eitm oi minisrtmjLut mwimui $i culîuwi $i oi comiTErutui hm al sinuiiLOi mmu om nmmini $i cultom Anul XI Nr. 541 Vineri 27 noiembrie 1959 8 pagini 25 bani „Să ne slâiulm" Mc. ~ > >1 El Berbec de hz Atelierele centrale de reparații auto LS.B. îi învață pe elevii Scolii medii nr.l din Burtoșii cam să Leze carburatorul, compresorul și bobina unui motor de autocamion. Alături de muncitori primul moment am fost oare- cum surprins cind am sosii la I.R.A., adică la întreprinderea de reparații auto din Capitală. Pleca- sem pe urmele elevilor din clasa X-a ^A“ de la Șcc-la medie ,’Zoia Rosmodemianskaia", despre care știam că vin aici să facă practică in producție. Mă așteptam să-i gă- sesc in ateliere, lucrind alături de muncitori. Și cind colo, iată că și aici, ca și la școală, stau inir-o sală, in bănci, luîndu-și notițe după expli- cațiile unui profesor. Surprinderea mea nu a fost insă de lungă durată pentru că in scurt timp elevii s-au ridicai din bănci și au pornit spre halele întreprinderii. Abia atunci am înțeles rostul lecției. înaintea ore- lor de practică, profesorul le explică elatîor in amănunțime problemele asupra cărora urmează să-și concen- treze atenția in timpul cit lucrează in atelier z „Un caz educativ0 în timp ce trec dintr-o secție In alta printre autobuze demontate, prinlre sudori și strungari, profeso- rul-maistru care îndrumă practica în producție a elevilor îmi spune, Incercînd să acopere zgomotul ti- nichigiilor. cîte ceva despre influ- ența pe care o are asupra elevilor munca în uzină. — Gheorghe Tudorache era acum cîțiva ani o problemă pentru școală. Era ceea ce numim „un caz edu- cativ". Note mai slabe ca la el, la nimeni. E un băiat inteligent, dar nu-i plăcea să muncească, și pace. A rămas și repetent Ei bine, băiatul ăsta, de cînd a început să lucreze și în întreprindere, se schimbă ca prin farmec. Muncitorii au obiceiul să-i întrebe pe elevi din cînd în cînd cile ceva L-a întrebat și pe el o dată un sudor ce se petrece în butelia de oxigen tn timpul sudurii. Tudorache s-a uitat ca mița în ca- lendar și s-a înroșit tot. „Păi ce faceți voi la școală dacă nici atî- ta nu știi?" — l-a întrebat sudorul. Tudorache s-a înroșit și mai tare și a tăcut chitic. Dar seara ș-a dus și a pus mîna pe carte. Privindu-i pe muncitori, lucrînd alături de ei, și a dat seama singur ce înseamnă să muncești și să înveți. Și iată că băiatul ăsta este a- cum unul dintre elevii buni. Cît privește munca în întreprindere, e de ajuns numai să spun că vine și lucrează aici și în afara programu- lui sau că a reușit să facă 6 axe de diferențiale în două săptămîni, lucrare pentru care în mod obișnuit se acordă o lună de zile pentru elevi Cum a început prietenia — Pînă în anul acesta, tmj spu- nea un muncitor, noi n-am avut de-a face cu elevi. La început cînd au venit în întreprindere m-am ui- tat la mîinile lor. Mîini cu pielea albă, mîini care, se vedea cît de colo, n-au fost învățate cu munca. Mă gîndeam, să spun drept, că o să ne încurce. Noi avem socotelile noastre. Sarcl'ni de plan, angaia- mente... Dar de I Șeful producției ne spusese că elevii au venit să în- vețe cum se lucrează la noi în în- treprindere. Așa că le-am explicat în doi timpi și trei mișcări ce lucrez ș? mi-am văzut de treabă. Trebuia să dau gata în ziua aceea o cutie de viteze. N-aveam timp de vorbă. Credeam că am scăpat. Dar cîteva eleve cereau de lucru. Ce să fac ? Ia să le pun să spele niște piese — mi-am zis. Le-am pus în brațe cî- teva roți dințate, fără să am prea mari nădejdi. Dar fetele și-au su- mes mînecile, au pregătit baja de benzină și s-au pus pe treabă Și, ca să spun drept, nu lucrau rău. Eu mă uitam la ele tot încruntat, dar îmi venea să rîd. îmi plăcea că sint hotărîte să facă treabă. Uite, așa am început să ne îm- prietenim. Am prins încredere în elevi, am început să le dau lu- crări mai importante. De altfel, ei nu muncesc la întîmplaie. Sînt obișnuiti ca la școală, in fiecare zi o lecție nouă. Acum mi-s tare dragi și ne înțelegem bine. De cînd lucrez cu ei mi am dat seama care este rostul practicii pe care o fac la noi. E bine că elevii, pe lîngă buchea cărții, învață și cum să um- ble cu pila și ciocanul. Dorințe ate elevilor Înainte de a părăsi întreprinde- rea fac cunoștință cu inginerul Con- stantin Moțoc, secretarul organiza- ției P.M.R. din întreprindere, care îmi povestește cîte ceva despre elevi. — Nici noi nu sîntem străini de pedagogie — îmi spune. Educația VICTOR OCTAVIAN (Continuare in pag. 6) i.iiir.BHirrinui inuuiwin Timiiiiiiiuiiiiiiiwiiwiiiiiiuniiiimiiir IN „SĂPTĂMtNA ECONOMIEI" rea impozitelor. De asemenea, datorită dezvoltării și întăririi sectorului socialist al agriculturii, au- crescut și veniturile țăranilor muncitori. Numărul depunătorilor pe librete de economii C.E.C. a ajuns astăzi la peste trei milioane, în timp ce în regi- mul burghezo-moșieresc în anul 1938. de exemplu, erau în întreaga țară doar 321.000 depunători, abia 25.000 din aceștia fiind muncitori și țărani. Paralel cu sporirea numărului depunătorilor a crescut șl volumul economiilor la C.E.C. Astfel, soldul general al depunerilor la C.E.C. calculat pe cap de iocui- de peste II ori mai mare La sfîrșitul toamnei, poporul nostru sărbătorește în fiecare an „Săptămîna economiei" trecînd în revistă succesele dobîndite in păstrarea și fructifi- carea economiilor bănești ale celor ce muncesc. In anii puterii populare, ca rezultat al succese lor obținute în opera de construcție socialistă, a crescut simțitor nivelul de trai al oamenilor muncii. Aceasta a creat condiții favorabile de dezvoltare a acțiunii de economisire a disponibilităților bănești ale populației, de educarea maselor în spiritul gos- podăririi cu grijă a veniturilor proprii. tn prezent acțiunea de economisire C.E.C. cu- noaște un mare avînt îndeosebi ca urmare a Hotă- rîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. care, ținînd seama de dezvoltarea economiei națio- nale, de creșterea productivității muncii și redu- cerea prețului de cost, a stabilit măsuri importante privind sporirea salariilor și a pensiilor și reduce. tor a fost anul acesta decît în anul 1953. Oamenii muncii din economisiți prin C.E.C, sporesc prin dobînzile Colectivul clasei a VlII-a ;,E“ de la Școala medie nr. 17 „Matei Ba- sarab" este un colectiv nou. Cum e și normal, el este format din elevi proveniți de la diferite școli. în fața profesoarei diriginte Maria Ganea, ca de altfel în fața oricărui diri- ginte care lucrează cu clasa a VIII-a s-a ridicat în primul rînd problema bichegării unui colectiv puternic, care să fie capabil să muncească bine, să ridice continuu nivelul la învățătură, să determine în clasă o atitudine disciplinată. In îndeplinirea acestei grele sar- cini tovarășa dirigintă s a sprijinit în primul rînd pe organizația U.T.M. Ulendștii, în marea lor majoritate elevi disciplinați și bine pregătiți, au format nucleu] noului colectiv. Chiar din primele zile de școală diriginta a căutat să le cunoască bine forțele și capacitatea, să-i antreneze în muncă, să le dezvolte spiritul dc ini- țiativă, să le dea chiar sugestii pen- tru buna desfășurare a muncii lor de organizație în vederea îndeplini- rii sarcinii principale — învățătura. Tovarășa dirigintă a devenit astfel un bun și apropiat sfătuitor al utem'șli- lor. Aproape în fiecare zi membrii biroului U.T.M. pe clasă o solicitau: „Tovarășă dirigintă, să ne sfătuim asupra.Formula „să ne sfătuim" a început să fie tot mai des între- buințată în relațiile cu diriginta. Încă de «cînd au apărut în cata- log primele note utemișlii au discu- tat în ședința lor de organizație, la care a participat și tovarășa Ganea, situația la învățătură în clasă și în specia] atitudinea pe care o au ele- vii față de învățătură. Ei au anali- zat cu mult simț de răspundere ma- nifestările de delăsare ale unora din- tre colegii lor- In adunarea a- ceasta toți utemișlii buni la învăță- tură s au angajat să-i ajute în mun- că pe elevii slabi. Și iată că foarte curînd întreaga clasă a început să muncească mai bine. De unul din elevii slabi, repetent în clasa a VIII-a și destul de nedisciplinat, s-a ocu- pat. de exemplu, utemîsta Cornelia Dum'triu. Au fost chiar așezați în aceeași bancă. Exemplul utemistei, faptul că aceasta îl îndemna să ia notițe, să fie atent la lecții, să în- trebe pe profesori atunci cînd nu înțelegea ceva, au făcut ca elevul să și îndrepte situația la învățătură. La majoritatea obiectelor la care avea note proaste a luat în ultimul timp note bune. „De vreo trei săp- tămîni — ne spune diriginta — pro- fesorii nu se mai plîng de el. Nu a devenit un exemplu de disciplină, dar merge pe drumul ccl bun". In munca sa diriginta clasei a VIII-a ,,E“ de la Școala medie nr. 17 „Matei Basarab" a pus un marc accent pc ridicarea prestigiului orga- nizației U. T. M. din clasă. De ri- dicarea nivelului la învățătură, de formarea unui tineret nou, cu înalte calități morale, răspund atît profeso- rii, cît și organizația de tineret, care este chemată să-i educe astfel pe toți elevii incit ei să fie cinstiți, ti muncească conștiincios. Și iată că de curînd un fapt deo- sebit a scos în lumină unitatea cm lectivului și spiritul său de rău pundere. La o lucrare scrisă, în timp ce toată clasa scria, un elev a scoa din bancă manualul. El a fost ob- servat imediat de colegi. Unul din utemiști i-a atras atenția : — Pune cartea la loc în servietă I Prins asupra faptului elevul s-a uitat în jur. Cîțiva colegi îl priveau fix. A citit în ochii lor că fapta sa este urîtă și n-a mai deschis cartea^ încet, a pus-o înapoi. Toți și au continuat lucrul. In pauză, membrii biroului orga- nizației U.T.M. pe clasă au venit la tovarășa Ganea. — Tovarășă dirigintă, vrem să ne sfătuim. Ce avem dc făcut ? Unu! dintre noi a încercat să copieze. A încercat numai1, dar fapta lui este și așa destul de gravă. Ea aruncă a umbră asupra întregului colectivj asupra organizației noastre. In ședința de organizație care a fost convocată imediat a fost discu- tat cazul celui care a încercat să copieze. Au luat cu vini ul membrii biroului, utemișVi, diriginta. Chiar și cei mai buni prieteni ai celui ce încercase să copieze i-au arătat gra- vitatea faptei pe care a săvîrșit-oj Și tot atunoi au fost discutate și alte atitudini ale lui. Seriozitatea cu care i-a fost analizată comportarea și concluziile la care s-a ajuns i au făcut pc mulți să se gîndoască mai adine la propria lor muncă, la ati- tudinea lor față de cei care sufla, și copiază. Semnificativă în această privință a fost poziția pc care a luat-o o eleva bună, Gabrida Marcus. — La extemporalul de limba la- tină am suflat șî cu două cuvinte unei colege. Credeam că nu esto prea grav să șoptești mimai două cuvinte, dar îmi dau seama acum că n-am făcut bine. Vă promit că n-am să mai fac. Diriginta era atentă la tot ceea ce se discuta. O as!fel de ședință „tare" îi atrăgea atenția ei — pedagogului — asupra celor ce realizase pînă a- tunci, precum și asupra celor ce a- vea dc făcut de aici înainte : ce să urmărească în dezvoltarea caracteru- lui fiecăruia, cum să-i ajute pe ele- vii care au nevoie de mai mult sprijin, de mai multă îndrumare. în clasă mai există manifestări de indisciplină, mai sînt încă Jevi cu note proaste. Clasa a VIII-a ,,E“ nu este cea mai bună clasă de la Școala medie nr. 17 „Matei Basarab", dar întregul ei colectiv dorește să fiej Și acest lucru este pozitiv. Fără îndoială că una din cheile succesului pe care vor să-l obțină elevii este strînsă colaborare dintre dirigintă și organizația U.T.M. din clasă. Experiența acumulată pînă a* cum a dovedit-o. AL. I. VLAD1MIR 5 5 țara noastră știu că banii sînt garantați de stat, că și cîștigurile pe care lo (Continuare in pag. 6) VIAȚA SINDICALA IN ȘCOLI ■ cvBlluralâ ce-îe la rezentat Bu* lași. Ic Pip AL Vlahufă mau și se dezvoltă nuu, con- în anul 1893. Cu toate profesor Vlahuță a că- tendințelor scriitori. Criticînd mod cu blindefe, propoziția pe care o cu aceleași cuvinte învățătoarea. o laudă. pentru că învățătorul ■ semnele ce se aș- vită de păr ALEXANDRU B0J1N PRO DIN Riga din litoare. mari și ageră, ceea ce rea . să ea și, blinde. mina ca de nuia Romîma ,,Revis- ,Timpul" pe hîrtie- O ȘU- mătăsos, căzu- nilor mind oadă La institutul de chimie dm a fost realizat un preparat .Epoca", „Lupta , „Naționalul”, Valerica inima, O- ! scăldați căpătat o cultive mici Partidul l-a pretuiască, pre- zero activitatea scriitori Vlahuță a gogice. El 1879 pînă nos- în ase- deschiși tern încet El se aplică prin spoire, for o pojghiță rezistentă o peri- îndelungată de timp. lajonn) Top ]ița, Regiunea Autonoma Maghiară Vlahuță recomandă folosi- școală a limbii poporului, a nuntă zi/ia scrie, sură ființa față de predarea limbii ro în scoală, față de lectura e- școlar Buzău, dintr-o socru- decursul activității sale, a manifestat un interes marii noștri gramaticile e- du-se limbii, rea în limbii De- Tu. In huța sebit mîne Vla- deo- liberă", ,. ta nouă” etc. pînă școală, publicat imediat după a- liberă". Opunîn- de latinizare a pro- ia po- rajează giindu-i moale- nou să JM.S și la Fabrica de zahăr dm Roman. la centru! agricol Trifeșli, li- de MAȘINA PENTRU TURNAT BE- TON UN PREPARAT PENTRU TECȚIA CONSTRUCȚIILOR BETON OLARU ani—Subcetate, sănătoasă secînțelor educații în opera ILIE Școala de 7 fă pe frunte, se mișcă și ea o dată cu mina- Valerica gîfiie ca de o povară grea. Simte totuși că nu a scris tribuind tot mai mult Ia ridicarea nivelului cultura! ai poporului. AL REZUȘ Roman în anul 1889, cînd a trecut la ceul „Sf. Gheorghe", condus pînă in toamna anului scris destul pentru a-i azi îndeajuns activitatea din vechea cetate de copiilor lor. Tema con- nefaste ale unei greșite este foarte frecventă Iui. In coresponden- limbii romîne în în „Armonia" și ceea jn „Romînia nit și funcția de revizor pentru județele Prahova și Acest lucru mai rezultă și scrisoare inedită adresată lui său. moale și caldă- dumnezeu și erau mijloacele Expediția arheologie demiei de folosite de tivitate publicistică la potrivită și începe să preocupată peste mă- Lucrează cu toată ei. Ochii privesc larg căci învățătorul meu ne mîngîia ne frunte părul blond și Valerica începe din lucreze cu înver- se predă în școală într-un defectuos. xistente își exprimă părerea de rău că gramatica limbii romîne rîde din toată ochii el proaspăt în lacrimi au < tru nou știe să sufletele celor menea calități, învățat să le să Ie dezvolte. literară. Dar, ca mulți contemporani cu el, avut șj preocupări peda- a fost profesor din anul în toamna anuluj 1893. levilor, față de educația lor. Com- batea „regimul guvernantelor", critica pe profesorii care nu știu să se apropie de elevi, pe părinții care nu știu să facă o educație de a scrie bine și frumos. In fata insucceselor plin- geam și eu. Dar nu numai de necaz, ci și de teamă, cu ochi albaștri adinei, cu privirea pare uimită de le cere invăfătoa- scrie o propoziție Despre cei cinci ani de ședere în Tîrgoviște. din toamna anului „Trei generalii" de Luda melrius, „Sus Tudorache, jos dorache" etc. In anul acesta formația a gătit piesele de teatru „Nota preferate de „instruire1 „educare"- AȘEZARI DIN EPOCA NEOLITICA șterqe Și deodată să plîngă, vărsind mari de lacrimi pe obrazul fraged men. învățătoarea Institutului de istorie, și etnografie al Aca- științe a R.S.S. Ka- șunare Insiîrșil. a reușit să scrie frumos și bine- învățătoarea se apropie de 3UW ■ Pașcani, in comunele Vaduri, Ste- •arui. Bisariccni și altele. Activitatea formației a reușit să atragă muite cadre didactice tinere sau vlrstr^ee din orașul Ro- Comitetul sindical al muncitori- lor din învățămint și cultură din orașul Roman desfășoară o bo- gală activitate menită să contri- buie la ridicarea nivelului cultu- ral al membrilor de sindicat și al maselor populare. Pe lingă o formație de cor și un colectiv de soliști și recitatori, cadrele didactice din orașul Ro- man au înființat, încă din anul 1948, o lormație de artiști amatori. Formația aceasta, constituită în prezent din două echipe de teatru și cuprinzind 52 de membri, pune In scenă numeroase spectacole in- teresante. Astfel, au intrat in re- pertoriul formației piesele „Așa s-a dumirit Costache Bălan", lega- tă de transformarea socialistă a agriculturii și „Ucenicul", care prezintă viata din fabrici și uz - ne. S-au pregătit și prezentai, de asemenea, prese ca: „O scrisoare pierdută" de 1. L. Caragiale „Vi- novați fără vină' de A. Ostrovski. artiștii amatori din rîndurile ca- drelor didactice din orașul Roman, forma/ia de teatru a participat la numeroase concursuri unde s-a clasat pe primele locuri. Este mult apreciată calitatea jocului de scenă, a interpretării rolurilor, a regiei artistice și tehnice. Unii membri ai formației au dovedit mult talent si au reușit să reali- zeze adevărate creatii în rolurile interpretate stirnind admirația si aplauzele binemeritate ale specta- torilor. Comitetul sindical orc, - se ocupă îndeaproape de rea activității formație: ae teatru si urmărește ca aceasta să ado-cu o contribuție cit mc. mare la răs- pindirea culturi: in wue. Pentru ăie&ștq s-au organizat numerc-ase iurr.ee in intr--pr;nderi, ca și in centrele munc-riorești și sătești din regiunile Bacău si iași. As!- 0 ler/ie de desen la Școala elementară din comuna Cerghid, regiunea Cluj. la purtare" și „Filomena hăartu- rano" și are în pregătire piesele ..Institutorii" de Otto Ernst, „Bucuroși de oaspefi" și „Cei care rămin singuri de Lucia Deme- Irius Datorită strădaniei depuse de Pînă nu de mult, căptușirea cu beton a canalelor se efectua ma- nual. Realizarea unei astfel de lucrări cerea mulți oameni și timp îndelungat. Acum această operație se efectuează mecanic. Pentru construcția canalului Do- nețul Superior-Donbass au fost fo- losite mașini de o înaltă producti vitate, produse în orașul Kalinin- grad. Cu fiecare din aceste mașini s-a turnat în timp de 24 ore be- ton cu o grosime de 30 cm pe o suprafață de 1500 metri pătrați. Mașina are o lungime de 42 m și înălțimea unei case de 4 etaje. Ea este condusă de două persoane și efectuează lucrul a 250 munci- tori. compuși silico-organici pentru pro- tecția construcțiilor împotriva u- m dității. Noul preparat este des- tinat protecției structurilor din beton, gips șj alte materiale care absorb o mare cantitate de umidi- tate din atmosferă, pierzindu și din această cauză rezistența. Pre- paratul realizat de chimiștii letoni este de 4—5 ori mai ieftin decît celelalte substanțe analoage și este inofensiv pentru sănătatea oame- zahe a descoperit cinci așezări o- menești din epoca neolitică pe tra- seul de 440 km al canalului care se va construi de la rîul Irtiș pină la centrul industrial Karaganda. Așezările descoperite reprezintă un mare interes pentru știință- La tablă, unui din cei 30 de elevi ai clasei l-a, îm- brăcat curat și ordonat, scrie, cu încetineala unui melc, o propoziție- In prima bancă. Valerica, o fetită si- Pînă acum a scris cuvinte, atît de multe cuvinte, incit nu-i ajuna degetele de la amîndouă mîinile să le nu- mere pe toate Dar o pro- poziție ... Ascultă cu atenție bine. O întreabă pe învăță- toare Cu voce caldă, aceas- ta îi arată că intr-adevăr trebuie să mai încerce să scrie mai frumos. Fetita șterge. Scrie din nou. Iar începe boabe limpezi Si ru- o încu- min- strălucire veselă și fericită. Bucuria izbînzil, încrederea în forțele proprii i se ci- tesc pe chip. Inlîmplarea m-a întors cu gîndurile la zilele co- pilăriei mele, cu douăzeci de ani în urmă. Școlar fiind, aveam și eu dorința La 19 noiembrie s-au împlinit 40 de ani de la moartea scriitoru- lui Al. Vlahuță, rămas în conștiin- ța posterității drept un poet și un prozator de seamă. Pe primul plan al oreocupărilor lui Vlahuță a stat, incontestabil, cestei măsuri mai tîrziu, el n-a mai rămas în Tîrgoviște decît pînă în toamna anului 1884, cînd a venit în Capitală ■ După o ac- tivitate scriitoricească destul de bine cunoscută pînă atunci, mai ales prin poeziile publicate in „Ar- monia" și „Convorbiri literare", Vlahuță va desfășura o bogată ac- 1879 și 1884. s-a cunoaște didactică scaun. Tînărul zut curînd în dizgraț.a pehteie- nilor loeali, din cauza unor arti- cole publicate în ziarul „Romîn'a liberă" din București și în ziarul „Armonia" din Tîrgoviște. Spiri- tul său incisiv, caust'c, care nu cruța venalitatea atotputernicilor politicieni locali îi va aduce, în urma unor înscenări, îndepărtarea din învățămint. Intr-o scrisoare trimisă la București și publicată în „Romînia liberă" în anul 1882, Vlahuță își manifestă revolta îm- potriva unor asemenea măsuri a- buzive. Deși s-a revenit asupra a- acestea, nu va părăsi nici un mo- ment învățămîntul. La plecarea sa din Tirgoviște se arăta foarte îngrijorat la gindul că în toamna anu-luj 1884 putea să rămînă fără catedră în București. Corespon- dența sa din acel timp e conclu- dentă în acest sens. Pentru cîtva timp a funcționat la pensionul lui Șt. Valescu, înfiin- țat în 1871 și devenit din anul școlar 1885/86 liceul „V. Alec- sandri". Insă corespondența sa cu Elena Miller Verghi, informațiile din coloanele ziarului „Romînia liberă", din Anuarul școlii, precum și din „Calendarul școalei" al lui M. Berar demonstrează că a func- ționat neîntrerupt ca profesor la primul Ikeu de fete din țară, în- ființat de Elena Miller Verghi, din toamna anuluj 1884 și pînă instruirii și educației generaJ^fc de tineri, Vlahuță și-a dat că școala timpului nu era alt^a decît o pepinieră de funcționari, de postulanți de slujbe fără o pregătire temeinică. El a criticat organizarea școlii burgheze, a cri- ticat metodele antipedagogice fo- losite de mulți profesori de pe a- tunci în predarea obiectelor de în- vățămînt și în conducerea elevilor, a criticat în general școala tocelii din regimul burghez. Nu o dată și-a manifestat nemulțum'rea față de manualele didactice din acele vre- muri, grefe, cu un limbaj inacce- sibil elevilor. Lucrări ca „Spoială și funcționarism", „Mogîldea", „Impresii j»i de tacturi destul de bogat. Lecticile tor u i an desfășurat însă după v" pa fs.-ae. nu au avut un caracter o-icxui- Tn - ele constituie un ajutor pre- t- pro'i~-yri. Reîmprospătînd în i -a vieților cuprinsul cărților citite de ei '-sista. pedagogul îi poate îndruma e conținutul de idei al acestora, îă inie>ag-î v>*Mrea lor literară și să sta- ta .ne in dezvoltarea literaturii Dur ia tiwL a menționat tov. Lacser, sînt < . care au cru; mai puțin. Uneori se « ssșcși zces elevi pe care îi pa- • d’Jiu să nu fi cunoscut anumite cărt De aceea, pesriru a preveni dificultățile ar tea să provină din lipsa de lec- rikr. este bine ca încă din pri- hui irie 4; școală să se întocmească o bib- bilă cărora greu le pricepi rostul; nereușit e tabloul întîi, în care fi- gurația e prezentată uneori groso- lan. nediferențiat, oamenii vorbind cu tonuri îngroșate, gesticulînd, mișeîndu-se prea mult. Totuși precumpănește ceea ce e izbutit și spectacolul, luat in an- samblu, atrage, pe alocuri îneîntă, uneori îți ține atenția foarte încor- dată, în genere instruiește, e plăcut și folositor spectatorilor tineri. E o lecție, prin mijloacele artei, de ati- tudine comunistă față de tineri și de atitudine comunistă a tinerilor față de viață. Istoria fiiozoJîei" voi. If In Editura științifică a apărut de curînd traducerea din limba rusă a celui de al doilea voium al Isto- riei filozofiei. Lucrarea tratează dezvoltarea gîndirii filozofice din Germania, Anglia și Franța, începînd cu pe- rioada revoluției burgheze france ze nin 1789 și pînă la mijlocul se- colului al XfX-lea. De asemenea, este înfățișată dezvoltarea gîndirii filozofice și sociologice înaintate din Rusia, Polonia, Iugoslavi®, Ro- minia Cehia și Slovacia, Ungaria și Bulgaria din perioada descompu- nerii feudalismului și a formării relațiilor capitaliste pînă la apari- ția mișcării muncitorești revoluțio- nare și răspîndirea marxismului în aceste țări (aproximativ pînă în de- ceniile 6 și 7 ale secolului al XIX- lea). Ultimele capitole se ocupă de gîndirea filozofică și sociologică din Statele Unite ale Americii intre 1830 și începutul războiului civil din 1861 — 1865, din țările Americii Latine în perioada descompunerii feudalismului și a trecerii la capi- talism (pînă la începutul deceniu- lui 8 al secolului al XlX-lea),'din India, China și Japonia în peri- oada descompunerii și crizei feuda- lismului (sfîrșitul secolului al XVIII lea — mijlocul secolului al XIX lea). Cel de al doilea volum al Isto- riei filozofiei a fost pregătit pentru tipar și redactat de profesorul M. A. Dînnik, doctor în științe filo- zofice, M. T- ioveiuk, membru co- respondent al Academiei de științe a U.R.S.S.. B. M. Kedrov, doctor în științe filozofice, membru co- respondent al Academiei de științe pedagogice a R.S.F.S.R., acaucmi- cian M. B. Mitin și O V. Trahten- berg. doctor în științe filozofice, membru «ctiv al Academiei de științe pedagogice a R.S.FS.R. „Psihologia" ,,Psihologia" apărută recent in Editura de stat didactică și peda- gogică este traducerea din limba nisă a manualului editat sub re- dacția lui A. A. Smirnov (redac- tor principal), A. N. Leontiev, S. L. Rubinstein și B. M. Tep’ov. Partea l-a a cărții este consa- crată problemelor generale ale psihologiei, tratînd despre obiec- tul, sarcinile și metodele psiholo- giei, despre activitatea nervoasă superioară, despre dezvoltarea psi- Itlllllllllllllllllll nimiiiuiiiiniiiiiiiiig hictilui, despre conștiința orri-jlui. Partea a ll-a a manua.uiui se ocupă de procesele de cunoaștere (senza- țiile, percepția, atenția, memoria, gmdirea, limbajul. imaginația). Partea a IIl-a se oprește la tre- buinje și sentimente, partea a IV-a la acțiunile voluntare și deprin- deri, a V a la însușirile psihice ale personalității (aptitudinile, tipuri- le de activitate nervoasă superi- oară și temperamentul, caracterul o- multd). Capitolul VI este rezervat problemelor dezvoltării psihice a copru’ni, insistindu-se asupra dez- voltării psihice a copilului de a naștere pînă la intrarea în școală, ca și asupra dezvoltării psihice a școlarului. Manualul reflectă cele mai re- cente cuceriri ale științei psiholo- gice, precum și ceea ce a apărut nou în dezvoltarea psihologiei so- vietice în ultimii ani. Lucrarea este de mare folos pentru activitatea pedagogică a e- ducatearelor. învățătorilor, profe- sorilor. Manuale școlare și cărți de literatură pedagogică Limba romînă pentru clasa a Vll-a. Cunoștințe agric-ole, pentru cla- sa a VI-a. Culegere de texte, pentru cla- sa a IX-a. Chimia, pentru clasa a Xl-a. Chimia pentru clasa Xl-a (ma- nual experimental). Limba romînă, pentru clasa a V-a a școlilor cu limbile de pre- dare ale naționalităților conlocui- toare. Limba romînă, pentru clasa a VI-a a școlilor cu limbile de predare ale naționalităților con- locuitoare. Citirea, pentru clasa a școlilor cu limba de maghiară. Gramatică pentru clasa a școlilor cu limba de maghiară. istoria R.P.R., pentru a VII-a predare a VII-a predare clasa a Vll-a a școlilor cu limba de predare maghiară. Limba germană, pentru clasa a VIII-a a școlilor cu limba de predare maghiară. Limba engleză, pentru clasa a VIII-a a școlilor cu limba de pre- dare maghiară. Istoria antică (partea I-a) pen- tru clasa a V-a a școlilor cu lim- ba de predare germana. Limba rusa, pentru IX a a școlilor cu limba dare germană. Istoria pentru VII-a a școlilor cu limba dare sirbâ. de pre- Aritmetica, pentru clasa a Il-a a școlilor ajutătoare. Problemele îav ițim in lip ui poli* tehnic în școala sătească, de A. A. Sibanov (traducere). învățătorii si educatoarele pre- zintă experiența lor. 'Din m&Hm &biee.ti&e ți mbieetine Carnetul de școlaritate al elevului Dună Con- stantin din clasa a Vll-a a Școlii elementare nr- I din Pitești. Foile tocite, murdare, se în- doiesc automat, parcă învățate cu forma „sul™ In care posew-ul obișnuiește să păstreze acest document. Cele cîteva note luate de la înce- putul anului școlar vădesc multă consecvență din partea elevului : din 4 și 5 pare hotărît să nu iasă. La urmă, iată și o corespondență către pă- rinți. Scrisă stingaci de mina lui Dună, cu grave greșeli ortografice, ea îl înștiințează pe tată ei odrasla sa fumează și că este rugat să ia măsuri. Dedesubt, scrisul tovarășului diri- ginte, Teodor Grigorescu, întărește spusele șco- larului : „Luați cunoștință și măsuri". Pe altă pagini mama semnează că a luat Ăe fapta fiului ei. Dar măsuri ? Ce f* de o fi hiat ? — 7 -c luat nici una. ne vnrifd titrierte. Dovadă văzul din nou jumind. spune contrariat to- că ieri elevul a fost Ha* de i^bil ați vorbit cu dinsa ? reușii bicd să vorbesc. A Constantin. Mama tocmai — a* < - âsă treabă eu copiii ăștia — șir. pătdir-u pe șorțul de stambă aburul airă : sint zece, Con H an lin. cald. Gin- și aproape Z' - copii de hrănit, de > vi 'at- Treabă, nu glumă. Dar, trebuie să fie această fe- • nutra rezolva la timp și pe ei acilea cazuri educative cile se t colediv atît de numeros ca Gnâ din di în discuție mama a mai 4' F faptul că fiul său „cam fumează", a sărit ca «rid ; •- Nici nu știam de asta 1 — Cum adică nu știați ? Doar cu mina dumneavoastră ați semnat de luare la cunoș- tință în carnetul băiatului 1 Mama făcu ochii mari : - Eu? — Da, dumneavoastră. Mai multe momente de reflectare adincă. — A, da. Acum îmi amintesc ceva — zice femeia, fixind un punct undeva în aer. E ade- vărat, am semnat o dată în carnetul băiatului, dar fiind grăbită nu am citit comunicarea școlii. Parcă văd, sus, pe o foaie curată de carnet... Ei las’ — adaugă ea înjierbîniată — las* că-i trag eu o mamă de bătaie de o să mă țină minte ! Și am să merg la tovarășul diriginte să-l rog și pe dînsul „să-l căptușească". Auzi vorbă, dar de unde a învățat el să fumeze ? Oare tot la măsuri de genul acesta s-o fi gîndit și profesorul Grigorescu cînd a semnat corespondența cu pricina ? Ne place să credem că nu. De ce atunci dirigintele nu a stat de vorbă cu părinții, pentru a le arăta mai exact care trebuie să fie partea lor de contribuție la in" dreptar ea copilului care are note slabe, vaga- bondează și a început să fumeze ? Răspunsul l-am găsit în școală. Cinci tovarășul Grigorescu a fost de situația școlară a elevului Dună și cum se face că la o vîrsta ații de întrebat mai ales fragedă acesta se îndeletnicește cu furnalul, ne-a răs- puns senin printr-o altă întrebare : — Credeți că e singurul ? — ? ? — Să nu vă închipuiți însă că nu-i am în vedere pe școlarii de acest fel — simte el ne- voia să completeze. Dar vedeți, la vîrsta asta atît de dificilă, educația e cel puțin tot atît de dificilă Cere timp, răbdare. — Și vă plingeți de lipsa vreuneia din acestea ? — Da. De lipsa de timp — răspunde după a oarecare ezitare. Am aflat atunci că tov. Grigorescu, deși este un profesor bun, activ, pe care școala se bi- zuie, are totuși unele lacune in activitate. — Ne am putea bizui niai mult pe aportul său — ne spune directorul, dacă nu ar fi ocu- pat cu alîtea sarcini obștești Judecați puțin : deși nu e la vîrsta celei mai splendide tine- reți, are în seamă o mulțime de sarcini prin- cipale : președinte al comisiei de litigii, secre- tar al filialei Societății de matematică și fizică director adjunct al căminului cultural, lector etc. Noi ani găsit că e nevoie să ducă și muncă de diriginte, școala avind în această di- recție trebuință de oameni bine orientați po- litic și profesional. Cind să găsească omul timp pentru toate ? li dăm dreptate tovarășului director. Și ne întrebăm dacă în orașul Pitești este chiar așa de mare lipsă de oameni harnici și priccpuți încit să fie necesară îngrămădirea atilor sarcini pe capul unui singur om. Credem că nici pe departe nu poate fi vorba de așa ceva. Supraîncărcarea cu sarcini nu-l îndreptățește totuși pe tovarășul Grigorescu la unele neglijențe de care a dat dovadă ca diriginte. Bunăoară, știind că Dună este un elev slab la carte, ar li fost cazul cel puțin să se intere- seze dacă acesta frecventează orele, de medi- tații. De asemenea, ca pedagog care știe că rm a avut timpul necesar să se ocupe de îndru- marea pedagogică a părinților, ar li fost ne- voie măcar sâ reflecteze niai adine la efec- tele unei indicații atît de imprecise ca aceea pe care a scris-o in carnetul școlarului. Educația cere să fie înlăturate atît motivele obiective cit și cele subiective. P. SCARLAT Vineri II decembrie 1959, orele 18, va avea loc la rectoratul In- stitutului de construcții din Bucu- rești, b-dul Tolbuchin nr. 80, sus- ținerea oublică a disertației aspi- rantului ing. Mihail Mutafolo pentru obținerea titlului de candi- dai în științe tehnice. Lucrarea esie intitulată . .«Contribuțiuni la calcu- lul turnurilor spațiale etajate axial simetrice*'. Coducator ing. Ștefan pondent al științific : prof. dr. Bălan, membru cores- Academiei R.P.R Re- ferenți științifici oficiali ■ prof. ing. Aurel Beleș, membru corespondent al Academiei R.PR. ; prof ing. losit Marcu; prof ing. Alexandru Gheorghiu ; prof. ing. Dan Ma- teescu- Lucrarea poate fi consultată zil- nic la biblioteca institutului, între orele 8—15 In atenția învățătorilor, profesorilor și educatoarelor La 1 noiembrie a.c., a în- ceput în întreaga țara ac- țiunea de pjimire a abona- mentelor la ,,GAZETA IN- VAȚAMINTULUI" pe anul 1960. Abonamentele se primesc de către difuzorii voluntari din unitățile școlare, facto- rii poștali și oficiile P.T.T.R. Costul unui abonament este de 3,25 lei pe 3 luni, 6.50 lei pe 6 luni și 12,50 lei pe 12 luni. 26 noSemn6r*e 35 de ani de la proclamarea R.P. MONGOLE Sînt aproape patru decenii de cînd poporul mongol a pornit pe un drum nou, care avea să i aducă prosperitatea și bunăstarea. In 1921. sub conducerea Partidului Popular Re-- volutionar Mongol, unul dintre cele mai asu-t prite popoare ale Asiei, înfăptuind Revoluția populară, și-a cucerit independența și a în* lăturat pentru totdeauna jugul exploatatorilor.. Trei ani mai tîrziu, la 26 noiembrie 1924, Marele Hural Popular a proclamat Republica Populară Mongolă și a votat prima constitu- ție a țării. Proclamarea republicii populare și adoptarea constituției au marcat un pas hotărîtor în istoria Mongoliei, au consfințit primele cuceriri revoluționare și au deschis drumul construirii unei societăți noi, socie- tatea socialistă. Pe umerii poporului mongol apăsa o sarcină toarte mare — trecerea de la orînduirea feu- dală la socialism, dc la misticism și incultură la civilizație. Situația pe care a moștenit-o regimul democrat popular a fost grea. Nu exista nici un tel de industrie, căile de comu- nicație și transporturile erau aproape inexis- tente. Oamenii se îndeletniceau cu creșterea vitelor marilor latifundiari. Poporul era ținut în întuneric și mizerie. Să amintim în a- ceastă privință numai faptul că peste 90 la sută din populație era analfabetă și că în în- treaga țară nu exista nici o școală laică. O dată cu victoria Revoluției populare și cu proclamarea Republicii Populare Mongole, poporul, sub conducerea partidului său revo- luționar, a început o muncă neobosită de transformare a țării. Astăzi. Republica Populară Mongolă a de- venit dintr-o țară de păstori nomazi o țară agraroindustrială în continuă dezvoltare. Producția industrială reprezintă acum peste 40 la sută din producția globală. Succese re- marcabile s au obținut în domeniul creșterii vitelor — ocupația de bază a populației. R. P. Mongolă deține primul loc în lume în ceea ce privește numărul de vite pe cap de locuitor. naralel cu dezvoltarea economică s-au dez- voltat cultura și învățămîntul. Școala mon- golă trebuia să dea construcției socialismului 29 noiembrie 15 ani de la eliberarea R.P. ALBANIA La 29 noiembrie 1944, în condițiile favo- rabile create de înaintarea rapidă a Armatei Sovietice pe teritoriul Romîniei, Bulgariei și Iugoslaviei, armata națională de eliberare a Albaniei a reușit să înfrîngă o armată fas- cistă de 70.000 de oameni și să desăvîr- șească eliberarea părnîntului patriei. In pe- rioada care a trecut de atunci, sub condu- cerea Partidului Muncii din Albania, cu spri- jinul statelor socialiste și în primul rînd al Uniunii Sovietice, Albania a reușit să-și vin- dece rănile pricinuite de ocupația străină și, dintr-o țară agrară înapoiată, înfeudată im- perialismului străin, să devină o țară inde- pendentă agraro-industrială. în cei 15 ani de la eliberare multe trans- formări au avut loc în Albania. N. S. Hruș- ciov, cu ocazia vizitei sale in această țară, în mai 1959, arăta cu drept cuvînt că po- poruț albanez „a năzuit întotdeauna spre progres, spre o viață liberă, a dat dovadă de eroism în lupta împotriva cotropitorilor străini, pentru independența sa- Dintr-o a- nexă semicolonială a marilor puteri imperia- liste, Albania democrat-populară s-a trans- format, într-un timp scurt, intr-un stat cu adevărat independent, care pășește cu încre- dere înainte în dezvoltarea sa socialistă". Realizări de o însemnătate deosebită au avut loc in anii liberi ai Albaniei în dome- niu1 invățămintului șî culturii- Trebuie spus că pînă la cel de al doilea război mondial învățămîntul albanez se găsea într-o situa- ție foarte grea. Tn perioada dintre cele două războaie mondiale s-au deschis în Albania în total doar 190 de școli noi După elibe- rare. prin aplicarea reformei invățămintului din 1946, an dc an s-au creat condiții tot mai bune pentru școală. Au fost înființate numeroase unități noi, astfel îneît să se poată asigura o largă cuprindere in învă- țămînt a copiilor de vîrstă școlară. Numai în anul 1945 au luat ființă 336 școli noi, a- jungindu-se ca în 1949 să funcționeze 1762 școli elementare, cu un număr de 162.000 de elevi. In anul școlar 1958/59 numărul școlilor elementare și medii depășea de 4 ori numărul școlilor existente in 1938/39, iar numărul cadrelor didactice de 5 ori. Dacă în învățătoarea emerită Țeveglav predind o lecție. cadre bine pregătite. Pentru prima dată constituția adoptată acum 35 de ani, o dată cu proclamarea Republicii, a consfințit în ar- ticolele sale dreptul la învățătură al tuturor oamenilor muncii. Analfabetismul, fenomen de masă altădată, a fost complet lichidat Pînă la ultimul arat care străbate distanțe enorme întovărășind imensele turme, toți locuitorii iurtelor și ai orașelor — crescătorii de vite și muncitorii — știu astăzi carte. A fost o muncă deosebit de grea- Să ne gîndim că în 1924 în întreaga republică nu existau decît 35 de învățători și citeva școli elementare- Numai comparînd prezentul cu trecutul ne putem da seama de uriașul drum străbătut în anii de viață liberă- Astăzi, învățămîntul a luat o mare dezvol- tare. In R. P. Mongolă există instituții de învățămint de toate gradele, de la grădinițe și pînă ia institute de învățămint superior. Pro- centul copiilor între 8-12 ani care au frecven- tat anul trecut școala este de 98 la sută. A- cest procent reprezintă o realizare cu totul deosebită avînd în vedere faptul că multe familii de crescători de vite locuiesc în iurte răspîndite pe un întins teritoriu sau schimbă mereu locul de pășunat al vitelor. Cresc și se dezvoltă, de asemenea. învă^- mîntul mediu de cultură generală, profesional Intr-o școală din R.P. Albania 1938 existau in Albania 539 școli elemen- tare, în 1958 59 funcționau 2129 școli de a- cest fel. înainte de eliberare, existau școli de 11 ani (gimnazii) numai în citeva orașe ca Tirana, Korcea Skodra. Astăzi există a- șemenea școli in toate centrele mai mari. Invățămîntul de toate gradele a devenit accesibil întregii populații, iar învățămîntul primar este obligatoriu pe tot cuprinsul țării. Acolo unde sint condiții a devenit obligato- riu și invățămintul de 7 ani. In anul școlar 1938'39 școlile țării erau frecventate de nu- mai 58.300 elevi, revenind un elev la 18 lo- cuitori, pe cind în anul școlar 1958/59 frec- ventau invățămintul 275.000 elevi și studenți. Prin urmare, astăzi in Albania populară din circa 5 locuitori învață unul. Această politică de dezvoltare a invăță- mîntului a contribuit la secarea izvoarelor analfabetismului, care în anii dinaintea eli- berării atingea proporții îngrijorătoare. Ast- fel, din statisticile anului 1938 rezultă că 80% din populația țării nu știa să scrie și să citească. Datorită politicii Partidului Mun- cii din Albania și prin eforturile cetățenilor, la sfîrșitul anului 1955 analfabetismul, aceas- tă plagă seculară pentru poporul albanez, a fost lichidat in rindul populației între 8—40 ani. Industrializarea socialistă a țării, creșterea ritmului de dezvoltare a economiei albaneze au făcut să se acorde o mare importanță șco- lilor tehnice și profesionale, care pregătesc cadre necesare diferitelor sectoare ale eco- nomiei. Față de 1938, in 1958 numărul șco- și teluric, precum și învățămîntul superior. Astăzi se pregătesc în țară marea majoritate a cadrelor de specialiști, tehnicieni și ingi- neri necesare construcției socialismului. Au fost înființate numeroase școli tehnice și în special școli agro zootehnice. In 1942 s a înființat la Ulan-Bator primul institut de învățămint superior. Universita- tea „Cioibalsan". Era un început modest, cu 95 studenti și 10 profesori. Astăzi Universi- tatea are 5 facultăți și peste 2000 de studenți. Aici predau, în cadrul celor 35 de catedre, 170 de profesori. Au fost înființate și alte institu- te — un Institut agronomic, unul pedagogic, iar anul acesta Institutul de știin'e econo- mice. O statistică arată că dm fiecare 10.000 de locuitori 1.199 învață. Dintre aceștia 67 sînt elevi în școlile tehnice, iar 57 studenți. Io ce privește procentul celor care învață, R. P. Mongolă se află înaintea Italiei, Pakistanului, Turciei și a altor țări capitaliste. Iată citeva din realizările minunate obți- nute în anii regimului democrat popular în R. P- Mongolă. Ele sînt rodul marilor cuce- riri revoluționare obținute de poporul mon- gol pentru făurire? societății noi, socia- liste- AL. I V. lilor tehnice a crescut de 9 ori, numărul ele- vilor de 27 ori și cel al cadrelor didactice de 17 ori. Prin grija Partidului Muncii s-au deschis și funcționează școli tehnice agri- cole, zootehnice, veterinare, financiare, sani- tare, de industria petrolului etc., in care tinerii se pregătesc temeinic pentru munca în producție, pentru viață. In anii puterii populare s-au deschis în țară primele institute de învățămint supe- rior — Institutul agronomic și Institutul pedagogic- In septembrie 1957, in viața culturală și științifică a poporului albanez s-a petrecut un mare eveniment : inaugura- rea Universității de stat din Tirana, univer- sitate cu 6 facultăți. Ajutorul sovietic a con- tribuit la deschiderea în condiții optime a u- niversității din Tirana. In munca lor peda- gogii albanezi s-au servit de planurile de în- vățămint ale colegilor sovietici, de programe, de texte, hărți șî alte materiale folosife în școlile sovietice similare. In Albania populară învățămîntul și cul- tura sînt bunuri ale întregului popor mun- citor, sînt puse in slujba celor ce muncesc. La a 15-a aniversare a eliberării Albaniei de sub jugul fascist, poporul romîn care se bucură de fiecare înfăptuire a poporului frate albanez în construcția vieții noi, îi urează noi succese pe drumul pe care și l-a ales și pe care pășește cu încredere, spre reali- zarea celei mai' bune și drepte societăți de pe pămint — societatea comunistă. NICOLAE CIACHIR psihologic a revanșă In Republica Federală Germană sita, tisticile consemnează mereu creșterea criminalității în rindul elevilor. Marnele, toți oamenii cinstiți își exprimă marea lor îngrijorare, protestează tot mai pu- ternic împotriva comics-urilor și a altor „lucrări literare" mîrșave aruncate anual pe piața vest-germană în cîte 80 de mili- oane de exemplare. 90,5 la sută din fil- mele produse în R.F.G. în anul 1958 sînt un îndemn la crimă. Toate acestea gene- rează — cum spune ziarul „Frankfurter AUgemeine" — un cult al bestialității. De astfel de oameni bestiali are nevoie Bundeswehrul. Nu degeaba cerea în au- gusut trecut Strauss, ministrul de război al R.F.G., „crearea unui tineret capabil de acțiune pentru desfășurarea războiu- lui psihologic". îndemnul la bestialitate, violuri și cri- me în genul celor comise de hitleriști este numai un aspect al „educării" tine- retului vest-german. Din ce în ce mai deschis, pe față, educația în școlile din R.F.G., intrată în majoritatea cazurilor în mina foștilor naziști, este pătrunsă de spirit revanșard. Iată cîte ceva numai din ce se scrie și rămîne negru pe alb, . fără să mai vorbim de propaganda re- vanșardă pe care, de la înălțimea cate- drelor, o duc foștii ,,slujitori credin- cioși" ai lui Hitler aflati azi în grațiile lui Adenauer. In 1956, Conferința miniștrilor Cultu- rii din R.F.G. a dat directive pentru in- troducerea în școli a unui obiect intitu- lat „Cunoașterea Răsăritului". Inițiativa nu era nouă. Ea exista și pe vremea lui Hitler. De asemenea, în anii de după război guvernul de la Bonn a înființat aproximativ 65 de „Institute speciale de cercetare a problemelor Răsăritului", în care se „fundamentează teoretic" nece- sitatea politicii expansioniste spre ră- sărit. In aceste institute predau sau țin conferințe aceiași profesori care sub Hit- ler propovăduiau „misiunea culturală germană față de popoarele slave". Soco- tindu-se, toate acestea insuficiente, s-a trecut la introducerea propagandei revan- șarde în școli. A fost creată și o insti- tuție: „Uniunea federală pentru cunoaș. terea Răsăritului în cadrul învățămîntu- lui", iar o editură specială — „Klett" — a început editarea în serie a unor ma. nuale, cărți și broșuri care „informează despre Europa de răsărit". Ce scop se urmărește prin predarea disciplinei „Cu- noașterea Răsăritului" arată înseși re- comandările Conferinței miniștrilor Cul- turii: „..a face ca tineretul să cu- noască și să se familiarizeze cu răsăritul german și să cultive la toți germanii sen- timente intime pentru regiunile depose- date". Și mai departe: „Și celelalte re- giuni colonizate înainte vreme de ger. mani trebuie apreciate după importanța lor". Este foarte semnificativ faptul că as- tăzi li se recomandă elevilor să cînțe în școală cîntecul revanșard „Vrem să ne îndreptam spre răsărit". Nu este de- loc de mirare nici faptul că în școli sint folosite ca materiale didactice plăci de patefon cu cîntece fasciste și cu frag- mente din discursurile lui Hitler, Goe- ring și Goebbels, pe copertele cărora este înfățișat steagul fascist cu svastica. Manualele și cărțile recomandate pen- tru lectură acoperă crimele săvîrșite de hitleriști, denaturează evenimentele is- torice și îndeamnă pe față la revanșă. Așa, de pildă, în manualul de istorie scris de consilierul școlar F. Simonsen se spune că intrarea lui Hitler în Austria a avut loc pentru că poporul austriac și-a exprimat „dorința" de a fi integrat în Reichul german. De asemenea, ane- xarea teritoriului aparținînd statului cehoslovac este justificată ca „încorpo- rarea în Reich a sudeților germani", iar intrarea trupelor naziste în Brom- bergul polonez este considerat ca „elibe. rare". Denaturarea evenimentelor isto- rice merge pînă acolo încât un alt ma- nual, „Istoria contemporană", afirmă asemenea monstruozități: „La începutul războiului polonezii au săvîrșit o groaz- nică baie de sînge în rîndurile germa- nilor". Este de la sine înțeles de ce în ase- menea manuale nu se scrie nimic des- pre incendierea Reichstagului. despre mișcarea de rezistență împotriva hitle- rismului, despre lagărele Gestapoului. In zilele în care toți oamenii cinstiți își îndreaptă eforturile spre menținerea păcii și destinderea situației internațio nale. în momentul în care se resimte tn lume o îmbunătățire a atmosferei de în- cordare, guvernul de la Bonn propagă în școli ațîțarea la război și spiritul de revanșă. In locul unui tineret iubitor de pace, crescut în spirit umanitarist, re- vanșarzii urmăresc creșterea unui tine- ret militarist. Nu e de mirare. Aceasta este linio întregii politici a guvernului de la Bonn. 1. MIRCEA PtnaCTIA SI ADMINISTRAȚIA' BoOT'estl Plata SclnteU nr. 1. Telefon P.M.IO. Tiparul! Comblnatnl Poligrafic Casa Setatei! J. V. StaHn\ București. Plata Sctntell. Abonamente la -GAZETA INVATAMIN- TUtlH' •- la- li foste ->n-Ule 0->flMe prin Is-forfl oc«t"H ■! ddozarll vofontari din întreprinderi >1 InstttotH. Abonamente: I an — 12.56 lei: 8 luni — 8.25 lei 3 Ioni — 8.15 Iei.