc condițiile legale. Totodată, vor stabili din vreme centrele unde se vor desfă- șura cursurile, asigurîndu-le ou mobilierul, materialul didactic și programele necesare. Vor fi reco- mandate să predea la cursuri cele mai bune cadre didactice cu ex- periență în învățămîntul seral. cent — colectarea a 7500 kg fier vechi, efectuarea a sute de ore de muncă voluntară pentru înfrumu- sețarea orașului, munca la G.A.S. Romînești. care a adus gospodăriei o economie de 7000 lei etc. — dis- ciplina elevilor s-a îmbunătățit sim- țitor. De asemenea, contribuie mult îa întărirea disciplinei faptul că în multe clase s-a creat o opinie co- lectivă împotriva elevilor care să- virșesc abateri In această privință sînt de subliniat aportul însemnat al organizațiilor U.T.M. și de pio- nieri din clasele respective, buna colaborare a diriginților cu aceste organizații. In ședință s-a arătat că, deși a- titudinea față de învățătură a ele- vilor s-a îmbunătățit, fapt oglindit în creșterea procentului de promo- vabiiitate ca și in temeinicia cunoș- tințelor, totuși mai persistă în a- ceastă privință o lipsă destul de serioasă — și anume munca în asalt la sfîrșitui trimestrului. Cauza acestei situații trebuie căutată în faptul că atît profesorii și dirigin- ții. cit și direcția școlii nu s-au străduit să asigure un ritm susți- nut în activitatea claselor. Această problemă va trebui să fie urmărită Îndeaproape în trimestrul viitor. S-a arătat în același timp că lasă de dorit preocuparea pentru formarea capacității de autocontrol a elevilor, că se mai folosește nota ca mijloc de disciplinare, că uneori se abuzează de pedepse în detri- mentul metodei convingerii. In proiectul de măsuri adoptat la sfîrșitui ședinței figurează, prin- tre altele, sarcini cu privire la in- tensificarea colaborării diriginților cu organizațiile de tineret, la îm- bunătățirea muncii de formare a opiniei colective în toate clasele, la formularea unor cerințe unitare din partea întregului colectiv pedago- gic al școlii. CAI DE ÎNSUȘIRE A DEPRINDERILOR PRACTICE Excursiile elevilor Școală nouă Excursiile în producție constituie o cale importantă de înarmare a elevilor cu cunoș- tințe și deprinderi practice de muncă, de realizare a legăturii dintre multiplele cunoș- tințe primite de ei ia lecții și aplicațiile practice ale acestor cunoștințe în diferitele ramuri ale industriei sau agriculturii. Im- portant este ca în momentul cînd ne propu- nem organizarea unei excursii cu elevii noș- tri să delimităm bine scopul acesteia și apoi s-o pregătim temeinic, în funcție de acest scop. Excursiile în producție se pot organiza cu grupe de elevi, cu o clasă sau cu grupe de clase într-o întreprindere, într-o secție a unei uzine, la o centrată metrică, la un ate- lier de turnătorie, la un laborator, pe un șan- tier de construcții, în unitățile agricole so- cialiste etc. Scopul unei astfel de excursii trebuie fixat în_ primul rind in legătură cu o anumită temă sau un anumit capitol din programa de fizică, chimie, cunoștințe ele- mentare de producție industrială, cunoștințe agricole etc. a clasei respective. Bunăoară, la fizică tn clasa a VIIl-a, după ce li se preda elevilor tema „Transformarea mișcări- lor de rotație tn tehnică", este bine să se or- ganizeze excursii într-o întreprindere construc- toare de mașini, pentru ca elevii să vadă cum se realizează practic transmiterea mișcări- lor prin curele, prin roți dințate, prin fric- țiune. La fel. In legătură cu lecția ,,Organi- zarea muncii într-o întreprindere industrială" predată la cursul de cunoștințe indu- stnate este indicat să se facă o excursie ia o întreprindere unde elevii să aibă prilejid de a vedea în practică cum este or- ganizată activitatea acelei întreprinderi. Realizarea scopului propus pentru o anu- mită excursie cu eievil, de pildă a unei excursii ou tema „Activitatea mecanicului de întreținere în atelierul cu mașini unelte", depinde de pregătirea excursiei și de desfă- șurarea ei- Plecînd de la faptul că excursia cu această temă trebuie să-i înarmeze pe M^i cu cunoștințe despre reparațiile mă* ale unor mașini unelte ca strungul, freza, raboteza etc-, despre întreținerea ma- șinilor unelte, despre controlul periodic aii menținerii gradului de precizie în funcțio- narea acestora și cu deprinderi practice le- gate de problemele arătate, profesorul care organizează excursia — în cazul nostru pro- fesorul-maistru — va lua în prealabil legă- tura cu conducerea întreprinderii și apoi cu mecanicii de întreținere din atelierul de ma- șini unelte al acesteia. El va stabili îm- preună cu aceștia ziua și ora cind va veni cu elevii în întreprindere, ca și obiectivele ce |e vor urmări elevii. Tn funcție de aceste obiective, mecanicii de întreținere din ate- lierul de mașini unelte vor avea griiă ca. ta ziua respectivă, fără să fie stingherit pro- cesul de producție, să poată arăta elevilor, spre exemplu, cum se repară cutia de viteze la o mașină-uneaită. cum se ajustează și se montează diferite piese l-a o maștnă-unealtă etc. După ce profesorul maistru_ a luat legă- tura cu Întreprinderea și a pregătit aici buna desfășurare a excursiei elevilor, întors în școală se va consfătui cu profesorii de fi- zică, chimie și matematică, ii va informa pe asupra conținutului excursiei și va Hbiti knpreună cu ei cum se va realiza legătura dintre cunoștințele teoretice pe care le studiază elevii în cadrul 'lecțiilor și pro- blemele practice pe care le vor întîlni cu prilejul excursiei. Apoi profesorul-maistru ji va instrui pe elevi, făcîndu-le cunoscute pla- md excursiei și problemele principale pe care le vor urmări. Este bine să li se dea ele- vilor un chestionar pe aceste probleme. Nu va fi pierdut din vedere nici aspectul educa- tiv al excursiei — stabilirea contactului elevi- Mircea Ungureana, strungar la uzinele JLimpurl Noiu. esle șeful unei brigăzi de producție care-și depășește planul tn fiecare lână. Totodată, Mir cea Ungureana este și elev tn clasa a X-a a Școlii medii muncitore ști. Ială-l (in fotografia din stingă) la tablă, răspunzlnd cu aceeași sigu- ranță cu care miruiește strungul. Fotografia din dreapta ll arată in cabinetul tehnic, studiind cărți și reviste pentru buna sa pregătire ca ele» și ca strungar. lor cu muncitorii, cu aspectele concrete ale muncii într-o întreprindere. Desfășurarea propriu-zisă a excursiei, în cazul exemplului nostru, va avea loc sub con- ducerea directă a profesorului-nraistru. Nu trebuie să lipsească însă de la o asemenea excursie nici profesorii de fizică, chimie și matematică din clasa respectivă și de ase- menea nici dirigintele clasei. De îndată ce elevii vor intra pe poarta în- treprinderii vor fi informați asupra specifi- cului acesteia; asupra rolului ei în industria țăTii, asupra dezvoltării ei în anii puterii populare. De asemenea, li se ya face elevi- lor un instructaj asupra tehnicii securității muncii în întreprindere, accentumdu-se mai ales asupra securității muncii în atelierul în care se va desfășura excursia — in cazul exemplului nostru, atelierul de mașini unelte. In atelier elevii vor fi repartizați pe lîngă mecanicii de întreținere. In orele pe care le vor petrece aici (de obicei 3—5 ore) elevii vor vedea cum se schimbă anumite piese la o mașină-uneaită, cum se repară o cutie de viteze. In acest timp profesorul de fizică le va arăta cum se realizează în practică trans- miterea mișcărilor, cel de matematică le poate arăta cum se calculează numărul în-* virtirilor roții conduse, cum se calculează raportul de transmitere al angrenajului etc. Dar elevii nu se vor limita numai la obser- vatii, ci vor împleti observațiile cu exerci- țiile practice. Bunăoară, ei vor ajuta meca- nicilor de Mitreitnere din atelier să repare ți să monteze unele piese la mașinile unelte. Elevii pot executa chiaf frontal anumite ope- rații practice. De pildă, cu ocazia unei excursii cu tema „Montarea unor «parate e- lectrice" la întreprinderea „Electrotehnica" elevii mei au executat ou toții, tn secția meca* Cum predăm la școala serală Gadrele didactice care predau în învăță- minful seral sint continuu preocupate de a-și îmbunătăți metodele de predare, se strădu- iesc ca elevii lor să plece din clasă lămuriți asupra principalelor probleme ridicate în cursul lecțiilor. In multe școli serale acest efort este încu- nunat de bunele rezultate obținute la învă- țătură de elevii muncitori. La secția serală a Școlii medii nr. 1 din Buzău, de exemplu, ca urmare a preocupării cadrelor didactice pentru a-și îmbunătăți continuu metodele de predare, numărul elevilor cu note slabe s-a redus și în schimb a crescut mult numărul elevilor cu note bune. Profesorii de la această școală sînt con- știenți de faptul că metodele de predare și structura lecției de la cursurile de zi nu pot fi aplicate în mod mecanic la cursurile serale. De aceea ei caută forme cît mai va- riate pentru a realiza prin lecție ceea ce la cursul de zi se realizează și prin munca in- dividuală a elevilor acasă. In legătură cm aceasta ei acordă multă atenție structurii lec- ției, verigilor ei și greutății specifice a aces- tora în oadrtil fiecărei ore. Lecțiile încep de obicei priotr-o scurtă reîmprospătare nică, operații de montare a unor carcase și operații de găurire. Cu ocazia unei excursii la o întreprindere pentru repararea automo- bilelor, elevii au executat frontal operații simple de tinichigerie și stanțate și au efec- tuat măsurători cu șublerul și micrometrul. Fiecare excursie trebuie să se termine cu o analiză a desfășurării acesteia, care în bună măsură trebuie să se axeze pe fixarea cunoștințelor și deprinderilor practice dobin- dite în cadrul excursiei respective. Un mare accent va fi pus în cadrul analizei pe as- pectul educativ al excursiei, scoțîndu-se în evidență atitudinea elevilor în diferitele îm- prejurări, atitudinea lor față de muncitorii cu care au venit în contact etc. Tn mod anatog pot fi organizate cu elevii excursii în scopul informării acestora, Ja lo- cul te producție, asupra realizărilor deose- bite ale unei întreprinderi pe linia mecani-* zării sau automatizării proceselor de pro- ducție. De exemplu, în urma punerii în func- țiune a unei linii automate într-o întreprin- dere, elevii vor vizita această întreprindere, •ar în cadrul desfășurării acestei vizite vor fi instruiti asupra principiilor care au stat la baza realizării liniei automate, cum este realizată practic aceasta, cum se efectuează controlul funcționării ei etc. Pentru ca excursiile în producție ale ele- vilor să aducă o reală contribuție la instrui- rea practică a acestora ele trebuie pregătite temeinic, trebuie desfășurate pe baza unei tematici legate de cerințele programei șco- lare, de cerințele pregătirii elevilor pentru viață, pentru practica construcției socialis- mului. Prof. 1. C. LlGOR Școala de 7 ani nr. 40 Bucuroșii a cunoștințelor predate ta lecția ante- rioară- Cu această ocazie, elevii care răspund la mai multe întrebări primesc note. După această sumară reîmprospătare a cu- noștințelor din tema anterioară urmează predarea noilor cunoștințe. Această verigă ia de obicei 20-25 minute din timpul afectat lecției. Ln cadrul ei, profesorii se străduiesc permanent ca pe baza cunoștințelor practice ale elevilor să-i ajute pe aceștia să-șî însu- șească noile cunoștințe teoretice. Predarea cunoștințelor noi este urmată de fixarea acestor cunoștințe, verigă obligatorie pentru orice lecție în care se predau cunoștințe noi elevilor din școala serală. Profesorii acordă timpul necesar fixării, avînd grijă să reali- zeze ceea ce se impune prin specificul muncii la școala serală — înțelegerea deplină de către elevi a majorității cunoștințelor tra-ns- mise în lecția predată. Bunăoară, tovarășul profesor Constantin Dinulescu, predînd la clasa a IX-a „B“ tema ,-,Dilatația lichidelor și aplicații ale dilatației corpurilor", a organizat cu pricepere la în- ceputul lecției scurta împrospătare a ouj noștințelor predate elevilor la lecția ante- De la jumătatea lunii noiembrie a.c. copiii muncitorilor din cartierul Opri- șani-Turda și de la Fabrica de sticlă din Turda Iși continuă cursurile în noul local al Școlii de 7 ani nr. 6, care cu- prinde 8 săli de clasă spațioase, încă- peri pentru laboratoare etc. La ridicarea localului școlii au parti- cipat și elevii; mobilizați de organiza- ția U.T.M., ei au depus peste 9.000 de ore de muncă voluntară. Cetățenii din cartier, la rindul lor, au prestat circa 18.000 de ore de muncă voluntară. O contribuție importantă la construi- rea noii școli a adus și întreprinderea care o patronează — Fabrica de sticlă. In clișeu: clădirea școlii. Localului școlii din comuna Satchi- nez, raionul Timișoara, t se adaugă tncă patru noi săli de clasă. Două din ele au fi fost date in folosință. La mărirea localului scolii a partici- pat întreg satul. Astfel, ca urmare a îndrumării organizației de partid, sfatul popular a pus la dispoziție mij- loacele de transport, gospodăria co- lectivă a dat meșterii, iar părinții, ca- drele didactice ți elevii au participat U construcție, efectuind un număr apreciabil de ore de muncă voluntari. Elevii din comuna Satchinez au posi- bilitatea să inoețe acum înir-un singur schimb — dimineața. rioară. Prin citeva întrebări bine alese elevii au fost conduși spre înțelegerea lecției noi. Aceste întrebări i-au ajutat totodată să aprofundeze cunoștințele predate în lecția anterioară. Ei au înțeles mai adînc ce sînt forțele de coeziune, oe fel de miș- cări execută moleculele unui corp gazos, lichid sau solid, care este cauza măririi vo- lumului unui corp, ce este dilatația corpuri- lor, clasificarea dilatației etc. Revenind asupra forțelor de coeziune a moleculelor, profesorul a trecut în mod logic la lecția nouă. Bine echilibrate în timp, ve- rigile următoare ale lecției — predarea șl fixarea noilor cunoștințe — i-au ajutat pe elevi să plece de la lecție cu cunoștințele bine însușite. Un gen de lecție folosit larg la secția se- rală a Scolii medii nr. 1 din Buzău îl con- stituie lecțiile de repetare și sistematizare; care se țin de obicei la sfîrșitul unei teme; al unui capitol etc. Astfel li se dă acestor elevi, care n-au posibilitatea să studieze prea mult timp individual acasă, prilejul de a re- veni periodic asupra unor cunoștințe studiate, de a le aprofunda, de a și le întipări mai bine în memorie. O asemenea lecție a organizat de curînd; de exemplu, la clasa a X-a „A" profesorul de matematică Grigore Cazan. Lecția a avut ca scop repetarea și sistematizarea cunoștin- țelor privitoare la împărțirea polinoame!» prin x — a, la teorema lui Bezout la regula de aflare a citului prin schema lui Homer etc. In timp de o oră, prin probleme bine alese, profesorul a reușit să repete cu elevii și să-i facă să-și sistematizeze o serie de cu- noștințe fundamentale din cadrul capitolului „Divizibilitatea polinoamelor" Astfel, pe baza problemelor elevii și-au fixat mai temeinic cunoștințele despre parametri variabili ai unui polinom, despre aplicarea schemei luî Horner în determinarea acestora, despre gă- sirea condiției necesare pentru ca o fracție algebrică să se simplifice cu o anumită expre- sie, despre felul cum se aplică teorema lui Bezout la rezolvarea unor anumite exerciții etc. înțeleglnd rolul lecției recapitulative, țov. Gazau și-a dat seama că în cadru! ei el trebuie nu să expună din nou materia, ci să-i activizeze pe elevi, să-i atragă în efectuarea ■unor aplicații practice ale problemelor teore- tice predate în lecțiile anterioare. EI a izbu- tit astfel să antreneze întreaga clasă în lecție și a dat note elevilor care au lucrat la tablă &au au răspuns la mai multe întrebări. Lecția a demonstrat că recapitularea și sistematizarea cunoștințelor la un interval de timp sînt deosebit de folositoare. Cu această ocazie cunoștințele elevilor se consolidează, se stabilesc între ele legături multiple, se înlătură eventualele lacune existente în pre- gătirea unora dintre ei. Organizîndu-și cu pricepere lecțiile, acor- dînd atenție acelor forme ale muncii didac- tice care răspund în cea mai mare măsură condițiilor specifice de studiu ale muncitori- lor-elevi, cadrele didactice de la secția se- rală a Școlii medii nr. I din Buzău obțin rezultate tot mai bune în activitatea lor. ” O. r Rigurozitate științifica Pentru a veni în ajutorul profesorilor care predau la clasa a Xl-a cursul de calcul diferen- țial și integral, publicăm mai jos a consultație pe tema: ..DESPRE LIMITE DE FUNCȚIE*. Analiza matematică se ocupă în esență cu Stu- diul funcțiilor și al limitelor de funcții. Dar în timp ce funcțiile sînt studiate și în cadrul altor discipline matematice (de exemplu, polinoamele se studiază în cadrul algebrei), noțiunea de limită este proprie analizei matematice. (Calculul lun- gimii cercului, ca limită a perimetrelor unor poli- goane, care se face deobicei în geometrie, este, de fapt, de domeniul analizei). In acest articol ne propunem să arătăm unele aspecte ale noțiunii de limită. Vom pleca de la definiția limitei unei mărimi variabile, așa cum a fost enunțată la începuturile analizei și cum a-a menținut pînă acum în unele cărți. S-a socotit că un număr a este limita unei mărimi variabile x, dacă valoarea absolută a diferen ței x—a devine la un anumit moment șt rămtne apoi tot timpul mai mică decit un număr e>0, oricit ar fi de mic. O primă observație este următoarea: dacă inega- litatea |x—a |0 0 < e0 < |x—a | și atunci, evident, |x—a | < e nu mai este verificată. tricție provine din ace a că afirmația |x — a | = 0 putem alege inegalitatea ‘ceasta co- relativă la e fiind plasată la sfîrșitul definiției, nu rezultă că, pentru fiecare e>0, inegalitatea Ix—a |'< e este verificată începînd de Ia un moment care depinde de e. De aceea, definiția de mai sus trebuie refor- niulată mai precis astfel: Un număr a este limita unei mărimi var abile x dacă fiecărui număr £>0 îi corespunde un moment astfel incit penP-u toate momentele următoare să avem Iz—a | < e. Din această definiție lipsește afirmația „oricît de mic“ relativă la e. De altfel, noțiunea de ,.mic“ sau de „mare“ este relativă. Nu utem afirma despre nn număr ci este mic sau mare decît în raport cu un alt număr. Oricît ar fi de mic un număr a se pot găsi alte numere față de care el să fie „foarte mare“. Să studiem acum esența definiției limitei. Din definiție reiese clar că mărimea variabilă x de- pinde de timp, este o funcție de timp x(r), iar t poate să ia valori oricît de mari (toate valorile „următoare" unui anumit moment). Așadar, prin „limita mărimii variabile x“ se înțelege „limita funcției x(î) cînd t tinde către oo‘‘. Definiția de mai sus se formulează în mod precis astfel: Un număr a este limita funeției ^(t) etnd t tinde educarea elevilor noștri în spiritul dragostei de patrie și al in nna din cele 9 definiții: Dacă x0 și l sînt finite, = l, fiecare e. Am încercat in acest articol să ilustrăm cîteva dm clasa a ll-a Lucrul manual în sfoara, de a urzi, de a întinde noduri din sfoara. de a împleti a sau x J- e și înse mnă că (pentru w .V) se afli ▼or efectua lucrări în se pot demonstra orele prevăzute, vor Ar fi foarte bine dacă s-ar pune la Școala medie mixt& nr. 10, București a face treeînd lucrului manual. Este grăbească editarea unor despre forma, etc., «ă-i fami- simple metode uneltelor și in- îndcmîna «au alte predarea iar să se de ca tei vreme Am să-i tre- (echivalentă cu cea precedentă) Un număr a este limita unui sir fie firei vecinătăți a lui a se află finit de termeni ai șirului, O serie întreagă de teoreme nu se mai impune. Pentru exemplificare, tra scriem către -^oo (și se seric fiecare număr e>0, maghiare și sovietice, care au contribuit la neee- aslfel mim- ai es- a limitei unui șir: (x„), dacă !n afara eel mult un umăr trebuie să-și pregătească din materialul și uneltele necesare, grijă ca Ia sfîrșitul fiecărei ore nnunț ce materiale și ce unelte coastă activitate. Dar faptul că i-am deprins pe elevi să fie ordonați, să res- pecte deviza „fiecare lucru la locul lui” mă ajută mult la desfășurarea în con- diții bune a muncii. Copiii știu că simțul răspunderii lucrului confecțio- gustul artist c, îi cu grijă uneltele și loc curat, să fie ei fruționa jucării și vor reîncepe activi- tetea pe lotul experimental ai școlii- De pe acum am fixat și lucrările lim x t)_____. » . “ a), daca pentru există un moment T (care lemn, vor con- învățătorilor un îndrumător materiale metodice privind culoarea, «reutatra lor liarizeze cu cele mai de lucru, cu foh sirea SUumentelor s mple. depinde de e), astfel Ineit pentru toate momentele tȘT si avem la:(tl — a | < e. Așadar, limita unei mărimi variabile este, de fapt, limita unei funcții într-un cax particular cînd argumentul tinde către — co. Căzu! cind argu- mentul tinde către o valoare finită r(. nu se poate deduce din limita unei mărimi variabile. Din definiția limitei nnei mărimi variabile se poate deduce definiția limitei unui șir. Intr-adex ăr, un șir este o funcție definită pe mulțimea numerelor naturale (n = 1, 2, 3..... In mod obișnuit, argu- mentul n al șirului se scrie ca indice, x. = x țn). Șirul se notează atunci astfel: (xn -au 'x.J. Dacă transcriem ultima definiție de mai -u- rn cazul șirului, obținem următoarea definiție- l n număr a este limita unui șir (rn>, Idnd n —► co) dacă pentru fiecare număr t > 0 există un nun ăr X {care depinde de e) astfel Incit pentru orier n N să avem |zn—a | 0, sînt vecinătăți ale lui a, numite vecinătăți simetrice. Inegalitatea în vecinătatea a— e, a-f-el • lui a. in afara acestei vecinătăți se află cel mult termenii xlt x, ... Xn—1 in număr finit. Se ajunge astfel Ia următoarea definit ie in cîteva rînduri, folosind definiția cu vecinătăți. Pe lîngă faptul că este mai simplă, această definiție este mai plastică, mai intuitivă. Pe de altă parte, definiția aceasta se aplică fără a schimba nici un cuvînt în spații topologicefoarte generale, deoarece nu folosește nimic din ceea ce este specific mulțimii numerelor reale (ordine, distanță, operatii alge- brice etc.). Un alt avantaj al acestei definiții este acela că ea s« aplică, de asemenea fără a schimba nici un cuvînt, și în cazul cînd limita a a șirului este - 00 sau —oo dacă se aleg ca vecinătăți ale lui 4 00 semidreptele (a, -Poo) și ca vecinătăți ale lui —00 semidreptele (—00, a). Teoria limitei se poate expune mult mai simplu tn cazul particular al șirurilor. Rezultatele obți- nute în cest ca- se transpun imediat in cazul general al funcțiilor. Să considerăm o funcție reală f(x) definită pe o mulțime A (de numere reale) și fie x, un punct (finit sau infinit), care are proprietatea că există șiruri de puncte din A, diferite de xB, aslfel ca xn-»x0. (Un asemenea punct x, se numește punct de acumulare al lui A}. Punctul x, poate s aparțină sau să nu aparțină ui A. De exem lu, dacă A = (a 3) putem lua x0 = a ; dacă A = (a. - 00), putem lua x0 = 400. (Să luăm un șir xn -+ xe, (x, g A, 0). Putem considera șirul f (x„) al valorilor funcției. Dacă acesta are limita l (finită sau infinită), în loc de ~ putem scrie lim / (x„, _ pentru a pune in evidență faptul că șirul Dacă (/ (xn) este provenit d intr-un a veni = Z, orie re ar fi și se -4, xn = xj, se scrie, mai simplu, spune că „i este limita funcției șir x*-» x0 irul X| lim f (jr) tinde către x," (sau l este limita funcției ț (x) tn punctul x,). Am obținut astfel următoarea defi- niție: Un număr I (finit sau infinit) este limita funcției f(x\ In punctul r. (finit sau infinit), cocă oricare ar fi firul xn -s x,. (xn 6.4, xn x,l avem f (xn -» l. Aceasta înseamnă că dacă x este a ro- piat (vecin) de xa atunci /(x) este apropiat (vecin) de l. Anume, putem să realizăm ca f (x) să fie atît eit dorim de vecin de /, dacă luăm pe x sufi- cient de vecin de l. Această observație ne sugerează o formulare in limbajul vecinătăților pentiu definii» limitei unei funcții: Iesle limita funcției f{xi in tunetul i., dacă pentru fiecare vecinătate U a lui I se poate găsi o vecinătate V a lui x, (V depinde de V). astfel îneît pentru orice reV să avem In cazul dreptei (sau al funcțiilor reale de bilă reală), cele două definiții înglobează formulare unitară nouă cazuri diferite, după varia- intr-o cum l și x, sînt finite sau infinite. î.uînd vecinătățile U de forma (Z—e, Z-|-e), e, J-oo sau (—oo, c) după cum l este finit, 400 sau — 00 'f vecinătățile V de forma (x, —8, x, 48), (8, -poo' 0 pentru ca l—e < l 4-e, adică pentru ca (Z—e, Z-^-e) să fie o vecinătate a lui l. In cazul cînd l este infinit, e poate fi ales oricu ( ozitiv sau negat iv). In mod asemănător, dacă x, este finit, trebuie ca 8 > o. Dacă însă x, este infinit, această condiție înseamnă: pentru astfel îneît dacă lim i x) x-tx. problemele dificile privind noțiunea de limită și limi- te e de funcți? pentru a veni în ajutorul profesorilor de matematică din școlile de cultură generală care predau Ia ciasa a Xl-a cursul de calcul diferențial și integrat D. DINCULEANU candidat in ytiin(e fizico-matemalice Pentru învățătorii din școala noas- tră, organizarea «i desfășurarea cit mai temeinică a lecțiilor de lucra manual coust inie o serioasă preocupare. Fie- care invățăti*r se silește sâ predea acest obiect in rișa fel incit să asigure cu- noașterea de către elevi a noțiunilor concrete despre particularitățile tehno- în primul trimestru, elevii din cla- sele a ll-a ale școlii noastre au efec- tuat lucrări din hîrtie și carton, lucrări dr modelaj și au desfășurat activitate pe lotul școlar. Pentru trimestrul II am planificat cine- ore pentru efectuarea de împletituri, trei ore pentru cusături și trei ore pentru activitatea la colțul naturii vii In ultimul trimestru elevii uneltele și materialele care vor fi folosite în realizarea acestor lucrări. Spre exemplu. în cadrul celor 5 lecții con- sacrate efectuării de împletituri, elevii vor fi îndrumați să lucreze difer te îm- pletituri din sfoară și frinahie Io oră), din pai (2 ore și din ață (2 orc). Problema procurării unor materiale ca pănuși și paie am rezolvat-o încă d- n toamnă, cu ocazia vizitei pe care am organizat-o la gospodăria de stat ^Bragadiru“. unde elevii au rides pă- nuși și au strîns paie. Celelalte ma- teriale elevii le-au adus, în cele mai xnulte cazuri, dc acasă. Pregătind lecțiile de lucru manual, cnut să le as gur o desfășurare cît mai sistematică, așa îneît elevi' să dobîndească cunoștințe clare și deprin- deri de muncă organizate. Iată, de exemplu, cum voi desfă- |ura lecțiile în care-i voi învăța pe elevi să împletească rogojini din paie.- Prin predarea acestor lecții urmăresc aa le formez elevilor deprinderea de paiele prin noduri. Ca materiale voi folosi paie și sfoară, iar ca unelte ramă și cuțit. De asemenea, le voi face cu- noscute elevilor foloasele practice ale acestui obiect. Tn prima oră Ie voi prezenta elevi- lor o rogojină lucrată ?i le voi arăta Ia re vor folosi rogojinile pe care ur- mează să le confecționeze ei : Ia aco- perirea cutiilor cu răsaduri de pe lotul școlar. Apoi le voi explica — dese- nînd pe tablă — modul în care tre- buie s-o execute. La confecționarea ro- gojinii vor lucra cile doi elevi. Unul va face din sfoară nodurile, iar celă- lalt va trece paiele prin noduri. După ce le voi explica succesiunea lucră- rilor. vom trece la confecționarea obiectului. Lucrarea va F executată pe operații inai întîi de mine și apoi de elevi. Vom începe cu urzitul, apoi vom face nodul din sfoară, iar la urma vom trece paiele prin noduri. In ora a doua elevii vor termina lucrarea, exeeutînd ult’mele operații. Anume, ei vor scoate obiectul de pe ramă și-i vor tăia marginile în linie dreaptă, spre ■-i da un aspect frumos. Vom reca- pitula apoi modul în care s-a executat lucrarea. In decursul confecționării rogojinii voi avea prilejul să teg munca elevilor de cunoștințele pe care ei le învață la alte obiecte. De exemplu, de Cunoștințele de științele naturii privind muncile agricole de primăvară. Ținînd seama de faptul că rogoj'nile servesc La acoperirea cutiilor cu răsaduri, voi insista asupra rolului răsadniței și asu- pra îngrijirii plantelor din răsadniță în t'mpul primăverii, cînd temperatura •cade brusc în timpul nopții. De ase- menea. voi face legătura cu cunoștin- țele de aritmetică, prin familiarizarea elevilor în mod practic cu unele figuri geometrice (rama fiind un dreptunghi) și cu diviziunea în părți egale (fixarea distanțelor pe ramă pentru urz’t). Orele de lucru manual se desfășoară In clasă, loc puțin prielnic pentru a-» Cum îi pregătim pe viitorii învățători pentru munca culturala de masă finind seama de faptul că învățătorul nu și poate rezuma activitatea numai la munca instructiv-edu- cativă din cadrul școlii, ci trebuie sâ ocupe un loc im- portant în lupta care se duce, sub conducerea partidu- lui, pentru ridicarea nivelului cultural al maselor largi, colectivul de profesori al școlii noastre, Școala peda gogică ..Jozsa Bela“ din Odorhei, folosește mijloace variate pentiu a-i pregăti și in această direcție pe viitorii învățători. Am căutat să-i facem conștienți pe elevii noștri de Foitii importam care le va reveni în desavîrșirea revo- luției culturale, de faptul că datoria fiecărui învățător este de a lega strîns activitatea didactică de sarcinile activității obștești în rîndurile țăranilor muncitori. In același timp, ne am străduit să i înarmăm cu o serie de cunoștințe și deprinderi necesare în munca culturală. Astfel, i-am învățat cum se dirijează un cor. ruin se realizează regia unei piese de teatru, cum trebuie pre gătite dansurile populare, cum se organizează brigăzi artistice de agitație, cum tiebuie alcătuit un program artistic. In cadrul serbărilor noastre școlare elevii au regizat și prezentat, sub îndrumarea profesorilor de specialitate, numeroase piese, coruri, dansuri etc. La cercurile de fiteratură romlnă și maghiară s au orga- nizat concursuri de lecitări ș< citire expresivă, seri literare. Echipa noastră culturală a prezentat în dife rite sate bogate programe culturale și piese într un act, care re lectă transformarea socialistă a agriculturii. Programele culturale au fost întocmite cu deosebită grijă, așa îneît să contribuie la educarea ideologico politică și la dezvoltarea culturală a spectatorilor. Pentru a-l învăța mai bine pe elevi cum trebuie alese și regizate piesele de teatru, am apelat și la ajutorul unor cadre de specialitate. Astfel, regizorul Teatrului Secuiesc de Stat din Tg. Mureș, tov. Andras Hunyadi, le-a vorbit elevilor despre problemele unei juste alcă- tuiri a programelor, ca și despre unele probleme teh nice și artistice legate de spectacolul de teatru. Elevii noștri au urmăr t, de asemenea, la casa pionierilor din localitate, un ciclu de conferințe despre problemele de regie ale teatrelor de păpuși. Unul dintre cercetătorii Institutului de folclor din Cluj a ținut în fața elevilor noștri mai multe conferințe despre importanța culegerii folclorului și despre sarcinile învățătorilor în acest do- meniu. Numeroși elevi participă acum activ la culege- rea creațiilor populare romînești și maghiare. Ei au or- ganizat și o seară de folclor foarte reușită, cu prilejul căreia au prezentat creații culese de ei. Fiind conștienți de marea putere educativă a cîntecu- lui revoluționar de masă, am căutat să-i învățăm pe elevii noștri cît mai multe asemenea cîntece. Ei au învățat cu multă dragoste cîntece de masă roinînești, temaționalisniului proletar. în școală s-au organizat audiții muzicale, care au contribuit în mare mâsurâ la îmbogățirea cunoștințelor elevilor noștri în domeniul muzicii. Unul din membrii Orchestrei filarmonice din Tg Mureș a ținut pentru elevi o conferință despre componența orchestrei simfo nlce. despre diferitele instrumente și rolul acestora etc. Intîmpinăm însă unele dificultăți în ceea ce privește pregătirea muzicală a elevilor care frecventează Insti- tutul pedagogic de doi ani. O bună parte din acești elevi, care au învățat în școli medii de cultură gene- rală. au foarte puține cunoștințe de muzică iar timpul scurt pe care 1 petrec în institut nu le dă posibilitatea să învețe să cînte la un instrument în măsura în care au nevoie ca viitori învățători. Totuși, căutăm să le asigurăm și elevilor institutului o bună pregătire Pentru viitoarea lor activitate culturală în rîndul țărănimii muncitoare, folosind în acest scop mijloacele pe care le-am arătat mai sus. Pregătind» i pe elevii noștri pentru munca pe care o vor desfășura peste puțin timp în satele patriei, ne străduim să facem din ei în același timp buni învăță- tori și buni activiști pe tărîm obștesc. ANDOR TiTTEL buie să aducă pentru lecția următoare. Ei păstrează uneltele în cutii. Fiecare elev este răspunzător de menținerea curățeniei la locul său de lucru, iar elevul de serviciu de curățenia și or- dinea întregii clase. Pentru ca lecțiile de lucru manual să-și atingă cît mai deplin scopul, or- ganizez și unele excursii în legătură cu lucrările efectuate. De exemplu, ne-am propus să vizităm în timpul va- canței de iarnă Muzeul de artă popu- lară unde copiii vor asculta și o con- ferință însoțită de exemplificări care să le dea posibilitatea să cunoască tehnica confecționării obiectelor, mate- rialele și uneltele folosite pentru reali- zarea lor. După ce vom termina lec- țiile privitoare la împletituri și cusă- turi ne propunem să vizităm o coope- rafvă de artă populară. Acolo copiii vor vedea că cele învățate în școală se realizează pe scară întinsă, cu mijloace perfecționate de muncitori calificați. Lucrul manual îi deprinde pe elevi cn munca organizată, cu munca în co- lectiv, le dezvoltă față de exactitatea nat, perseverența, învață să păstreze să lucreze într-un înșiși îngrijiți. lucrări, pentru a îe îmbunătăți învățătorilor privind predarea discipline. Înv. ELENA BUGA i'i cadrai or ur de activitate practică, elevii Școlii medii nr. 2 din Craiova ii ascultă pe n rutinarul Ion Adrian, de la uzina de mașini și unelte agricole,7 Noiembrie", care le dă expli- cații despre pre lucrarea metalelor la strungul paralel. Procedee nedemne Cu atenția îndreptată spre practică Tot moi mare este numărul profesorilor oare, in lecțiile lor, acordă cec mai mare a- tenție legării cunoștințelor de viață, de pro- blemele concrete ale construirii socialismu- lui. O dovadă in această direcție o consti- tuie și lecția de geologie cu tema „Metamor- fismul și rocile metamorfce'1 ținută la clasa a Xl-a „A* a Școlii mea-i nr. 1 „Vasile Aiec- sandri" din Galați, de profesorul N. Terzi. In lecția precedentă ii se vorbise elevilor despre citeva din rocile caustobiolite — des- pre petrol, asfalt, ozocherită și gaze naturale. Acum, cu prilejul verificării cunoștințelor, profesorul le-a cerut elevUor oa, vorbind des- pre originea petroiulnî, despre ipotezele e- m.se asupra geneză sole, aespre prep; etă- țile rui. despre de zacămint precum și despre zăcăm—.tpȚe din d ferite continente și țâri, să nu se oprească numai la latura pur științifică a celor d-scutate, ci să insiste și asupra importanțe; pe care o are petrolul pentru economia țoni noastre. Elevii au su- bliniat însemnătatea produselor obținute prin aistiiare din petrol (uleiuri, benzine, petrol lompont etc.) pentru dezvoltarea industriei, s ou oprit asupra metodelor de valorificare a petrolului prin chimizare și asupra obține- rii gazelor de cracare termică folosite ca ma- terie primă pentru producția de mase plas- tice și fiore sintetice. Raspunzind unei în- trebări puse de profesor cu privire la reali- zările obținute in anii regimului democnat- populai in producția de petrol, unul dintre elevii ascultați a făcut un scurt istoric al aezvoltării producției petrolifere in țara noa- stră. El a arătat că. de unde pină in anul naționalizării industriei petrolul era exploa- tai in mod nerațional, iar nivelul producției oe petro; era fourte scăzut, din momentul in care a fost înlăturată proprietatea capitalistă asupra sondelor s-au introdus metode noi, rai onale și științifice de exploatare a aces- te. bogății naturale. Vorbind despre aceste metode elevii au dovedit o cunoaștere te- meinică a principalelor probleme privind ex- tracția de petrol. Ei au amintit despre fora- jul rapid cu turbină, despre forajul de mare adîncime și despre carotajul radioactiv. — nd la recuperarea secundară a petro- lului, școlari av adăugat date noi cu privire Ic ut- f-orea complexă a acestei roci biogene, ceruta de dezvoltarea economiei noastre ncție-noie. Ei au amintit totodată fcpcui că in an»i puterii populare s-au con- St t noi rafinori? ta Dârmânești și Borzești p cu occe^iuot importanța ajutorului mate- noi șî tehnico-ști**- iiic care ne-a fost acordat de Uniunea Sovietico in vederea dezvoltării petrolifere. Prezentînd teoretice cu privire la asfoX qzoc«m« *◦ și gazele naturale, elevii «Ha ou uriot să Dună în evidența valoarea e- cocot 'CO a oceszor roci caustobiolite. Ei au * na» însemrokrtea folosirii asfaltului în construirea țesotefor, au vorbit despre extin- oerec pozelor naturale. Oprindu-se ta voiproc-- iei de gaze naturale, elevii ou scos în evidentă uriașa deosebire dintre cort toteo de gaze care se extrage astăzi și cec extrasă r. fecut de menitionat că elevii au folosit in surăe for «fente planșe pe care figu- «Ou asoecte ale procesului de exploatare a petrei produse obținute prin distilare etc. le. aceiași profesorul le-a cerut ca o dată cu expunerea să execute la tablă dife- vite desene schematice privind anticlinalul petroMer, modul de zăcămint petrolifer etc. Desigur că lecția ar fi fost și mai izbutită dacă s-ar fi adus în clasă și o hartă a răs- pîndirii zăcămintelor petrolifere sau o dia- gramă privind creșterea producției de petrol în țara noastră. De asemenea, ar fi fost bine dacă lecția ar fi fost urmată de o excursie in întreprinderi industriale unde elevii ar fi putut vedea felul cum sînt folosite în practică diferitele produse petrolifere. In predarea noilor cunoștințe, despre meta- morfism și rocile metamorfice, profesorul a plecat de la prezentarea cîtorva probe de asemenea roci : gneiss, cuarțit, micașist, ar- dezie și marmoră. Trecîndu și probele din mină in mină, elevii au avut posibilitatea să observe singuri diferitele caracteristici ale rocilor. In continuare, profesorul le-a vorbit despre răspindirea rocilor metamorfice în structura geologică a țârii noastre și despre importanța lor economică. Referindu-se la vestitele marmore de Carara și de Poros, el a făcut o scurtă digresiune pentru a arăta elevilor că aceste tipuri de marmoră au fo- losit oamenilor, in antichitate, la crearea u- nor nemuritoare opere de artă sculpturală și arhitectonică. Oprindu-se asupra răspindirii diferitelor varietăți de marmoră la noi în tară, profesorul s-a referit, îndeosebi, la re. zervele de marmoră alb-roză de la Rușchița. Și aici, ca și la lecția anterioară, profesorul a insistat asupra utilizării acestei bogății în anii regimului democrat-popular. El a arătat In preajma încheierii trimestrului (Urmare din pag. l-a) mite discipline (la limba romînă, istorie și geografie în clasa a V-a „B“, la matematică si muzică în clasa a Vl-a ,,B“ și la consti- tuție și franceză în clasa a Vil a ,-B") sint elevi care n-au primit încă nici o notă sau elevi cu note sub limită care nu au fost exa- minați decît o singură dată. S-a discutat cu profesorii respectivi și li s-a cerut să acorde mai multă atentie notării elevilor, să se în- grijească cu mai multă seriozitate de ridi- carea nivelului acelor elevi care au note slabe. Cadrele didactice de la Școala nr. 50, au discutat acum, în preajma încheierii trimes- trului, și alte aspecte ale muncii lor. A fost relevată ca pozitivă metoda folosită de unii profesori care obișnuiesc a-și verifica propria lor activitate prin lucrări de control date în ultimele minute ale unor ore. Ei cer elevilor să răspundă pe scurt, în scris, la cîteva în- trebări privind lecția predată în ora respec- tivă. Din răspunsurile elevilor profesorii își dau seama în ce măsură predarea și-a atins scopul, pot sa și organizeze mai bine lecțiile viitoare. Una din formele prin care școala se în- grijește de ridica’ea nivelului la învățătură al elevilor în această perioadă o constituie și activitatea din orele educative. Nu de mult tov. Constanța lacovăt, diriginta clasei a într-un foileton publicat nu de mult în „Gazeta învățămîntului" era aspru criticata atitudinea unei profesoare care, aflîndu-se nepregătită în timpul unei inspecții, a cău- tat să rezolve această situație prezentind drept lecție nouă o lecție predată anterior — mijloc cu consecințe grave asupra pres- tigiului ei de pedagog. Și iată că zilele tre- cute am întîlnit din nou într-o scoală o a- semenea situație- Este vorba de Școala de 7 ani din comuna Stîipu, raionul Buzău, și, mai precis, de o profesoară a acestei școli — profesoara de fizică Elena Popescu. Surprinsă de o inspecție in timpul unei ore La clasa a Vl-a, profesoara a recurs la a- celași compromițător mijloc- Ar fi fost firesc — dacă se mai poate ceva numi „firesc* într-o asemenea situa- ție — ca lecția „nouă" (adică veche) să se desfășoare în condiții bune. Doar mai fu- sese predată și înainte.,, Dar nici măcar aceasta nu s-a întîmplat. Profesoara a por- nit in desfășurarea lecției cu verificarea cunoștințelor predate în cadrul capitolului ..Mișcarea mecanică". întrebările curg : „Ce este mișcarea mecanică?' „Dați exemple de mișcări mecanice"- „In ce constă relativi- tatea mișcării?" Răspunsurile arată însă că unii elevi fac confuzii asupra unor noțiuni fundamentale. O serie de probleme, in loc să se lămurească, se încurcă mai rău. De exemplu, se vădesc confuzii în înțelegerea noțiunii de mișcare mecanică a corpurilor în înțelegerea însăși a sensului cuvîntului de relativitate, în înțelegerea clasificării mișcărilor, a criteriilor care stau la baza acestei clasificări. Dar aceasta n-o stîn- jeuește pe profesoară. La fel, ea nici nu se gîndește că ar putea efectua cu elevii cî- teva rprobleme simple care să-i ajute să în- elevilor că marmora este utilizată in con- strucție sub formă de blocuri și plăci. Cu acest prilej a aminit de monumentala clădire a „Casei Scînteii", la a cărei construire mar- mora a fost larg folosită. Ar fi fost bine dacă li s ar fi cerut elevi- lor să-și alcătuiască colecții de roci meta- morfice, deoarece observarea rocilor numai în cele cîteva minute cît le-au avut în mină a fost, după părerea noastră, insuficientă. Era de asemenea bine dacă și la ace listă lecție s-ar fi adus o hartă geologică privind răs- pîndirea rocilor metamorfice în țara noastră. Mai puțin decît la lecția anterioară s-a in- sistat în predarea metamorfismului și a roci- lor metamorfice asupra însemnătății practice a cunoașterii problemelor legate de această temă. Era poate bine dacă tov. Terzi s-ar fi referit pe scurt și la unele chestiuni privind specificul muncii de exploatare a acestor roci. Oricum, însă, trebuie să menționăm și să apreciem grija permanentă manifestată de profesor pentru a evita predarea unor cu- noștințe rupte de viață, pentru a lega in per manență lecțiile sale de problemele activității practice, de problemele construirii socialis- mului în țara noastră. Prof. ELENA POPOVICl cercetător principal la Institutul de științe pedagogice Vl-a „A", a organizat o oră educativă cu tema „Să înve(i — aceasta este datoria ta față de patrie". Cu acest prilej li s-a cerut elevilor să răspundă la o serie de întrebări: Cum au învățat în această etapă ? La ce materii le-a fost mai ușor și la ce materii le-a fost mai greu să învețe și de ce? Cum au căutat să învingă greutățile? Ce își pro- pun pentru viitor ? Această oră educativă a avut un dublu rol. Pe de o parte, li s-a ofe- rit elevilor posibilitatea să facă între ei un schimb de experiență în privința studiu- lui individual. Pe de altă parte, diriginta s-a putut edifica asupra dificultăților întim- pinate de elevi la anumite discipline și a atras atenția profesorilor respectivi asupra greutăților pe care le au elevii în însușirea materiei predate de ei. Analiza efectuată de cadrele didactice de la Școala de 7 ani nr. 50 acum, în preajma încheierii trimestrului, a scos în evidentă o serie de probleme importante. Ea i-a orientat pe pedagogi asupra problemelor pe care tre- buie să pună în special accentul în această perioadă și asupra felului cum vor trebui să muncească în trimestrul viitor. Ar fi fost mai bine dacă analiza ar fi avut un caracter mai organizat. In felul acesta pedagogii ar fi putut să studieze în mod sistematic toate aspectele muncii lor și să ia toate măsurile necesare pentru îmbunătățirea generală a activității pe viitor. țeleagă mai bine unitățile de măsură ale mărimilor fundamentale întîlnite in cadrul capitolului respectiv — unitățile pentru spațiu, timp, viteză. Și iată că ajungem la predarea lecției „noi" — „Noțiuni despre inerție". In loc să definească proprietatea de inerție a cor- purilor, profesoara se limitează a spune ca „tendința aceasta pe care o au corpurile de a-și păstra poziția se numește inerție". Se știe însă că se numește inerție proprieta- tea corpurilor de a-și păstra starea de re- paus sau de mișcare uniform rectiline, dacă asupra lor nu intervine o forță din afară. Este momentul să se noteze pe tablă — și în maculatoare—subiectul lecției. Pe tablă se notează, dar în maculatoare nu, (Vedeți, elevii l-au mai notat o dată în lecția trecu- tă)- Și profesoara prinde din nou să vor- bească- Se poticnește din cînd n cînd. și atunci își mai aruncă ochii, din fugă pe manualul care stă deschis pe catedră Plic- tisiți, nerăbdători, elevii vor să vorbească ei înșiși. Doar știu bine lecția; au învătat-o din manual. Ridică mina, insistă cu brațul întins, unii completează, chiar neîntrebați, expunerea profesoarei. Pînă la urmă aceasta e nevoită să le dea cuvîntul. Rînd pe rînd. elevii ilustrează cu exemple din viață pro. prietatea de inerție a corpurilor. Și. cu toate că profesoara a dat o definiție e o- nată a inerției, ei folosesc exemple juste : arată cum se manifestă inerția atunci cînd corpurile caută să-și păstreze starea de re- paus sau atunci cînd caută să-și păstreze starea de mișcare uniformă și rectilinie. Spre ghinionul „.profesoarei", spun mai mult decît spusese ea în cadrul predării- Se vede că s-au străduit : au căutat să în- țeleagă bine, acasă, definiția din manual și exemplele date acolo relativ la felul cum se manifestă proprietatea de inerție a cor- purilor în practică. în tehnică. Nu-i de mi- rare că în timp ce profesoara ar vrea ca ei s-o asculte plini de interes, ca la o lecție nouă, ei vor să fie examinați, să arate și schițele pe care le-au desenat pe caiete și care exemplifică felul cum se manifestă inerția în practică. Ei vor acum să înve e alte lucruri, cu adevărat noi : despre miș- carea circulară, cu care se înflniseră înt>-o lecție anterioară, despre elementele acestei mișcări, despre importanța ei în practică. Dar dorințele nu le sint satisfăcute. Trebuie să stea cuminți, să asculte aceeași lecție pe care o mai ascultaseră. Elevii au înțeles bine, după cum s-a vă- zut, lecția „nouă", deși profesoara a pre- dat-o prost. Dar ei au mai înțeles că pro- fesoara, în timp ce le cere lor să-și pre- gătească lecțiile, vine ea însăși în clasă cu lecțiile nepregătite și că recurge la proce- dee nedemne de un educator al școlii noas- tre noi Asemenea practici nedemne n-au ce să caute în școala noastră. F. SILVESTRU Scopul piincinal — îm bu na lățirea predării lecțiilor In acest an școlar, cercul pedago- gic al învățătorilor din comuna Ghi- zela, raionul Lugoj, și-a stabilit ca obiectiv principal in activitatea sa ajutorarea cadrelor didactice tn vederea îmbunătățirii muncii lor de predare a lecțiilor. întregul plan de muncă al cercului reflectă această preocupare. Astfel, in plan s-a prevăzut, pentru primele ședințe de la începutul anului școlar, discutarea felului cum trebuie aduse la îndeplinire programele de în- pățămint’ cum să se întocmească pla- nurile lecțiilor si cum să se folosească manualele școlare. Discuțiile purtate în această privință au constituit un real ajutor pentru învățători- Pentru sprijinirea învățătorilor în ceea ce privește legarea predării de viață, cercul pedagogic a organizat o excursie colectivă, cu participarea unei clase de elevi, la cariera de piatră de la Sanovița. Excursia este menită tot- odată să arate învățătorilor cum să strîngă contactul intre elevi și munci- tori, cum să facă cunoscute ■ copiiloi realizărilor regimului democrat-popular. Printre măsurile prevăzute in planul de muncă al cercului pedagogic se nu- mără și o ședință în care se va dis- cuta despre confecționarea cu mijloace proprii a materialului didactic și des- pre folosirea acestuia la lecții. De ase- menea, s-a prevăzut organizarea unei lecții deschise pe lotul școlar experi- mental, prezentarea unor referate pri- vind educația prin muncă etc. iovatamîiit profesional și tehnic . t '• ..t» - Pregătirea probelor practice de încheiere a trimestrului Se apropie data la care se vor da lucră- rile practice de încheiere a trimestrului. Pentru ucenicii din anul I al școlilor pro- fesionale, editoarea acestor lucrări con- stituie un moment deosebit de important, prima verificare a posibilităților lor de a dev ani muncitori de înaltă calificare. Rezultatele pozitive ale acestei prime ve- rificări, care are nu numai un rol instruc- tiv, ci și rol educativ de cea mai mare im- portanță, depind. în special, de felul cum pregătește maistrul-instructor desfășurarea lor- In majoritatea școlilor profesionale și de meserii, indiferent de sectorul pentru care pregătesc cadre. în primul trimestru al a- oului I are loc instruirea asupra unor lu- crări de lăcătușerie. De aceea, lucrările complexe de înche’ere a trimestrului sînt de cele mai multe ori lucrări de lăcătușerie. Pre- gătirea acestor lucrări începe, desigur, chiar din prima etapă de lucru — respec- tiv din etapa de inițiere a ucenicilor în diferitele operații. Dat sarcina aceasta te pune mai pregnant în etapa a doua de in- struire practică, imediat premergătoare lu- crărilor de încheiere, cînd operațiile învă- țate la lecțiile de instructaj și prin aplicații se execută în succesiune logică, pornind de la materialul brut și ajung iod la piesa finită în cadrul unor lucrări complexe de confecționare a unor obiecte de tehnicitate mai înaltă. Fiecare lucrare complexă exe- cutată în perioada actuală trebuie conside- rată de aceea de către maistrul-instructor drept pregătire directă a lucrării de control pentru încheierea trimestrului, în cadrul căreia ucenicii vor fi pentru prima oară în situația de a lucra cu totul independent Metodica instructajului pentru executarea de lucrări complexe se deosebește de me- todica instructajului de inițiere. Maistrul- instructor trebuie să țină seama la ase- menea lucrări de reperele din care este compus obiectul finit, să facă schite pe ope- rații fiecărui reper în parte și să dea in- dica.iile necesare privind modul de trasare re- cit ALEXANDRU BREAJEN Metodica instruirii în școlile de meserii Pe marginea unui schimb de experiență recent filtre școlile de con- DESENULUI TEHNIC PREDAREA re- li- ÎN FUNCȚIE DE SPECIFICUL MESERIEI PENTRU CARE SINT PREGĂTIȚI ELEVII tiri, iar apoi, după verificarea exactității zultatului, construcția să fie conturată cu nii groase conform indicațiilor STAS. pe material. Schița completă a lucrării fi făcută de maistrul-instractor numai tonei cînd elevii trebuie să asambleze perele executate- Atît pentru confecționarea reperelor Schimbul de experiență desfășurat la Școa- la de meserii nr. 1 din București a conti- nuat cu o lecție de tehnologia meseriei con- fecții, predată la anul I de tov. Ecaterina Spiridonescu, și cu o lecție de instruire prac- firmat din plin care a avut loc feoții. CONCORDANȚA INTRE LECȚIILE DE TEHINOLOGIE ȘI INSTRUIREA PRACTICA La Centrul școlar agricol din Tirga Mureș, elevii anului III zootehnie fac măsurători bioma- trice. O UNA Mi ■ r«W» NORMA e Ml* NORMA pregătirea elevilor- Acest lucru a fost con- de schimbul de experiență și pantru operația de asamblare maistrul- instructor trebuie să întocmească împreună cu ucenicii procesul tehnologic de execu- ție. Este indicat să nu li se dea uceni- cilor materialul pentru executarea lucrări- lor pină ce, în prealabil, nu au fost veri- ficate schițele și procesele tehnologice în- tocmite de aceștia pe caiete, asigurindu-se astfel o documentație corectă si completă. Schimbul de experiență intre școli dă po’ sibilitațea să se clarifice importante pro- bleme pedagogice și metodice și duce la o reală Îmbunătățire a predării, desigur atunci dînd este bine organizat și cînd are în vedere problemele esențiale privitoare la In cadrul schimbului de experiență, tova- rășa Elena Baican, profesoară la Școala de meserii confecții nr. 1 din București, a ți- nut o lecție de desen tehnic cu subiectul ■.Construcția poligoanelor regulate înscrise în cerc". Numeroși participanti la schimbul de experiență au expus, după desfășurarea lecției, părerile lor cu privire la calitățile și scăderile acesteia. „Valoarea lecției la care am asistat — a arătat tov. Elena Savin, di-rector-adjunct la Școala de meserii confecții nr. 1 — se datorește faptului că predarea tuturor no- țiunilor a avut un caracter științific, folo- sind.u-se în acest scop cunoștințele însușite de elevi la lecțiile de geometrie. Pe baza rezolvării unei serii de probleme grafice pri- vind construcția poligoanelor regulate în- scrise în cerc — pătrat, pentagon, exagon, octogon — tov. Baican a reușit să-i con- ducă pe elevi să desprindă singuri metoda generală de construire a unui poligon re- gulat cu un număr oarecare de laturi în- scris în cerc". „Lecția a avut o strînsă legătură cu prac- tica — a menționat în cuvîntul său tov. Ctau-i dia Ocenaș, directoarea Școlii de meserii d:n Bacău. Tov. Baican a subliniat în tot cursul predării importanta cunoașterii construcției poligoanelor înscrise pentru lucrările practice din sectorul confecții și pentru diferitele mo- tive decor.-îf’ve inspirate din arta noastră O sarcină deosebit de importantă legată de aprecierea obiectivă a lucrărilor de în- cheiere a trimestrului o constituie stabi- lirea normelor de timp. La stabilirea aces- tora, maiștrii-instructori trebuie să tină sea- mă de condițiile de lucru, de dotarea cu utilaj a fiecărui atelier, de perioada de tn- vățămînt în care se află ucenicii. De ase- menea, ei trebuie să fie permanent preo- cupați de găsirea și folosirea celor mai bune metode ți procedee care să mobili, zeze elevii în executarea cit mai corectă ți în timpul normat a lucrărilor respective. în realizarea acestei sarcini un rol deo- sebit U are folosirea de către maiștrii- instructori a graficului de urmărire a rea- lizării normelor de timp. Pentru ca acest grafic să fie eficace ți mobilizator, este ne- cesar ca el să fie clar și ușor de citit în figura alăturată dăm un exemplu de ase- menea grafic. El arată evoluția ucenicilor intr-o perioadă de timp ți, prin comparație, felul cum a executat fiecare dintre aceștia o anumită lucrare complexă. Dind fiecănri ucenic posibilitatea de a urmări zi de zi -rin sta cu executarea Jocrărilor fată de timpnl normat, graficul are un puternic caracter stimulativ. Dorind să-ți realizeze sarcinii* de lucru în cit mai bune condiții ți In- tr-un timp oît mai scurt, ucenicii devin tot mai interesați de metodele de organi- zare sistematică a muncii, învață cum să lupte împotriva timpilor morțî. se deprind să regleze mașinile-unelte pentru obținerea celui mai înalt randament ți, în același timp, să ia măsuri pentru prevenirea r*- butării lucrării sau deteriorării sculei. Introducerea în toate atelierele-școală a graficelor pentru urmărirea realizării nor. melor de timp este necesară, dar. bineîn- țeles, nu suficientă pentru asigurarea exe- cutării unor produse de calitate. Pentru a- ceasta, utilizarea graficului trebuie Îmbi- nata strîns cu un control foarte exigent al tuturor fazelor și operațiilor de lucru. Numai în acest fel avem certitudinea că ucenicii vor trece la o operație nouă nu- mai după ce învață să execute corect ope- rația tn curs. Educindu-i pe ucenici, tn cadrul lucră- rilor complexe. în țpiritul hrptei pentru • calitate ridicată a prothrselor ți pentru • productivitate (naltă, deprinzîndu-i cu or- ganizarea sistematică a locului de muncă ți cu folosirea procedeelor tehnologice înaintate vom asigura desfășurarea în con- diții cît mai bune a lucrărilor practice de încheiere a trrmestniluî populară. Deosebit de folositoare a fost în această privință utilizarea în cadrul fixării cunoștințelor a citorva planșe didactice su- gestive. prezentind diferite aplicații practice ale construcției de poligoane regulate pentru meseria de croitor confecții”. Participanti la discuție au considerat însă ca o lipsă faptul că profesoara n-a ținut su- ficient seama de specificul lecțiilor cere se desfășoară de-a lungul a două ore consecu- tive — cum a fost lecția respectivă — și n-a folosit cea mai indicată formă de predare într un asemenea caz : dozarea materialului tn așa fel ca fiecare oră să reprezinte un tot unitar. De asemenea, ei au scos în evidență și alte lipsuri. „La verificarea temelor date pentru acasă — a arătat profesoara Lucrețja Petriciu, de la Școala de meserii confecții din raionul 23 August — ar fi fost necesar ca tov. Baican să fi analizat lucrările a 2—3 elevi și să fi scos în evidență calitățile și defi- ciențele lor, comunicîndu-le întregii clase”. Alți participanti la discuție au subliniat necesitatea îmbinării mai strînse a instruirii cu educarea estetică a elevilor, lucru care a fost neglijat de tovarășa Baican. O interesantă problemă metodică, specifică predării desenului, pusă în discuție pe mar- ginea lecției predate de tov. Elena Baican este aceea a formei de fixare pe tablă a pro- blemei grafice de construcție geometrică. A reieșit că cea mai recomandabilă formă este aceea de a trasa construcția inițială, ca și primul rezultat al problemei, cu linii sub- tică predată tot la anul I de maistra-instruc- toare Zoe Vintilescu. Obiectul lecției de tehnologia meseriei a fost construcția tiparului pentru executarea unor confecții. Tiparul a fost prezentat pe tablă de către profesoară, care a insistat asupra liniilor nou trasate, fixtnd în același timp procesul tehnologic. Tov. Spiridonescu a acordat un timp important fixării cunoș- tințelor, cerind în acest scop cîtorva eleve să arate cum au înțeles ele că trebuie con- struite diferitele părți ale tiparului. Lucra- rea nu a fost executată și pe caiete, în acelaș? timp cu efectuarea ei la tablă, rămî- nînd ca desenul tiparului la scară să se reali- zeze ca temă pentru acasă. Instructajul practic efectuat de tov. Zoe Vintilescu a avut ca obiectiv principal efec- tuarea demonstrației la mașina de cusut. Pentru a cîștiga cit mai mult timp în scopul demonstrației și al aplicațiilor practice, mai stra-instructoare a schițat înaintea lecției pe o planșă lucrarea și procesul tehnologic, ast- fel că în cadrul unui instructaj introductiv concentrat ele au putut fi reproduse de elevi în caietele de atelier. Majoritatea participanților la discuții, ca de pildă tovarăși? Maria Nicolescu (Școala de meserii nr. 3), Gheorghe Ciontea (Școala tehnică de maiștri pentru industria ușoară). Ioana Apolzan (Școala de meserii nr. 3), Ecaterina Cristescu (Școala de meserii nr. 1) s-au ocupat de felul cum trebuie predate cu- noștintele la lecțiile de tehnologie în așa fel îneît ele să fie un fundament temeinic pentru lecția de instruire practică. „Profesorul de tehnologie — a arătat to- varășa Maria Nicolescu — trebuie _ să asi- gure însușirea cunoștințelor de bază ale me- seriei. punînd un accent special ,pe acele cu- noștințe care vor H folosite în aplicațiile practice din atelier. Pentru aceasta este ne- cesar să dozăm cît mai bine momentele lec- ției, acordînd un timp mai redus verificării cunoștințelor”. Se pune o întrebare atunci: cum avem certî-i tudinea însușirii cunoștințelor? Răspunsul a Din activitatea unei biblioteci școlare Biblioteca Centrului școlar agricol din București numără maj mult de 10 000 de volume. Dintre acestea, aproape ju- mătate sînt cărți de specialitate, me. nite să-i ajute pe elevi în aprofunda- rea cunoștințelor profesionale. Săptărnînal, în sala de lectură se or- ganizează recenzii și prezentări de cărți noi. Cu sprijinul profesorilor di- riginți, colectivul bibliotecii organi- zează periodic serate literare, iar pen. tru a stimula mai mult interesul ele- vilor față de lectură a inițiat o serie de concursuri gen „Drumeții vesel i“. Astfel, cu elevii școlilor tehnice și teh- nice de maiștri au fost organizate con- cursuri cu temele : „Colectivizarea a- griculturii în R.P.R." și ..Viața și ope- ra marelui chirurg rus Hia Mecini. kov". Concursul cu tema „Colectivizarea agriculturii în R.P.R." a fost organizat la căminul cultural din comuna Glina în fața țăranilor colectiviști și întovă- rășiți, contribuind la îmbogățirea cu- noștințelor de specialitate ale elevilor și, totodată, la popularizarea metodelor agrotehnice avansate în rîndul țărani, lor muncitori. reieșit clar atît din predarea lecției practica cît și din discuții. Cea mai temeinică veri- ficare a cunoștințelor predate la tehnologia meseriei se realizează în cadrul lecțiilor practice de atelier. In aceste lecții maistrul- instructor, după repetarea Citorva noțiuni de bază privitoare la tehnologia meseriei și după efectuarea demonstrației, verifică în cadrul lucrărilor executate de elevi în atelier atât însușirea deprinderilor practice care formea* ză obiectul instructajului cît și cunoștințele teoretice predate la tehnologia meseriei. O problemă importantă discutată în lu- mina lecțiilor desfășurate cu prilejul schim- bului de experiență a fost aceea a confec- ționării tiparului lucrărilor. S-a ajuns la concluzia că în lecțiile de tehnologie trebuie să se asigure condițiile pentru executarea în clasă a tiparului de către toate elevele, căci aceasta dă posibilitatea cunoașterii temei- nice a nivelului general de pregătire al cla- sei și ușurează sarcina maistrei-instructoare Ia lecțiile practice în atelier. De altfel, ca- racterul specific al predării lecțiilor în sec- torul confecții permite o concordanță de- plină între predarea tehnologiei meseriei și instruirea practică, întruoit majoritatea pro- fesoarelor de tehnologie sînt și maistre-in- structoare de atelier. O concluzie importantă a schimbului de ex- periență privind desfășurarea instruirii prac- tice este aceea că formarea deprinderilor tre- buie să se reafizeze numai prin executarea de obiecte utile. „Acesta este cei mai bun mijloc — au subliniat în unanimitate cadrele didactice care au luat cuvîntul — de a sti» mula pe elevi în munca lor zilnică, contri-< buind în același timp la educarea lor în spi-> ritul răspunderii față de calitatea bunurilor pe care le produc". Numeroasele probleme abordate cu compe- tență si clarificate cu prilejul lecțiilor des- chise predate la Școala de meserii nr. 1 din București dovedesc din plin caracterul rod- nic a| schimbului de experiență pe ramuri de activitate. Ing. EDUARD CUPFER eultiitat Filme pentru cei mici Studioul cinematografic „Bucu- rești" acordă în momentul de față o deosebită atenție realizării unor filme pentru copii. Preocuparea creatorilor de a lărgi orizontul co p ’or. de a îmbogăți cunoștințele Jor, de a le cultiva trăsături mo- rale alese, este îmbinată cu grija permanență ca aceasta să se reali- zeze prin formule artistice cît mai interesante. Regizorii Gh. Șaidel tul de față mai atractive. Troian Fericeanu realizează în momen- un film de păpuși in- tituiat „Ora păpușilor”, după un scerartu de Horia Aramă. Filmul pune în relief forța colectivului. Pe aceeași tentă, regizorul Jean Mo- raru lucrează la un film de desen eniwuî ..Brăduțul singuratic", după an scenariu de Ionel Hristea. Pro- blemele pe care le întHn m aici, pă- țan:i'.e brăduțului, ale pădurii, aJe Inginerii Nikolai și Aleksandr Morgunov din Riazan au proiectai Iun radioemitător și un radiore- ceptor care permit să se dirijeze automat de la distanță mașinile de semănat in cuiburi dispuse in pă- trat. Aparatura a fost experimen- tală cu succes pentru distanța de 70 cm. între cuiburi In prezent constructorii lucrează Ia o instala- ție pentru semănători cu reglarea distanței între culturi. De aseme- nea. ei urmăresc licea deservirii prin radio a grupurilor de mașini de semănat care lucrează pe o rază de cițiva kilometri. Institutul de istorie Se Șihme a U R S S. pub’ arca textului al A-ademîei a iBireprins integral ai procese’or verbale ale Comunei i n Par ue per 2Ă Tarre — 21 mai 1871. Primul din ce'e v hune- ca?= esprinde -rxvil martie — 30 aprilie 1871, a și fost de sub tipar. Au fost folosite păstrate fetwor:-- ale originalelor la Pari C ea cuprinde, de nea. documente reieri'.oare aseme- la actj- v -ten organizațiilor revoluțio- n re de masă, a Comitetului cen- tral ai Gărzii naționale, a Comi- ieluiai central -1 V'irriei și a Uniunii - femeilor pe tru apărarea Parisului. A La mele ,,Lenin“ din Plzen (R- ehurfoeacă) a fost perfecționat ■rnrjl sperat de filmare ultrara- Pr p .ă din Europa centrală — apa- i >kî! VKF UVOIM cu o frecvență dc 42.GW de imagici pe secundă. Institutele Academiei Cehoslovace de Ștințe au început să folosească c nemst .iradia ultrarapidă în rezolvarea unor importante pro- î>>.-re iin domeniile combustiei, c? - i cu reacție. aerodinamicii ț; iurodinamicl'i, termodinamicii ți lelor magneto dinamice, do- n de mare importanța pentru In Editura didactică și pedagogică au apărut: । LENIN — Despre în- ntol public. ▼ol I metode de predare. TEXTE LITERARE (bro- GEOGRAFIA pentru clasa a V-a i școlilor ca limba de GEOGRAFI X pntni clasa a V-a a școiîlar ca un ba de ISTORIA ANTICA pentro clasa a V-a a (colilor cu LIMBA FRANCEZA pentru claia i Vlll-a a școlilor cu viețuitoarelor sînt probleme ale oa- menilor, luate din viața de toate zilele. Tema forței colectivului a atras într o muncă grea, migăloasă, dar pasionantă, și pe operatorul Al. Popescu. Acesta este cunoscut spectatorilor ca realizator a] fil- mărilor combinate a peste 20 de filme. Acum, Al. Popescu reali- zează primul său film în calitate de regizor- Filmul se va ,Gîză mică-Gură cască" și bază un scenariu al lui pescu Gopo. Interesant în numi are la I. Po- acest film este faptul că decorurile în care sînt filmate cele două perso- naje principale, un copil și o giză, sînt aduse direct din natură. Gîza este veritabilă. Călușeii unde se distrează „cei mici" din această lume minusculă sînt agățati de o ciupercă — o ciupercă naturală. Căruțele sînt coji de ghindă. Iar- ba, copacii, buturugile, toate sînt luate d:n natură și organizate cu minuțiozitate în decoruri chiar mai mici decît un’ metru patrat. Copiii vor mai vedea pe ecrane filmul de păpuși „O poveste din- tr o noapte eu lună", pe care 1-atr realizat regizorii Bob Călinescu, Gh. Șaide] și Olimp Vărășteanu, filmu] „Purcelul în excursie", prin care regizorul Constantin Popescu îi învață pe cei mici ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă în- tr-o excursie și filmul „Petrola- che Făt-frumos" despre fibrele sin- tetice, realizat de Liviu Grigore. F lmul „Călușul de foc“, a.l cărui scenariu este scris de Viorica Hu- ber, și care este realizat de regi- zorul Iulian Hermeneanu. vorbește școlarilor într-o manieră știintîfi- co-fantastică, despre sistemul solar. Aceste creații se adresează în general preșcolarilor și școlarilor mai mici. Avind în vedere că fil- mul este unul din- principalele mij- loace de educație comunistă a H- ne.-ctu.u:. preocuparea creatorilor ar trebui să se îndrepte și înspre rea- lizarea unor filme pentru elevii mai mari, pentru tineret. în articolul „O problemă mereu actuală — școlariza- rea", apărut în numărul 535 din 16 octombrie al ..Gazetei învâțămîntului" erau critica- te, printre altele, unele ra- ioane și scoli din regiunile Bacău și Ploești. rămase în urmă in ceea ce privește pro- centul de cuprindere a ab- solvenților clasei a IV-a în clasa a V-a șl asigurarea u- nel frecvențe bune la clasele V—VII. In răspunsurile trimise re- dacției, comitetele executive ale sfaturilor populare ale re- giunilor Bacău și Ploești a- preciază ca justă critica fă- cută în articolul sus amintit șl ne informează că lipsurile semnalate au fost lichidate în bună parte. Astfel, comitetul executiv al sfatului popular al regfu- nii Bacău informează redac- ția că în urma măsurilor luate procentul de cuprindere al absolvenților clasei a IV-a în clasa a V a pe întreaga regiune a ajuns la 92.21%, in raioanele Tg. Ocna. Piatra Neamț și Tg. Neamț, care e- rau rămase in urmă, reali- zindu-se procente de cuprin- dere de 90%, 91 % șl 91.2%. Ca urmare a intensificării muncii în rîndurile părinților la școlile din comunele Mî- năstirea Cașin și Gropile din raionul Tg. Ocna frecvența elevilor în clasele V—VII a crescut de la 63% la 95—96%. Răspunsul comitetului exe- cutiv al sfatului popular al regiunii Ploești- ne informea. ză că în localitățile in ca ' s-a înregistrat un număr mai mare de elevi necuprinși in clasa a V-a au fost trimiși împuterniciți al comitetelor executive, inspectori de ta secțiile de învățămînt și cultură șl directorii unităților cu bune rezultate, care, cu sprijinul cadrelor didactice și al deputaților, au format bri- găzi și au desfășurat o in- tensă muncă de lămurire în rîndurile părinților. Ca re- zultat al măsurilor luate s-a îmbunătățit într-o măsură si- tuația cuprinderii în c'asa a V-a. reușlndu-se să se ridice procentul pe regiune de ta 83% în primele zile de școa- lă. Ia 86.5%- Situația cuprin- derii în clasa a V-a s-a îmbu- nătății și in raioanele Be- ceni, Cislău și Crlcov, unde procentul de cuprindere a crescut de la 64% la 72,7%, 75,1% și respectiv 80%. ALECU GH. CROITORU (Urmare din pag. 1) prinde un program de activitate deosebit de larg. Indrumind munca ucenicilor și elevilor, formîndu-i ca muncitori înaintați, ei trebuie să valorifice din pliu in predare experiența inovatorilor și fruntașilor în producție, să-i familiarizeze pe tineri cu principalele probleme ale întreprinderilor în școlile de meserii cu plan de producție, profesorii și maiștrii trebuie să-i mobilizeze pe elevi la realizarea și depășirea sarci- nilor de plan, la creșterea productivității muncii și la obținerea unor produse de calitate superioară cu un preț de cost cît mai scăzut. Inițiativele prețioase cum este, bunăoară, preluarea de către brigăzile de ucenici a unor secții din între- prinderi cu întregul lor plan de producție, inițiative care au prins viață în multe școli profesionale și tehnice, trebuie larg stimulate, căci ele contribuie la o înaltă pregătire profesională a viitorilor muncitori, le dezvoltă simțul de răspundere și dau în același timp posibilitatea realizării unor importante produse pre- văzute în planul de stat. Anul 1960 va constitui o perioadă de avînt deosebit al dezvoltării producției agricole, pentru care se vor investi circa 4,4 miliarde lei, cu 25% mai mult față de anul trecut. Agricultura va primi încă 10.750 tractoare fizice, 12.000 semănători, 5.000 combine și alte mașini agricole. In vederea măririi producției agro-zootehnice se va acorda o deosebită importanță metodelor înain- tate de cultivare și însilozare a furajelor, metode care reprezintă calea cea mai sigură pentru obținerea in cel mai scurt timp a unui belșug de produse agro-alimen- tare. Pe baza studierii Expunerii tovarășului Gh Gheor- ghiu-Dej la Plenara din 3—5 decembrie a.c., profesorii școlilor sătești trebuie să acorde atenție culturii po- rumbului pentru siloz In acest domeniu un ajutor important îl poate constitui studierea aprofundată a capitolelor respective din manualul de cunoștințe agri- cole pentru clasa a Vl-a, recent apărut. Sarcini deose- bit de însemnate pe acest tărim revin pedagogilor din școlile profesionale și tehnice agricole și în special din școlile de pe lîngă stațiunile experimentale agro- zootehnice. Rezultatele obținute de școlile agricole în cultura plantelor și in creșterea animalelor trebuie să fie un exemplu convingător pentru colectiviști și țăranii muncitori cu privire la superioritatea folosirii celor mai înaintate metode agro-zootehnice, iar fiecare din peda- gogii acestor școli are datoria de a deveni un propa- gandist neobosit pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de plenară cu privire ia sporirea prodjjcțiej-a^rjcale^ Călăuziți de cuvîntul partidului Dezvoltarea întregii noastre economii socialiste pe baza prevederilor proiectului planului de stat pe 1960 va duce la ridicarea substanțială a nivelului de trai material și cultural al tuturor oamenilor muncii. Pro- iectul de plan prevede fonduri importante pentru apli- carea în continuare a măsurilor de îmbunătățire a ni- velului de trai hotărîte de plenara C.C. al partidului din iulie a.c. Veniturile populației provenite din sec- torul socialist vor crește cu 6.5 miliarde lei. Cores- punzător acestei creșteri, se prevede sporirea volumu- lui de mărfuri ce vor fi vindute prin comerțul socialist cu aproape 6 miliarde de Iei. în 1960 se vor construi și se vor da în folosință oamenilor muncii 31.000 de apartamente — su 50% mai mult decît în acest an — plenara punind ca sarcină ieftinirea in continuare a fondului locuințelor o dată cu îmbunătă- țirea confortului lor. De asemenea, proiectul planului de stat pe anul 1960 pune un accent tot mai mare pe construcția de școli, cinematografe și alte construcții social-culturale. Oamenii școlii, care au beneficiat din plin de măsu- rile adoptate de partid în vederea ridicării nivelului de trai al poporului muncitor, au datoria de a contri- bui din toate puterile la creșterea necontenită a bună- stării și culturii în patria noastră. Un rol însemnat revine aici organizațiilor sindicale din școli care sub conducerea organizațiilor de partid trebuie să mobi- lizeze mai larg cadrele didactice în desfășurarea acțiu- nilor pedagogice, de culturalizare și obștești. In toate școlile pedagogii trebuie să sprijine și să stimuleze, în primul rînd prin exemplul 1or personal, acțiunile și ini- țiativele patriotice ale elevi'or, desfășurate sub condu- cerea organizațiilor U.T.M., inițiative care aduc o con- tribuție serioasă 1a ridicarea localurilor de școli, la în- treținerea acestora pe principiul autodeservirii. la între- ținerea drumurilor și înfrumusețarea orașelor și sate- lor, la colectarea unor însemnate cantități de fier vechi etc. Dezvoltarea în fiecare școală a unor aseme- nea inițiative va duce la întărirea educației patriotice a elevilor, ca și la realizarea de importante economii bănești. Muncind sub conducerea organizațiilor de partid, oamenii școlii au mari posibilități ca. alături de între- gul popor muncitor, călăuziți de mărețul program insu- flețitor pe care il reprezintă Expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara Comitetului Central al P.M.R. din 3-5 decembrie a.c., să aducă o contribuție tot mai însemnată la construirea socialismului in Pe urmele materialelor In plină întrecere sportivă publicate Campionatele republicane școlare, tradiționala competiție sportivă a elevilor și elevelor, ajunsă anul a- cesta 1a a Xf-a ediție, se află de trei-patru săptămini „la ordinea zi- lei". Din nou sălile de gimnastică, transformate ad-hoc în arene ale aprigelor dispute inter-clase, frea- mătă de entuziasm tineresc. Iar atunci cind bucuria victoriei este în- tregită și de cea a unei comportări frumoase, disciplinate, de bun nivel tehnic, aplauzele colegilor-supor- teri răsună parcă și mai pline de însuflețire. La unele sporturi — gimnastică, volei, baschet, handbal sau fotbal — concursurile primei etape se apro- pie de sfîrșit. Curînd, bucurîndu-ne de abundența de zăpadă prielnică sporturilor de iarnă, vom asista la primele starturi în proba de schi. Alte sporturi condiționate de ano- timp, cum ar fi atletismul sau nata- ția, vor veni la rînd abia in primă- vara și vara viitoare. Desfășurate de-a lungul întregului an școlar, concursurile acestea asigură elevi- lor și elevelor un bogat și variatca- lendar competițional. alcătuit astfel îneît să nu le stinjenească învăță- tura. Desigur, pregătindu-și elevii pen- tru campionate, fiecare profesor de educație fizică este interesat de o comportare de ansamblu care să onoreze școala. Urmărind acest țel, unii profesori de educație fizică ne- glijează prima etapă a campionate- lor cea inter-clase, concentrindu-și atenția numai asupra formării unor echipe capabile să lupte cu succes în cea de a doua etapă — pe loca- litate. In felul acesta se pierde insă din vedere tocmai ceea ce este esen- țial — și anume faptul că tradițio- nalele campionate școlărești sînt nu numai o competiție de performanță, ci și o competiție de masă, care cere o largă mobilizare la startul primei etape în diferitele discipline sportive. In fiecare școală prima etapă a campionatelor trebuie bine pregătită. Este cu totul nejust ca aceste prime întreceri să fie organi- zate de mîntuială sau numai cu participarea elevilor cu experiență în activitatea sportivă. Profesorii de educație fizică trebuie să convingă un număr cît mai mare de elevi să se prezinte la start. în acest fel tot mai mulți elevi se deprind să practice o disciplină sportivă, iar profesorii de educație fizică au po- sibilitatea de a alege din marea masă de concurenți. pș cei care sînt cu adevărat cei mai reprezentativi sportivi ai școlii. Cum in mai multe ramuri sportive prima etapă încă nu s-a incheiat. mai este timp ca un număr cit mai mare de elevi să fie atras în competiție. Pentru buna pregătire a concu- renților. ai fi necesar ca profesorii de educație fizică să apeleze și la ajutorul cadrelor de specialitate din afara școlilor. Așa au procedat, de exemplu, profesorii de educație fi- zică de la Școala medie nr 4 „Aurel Vlaicu" din Capitală, care au recurs, pentru o mai bună pregătire a atle- ților lor. la sfaturile competente ile antrenorilor de la clubul sportiv „Rapid". După cum se știe, nume- roase cluburi și asociații spocrive puternice patronează, pe plan spor- tiv. unele școli. De ce. așadar, nu s-ar folosi pe o scară mai largă, in procesul de antrenament, ajutorul tehnicienilor, al antrenorilor al sportivilor fruntași ? Contribuția a- cestora ar putea fi deosebit de rod- nică și ar întregi munca profesorilor respectivi. MARIN ZORESCU Reviste „NATURA In cuprins : xxx Vizitînd expoziția de la Moscov* — .Realizările economiei naționale a U.R.S.S.' Tr. Slănescu, R. Ghergbel. D. Ciobotaiu și I. Popescu : București — capitala patriei noastre. N. Oncescu : București. Cadrul fizic-geo- logic în care s-a dezvoltat în decursul cefor 500 de ani de existență. 1. Banu t Aspecte ale dezvoltării indus- triei chimice din R.P. Romînâ. V. Karțeva : Transformările economico- geografice ale Kazahstanului in anii puterii sovietice. A. Incze ! R.P. Mongolă. I. Velcea și Gh. lacob : Repartiția geo- grafica a culturii de floarea soarelui în R.P. Romînâ. Resmerițâ : Rolul factorilor edafici în dezvoltarea vegetației ierboase. Al. Borza : Monumentul natural ,,Rîpa Roșie" de la Sebeș. N. Macarovic! șl C. I. Motaș ; Jubileul Muzeului de istorie naturala din lași. N. Bacalbașa-Dobrovici : N. M. Knipovici —oceanolog sovietic. M. Gîtan - Aspecte din realizările tehnice. O. Șerbânescu : Acțiunea frigului iarna anului 1957—1958 asupra litorale din apele romînești ale zoo- din vieții rii Negre. V. Micalevlch : Cîteva lucrări practice în studierea terenului, V. A. Stoenescu : Doua procedee în predarea temei „Mișcările Pâmîntului* la clasele a V-a șl a VIII-a. B. Vulcu : Cîteva reprezentări grafice utilizate în predarea geografiei eco- nomice în școala medie. Em. lllescu și □. Boldor • Experiențe pentru punerea în evidența a citorva fenomene fiziologice la plante. D. Davidescn * Metode de aplicare a în- grășămintelor. D. Andronicescn : Pregătirea și păstra- rea legumelor în timpul iernii. UHUItl^ învățători educatoare! Abonați-vă la GA- ZETA invAțamintu- LUI. Nici un om al școlii fără GAZETA ÎNVA- ȚĂ MINTULUI I Abonamentele se pot face prin difuzorii vo- luntari din școli și in’ stituții. La O. K, I Adoptarea unei rezoluții propuse de delegația R.P.R. cu privire la învățămîntul primar din teritoriile neautonome Ziarele ne aduc zilnic vești despre rodnica activitate a delegației Repu- blicii Populare Romîne la O.N.U. Co- respondenții de presă relatează pe larg despre intervențiile și propunerile fă- cute in numele țării noastre de dele- gații romini la cea de-a 14-a sesiune a Adunării Generale O.N.U. și tn dife- ritele comitete ale acesteia. Numai în ultimele zile au fost adoptate trei propuneri ale delegației noastre: ple- nara Adunării Generale a adoptat în unanimitate rezoluția in problema coo- perării internaționale în domeniul pe- trolului, Comitetul Politic Special a aprobat rezoluția cu privire la apli- carea principiului reprezentării geogra- fice echitabile in alegerea președinte- lui Adunării Generale, iar Comitetul de tutelă a adoptat rezoluția cu pri- vire la dezvoltarea învățămîntului pri- mar în teritoriile neautonome de sub tutela O.N.U. (foste colonii). Toate acestea dovedesc încă o dată politica de pace și colaborare internațională dusă de statul nostru derruxrai-popu- lar. Rezoluția adoptată la 4 decembrie de Comitetul de tutelă al Adunării Ge- nerale O.N.U. cu privire la dezvoltarea învățămîntului primar în teritoriile ne- autonome de sub tutela O.N.U. por- nește de la obligațiile puterilor admi- nistrative ale acestor teritorii, în con- formitate cu articolul 63 din Charia O.N.U., de a asigura, respectînd cul- tura popoarelor respective, progresul politic, economic și social, precum și dezvoltarea educației lor. Tn 1949 Adunarea Generală a mai adoptat o rezoluție în spiritul acestor principii, constderînd lichidarea anal- fabetismului ca o problemă fundamen- tală a dezvoltării fostelor colonii. La jumătatea secolului XX, procentul analfabeților era de 44% din totalul populației globului. Populația cu nu- mărul cel mai mare de neștiutori de carte se găsea in țările Africii și Asiei aflate încă sau eliberate de curind de sub dominația colonială. Din 1949 și pînă astăzi progresul a fost foarte slab simțit. O recentă statistică publi- cată de U.N.ES.C.O. arată că analfa- betismul mai face încă mari ravagii în lume. In Africa procentul de ne- știutori de carte atinge 80-85%. iar in Asia el este de 60-65% din numărul locuitorilor. Rezoluția propusă de delegația R.P.R. și adoptată recent de Comitetul de tutelă recomandă guvernelor pu- terilor administrante să ia toate mă- surile pentru lichidarea acestei situații, prin organizarea și dezvoltarea învă- țămîntului primar pentru populația din teritoriile neautonome la nivelul învă- țămîntului primar din țările avansate. Totodată, rezoluția invită puterile ad- ministrante să comunii, secretarului general al celei de a 17-a sesiuni a Adunării Generale măsurile lu de și progresele realizate în organizarea în- vățămîntului primar, universal, gratuit și obligatoriu în vederea lichidării analfabetismului în aceste teritorii. Rezoluția delegației romîne a fost cald sprijinită de numeroase delegații, și in special de cele din țările -ib dezvoltate. Votul acordai de majorita- tea țărilor particip ante în Comite! ut de tutelă a arătat marea importanță a propunerii făcute fi s tot- odată creșterea prestigiului internațio- nal al Republicii Populare Române care. în cadrui Orgâzațîei Națiuni- lor Unite, du. e o intensă aci-vitale în Mc-ul păcii șl ui r-' .g'cii : :î d. Din lucrările expuse iu cel de al U-lea Salon internațional de artă fotografică O. NEELOV (U.R.S.S.) La patru miint. Invătali tineretul să muncească Cu fiecare zi a vieții, în Uniunea Sovietică reiese tot mai puternic în evidență măreția muncii omenești. „Ca niște albine care mun- cesc din zori și pînă în noapte și creează un edificiu desăvîrșit, aidoma unor faguri, umplindu-i cu miere — a spus N. S. Hruș- ciov la recepția organizată de Uniunea Ziariștilor Sovietici la Kremlin — tot așa și oamenii noștri, ori unde ar lucra ei, dacă muncesc cinstit, își îndeplinesc obligațiile, funcțiile lor în societate. Datorită acestui lucru noi avem un edificiu minunat creat de omul sovietic, construit pe baze socia- liste, și construim cu succes comunismul". A învăța tineretul să muncească și să trăiască în spirit comunist este o însem- nată sarcină de stat, in rezolvarea căreia pedagogul, educatorul este aiutat de în- treaga experiență de viață a poporului so- vietic. Sub ochii noștri se dezvoltă necontenit atitudinea nouă cu adevărat comunistă față de muncă. Nu gindul la răsplată, la ciștig ci dorința de a munci în comun cu cea mai mare eficacitate, pentru a întări puterea și bogăția patriei îi conduce pe oamenii so- vietici. In societatea sovietică munca este ce- rința vitală a unui organism sănătos, este mărturia înțelegerii de către om a legăturii sale indestructibile cu societatea în care tră- iește, este condiție obligatorie a deplinei dezvoltări a personalității. A-și trage forța din acest minunat izvor, a educa tineretul pe baza exemplelor din viața reală — a- ceasta este sarcina nobilă a pedagogului. Traducind în viață legea cu privire la reorganizarea și dezvoltarea continuă a în- vățămintului public, școlile au făcut mult pentru a realiza instruirea prin muncă a tineretului. Dar ele mai au de făcut mult și de acum înainte. Devin tot mai importante sarcinile pri- vitoare la organizarea justă din punct de vedere pedagogic a muncii elevilor în între- prinderi. Munca trebuie să favorizeze dez- voltarea multilaterală a elevilor, inclusiv dezvoltarea lor fizică. Acolo unde condițiile producției cer ca elevii să lucreze Ia banda rulantă sau la liniile automate, este necesar să-i conducem treptat către efectuarea diferitelor operații, să-i familiarizăm în practică cu întregul ciclu tehnologic. Toate posibilitățile trebuie să fie folosite pentru a dezvolta cercul de cunoștințe politehnice ale elevilor. îndeosebi trebuie folosite lucrările de reparații, care dau posibilitatea să se cunoască mecanismele „in interior". Una din însușirile minunate ale muncii constă în faptul că ea este un excelent mij- loc de educare morală a oamenilor, de for- mare a caracterului lor. Chiar de la început trebuie să ne străduim să dăm activități- lor practice ale elevilor un caracter social- util. Dacă elevii primelor clase văd că, prin Jucăriile confecționate de ei pentru grădinițele de copii, sînt în stare să dea un ajutor real preșcolarilor, vor lucra cu mai multă tragere de inimă. Ei vor începe să înțeleagă că munca lor nu se pierde, ci este o parte a unei activități importante. înțelegerea în- semnătății scopului și rezultatelor muncii este încă și mai importantă pentru elevii claselor mai mari. A pregăti oameni capa- bili de o muncă creatoare în folosul întregii societăți este principalul scop al școlii. Experiența școlilor înaintate arată că ati- tudinea conștientă a elevilor din clasele mari față de muncă se educă cel mai bine acolo unde activitatea practică în producție este precedată de un scurt curs teoretic. Lămurin- du-se în prealabil asupra construcției și funcționării diferitelor părți ale unui me- canism, pe baza unor scheme sau desene, ca și din explicațiile specialiștilor, elevii manifestă un interes mai mare pentru ma- șini, devin mai atenți, mai activi. Cel mai bun profesor este demonstrarea concretă. Procedează just, de aceea, colecti- vul pedagogic al școlii nr. 639 din Mosco- va, care invită în școală muncitori din pro- ducție, solicitîndu-i să le vorbească elevilor despre activitatea lor, despre uriașa satis- facție pe care o dă omului munca pentru binele patriei. însuși faptul că numeroase cadre vestite din producție vin în școală, are o imensă însemnătate educativă. Elevii înțeleg că asemenea oameni vin în școală din dorința de a ajuta la instruirea tinere- tului, de a da patriei muncitori buni. O dată cu aceasta se creează mari posibilități de a da elevilor cele mai valoroase, cele mai înaintate cunoștințe și deprinderi de muncă productivă. Acolo unde elevii au și pășit pe făgașul muncii în producție este necesar să se trea- că la o nouă treaptă a educației prin muncă — la atragerea lor în activitatea creatoare a raționalizaturilor și inovatorilor. Astfel, cei mai capabili dintre elevii școlii nr. 139 din Leningrad frecventează școala inovato- rilor de la uzinele metalurgice din orașul lor, se familiarizează cu metodele înaintate, cu tehnica viitorului. Scopul nostru este de a determina în sinul fiecărui colectiv de producție un curent înnoi- tor, de a crește oameni setoși de cunoștințe, dornici de învățătură, care să se străduiască să perfecționeze procesul tehnologic, să ridice productivitatea muncii, să lucreze în spirit comunist. A educa pe oameni, din anii lor tineri, în spiritul muncii conștiente și disciplinate este una dintre poruncile pe care ni le-a dat Vla- dimir Ilici Lenin. îndeplinirii acestei porunci trebuie să-i fie închinate eforturile fiecărei școli, ale fiecărui profesor. Din -,U citelskaia Gazeta" nr. 145 (4581} (articol prescurtat) Republica Democrată Germană Perspectivele In întreaga Republică Democrată Germană, oamenii muncii își înzecesc eforturile pentru traăt-cerea în viață a Planului septenal de de;votare a economiei R.D.G. pe anii 1959— 1965 -tat de curînd de Camera Populară. Po—indu se de la necesitatea tot mai mare de £ pregăti pentru construirea socialismu- lui o. -cu o cultură generală și de spe- cial hate înaltă, în planul septenal se dă o atenție d ■ sebită dezvoltării învățămîntului. „Școala are menirea de a educa oameni în spirit socialist — se spune în Legea cu pri- v.:e la planul septenal de dezvoltare a econo- R.D.G. — oameni care să iubească munca ți pe cei ce muncesc și care să posede cu- noștințe de bază in ce privește procesul de producție, tehnica și știința, carora să le placă artele și ss fie apți pentru munca fizică". In următorii ani, în R.D.G., se va pune un mare accent pe „ziua de învățămînt în pro- ducție", ca unul din elementele principale ale pregătirii politehnice în școala de cultură ge- nerala de 10 ani. în prezent se duce o in- tensă muncă de generalizare a acestui tip de școală. Incepînd cu anul școlar 1961—65, frec- ventarea școlii politehnice de cultură gene- rala de 10 ani va fi obligatorie pentru toți copiii. Concomitent se va dezvolta școala su- perioară de cultură generală cu 12 clase, care va funcționa ca școală politehnică lărgită. După cum indică prevederile planului sep- tenal, în anul 1965 vor fi instruiti în școlile de cultură generală cu 800.000 mai mulți elevi decît în 1958. Statul face mari investi- ții pentru construirea, lărgirea și înzestrarea școlilor. In anii planului septenal vor fi con- struite 700 de noi școli de cultură generală și vor fi amenajate și lărgite alte aproxima- tiv 1.000 de școli. Pentru realizarea învățămîntului obligato- riu de 10 ani este absolut necesară și spori- rea numărului de cadre didactice cu o înaltă calificare, capabile să instruiască și să educe tînăra generație pe măsura cerințelor con- struirii socialismului. In această privință pla- viitorului nul septenal prevede pregătirea a peste 80.000 de învățători și profesori pentru școala de cultură generală. Vor fi construite și cîteva institute pedagogice noi. Dar necesitățile construirii socialismului cer nu numai oameni cu o cultură generală politehnică, ci și muncitori specialiști cu o cultură profesională superioară. Se prevede ca, treptat, în perioada planului septenal dru- mul principal spre școlile de specialitate șl superioare să treacă prin școala politehnică de cultură generală de 10 ani. La rîndul său, învățămîntul profesional se va îmbunătăți continuu. O sarcină principală a școlii din R.D.G. este — așa cum spun prevederile pla- nului septenal — predarea cursurilor teore- tice pentru toți ucenicii la nivelul cel mai modern al tehnicii. In cadrul planului septenal se prevede, de asemenea, o mare dezvoltare a învățămîntu- lui superior. Numărul celor care vor studia în universități și institute va spori în anul 1965 cu 137% față de 1958. Vor fi create totodată largi posibilități pentru ca oamenii muncii să-și poată perfec- ționa pregătirea în școli de specialitate și in învățămîntul superior fără a-și întrerupe acti- vitatea în producție. In perioada planului sep- tenal numărul celor care vor studia fără frec- vență și în învățămîntul seral va fi sporit mult. Datorită, grijii deosebite pe care o acordă Partidul Socialist Unit și guvernul Germaniei democrate dezvoltării învățămîntului, peste un milion de elevi își vor însuși în școlile de cultură generală, cultura, știința și tehnica cea mai înaintată. Pînă în anul 1965 aproxi- mativ 96.000 de absolvenți ai universităților și școlilor superioare și circa 200.000 de ab- solvenți ai școlilor de specialitate vor lucra în toate ramurile economiei naționale și-și vor aduce contribuția la construirea socialis- mului. REDACȚIA $1 administrația - București. Plata Scînteii nr. 1. Telefon 17 60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin' București, Piața Scînteii. Abonamente 1a „GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI - f»- l-i . r - • ’ —' 1; ci d'fuzorii voluntari din întreprinderi și instituții.