| Hunedoaxa-P.r.-a Proletari din toate țările, uniți-vu ! gazeta tnvufamfnlului ORGAN AL MINISTERULUI MUATAMINTULUI $1 CULTURII $1 AL COMITETULUI CENTRAL OL SINDICATULUI MUNCITORILOR OIH INVATAMINT $1 CULTUM Anul XI, Nr. 540 Vineri 20 noiembrie 1959 8 pagini 25 bani Sprijin larg organizațiilor dre tineret Gospodarii școlii In opera sa de instruire ți educare a generațiilor tinere, țcoala găsește în organizațiile de tineret ajutorul cel mai important. Rezolvarea cu succes □ sarcinilor complexe ale educației comuniste cere neapărat o colabo- rare strinsă și permanentă între pedagogi și organizațiile de tineret din școli, ale căror sarcini de bază sint tocmai sprijinirea școlii în ridi- carea nivelului la învățătură al elevilor și in pregătirea lor politico-ideolo- gică, în legarea invățămintului cu producția, în educarea unor oameni multilateral dezvoltați, cu trăsăturile omului nou al societății socialiste. Plenara a Vil a a C.C. al U.T.M. a cerut organizațiilor U.T.M. și de pionieri să sprijine mai mult țcoala în întreaga sa activitate. Dar, pentru ca ele să-ți poată îndeplini bine această sarcină, au nevoie, Ia rîndul lor, de ajutorul pedagogilor. Majoritatea învățătorilor ți profesorilor înțeleg în mod just rolul organizațiilor U.T.M. ți de pionieri ți le ajută să-ți îndeplinească acest rol. Ei dau acest ajutor fără a se substitui organelor de conducere ale utemiștilor ți pionierilor și se pricep să ridice prestigiul lor in rindurile elevilor. Cu toate acestea, în relațiile dintre școală și or- ganizațiile U.T.M. sau de pionieri continuă să existe unele lipsuri. Nu peste tot colaborarea se realizează în mod efectiv. Sînt ți unele cadre didactice care se dezinteresează cu totul de activitatea utemiștilor ți pionierilor. O asemenea atitudine nu mai poate fi insă tolerată in școlile noastre. Toți pedagogii trebuie să înțeleagă că sprijinind organizațiile de tineret, sprijină însăți realizarea sarcinilor esențiale ale școlii. In primul rind pedagogii trebuie să-i ajute pe utemițti ți pionieri să-și ridice nivelul la învățătură. Dezbaterile Plenarei a VII-a a C.C. al U.T.M. au scos în evidență că unele cadre didactice nu se pregătesc te- meinic pentru lecții și nu acordă suficientă atenție nivelului științific al acestora, nu au făcut tot ceea ce trebuia pentru a combate mentalitatea acelor elevi care au o atitudine indiferentă față de învățătură, rămin in urmă sau se mulțumesc cu note mediocre, strecurîndu-se dintr-o clasă în alta cu minimum de cunoștințe. Pentru înlăturarea acestor lipsuri pedagogii au datoria să-i sprijine pe elevii rămași in urmă la învățătură acordîndu-le ajutor individual, organizind meditații ți consultații etc. In același timp, însă, învățătorii și profesorii sînt chemați să combată cu toată tăria atitudinea elevilor care dovedesc superficialitate la învățătură, precum ți atitudinea acelor cadre didactice care nu folosesc just sistemul de notare. Ei trebuie să ajute organizațiilor U.T.M. ți de pionieri să creeze împotriva mediocrității o puternică opinie colectivă, capabilă să înriu- rească în mod efectiv atitudinea față de studiu a școlarilor." Prin lecții interesante ți prin variate activități atractive — lecturi, excursii, vizionări de filme etc. - cadrele didactice trebuie să trezească Ia școlari dorința ți setea de cunoaștere, să Ie dezvolte deprinderi de studiu organizat. Sarcini deosebite în sprijinirea organizației U.T.M. pentru atragerea tinerilor spre învățătură revin cadrelor didactice care lucrează în școlile serale. Ele trebuie să țină o legătură strinsă cu organizațiile U.T.M. din întreprinderi, ajutindu-l în organizarea de consultații, meditații, ți alte forme de studiu pentru elevi ți colaborind în acest scop cu inginerii ți specialiștii din întreprindere. O mare atenție trebuie să acorde acestor probleme ți cadrele didactice din școlile profesionale și_ tehnice.. Ele au sarcina să folosească ajutorul utemiștilor pentru îmbunătățirea instruirii în producție a ucenicilor, pentru buna folosire a timpului destinat pre- gătirii practice. O contribuție însemnată la lărgirea orizontului de cunoștințe al ele- vilor o aduc activitățile din afara clasei, cele inițiate de organizațiile U.T.M. și de pionieri, adunările cu temă, vizitele, excursiile, marșurile, olimpiadele, seratele, alcătuirea de monografii etc. Conducerea acestor activități revine organizației U.T.M. sau de pionieri, dar cadrele didactice au sarcina să le ajute de a găsi pentru ele teme interesante, atractive, pe ințelesul școlarilor, precum și forme variate, plăcute, care să înlăture atmosfera rigidă, bătrinească determinată de folosirea referatelor, a con- ferințelor lungi și plicticoase etc. Este necesar ca planul anual al mani- festărilor culturol-artistice ale pionierilor și școlarilor să fie întocmit în strinsă colaborare de către conducerile școlilor cu organizațiile U.T.M. și sindkole, sub îndrumarea și conducerea organizațiilor de partid din școli, să se ccora'e mai multă atenție felului cum este organizat și se des- fășoară concurs1-! „Iubiți cartea*. O foarte mare răspundere revine cadrelor didactice in sprijinirea tine- retului in ceea ce privește pregătirea lui pentru viață, pentru activitatea in produse, in dezvoltarea dragostei lui pentru munca utilă societății. Este de ca profesorii să participe alături de elevi Ia munca în atelier, pe stJ școlar, in întreprinderile industriale, in unitățile agricole socia- li-!'?, combtvr.d astfel un exemplu demn de urmat pentru aceștia. Pro- t-ebu.e să Iacă front comun cu organizația U.T.M. pentru a deter- - -o sc—fișarea atitudinii față de muncă a acelor elevi care se comportă ca niște „domnișori ', să-i pună în discuția colegilor lor. La legarea învățămîntului de viață, la înarmarea elevilor cu deprin- de prarSce contribuie și formele de activitate în afară de clasă și de școală. Pr—re acestea se numără, în primul rind, cercurile tehnice, care trebuie să se dezvolte mai mult și să-ți îmbunătățească activitatea, pre- cum organizarea autodeservirii în școală, acțiunile obștești pentru în- frumusetarea șea:/, cartierului, satului, pentru colectarea de fier vechi și deșev'i, pentru plantarea de pomi, creșterea păsărilor și a viermilor de mătase, brigăzile de muncă patriotică pe șantiere, taberele pe lingă G-A.S. și G.A.G etc. Dar nu întotdeauna acțiunile întreprinse pe această linie in școli iși ajung scopul propus, pentru că unele cadre didactice minimalizează importantul rol organizator și mobilizator al organizațiilor U.T.M. și de pionieri in aceste activități. De multe ori se întreprind încă acțiuni paralele sau i se răpește organizației de tineret inițiativa. Este necesar ca învățătorii și profesorii să întărească rolul organizațiilor de tineret din școli, să le încredințeze acestora organizarea ți conducerea O oră de botanică la Școala de 7 ani nr, 120, din București i lecție despre tncolțirea semințelor. (Continuare in pag. 2) Ideea ca elevii să și îngrijească singuri școala s-a născut mai de mult. Pe atunci clădirea tn care în- vață astăzi nici nu exista. Abia se pusese fundația. Dar copiii erau ne- răbdători să aibă cit mai curînd o școală nouă. In timpul vacanței, re' nunțînd uneori chiar la orele rezer- vate fotbalului sau înotului; ei au prestat mii de ore de muncă volun- tară. Cot la cot cu muncitorii au cărat scînduri; au dat cărămizi la mînă, cei mari au încălțat cizmele de cauciuc și au coborît în varniță; au pus mina pe lopată, uneori chiar pe mistrie sau pe rindea — și nu numai în joacă. Au lucrat din plin; minați de dorința de a.și vedea școala cît mai frumoasă. Deseori; în clipele de răgaz, dis- cutau cu profesorii care erau nelip- siți de pe șantier. — O să fie o școală minunată, o școală construită și de noi. Să ne lăsați tot pe noi s-o îngrijim. O să vedeți cum o s-o păstrăm. A venit, tn sfîrșit, mult așteptata zi în care s.au cărat ultimele roabe de mortar- Comandamentul brigăzi- lor de muncă voluntară a tras o linie apăsată sub un șir uriaș de cifre și a adunat un total de 30.000 de ore de muncă voluntară. Și iată că acolo unde cîndva fusese un mai- dan se ridicase, ca din pămînt, un bloc mare și elegant, o construcție modernă în care totul era nou și frumos, în care totul sclipea de cu- rățenie. ...A început școala. Și, o dată cu aceasta, a început cu sprijinul pe- dagogilor și acțiunea de gospodărire a ei cu forțele elevilor. Fiecare clasă a fost împărțită în echipe de cîte 5—7 elevi; care răspund săptămînal de curățenia sălilor. Fiecare elev a ;duat în primire" jumătatea sa de bancă și spațiul din jurul ei. Pe fie- care coridor au apărut elevi de ser- viciu cu banderole roșii, aprigi apă- rători ai ordinei și curățeniei. A în- ceput să se facă în fiecare seară ți în fiecare dimineață oficiul de pre- dare și de primire a claselor. Cel mai mic semn de neglijență era semnalat și se luau măsuri imediate. In acest timp pedagogii purtau discuții. — Elevii vor păstra mai bine cu- rățenia dacă ci înșiși vor fi aceia care răspund de efectuarea ei — spunea un profesor. — Principalul nu stă în asta — adăuga un altul. Important este faptul că astfel ei se vor deprinde să devină mai ordonați, mal îngri- jiți, vor îndrăgi mai mult munca fi- zică și vor ști s-o respecte. Intrau în discuție și chestiuni de metodă : Eu cred, declara un diriginte, că noi, profesorii, trebuie să fim a- lături de elevi și să constituim pen- tru ei un exemplu în acțiunea de autodeservire. — De acord, dar să-i lăsăm să muncească și singuri, Să se obiș- nuiască să lucreze fără constrînge- rea unei supravegheri. Părerea unei mame Din momentul în care s-a intro- dus autodeservirea; s-au petrecut cîteva întîmplări interesante. Bună- oară; întîmplarea cu Lili sau, mai bine spus; cu mama ci. Totul a por- nit de la o discuție a dirigintelui cu părinții. Căci problema autodeservirii a fost discutată nu numai în consi- liul pedagogic și în ședințele orga- nizației U.T.M.; ci și în ședințele cu părinții. O mamă s-a opus ca fiica ei ;,să facă pe îngrijitoarea" la școală. ;,Eu n-o pun pe Lili Ia treabă nici acasă" •—• spunea ea. Credeți că e bine ?“ — is-a răspuns. La care mama a dat din umeri. To- tuși Lili a fost chemată la curățe- nia de sîmbătă; A venit însoțită de mama ei.- La început n-a lucrat. A privit numai, alături de mama ei; cum muncesc copiii; Se pare că pe mamă a impresionat-o mult faptul că în fruntea școlarilor — cel mai sîrguincios & lucra însuși profeso- rul diriginte; Atunci s-a întors su- părată către fiica ei j ,;P.une mîna; Lili; ce stai ? Nu ți-e rușine ?“ Așa a început Lili să lucreze; așa. s-a întîmplat ca mama ei să-și schimbe opinia.- De curînd mărturisea chiar; cu mîndrie, că Lili a devenit mai or- donată și o ajută la treburi în gos- podărie,- ,;E bine ca o fată să știe să facă de toate" e spunea ea. Un chiulangiu și niște resturi Sîmbătă după amiază, după orele de curs, o echipă de elevi în papuci; cu manșetele de la pantaloni su- mese și cu mînecile suflecate, înar- mați cu găleți, cu maluri, cu perii de sîrmă, cu petrosin și ceară fac „lună" clasa în care au învățat toată săptamîna. Flecare membru al colectivului clasei are de îndeplinit o „normă". Băieții, pentru că sînt mai voinici, freacă parchetul; iar fetele spală geamurile, șterg praful; mătură. Deodată apare o figură cu- noscută. Este Chiulangiul. Stă cu mătura în mînă, fluieră, critică, dă directive, în timp ce alții trag din greu. Situația nu durează prea mult. Colectivul nu-i rabdă pe leneși. Chiulangiul e „pus la mijloc" și su- pus oprobriului general. încolțit, nu știe pe unde să scoată cămașa. Nea- vînd încotro, se apucă de treabă. Intr-o pauză, un elev vine de la bufet cu cîteva sandviciuri. In drum, visător, presară pe culoar resturi de salam. Elevul de serviciu este însă prezent. Il trezește pe loc din reverie și îl apostrofează mînios : — Te rog să strîngi gunoaiele I Școlarul surprins în flagrant da- lict de contravenție se grăbește ru- șinat să-și adune resturile. Pafania Filozofului De fapt nu e vorba clriar de un filozof, ci de un elev din clasa a Xl-a ;,A“ căruia ochelarii, o anu- mită înclinație către visare și pasiu- nea pentru cultura antichității i-aa atras din partea colegilor această po- reclă- El a fost eroul unei întîmplări neînsemnate în aparență; dar ex- trem do semnificativă în fond; Intr-o zi; elevii diin clasa a Xl-a ^C" au observat că o bucată din colțul de jos al zidului de la ușă este ruptă. In fața unor elevi care sînt gata să te ;,spele“ ta ședință OCTAVIAN BUZESCU (Continuare tn pag. 7} Sprijin larg organizațiilor de tineret (Urmare din pag. 1) acțiunilor de caracter obștesc, patriotic și sâ le ajute in această privință, mobilizind ți antrenind in jurul lor și pe ceilalți școlari, participind ei inșiși la acțiunile organizate ți veghind ca ele să nu-i supraincarce pe elevi. Un important sprijin este chemată să acorde școala organizațiilor de tineret în munca politico-ideologică și educativă pe care acestea o desfășoară in rindurile elevilor continuind, prin forme specifice, însăți munca educativă dusă de pedagogi. In întreaga muncă educativă trebuie să se pună accent pe educarea școlarilor in spiritul patriotismului socia- list și al internaționalismului proletar, prin cunoașterea trecutului de luptă al poporului nostru, a politicii partidului și a mărețelor realizări obținute sub conducerea lui, prin dezvoltarea dragostei față de partid și de po- porul muncitor, față de cuceririle sale, de bogățiile și frumusețile patriei, față de Uniunea Sovietică, de țările socialiste și de oamenii muncii de pretutindeni. La educarea patriotică și internaționalistă □ școlarilor o deo- sebită contribuție o aduc activitățile și viața in comun a copiilor și tineri- lor de diferite naționalități in cadrul școlilor cu secții în limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare. Tratarea justă din punct de vedere ideologic—științific a lecțiilor, preo- cuparea permanentă a cadrelor didactice pentru ridicarea nivelului lor Ideologic și pentru combaterea oricăror forme ale misticismului și ale ideologiei burgheze au o deosebită importanță pentru educarea materia- list-științifică, pentru formarea concepțiilor comuniste la elevi. In această privință un rol deosebit revine și diriginților. Trebuie să spunem insă că ■mea- conducerile școlilor și organele de învățămint au încredințat sarcina de diriginte unor persoane cu insuficientă pregătire politico-ideologică, fără experiență în munca instructiv-educativâ și care nu erau exemplu de conduită comunistă și de pregătire profesională. Pe de altă parte, secțiile de învățămint și cultură și directorii școlilor nu s-au ocupat întotdeauna in mod satisfăcător nici de îndrumarea muncii diriginților, din care cauză uneori orele educative au un caracter formal și un conținut sărac, iar co- laborarea dintre diriginți și organizațiile de tineret lasă de dorit Pe lingă mai multă grijă din partea organelor de conducere din învățămint pentru alegerea diriginților, se impune ca acestea să organi- zeze, pe raioane, discuții cu diriginții in vederea clarificării sarcinilor lor ți a metodelor de muncă, să organizeze studierea mai aprofundată a instrucțiunilor date de minister in legătură cu munca diriginților. Conți- nutul orelor educative trebuie să devină mai bogat și mai atractiv, pu- nindu-se accent pe cunoașterea de către elevi a unor probleme ale poli- ticii partidului, pe aniversarea și comemorarea unor evenimente impor- tante din viața poporului nostru și a țărilor prietene, pe discutarea pro- blemelor cu caracter etic, pe problemele de organizare a clasei și analiza periodică o activității acesteia, pe probleme de educație sanitară etc. In activitatea cu clasa diriginții vor putea să obțină rezultate bune dacă «or colabora cu organizațiile U.T.M. sau de pionieri pentru evitarea para- lelismului sau suprapunerii activităților, dacă le vor ajuta să desfășoare o activitate atractivă. In relațiile lor cu organizațiile U.T.M. sau de pionieri, diriginții nu ou dreptul să se substituie organelor de conducere ale acestora, ci trebuie că respecte principiul autoconducerii lor și să-și păstreze doar rolul de sfătuitori competenti, cărora tinerii să li se adreseze cu încredere. Greșesc profund acei diriginți care încearcă sâ intervină în treburile interne ale organizației sau care trag la răspundere activul U.T.M. sau cel pionieresc pentru sarcinile ce revin întregului colectiv de elevi și colectivului de con- ducere al clasei. Diriginții au datoria să participe la adunările organizației U.T.M. sau de pionieri din clase, să fie alături de acestea in acțiunile educative și patriotice pe care le organizează, să antreneze ți pe ceilalți școlari în aceste acțiuni, sâ intervină cu sfaturi acolo unde este nevoie. Diriginții, profesorii, invâțătoni nu au dreptul sâ treacă cu vederea manifestările care ar încerca să lovească in prestigiul organizației de tineret și sâ slâbeascâ capacitatea ei combativâ și mobilizatoare. De ase- menea ei trebuie sâ cearâ sprijinul organizațiilor U.T.M. pentru combate- rea actelor de indisciplină la elevi și sâ organizeze cunoașterea temei- nică de către școlari a drepturilor și îndatoririlor acestora. Pentru îmbunătățirea și stimularea activității organizațiilor de pionieri s-a introdus acordarea distincțiilor pionierești. Cadrele didactice trebuie sâ cunoască bine condițiile pentru obținerea acestor distincții, să i mobilizeze și să-i ajute pe pionieri pentru îndeplinirea lor, știind că in felul acesta contribuie la o mai bună pregătire pentru viață a tineretului. Este evident că pentru atingerea scopului comun - educația comunistă a tineretului — colaborarea dintre școală și organizația U.T.M. și de pionieri trebuie coordonată pe toate treptele. Un rol însemnat in această colabo rare revine directorului școlii, care răspunde de întreaga activitate instruc- tiv-educativă din școala lui. Acest rol crește și mai mult dacă ținem sea- mă că directorul școlii este in același timp și președintele sfatului unității de pionieri. Bineînțeles insă că rolul directorului nu trebuie sâ fie acela de a tutela organizația și cu atît mai puțin de a-i comanda. Dimpotrivă, di rectorul are datoria să respecte și să întărească independența in acțiune a organizației. Relațiile dintre directorul școlii și secretarul organizației U.T.M. sau instructorul superior de pionieri trebuie să se bazeze pe res- pect reciproc, ca de altfel și relațiile dintre cadrele didactice și instructori. Directorul trebuie să cunoască planul de activitate al unității de pio- nieri sau al organizației U.T.M., sâ i ajute pe utemiști și pionieri să-și în- tocmească acest plan în concordanță cu planul școlii, în așa fel ca să evite supraîncărcarea copiilor și paralelismul anumitor activități. Directorul școlii este cel mai in măsură să sugereze organizației U.T.M. și unitâții de pionieri activități cu o mare valoare instructiv-educativâ, și sâ treacă asupra lor sarcina organizării și conducerii anumitor acțiuni cu caracter obștesc și patriotic in care pot să fie antrenați toți școlarii. La rindul lor cadrele didactice sint chemate să sprijine întocmirea pla- nurilor de muncă ale organizațiilor U.T.M. pe clase sau ale detașamen- telor de pionieri. Avind posibilitatea să cunoască bine înclinațiile și dorin- țele utemiștilor și pionierilor prin contactul lor zilnic cu aceștia, învățătorii ți profesorii pot ajuta organizațiile de tineret din școli să-și întocmească planuri de activitate care sâ țină seama de posibilitățile, aptitudinile, ce- rințele și dorințele școlarilor. Deosebit de important este sprijinul pe care-l pot acorda cadrele didactice la alegerea instructorilor de detașamente și a activului pionie- resc. Bineînțeles, nu poate fi vorba de □ impune alegerea elevilor pentru care ar avea preferințe, ci de a ajuta birourile organizațiilor U.T.M. sau pe instructorii de detașamente să se orienteze spre cei mai buni utemiști sau pionieri, care sint exemplu de muncă ți de disciplină. Un rol important revine învățătorilor din primele clase in pregătirea școlarilor pentru primirea in organizația de pionieri. Ei sint chemați să tasutle copiilor dragostea pentru mișcarea pionierească și dorința de □ deveni pionieri. La fel trebuie să se ocupe profesorii și îndeosebi dirigîhții de pregătirea elevilor pentru intrarea in U.T.M. Totodată, invățâtorul sau profesorul are datoria de a munci in așa fel cu părinții copiilor, incit ziua primirii acestora in organizația de pionieri sau in U.T.M. sâ fie o adevă- rată sârbâtoare pentru întreaga familie. Pentru a fi în măsură să sprijine cit mai bine activitatea organizațiilor U.T.M. și de pionieri învățătorii ți profesorii trebuie să cunoască sarcinile cele mai importante ale acestora, structura organizatorică ți metodele lor specifice de muncă. Deosebit de importantă este cunoașterea de către în- «âțâtori ți profesori a documentelor plenarelor C.C. al U.T.M. in legătură cu munca organizațiilor de copii ți tineret din școli și în special a docu- mentelor Plenarei a Vil-a a C.C. al U.T.M., organizîndu-se dezbaterea lor In consiliile pedagogice și stabilindu-se măsurile corespunzătoare în cola- borare cu organizațiile U.T.M. Relațiile dintre școală și organizația U.T.M. sau de pionieri sint com- plexe, sarcinile lor se întrepătrund. De aceea, colaborarea dintre ele tre- buie să se dezvolte pe calea justă a sprijinirii reciproce și a respectării independenței in activitate, pentru formarea unor tineri cu o temeinică pre- La clubul muncitorilor din învățămint din Capitală se organizează multe activități interesante pentru copii salariațUor. Ajutînd în muncă pe utemiști Școala de meserii din Pitești ob- ține rezultate bune în înfăptuirea sarcinilor sale instructîv-educative. Grăiesc în acest sens procentul de 96% promovați cu care s-a încheiat anul școlar trecut, ca și succesele în activitatea practică a elevilor (planul de producție al atelierelor a fost îndeplinit în proporție de 112%). Disciplina a încetat de mult de a mai crea ..probleme* colectivu- lui pedagogic. Elevii își respectă în vizibile îmbunătățiri, mai ales la clasele a II-a C, a III-a A, a Il-a D, a III-a B. Iată deci un alt efect al ajutorului primit de școală din partea organizației U.T.M. O acțiune importantă în fruntea căreia se servirea, curățenia spune că de lucru. află utemiștii Școlarii înșiși în ateliere. Și aceasta nu le Echipe de este autode- efectuează nu se poate dă suficient utemiști general obligațiile școlare, iar terile sînt cazuri izolate și nu cele mai grave. ;,Dacă școala noastră obține aba- din suc- rese — ne spune tovarășul director F. Stănescu — aceasta se dalorește în primul rind condițiilor de muncă pe care ni Ie-a creat partidul. Avem săli de clasă spațioase, ateliere bine utilate, dormitoare sănătoase. Avem un colectiv de pedagogi harnici și devotați, care știu sa folosească aces- te condiții în interesul copiilor, al învățămîntuliiî. Realizările noastre se daioresc și îndrumării permanen- te pe care o primim din partea or- ganizației de partid, care ne ajută să înțelegem politica școlara a talului. să cunoaștem profund rinile ce ne revin în pregătirea reî generații. Un ajutor prețios l-a primit par- sar- tine- școa- la noastră. în realizarea principale- lor ei sarcini, din partea organiza- ției U.T.M.". In adevăr, aceasta a ajutat școala, de pildă. în formarea la elevi a tră- săturilor mumie nle omului nou. Unul din mijloacele folosite de en în acest scop a fost munca patrioti- că. încadrați în brigăzi de muncă pa- trint^ă 229 de tineri, în frunte cu utemiștii. au efectuat peste 10.000 de ore muncă voluntară lucrind pe șantierele T.R.C.L.. la construcția digului de la Mărăcinenî, la ame- najarea și înfrumusețare «a parcuri- lor ..Vasile Boaită* și „Trivale*. a terenului sportiv dîn curtea școli1'. Prin munca lor entuziastă tinerii au adus statului economii Munca pe șantier i-a le-a întărit conștiința închegat colectivele șî importante, disciplinat, datoriei, a î-a stimulat pentm noi înfăptuiri închinate pa- triei. în urmii Plenarei a VII-a a C.C. al U.T.M. au crescut simțitor în școa- lă combativitatea și intransigența tinerilor față de lipsuri. La alegerile care au avut loc nu de mult ute- miștii au reușit să reliefeze eu jus- tețe părțile bune din activitatea co- lectivelor sau ale unor elevi și au criticat cu mult simț de răspundere pe cei care mai chiulesc. copiază sau suflă la lecție, pe cei care își fac datoria numai pe jumătate. Tot ei au arătat că. deși numărul celor ramași în urmă la învățătură nu este prea mare, totuși situația Ia carte nu este pe deplin satisfăcătoa- re. deoarece numărul notelor la li- mită este încă rdicaL Combaterea mai vehementa decît în trecut a lipsurilor de către ute- miști a dat de gîndit celor vinovați, care au început să se pună mai se- rios pe treabă. în rîndul elevilor se simte acum mai multă preocupare pentru îmbunătățirea situației la în- școlari se ocupă de cnrățenra Și pe culoare, în clase, dau ajutor la pre- gătirea și la servirea mesei, efectu- ează reparațiile necesare la mobilier, material didactic etc. Grija pentru avulul școlii, pe care o arată primul rînd utemiștii, se vede din «aceea că de doi ani nu a fnst necesară vopsirea pereților mai șco- Iii și în genere efectuarea de repa- rații de acest gen. Și exemplele privind «ajutorul pe care-l primește școala din partea organizației U.T.M. se pot înmulți. Cei dinții care simt schimbările în bine în situația La învățătură șî în comportarea elevelor datorită sprijinului organizației U.T.M. sînt pedagogii. Este explicabil atunci pentru ce tot mai dese sînt cazurile cînd conducerea școlii și diriginții solicită ajutorul organizației U.T.M. în rezolvarea celor mai diverse pro- bleme școlare, se bizuie pc ute- misli. La rindul lor, pedagogii se strădu- iesc să sprijine organizația U.T.M. în munca pc care o desfășoară. Printre profesorii care reușesc să dea un ajutor efectiv în acest sens se numără Vâsle Vasilescu, Ale- xandrina Pîrvulcscu, F. Stănescu și Tov. Alexandrina Pîrvulescu, de pildă, a pornit la treabă în acest an școlar cu convingerea că, pentru a primi din parte.a organizației U.T.M. sprijinul de care are nevo- ie. trebuie să ajute ca munca ute- mișlilor să fie cît mai legată de sarcinile școlii, ca orice activitate să fie pe deplin înțeleasă de tineri și privită prin prizma foloaselor pe care aceasta le aduce școlii, colecti- vului. Ea ține o legătură strinsă cu secretara organizației U.T.M. din clasă, căreia ce probleme mai importante se pun într-o pe- rioadă dată în fața muncii didactice duse Ia anul II E. pe care îl condu- ce. Acest procedeu o ajută pe se- cretoră să introducă în planul de activitate al organizației obiective îzvorîte din necesitățile realității școlare. Diriginta obișnuiește să pla. nifice împreună eu secretara U.T.M. ședințele clasei, țînînd Geamia și de acțiunile organizate pe întreaga școală. Ea o ajută, cu competența pedagogului, în rezolvarea unor pro- bleme ca asigurarea unei frecvențe bune în învățămînlul politic U.T.M.; sporire.a numărului de abonamente Ia Z'are. obișnuirea elevilor să ci- tească presa etc. Ca să dezvolte gus- tul pentru lectură — obiectiv care a constituit o preocupare centrală pentru organizația U.T.M. din școală — tovarășa dirigintă de la anul II a folosit, printre altele, orele de dirigînție, în care le-a vorbit elevi- lor despre necesitate.^ de a cunoaște cît mai multă Fteratură. Ic-a indicat mărit Ia biblioteca școlii cîte și ce fel de cărți citesc elevii ei etc. Un ajutor prețios a primit organi- zația U.T.M. din partea pedagogi- lor de la Școala de meserii din Pi- tești și în desfășurarea învățămîn- tulni politic. Ca și în anul trecut, diriginții sînt și propagandiști ai cercurilor de învățămint politic U.T.M. din școală. Acest lucru a făcut să crească nivelul în seminarii și, o dată să sporească eficacitatea tului politic. Este foarte important discuțiilor cu aceasta; învățămîn- de reținut că profesorii și maiștrii de la Școala de meserii din Pitești acordă sprijin organizației U.T.M. fără să trans- forme acest sprijin în tutelă. I^a rin- dul său, organizația de parbd, care are sarcina statutara de a conduce numea U.T.M., a căutat să evite tu- telarea utemiștilor. Inițiativa crea- toare a tinerilor este stimulată și prețuită. Organizația de partid lasă utemiștilor libertatea de a găsi an- guri problemele de care trebuie să se ocupe, metodele de lucru, mijloa- cele de realizare a sarcinilor fără a slăbi însă controlul muncii U.T.M.; îndrumarea atunci cînd și cît e ne- cesară. Astfel, planul de muncă al organizației U.T.M. osie cunoscut de biroul organizației P.M.R., dar nu- mai atunci cînd se constată omite- rea unor probleme imporhbute, iz- vorîte din sarcinile școlii sau o pre- ocupare scăzută pentru unele din ele biroul organizației P.M.R. ajută pe secretarul U.T.M.. să facă eoni, plelările necesare. Bunăoară, în ur- ma dezbaterilor pe rei a VI I-a a C.C. ieșit necesitatea ca ste o preocupare pentru felul cum marginea Plena- al U.T.M. a re- în școală să exi- mai stăruitoare își petrec timpul liber. Planul de muncă organizației de tineret arăta c elevii i al ceasta chestiune fusese scăpată din vedere. Secretarul organizației P.M.R. a ajutat comitetul U.T.M. pe școală să vadă importanța problemei și ne- cesitatea de a fi introdusă în plan. Am arătat mai sus cîtev.a aspecte pozitive privind colaborarea care există la Școala de meserii din Pi- tești între cadrele didactice și orga- nizația U.T.M. Trebuie spus că în această privință există și lipsuri. Dc pildă, ar Ii fost necesar ca în siliile pedagogice să se discute mai profund problema ajutorului care cadrele didactice trebuie con. pe să-l dea muncii U.T.M- din școală, să se indice pedagogilor și pedagogii în- șiși să caute noi căi de ajutorare a utemiștilor. De asemenea o problemă care ar trebui să stea pe primul plan : să se acorde- o atenție mai mare con- ținutului acțiunilor întreprinse pe linie U.T.M., cadrele didactice a- vînd datoria să ajute pe utemiști sâ înlăture orice urmă de formalism din activitatea lor, să organizeze ac- tivități cît mai folositoare, mai tractive, mai potrivite vîrstei a-î Ion Cine alții dacă nu pedagogii ar pu- tea da școlarilor sugestiile cele mai prețioase în acest sens ? în Șcnal.a de meserii din Pitești există toate condițiile ca aceste lip- suri să fie înlăturate, c«a experiența bună să fie îmbogățită în conformi- tate cu învățămintele ce decurg din Plenara a VH-a a C.C. al U.T.M. CĂI DE iNSUȘIRE A DEPRINDERILOR PRACTICE DEMONSTRAȚIA „Trebuie să dăm elevilor școlii mediț se. rale teme scrise pentru acasă sau, finind seama de faptul că ei sint destul de ocur pa|i, să nu-i mai supraincărcăm ți noi, pro- fesorii. cu astfel de teme ?“ Această între- bare ne-a Lat ue mulți profesori care lucrează m . i-. medii serale. Fără .a ... invâlămintul seral are o serie ■ tra.-ztc.'i specifice, ca^-e îl dcose- b?^: de iHeițâniictei Ce zi. Eie se vădesc aiii n v .... n timpul lecției, cit și în acti- vii nea ce usâ de elevii-muncitori în afara cf >e:. Există astfel și unele trăsături spe- cif.ce în ceea ce privește alegerea și doza- rea temelor in sens pentru acasă. In orice caz insă nu poate fi vorba de înlăturarea cu desăviqâre a acestor teme la toate dis- ciplinele. Și aceasta nu dintr-un punct de vedere formal, pentru ca elevul „să știe că este elev , ci pentru că in realitate există o serie de discipline — ca matematica, limba romină etc. — ale căror probleme nu pot fi înțelese in adincime și la care nu se pot crea deprinderi iară aplicarea cunoștințelor în practică prin exerciții făcute individual, acasă. Desigur, nu le vom da muncitorilor-elevi teme in scris pentru acasă la istorie, le vom da rareori asemenea teme la geogra- fie sau la științe naturale. Dar este absolut necesar sa le dăm destul de regulat teme scrise La matematica și uneori le limba ro- mină. In legătură cu aceasta se ridică urmă- toarea problemă : fn ce trebuie să constea caracterul specific al temelor în scris pentru acasă în școlile serale, ținînd seama de condițiile deosebite ale tnvâțămîntului în aceste școli ? Problema knplică două as- pecte : alegerea temelor și dozarea lor. Vom alege pentru a da ca teme pentru acasă Ia matematică, bunăoară, exerciții care să cuprindă esențialul celor predate în lecție. De exemplu, la clasa a VIII a, pen- tru lecția in care am predat rezolvarea ecuațiilor de gradul I cu o singură necu- | noscută cu coeficienți numerici, vom da drept tema fie o simplă problemă cu conți- nut din fizică, privitoare la mișcarea uni- formă, fie un exercițiu a cărui rezolvare să ceară efectuarea unor operații ca aducerea fracțiilor ia același numitor și reducerea termenilor asemenea. La fel vom proceda la lecțiile de limba romină, avind grijă ca tema t>e care o dăm pentru acasă — o scurta compunere, ua exercițiu etc. — să concentreze, într-un vo- lum redus, aplicarea celor mai importante cunoștințe predate în lecție. Astfel, buna alegere a temelor va rezolva și problema dozării lor. Vom da teme pu- ține, dar bogate în conținut. suplinind în ac-»‘ fel /oîunnii prin o/ni-ste. Cel mai sosea Insă le vom cere elevilor doar sa a --- «ta.ă, cn ajutorul manua- luiu: și ?! nr'' '. cele studiate in clasă în cadrj! Ier ' r. Dar este absolut necesar sa ere m r ■ pentru ca e? să adincească nu™?, «i-, ce presupune că lecția trebuie învățată în mare măsură in clasă. Aceasta este una d n cele ma: importante eerințe didactice pe care le r.Jică predarea în învă- țărumtu! seșo' și toți cei care predau în acest -nx-ațamint sint datori s- respecte. O ultimă problemă pe care vrem s o dis- cutăm in cadrul acestei scurte lămuriri: problema modului în care sînt pregătiți elevii în vederea efectuării temei pentru acasă. Aici, cerințele sînt, în general, ace- leași ca și la învățămintul de zi : explicarea clară a conținutului temei (eventual, în plus, și a scopului ef, atunci cînd este necesar), in- dicarea pe scurt, cu ajutorul unui exemplu, a modului de efectuare, ajutorarea stăruitoare a elevilor în ceea ce privește organizarea st ii Vor individual (indicații referitoare Ia unrirlrea ideilor principale dintr-un te ’. la înlăiur^rea — uneori totală — a a- rsântinleier etc). Aș ar, rum eievi’^r școlii serale teme țirâi crete. X- estria pedagogului, gri- ja lui pentru buna pregătire a elevilor treb :ie să se vădească în justa alegere a te / in asigurarea unui volum cît mai 'zr m cr-vrea condițiilor pentru cil r._ basa lor Ui"- l'rire. Intîlnîri cu scriitorii Pcaz.ru a dzz-.-jda dragostea elevilor fdi de dz'rz'ard, Șiz-ala medie ..Vasile ' -- d.- Capi-stă și-a propus să orgzr.zc» o serie de iniUniri irdre seri- As rr^: a fast invitat in școală > rad:mir Colin, care !e~a wbi: deszre importanța muncii fn tov. Vladimir a (krdje basmele sale. Apei au pus numeroase intre- b^iri la împrejurările in care au scrise a^ste basme. O tei nte asemănătoare a fost or- cu scriiioarea Mafia Banuș, care a In fața elevilor piezii din occra lui Pușkin si Maiakovski șî din propria sa creație. In munca pe care o desfășurăm pentru a-î înarma pe elevii noș- tri cu cunoștințe despre producție fi cu priceperi și deprinderi de muncă practică deseori le expunem oral diferite probleme legate de construcția și mînuirea unor scule sau unelte, le vorbim despre diferi- tele principii pe baza cărora funcționează anumite mașini etc. Atunci cînd condijiile materiale nu ne permit să exemplificăm practic cunoș- tințele prezentate în acest fel, folosim materialul demonstrativ. Materialul demonstrativ îi ajută mult pe elevi în înțelegerea pro- blemelor expuse oral de către profesor. Putem folosi în acest scop ma* terial de diferite categorii și forme, care este prezentat fie întregii clase, fie unor grupe mai mici de elevi sau c'rculînd dc la un elev la altul înainte de expunerea orală sau după aceasta. Este vorba, în primul rînd, de piese de motoare sau de mașini, de mostre de materiale, de unelte și instrumente. Toate acestea se folosesc ținînd seama de cerințele lecției ce o predăm. Îndeobște folosesc acest fel de material demonstrativ înainte de a începe expunerea orală, căutînd să-i pregătesc pe elevi să urmărească cele expuse. Bunăoară lu lecția cu tema „Construcția electromagncților‘* pe care o voi ține în clasa * Vil-a voi repartiza în prealabil cîte un electromagnet fiecărei grupe de 3-4 elevi (este vorba de grupele formate în clasă pentru buna organizare a activității practice). Voi explica apoi construcția electromagnetului, insistînd mai ales asupra calităților pe care le au materialele ce intră în componența lui și arătînd la ce se folosește electromagnetul. In legătură cu aceasta le voi prezenta desene și scheme înfățișînd o macara electromagnetică, o sonerie etc. După cum se vede, voi îmbina în acest caz folosirea la aceeași fecție a mai multor feluri de materiale demonstrative. Folosesc des și machetele sau modelele, adică reproduceri de piese și complexe de dispozitive tehnice ale unor mașini-unelte ca strungul, freza, raboteza, reproduceri de mașini, motoare, aparate, de cuptoare pentru fabricarea metalelor, furnale, mine etc. De cele mai multe ori acestea sînt micșorate după o anumită scară. Deseori ele sînt mobile. De exemplu, în majoritatea școlilor laboratorul de fizică este înzestrat cu cîte o mașină cu aburi în miniatură cu ajutorul căreia elevii intuiesc construcția și funcționarea acesteia. Mi-am propus să folosesc machete și modele la lecția „Instalarea unui circuit electric" pe care o von ține tot în clasa a VII-a. Le voi pre- zenta elevilor macheta unei locuințe, lucrată din placaj, în care vor fi vizibil expuși conductorii, receptorii etc. Voi folosi această machetă chiar în timpul expunerii. Elevii vor urmări instalația electrică a locu- inței observînd punctul de alimentare a ei cu energie electrică, trans- portul energiei de ta punctul de alimentare la punctul de iluminat, po. ziția întrerupătorului într-o încăpere, poziția punctului de iluminat etc. Ei vor urmări, de asemenea, transportul energiei electrice pentru prize și vor fixa locul unde trebuie așezate acestea într-o cameră de locuit^ ținînd seama de așezarea camerei, de poziția ferestrelor, a sobei etc. Se va insista asupra prevenirii accidentelor ce le-ar putea provoca anumite deficiențe ale instalației. Voi folosi aceeași machetă cînd le voi explica elevilor felul cum este realizată într-o locuință instalația unei sonerii. In folosirea machetelor și a modelelor trebuie Sa țin seama că, deoarece acestea pot fi procurate sau confecționate numai într-un singur exemplar, în majoritatea cazurilor le vor fi prezentate simultan tuturor elevilor. De aceea dimensiunile lor, precum și locul și felul cum vor fi expuse trebuie să asigure în întregime perceperea lor de la distanță; Tot ca material demonstrativ pot fi folosite diferite bancuri de probă a motoarelor, a turbinelor cu aburi, a mașinilor-unelte reparate etc. In acest caz — ca de altfel și în altele — trebuie să împletim în chip armo- nios observațiile elevilor cu intuiția. Observînd și studiind materialul intuitiv, ei trebuie să-și însușească cunoștințele practice asupra pornirii acestor motoare și mașini-unelte și asupra principiilor lor de func- ționare. Pentru intuirea de către elevi a proceselor tehnologice pot fi folo- site cu succes filmele tehnice. Bunăoară, nu întotdeauna putem orga- niza chiar atunci cînd este necesar vizite ale elevilor într-o întreprin- dere metalurgică, însă, folosind filme tehnice adecvate, îi putem ajuta să urmărească în amănunțime, de exemplu, procesul de elaborare a oțelurilor, diferite procedee și metode înaintate de muncă dintr-o între- prindere etc. In orice clasă, inclusiv în atelierele școlare, este posibilă instalarea unui aparat de proiecție sau a epidiascopuhii. Este însă necesar ca Mi- nisterul învățămîntului și Culturii sa ceară studiourilor de filme dia. filme din țara noastră să acorde o mai mare importanță înregistrării pe peliculă a diferitelor procese tehnologice prevăzute în programa de învățămînt. Foarte adesea folosesc la lecțiile de cunoștințe industriale și te munca de atelier planșele, schemele și diagramele, desenele. De exem, piu, vorbindu-le elevilor din clasa a VII-a despre transportul și dis-* tribuția energiei electrice le voi prezenta o schemă pe care să urmă- rească cum este transportat curentul de la o hidrocentrală sau termo- centrală pînă la diferitele aparate electrice sau mașini care trebuie ali- mentate. Pe această schemă elevii vor urmări unde sînt așezați transa formatorii pe circuit pentru păstrarea, urcarea sau coborirea tensiunii curentului, schema branșamentului de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi, cum este realizat tabloul de distribuție a curent ului în unitatea respectivă etc. Ascullînd explicațiile și urmărindu-le pe scheme ei vor putea să-și dea seama de aplicațiile practice ale multor legi învățate la lecțiile de fizică. De exemplu, au învățat că în practică este nevoie să se ridice sau să se coboare tensiunea curentului Acum își vor da seama de poziția punctelor unde trebuie să se instaleze transfer matorii care realizează aceasta. Cînd folos1 m materialul demonstrativ pentru ilustrarea unor cunoș- tințe practice trebuie să concentrăm atenția elevilor asupra a ceea c« este esențial în cele prezentate. Dacă este vorba de planșe, scheme sau diagrame, de exemplu, vom scoate în evidență esențialul col o rînd deose^ bit o anumită parte a acestora. Este bine, de asemenea, ca atenția elevii lor să fie îndrumată spre a înțelege și reține caracteristicile celor pro-i zentate. Materialul demonstrativ ne ajută să transmitem elevilor noștri & serie de cunoștințe practice, să-î facem să adincească aceste cunoștințe^ ușurindu-lc drumul spre formarea deprinderilor practice de muncă. Ing. S. POSTELNICII profesor la Școala da I «ni nr, 1 dtai Capitali ] e La ’cursul de studiu al mașinilor, un elev din clasa t X-a B de lt Școala medie nr. 18 din București urmărește pe o schemă juna* (ionarea pompei de ulei întreprinderea ne acordă un sprijin însemnat U(i redactor al „Gazetei învățămîntului1* a adresat tovarășei luliana Herberescu, di- rectoarea Școlii medii serale de pe lingă Uzinele textile din Timișoara, o întrebare privitoare la felul cum colaborează colecti- vul didactic al școlii cu întreprinderea. Iată ce a răspuns tov. Herberescu : Colaborarea colectivului didactic al școlii noastre cu conducerea întreprinderii unde lu- crează elevii a început o dată cu recrutarea acestora și cu încadrarea lor la cursurile de pregătire. Cum este și firesc, această colabo- rare s-a intensificat mult după deschiderea anului școlar. Faptul că toți elevii noștrii lu- crează la aceeași întreprindere — Uzinele tex- tile din Timișoara — a înlesnit mult legă- tura școlii cu întreprinderea. Pentru a asigura o frecvență regulată a tuturor elevilor, finind seama de faptul că întreprinderea lucrează în mai multe schim- buri am hotărit să organizăm cursurile două sâptămlni după amiaza, iar a treia săpiămînă dimineața. Tn unele cazuri, cind programul școlii n-a coincis întrutotul cu programul muncitorilor-elevi In întreprindere, aceasta i-a mutat în alt schimb. Astfel, lucrind de comun acord, am exclus diferențele dintre programul școlar și cel din fabrică fi deci am exclus una din principalele cauze ale absen- tării. Pentru controlul sistematic al frecvenței au fost întocmite în fiecare clasă grafice. La sfîrșitul săptămlnii totalizăm datele obținute și întocmim o situație pe care o înaintăm în- treprinderii. Ca urmare a acestui control bi- lateral, a eforturilor unite ale școlii și între- prinderii pentru dezvoltarea disciplinei con- știente a muncitorilor-elevi, marea majori- tate a acestora frecventează In mod regulai cursurile. Multă atenție acordă cadrele noastre didac- tice mobilizării tinerilor muncitori tn vederea însușirii temeinice a cunoștințelor. Ne-am putut baza, încă de la începutul anului șco- lar, pe opinia colectivă a clasei, care sori- țină chemările noastre la o muncă susținută și tenace. Folosim larg în acest scop și exem- ple din realizările muncitorilor-elevi în pro- ducție. din comportarea lor la locul de muncă. Prin aceasta căutăm să apropiem mai mult învățătura de problemele vieții din în- treprindere. Tn cadrul organizației de partid din între- prindere, ca și în cadrul organizației U.T.M. este analizată deseori activitatea cîte untii elev sau a unei grupe de elevi. Ctt acest pri- lej atit cei analizați ctt și colegii lor primesa un sprijin prețios în privința organizării timpului lor pentru învățătură, a metodelor de studiu etc. La ședințele de analiză a muncii din școală invităm totdeauna și un delegat al întreprin- derii. Participarea acestuia ta ședințe în- seamnă pentru noi un sprijin însemnat, con- tribuind la formarea unei opinii favorabile față de învățătură în rîndul muncitorilor. Am proiectat. împreună cu conducerea în- treprinderii, să organizăm la sfîrșitul celui de al doilea trimestru o reuniune tovără- șească In cinstea fruntașilor la învățătură. Am și început să pregătim programul aces- tei reuniuni, pe care ll va prezenta echipa artiștilor amatori din întreprindere. 'Scopul reuniunii este atît stimularea elevilor noștri pentru însușirea temeinică a cunoștințelor, cît și popularizarea învățăturii In rîndul ace-, lora pe care ti socotim viitorii noștri elevi. După cum se vede, întreprinderea dă do- vadă de multă înțelegere pentru problemele muneji noastre, ne acordă un ajutor însemnat. Aceasta îi influențează pozitiv pe muncitorii- elevi tn activitatea lor în școală, ti îndeamnă să frecventeze regulat, să învețe cit maf (fine. INOVATORI din învățămînt Tovarășul Damian Popescu, directo- rul școlii din comuna Sîntămăria Or- lea, regiunea Hunedoara, a construit cu mijloace locale un stativ care în- trunește într-un singur ansamblu func- ția de păstrare și de expunere a plan- șelor și hărților, în condiții ce asigu- ră o bună păstrare a acestora. Direcția generală pentru metrologie, standarde și invenții din Oficiul de stat pentru invenții a acordat tov. Da- mian Popescu, pentru această lucrare a sa, un brevet de invenție. Stativul cuprinde un depozit al plan- șelor constituit dintr-o ladă (1) cu trei compartimente prevăzute cu trei capace înclinate (2), așezate în trepte. Compartimentele sînt dimensionale corespunzător mărimii albumelor cu planșe. Pe partea interioară și exteri- oară fiecare capac poartă cîte un indi- cativ de ordine. Depozitul planșelor este vopsit în interior cu negru. Compartimentele respective sînt tinute tot timpul închise, pentru a feri albu- mele cu planșe de lumină, praf, ume- zeală, deteriorări etc. Planșele necartonate sînt grupate în albume pe materii de studiu și dimen- siuni. Cotorul fiecărui album este format prin prinderea planșelor între două stinghii, care se reazemă cu ca- pelele pe cîte un umăr ce se află pe pereții din dreapta și stînga ai fie- cărui compartiment. Fiecare album poartă pe stinghia care îl consolidea- ză un număr de ordine și un indice de compartiment. Fiecare filă dm album, fiecare planșă, este marcată la colțul din stînga jos cu un număr de ordine Inventarul planșelor este lipit de ca- pacul compartimentului respectiv, astfel încit la deschiderea capacului se gă- sește cu ușurință planșa necesară- Depozitul planșelor (1) constituie un piedestal și, în același timp, o con- tragreutate care dă un echilibru stabil celei de a doua părți a stativului șl anume suportului de păstrare a hărți- lor și de expunere a planșelor și hăr- ților. Pereții laterali ai lăzii (1) au două brațe verticale (3) prevăzute la capă- tul superior cu cîte un umăr (4) pe care se sprijină suportul de păstrare a hărților (5) prin intermediul a două brățări. Pe părțile laterale ale supor- tului de păstrare și expunere a hărți- lor (5) se află vergeaua mobilă (6) cu colțurile îndoite la 90°, prevăzută cu doi clești (7) din lemn sau din metal pentru expunerea planșelor individuale. Suportul este prevăzut, pe două din laturile sale, cu cîte două ghiare (8) care servesc la expunerea albume- lor cu planșe. Pe celelalte două laturi ale suportului suit fixate, la distanțe egale, cîrligele (8) în care se agată belciugele hărților. Hărțile se păstrează făcute sul (prin strîngerea ior cu 2 inele) și agățate cu belciuge de cîrlige. Pentru ferirea hărților de praf, partea superioară a suportului este acoperită cu o pînză protectoare. Hărțile prinse în cîrlige pot fi derulate prin desfacerea inele- lor. Depozitul planșelor are prevăzut pe una din părțile laterale un suport (10) pentru susținătorul de glob (11)- Pen- tru expunerea globului, acesta se scoa- te din suportul în care este păstrat și se așează în alt suport (12) fixat pc partea anterioară a stativului. Pentru expunerea albumelor cu plan- șe. se procedează după cum urmează: fie deschide capacul compartimentu- lui respectiv al depozitului, se recu- noaște numărul de ordine din inven- tar. se ridică aJbumul cu planșa dori- tă, după care el este suspendat în ghiarele de expunere ale suportului. Iui instructiv®educativ in sprijinul procesu metodică din dezbătute în Prof. M. SCHEIN Predînd geografia regiunii MUNCA METODIC Folosind experiența anilor precedenti, ca- binetul pedagogic de pe lingă sec|ia de învă- țămînt a raionului Bălcescu din Capitală s-a străduit să aducă în acest an școlar unele fizici și cadrele care industria!» și conduc activitatea cercurilor AUREL ȘEULEAN învățător, calul Ghiduș, raionul Tirnăveni elemente noi în activitatea raion. Tn anii precedenti, temele predau cunoștințele lucrările in atelier, tehnice a’-e elevilor. lintiuituiiiatiiiiinuiHUiHiiiiiuMnuiinuHitMui cercurile pedagogice nu au fost întotdeauna suficient de bine alese- Ele erau uneori lip- site de actualitate prea puțin legate de munca concretă de zi cu zi a cadrelor didac- tice. Ținînd seama de toate acestea, secția de învățămînt șl cabinetul pedagogic au îndru- mat cercurile pedagogice să-ți stabilească teme cum sînt colaborarea între profesorii de metodica lecțiilor de compunere, educația comunistă în cadrul lecțiilor etc. De asemenea, in cercurile pedagogice se vor analiza unele manuale noi (de exemplu, ma- nualul de trigonometrie pentru clasa a X-a, manualele noi de Jimba romînă) și se va stu- dia metodica predării unor capitole mai di- ficile din diferite discipline (bunăoară, pre- darea teorei vaien(ei la clasa a VH-a, preda, rea spectrelor și a analizei spectrale la clasa a Xl a etc). In cadrul cercului prolesorilor-maiștri. care a luat ființă de curînd, vor fi dezbătute proble- me privind organizarea atelierelor școlare, metodica desfășurării lecțiilor practice dț tîm- plărie, de lăcatușărie, de studiu al mașinilor cu aplicații practice, de auto. La ședințele cercului vor participa *i profesori de fizică, chimie, matematică, desen. Cabinetul pedagogic raional își îndreaptă atenția și spre intensificarea schimbului de experiență fntre cadrele didactice pe calei lecțiilor des.'hîse. tn aceasta privință s-au ob(inut șl în anij trecuti o serie de rezultate pozitive. De exemplu, lecțiile deschise la care au participat în același timp învățătorii claselor a IV-a și profesorii care au predat la clasele a V-a s-au dovedit deosebit de utile atît pentru unii cît și pentru ceilalți. în acest an școlar se va folosi în continuare cceastă (ormă de ajutor reciproc între învăță, tori și profesori. Unele lecții deschise ținute în anii trecuți s-au desfășurat fără o tematică bine stabilită și de aceea nu au fost suficient de utile pen- tru participant!. Căutînd să înlăture acest neajuns, cabinetul pedagogic, la oropunerea secției de învățămînt, a îndrumat cercurile să stabilească o tematică anumită și pentru lecțiile deschise. Potrivit acestei îndrumări, profesori) de fizică și-au propus să urmă- rească printre altele, la lecțiile deschise, le- garea cunoștințelor do practică, profesorii de limba romînă — realizarea educației patrio- tice la lecțiile de lectură literară, cei de limba rusă — dezvoltarea exprimării sciise și orale a elevilor etc. Ținînd seama de faptul că în desfășurarea muncii metodice din Școli joacă un rol deo- sebit de înseninat comisiile metodice, secția de învățămînt a trasat cabinetului pedagogic sarcina de a se preocupa de îmbunătățirea activității acestora. In anii trecuți unele comisii metodice au considerat că activitatea lor se reduce doar la analiza planurilor ca- lendaristice a'e cadrelor didactice și la con- trolarea îndeplinirii programei școlare. Da- sigur, astfel de preocupări sînt necesare. Ele nu sînt însă suficiente. Comisiile metodice au datoria să lărgească sfera preocupărilor lor. cuprinzînd problemele legării teoriei de prac- tică, ale metodicii predării unor capitole sau chiar a unor lecții difici-le. organizării auto- deservirii elevilor în școală precum șl unor probleme ca alegerea și dozarea temelor pen- tru acasă, organizarea recapitulării curente și finale, activitatea în afară de clasă și de școală, ajutorarea elevilor râmași Tn urmă la învățătură ș.a. Potrivit indicațiilor primite din partea secției raionhle de învățămînt prin cabinetul pedagogic, unele comisii meto- dice și-au fixat și o serie de probleme spe- ciale pe care le vor urmări în acest an școlar în mod amănunțit. Bunăoară, co- misia pentru legarea predării de viață de la Școala medie nr. 18 se preocupă de modul cum dezvoltă activitățile practice dragostea de muncă a elevilor, iar comisia diriginților de la aceeași școală, de felul cum se reali- zează disciplina la clasele care au ridicat probleme mai grele în anul trecut. O deosebită atente acordă cabinetul pe- dagogic îndrumării comisiilor pentru legarea predării de viață, ajutîndu-le să-și îndrepte atenția asupra unor probleme importante cum sînt organizare^ și înzestrarea atelie- relor școlare, predarea la un nivel cores^ punzător a discipline’or practice, desfășura- rea muncii tn atelier și în producție, analiza manualelor destinate instruirii practice a ele- vilor etc. Nu de mult secția raională do învățămînt. preocupată de problemele întăririi educației comuniste a elevilor, a analizat împreună cu învățătorii și diriginții din raion munca educativă din școli și a stabilit măsuri con- crete în vederea îmbunătățirii acestuia. Co- misiile de diriginți au fost îndrumate de că- tre cabinetul raional să combată referatele de care se face adesea abuz Tn orele educa- tive, să recomande folosirea unor forme variate de desfășurare a acestor ore, comi- siilor de diriginți li s-a trasat sarcina să se preocupe mai mult de dezvoltarea dra- Lucrez cu elevii de clasa a lll-a. Predînd geografia re- giunii ca obiect separat, fin seama că trebuie să dezvolt dragostea elevilor pentru ți- nutul natal, pentru patria noastră socialistă. De Ia lecția despre repre- zentarea grafică a clasei și școlii cu împrejurimile ei, am trecut la predarea cunoș- tințelor despre locui natal, despre comună, despre ocu- pațiile locuitorilor, despre munca lor în întovărășirea agricolă. In predarea cunoș- tințelor despre locul natal m-sm folosit mult de obser- vațiile personale ale elevilor asupra vieții țăranilor mun- citori din satul nostru. Pentru cunoașterea pe te- ren a formelor de relief și a împrejurimilor satului am organizat două excursii. Ele- vii au cunoscut astfel așe- zarea satului și vecinătățile lui, formele de relief exis- tente, plantele ce cresc și se cultivă la noi. Le-am vorbit, de asemenea, despre întovă- rășirea agricolă din care fac parte toți locuitorii și des- pre instituțiile satului. Pentru cunoașterea comu- nei și a raionului vom vizita comuna de centru și unele locuri din raionul nostru. gostei pentru patrie a elevilor, de educarea științifico.ateistă a acestora, să sprijine mai activ organizațiile de tineret din școli, de întărire a legăturii între școala și familie. Urmărind să întărească activitatea comi- siilor metodice, secția raională și-a propus să etxtindă o experiență pe care a început-o în anul trecut. Anume, observînd că la șco- lile mai mici, cu un număr redus de cadre didactice, comisiile metodice pe discipline desfășoară o activitate slabă, secția de învă. țămînt a încercat să grupeze în aceeași co- misie profesori care predau discipline înru- dita Dar în acest fel nu s-a putut pătrunde mai adînc în problemele specifice fiecărei discipline în parte. Atunci s-a experimental crearea unor comisii metodice unic» pentru mai multe școli apropiate. Centrul metodic astfel alcătuit pentru școlile de 7 ani nr. 114. nr. 115 și nr. 116 a dat reizultate bune, P.o- fesorii din aceste școli au dezbătut cu serio- zitate în comisiile comune diferite probleme ale școlilor lor, iu soluționat multe din aces- tea. Ținînd seama de aceste rezultate, sec- ția extinde acum crearea unor astfeJ de cen- tre metodice pe grupe de școli. Ințelegînd că buna îndrumare a tuturor formelor muncii metodice depinde în mare măsură de calitatea activității metodiștilor, secția raională de învățămînt se interesează mult de instruirea lor. După indicațiile iile de secția raională, ej se ocupă îndeosebi de cadrele tinere, cu mai puțină experiență, pre- cum și de cadrele care în anul trecut au în- tîmpinat unele greutăți în munca lor. A’.oto- diștii asistă la lecțiile acestora, le analizea- ză, dau îndrumări în ceea ce privește meto- dica predării. Orientîndu-se spre cele mai importante probleme ale procesului instrucliv-educatfv, munca metodică va contribui la continua ridicare a nivelului activității didactice, la tot mai buna pregătire pentru viață a ele- vilor. Vom face excursii și pentru cunoașterea regiunii. In felul acesta, plecind de 1a ce este apropiat și cunos- cut copiilor, ii conduc treptat spre însușirea elementelor de geografie a locului natal — sat, raion, regiune. Pregătindu-i pe elevi pen- tru a.șf însuși, în clasa a IV-a, noțiunile de geografie a patriei, cunoștințele de geografie a regiunii contri- buie, totodată, Ia educarea lor în spiritul dragoste; pen- tru ținutul natal, pentru pa- trie. Dezvoltarea gmairii copiilor prin Jocurile de construcție In instituțiile preșcolare se practică în mod obișnuit două variante ale jocurilor de construcție: construcții după model, în care apare clar conturul materialelor de constuc(ie și care cer copiilor să analizeze atent și sâ construiască, din cuburi sau din alte materiale, diferite obiecte după modelul oferit de educatoare precum și construcții libere, in care copiii își alee singuri subiectul (căsuțe, mașini, tractoare etc.)- Așa cum se practică în instituțiile preșcolare, aceste jocuri constituie un mijloc de familiarizare a coipiiior cu reali- tatea înconjurătoare, le dezvoltă percepțiile de formă, mărime, culoare. Totodată, însă, ele prezintă o serie de neajunsuri. Se știe că jocurile de construcție trebuie să stimuleze, sâ dezvolte gmdirea și imaginația creatoare a copiilor. Ele pot avea asemenea rezultate dacă pun în fața copilului un scop clar exprimat (fie verbal, de către educatoare, fie prin mode. Iul prezentat), dacă ridică în fata lui o problemă precisă, dacă il conduc la analiza problemei, la găsirea mijloacelor de îndeplinire a ei, la selectarea formelor adecvate construc- ției cerute sau elementelor modelului prezentat, la folosirea acelor combinatii ce duc la realizarea cu exactitate a pro- blemei, dacă îl determină să rămînă in limitele anumitor condiții — într-un cuvînt, dacă îi dau prilejul să-și mani- leste imaginația creatoare. Or, cele două variante ale jocurilor de construcție care se practică acum în instituțiile preșcolare nu răspund decît în parte acestor cerințe. In prima variantă, în care sînt evi- dente toate contururile pârtilor componente, copilul nu întîm- pină dificultăți prea mari, nu este pus în situația să gă- sească el însuși mijloacele, ci îi rămîne numai sâ analizeze, să compare, să găsească și să aleagă unui după altul elemen- tele izolate (cubușoarele) pe care le observă în model și să le așeze potrivit acestuia. In acest fel nu au teren destul de larg, independența, inițiativa și spiritul de creație, nu se stimulează suficient gindirea pentru găsirea celor mai indi- cate mijloace de rezolvare a temei, copilul nu este pus în situația de a-și folosi experiența generalizată. Nici a doua variantă — construcții libere — nu este pe deplin mulțumitoare. Este drept că în cadrul ei copilul are posibilitatea de a-și alege singur tema, de a găsi și selecta elementele necesare construcției și căile care duc la rezolva- rea ei. Totuși, propunîndu-și o temă sau alta, copilul nu poate ține seama de posibilitățile de rezolvare a ei, de gradul în care materialul disponibil prezintă proprietățile necesare. De aceea el recurge adesea la folosirea unui material neadecvat atribuindu-i însușiri convenționale. De exemplu, așezînd cu- burile eî spme: acesta să fie un copac, acesta un iepuraș, o pisică etc. Răspunde pe dep-m cerințelor psihologice și stimulează Ia maximum dezvoltarea gîndirii și a imaginației creatoare a copiilor jocul care presupune construirea după model fără conturul elementelor componente. Faptul acesta a fost confir- mat de rezultatele experimentului efectuat de un colectiv de cercetători din orașul Cluj, care a folosit îndrumările psi- hologiei preșcolare sovietice- Experimentul s-a făcut timp de doi ani și jumătate, cu două grupe de copii în vîrstă de 5—6 ani. Aceștia au executat individual 31 de jocuri de construc- ție cu Aceleași teme, însă desfășurate după două metode: pri- ma grupă construia după model ca o schemă generală (me- iar a doua după model cu conturul materialelor (metoda „C"). Varianta construirii după schema generală („M“> a cerut ur efort de gîndire mai mare decît cealaltă — a constra :i cu conturul materialelor („C"). Modelul oferit, neineicind materialele cin care putea fi construit, a ridicat în fața copiilor o proMemă în întregime nouă, fără a le da direct mijkKKcâe do r;: a e. Copiii au trebuit să analizeze, să com- pare, sâ ab-'-actizeze, sâ sintetizeze mintal, într-un tot uni- tar, părțile obiectului și combinațiile adecvate, și apoi să se- lecteze judicios formele necesare reprezentării grafice. Pre- școlarii au fost nevoiti să analizeze — să caute părțile com- ponente ascunse ale modelului, diferențiindu-le pe plan mintal, să observe că același element poate li regăsit în structura mai M*os figuri (analiza). De asemenea, ei au trebuit să seziseze posibilitățile de reconstituire a modelului și, selec- tit*d formele, unificîndu-le într-un sistem corespunzător, să redea modelul dat — deci să sintetizeze. Prin urmare, această mai mici dintre viitorii constructori... variantă a influențat trecerea treptată de la formele ele- mentare de analiză și sinteză — efectuate în activitatea practică cu obiectele — spre forme mai complexe: analiza și sinteza pe plan mintal, cu participarea cit mai largă a expe- rienței anterioare. In căutarea rezolvării problemei date copiii au formulat diferite ipoteze, iar apoi au aplicat în practică soluția găsită, coca cc a confirmat sau infirmat justețea ei. In această variantă, diversitatea problemelor — în care trăsăturile necsențiaie ale figurilor sînt mereu variate. în timp ce trăsăturile esențiale sînt menținute — înlesnește pro- cesul de abstractizare, de detașare a însușirilor esențiale ale figurilor geometrice (prezentate izolat sau încadrate în anu- mite combinații — casa drn triunghiuri, pătrate pentru fe- restre, cilindri pentru horn etc.), din masa însușirilor neesen- țiale. Construirea după model cu conturul materialelor de con- strucție, înlesnind dezvoltarea activității de analiză și sin- teză a imaginației reprcductive, ii face pe copii să se limi- teze la a copia fidel modelul prezentat, dar nu-i conduce la construirea pârtilor mai grele ale modelului . Sînt ilustra- tive în acest sens rezultatele obținute in experiența de care a fost vorba mai sus. Subiectul construcției era „Palatul pionierilor", după modeț cu conturul materialelor nece- sare construcției (,,C“) ; din materialul pus la dispoziție lipseau cilindrii necesari redării coloanelor și cuburile necesare fundamentului, în schimb se găseau forme a căror combinare pricepută putea reconstitui figurile nece- sare (de exemplu, din rotițe așezate una peste alta s-ar fi putut construi cilindrii, din jumătăți de cuburi — cuburl'le etc.). Copiilor li s-a cerut să reproducă exact modelul din ma- terialul existent, fără a li se da vreo indicație. Copiii obiș- nuiți să lucreze după metoda (,.M“), deși nu dispuneau de tot materialul necesar, au reușit totuși, pe baza deprinderilor de analiză și sinteză formate în activitățile anterioare, să ob- țină prin combinarea formelor reconstituirea integrală a modelului. Ei au lucrat ordonat, au analizat atent modelul, 1 au descompus mintal în părțile componente și au încercat să reproducă exact raporturile structurale din modelul pre- zentat, obscrvînd întotdeauna greșelile proprii. Copiii deprinși să lucreze după model cu conturul materialelor, au rezolvat numai în 20 la sută din cazuri problema, 40 la sută au rezol- vat problema numai parțial, iar ceilalți au renunțat la lu- crare. Preșcolarii deprinși să lucreze după prima variantă (>,M") reușesc relativ ușor să desprindă imaginea din mo- delul concret, să schimbe mintal locul părților componente, să Ie sintetizeze într-o nouă formă și să reprezinte această formă grafic — fapt ce demonstrează că această metodă dez- voltă gindirea și imaginația creatoare. Faptul acesta este demonstrat și de rezultatele experimen- tului de transpoziție a raporturilor elementelor în desen. In cadrul acestui experiment li s-au prezentat copiilor, timp de citeva minute, figuri geometrice desenate sau imaginea unei căsuțe avînd o fereastră în dreapta, o ușă în stînga, un ste- guleț pe acoperiș și un copac alături, la dreapta. Li s-a cerut să analizeze desenul, să inverseze locul detaliilor și să repre- zinte imaginea grafic. Copiii exersați în construcții după metoda (>,M“) au realizat transpoziția completă în desen în 80 la sută din cazuri, pe cînd ceilalți abia în 20 1a sută. Specificul variantei (,,M") determină progrese evidente și sub aspectul transfertulu? operațiilor intelectuale în sfera mo- trică (de exemplu executarea mișcării experimentatorului în sens invers), al abstragerii imaginii mișcării prin percepția nemijlocită, al reprezentării mintale a mișcării inversate și al executării ei. Din cele expuse rezultă cu claritate că prin varianta con- struirii după modele ca o schemă generală, gindirea și imaginația creatoare a copiilor se dezvoltă mai bine decît prin celelalte variante. Prin îmbinarea pricepută a acestei variante cu cele apli- cate în practică, valoarea educativă a activităților de con- strucție crește considerabil. MARIA V. NICOARA lector Ia I.I.P.C.D. — Cluj Elevii păstrează avutul obstesc Aspectul sub care se înfățișează clădirea, interiorul sau orice bun ce-1 întîlnești într-o școală arată de la prima privire spiritul gospodăresc de care dau dovadă cei ce lucrează și învață aici. De îndată găsești răs- punsul dacă colectivul școlii are pe prim plan preocu- parea de a cultiva la elevi grija pentru economie, pentru înlăturarea risipei, respectul și dragostea față de avutul poporului. La Școala de 7 ani nr. 1 din Bistrița există multe elemente care ne îndreptățesc să spunem că munca educativă desfășurată de cadrele didactice este orientată pe acest drum. Intr adevăr, totul in școală reflectă grija atentă a elevilor fată de bunul obștesc. Atitudinea nouă, socialistă față de avutul comun nu s-a format de la sine. Ea este rezultatul muncii educative perseverente, al inițiativei și al spiritului organizatoric de care dau dovadă cadrele didactice din școală. Ori de cîte ori s-a ivit prilejul — la lecții, în convorbirile cu copiii — în- vățătorii și profesorii au relevat faptul că a respecta bunul obștesc înseamnă a prețui în primul rînd munca, munca omului care l-a făurit, înseamnă a asigura o viată cît mai lungă mobilierului, materialului didactic etc. și a scuti astfel statul de cheltuieli inutile. Cadrele didactice știu insă că enunțarea unor principii generale, teoretice asupra necesității păstrării avutului obștesc nu este suficientă șl că această activitate trebuie si aibă la bază măsuri concrete cu caracter gospodăresc. De aceea ei i-au pus în situația să presteze el înșiși o seamă de activități gospodărești, după capacitatea lor. La fiecare început de an școlar — ca primă măsură — învățătorii și profesorii diriginți predau elevilor clasele în păstrare. Aceștia preiau Inventarul clasei șl răspund de buna lui întreținere. Se dă o mare importantă acestui fapt, mai ales pentru elevii nou veniți, care sînt mobili- zați și ei, cu acest prilej, să se încadreze disciplinei legate de păstrarea avutului școlii. O dată cu preluarea în grijă a clasei se alege respon- sabilul cu munca gospodărească. Sarcina acestuia nu se limitează la supravegherea păstrării bunurilor clasei. In atribuțiile lui intră mai cu seamă prevenirea even- tualelor deteriorări ce pot fi cauzate de indisciplina unor elevi. Se știe că. de cele mai multe ori, pag ele aduse bunurilor școlii se produc tn timpul recreațiilor. De aceea, responsabilul veghează asupra disciplinei la ieșirea șl intrarea în clasă și vede ca nici un elev să nu rămină In clasă în acest timp. Responsabilul este ajutat In acțiunile sale de elevii de serviciu pe clasă. In aîara seviciului pe clase, s au organizat puncte de supraveghere pe școală — tn laborator, în sala de gim- nastică. în curte, pe lotul școlar. Elevii însărcinați cu aceste sectoare se îngrijesc ca totul să fie în perfectă ordine ți curățenie, să nu se producă deteriorări. In întreaga școală s-au creat condiții care îi obligă pe elevi să păstreze ordinea ți curățenia. Peste tot sint coșuri de htrtli : în clase, pe coridoare, chiar ți în curte. Pereții, podelele, băncile sint totdeauna curate cînd vin elevii la școală. In fața fiecărei uși se află țtergătoare pentru picioare. Ni s-a părut interesantă măsura luată de învățătorii acestei școli ca elevii să-și ia gustarea în primele minute ale pauzei mari, sub supravegherea lor. Rostui acestei măsuri este de a-i obișnui pe copii să mănînce civilizat, de a evita risipa de alimente, aruncarea lor Ia în- tîmplare. In școală s-a trecut ți la organizarea unor acțiuni de autodeservire. Elevii claselor mai mari aduc o con- tribuție importantă la curățirea claselor lor: spală geamurile, dușumeaua, băncile etc. Și cei din clasele mai mici — I-IV — sînt antrenați în asemenea acțiuni, bineînțeles mai ușoare, pentru a le putea îndeplini. In. vățătoarea clasei I ne-a relatat cu satistacție rezultatele muncii copiilor pentru îngrijirea colțului naturii vii : ei udă florile, curăță frunzele moarte. împrospătează pămintul. S-a constatat că o seamă de acte de indisciplină care au adus pagube bunurilor școlii s-au produs atunci cînd unii profesori au fost obligați, din anumite motive, să lipsească de la lecții. Conducerea școlii, analizind și acest aspect, a luat măsuri de asigurare tn orice condiții a prezenței profesorilor la fiecare clasă, prin înlocuirea celor absenți. Profesorii dovedesc operativitate și fermitate in luarea măsurilor educative. Imediat ce se săvîrțețte o deteri- orare cu intenție sau din neglijența elevilor, vinovatul trebuie să repare ceea ce a stricat. Sînt destule exemple în viața școlii cînd pedagogii i-au reținut pe elevi după lecții îie pentru a-și curăța banca pe care au mîzgălit-o, fie pentru a-ți face curat pupitrul sau a curăța podeaua pe care au murdărit-o. In cazurile cînd se produc pagube mai mari — spartul unul geam, deteriorări de mobilier etc. — ce nu pot fl recuperate de către copii prin forțe proprii, diriginții discută cu părinții ți se iau în comua măsurile educative necesare. De cele mal multe ori pă- rinții achită contravaloarea pagubei reținînd din sumele destinate copiilor pentru jucării, cinematograf etc. Faptele de indisciplină stnt cu uțurință descoperite de către padagogi. Elevii vin singuri să le comunice pagubele pricinuite școlii prin atitudinea lor. d?ndu-le astfel posibilitatea să Ie cunoască, să ia din vrerrie măsurile necesare, să le arate partea negativă ți să-t sfătuiască să le evite pe viitor. Atitudinea lor arată totodată puterea opiniei colective, care s-a înfiripat puternic, datorită muncii pedagogilor, tn viața școlii. Opinia colectivă acționează permanent țl cu hotărire. Elevii nu tolerează stricăciunile, dezordinea, ci dimpo- trivă iau atitudine combativă față de cei ce nu-țf armonizează conduita cu linia și Interesele comune ale colectivului. „Albina vorbitoare" — gazeta de perete a școlii — satirizează fără cruțare pe toți elevii care manifestă nepăsare, lipsă de respect față de avutul școlii. In ai>t"dinea intransigentă față de lipsuri nu e^e nici pe aepaf.e o tendință de a „reclama" sau ,,pîrî“, ci dorința de a nu trece cu vederea nici o neglijență, dorință izvorită din exigența sporită a elevilor, din conștiința că orice bun a| școlii este bunul poporului și că trebuie să lupți pentru păstrarea lui. După cum pulem vedea, munca educativă desfășurată de pedagogii de la Școala de 7 ani nr. 1 din Bistrița arată grija lor deosebită de a forma oameni cu simt gospodăresc, cu spirit de economie, care să știe, atunci cînd vor păși în viață. în muncă, să apere și sâ păs- treze cu sfințenie avutul obștesc, bun al întregului popor. Vi. ILIEȘ Tot mai mufte școli profesionale și tehnice dispun de cabinete școlare bogat dotate, In ^uograjie, o lecție practică de fizică in cabinetul Grupului școlar petrol-chimie din Tirgooiște. Experiență pozitivă ne valorificată Dacă în consiliul pedagogic *1 Școlii pro- fesionale de mecanici agricoli din Giurgiu s ar fi pus in discuție faptele care determină lipsa de omogenitate in însușirea cunoștin- țelor de către ucenici (la unele materii aceș- tia și-au însușit temeinic problemele, la altele clasa întreagă vădește o pregătire slabă, su- perficială), fără indoială că multe din defi- ciențele existente in activitatea acestei școli ar fi fost înlăturate din timp. Căci de expe- riența pozitivă a unor cadre didactice frun- tașe, cu măiestrie pedagogică, nu duce lipsă Școala de mecanici agricoli din Giurgiu. Ceea ce lipsește în munca școlii este grija pentru valorificarea experienței pozitive, pentru răs- pîndirea ei in rindul tuturor pedagogilor. lată cîteva exemple convingătoare. Pregătirea cu minuțiozitate a fiecărei lecții, preocuparea pentru a transmite ucenicilor cit mai multe cunoștințe fac ca fiecare lecție a tovarășului Ion Popescu, care predă dis- ciplina „Mașini agricole", să fie clară și sis- tematică, bogată in conținut, legată de pro- blemele actuale ale transformării socialiste a agriculturii noastre. Bunăoară, la lecția cu subiectul „Dezmiriștitoarele purtate și carac- teristicile lor', predată recent ucenicilor din anul II, tov. Popescu a făcut o expunere vie și interesantă, a folosit un bogat material didactic constînd din planșe cu vederi de an- samblu și scheme ale dezmiriștitoareîor și s-a bazat tot timpul pe exemple concrete din practică, antrenind întreaga clasă intr-o discuție rodnică, creatoare, in felul acesta au fost scoase în evidență cu participarea clasei, avantajele dezmiriștitoarelor purtate față de cele tractate. in predare profesorul a acordat o atenție deosebită conținutului educativ al lecției, te- gind cunoștințele de documentele de partid ți de stat privind dezvoltarea continua a agri- culturii noastre socialiste. Cit de contrastante apar, în lumina unor lecții bune ca cele ținute de profesorul lou Popescu, lecțiile monotone ți neinteresante predate de unii profesori ai școlii ! Iată, de pildă lecția „Alezarea", predată ucenicilor de profesoara de tehnologie gene- rală, tov. Maria Jianu. Cunoștințele au fost transmise nesistematizat, iar nnele probleme esențiale, ca rolul și importanța alezarit la unele piese, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o alezare de calitate etc. nu au fost suficient scoase in evidență. Profe- soara Maria Jianu a adus în clasă și cîteva alezoare. Dar din pricina lipsei de organizare a lecției acestea au zăcut uitate într-un colț, fără a fi folosite nici o clipă ca material demonstrativ. Caracterul abstract, rupt de realitate al lecției s-a vădit și in alte privin- țe. Tov Jianu nu a insistat aproape de loc asu- pra felu’.ui cum se execută operația de alezare în atelierele școlii sau în întreprinderi. De asemenea, nu a vorbit despre controlul cali- tății execuției și nu s-a referit Ia acele lucrări din meseria in care se pregătesc ucenicii la care se aplică alezarea Era și firesc ca lecția să nu dea rezultate bune dacă ținem seama că profesoara s-a preg fit pentru ea în mod cu totul superfi- cial. numai după un manual cu un conținut de mult depășit : manualul de lăcătuș, rie pentru școlile profesionale editat de Minis- terul Agriculturii și Silviculturii în 1954. Deficiențe serioase se manifestă la Școala profgsisnală de mecanici-agricoli din Giur- giu și în predarea desenului tehnic. In timpul orelor rezervate predării acestei discipline profesorii obișnuiesc să execute diferite schi- țe pe tablă, cetind apoi ucenicilor, după o expl caț e sumară, să treacă schițele în ca- iete. Este limpede că asemenea procedee nu ajută cu nimic pe ucenici, deoarece ei nu lu- creaz ndependent. ci numai copiază. De aceea majoritatea ucenicilor nu reușesc să execut? s'nguri în mod corect schițe după un obiect. O altă deficiență în predarea dese- nub" '’hnic la Școala de mecanici agricoli din Gu-g-u o reprezintă faptul că profesorii nu se nreocupă suficient ca ucenicii să apli- ce la desenele pe care le execută, cele invă- țațe în anul precedent, cît și în lecțiile an- terioare (de exemplu folosirea metodelor de construcție a racordărilor, scrierea tehnică, formatul desenului etc)- Conducerea școlii trece ușor cu vederea faptul că o serie de profesori acordă o insu- ficientă atenție pregătirii lecției, că studierea materialului bibliografic de actualitate e ne- glijată, ta fel ca și folosirea materialului in- tuitiv, că găsirea exemplelor concrete e lăsa- tă pe seama inspirației de moment Ce lei de cunoștințe se pot preda în asemenea con- diții? Bineînțeles, cunoștințe superficiale, care determină parcurgerea formală a teme- lor prevăzuie în programă, fără a asigura însușirea temeinică de către ucenici a ma- teriei de specialitate. De ce în aceeași școală se predau lecții atit de deosebite din punctul de vedere al calității ? Pentru că direcția școlii nu a acor- dat atenție organizării interasistențelor între profesori, în scopul ajutorării cadrelor didac- tice cu o experiență pedagogică mai redusă. Directorul însuși nu asistă la lecții pentru a cunoaște temeinic nivelul științific și peda- gogic al muncii fiecărui profesor. în consi- liul pedagogic al școlii nu s-au analizat ca- litățile și lipsurile onor lecții, nu s-au luat măsuri pentru generalizarea experienței po- zitive existente in școală. Cu cîteva mlădițe izolate nu se poate ob- ține rod bogat. Cultivate cu grijă, însă, a- cestea pot să dea nenumărate alte noi mlă- dițe. din care să obținem o recoltă bogată. Conducătorii Școlii de mecanici agricoli din Giurgiu ar trebui să fie printre primii care să cunoască acest adevăr. Ei au datoria să valorifice larg experiența pozitivă a profeso- rilor fruntași din școală, difuzind-o in rindul tuturor cadrelor didactice. NICOLAIE CAPATOIU inspector general in M.l.C. muncitori cu larg orizont cultura In sala mare a clubului Școlii profesionale de mecanici agricoli din Birlad a avut lo« de curînd o discuție interesantă la care au participat cu deosebit interes numeroși ucenici. Tema discuție1 1 eroul preferat din romanul „Tinăra Gardă". ucenicul Gheorghe Pieptene din anul III, unul dintre cei mai activi „prieteni ai cărții" d-n școsfă, a făcut o recenzie amplă a romanului, scoțînd în relief patriotismul înflăcărat al ercîlor „Tinerel Gărzi". Discuțiile purtate pe marginea recenziei au fost deosebit da însuflețite și interesante. Ucenicul Constantin Postolache a vorbit despre Oleg Kosevoi; conducătorul „Tinerei Gărzi*, crescut și educat de statul sovietic, de Comsomol. El a descris in cuvinte calde, înflăcărate curaj ul și abnegația de care a dat dovadă acest adevărat erou, care nu și-a precupețit nici viata în lupta pentru apărarea patriei. Ucenicul Vasue Burghelea a evidențiat puterea sentimentelor și tăria de caracter a Ulia, nei Gromovj. Mircea Nichita a subliniat puritatea, frumusețea morală a tinerilor despre care se vorbește în roman. Numeroși alfi ucenici participanti la discuții au arătat că exemplul comsomoliștilor constituie pentru tineretul din țara noastră o pildă vie, de o mare Forță convingătoare. Asemenea discuții pe teme literare se organizează adesea la biblioteca Școlii profesio- nale de mecanici agricoli din Bîrlad. Ucenicii participă la ele cu interes și însuflețire. Firește, la acest rezultat nu s a ajuns dintr-o dată. El se datorește efortului comun, continuu al profesorilor diriginți și al colectivului bibliotecii. ,,O dată cu mărirea numărului de cititori — arată tov. Constanța Păpușoi, bibliotecara școlii — preocuparea noastră principală este aceea de a-i ajuta pe ucenici în citirea cărți- lor și de a-i orienta în alegerea acestora. Ii învăț să-și facă un plan de lectură cuprin. zind cărțile ce le vor citi într.o anumită perioadă de timp, precum și un program zilnic de lectu ă. Planul cuprinde cărți care să le asigure însușirea unor cunoștințe culturale și științifice largi, urmărind in primul rind pregătirea lor de specialitate. Pent'u propaganda cărții biblioteca folosește un colectiv larg de colaboratori, format din "îndul celor mai activi cititori. La clubul școlii, în sala de mese, la gazeta de perete se găsesc numeroase afișe ca, de pildă, ,,La biblioteca școlii au sosit cărți noi de litera- tură I", „Noutăti tehnice la bibliotecă”, „Ce să citim ,,Folositi timpul liber pentru citit" etc. Colectivul bibliotecii întocmește lunar, laolaltă cu profesorii diriginți. liste de reco- mandări pe diferite teme, urmate de scurte note privind conținutul lor. De pildă. în vederea însușirii de către ucenici a celor mai avansate metode de lucru în agricultură Ie sînt recomandate lucrări ca : „Sistemul agrotehnic Malțev", „Metoda lui Nicolae Brediuc” etc. Pentru ucenicii interesati de problemele marilor descoperiri geografice lista de reco- mandare cuprinde „Istoria descoperirilor geografice” de I. P. Maghidovici, „Taina albă* de I. Popper. ..Arhipelagul în flăcări" de Jules Verne etc. Munca desfășurată la Școala profesională mecanici agricoli din Bîrlad în scopul popu- larizării și difuzării cărții i-a făcut pe ucenici să citească sistematic, să vorbească despre cărțile citite, să le analizeze. Efectele acestei munci se reflectă și în comportarea ucenici- lor. în rezultatele obținute de ei la învățătură și în activitatea practică. O problemă centrala pentru Școala da meserii din Tîrgu Mureș *mbtma*uț irea Creată acum doi ani, Școala de meserii din Tg. Mureș răspunde unei necesități reale pe linia formării cadrelor necesare dezvoltării industriei bunurilor de consum din Regiunea Autonomă Maghiară. In școală se pregătesc muncitori specializați în domeniul textilelor și conlecțiilor. Nume- roși oameni ai muncii și-au orientat copiii, după absolvirea celor șapte clase elemen- tare, spre această școală, convinși că ea îi poate înarma cu temeinice cunoștințe Și deprinderi. Instruirea teoretică și practică desfășu- rată în Școala de meserii din Tîrgu Mureș justifică în mare măsură această încredere. Bogatul sortiment de produse executate in atelierele școlii, grija pentru calitatea fie- cărei lucrări dovedesc că profesorii și mai- ștrii se străduiesc să formeze lucrători destoinici, buni cunoscători ai meseriei, In- cepind din anul II de studii elevii școlii participă, sub directa îndrumare a maiștri- for-inslructori, la munca productivă, execu- tind lucrări de confecție pentru necesități- le populației din Tg- Mureș. Fiecare din sălile atelierului de confecții este speciali- zată pentru executarea unui anumit gen de lucrări. Intr-una se confecționează haine pentru copii și șorturi, în alta se lucrează șalopete și haine de lucru, în alta, lenjerie pentru femei. Brigăzile fruntașe au obținut rezultate valoroase în îndeplinirea planului de producție, iar diferiții benefi- ciari au numai laude pentru îndemînarea și gustul estetic de care dau dovadă eleve ca utemislele Aurelia Gherman, Iulia Boer, Cornelia Pascu, Magda Suto, Maria Engel, Victoria Popa- Toate aceste realizări nu trebuie însă nici o clipă să ducă la automulțumire în rîndul colectivului didactic al școlii, ci, dimpotrivă, să-l determine să privească mai larg perspectivele dezvoltării de viilor ale școlii- Totuși, se observă Ia unii pedagogi tendința de a se lăsa prea mult încîntați de succese și a trece prea ușor cu vederea anumite deficiente. Astfel de deficiente se manifestă, bună- oară, în ceea ce privește situația la învă- țătură a elevilor. Dar de abia în ultimul timp aceste lipsuri au fost analizate temei- nic. A reieșit astfel că profesorii nu s-au sezisat de faptul că unele eleve, chiar din- tre utemiste, au neglijat studiul în perioa- da de Ia începutul anului școlar, cu gîndu! că vor recupera apoi printr-o muncă de asalt cunoștințele pierdute, nici de faptul că altele se mențin conștient pe linia unei inadmisibile mediocrități. Aici se nasc însă o serie de întrebări- De ce au așteptat pedagogii școlii atît de mult pentru a lua poziție hotărîtă împotri- va acestor deficiențe ? De ce s-au mulțu- mii unii diriginți în orele educative doar cu semnalarea faptului că eleve ca Nadia lanoi Iulia Papuc și Ella Nemeș au ,Me- bulal" cu note sub limită la tehnologie, matematică și limba romînă, fără a lua măsuri concrete pentru curmarea acestei stări de lucruri t Aceste atitudini ale unora dintre peda- gogi, care s-au lăsat antrenați pe panta mentalității cuprinse în fraza „Mai sînt pînă la sfîrșitul anului mai bine de două tri- mestre, așa că avem timp să îndreptăm situația" au, din păcate, o influentă directă asupra elevilor școlii. Mentalitatea aceasta dăunătoare întunecă astăzi multe din suc- cesele Școlii de meserii din Tg Mureș. Trebuie să vorbim și despre faptul că unii protesori și maiștri se preocupă intr-o măsură insuficientă de înlăturarea risipei de material pe care o fac unii elevi la croit. In general, însușirea experienței îna- intate cu privire la efectuarea unor croieli economice, cu folosirea la maximum a ma- terialului, preocupă în prea mică măs-ură pe unii maiștri-instructori- Nu este prea tîrziu pentru luarea unor măsuri eficace în vederea lichidării acestor deficiențe, Profesorii-diriginți, folosind din plin ajutorul organizațiilor U-T.M., trebuie să pună în centrul activității lor educarea elevilor în spiritul dragostei de muncă, față de învățătură, să determine o puternică o- pinie a colectivului împotriva mediocrității în studiu. De asemenea, ei trebuie să cea- ră sprijinul tuturor celorlalți profesori pen- tru ridicarea nivelului de cunoștințe al ele- vilor rămași în urmă prin îndrumări cu privire la organizarea studiului individual, prin consultații etc. In același timp, este bine ca fiecare profesor să treacă în re- vistă, cu mult spirit autocritic, propria sa muncă, să analizeze mai ales eficacitatea fixării și verificării cunoștințelor predate Un ajutor substanțial în ridicarea nive- lului general al muncii școlii trebuie să-t aducă secția de învățămînt și cultură a sfatului popular regional, Ea trebuie să a- jule Școala de meserii din Tg- Mureș să rezolve unele probleme materiale grele ca, de pildă, cea a asigurării spațiului necesar desfășurării în bune condiții a cursurilor teoretice. Este necesar ca inspectorii secției de învățămînt și cultură a sfatului popular orășenesc să cunoască mai temeinic pro- blemele specifice școlii de meserii și să ajute mai operativ în toate privințele acti- vitatea acesteia- Una din posibilitățile mari de a îmbună- tăți activitatea școlii, care a fost însă insu- ficient folosită pînă în prezent, constă in antrenarea specialiștilor întreprinderii de confecții ^.Textila Mureșul" în sprijinirea școlii atît din punct de vedere tehnic, cit și material Patronarea de către această întreprindere a școlii ar fi cît se poate de utilă. Nu peste mult timp Școala de meserii din Tg, Mureș va participa Ia un schimb de experiență cu celelalte școli de meserii din țară- Socotim că pînă atunci bilanțul pozitiv al activității acestei școli nu va mai fi umbrit de deficiențele puse în dis- cuție in cadrul acestui articol, Conducerea școlii, pedagogii el dispun de toate condi- țiile pentru aceasta. FRANCISC URMENYI Laboratorul de analize al Grupului școlar veterinar din București este dotat cu aparate și utilaje dintre cele mai moderne, care permit ejectuarea unor experiențe complexe. Iată un grup de elevi făcind in laborator analiza la microscop a unor preparate. Regulamentul campionatelor republicane școlare NOI MAȘINI DE CALCULAT CONSTRUITE IN ȚARA NOASTRA In ultimul Timp, oamenii de ștî- mță și specialiști; din domeniul e- ieclronîcî' au pus la punct o se- ric de noi mașini de calculat care dovedesc nivelul tehnic înalt atins de țara noastră. La Institutul de fizica atomică al Academiei R.P. Romine, de pilda, a intrat in func- țione de curînd mașina de calculat C1FA 2- Această mașină prezintă importante perfecționări față de CIFA I construita acum 2 ani Ia aceiași institut. Astfel, a fost redus la jumătate numărul tuburilor elec- tronice folosite, acestea fiind înlo- cuite cu elemente semiconductoare, ceea ce asigură o precizie ți mai înaltă în funcționare. A fost îm- bunătățită automatizarea mașinii prin folosirea benzilor perforate și prin ridicarea complexității elemen- telor de logică de care dispune CIFA 2. VULCAN PE LUNA Pe Lună a fost descoperit un vul- can in acțiune- Această descoperire științifică importantă a fost făcută de cuncse-jt-j! savant sav etic N. A. Kozirev. doc;or n științe matema- tice Nu de mult, la observatorul de astrofizica din Crimeea N. A. Kozîrev a obținut cîteva fotografii neobișnuite ale virîului craterului „Alforrs". La început s-a observat o absorb- ție a razelor aibastre și violete care dovedește degajarea prafului sau a cenușei. Apoi in spectru s a ivit o dungă luminoasă, corespvn zătoare degajării moleculelor d« carbon. Aceasta se poate explica prin degajarea unor gaze care con- tra carbon cum sin; metanul sau oxidul de carbon care, sub inilu- enla razelor ultraviolete ale soa- relui, au dat o astfel de lumin s- cență. Toate acestea vădesc exis- tența unui proces vulcanic pe su- prafața Lunii. In noaptea următoare aceste fe- ■omene au dispărut. Desigur că această descoperire schimbă impresia anterioară despre Lună ca un corp stins. UN LAMINOR GIGANTIC La uzina de construcții de ma- țini din Novo-Kramatorsk se con- săruieștț laminorul ,^5W. care va avea cea mai mare productivitate fin lume. Pentru instalarea com- pletă a laminorului este necesară cansiruirea unei clădiri de 1 km. Laminarul „2500“ va lamina o bandă de oțel cu grosimea de la 1,5 mm pînă la 12 mm cu o viteză de 12 m pe secundă Dacă s-ar a- Btura toate laminatele pe care le va produee intr-un an o singură bandă, s-ar putea înconjura de 9 ari ecuatorul pămîntului. Gospodarii școlii (Urmare din pae. 1) plare ecbivâlează m o mare nenoro- cire. Bii.Xr.țeles eă problema a fost raporta i elevului fi profesorului de serviciu ți s-a făcut multă V îlvă. Du vinovatul nu ieșen la iveală. A d-ros ri. i cea maî mira gtrxiciiiar, Ue repede mi—ri ra *i fie l» r«w± O daU «-■ ț—itato—L aki dală aa •tar a desTopenl ci de la o bancă Eparaa țarabwu i*ir..A > A-l- 4 iii . Tw / / iUsi e- ... : :r.\4:. Manuale instruirii Apariția în Editura de stat di- dactică și pedagogică a unor ma- nuale destinate instruirii practice a elevilor constituie un pas impor- tant mai departe al învățămîntu- lui pe linia legării lui de viată, de practica producției industriale și agricole. Pentru prima oară în viața școlii noastre de cultură ge- nerală apar manuale ca „Lucrări practice de timplărie", „Prelucra- rea manuală a metalelor”, „Cu- noștințe agricole". Acestea vor contribui mult la familiarizarea elevilor cu o serie de cunoștințe tehnice care se aplică în mai multe ramuri ale producției, pre- cum și la înarmarea lor cu deprin- deri practice de munca. Astfel, „Lucrări practice de tîm- plărie", manual pentru clasa a V-a. îi va ajuta pe elevi să dobîn- dească o serie de cunoștințe pri- vitoare la materiile prime lem- noase și auxiliare folosite în tim- plărie și să-și însușească, in con- dițiile practicii de atelier, noțiuni importante de desen tehnic, cum sint cele privitoare la executarea schiței și a desenului, la citirea acestora etc. Un ajutor deosebit va da manualul profesorilor-maiș- tri in vederea înarmării elevilor cu cunoștințe privind construcția și mînuirea principalelor scule Și unelte folosite în prelucrarea ma- nuala a lemnului, precum și cu priceperi și deprinderi de constru- ire a unor obiecte utile din lemn. Astfel, un capitol întreg din ma- nual dă indicatii amănunțite cu privire la construirea ciocanelor, a stativelor pentru eprubete, a rafturilor pentru păstrarea diferi- telor obiecte, a taburetelor, me- selor, cuierelor etc. Pentru elevii claselor a Vi-a și a \’Il-a din școlile de la orașe a apărut nu de mult manualul „Pre- lucrarea manuală a metalelor". Acest manual cuprinde importante cunoștințe despre metale și aliaje, despre sculele și uneltele folosite în prelucrarea manuală a metale- lor, despre mînuirea acestora. Un important spațiu este rezervat in manual noțiunilor de bază privind tehnica securității muncii în timpul mînuirii diferitelor scule, unelte și mașini unelte. De remarcat este și faptul că fiecare capitol din manual cu- prinde aplicații practice, indicînd modul de confecționare a unui mare număr de piese. Confecționarea a- cestor piese îi Va ajuta pe elevi să-șj formeze temeinice deprinderi practice de minuire a sculelor și uneltelor. Bunăoară, o dată cu în- sușirea cunoștințelor din cadrul temei „Pilirea", elevii vor con- fecționa, după indicațiile manualu- lui, piese ca rigla de controlat, echere metalice, ace de trasat, punctatoare etc. Felul cum sînt ilustrate diferi- tele capitole din manual va stîrni interesai elevilor și îi va ajuta în însușirea cunoștințelor respective. De exemplu, capitolul „Măsurarea și controlul pieselor" cuprinde de- sene variate, care îi învață pe elevi să citească corect diferitele dimenstani ale unei piese, le arată cum trebuie mînuite instrumentele de control- Manualul de cunoștințe agricole pentru clasa a V-a, destinat in- struirii practice a elevilor din șco- lile sătești, cuprinde cunoștințe despre sol, cunoștințe de agroteh- nică, precum și importante cunoș- tințe privitoare la cultivarea legu- melor. Manualul răspunde cerințe- lor pregătirii tineretului școlar pentru munca în unitățile agricole socialiste, ajutîndu-i să-și însu- șească principalele căi pentru obți- • > pil L •eirVCllfm - i ’ ‘ ; iî(frq 'țwiA »ib destinate practice în general manualele destinate instruirii practice a elevilor sint prezentate într-o formă care ușu- rează înțelegerea cunoștințelor de către elevi, sînt îmbogățite cu nu- meroase schițe, desene, ilustrații. Desigur că folosirea lor kt școală va scoate la iveală" cît se poate de limpede atît calitățile, cît și lipsurile lor. Este de dorit ca toți cei ce le vor folosi — profesori și profesori-maiștri — precum și muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderile industriale și a- gricole dornici de a sprijini munca de instruire practică a elevilor să împărtășească Editurii de stat di- dactice și pedagogice observațiile lor critice precum și propunerile lor pentru îmbunătățirea acestor manuale. F. D. Păsări călătoare Sunase de intrare de aproape un sfert de oră după ceasul di- rectorului, dar unii dintre profesori nici nu-și făcuseră încă apa- riția în școală. — Să știi că iar a îniirziat trenul — își spuse directorul, con- sulttndu-și ceasul pentru a zecea oară. Se opri pe treptele de la intrare, uitindu-se in lungul drumului. Thtr un tirziu, pe șoseaua dinspre gară se iviră cei așteptați: un bărbat și două femei. Mergeau fără grabă, in șir indian, cu bărbatul in frunte. Directorul simțea că îl cuprinde minia, dar se siăpîni. — Mai repede, tovarăși! — strigă el cînd călătorii se apropiură. S-a dus aproape jumătate din prima oră — adăugă, arătindu-le dojenitor ceasul. Și unul dintre dv. era chiar de serviciu astăzi l — Nu s-a dus nimic, tovarășe director, răspunse „înțepată" pro- fesoara de științe măurale, o fetișcană roșcovană. Sosim tocmai la timp. Ceasul dv. na merge bine, o ia înainte. Ale noastre merg după Gara de Nord, le-am pus la punct chiar azi dimineață. Și toți trei își arătară ceasurile în mod ostentativ. Directorul rămase o clipă descumpănit. Iși spuse că au. poate, dreptate, că ceasul lui n-o fi mergind bine, că nu-l mai potrivise de mult. Ca să curme discuta, ii invită la lucru. — Ai grijă să suni la vreme — șopti o profesoară înăltuță celei roșcovane, care era de serviciu pe școală, înainte de a pune mina pe clanța ușii ce da în clasă. Recreațiile se succedau una după alta, iar directorul, prins de treburi, se trezi că era ultima oră de curs. Consultindu-și incă o .mm ceasul, pe care il potri vise după cele atit de ..precise" ale călătorilor bucureșteni, constată că mai este un sfert de oră pină la sfirș'tul cursurilor. Nu apucă însă bine să-și reia lucrul, că li- niștea fu spartă de sunetul strident al clopoțelului și coridorul se umplu de larmă. Intrigat, directorul dădu să iasă pe sală, dar nu mai avu vreme, căci aceiași trei de dimineață intrară vijelios în cancelarie. — De ce ai sunat îna, nte, tovarășă profesoară 2 — se adresă ei celei de serviciu. Mai este un sfert de ceas pină la sfirșitul orei. — Nu-i adevărat, tovarășe director, protestară cei trei- Ceasul dv. nu merge bine, rămine în urmă. Și, ca la comandă, iși araiară din nou „precisele" orologii. — E timpul să mergem la gară, le zori pe cele două profesoare bărbatul care făcea parte din „echipă". După ce se îmbrăcară in grabă și dădură cîte un fugitiv „bună ziua", porniră iar, cu pași repezi, Pe drumul gării, în același șir indian in care veniseră. — Hotărit lucru, trebuie să mă duc la un ceasornicar, iși spuse directorul uitindu-se lung pe urma celor plecați. In acest timp ieșiseră din clase și ceilalți profesori, care nu erau atît de grăbiți și care protestau că s-a sunat înainte de vreme, că au fost întrerupfi înainte de a-și termina lecțiile. Abia atunci directorul își dădu seama că nu era nevoie să-și ducă ceasul la ceasornicar și că la mijloc era o înșelătorie a „navetiștilor" săi, ca să prindă primul tren spre Capitală. Este drept că mai încer- caseră ei și altadată să ciupească" cîte un sfert de ceas din timpul destinat pregătirii elevilor, dar folosiseră alte stratageme. Povestea cu ceasul era nouă. — Parcă ar fi niște păsări călătoare, remarcă unul dintre pro- fesorii rămași In cancelarie. Numai că acelea vin primăvara de timpuriu și pleacă toamna tirziu, pe cînd „păsările" noastre vin p-imăvara — adică dimineața — cit mai tirziu și pleacă In mie- zul verii, sau meu bine zis în miezul zilei, ca nu cumva să le apuce seara pe aici, deși trenuri sînt destule, dacă țin neapărat să facă naveta. După ce directorul hotărî, împreună cu ceilalți profesori, să con. voace pentru a doua zi o ședință a consiliului pedagogic în care să se discute atitudinea celor trei navetiști, fiecare plecă să-și vodă de treburi. M. COSTIN P.S. Orice asemănare între cele povestite mai sus și situația de la unele școli de pe liniile Urziceni sau Lehliu este voită și neîn- tînrplătoare. De curînd a fost elaborat Regu- lamentul campionatelor republi- cane școlare pe anul școlar 1959/ 1960. După cum prevede regula- mentul, în acest an școlar cam- pionatele republicane școlare se organizează la următoarele ramuri de sport: Pentru școlile de cultură gene- rală : 1) Atletism; 2) Gimnastica; 3) Volei; 4) Baschet; 5) Hand- bal în 7 ; 6) Natație ; 7) Ski. Pen- tru aceste ramuri campionatul se organizează și pentru băieți și pen- tru fete. Toate, afară de campio- natul de ski, vor avea și etapă finală. Campionatul de șki va merge pînă la etapa de regiune inclusiv. Pentru școlile din invățămintul profesional : 1) Atletism (băieți și fete) ; 2) Gimnastică (băieți și fete) ; 3) Volei (băieți și fete) ; 4) Handbal în 7 (fete) ; 5) Fotbal (băieți). Tn toate aceste ramuri campionatul va avea etapă finală. La campionatul elevilor din șco- lile de cultură generală au dreptul să participe toți elevii acestor școli (cei de la cursurile de zi >— indiferent de vîrstă, iar cei de la cursurile serale pînă la 18 ani — născuți în 1942 și mai tineri), elevii școlilor pedagogice, ai școli- lor medii militare și ai școlilor medii cu program special de edu- cație fizică. Campionatul de gimnastică pen- tru elevii școlilor de cultură gene- rală se desfășoară pe echipe și individual. Etapa pe școală se va încheia pină la 20.XII 1959, iar etapa pe localitate pînă la 14. II. 1960. Pînă la etapa de regiune inclu- siv, echipele care vor participa la campionat vor fi formate din 8 gimna'șli(e), din care vor conta în clasament primii 6 la fiecare -apa- rat. La finală, echipa va fi for- mata din 6 gimnaști (e). Vor conta in clasament primii 5. Concurentii vor îndeplini pro- gramul pentru juniori, categoria I. Au dreptul să facă parte din echipă juniori de categoria a H-a, juniori dc categoria I și cei cu categoria a IlI-a de clasificare. Exercițiile sînt cele prevăzute în programele elaborate de C.C.F.S/ C.S.M. pentru anii 1957/1959, după cum urinează : băieți — exercițiul nr. 1 la cal și exercițiul nr. 2 la toate celelalte aparate ; fete — exercițiul nr. 1 la toate aparatele. In campionatul individual — la categoria juniori I — contează cei din echipe. La categoriile a 11-a, I și maeștri se va concura separat. Campionatul de gimnastică pen- tru elevii din învățăm', ntul profe- sional se va desfășura numai pe echipe. Etapa pe școală se va încheia pînă la 28.XII/1959, iar cea pe localitate pină la 14.11/1960. In toate etapele campionatului echipele vor fi formate din 6 gim- naști (e). In clasament contează primii 5 de la fieca-e aparat. Echipele vor fi formate din ju- niori II, I și categoria a II a. Fiecare gimnast va lucra la cate- goria la care are clasificare sau la o categorie imediat superioară. Gimnaștii de categoria juniori I care vor îndeplini 48 de puncte vo- primi 4 puncte bonificație, care se vor adăuga echipei. Gimnaștii de categoria a Il-a care vor îndeplini 48 de puncte vor primi 6 puncte bonificație, care se vor adăuga echipe.. Exercițiile sint cele prevăzute în programul de clasificare a, C.C.F.S./C.S.M. pe anii 1957/195L, după cum urmează1 fete— exer- cițiul nr. 1 la toate a.paratele: băieți — exercițiile nr. 1 la cal și nr. 2 la toate celelalte aparate (la juniori II — exercițiul nr. 1 la inele). La campionatul de volei, atît pentru elevii școlilor de cultură generală cît și pentru cei din în- vățămîntul profesional, în toate etapele echipele vor fi formate din 9 jucători (jucătoare). Jocurile se vor desfășura sistem turneu. 3 seturi cîștigătoare din 5. La campionatul de baschet pen- tru elevii școlilor de cultură gene- rală echipele vor fi formate ia toate etapele din 10 jucători (jucă- toare). Jocurile se vor desfășura sistem turneu. La campionatul de handbal în 7 pentru elevii școlilor de cultură generală și din invățămintul pro- fesional echipele vor fi formate, în toate etapele, din 11 jucători (ju- cătoare). Jocurile se vor desfășura sistem turneu. La campionatul de fotbal pentru elevii din invățămintul profesio- nal echipele vor fi formate, în toate etapele, din 14 jucători. Jo curile se vor desfășura eliminato- riu. Pentru campionatul de ski pro- bele de concurs sînt: slalom spe- cial (băieți și fete), slalom uriaș (băieți și fete) ; fond (băieți — 5 km , fete — 3 km) și ștafeta mixtă (2 băieți și 2 fete). Pentru campionatul de natație se dau amănunte în regulamentul tipărit. In atenția învățătorilor, profesorilor, și educatoarelor La 1 noiembrie a.c., a în- ceput în întreaga țară acțiu- nea de primire a abonamen- telor la „GAZETA INVATĂ- MINTULUI" pe anul 1960. Abonamentele se primesc de către difuzorii voluntari din unitățile școlare, facto- rii poștali și oficiile P.T.T.R, Costul unui abonament este de 3.25 lei pe 3 luni, 6 50 lei pe 6 luni și 12.50 lei pe 12 luni. ★ Pentru a vă asigura colec- ția completă a REVISTEI DE PEDAGOGIE, abona, ți-vă din timp, pe un an în- treg. Costul unui exemplar, 6 'ei. Revista de pedagogie se difuzează numai pe bază de I T M II L LECȚIEI „Nu terminăm lecția... nu ne ajung orele". Nu de puține ori auzim asemenea afirmații de 'Ia profesorii care nu reu. șese să dezvolte complet toate temele programei sau nu reușesc să-i facă pe elevi să-și însușească mulțumitor mate, rialul predat- Utilizăm oare îndeajuns de bine timpul care ne este pus la dispoziție de planul de învățămint? Însemnările de l-a lecția învățătoarei L. S. Nikolaeva din Moscova, publicate mai jos, demonstrează că un profesor bun poate întotdeauna să gaseiască re- zerve suplimentare de timp. Copiii s-au aliniat ș» au intrat în clasă. Pe bănci sînt pregătite din timp cărțile și caietele de aritmetică. De abia a tăcut clopoțelul și Lidia Stepa- novna Nikolaeva a și început lecția învățătoarea a propus elevilor clasei a IV-a să facă schimb de caiete, iar pe unul din ei l-a rugat să citească cu glas tare problemele pe care le-a avut de rezolvat acasă în legătură cu ordinea operațiunilor. Apoi i-a pus elevului cîte- va întrebări: — Ce operațiuni cunoști? Care din ele sînt operațiuni de gradul I ? Ce operațiuni de gradul II cunoști ? Băiatul a dat răspunsuri corecte șî precise. Singura greșeală pe care a fă- cut-o a fost imediat observată și co- rectată de către colegii lui. Alt elev a vorbit despre unitățile de măsură. Epuizînd subiectul, el a răs- puns Ia întrebările colegilor. — Cîte kilograme are un chintal ? Cîte grame are un kilogram ? Cîte mi- ligrame are un gram ? In acest timp Lidia Stepanovna le-a amintit elevilor despre plan, pe care ei l-au studiat la lecțiile de geografie. Ea a notat laturile dreptunghiului și ale pătratului desenat pe tablă șl a pus întrebarea : — Sa poate desena pe tablă sau în caiet planul unui teren dreptunghiular cu laturile de 24 m și 10 m ? Dar un teren ale cărui laturi au fiecare cîte 6 metri ? Dacă vom desena planul în centimetri, care v-a fi scara desenului? Lidia Stepanovna nu pierde ocazia să facă legătura dintre aritmetică și celelalte materii. De asemenea, ea nu trimite la loc un elev fără să-i pro- pună măcar cîteva problema de calcul oral : ;,Am micșorat numărul 64 de 4 ori. Cît vom obține ? De cîte ori numă- rul 16 este mai mic decît numărul 80?" Nu trebuie să credem că asigurarea unui ritm susținut al lecției înseamnă ignorarea elevilor slabi. Experiența Li- diei Stepanovna, învățătoare la Școala elementară de 7 ani nr. 266 din Mos- cova, ne demonstrează exact contrariul. Ei i se întîmplă rar să aibă elevi ră- mași în urmă. Dar eă ne întoarceim la lecția noa- stră. Terminind cu examinarea lucră- rilor date acasă, învățătoarea a scris pe tablă i „91 -de km.,; întîia zi 3 ore ; a doua zi 4 ore. Cîți km. a străbătut bi- ciclistul în fiecare zi ?“ — Formulați după aceste date o problemă și rezolvați-o — s-a adresat ea clasei. După un minut, jumătate din elevi au ridicat mîinile. Unul din ei, numit de învățătoare, a enunțat cu vioiciune toată problema: ,,Un biciclist a parcurs 91 de km. în două zile- In prima zi el a mers 3 ore, în a doua zi 4. Cîți km. a parcurs biciclistul în fiecare zi ?“ Tot atît de precis a făcut elevul a- naliza problemei și a expus planul de rezolvare a ei. Nu a lipsit nici calcu- lul ora! căruia învățătoarea îi acordă o deosebită atenție la fiecare lecție. După aceasta, învățătoarea a dat clasei o lucrare de control cuprin- zînd o problemă și un exercițiu luate din manualul de aritmetică. In timp ce copiii le rezolvau, învăță- toarea a scris pe tablă problemele pen- tru acasă. La sfîrșitul lecției ea a chemat la tablă doi elevi care au rezolvat probleme și exerciții- Și aces- tor elevi li s-au pus întrebări supli- mentare de către colegi șl de către în- vățătoare- E interesant de observat cum se re- flectă în comportarea elevilor, ritmul susținut al lecției! Nu se întîmplă ca elevii să piardă timp pentru acomodarea cu lecția, ci totul merge repede, așa cum cere atmosfera generală de muncă. Ele- vilor le place aceasta. Ea lecție se pot rezolva multe exer- ciții numai dacă elevii au înțeles bine lecția nouă și efectuează operațiile ce se cer pentru rezolvarea ei în mod logic și conștient. De aceea, învățătoarea Lidia Stepanovna asigură o strînsă legătură între materia învățată și cea pe care o predă. Prin exemple simple, ea dă1 Nevilor posibilitatea să înțeleagă sin- guri cunoștințele noi. Iată, de pildă, cum explică ea termenii scăderi»: — Dacă din numărul 150 scădem nu- mărul 50, care dintre numere se mic- șorează ? Cum putem să-I numim ? — — 150 — au răspuns repede copiii. — Pe acest număr putem să-l nu- mim „descăzut", au adăugat alții. — Dar numărul care se scade ? — sună o nouă întrebare. — Acest număr se numește „scăză- tor“. — Ce număr rămîne după efectua- rea scăderii ? — 100. — Și cum numim acest număr ? Pentru că în practica scăderii terme- nul „rest" a mai fost folosit, elevii l-au numit și pe acesta. Apoi, sub con- ducerea învățătoarei elevii au dedus regula după care se face proba scă- derii. Bineînțeles, pentru asemenea lecții concentrate învățătorul trebuie să se pregătească mult, așa încît să obțină un ritm general susținut al activității clasei. V- DIACENKO (Din „Ucitelikaia gazeta") Ziua internațională a Chartei educatorilor La inițiativa Federației Internaționale a Sindicatelor de învățămint (F.I.S.E.J, Comitetul de înțelegere compus din reprezentanți ai F.I.S.E. și ai altor federații inter» naționale de învățători și profesori s-a întrunit în 1954 la Moscova pentru a adopta Charta educatorilor, care definește în cele 15 articole ale sale drepturile și îndatoririle pedagogilor precum și condițiile necesare pentru promovarea unui învățămint care să con- tribuie cu adevărat la educarea tineretului pentru îndeplinirea sarcinilor sale viitoare, pen- tru construirea unei lumi pașnice și fericite. In august 1957, reprezentanți ai educatorilor din lumea întreagă, întruniți la Varșovia în Conferința Mondială a Educatorilor, au hotărit in unanimitate instituirea unei Zile internaționale a Chartei educatorilor. Ziua de 20 noiembrie a fiecărui an a devenit astfel ziua solidarității educatorilor din lumea întreagă in lupta pentru democratizarea invățămintului, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale tuturor oamenilor școlii Anul acesta, sărbătorirea Zilei internaționale a Chartei educatorilor are Ioc în con- dițiile cu totul deosebite în care forțele păcii au cîștigat mari victorii în lupta pentru destinderea încordării internaționale, pentru coexistență pașnică și colaborare internațio- nală. Cu atît mai mult Charta devine astăzi un document al ideilor de democrație și pace, ii mobilizează pe toți pedagogii cinstiți la îndeplinirea sarcinii lor principale care, așa cum arată articolul 1 al Chartei, este de a forma din punct de vedere moral pe om și pe viitorul cetățean și de a educa copilul în spiritul democrației, al păcii și al prieteniei. Principiile cuprinse in Charta educatorilor mai reprezintă încă in țările capitaliste, coloniale și dependente, deziderate pentru înfăptuirea cărora pedagogii luptă activ. Peda- gogii cinstiți din Franța, Japonia, Italia, Anglia, S.U.A., din țările Africii, din statele Americii Latine luptă astăzi pentru drepturile lor, pentru ridicarea prestigiului muncii nobile de educator la locul cuvenit în societate, pentru democratizarea școlii. Sînt foarte cunoscute criticile aduse de pedagogii americani sistemului de învățămint și situației pre- care in care se află școala și oamenii ei în S.U.A. Ei și-au exprimat, de asemenea, indig- narea față de practicarea discriminării rasiale în școli. De mai bine de doi ani pedagogii japonezi luptă activ împotriva măsurilor arbitrare luate de guvern pentru introducerea în școli a unei educații militariste. In Franța au avut loc numeroase greve și demonstrații în cadrul cărora pedagogii au cerut dreptul Ia salarii corespunzătoare importanței sociale și culturale a activității lor, îmbunătățirea pensiilor, democratizarea invățămintului etc. In Italia mulți educatori se zbat pentru obținerea unui post în timp ce analfabetismul face ravagii în rindul populației. Există însă și țări în care drepturile educatorilor sînt pe deplin respectate și în care au fost create toate condițiile pentru promovarea unui învățămint democratic. Aceste țări sînt cele care au scuturat pentru totdeauna lanțurile exploatării capitaliste și au pornit pe un drum nou — sînt țările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, țara cu invățămîntul cel mai înaintat din lume. Un exemplu grăitor în această privință este și țara noastră, în care toate princi- piile Chartei educatorilor au devenit fapte. Aceasta a fost posibil numai datorită marilor cuceriri revoluționare dobîndite de oamenii muncii sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn. Cu 11 ani în urmă a fost înfăptuită în țara noastră reforma învățămîntului care a pus bazele unei școli noi, democratice. Invățămîntul și-a deschis larg porțile pentru fiii celor ce muncesc. Reforma a schimbat fundamental și conținutul invățămintului. La baza educației în școală stă învățătura marxist-leninistă despre lume și societate. Școala noastră nouă urmărește pregătirea cît mai temeinică a viitorilor cetățeni. In Republica Populară Romină statul democrat-popular acordă o înaltă prețuire pedagogului și nobilei sale munci, îi creează condiții tot mai bune de muncă și trai. Au fost construite sute de școli noi, înzestrate cu laboratoare moderne, biblioteci, săli de sport, care dau posibilitatea îmbunătățirii permanente a muncii de instruire și educare. Pedagogii dispun de cluburi, biblioteci, cabinete metodice etc. pentru ridicarea continuă a nivelului lor cultural și profesional. Pentru îmbunătățirea continuă a calificării și a muncii profesionale au fost create institute de perfecționare. Cursurile organizate în cadrul acestor institute au fost frecventate în ultimii cinci ani de peste 60.000 de cadre didactice, Pe aceeași linie de îmbunătățire continuă a condițiilor de muncă și de trai ale ca- drelor didactice se situează și recentele măsuri ale Comitetului Central al Partidului Mun- citoresc Romîn și ale Consiliului de Miniștri privind majorarea salariilor și instituirea gradelor pentru cadrele didactice din instituțiile de educație, instituțiile preșcolare, învă- țămintul general, pedagogic, profesional, tehnic, școli agricole și de meserii. Astfel, în urma măsurilor luate de plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., salariile tarifare afe cadrelor didactice au crescut cu 24 la sută, iar la unele categorii cu 34 la sută. Ele corespund rolului și importanței ce se acordă educatorilor în viața social-economică a țării. O dată, cu îmbunătățirea sistemului de pensionare și cu majorarea pensiilor au cres- cut substanțial și pensiile acordate persoanelor care au lucrat în învățămint. Cadrele didac- tice se bucură, de asemenea, de concediu plătit pe toată perioada vacanței de vară, de odihnă și tratament în stațiunile balneo-cfimaterice, de asistență medicală gratuită etc, O altă dovadă a înaltei prețuiri care se acordă muncii educatorilor este faptul că unui mare număr de cadre didactice le-au fost acordate ordine și medalii ale R.P.R. precum ți titlurile de profesor șî învățător emerit, profesor și învățător fruntaș. Numai anul acesta eu ocazia „Zilei învățătorului" 557 de învățători și 235 de profesori au primit titlul de „învățător Iruntaș" și „profesor fruntaș". Pentru pedagogii romini, sărbătorirea Zilei internaționale a Chartei educatorilor este un prilej de a-și exprima recunoștința pentru grija părintească pe care Ie-o poartă Partidul Muncitoresc Romîn, de a-și înzeci eforturile pentru educarea viitorilor constructori ai socialismului, de a-și mani festa solidaritatea cu pedagogii cinstiți din întreaga lume. . Copii jucindu-se Gravură în lemn de KU IU AN ln R. P. Chineza 100 milioane tineri învațâ In acest an școlar, în R.P.. Chineză urmează car sanie școlilor de toate gradele — de la școli elementare șl pînă la universități — o sută de milioane de tineri. La sfîrșitul anului școlar 1958—1959 numărul elevilor din școlile elementare depășise cifra de 86 de milioane. Aceasta reprezintă 85 la sută din numărul copiilor de vîrstă șea- Iară. In multe regiuni cursurile școlilor sînt frecventate de peste 95 la sută din copiii de vîrstă școlară. Marele progres obținut în acest domeniu este și mai edificator dacă ti comparăm ca situația din 1940, cînd procentul copiilor șco- larizați era de numai 25 la sută din numărul total al co-, piilor de vîrstă școlară. Numărul elevilor din școlile medii d crescut, de la 1.500.000 cît era în 1949, la 8.500.000 în 1958—1959. încă- țămîntul mediu a devenit general în cele mai mari orașe ale Chinei populare. Școlile medii muncitorești au fost frec- ventate în anul școlar 1958)1959 de 1.180.000 de tineri muncitori. Numărul celor care urmează institutele de învățămint su- perior a crescut de la 110.000, cît era în 1949, la 660.000 îh anul școlar 1958/1959. La sfîrșitul anului școlar trecut cursurile institutelor de învățămint superior au fost ab- solvite de peste 400.000 de tineri, de 3 ori mai mulți decît in decursul de 20 ani scurs între 1928—1948 REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA: BncuresH Plat» SctnteU n». L Telslan ILBJ.I0 Tiparul; Combinata! Pofltrelic C.m Seta teii .1. V, StaHn*. Bueuresți. Plata SctntelL Abonamente la .«AZCTA INVATAMUS- TUI tn- *. Iar la toata poal-le „rin laHorp 4 iiloto-f aolontarl Jlo tnbeor'nderi «• tnslratil. Abonamente: 1 an — lî.60 lei: t tuni — 8.25 wi S la na — 111 UI