OiWM H IMSItlUU IIWWfflmiLUI $1 CULMII $1 AL COMITETULUI CUINI AL «CATULUI IWUILOI OM MV»IAMIUI Ci CULMA Anul XI, Nr. 542 Vineri 4 decembrie 1959 8 pagini 25 bani SARCINA PRINCIPALA A DIRECTORULUI GUi numai din cenți Conducerea procesului instructiv-educativ Un rol de mare însemnătate in întreaga activitate a fiecărei școli revine directorului ei, care este chemat să conducă și să coordoneze munca întregului colectiv al școlii în vederea instruirii și educării elevilor, în vederea traducerii în viață a tuturor direc- tivelor partidului și guvernului cu privire la învățămînt. in munca sa, directorul are de rezolvat multe probleme pentru a asigura bunul mers al școlii: asigurarea și dezvoltarea bazei materiale a acesteia, gospodărirea și întreținerea ei, probleme de ordin financiar și administrativ etc. Firește, directorul nu poate ignora nici o problemă din școala sa, ci trebuie să cunoască și să conducă munca în întreaga ei complexitate. El trebuie să subor- doneze însă toate celelalte activități sarcinii principale — condu- cerea și îndrumarea activității didactice și educative din școală. Tovarășul Gheorghe Anitei conduce de mai mulți ani Școala medie nr. 23 „D. Bolintineanu" din Capitală. Cu toate că din ^oamna aceasta școala sa a primit un local nou, că are un număr ■nult mai mare de clase și un colectiv sporit de elevi și cadra ^didactice, ceea ce a ridicat în fața sa numeroase probleme de ordin administrativ-gospodăresc, cu toate că este uneori supraîncărcat cu sarcini (secția de învățămînt tărăgănează în mod nejustiiicat nu- mirea celui de al doilea director adjunct la care școala are dreptul) tov. Aniței știe să-și organizeze astfel munca incit să acorde aten- ția cea mai mare îndeplinirii sarcinilor instructiv-educative. Pentru că școala are în acest an mulți profesori noi, directorul și-a propus ca în primul rind, să-i cunoască pe aceștia prin discuții individuale, ca și prin asistențe la lecții. Nu î-a neglijat însă nici pe cei vechi, și in special calitatea lecțiilor lor. Ajutat de directorul adjunct și de ceilalți membri ai colectivului de condu- cere, el a urmărit, de exemplu, cum se predau limba romînă și aritmetica la clasele I—IV, nivelul de pregătire al elevilor din clasele V—X! și metodele de apreciere și notare a cunoștințelor lor, cum se realizează legătura cu viața, cu p. oducția la lecțiile de fizică, chimie, științe naturale etc. Constatind că există deficien- țe in predarea aritmeticii, în special la clasele mici, a cerut co- misiei metodice pentru cU:îie I—IV să organizeze o lecție deschisă de aritmetică, rsusia de discuții. De asemenea, constatind că in școală sînt încă elevi cu note slabe a hotărit ca problema situației la învățătură a elevilor să fi" dezbătută in consiliul pedagogic. Deoarece unele lecții . lămurirea esenței pro- / d? a relațiilor de produc- ția — *i în'jiv, descoperirea și prelucrarea h nfrctHHJarea uneltelor din metale, ii» baiului, acapararea lui de către ari * - ’cntiîsră. apariția proprietății pri- vale în ’k.uj primitive, stratificai te cfîrșit, constituirea claselor soriM? ți a statcUvr selavațn*tr. Fărâi a tokm ^apărat terminologia marxistă d*- «L-î- *5 n-Etate, inaccesibilă vîrsteî ele- vilor din cku a V-a, evitînd amănuntele trebuie totuși să asigur r£m o expunere corectă, științifică a fap- a twi mente lor, să dezvăluim cauzele adevăraie ale evoluției sociale. Deoarece la sreasli vîrstă copiii înțeleg greu faptul ei la haza relațiilor aoriale stă proprietatea ăstora mijlo anelor de producție, evidențierea dară a mamealalui cauzei apariției surplu- sului și a proprietății private și, ca urmare, a apariției claselor arc o deosebită importanță; aceste idei fiind absolut necesare pentru for? marea concepției materialist? la elevii Ințelegind acest lucru, unul dintre profesorii In ale căror lecți’ nm asistat a exnus procesul de perfecționare a uneltelor șî a comparat uneltele de metal cu cele de piatră cioplită.- metal se produce tot atît cît s-a produs cu unelte de piatră „Ce apare o dală cu per- fecționarea uneltelor ?“. „Cine acaparează sur- plusul ?“. „De ce poate fi el acaparat ?“ „Mai putem deci spune că proprietatea este comună șl egală ?“ „Ce fel de proprietate apare ?“ „în ce constă proprietatea particulară ?“. „Pe ce căi își mai procură oamenii în această perioa- dă bunurile ?“. „Ce fac învingătorii cu pri- zonierii de război ?“. „Ce devin aceștia Explicarea judicioasă a acestei probleme a asigurat înțelegerea ei de către elevi. în practica multor profesori se mai observă înlocuirea cauzelor prin diferite condiții sau inversarea legăturilor cauza-efect. Așa, de exemplu, un profesor a supraevaluat în mod exagerat urmările războaielor medice. Toate problemele legate de viața economică, socială și politică a Atenei în a doua jumătate a se- colului V.î.e.n. au fost considerate ca o ur- mare a victoriei grecilor asupra perșilor. Tn felul acesta, perioada de înflorire a Atenei; care reprezintă perioada de dcsăvîrșire a reia' țiilor sclavagiste clasice în Grecia, a fost con- siderată ca efect al cîștigării războaielor meJ dice. Astfel, cauza determinantă a conturării și dezvoltării orânduirii sclavagiste — și anume modul de producție sclavagist — a fost înlo- cuită printr-o condiție istorică. Inversiunea le- găturilor cauză-efect și înlocuirea cauzelor de- terminante ale evoluției sociale cu condiții isto- rice sau cu evenimente ce premerg cronologic provoacă confuzii în mintea elevilor și aduc după sine interpretarea idealista a fenomene- lor. Sublinierea cauzelor determinante ale dez- voltării orânduirii sclavagiste în Grecia și cla‘ rificarca raportului dintre cauză și condiții se realizează cu destulă ușurință în cazul unei explicări consecvent dialectice. Expunînd isto- ria Greciei, un profesor cu experiență a subli- niat în momentele potrivite faptul că munca du-se treptat în toate domeniile producției, și că ea a determinat avîntul economic, politic și cultural al Atenei- Epunțînd apoi cauza războaielor medice, profesorul a arătat că perșii au fost atrași de bogățiile Greciei. Apoi el a sublimat că după înfrângerea perșilor, păstrîndu-și libertatea și independența, Gre- cia a avut posibilitatea de a-și continua dez- voltarea începută cu secole înainte și între- ruptă de războaie. Este interesant de remarcat faptul că unii profesori, în tendința lor de a forma gîndirea elevilor, se opresc și asupra explicării unor momente prea dificile, inutile chiar pentru ele- vii clasei a V-a. Așa, dorind să dea o expli- cație a nivelului de dezvoltare a uneltelor în orânduirea sclavagistă, un profesor a pur- tat următoarea convorbire cu școlarii : „De ce era grea munca sclavilor ?“. ^Mun- ca sclavilor era grea pentru că uneltele cu care munceau ei erau foarte simple"; ;,De ce or fi fost uneltele așa de simple ? Elevii au început să ghicească și au dat urmă- toarele răspunsuri : „Uneltele erau simple pentru că oamenii nu aveau minte destulă pentru a face unelte perfecționate". ,,Stă- pînii de sclavi dădeau sclavilor pentru muncă unelte simple pentru că nu voiau să dea meș- teșugarilor bani pentru perfecționarea unelte- lor". Văzînd că elevii nu pot rezolva problema, profesorul i-a întrebat î „Scla- vii îngrijeau uneltele ?“ „Nu“; a răspuns un elev. ;,Și atunci ce făceau stăpînii ?“ „Le spuneau să le îngrijească"; Profesorul a încercat să lămurească : „Nu este așa. Slă- pînii de sclavi nu dădeau sclavilor unelte bune". Apoi a întrebat în continuare * ..Oare de ce sclavii nu perfecționau uneltele ?". In sfîrșit, un elev n răspuns : „Sclavii nu perfec- ționau uneltele pentru că munceau pentru alții și nu aveau nici un interes". Acum pro- fesorul s-a declarat satisfăcut- din mai multe motive. In primul rând, această problemă nu poate fi înțeleasă de către elevi înainte de a se fi expus toată istoria orân- duirii sclavagiste, înainte ca ei să cunoască relațiile sclavagiste în esența lor. In al doilea rînd, dezinteresul sclavilor față de procesul do producție, fapt care a generat productivitatea scăzută a muncii lor, este o problemă ce se cere tratată în perioada de descompunere a orînduirii sclavagiste. In momentul în care se discuta abia procesul de constituire și dezvol- tare a relațiilor sclavagiste, profesorul trebuie să se oprească la ideea că munca sclavilor era grea deoarece lucrau cu unelte nepcrlcc- ționate, pentru evidentul motiv ca omenirea, în acel stadiu de dezvoltare istorică, nu avea experiența necesară confecționării unor unelte de muncă perfecționate. De altfel, această idee a fost enunțată tangențial de un elev, dar pro- fesorul nu a folosit-o. Este de la sine înțeles că axînd discuția pe probleme necunoscute ele" vilor^ aceștia vor face o serie de afirmații ero- nate, pe care profesorul nu are timpul necesar să le corecteze. Din cele de mai sus reiese necesitatea expu- nerii la lecțiile de istorie a fenomenelor eco- nomice, sociale și politice în legătura lor cauj zală. Afirmațiile nefundamentate anterior ^rin elemente concrete, înlocuirea cauzelor prin con- diții, omiterea sau sublinierea însuficientti a cauzelor determinante, tratarea efectului drept cauză — toate acestea provoacă confuzii ideo- logice. îndreptarea erorilor din gîndirea elevi- lor și schimbarea mersului raționamentelor lor creează apoi dificultăți mai mari decît înțele- gerea unor probleme complexe, dar explicate logic, de pe pozițiile materialismului istoric. Numai predînd cunoștințe corecte din pund de vedere îdeologico-științific profesorul poate con- tribui la formarea gîndirii elevilor. R. MÎHALEVICL A M0GA S. CSEHI Despre lecțiile de limba romînă la clasele V1II-X reelat pe marginea caietului), într-o lucrare an- terioară, formele discutate Ia lcc|ie (de exem- plu scrierea corectă a substantivelor masculine articulate la singular și plural și a substantiv velor feminine articulate și nearticulate la ge- nitiv—dativ singular). In orice caz, temele date acasă elevilor din clasele VJ1I—X diferă sub- stanțial de cele pentru clasele V—VII prin ce- rin|ele de contribuție masivă a elevilor Ia e- fectuarea lor. La clasele VIII—X s-a acordat un număr de ore pentru reluarea problemelor de gramatică și de ortografic. Necesitatea de a se continua studiul limbii romîne in școala medie a apă- rut in mod vădit din analiza lucrărilor scrise ale elevilor candidați la examenul de admi- tere în clasa a VHI-a și chiar a acelora de la examenele de maturitate și de admitere în învățămîntul superior. Deprinderile ortografice sînt încă nceimculale la terminarea școlii do 7 ani, iar școala medie nemaiavind această preocupare — în cadrul unor lecții speciale — nu realiza o îmbunătățire substanțială a scri- sului elevilor, mcnținînd în această privință o stare de lucruri nesatisfăcătoare. In afară de problema eliminării greșelilor de orlografie, în școala medie se mai ridică și alte necesități care impun menținerea trează a cunoștințelor gramalicale. Astfel, în însuși- rea limbilor străine este absolut necesar ca elevul să se sprijine pe no[iunilc fundamen- tale de gramatică studiate la limba romînă. Apoi, în analiza măiestriei artistice a ope- rei literare — din cadrul studierii teoriei și istorici literaturii — multe aspecte ale artei scriitorului se lămuresc prin cercetarea unor particularități de ordin lexical, fonetic, morfo- logic și sintactic. Această cercetare presupune o bază de cunoaștere lingvistică, sprijinirea pe cunoștințele dobîndite de elevi la lecțiile de limbă. Desigur că se poate discuta dacă numărul de ore acordat (18 orc la clasa a VIIl-a, cîle 9 ore la clasele a IX-a și a X-a) esle suficient sau nu pentru a împlini lipsurile existente în cunoștințele și deprinderile elevilor. Totuși problema care se pune este ca, în limita aces- tui număr de ore și cu posibilitățile care ma' există încă în afara lor, să se obțină o cit mai reală îmbunătățire a situației. De fapt, în învățămîntul mediu existau și pînă acum prilejuri pentru a nu lăsa în pără- sire cunoștințele de limbă romînă acumulate de elevi și pentru a consolida deprinderile de exprimare corectă orală și scrisă. Răspunsurile orale ale elevilor sînt mereu corectate, temele scrise se discută în colectivul clasei, făcîndu se pe lîngă observațiile de conținut și de plan, și observații în ceea ce privește construcția propozițiilor și a frazelor, corectitudinea voca- bularului, ortografia ele. De asemenea, la lec- țiile de analiză a operelor literare, la cele de concluzii asupra contribuției autorilor la dez- voltarea limbii noastre literare se fac referiri care au la bază cunoștințe de limbă. Dar, de- sigur, atîta nu era suficient și orele prevăzute actualmente în programele școlare pot împlini nevoile existente cu condiția să fie utilizate cît mai judicios și mai organizat. De la bun început credem că trebuie să fie lămurit un lucru : ar fi o mare greșeală să se folosească aceste ore pentru predarea teoriei și istoriei literaturii, ignorîndu-se astfel nu numai o dispoziție a programei școlare, dar o realitate atît dc evidentă ca aceea desprinsă din forma răspunsurilor orale și scrise ale ele- vilor noștri. Acordîndu-le importanța cuvenită, ne inte- resează, în mod evident, care vor fi conținutul și modul de organizare ale acestor lecții. Por- nind de la premisa că ele au rolul de a în- Două aspecte din activitatea practică In atelier a elevilor Școlii medii nr. 1 „Gheorghe Bacovra" din Bacău- O lecfie de lăcătușerie sub îndrumarea profesorului-maistru si ascufi rea uneltelor la polizor. drepta greșelile de ortografic tipice care se mențin în scrisul elevilor și de a-i ajuta pe a- ccșlia să-și însușească cunoștințe noi fie în ca- drul literaturii, fie în cadrul lecțiilor de limbi străine, precum și de la o cît mai bună cu- noaștere a fiecărei clase în parte, profesorul va descoperi care trebuie să fie conținutul acestor lecții. Dc asemenea, privind în timp problema con- ținutului orelor de limbă în școala medie, ne apare firesc ca în clasa a VHI-a și apoi din ce în ce mai puțin în clasele a IX-a și a X-a acestea să se ocupe în primul rînd de îndrep- tarea greșelilor de exprimare și apoi să facă loc altor probleme de limbă mai pretențioase, dacă esle posibil. 0 a doua chestiune pe care o ridică lec- țiile de limbă în școala medie esle aceea a or- ganizării și desfășurării lor. Există primejdia ca această problemă să capete o rezolvare formală, în sensul ca in toate orele de limbă să se efectueze aualize gramaticale care atacă toate problemele de morfologie și sintaxă oferite de textul discu- tat, sau dictări care pun, de asemenea, multi- ple și diverse chestiuni ortografice. Practicarea unei asemenea formule e*te ine- ficientă, mai întii pentru că dispersarea aten- ției elevilor asupra prea multor chestiuni de gramatică sau de ortografie nu permite o în- sușire temeinică și, deci, roadele sînt minime sau chiar inexistente, apoi pentru că lecțiile desfășurate în acest fel sînt monotone, plicti- coase, lipsite de factorul interes, atît de impor- lant pentru elevi. Întrucât socotim extrem de importante și de necesare aceste lecții de limbă la clasele mari, propunem mai jos unele sugestii cu privire la conținutul și la desfășurarea lor, pornind de Ia presupunerea unor situații concrete diferite. O primă situație — și credem foarte frec- ventă in multe școli — presupune lipsuri în scrisul elevilor clasei a VIIl-a și chiar al celor din clasele a IX-a și a X-a. Aceste lipsuri sînt descoperite de orice prolcsor după corectarea temelor scrise curente încă de la începutul a- oului școlar. Răspunsul asupra cauzelor care determină greșelile de ortografie ale elevilor c, de aseme- nea, clar pentru profesorul de limba romînă. Este vorba de insuficiența cunoștințelor fun- damentale de gramatică (declinarea substanti- vului, adjectivului și articolului ; declinarea pronumelui personal — formele lui neaccen- luate ; formarea modurilor și ■ timpurilor verbului, conjugarea verbelor, mai ales la dia- teza reflexivă, conjugarea verbelor auxiliare și neregulate etc.), Dintr-o dată s-a conturat conținutul multora dintre orele de gramatică, care va îngloba in mod necesar și consecințele ortografice ale fie- cărei probleme de morfologie arătate mai sus- La acestea se adaugă probleme de corectitu- dine a construcției gramaticale (acordnl adjec- tivului cu substantivul, acordul articolului ge- nitival și adjectival, acordul predicatului eu subiectul etc.), precum și acele de structură a propoziției și a frazei pe care se axează și re- gulile de punctuație. La chestiunile indicate aici și care pot ocupa majoritatea orelor prevăzute de programa șco- lară, fiecare clasă și fiecare școală pot aduce — în funcție de lipsurile elevilor — și alte subiecte de lecții de gramatică. Iu continuare se pune problema modului cum ajută lecțiile acestea la îndreptarea gre- șelilor ortografice, care depind nu numai de laclorul-cunoștințe ci și de factorul-deprindcri. Numai prin reamintirea definițiilor gramaticale și a regulilor ortografice nu se realizează prea mult ; în această privință sînt necesare exer- ciții, aplicații cît mai variate și mai eficace. Mai trebuie lămurit de Ia început că, dacă profesorul iși propune ca în aceste ore să reia explicarea fenomenelor gramaticale respective, nu va ajunge la rezultatele practice vizate. Este mai bine ca în prealabil să li se in- dice elevilor capitolul sau capitolele de repe- tat, apoi, la începutul orei, să se stabilească regulile ortografice pe baza cunoștințelor gra- maticale reîmprospătate, iar după aceste 5—10 minute să se treacă la exerciții. Este suficientă dictarea obișnuită ca exerci- țiu ? Credem că no. Din experiența oricărui profesor de limba romînă esle știut că elevii scriu mai corect la dictare decît în temele e- fectuate acasă, că Ia temele de la limba ro- mînâ sînt mai atenți la ortografie decît Ia cele de la alte discipline și, in fine, în caie- tul de notițe uită majoritatea regulilor orto» grafice. Apoi, dictarea este concepută sub forma unui text închegat a cărui scriere ia timp mult și care, cu toate eforturile profesorului (de a-1 găsi cît mai adecvat temei discutate sau de a-1 prelucra în sensul dorit) nu poale cuprinde prea multe exemple din formele ur- mărite. Materialul lingvistic de dictare Ia aceste ore poate fi conceput sub forma unor cuvinte, grupe de cuvinte (de obicei luate din ultimele texte literare studiate de elevi ori din limba vorbită), pentru a se mări numărul exemplelor scrise de elevi. Dictarea se poate complica cu obligația ca elevii să adapteze cuvinte care ridică probleme ortografice la cerințele unui text dictat. Aceas- tă operație „pe parcurs" pune pe elevi în si- tuația de a găsi ei înșiși forma necesară și de a aplica rapid regula ortografică. De pildă, cu elevii care consideră terminația mai mult- ca-perfeclului drept un pronume reflexiv post- pus (adică scriu gîndi-se, aduna-se), se poate efectua următorul exercițiu : Puneți la mai- mult-ca-perfcct verbele aflate la prezent în textul dictat. E suficient ca elevii să scrie nu- mai formele verbale vizate în dictare, pentru a sc realiza obiectul armării, reducîndu'se tot- odată considerabil timpul consumat. După dictare este bine să fi se ceară elevilor care au greșeli mai frecvente dc ortografie să explice pe bază gramaticală scrierea corectă a formelor respective. De pildă, trebuie scris mării în grupul pe malul mării pentru că e genitivul singular articulat al substantivului mare-mări. Lecțiile de gramatică axate pe probleme do ortografie sînt urmate, în mod firesc și nece- sar, de teme date elevilor acasă. Și aceste teme, care vizează întărirea deprinderilor de scriere corectă, presupun o cît mai chibzuită alegere. Un exercițiu util pentru elevi este a- cela de a urmări și corecta cu creion colorat (eventual cuvîntnl găsit greșit să fie scris co- Lecțiile care au ca obiectiv lămurirea unor probleme dc gramatică impun și ele aceleași cerințe : de a circumscrie preocupările la o singură chestiune importantă și deosebit de interesantă pentru elevi. Sugestiile de mai sus cu privire la desfășu- rarea orelor de limbă sînt cu deosebire indi- cate pentru clasa a VIIl-a, unde greșelile de ortografie și lipsurile în cunoștințele grama- ticale sînt mai acute; Pe de altă parte proce- dînd așa prevenim □ situație necorespunză- toare mai tîrziu, în clasele a IX-a și a X-a; Așa se și explică acordarea unui număr dublu de ore pentru reluarea problemelor de limbă la clasa a VIIl-a. Pentru anul în curs, situația grea în ceea ce privește scrisul elevilor poate exista și la clasele a IX-a și a X-a. Să presupunem totuși și o situație fericită la aceste clase, care sperăm că va fi reală în orice caz în anii viitori, In acest caz obiecti- vele orelor de limbă vor diferi de cele arătate mai sus. In afara observațiilor care se vor face oricum la orele de discutare a lucrărilor elevi- lor, lecțiile de limbă vor fi orientate în direcția recapitulării unor teme ample din gramatică (verbul; atributul; coordonarea, subordonarea ele.); în scopul pătrunderii mai adînci a mă- iestriei artistice cu care un scriitor mînuiește mijloacele lingvistice și; în fine, în vederea însușirii de către elevi a unei limbi literare și a unor mijloace de expresie cît mai bogate și nuanțate. Conținutul acestor ore nu va urma ordinea obișnuită a capitolelor de gramatică, ci va ține scama de posibilitățile oferite de opera scrii- terilor studiați. De exemplu, studiul operei lui Creangă ne oferă prilejul unei lecții de gramatică în care elevii sînt puși să repete verbul (locuțiunea verbală, formele de viitor și valorile lor modale, formele inverse de op- tativ și viitor) și predicatul (exprimat am locuțiuni verbale, prin interjecții cu va^Afe verbală etc.). Din analiza pe text elevii își vor da seama că întrebuințarea acestor forme dă limbii ope- rei lui Creaaigă un caracter oral și popular; Studiul din punct de vedere lingvistic și sti- listic al operei marelui povestitor Ic va da pri- lejul să-și reamintească chestiuni de grama- tică mai dificile și totodată va contribui la în- țelegerea mai adîncă a mijloacelor artistice fo- losite pentru a da vioiciune, plasticitate, rea- lism narațiunii. In timpul sau după studierea operei lui Eminescu se poate programa o oră de grama- tică in care concomitent cu discutarea atribu- tului (iar din morfologie a adjectivului) se va scoate în evidență arta cu care genialul poet a înnoit epitetul în lirica noastră. Analiza pe text va lămuri elevilor mai bine noțiunea de epitet și le va lărgi viziunea asupra valorilor multiple pe care acesta le poate avea. Studiul operei lui Caragiale ne prilejuiește programarea unei lecții do limbă în care repe- tarea felurilor propoziției (exclamativă, intero- gativă, eliptică etc.) se poale împleti cu valo- rile stilistice pe care acestea Ic capătă în țele și comediile Iui Caragiale. Ținînd seama însă că aceste din urmâ^u- gestii pentru desfășurarea orelor de limbă la clasele a IX-a și a X-a sînt valabile pentru rare cazuri în acest an școlar, ne oprim aici; Totuși nu vedem că la aceste clase, chiar în situația actuală, sînt cu totul nerecomandabile preocupările pentru limba folosită de scriitori. Oricînd vom aduce pentru analiză sau pen- tru dictare un text dintr-o operă studiată nu se poate să nu ne oprim asupra unor probleme de istorie a limbii literare și de stilistică; bineînțeles mcnținîndu-ne la nivelul înțelegerii și al preocupărilor firești ale elevilor. In concluzie, în vederea unei cît mai bune organizări și a folosirii cît mai eficiente a lec- țiilor de limbă la clasele mari este bine ca profesorii să cadă de acord cu privire la im- portanța următoarelor chestiuni : In primul rînd, lecțiile de limbă sînt nece- sare și la aceste clase pentru că ele comple- tează cunoștințele elevilor, cultivă interesul pentru limba poporului și a marilor scriitori care au ridicat-o pe cele mai înalte culmi; Totodată aceste lecții urmăresc perfecționarea deprinderilor elevilor de a sc exprima cît mai corect oral și în scris. In al doilea rînd, lecțiile de limbă Ia clasele VIII—X impun o foarte atentă și minuțioasă pregătire, pentru că ele nu se pot desfășura în virtutea unei programe prestabilite; ca aceea de teorie sau de istorie a literaturii ro- mîne, ci conținutul lor este împus de realitatea concretă a fiecărei clase de elevi cu care lu- crăm, ca și de nivelul diferit al celor tr>i clase. In fine, prin numărul lor redus; aceste lecții cer o varietate de procedee care să înlăture posibilitatea unei activități desfășurate mecanic și prin aceasta să ducă la îndepărtarea intere- sului elevilor de la problemele de limbă; Procedînd cît mai organizat și mai creator; profesorii de limba romînă vor reuși; desigur; să trezească interesul elevilor pentru studiul limbii romîne; să le sporească atenția pentru întrebuințarea ei corectă și să le crească senti- mentul de dragoste și admirație pentru frumu- sețile și bogăția ei. C. G. CHIOSA ( uni ne îngrijim de pregătirea elevilor Articolul „De ce atitea note slabe Ia Școala nr. 139?”. publicat în „Gazeta >n- vățămintului' nr. 539 din 13.XI.1959, a în- demnat multe colective didactice din școli să analizeze situația elevilor la învățătură, ajutîndu-le astfel să ia măsuri, să îndrepte încă lucrurile, acolo unde este nevoie, pînă la încheierea trimestrului I. Consider — și acest lucru vreau să-l arăt de la început — că nu exigența exagerată a profesorilor este cauza notelor slabe Și mediocre, ci lipsurile din activitatea instruc- tiv-educativă desfășurată de ei. De aseme- nea, în calitate de director de școală pot să apreciez că una din cauzele care duc în multe locuri la situații ca cele semnalate în articol este, fără îndoială, și faptul că multi dintre directori, preocupați de proble- mele administrative, gospodărești, pierd din vedere principalul : procesul de învățămînt. Lipsa de control și îndrumare din partea conducerii școlii determină lipsa de unitate în muncă a colectivului, necunoașterea problemelor care se Ivesc în procesul in- structiv-educativ și nerezolvarea lor la timp. Pornind de la aceste convingeri mi-am propus incă de la începutul anului școlar, să urmăresc cu atenție felul cum muncește fiecare profesor din școala noastră, să cu- nosc astfel deficiențele care s-ar manifesta și să pot interveni la timp, acolo unde este nevoie, pentru îndreptarea lucrurilor. Aș vrea să prezint acum cîte ceva din constatările făcute și din realizările școlii noastre pe această linie. Asistînd la lecții, mi-am dat seama de lipsurile în muncă ale unor profesori din colectivul nostru. De exemplu, unii predau materialul nou in cinci minute, altii nu foloseau materialul didactic, nu apelau Ia cunoștințele elevilor, nu asigurau fixarea noțiunilor predate sau nu explicau tema pen- tru acasă. La unii am constatat chiar gre- elevilor. Lucrind în strînsă colaborare cu direcția, cu diriginții și celelalte cadre di- dactice, instructoarea de pionieri primește sprijin de la aceștia în folosirea celor mai potrivite căi pentru a veni în sprijinul ele- vilor rămași în urmă la învățătură. Încă de la începutul anului școlar au fost puși în discuția detașamentului de pionieri elevii care nu-și pregăteau lecțiile. Cei mai buni din clasă au primit sarcina să-i ajute pe cei cu note slabe. Organizația de pionieri urmă- rește felul cum se pregătesc acasă elevii, cum își întrebuințează timpul liber. Pentru aceasta, cîțiva pionieri fruntași din fiecare clasă au sarcina de a vizita la domiciliu pe școlarii care vin nepregătiți și de a-și face uneori lecțiile împreună cu ei. Pentru luna decembrie este prevăzută o consfătuire a elevilor in care pionierii frun- tași la învățătură le vor împărtăși celor ră- mași în urmă, metodele cele mai bune de pregătire a lecțiilor și felul cum își împart timpul zilnic. Concluziile acestei consfătuiri, metodele cele mai bune de învățătură vor fi popularizate Ia gazetele de perete. Folosind toate posibilitățile — consiliul pe- dagogic, comisiile metodice, activitatea diri- ginților, legătura cu organizația de pionieri din școală etc, — colectivul pedagogic a reușit să reducă simțitor numărul elevilor rămași în urmă la învățătură. Sîntem de acord ca profesorii să fie exi- genți în aprecierea cunoștințelor, dar este de datoria acestora să urmărească pas cu pas dezvoltarea fiecăruia dintre elevii lor. Este clar că, acolo unde colectivul școlii se ocupă intens de toate problemele, rezultatele pozi- tive nu întîrzie să se arate. GH. DOBRE directorul Școlii de 7 ani nr. 131 — București Pat’ greșite în manualele Deprinderile dobîndile de elevi la lecțiile practice își găsesc, după cum se vede, a- plicafii și în gospodărie... de geografie șeii de conținut în predare. Pe de altă parte, cadrele didactice care fac parte din comisia metodică au pus in discuția consiliului pedagogic aspectele ne- gative din activitatea acestora constatate cu prilejul interasistențdor la lecții, indi- ci ndu-le totodată metodele cele mai bune de lucru cu elevii. In ședința din luna octombrie a consiliului pedagogic, cu oca- zia prezentării referatului „Preîntîmpinarea răminerii in urmă la învățătură", s-a dis- cutat mult despre lipsurile constatate la lecții. Comisiile metodice, lucrind in strinsă co- laborare cu direcția școlii, acordă o grijă deosebită îmbunătățirii predării. Ca urmare a sprijinului dat de comisia de specialitate, de exemplu, lecțiile de limba romînă sînt pregătite acum mai bine, evitîndu-se con- fuziile științifice, folosindu-se mai ju- dicios ora de curs, urmărindu-se realizarea scopului lecției pe tot parcursul desfășurării ei. Tovarășa Janina Pop, lucrind cu elevii din clasa a IV-a, nu antrena întregul colectiv «1 clasei în timpul orei, ocupîndu-se numai de elevul pe care-l chemase la tablă. De ase- menea, ea nu folosea harta. Primind indicații din partea comisiei metodice, și-a îmbună-1 tațit munca. Mulți profesori din școala noastră învață din experiența pozitivă a colegilor lor. O a- semenea experiență a acumulat, de pildă, to- varășa Ligia Nicolaie, profesoară de mate- matică, care se preocupă mult de elevii săi. Intr-un carnet personal ea își notează lipsurile constatate la elevi în timpul veri- ficării cunoștințelor, avînd grijă ca aceste lipsuri să fie lichidate pe parcursul viitoa- relor lecții. In zilele mai puțin aglomerate pentru elevi, ea îi reține pe cei cu rezultate mai slabe la învățătură după ultima oră de clasă, dîndu-le explicații asupra materiei predate și îndrumîndu-i asupra felului cum trebuie să-și pregătească lecțiile. Așa se explică faptul că foarte puțini din elevii ei au obținut pînă acum note mici la matema- tică. Pe lîngă aceasta, tov .Nicolaie discută mult cu elevii săi, căutînd să le dezvolte voința și dragostea de învățătură. Ca urmare elevii Mihăilescu Ion, Crăciunescu Toma și Biluță Vasile s-au ridicat de la notele 4-5 la 7-8 și și-au îmbunătățit serios purtarea. E^e de remarcat aportul organizației de din școală pentru buna pregătire a Dacă pentru elevi manualul constituie, alături de cuvîntul viu al profesorului, principalul izvor de cunoștințe, el este totodată și un auxiliar prețios pentru pro- fesori. Evident că pentru pregătirea lecției profesorul nu se limitează numai la con-, sultarea manualului. El urmărește și presa, revistele, publicațiile de specialitate etc. Oricum însă, pentru profesor manalul ră- mîne elementul principal cu ajutorul căruia se orientează în procesul instructiv-educa- tiv. De aceea, informația științifică din ma- nual trebuie să fie întotdeauna cît mai e. xactă, cit mai bine pusă la punct. In general, manualele noastre răspund a- cestei cerințe- Din an în an ele sînt edi- tata în condiții mai bune- Si manualelor de geografie a R.P.R. pen- tru clasa a XI-a li s-au adus în ultimul timp îmbunătățiri. Astfel, din manualul pen- tru clasa a XI-a au dispărut erori ca aceea referitoare la pasul Tihuța, care într-o edb ție anterioară avea pe o pagină 1.227 m. înălțime, iar pe pagina următoare 1-240 m. înălțime- S-au introdus fragmente din lile- ratura beletristică, fragmente care dau o imagine mai reală a transformărilor socia- liste din patria noastră- Manualele de geografie pentru clasele a VII-a și a XI-a mai prezintă însă și unele IMN LUCRĂRILE EXPUSE LA CEL DE AL 1I-LEA SALON INTERNAȚIONAL DE ARTA FOTOGRAFICA AL. MENDREA (R, p, Romînă) : Do-re-mi-Ia scăderi. Este vorba în primul rînd de neconcordanța dintre datele ambelor ma- nuale. Dacă în manualul pentru clasa a ,VII-a suprafața R.P.R. este indicată ca a-? vînd 237.502 km p., în cel pentru clasa a XI-a este 237-500 km-p. La fel stau lucruri-! le cu suprafața Mării Negre, care în» tr-un manual are 411.540 km p-, iar în ce- lălalt 413.500 km p„ cu Vîrful Piatra Craiu- lui care are înălțimea de 2.244 m. și res- pectiv 2-240 m.,. cu lungimea Dunării sau cu media anuală a precipitațiilor. Se știe că o parte din vechile cote și cifre publicate nu corespund realității, ele fiind efectuate în condiții tehnice mai gre- le, cu aparate mai puțin precise. Dar în țara noastră s-au făcut și se fac noi măr surători. noi ridicări topografice. Ultimele cifre furnizate de departamentele respecti- ve ar trebui să fie oglindite și în manuale. Or. faptul că uneori apar în manuale două date diferite pentru înălțimea aceluiași mum te, pentru lungimea aceluiași fluviu etc., derutează chiar și pe profesor, care nu poa- te ști pe care trebuie s-o considere adevă- rată. Confuzii se ivesc și în urma alto-r inad- vertențe. De exemplu, se afirmă că, Car- pații Meridionali „sînt formați în cea mai mare parte din șisturi cristaline și roci dure" (manualul pentru clasa a Xl-a„ pag. 41)- Rezultă că șisturile cristaline sînt roci de slabă rezistență. In același manual (pag. 75—76) se arată că „numai pe latura esti- că, de sub munții vulcanici, caracteristici- le subcarpatice sînt mai clare. Iată de ce nu se poate considera ca o adevărată zonă subcarpatică". Se consideră deci că depre- siunea Făgărașului, a Sibiului, a Secașului nu sînt subcarpatice. Dar în manualul pentru clasa a VII-a (pag. 32—34) depre- siunile Făgărașului și Sibiului sînt înfăți» șate ca fiind subcarpatice. Depresiunea Tg. jiu este considerată intracolinală în ma- nualul pentru clasa a XI-a (pag. 37) și sub» carpatică în manualul pentru clasa a VII-a (pag. 52), De altfel și în manualul pentru clasa a Xl-a (pag. 120) se revine asupra caracterului depresiunii, aceasta fiind con- siderată subcarpatică, însă nu ca o recti- ficare. In manualul pentru clasa a Xl-a (pag. 121) se scrie că Argeșul, „lîngă Pitești, pri- meț.e un grup de afluenți : pe Vilsan și Rîul Doamnei, unit cu Rîul Tîrgului, pre- cum și pe Argeșel". Reiese deci că Arge- șelul s-ar vărsa direct în Argeș, nu în Rîul Doamnei. In manualul pentru clasa a XI-a dealu- rile sînt împărțite în două categorii — dealuri subcarpatice și dealuri de podiș, așa cum și este corect. In unele manuale de clasa a VII-a (pag. 49-50) apar însă trei categorii de dealuri : de încrețiră sau sub- carpatice, de eroziune și de podiș In legătură cu altitudinea cîmpiei Dună- rii, în manualul pentru clasa a XI-a se arată că .,1a Vest de Olt și în apropiere de Pitești prezintă înălțimile cele mai mari (între 200—300 m.)“, în timp ce în manualul pentru clasa a VII-a se afirmă : „Cîmpia Olteniei este cea mai înaltă din toată Cîmpia Dunării (peste 150 m- altitudine)*. In manualul pentru clasa a VII-a se dă o definiție greșită a climei, afirmîndu-se că aceasta este „totalitatea fenomenelor atmosferice — temperatură, vînturi, preci- pitații atmosferice'• După cum se vede, se confundă definiția climei cu definiția vre- mii, neluîndu-se în considerare starea mij- locie. Nepotriviri se ivesc și între text și schi- ță. Astfel, în manualul pentru clasa a Xl-a (pag. 82) stă scris : „Platforma Cîndești, în- tre Argeș și Dîmbovița". Pe hartă, după noua împărțire a Podișului Getic, platfor- ma Cîndești este limitată de Argeș, Arge- șel și Dîmbovița, Curcubeta are în fext 1848 m., iar pe schiță 1849 (manualul pen- tru clasa a VII-a). Este necesar ca în viitoarele ediții să se înlăture toate aceste inadvertențe, să asigure cea mai mare exactitate tuturor se da- din telor comunicate. I ZAHARESCU profesor la Școala medie Curtea de Anjeș invâ|âmInt profesional $i tehnic WlilllIlIllimiiiiiiliiiiiiiiiHiiiiiimimillllllIlllliHli^ ...un.iiMiiuumi. PREGĂTIREA cadrelor pentru industria chimică PREDAREA DIFERENȚIATA A LECȚIILOR o consecință importantă a legii pro- porțiilor definite este combinarea clementelor chimice cri hidrogenul și nizarea activităților practice. Iată; cum a desfășurat el o lecție practică cu elevii anului III la Uzina Lucrări practice în laboratorul Grupului școlar de P^trot-chimie din din grupa l-a- București: separarea calionilor oxigenul, evidențiind că acea can- titate dintr-un element exprimată în grame care se combină cu un gram de hidrogen sau cu 8 grame de oxi- gen poartă denumirea de echivalent chimic. El le-a explicat apoi, folo- sind metoda expunerii, cum se cal- rulează echivalentul chimic substanțele neutralizante și pentru oxido- Pornită de la o întrebare a redac- torului, discuția îi antrenase pe toți cei care se aflau în biroul directoru- lui Grupului școlar de petrol-chimie Tîrnăveni. Erau adunați aioi cîțiva profesori de specialitate ai grupului școlar, în majoritate ingineri cu funcția de bază în întreprindere, dar care se preocupă îndeaproape de probleme didactice- Se discuta des- pre structura lecției, despre diferen- țierea în predare nu numai în func- ție de vîrstă și de pregătirea ante- rioară a elevilor, a și în funcție de specificul cunoștințelor transmise. Bineînțeles, această interesantă dez- batere a trecut — de pe tărîmul mai mult teoretic la care începuse — la exemple concrete din experiența respectivă î ;,Care sînt reacțiile co- nume de identificare cu HC1 pentru toți cationii din grupa l-a ?“ Elevii au răspuns corect că toți cationii dn grupa l-a se combină cu HC1, dind cloruri foarte greu solubile, de cu- loare albă. Următoarele întrebări au urmărit să-i conducă pe elevi către înțelegerea faptului că pe reacție se bazează scoaterea lor Ag, Pb și Hg dintr-o necunoculă în care pot fia și alți cationi. Cerîndu-lc această cationi- soluție mai fie elevilor d-idactîcă a fiecăruia din cei erau de fată. ..In special la școala tehnică care de maiștri — a spus unul dintre profe- sori — asigurarea unei predări dife- rentiate, care să țină seama de țoale împrejurările concrete ale lecției; este deosebit de importantă și difi- cilă. Căci viitorilor maiștri nu tre- buie să le formăm numai cunoștințe si deprinderi pentru activitatea lor în producție, ci în același timp sa*i formăm în așa fel îneît să îndrume la rîndul lor pe alții în muncă". „Colegul nnstru Albu, care predă clvmia analitica, reușește să rezolve bine această problemă". Obișnuita curiozitate profesională a redactorului l-a determinat de în- dată să ceară amănunte. lata ce a aflat de la directorul de studii al grupului școlar : „Cursul predat de tov. Vasile Albu se referă la o disciplină dc specia- litate cu o deosebită importanță în tehnologia industrială din sectorul chimici. Acest curs îi înarmează pe viitorii maiștri cu cunoștințe și de- prinderi de efectuare a analizei ca- li lății materiilor prime și de urmă- rire a proceselor tehnologice în fa- zele lor succesive. în așa fel îneît produsele finite să corespundă în cea mai mare măsură scopului că- ruia îi sînî destinate. Prima parte a obiectului, n cărui predare începe în anul II de studii al școlii tehnice de maiș'ri. privește unele cunoștințe care au fost însușite în prealabil de elevi la lecțiile de chimie generală și tehnologică. De aceea, lecțiile care se referă la acest o cunoștințe nu sînt propriu-zis lechi de transmitere a unor cunoștințe n n. ci au mai mult caracterul unei ’ sruții largi cu ele- vii. eare să le •' nrilejul să ndîn- ccască ceea cp an învățat înainte. să-și reamintească proprietatea clo- rurii de plumb de a se dizolva în apă fierbinte, profesorul a scos în evidență posibil lalea de a se separa pe baza acestei proprietăți plum- bul de cerlalți doi calioni. Viitorii maiștri an arătat apoi că în același fel se procedează pentru Ag, folosin- du-se proprietatea CIAg de a se di- zolva în amoniac prin formarea unui complex solubil, răinînînd pe hîrtie de filtru ca precipitat clorura mercuroasă. Verificînd temeinicia cunoștințelor elevilor, profesorul Vasile Albu a avut în același timp în vedere faptul că ei și-au însușit cunoștințele în lecții diferite și că «te deci nece- sară închegarea lor unitară înlr o fermă nouă, subordonată scopului cu care vor fi folosite la controlul fabricării produselor. De aceea, pe măsură ce prin răspunsurile la între- bările puse elevator se concretizau cunoștințele lecției, profesorul a no- tat pe tablă schema operațiilor de separare, menționînd totodată că, pentru o recunoaștere mai preersă a fiecărui cation în parte, este nece- sar să se efectueze reacțiile de iden- tificare- Fixarea cunoștințelor cadrul noiior legături formate a avut un ca- racter practic. Anume, s-au efectuat operații de separare a calionilor Ag. Pb și Ilg. în acest scop profesorul a format grupe de cîle doi elevi, dînd fiecărei grupe materialul nece- sar (soluții, probe ce conțineau cei trei calioni dc separat, pîlnie, hîrtie, două baloane cu fund plat, un pa- har Berzelius, sită, stativ, inel, cpru- hcle șî reactivii necesari). întreaga lucrare s-a desfășurat sub directa îndrumare a profesorului. Acesta nu a intervenit însă decît atunci cînd a observat la unii elevi nesiguranță în efectuarea sen arării, inter- stituie o problemă de tanță pentru activitatea n ic ian chimist. Dar profesorul Albu mare împor- fiecărui teh- știe să orga- nizeze cu multă pricepere și lecțiile de transmitere a cunoștințelor noi. L-am văzut predind și o astfel de lecție, care avea ca temă „Echiva- lentul chimic și soluțiile normale" și se adresa elevilor din anul III. De asta data, singurele cunoștințe însu- șite înainte de elevii-maișlri erau c?zle referitoare la legea proporțiilor definite. După ce a verificat aceste cunoștințe, profesorul le-a spus că reducăloare. precum și importanța acestuia pentru exprimarea concen- trațiilor în soluțiile utilizate la ana- liza volumetrica. In cadrul lecției au fost de aseme- nea explicate noțiunile de soluție normală și titru — miiiecluvalent, milivaL Definind substanțele etalon — titrimetrice — substanțe chimice stabile și foarte pure, profesorul a Insistat asupra faptului că, spre deo- sebire de trecut, cînd țara noastră era nevoita să importe aproape toate aceste substanțe, astăzi ele sînt produse de industria noastră chimică în cantități care nc permit și exportul lor.'* „Este necesară o precizare — in- terveni unul dintre profesorii pre- zență, care știa și el cum s-a desfă- șurat lecția profesorului Albu despre echivalentul chimic și soluțiile nor, male. O caracteristica a acestei lec- ții — a subliniat el — consta în fap- tul că predarea noțiunilor nu este urmată imediat de aplicații practice; Aplicațiile se efectuează de abia la studiul determinărilor cantilativ-vo-. lumetrice (acidimetrie, alcalimetrie, manganomelrie și iodometrie). De aceea, colegul nostru a acordat o atenție deosebită fixării cunoștințe- lor, în așa fel îneît acestea să poată fi valorificate practic mai tîrziu îa cele mai bune condiții. însușirea fie- cărei noi noțiuni a fost verificată chiar în cursul expunerii lecției, iar fixarea tuturor noțiunilor s-a făcut cu ajutorul unui interesant tablou sinoptic, în care erau stabilite ordinea noțhinilor și legăturile între ele. O a doua fixare a cunoștințelor a avut loc prin cîteva exerciții aplicative rezolvate de elevi în clasă, după care, în încheiere, profesorul a dat două probleme de rezolvat pentru lecția următoare.'* „Cu aceeași grijă cu care își pre- de acid sulfuric din orașul nostru. Lecția avea ca obiectiv determinarea bioxidului de sulf în gazele sulfu- roase. Din vreme profesorul a luat legătura cu șeful secției respective din uzină pentru ca acesta să desemneze unul din labor^nții de tură care să ia parte ca auxiliar la aplicațiile prac- tice. De asemenea, el a reamintit în prealabil elevilor metodele de lucru și normele de tehnica securității și protecția muncii de care trebuiau să țină seama în tot timpul lucrări- lor. Acest scurt instructaj a consli' tuit singura parte expozitivă a lec- ției. Celelalte intervenții ale profeso- rului au apărut drept concluzii logice ale lucrurilor practice. Lucrările au pornit de la recoltarea probelor gaze, cu care ocazie profesorul verificat și cunoștințele elevilor de a cu găteșle lecțiile teoretice — își expunerea directorul adjunct preocupă tovarășul Albu și de ucenicilor reluă — se orga- privire lo luarea probelor de gaze* In laboratorul uzinei, profesorul, se- condat de laborant, a titrat întîi ia proba luată de el excesul de iod cu tiosulfat în prezența amidonului; Elevii au repetat aceleași operații la probele recoltate de ei. în cadrul discuției finale, după efectuarea tuturor experiențelor, pro- fesorul a arătat că, pe lîngă această metodă de determinare a bioxidului de sulf, astăzi se folosesc tot mai mult în acest scop aparatele aulo- mate și a exemplificat concret nun dul de funcționare a unui asemenea aparat, instalat de curînd la Uzina de acid sulfuric din Tîrnăveni. V am dat doar cîteva exemple privind felul cum își diferențiază lecțiile unul dintre profesorii școlii noastre, ținînd seama de specificul cunoștințelor și deprinderilor pe care le predă. în acest fel el deter- mină o participare activă a tuturor elevilor la lecții, le dezvoltă gîndirea creatoare și îi ajuta să privească pro- cesele de producție nu numai cu ochii unor execut anți specializați, ci cu ochii unor viitori conducători de sector care știu să interpreteze rezul- tatele probelor și sa le folosească la îmbunătățirea procesului tehnologic |i a producției". Aceste concluzii ale directorului adjunct al grupului școlar au fost aprobate do toți participantii la dis- cuție. AL C. ■ INIȚIATIVA COLECTIVULUI ȘCOLII PROFESIONALE PENTRU INDUSTRIA LEMNULUI DIN PIATRA NEAMȚ ■ ÎNTRECEREA IN PRODUCȚIE INTRE BRIGĂZILE DE UCENICI DE LA FABRICA „SCINTEIA’ ■ 4000 METRI CUBI DE CHERESTEA PRODUȘI INTR-UN TRIMESTRU. Nu de mult redacția noastră a primit o scrisoare din partea unui corespondent de la Școala profesională de prelucrare a lemnului din Piatra Neamț. Scrisoarea relata că. Ia cererea conducerii și a comitetului U.T.M. al școlii, direcția fabricii „Scînteta“ din Piatra Neamț a luat hotărîrea de a organiza la hala de gatere un schimb format numai din ucenici. Știrea a apărut în paginile gazetei. Inițiativa ni s a părut deosebit de interesantă, cu atît mai mult cu cît presupunea o foarte bună pregătiră q ucenicilor. Intr-adevăr, pentru a organiza într-o sec- ție un schimb format numai din ucenici este necesar ca acesta să fie capabil să realizeze în întregime planul de producție, ca fiecare din tinerii care alcătu- iesc schimbul să cunoască temeinic utilajul din fabrică și funcționarea lui, să stăpînească cele mai înaintate metode de prelucrare, să cunoască în întregime și să aplice cu strictețe regulile de securitate a muncii. Am vrut să știm cum a reușit colectivul Școlii profesionale de prelucrare a lemnului din Piatra Neamț să realizeze condițiile pentru înfăptuirea inițiativei sale, ținînd seama mai ales de faptul realizează în această școală mint. că pregătirea ucenicilor se doar în doi ani de învățăm BRIGĂZILE UCENICILOR ÎNDEPLINESC PLANUL Tn hala gaterelor de la fabrica „Scînteia* a început o nouă zi de lucru. Tn primul schimb lucrează brigăzile ucenicilor. Intrînd în hală, maistrul Constantin Gazacu își «aruncă privirea asupna mașinilor și cercetează cu ochi priceput! munoa fiecărui ucenic în parte. Aplecați în fața mașinilor. manevrîndu-le cu iscu- sință, ucenicii privesc atenți ta butucii oare, în dinții fierăstraielor, se transformă în cîteva secunde în bu- căți uniforme de cherestea. Rumegușul țîș urma să desfă- ^U\4i. Am asistat legată de tema din grupa d" cunoștințele J ^4 la lecțiile în practica un plan de la general •u întrebarea vențiile lui au fost de așa natură, îneît au permis elevilor înșiși să-și dea singuri seama de erorile pe care le fac și să le corecteze. Aplicația practică a luat sfîrșit cu o discuție critică asupra felului cum s-au desfășurat experiențele și asu- pra buletinelor de analiză completate dc fiecare grupă. în încheierea lec- ției profesorul a subliniat impor- tanța practică n cunoștințelor desnre separarea calionilor din grupa nrătînd că în patria noastră, dispune de bogate y variate ba, care zăcă- minte de argint, plumb și mercur, recunoașterea nrector matale prin reacțiile de iden’ih are și separarea trerupt de sub circular și cade apoi lîngă mașini. Pe lîngă fiecare ucenic-mașinist, «Iți doi-trei ucenici prind cu iuțeală plăcile de cherestea și le așează simetria una peste alta. Stivele cresc văzînd cu ochii. Maistrul Cazacu prinde sfi zîmbească : ..muncesc bine băieții". Trece printre rînduri, apoi intră în birou. Zărește pe masă o foaie de hîrtie. E situația întrecerii între cele două brigăzi ele ucenicilor. lăsată aici de către pontator. O citește „Utemiștii Mihai Luca și loian Hangaru dm brigada 1-a au realizat o depășire în medie cu 2%... Ion Panțîru, Alexandru Strîmbu și loan Șoimaru din brigada a H-a — depășire medie de 4%. Ambele brigăzi au îndeplinit în întregime planul de producție*. O INSTRUIRE SISTEMATICA Tov. Vasile Calistru, directorul Școlii profesionale de prelucrare a lemnului din Piatra Neamț, ne arată că ucenicii anului II (ultimul an de studii) eu ajuns în stadiul de e lucra independent la mașini încă de ta începutul trimestrului I. Aceasta s-a putut realiza tn urma muncii temeinice desfășurate cu ei în trecut. Pre- predare a materialului didactic au asigurat înarmarea ucenicilor cu bogate cunoștințe — începînd cu istoricul industrializării lemnului și sfîrșind cu cele mai înain-t tate metode de debitare a buștenilor și prelucrare a cherestelei. Noțiunile teoretice căpătate de ucenici în primele trei zile ale unei săptămîni au fost aplicate regulat de aceștia, în următoarele zile ale săptămînii, în cadrul instruirii practice în producție. Din trimestrul III al anului I ttcețcii au trecut să lucreze, pe lîngă muncitorii din fabrică, fiind totodată sub directa supra-î veghere a maiștrilor-instructori care le dădeau î^drm mările necesare și îi corectau ori de cîte ori era nevoie. Luna de practică concentrată — practica de vara — 0 prilejuit un examen dificil, așteptat cu emoție atît de profesori cît și de ucenici. Vor reuși ucenicii ca numai după un an de școlarizare să se încadreze în producția generală a fabricii ? Curînd s-a aflat răspunsul : uce- nicii au reușit. Munca entuziastă a cadrelor didactice, colaborarea rodnică dintre conducerea școlii și cea a întreprinderii precum și rolul activ, mobilizator pe care l-a avut tot timpul organizația U.T.M. în antrenarea, în cadml întrecerilor socialiste, a brigăzilor de ucenici și în înființarea unui post utemist de control au consti- tuit factorii de bază pentru asigurarea succesului în acest dificil examen. Organizați în brigăzi utemiste sub conducerea maiștrilor din trecut în perioada practicii de toate fazele de lucru. In timpul practicii de vară conducerea fabricii „Scînteia" producție, ucenicii ou vară prin rotație. în colectivul școlii, ca și șî-au putut da scama că munca desfășurată în primul an de studiî a dat roade, că ucenicii pot lucra Independent la mașini. De aceea, încă de ta începutul acestui an școlar s-a hotă- rît ca un număr de 150 de ucenici din anul II să Iu-? creze independent ta circulare și pendule, iar la secția gatere să *se organizeze on schimb format din ucenici. Schimbul de lucru el ucenicilor a fost alcătuit din două echipe, astfel ce să se asigure continuitatea p^o^ cesuhiî de producție și în același timp să nu se depă- șească orele de practică zilnică fixate pentru ucenici. CE ARATA GRAFICUL De la organizarea schimbului ucenicilor au trecut mai puțin de trei luni. De atunci, liniile roșii de pe graficele celor două brigăzi din secția gatere urcă mereu. In mai puțin de trei luni, schimbul ucenicilor a realizat peste 4000 metri cubi de cherestea, depășind cu 10% planul. Succesul acesta —rod al strădaniei colective a școlii și întreprinderii — dovedește cu prisosință că încadra- rea ucenicilor în procesul general de producție le asi- gură o pregătire temeinică. Inițiativa Școlii profesio- nale de prelucrare a lemnului din Piatra Neamț a făcut totodată să crească încrederea ucenicilor în forțele lor și le-a dat un puternic imbold la învățătură. Această inițiativă merită să fie studiată cu atenție și aplicată de cît mai multe școli profesionale din în- treaga țară. republicane școlare. In sălile de Un nepoftit în munca de educație Sint mai bine de din Capitală primeau doi ani in mod de zile de cind graatu.țele de copii regulat vizita unui persana/ devenit Caracteristică «ortului școlar li este întrecerea *i corolarul ei, dragostea pentru școala pe oare a reprezintă, pentru culorile pe care le apără ti nărui sportiv in Întrecere, pentru patria sa. In des- fășurarea edițiilor trecute ale «amptonatelor școlare s-a creat o tradiție sportivă, s-a făcut tot mai ■tult simțită tendința de a apăra, de a consolida, de a promova o- noarea sportivă a scolii. Intr-ade- văr. școlile se mîndresc astăzi nu numaj cu elevi cu note maxime la toate materiile, ci și cu echi- pele care le reprezintă în diver- sele competiții sportive, cu evo- luția plină de grație a gimnaști- k>r lor. cu rapiditatea alergători- lor lor sau cu detenta săritorilor lor. Aproape că nu există școală în caae să nu fre cite un colț spor- tiv. mărturie a eforturilor de pe stadioane. Cupe, plachete, medalii vorbesc, prin numărul și import tanța lor. despre condițiile asigu- rate practicării diferitelor ramuri de sport în școli. Desigur, trofeele cucerite la campionatele republicane școlare sînt pe primul plan. „Mica olim- piadă școlară", cum este denumi- tă pe drept cuvînt polisportiva în- trecere a elevilor și elevelor din țara noastră, a scos la iveală, an de an, zeci și zeci de talente- Dar nu în detrimentul învățăturii. Au- rel Stamatescu, revelat anul aces- ta drept cea mai autentică speran- ță a sprintului, este și un elev fruntaș care îmbină armonios pre- gătirea intelectuală cu cea fizică. Exemple ar putea fi date, aci, în continuare, nenumărate. De curînd s-a dat startul în cea de a Xl-a ediție a campionatelor Preocupări multilaterale Discutam mart deunăzi cu un pro- fesor pensionar. Pe vremuri ținuse unele conferințe în orașe mai mici, dar avusese întotdeauna foarte pu- țini auditori. Se mira de afluxul de astăzi al oamenilor muncii la con- ferințele organizate de S.R.S.C. și de prezența la aceste conferințe a unui mare Hww-ar de cadre didac- tce. Pe vremt- sa intilnea prin cr* ielele de pruncie foști colegi de școală, mai singurii care ve- neau la conferințele lui — și a- ceștia doar spre a-1 revedea și a-I invita apoi la un joc de cărți înca- drat de glume ieftine. Cu acest pri- lej a cunoscut viața seacă și stu- pidă a multor intelectuali din acea vreme. A văzut că unii n-aveau în casa lor nicf o carte, iar alții, deși odinioară eminenți la învă- țătură, nu mai cumpăraseră vreun volum din momentul absolvirii șco- lii. Nu mai citeau nici măcar zia- rele. O inerție totală se întinsese, ca pecinginea, peste existența lor. Cu gindu! la acest fenomen din apusele, dar nu prea îndepărtatele vremuri, m-am Întors spre realită- țile noastre de azi. Am simțit cu mindrie energia clocotitoare care a scuturat inerția ignoranței din cu- getele a sute și mii de oameni . S-au schimbat prea multe spre > le putea cuprinde intr-un articol pe toate. Voi arăta doar ce preo- cupări largi, bogate au educatoa- rele. învățătorii și profesorii noștri de astăzi. In cele mai izolate sate de mun- te ale regiunii am găsit biblioteci frt oase Ia învățători și profesori, tineri. Nu există cenaclu IHerar îl vreo «Kilitale Ia care să nu par' v ?e și pedagogii. La Mediaș — Horta Lupe La S:M — Maria Boca. in Sighișoara — Tuliu Ra- cotă. în Orașul Stalin — Harieta Cocea ; iată numai cîțiva iubitori sau creatori de poez'e din rindurile cadrelor didactice. In lecțiile lor le transmit elevilor dragostea de fru- mos și aiintul ideilor mărețe ale creați'or literare. Mulți pedagogi sint cuprinși în șecbie populare de artă, cultivând muzica, pictura, arta dramatică. Aceste preocupări le oferă o satis- ber. Iar tinăra și talentata învăță- toare E. Voinescu din Crăiești. ra- ionul Tirnăveni, poate să deschidă o expoziție proprie cu copiile ei în ulei realizate după marii maeștri. Multe cadre didactice din Sibiu, Orașul Stalin și alte localități par- ticipă activ !a munca societăților științifice de filologie, istorie, știin- țe naturale etc. Învățătorul sibian Ion Aldescu se ocupă, spre exem- plu, cu valorificarea folclorului. Profesorul de naturale Ion Crîsnic cin orașul Victoria a organizat, împreună cu elevii lui, un muzeu sport (deocamdată) și pe stadioa- ne (cînd timpul va permite), vor avea din nou loc întreceri pline de însuflețire. Datoria profesori- lor-antrenori este de a-și pune la contribuție întreaga lor capacita- te. de a se strădui în mod deo- sebit pentru pregătirea sportivi- lor de care răspund și pentru e- ducarea lor în spiritul sportivită- ții- Victoriile nu contează în sine. Felul cum sînt repurtate, discipli- na de pe teren, coeziunea dintre echipieri — iată tot atîtea pro- bleme care trebuie să-i preocupe pe profesori. Un vechi dicton sportiv afirmă : „,Mai bine un învins glorios, decît un învingă- tor fără strălucire'. Trebuie să fie o mîndrie pentru un profesor de educație fizică dacă se spune : — Joacă cei de la școala X 1 Meciul ăsta nu trebuie scăpat I Onoarea sportivă a școlii este mai mult decît o simplă formulă. Este mărturia priceperii profeso- rului,. a calității elevilor, dar mai presus de toate o dovadă a jus- tei înțelegeri a rostului activită- ții sportive în viața școlii. MARIN ZORESCU lactie deplină. îmbogățesc ș? Ie nuanțează personalitatea. Cui vrea să vadă Hidrocentrala Sadu 5. îi recomandăm să se o- prească și la școala din comuna Fundul Riutui, unde va întîlni pe modesta învățătoare Silvia Tîrno- veanu. Soțul său conduce uzina e- lectrică, iar din sa școala din saL Școala și uzina sînt proiectate pe neasemuit de frumosul peisaj al Văii Sadului. Pe amîndouă învăță- toarea le-a pictat in timpul său li- școlar care cuprinde peste 80 piese paiațe. păsărî și animale Amatorii de filatelie au putut de îm- ve- dea, cu ocazia centenarului timbru- lui rominesc, două minunate expo- ziții filatelice școlare, una la Școala medie nr. 4 din Orașul Sta- Jin, organizată de profesorul Richard Boer, și alta la Școala me- die nr. 4 din Sibiu, organizată de profesorul Roit Weihrauh. Pro- fesorul Weihrauh este în plus și entomolog, l-am admirat colec- țiile de insecte clasate științific în nenumărate sertărașe suprapuse. Un alt sibian, profesorul Klemm Wener, își petrece vacanțele în Delta Dunării și studiază fauna re- giunii respective, făcînd comunicări în reviste și corespondînd cu oa- meni de știință de peste hotare în problema zonelor de emigrare a di- feritelor păsări din Deltă. învățătoarea Eroida Moise din satul Hamba, raionul Sibiu, execută fotografii artistice și le mărește pe cele mat reușite. Mulți pedagogi au creat labora- toare școlare și le îmbogățesc me- reu, petreeîndu-și timpul liber prin- tre eprubete și tratate științifice. Alții, ca tov. Pavel Feher din Ora- șul Stalin, conduc cercuri de elevi cu faimă în toată țara cum este cercul tinerilor radio-amatori de la Școala medie nr. 4. Mii și mii de cadre didactice lucrează la biblio- tecile sătești sau la cele volante, la stațiile de radioficare, în cămi- nele culturale unde conduc coruri, regizează piese de teatru sau or- ganizează alte activități care vă- desc avîntul cultural al maselor. In atenția învățătorilor, profesorilor și educatoarelor La 1 noiembrie a.c., a în- ceput in întreaga țară ac- țiunea de primire a abona- mentelor la „G/.ZETA IN- VATAMINTULUI" pe anul 1960. Abonamentele se primesc de către difuzocii voluntari din unitățile școlare, facto- rii poștali și oficiile P.T.T.R. Costul unui abonament este de 3,25 lei pe 3 luni 6,50 lei pe 6 luni și 12,50 lei pe 12 luni. arhicunoscut. Cine era acest personal, cum s-a născut murele lui interes pentru grădinițele de copti șt pentru activitatea „instructiv educativă" nu putea să spună insă nimerii. Era cunoscut sub nu- mele de „Scamatorul". In realitate, nu este vorba de vreun persana/ legendar, a de un individ pe nume Valerian Duhovnicu, rămășiță a vremurilor cind trindăvia, necinstea, șarlatan:a erau ridicate la rangul ae „virtute". Om fără o anume ocupație, care a încercai de toate, fără a se lega de ceva, care a fost cind student sau funcționar, cind antrenor de fotbal sau artist de circ, dar căruia orice muncă i se părea prea grea pentru a-și ciștiga in mod cinstit existența, Va- lerian Duhovnicu și-a descopnt. după matură chibzuință, nebănuite calități de „pedagog". tmprumuiind citeva expresii din litnba/ul educatoarelor și Po- sedind oarecare abilități de prestidigitator, Valerian Duhovnicu și-a încropii la iuțeală un așa-zts „program distractiv" lipsit de orice valoare educativă, alegindu-și drept cimp de activitate grădi- nițele de copii. Recomandindu-se ca venind dm partea ministerului sau a sec- ției de învățămînt. fără a poseda vreo autorizație in acest sens, dar posedind in schimb mult tupeu și îndrăzneală, insistind și intimidind. acest „mare artist și pedagog" reușea să-și ofere sau mat bine zis să-și impună serviciile, pentru a „distra" și „educa" totodată pe cei mici cu a/utorul faimoaselor sale ..numere de atracție". Așa se face că Valerian Duhovnicu apărea pe rind in aproape toate grădinițele de copii prezentlndu-și programul său „distractiv-educativ". Cît de „valoroase" sint numerele acestui program se poate de- duce din cele ce urmează . — Copii, li se adresa „scamatorul", voi aveți nevoie de bani ? — Da, da, răspundeau copiii. — Dar ce faceți cu ei ? — Ve cumpărăm bomboane, jucării etc. etc. — Ei, vreți voi să vă invăț cum se pot ciștiga bani fără să munciți ? (Așa cum ii ciștiga și el). Sigur că micuții nu vedeau in aceasta decît mijlocul de a-și satisface imediat o dorință și că se arătau foarte bucuroși- In timp ce copiii se prefăceau că aruncă bani în găletușa din mina „scamatorului", printr-un truc ieftin acesta făcea să cadă cu adevărat o monedă după alta. Este clar că oricum ar fi încercat pe urmă „ilustrul pedagog" să întoarcă lucrurile, impresia copiilor că există și metode de a ciștiga bani fără muncă nu mai putea fi ștearsă cu ușurință. Iată dar cit de dăunător era efectul „educativ" al scamatoriilor lui. Și mai poate fi vreo îndoială asupra valorii educative a numărului In care „scamatorul", prefăcindu-se că încearcă să facă să dispară o monedă din palma cuiva, face să-i dispară ceasul de la mină ? Comentariile sini de prisos. Firește că Valerian Duhovnicu nu-și punea in valoare talentele pe gratis, numai de dragul „educării" copiilor. Nu pretindea insă decît „modesta" sumă de un leu de la fiecare copil. O nimica toată, in medie cite 50—60 de lei din fiecare grădiniță pentru o jumătate de ceas. Bineînțeles că asta se întîmpla la cite 2—3 grădinițe pe zi. Iată, deci, ce sursă bogată și sigură de venituri. Dar după cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, găsin- du-se și oameni mai puțin naivi și gură-cască, într-o bună zi a fost demascată întreaga șarlatanie a lui Valerian Duhovnicu. bu- nindu-se capăt activității sale „distractiv-educative". Pe bună dreptate se pune insă întrebarea. cum a fost posibil ca acest fals pedagog și artist să practice nestinjenit, atita timp, dăunătoarele-i metode „educative" și să-și asigure un asemenea mijloc necinstit de venituri ? Răspunsul nu e greu de găsit. Profitînd de lipsa de vigilență a mspectoarei pentru invățămintul preșcolar de la secția de invă- tămînt a Capitalei, care în urmă cu doi ani i-a dat încuviințarea verbală (I?) să-și prezinte programul în grădinițele de copii, fără să controleze in ce constă acest program, precum și de naivitatea și atitudinea de gură cască a unor directoare și educatoare din învățămîntul preșcolar, care s-au lăsat furate de aspectul distractiv al programului fără să analizeze cit de cît valoarea sa educativă și fără să-i ceară celui in cauză autorizația necesară, Valerian Duhovnicu și-a putut desfășura atita timp activitatea sa dăunătoare educației copiilor. Vigilența în materie de educație este o cerință esențială pentru fiecare pedagog. De aceea nu pot fi admise nici un lei de concesii față de influențele străine educației comuniste. In școlile și instituțiile noastre de educație nu poate și nu tre- buie să fie loc pentru impostori și șarlatani, pentru metodele pseti- do-educative împrumutate din arsenalul educației burgheze. M. COSTIN mai fie demonstrată. Întreprinderea cinematografică a orașului Bucu- rești a promis ce mai multe ori că va transforma tineretului- într-un care să-și merite Cred că ar fi nizeze pe plan alte manifestări noscute roadele de bogate și de bine să se orga- local expoziții și care să facă cu- preocupărilor atît variate ale dască- Iilor. Aceasta, pe lîngă că i-ar sti- mula pe creatori, ar generaliza ex- periența lor și ar face-o să rodeas- că și la alții. Prof. SILVESTRU PAT1ȚA Orașul Stalin Pentru sprijinirea acțiunii de culturalizare a tineretului prin film întreprinderea cinematografică a orașului București a organizat în- cepînd din luna noiembrie matinee speciale pentru copii și tineret. Faptul că le cele 10 cinematogra- fe unde în fiecare duminică dimi- neață au Ioc matineele pentru șco- lari s-au înregistrat în prima zi 2868 de spectatori, apoi progresiv 3800, 4105 și așa mai departe, do- vedește interesul manifestat de elevi, de cadrele didactice și de părinți față de acest mijloc impor- tant de educare. In orele educative, în adunările tematice, se discută pe marginea filmelor care contribuie Ia educa- rea patriotică și internalionalista a elevilor. Vizionarea în comun a filmelor ajută la închegarea co- lectivelor de elevi și permite orga- nizarea interesantă și utilă a tim- pului liber de duminică dimineața. Succesul obținut de spectacolele destinate elevilor readuce în actua- litate un vechi deziderat: crearea unui cinematograf pentru tineretul școlar. Utilitatea Iu) n-are de ce să numele. Promisiunea să devină realitate. .Cinematograful i cî-nematograf cu adevărat întîrzie insă Ar fi bine venită extinderea mati- neelor în întreaga țară. Nu ar fi rău dacă secțiile de învățămînt și cultură ar lua legătura cu între- prinderile cinematografice regiona- le în vederea programării unor astfel de matinee și a permanen- tizării lor acolo unde condițiile permit Sîntem siguri că pedagogii ar tă sprijini cu toată căldura aceas- acțiune. ALECU GH. CROITORII Expoziție Io club De ta 29 noiembrie piuă la 20 de- cembrie, sala Clubului Sindicatului Muncitorilor din învățămînt găz- duiește expozijia de pictură a pro- fesoarei Jenița Bulbuc D. Ghiga, membră a cercului de artă plastică „Ion Andreescu’. Cele aproape 50 de exponate prezintă, in marea lor majoritate, peisaje din cartierele mărginașe ale orașelor, domeniu spre care pictorița are o vădită tn- clinafie și in care a realizat citeva lucrări izbutite: „Moara veche Mangalia", „Piața Militari" și acuarela „Vedere din Sibiu". Expo- ziția mai cuprinde portrete și vase cu flori. Mai slab reprezentat este insă noul, realitatea zilelor noastre. Din peisajul urban și industrial al ora- șelor București. Bîrlad, Petrila, Mangalia etc.. din care ne așteptam să aleagă ceea ce este mai semnifi- cativ, profesoara Ghiga a prezentat colțuri arhaice, mahalale, mănăs- tiri etc. Tablourile care înfățișează aspecte din viața de astăzi sint pu- ține, palide și neconcludente. Sub- liniem aceasta cu atît mai mult cu cit în general acest lucru a fost re- marcat și cu pn'.e ul unor expoziții personale ale membrilor cercului. De asemenea, este prezentată palid actualitatea din imediata apropiere a profesoarei: v ata școlii. Singu- rul tablou care -oițe fi remarcat, „Practica in p- uct:e“, este mai puțin realizat d > nunct de vedere artistic. AL. I. V, Să-i învățăm pe elevi să muncească independent Viața, munca desfășurată zi cu zi în școa- lă pun mari cerințe în fața profesorului. A- cestuia I se cere să-și desăvîrșească necontenit metodele de instruire și edu- *are Realitatea a confirmat încă o dată justețea afirmațiilor Nataliei Konstantinovna Krupskaia despre faptul că aceste metode trebuie să decurgă întotdeauna în mod orga- nic din scopurile care stau în fața școlii. A- cum tuturor le este clar faptul că nu se pot pregăti constructori activi ai comunismului printr-o asemenea predare în urma căreia e- levul, după cum spunea Krupskaia, se trans- formă într-o „placă de gramofon". Chemarea Nataliei Konstantiinovna Krupskaia de a dezvolta cît mai mult spiritul de inițiativă al elevilor, gîndirea lor independentă și pri- ceperea lor de' a aplica cunoștințele în viață găsește astăzi în rîndurile pedagogilor cel mai larg ecou. Tratînd în mod creator fiecare lecție, mulți dintre ei au și găsit drumul ade- vărat către atingerea acestui scop- Principiul conducător al didacticii — scria întemeietorul acestei științe, lan Amos Komenski — va fi găsirea metodei datorită căreia profesorii să-i învețe mai puțin pe elevi, iar elevii să învețe ei înșiși mai mult. Dar aceasta nu trebuie să însemne a lăsa toată greutatea învățăturii pe umerii elevi- lor. O astfel de înțelegere a sarcinii de a-i înarma pc elevi cu priceperea de a munci independent ar duce la cele mai rele rezul- tate. Pentru a-i Învăța pe elevi sâ lucreze in- dependent este necesară o muncă creatoare intensă și continuă a profesorului, pentru care nu se pot da lămuriri în nici un fel de metodici sau instrucțiuni. Pedagogul tre- buie să chibzuiâscă el însuși amănunțit a- supra mijloacelor cu ajutorul cărora poate nu numai să trezească spiritul de cercetare al elevilor, dar și să facă să bată mai re- pede inimile lor, umplindu-le de bucuria cu- noașterii și a descoperirii. Acesta nu este un lucru ușor. El presupune luarea în conside- rare a tuturor condițiilor : nivelul diferit al capacității elevilor, bagajul lor de repre- rul știe să-i înarmeze pe elevi cu deprinderi de muncă intelectuală independentă- Rolul acestei munci crește acum neconte- nit. Fiecare tînăr care termină școala trebuie să știe să învețe de sine stătător, să-și îm- bogățească neobosit cunoștințele. Și aceasta este important nu numai pentru absolvenții care intră în învățămîntul superior, dar și pentru cei care se îndreaptă spre producție. Aceasta este o lege nestrămutată a realității sovietice, cu furtunosul ei progres în dome- niul științei și tehnicii. Ințelegînd aceasta, colectivul pedagogic al școlii din Pavlîș, regiunea Kirovograd, îi înarmează în mod sistematic pe elevi cu de- prinderi de muncă independentă. Elevii din clasa a X-a ai profesorului A. A. Filippov, de exemplu, au studiat singuri capitolul din fizică despre dinam și despre motorul elec- tric cu curent continuu. Ei au citit întîi textul din carte, au studiat unele modele și planșe. Cei mai buni dintre ei au stabilit și ce cunoștințe studiate in- terior trebuie să repete pentru a-și clarifica cunoștințele noi. Ceilalți au reușit să învețe numai după o muncă îndelungată, intensă. Dar succesele i-au bucurat pe toți — și e greu de apus pe care mai mult, A-i învăța pe elevi 6ă-și însușească inde- pendent cunoștințele este numai o latură a sarcinii de a-i înarma cu deprinderi de muncă independentă. Ea nu este suficientă pentru pregătirea unor transformatori activi ai vieții. Este necesar, pe lingă aceasta, să-i învățăm pe elevi și să aplice în mod inde- pendent cunoștințele în viață. Din păcate, nu toți pedagogii înțeleg clar esența acestei sar- cini. Uneori auzi pe cîte un profesor care cere elevilor să repete o experiență demon- strată sau să găsească exemple pentru a ilustra o lege studiată afirmînd că elevii lui lucrează în mod independent. Dar ase- menea exerciții de antrenament, menite să a- dîncească studiul său să întărească deprin- derile, nu dezvoltă priceperea de a munci independent în adevăratul înțeles al acestui cuvînt. Adevărata pricepere de a munci in- dependent se dobîndește numai atunci cînd elevul este in stare să aplice cunoștințele teoretice în practică. Tocmai cu o asemenea pricepere îi înar- mează pe elevii lor profesorii fruntași din școlile regiunii Riazan. De exemplu, tov. S. M. Kostroia, profesor de fizică la școala din Pehlețk, raionul Korablinsk, a dat ele- Dezvoltarea învățămîntului în R. P. Ungară zentări care lată cu'ii ^e pregătește 111 acest scop pro- fesoara A Bîstrova, care predă geografia la Școala nr- 4 dm Blagoveșcensk. înainte de studierea unei teme noi de geografie eco- nomică în clasa a IX-a, de exemplu, tov. Bîsirova stabilește cc bagaj de cunoștințe din viață le este necesar elevilor pentru a-și însuși tema respectivă. Pentru a ști cum să îmbogățească acest bagaj, profesoara caută să cunoască ea însăși, înainte, între- prinderile industriale în care lucrează elevii ei. Apoi, după planul indicat de prot -oară, v'ev, își sistematizeaz ob • •.' care le-au făcut zi cu zi. Și iaiă-i la nualu! deasupra căruia stau sțl nu ie m.» vorbește înlr-o limbă abstractă, de-nre noțiuni străine. Din analiza exemplelor din viață, din practică, — de la ceea ce este a- propiat și concret, de la înseși izvoarele na- țiunilor de geografie economică — elevii merg ei înșiși, in mod independent, către concluziile și generalizările date în manual. După astfel de lecții elevii au ce să adauge la textul studiat. Știința este astfel pentru ei un mijloc real de cunoaștere a realității, iar nu o îngrămădire de dogme moarte. Formele însușirii independente de către elevi a cunoștințelor sînt foarte variate. Și din observare, și din experiențele de labo- rator, și din munca lor de zi cu zi în indus- trie, în agricultură, elevii pot scoate nume- roase concluzii. Dar succesul în această pri- vință noate fi dobîndit numai dacă profeso- vilor temei și a ogor, ționat săi din clasa a Vl-a, după studierea „Măsurarea lungimilor, a suprafețelor volumelor", sarcina de a măsura pe cu ajutorul unui instrument confec- de ei înșiși, adîncimea arăturii. Studierea bazelor științei trebuie organiza- tă astfel îneît elevii să studieze munca ome- nească în toate laturile ei ca o muncă rațio- nală și creatoare, care cere multe eforturi ale inteligenței și voinței. Atunci elevii vor simți dorința de a participa ei înșiși la această muncă șj își vor însuși în mod con- știent cunoștințele necesare pentru aceasta. Pedagogul nu va putea să-i înarmeze pe elevi cu priceperea de a lucra independent, de a-și aplica cunoștințele în viață, dacă el însuși nu va pătrunde în m>ezul vieții, dacă va rămîne prizonierul manualelor și al lu- crărilor metodice- In zilele pe care le stră- bate astăzi școala sovietică profesorul va fi în stare să pregătească oameni capabili de o muncă creatoare, independentă, numai dacă el însuși va deveni tin înnoitor al metodelor și formelor activității sale. Din „Ucitefakaia gazeta** u. 139 (4575) (articol prescurtat). Grija Partidului Muncitoresc Socia- list Ungar pentru tlnăra generație de constructori ai socialismului se vădește și in dezvoltarea impetuoasă a învăță- mîntului. Ultimul număr al „Revistei ungare" citează numeroase date sta- tistice care dovedesc dezvoltarea școlii in anii regimului democrai-popular. Astfel, dacă in anul școlar 1937—38 numai 78,8% din numărul total al co- piilor de vîrstă școlară erau cuprinși în școlile elementare, în anul școlar 1959—60 procentul cuprinderii copiilor în școlile elementare este de 99%. Nu- mărul învățătorilor și profesorilor care predau în aceste școli a crescut cu mai mult de 100%, ajungînd de la 26.000 în 1937—38, la 54.000 în 1959—60. O dezvoltare impresionantă a înre- gistrat și învățămîniul mediu de cul- tură generală. Dacă în anul școlar 1937—38 numărul elevilor din școlile medii ajungea abia la 52.000, în acest an școlar cursurile sînt urmate de mai mult de 137.000 de elevi. Porțile școli- lor medii s-au deschis larg pentru fiii oamenilor muncii. Numărul școlilor medii a crescut în acest an de ta 285, cit erau în 1937—38. la 435. Colaborarea dirigintelui cu organizația de tineret Legea „Cu privire la legarea tot mai strinsă a școlii de viață, la dezvoltarea continua a invățămintului public in R. P. Bulgaria" cere nu numai mobilizarea cadrelor didactice pentru îndeplinirea sar- citiilor instruirii și educării tineretului. și antrenarea mai largă a organizației de tineret în realizarea acestor sarcini. In prezent în școlile din R. P. Bulgaria se acordă o mare atenție bunei organizări a colaborării dintre diriginte și organizația de tineret Dirigintele, bine pregătit din punct de vedere pedagogic și avînd o experiența bogată, poate să acorde un mare ajutor organizațiilor de tineret in vederea stimulării elevilor de a aprofunda cunoștințele predate, de a participa mai activ la munca productivă. Cadrele didac- ti - au datoria de a îndruma organizația de tineret să se ocupe înde. aproape de problema legăturii dintre școală și viață, de participarea activă a elevilor la procesul de producție în uzine și pe ogoare, la acțiunile pentru ameliorări de terenuri și împăduriri, de activitatea cercurilor tehnice etc. Trebuie să recomandăm birourilor pe clase ale organizației de tineret să analizeze în cadrul ședințelor cum participă fiecare membru ai organizației la diferitele acțiuni organizate de școală. Aceasta va contribui la întărirea educației prin muncă a ele- vilor. va face sa crească simțul lor de răspundere. Ajutorul acordat de diriginte în aceste probleme organizației de iair acestea sînt sarcini noi, in reatizarea cărora tnerii au nevoie de mai multa îndrumare, de lamu. riri mai amănunțite. Cu ajutorul diriginților organizația de tineret se va orienta mai just și va putea să realizeze cu succes noile sarcini care-i stau în față. Dirigintele trebuie, de asemenea, să-i sfătuiască pe elevi să orga- nizeze acțiuni culturale împreună cu tinerii din întreprinderea sau gospodăria agricolă în care fac practică. In acest fel elevii se vor apropia de tinerii muncitori, se vor împrieteni cu ei. Aceasta va con- tribui la o mai bună însușire de către elevi a procedeelor de muncă în producție, a profesiunii, va avea o puternică înriurire asupra educării lor in spiritul dragostei față de muncă. Pentru a întări rolul organizației de tineret din școală, pentru a o transforma într o orga- nizație capabilă de acțiuni importante care să se bucure de o mare autoritate, sâ exercite o puternică influență morală, politică și orga- n-zatorică în rindul elevilor trebuie să dăm multă atenție sprijinirii acțiunilor organizate de elevi. Dirigintele trebuie să se gîndească zilnic ce noi inițiative să sugereze organizației de tineret din clasa sa. Se înțelege că nu-i vom ajuta cu nimic pe tineri dacă vom sta mereu pe capul lor, dacă-i vom „dădăci" la fiecare pas. Această .metoda1* de muncă este dăunătoare, nu le formează elevilor cali- tățile unui om cu inițiativă bogată ci-i face temători, nehotăriți. Colaborarea dintre diriginte și organizația de tineret trebuie organizată în așa fel îneît în nici un caz să nu împiedice inițiativa și activitatea proprie a elevilor. Ori ce acțiune a organizației trebuie simțită do către elevi ca fiind o acțiune a lor proprie. De aceea nu este bine ca profesorul diriginte să se suprapună activiștilor sau conducătorilor organizațiilor de tineret din școală. Chiar și în dis- cuții trebuie să subliniem că tinerii sînt stăpîni în organizația lor, că ei trebuie să se descurce singuri. Pentru buna organizare a colaborării dirigintelui cu organizația de tineret este necesar ca dirigintele să cunoască bine calitățile ele-: vilor din clasa lui. In acest fel el va putea și să recomande pentru a fi aleși în organele de conducere ale organizației din școală pc cei mai buni tineri. In aceste cazuri dirigintele trebuie să-și îndrepte privirile spre elevii care se bucură de autoritatea necesară, care au inițiativă și au măcar în germene aptitudini organizatorice. Pentru ca dirigintele să poată ajuta cît mai bine organizația de tineret el trebuie să cunoască toate documentele importante publicate de C.C. al Uniunii Tineretului Comunist Dimitrovist cu privire la, activitatea Uniunii, sarcinile care se pun în fața organizațiilor de tineret, formele și metodele de muncă în organizație. Este folositor ca ta adunările cu caracter profesional și la ședințele deschise de partid cadrele didactice să discute mai des problemele privitoare la colaborarea cu organizația de tineret. Cunoscînd bine esența activității organizației, stilul și metodele ei de lucru, dirigintele va putea cultiva la elevi încrederea că ei pot să rezolve cu succes problemele organizatorice. Tinerii vor înțelege că au în fața lor nu numai un profesor specialist în specialitatea pe care o predă, dar și un profesor-educator, cu o concepție clară despre problemele sociale. Aceasta, desigur, va avea o influență pozi- tivă asupra întregii munci educative. Dirigintele poate să ajute organizația de tineret prin participarea lui activă la adunări și ședințe, prin discuții personale cu secretarul sau cu un membru al biroului organizației. Desigur, pentru ca asemenea discuții să fie rodnice, ele trebuie să fie bine gîndite. Formele și metodele colaborării dirigintelui cu organizația de tineret sînt variate. Pentru a educa tineretul în spirit comunist trebuie să arătăm o deosebită dragoste și grijă pentru profesiunea noastră, să desfășurăm o muncă sistematică. ZAPRIAN ZAPRIANOV profesor la liceul ,.V. Kolarov' din Asenovgrad iotografică au ca temă oglindirea vieții copiilor și tineretului, șind două lumi. Multe din lucrările expuse în ca dru] celui de al Il-lea Salon inlernalionai de artă ...................................................................fală două imagini iafăți- A -ți German ă): Noutăți «a- . - MARGIT GREUSCIIE (R. D. RENATO FRANCESCANI (Brazilia'): Copiii periferiei REDACȚIA șt nn or Sdatett nr. L WCod 17.O. Tipard I; ComNnitol Pofigcafic Casa Scfoteli „I. V. StaHo*. BoeuresH. Pista Sdntell Abonemente ta .GAZETA tNVATKMÎfh s. «9- u toate w.ihe octale o-in ooslali s? Ito •M**©**r*v» V Hfr4!» Ab-natoertte • ! an - Î2W Wf 0 W - 6.29 fcf 3 Ion! w 8.W le!.