r s v ■ - i ' Proletari din toate tarile, uniți-vâ I EazeTa invulaminlului OM OL miniSLERULUI IIMMWULUI $1 GULTUHd $1 OL CODIITETULUI CHIM OL SIMWLUI IMCITM Din inWTflminT 31 MM Anul XI, Nr. 539 Vineri 13 noiembrie 1959 8 pagini 25 bani Școala ......— trebuie să contribuie In urma măsurilor hotărîte de Plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959, masele de oameni ai muncii au răspuns cu entuziasm la chemarea partidului de a lupta pentru realizarea de cît mai multe economii prin folosirea mai judicioasă a mașinilor și materiei prime, printr-o mai bună organizare a muncii, prin descoperirea și valori- ficarea rezervelor interne și printr-o serie de măsuri menite să con- tribuie Ia lichidarea risipei. In întreaga țară se desfășoară acțiuni însuflețite pentru realizarea unor cît mai mari economii. Școala, care este chemată să dea societății tineri bine pregătiți ^^■jentru muncă și viață, oameni care să știe să muncească și să trăiască WKn chip comunist, nu poate rămîne străină de asemenea preocupări. Se știe că partidul și guvernul acordă o mare atenție dezvoltării școlii de toate gradele, pentru care alocă an de an importante mij- loace materiale și bănești- Felul cum sînt folosite jaceste mijloace de către organele locale, de către organele de învățamint și condu- cerile școlilor prezintă O mare însemnătate. Mijloacele materiale Șl bănești alocate școlii de către stat trebuie să fie folosite cu,maximum de eticacitate, realizîndu-se cu ajutorul lor construcții trainice, mo- bilier bun, material didactic, care să răspundă cît mai bine cerin- țelor școlii. Pentru aceasta este nevoie de exigență în minuirea mij- loacelor materiale, de conștiinciozitate în efectuarea diferitelor lu- crări, de spirit de economie. Pot fi citate numeroase exemple care dovedesc grija deosebită a oamenilor școlii pentru folosirea cu maximum de eficacitate a mij- loacelor acordate. Spre exemplu, numeroase construcții școlare au fost realizate ieftin și în condiții bune pentru că cei ce le-au orga- nizat au căutat să evite risipa, să descopere și să folosească nume- roasele resurse locale, aa mobilizat pe cetățeni în efectuarea unor lu- crări și în procurarea unor materiale, reali zi nd însemnate economii. $i elevii au fost antrenați in această acțiune, participînd direct Ia lucrările de construcții Astfel, elevii Școlii medii nr. 12 și ai școlilor de 7 ani nr. 35 și nr. 36 din București au prestat 15.000 de ore de muncă voluntară pe șantierul școlii nr.35, realizînd economii de 30.000 lei. In bugetele școlilor sînt prevăzute anual mari fonduri pentru ași- • urarea unor nevoi curente. Dacă de cele mai multe ori prevederile ugetare sînt folosite cu maximum de eficacitate, mai există unele secții de învățămînt și unele conduceri de școli care își irosesc fon- durile, angajînd lucrări inutile sau de calitate proastă, ne- giijînd să controleze îndeplinirea contractelor și să seziseze defecțiunile. Alteori alocațiile bugetare nu sînt consumate în mod planificat, cei în cauză găsindu-se la sfirșitul anului cu fondurile neconsumate. Așa, de pildă, secția de învățămînt și cultură a regiunii Bacău n-a încheiat la timp contracte pentru apro- vizionarea școlilor cu mobilier și material didactic, din care cauză sumele prevăzute în buget pe trimestrul III au rămas nefolosite în mare parte. Astfel, din 2.007.500 Iei prevăzuți Ia art. 11 s-au cheltuit numai 846.055 lei. iar Ia art. 12. din 2.938.400 Iei s-au cheltuit numai 918 945 lei. Uneori, grăbindu-se să cheltuiască aceste fonduri, secțiile de învățămînt și cultură nu le utilizează pentru cele mai necesare lucruri, cumpără la înfîmplare ce găsesc, astfel incit fondurile sînt consumate fără a da randamentul necesar. Este necesar să se pună capăt acestor practici, să se acorde cea mai mare grijă gospodăririi fondurilor alocate de stat pentru nevoile școlilor. Există numeroase posibilități pentru buna gospodărire a școlilor cn mijloace bănești reduse, pentru realizarea de economii. Astfel, cu ajutorul părinților și al cadrelor didactice pot fi evitate multe chel- i [el; legate de reparații curente ale mobilierului și materialului di- d dle. de confecționarea de noi materiale didactice, de întreținere a curățeniei în școli etc ' Este de Ia sine înțeles că păstrarea în condiții bune a avutului școlilor, îngrijirea, curățirea și repararea lui la timp asigură o du- rabilitate mal mare a acestuia și, în consecință, duce la economi- sirea de mijloace materiale și bănești. O dovedesc aceasta acțiunile de felul celor desfășurate la școala din comuna Stefănești, raionul Pitești, sau la Școala nr. 21 din Constanța, care au obținut frumoa- se realizări pe linie gospodărească. Dar, pe lîngă numeroasele exemple pozitive care se pot da în această direcție, se mai înfîlnesc în școlile noastre cazuri cînd mo- bilierul sau materialele didactice sînt păstrate în condiții necores- punzătoare, sînt pline de praf, aruncate prin colțuri, ceea ce duce la rapida lor degradare și; în consecință, ridică necesitatea înlocuirii lor Ia intervale mult mai scurte decît ar fi normal. Aceasta cere însă cheltuieli suplimentare de materiale și bani. Este timpul ca aseme- nea atitudini de nepăsare să dispară cu totul din viața școlilor noas- tre. Directorii, pedagogii trebuie să dea cel mai bun exemplu de grijă pentru avutul școlii, de bună gospodărire. In întreaga sa activitate educativă școala trebuie să se călăuzească de faptul eă In orînduirea socialistă bunurile materiale șl spirituale sînt produse ale întregii societăți și aparțin acesteia, că între inte- resele colectivității și ale fiecărui individ există o deplină concor- danță Trăsăturile morale proprii orînduirilor bazate pe exploatare șl (Continuare In pag. 8) > e. - << Pe cînd purta cravată roșie și frecventa cercul de telecomunicații de la Palatul pio- nierilor, utemista Adina Brătășanu, acum elevă în clasa a X-a, a căpătat o adevăy rată pasiune pentru radio-tehnică. Ea vine și acum deseori la palat. lat-o dînd aici îndrumări altor radio amatori. AL NOSTRU, ALE NOASTRE „Al nostru, ale noastre* așa spun școlarii de la Palatul pionie- rilor. Cei ce și-au dorit cîndva un laborator, un pian, un atelier, un aparat de radio-emisie sau o vi- oară, cei ce păstrează, din copi- lăria tristă pe care au trăit-o în alte vremuri amintirea și regretul amar al unor dorințe neîmplinite, al unor visuri spulberate, al unor idealuri ce nu s-au putut realiza, vor înțelege din plin adînca sem- nificație a acestor cuvinte rosti- te de niște copii. Pionierii au un palat „al lor*, care le poartă nu- mele, au uneltele și aparatele, pianele și viorile „lor* laboratoa- rele și atelierele „lor*. Dorințele lor se împlinesc, visurile lor de- vin realitate, idealurile lor se înfăptuiesc. Cel ce vrea să învețe tainele electrotehnicii găsește aici toate aparatele și materialele de care are nevoie și un profesor, un a- devărat prieten, care îl îndrumă și îl ajută. Pentru pionierii atrași de mirajul muzicii se găsesc ne- numărate partituri si instrumente muzicale- Pentru cei care au în- drăgit pictura sau sculptura, auto- mecanica sau literatura, tîmplăria sau teatrul, croitoria sau dansul — pentru toate gusturile și do- rințele — Palatul pionierilor are un tezaur nesecat de comori. Sînt aici 50 de cercuri, în care peste 9 000 de pionieri mînuiesc cele mai felurite unelte și aparate, își cultivă înclinațiile și talentele. CEI MAI BUNI — Vii de mult aici ? — Nu, numai din toamna asta. La început nici nu știam cum să fac- Parcă m-aș fi dus la toate deodată, dar nu se putea. Și a- tunci am rămas tot la navomode- lism. Cred că am făcut bine. Na- vomodelismul e cel mai grozav din .toate I 11 încredințez că, deși s-ar pu- tea să existe și alte cercuri tot atît de „grozave*, alegerea lui a fost foarte fericită, și mă îndrept către cercul de automecanică CA IN VIAȚA „Totul trebuie să fie ca în via- ță. Pionierii să nu socotească ac- tivitatea la cerc o joacă, ci să simtă că lucrează ca niște oameni mari- Acesta este lucrul cel mai important*. Așa spune, așa gindeș- te și așa se străduiește să facă profesorul Dumitru Codiță de la cercul de automecanică. Și, într-o mare măsură, reușește. Pionierii învață aici să conducă mașina ca niște șoferi adevărati- Unii au po- reclit în' glumă cercul de auto- mecanică „serviciul de circulație al palatului* pentru că „specia- liștii* în automobile, cu scopul de a deprinde regulile de circulație, fac deseori exerciții echipați în costume de milițieni autentici. In curtea palatului există chiar un semafor și e vai de „șoferii* care greșesc- Bineînțeles că pînă la mînuirea volanului sînt încă mul- te de învățat, dar pionierii, ne- răbdători, se străduiesc să afle cit mai grabnic din ce este com- pus un acumulator, la ce foloseș- te o buiie și cum funcționează motorul în natru timpi- ,.Este de asemenea foarte im- portant, mai adaugă profesorul, să te străduiești să menții treaz în permanență interesul cu care pionierii au venit la început la cerc*. Nu este numai o afirmație, ci o idee pe care profesorul Co- diță se străduiește s-o traducă în fapt- Dovadă ne-o dau cîțiva membri de onoare ai cercului, care deși au trecut de mult de vîrsta pionierilor (unii au intrat chiar ir producție — indiscutabil, ca mecanici auto', continuă să vi- ziteze duminica, atelier.ui în care pentru prima dată au învățat cum se tine în mînă o pilă. ,Să fie totul cît mai apropiat de ce se petrece în viată* — a- ceastă idee am auzit-o exprimată și de tovarășul Ilarion lonescu, conducătorul cercului feroviar. Desigur, e mai greu să introduci un tren în Palatul pionierilor. Un tren în miniatură încape însă destul de ușor. Pe o machetă trece prin ..tuneluri’ și peste „viaducte* printre „munți și văi”, o linie de cale ferată pe care cir- culă o garnitură minusculă, dar zgomotoasă- Trej colective de pionieri formate din șef de gară, radio-telegrafiști, mecanici de lo- comotivă, acari, revizori de va- goane etc. răspund cu toată se- riozitatea de circulația trenului pe această linie- Și pentru că n-a fost posibil să se transporte la palat un tren autentic, pionierii se duc deseori prin gări, pe linia ferată, ca să deprindă tainele muncii de feroviari. Trecind prin cercul de matema- tică și fizică, prin cercul de croi- torie de chimie, de tîmplărie, de artă plastică și telecomunicații, am auzit repetată în fel și chip aceeași idee, „Trebuie să-i pregă- tim pe pionieri pentru viață, pen- tru clipa cînd vor termina școala și vor intra în producție*. —• De aceea nu ne limităm nu- mai la experiențele pe care le fa- cem în cadrul cercului — îmi ex- plica profesorul de chimie. Facem adesea excursii ca să vedem apli- cația industrială a experiențelor pg care noi le-am făcut în mic, în laborator- Munca la cercul de telecomuni- cații este pasionantă, ca munca din toate cercurile- Acum cîțiva ani, o codană cu ochi albaștri, pe nume Amalia Partin. a venit la palat cu gîndul să devină radio- amatoare. Deocamdată nu voia decît să poată comunica pe calea undelor cu alti radio-amatori din lumea întreagă- Aici a aflat însă că înainte de toate trebuie să în- vețe radiotehnica. Incet-încet, A- malia Partin a devenit o bună tehniciană. Acum ea construiește aparate de radio la fabrica „Ra- di opopulai". Nu este numai cazul ei. Sute de pionieri care au trecut cîndva prin cercurile palatului folosesc la lo- cul lor de muncă numeroasele cu- noștințe pe care și le-au însușit aici. Ișî amintesc deseori cu dra- goste de profesorii de la care au primit primele îndrumări în mese- ria pe care o practică, astăzi, de palatul în care au învățat să iu- bească munca și să o prețuiască. OCTAVIAN BUZESCU Calea ce duce spre acest palat e deschisă tuturor, dar nu este prea simplă. Mi-a spus-o un „om* da o șchioapă, cu demnitate șt ghiozdan, pe care l-am tntîlnit în- tîmplător cînd am intrat pe poar- ta palatului. —- Nu vine la palat oricine, de- clara sentențios „omul’t Trebuie kă ai numai note mari- Cînd a fost să venim la palat, i-au ales pe cei mai buni. Citiți în pag. 5—6 consultația Cu privire la sectoarele economice $1 structura * * clas< In R. P. R. * • • »•. A A • *- A * • • A • ’-’A • * — — Ș Viata sindicală x-v • . • 1 • . - Colaborare |------------ Orientarea și calitatea cu organizația U.T.M propagandei profesionale la club Școala are in organizația de tineret colaboratorul cel mai de nădejde in munca de instruire și educare a tinerei generatii Sarc na școlii de a forma oameni cutti. temeinic pregătiți pentru viata, pentru construirea socialismului este și sarcina principe’ă a organizațiilor L-T.M. din școli. In act x tatea noastră noi dam o deosebită atenție cola- borării cu organizația V-T-U, iund co«știen|i ca de felul în care se realizează această colaborare depind intr-o buna măsura atrt ridicarea nivelului la învățătură al elevilor, cil și îmbunătățirea muncii politico-ideoiogice in școală- Conducerea școli?, dîrignțn, cc'aborează îndeaproape cu comitetul U.TJL pe școală și cu birourile L.T.M. pe clase, organizind acțiuni comune, ccordoaind toate eforturile pentru buna îndeplinire a aceluiași scup. Atunci cînd am întocmit olanul general ce muncă a' școlij am prevăzut in aufinun1Wr.e feluț in care vcm cola- bora cu organizația L.T_M Dar colaborarea nu este mi- mai „un punct din p an". Ea prinoe >.aiâ iu actiwlaiez noastră de i ecare zi. se manifestă o speca! in meaca pe care o ducem pentru r«a area continuă a niveiahi: la 5a- Situat într-o clădire impunătoare, in centrul orașului, avind o trumoa- să oală de spectacole, o biblioteci bogati, răii pentru cercurile de ba- let, pian, vioari. șah. inzeatrat cu televizoare și aparate de radio, cu sa studio și un laborator pentru foto- amafori, cu tfxirttt de proiecție. Clu- bul muncitorilor dm iavățimint din Capitală împlinește pentru ca oamenii șt membrii lor de ber in mod plicul toate condițiile muncii din școli familie să-și Pe- din timpul lor H- și instructiv. Ip unele luturi ale muncii sale, conducerea c’abuhu a reușii să in- regisitex» Rucceae frumoase, vădind vufui de conducere al acestuia- Co- mitetele sindicale raionale s-au „a- păral“ cu strășnicie de orice colabo- rare cu clubul, deși în dilerile împre- jurări sprijinul lor a fost insistent solicitat. Din colectivul de conducere al clubului nu iace parte nici un re- prezentant ol comitetelor sindicale raionale. In această situație este ex- plicabilă orientarea unilaterală a ac- tivității clubului Tocmai datorită a- ceslei orientări clubul este frecventat de un număr insuficient de cadre di- dactice Pentru remedierea deficiențelor ma- nifestuie ia domeniul propagandei profasionate socotim că este necesar să se reorganizeze de urgență colec- vățătură și in organizare^ acu.. O strânsa co aborare ca.sU ding.uu șj bșramri- că. Zilnic zeci si sute de copii par- ticipă la activitățile organizate de cercurile de balet, vioară și pion. A- cnlen ou ua program bine întocmit, care contribuie la desivîrșirea edu- cației nlrlice a micilor amatori de arid. Din ciad in cind se organizea- ză st spectacole dale de copii, care tivul acum nenla de conducere al clubului, care este descompletat. In compo- lui trebuie să intre și repre- care s-a real zzt la no: elaborarea ntre ?coală și orga Ciontea — a vorbt atunci despre sarcinile oagaătzațiiior U.T.M. din școti ș. despre spr.jmul ne care tretxne sa-I du ca drele didactice ute-r ^ lo cutiile. concluziile trase pe marg rea U de organ-zația de par: d d.n au în munca d.T ginș or E' -e.-,-_ u că acolo unde d - j nț: au f:ic- ■ n birourilor Li.T-M pe clase, sp-j - a! c mijii, unde dirgi'rții au pe'tscpa" a a:, acțiunile inițiate de organizat* au șes foarte bune in mancă. Am p- ea da ca idepl - rea sarcinilor lor. Dis :drun*ânke date *x»mr»ln ia această mc^ntrie și lalent Și echipele artis- tic» ate clubului — cu excepția ior- majiei de teatru — destbșoari o ac- tiviiule rodnică Corul, avind aproa- pe IN de metabri, a susținui în acest mi perle 20 de concerte in București și in alte orașe. In repertoriul său »» acorda priorilale cîntecelor de ■Mad, cîntecelor patriotice și celor erdieule luptei partidului Concerte- le organiaale piai acum s-au bucurat de o Drimir» cAlduroasd. Echipa de dansuri este prezentă totdeauna la manifestațiile artistice organizate cu „C" și altele, care au îos: la iriritui învățătură Socotim că este bine ca di» ciad m gogic și comisia dirigmiilor sj : * colaborării cu organizat* ie pildă, să derutăm cu« se rea •cthmile menite să dezvc’ e 4 • și în folosirea mijloacelor pe» elevi. In curiiid cmnx.a se aplică in școala noastră i; ne preocupă mai de mui; s t-a această colaborare in pilierul porului plătește lenht- zilelor de sărbătoare ale po- noatru. Repertoriul ei este iar execuția dansurilor răs- pe deplin strădania instruc- MomlMAnJe orguniaale de club — mtdifii muxicple unele conierinfe, aatnii, viziontri de filme — oieră cadrelor didactice, pe Ungă prilejul iutei destinderi plăcute, interesante și utile eunoștznle de culturi gene- zenlanlii celor opt comitete sindica- le raionale din Capitală, care au da- toria să sprijine îndeaproape acțiu- nile inițiale de către club- Este ne- cesar ca in cadrul acestuia să aibă ioc cit mai des înlilniri intre profe- sori Iruniași de diferite specialități, care să discute experiența lor în muncă și rezultatele obținute. Ar H bine ca această experiemă să fie apoi tranamisă prin diferite mijloace (ex- puneri, referate, articole etcl celor- lalte cadre didactice- De exemplu, în școlile Capitalei se desfășoară o sus- tinută activitate pentru legarea în- văjdmintului de viață, pentru înar- marea elevilor cu deprinderi practi- ce Cit de util ar li ca experiența dobiudită în această privință de unii învățători și profesori, de unele școli să fie dezbătută și popularizată la tuit și uentru celelalte laturi ale oc- livilătii clubului- Comisia trebuie să fie formată din cei maz buni peda- gogi, care cunosc bine problemele actuale ce interesează cadrele didac- tice și pot contribui Ia prezentarea acestor probleme la un nivel cores- punzător. Asigurlnd ui, nivel ridicat propa- gandei profesionale Și realizind o mai strinsă legătură cu comitetele sindicale raionale, clubul va rezolva și problema mobilizării cadrelor di- dactice la acțiunile inițiate- Ar li bine, de asemenea, ca în acest scop să se difuzeze din timp, în fiecare școală, programul de activitate a clu- bului, pentru ca pedagogii să-J cu- noască din timp. Cadrele didactice și ceilalți mun- citori din învă/ămint din București așteaptă din partea clubului un spri- jin mai elicienl în rezolvarea nume- roaselor probleme prolesionale pe care ie ridică munca lor de zi cu zi. Clubul are datoria să ia toate măsu- rile pentru a fi în stare să le acorde de îndată un asemenea sprijin. CONST. RADOI DE LA MINISTERUL ÎNVAȚĂMÎNTULUI IN ATENȚIA PEDAGOGILOR CARE STUDIAZĂ ÎN ANUL 1 IN 1NVAȚAMINTUL IDEOLOGIC club! De asemenea, la orgmuza in colaborare învățămint consiătuiri ne privind activitatea club se pot cu secțiile de și simpozion- educativă din in vederea pregătirii temelor cu- prinse în programa anului I la „Pro- blemele fundamentale ale marxism- școli predarea in învățămintul se- ral, munca directorilor, a diriginților, • metodiștilor etc Cadrele didactice ăin Capitală ar ii bucuroase, de ase- memea. dacd s-ar organiza cu ajuto- rul unor specialiști de la institutul de științe pedagogice și al unor pro- iesori fruntași un cabinet de consul- tații, care să le dea îndrumări pen- tru rezolvarea practică a diferitelor probleme ce se ivesc în munca lor. Există încă numeroase alte acțiuni care ar interesa cadrele didactice — de pildă, discutarea conținutului u- nor manuale, expuneri și demonstra- ții privind folosirea, păstrarea și re- condiționarea materialului didactic etc- EUciența propagandei profesionale este in funcție atil de orientarea care i se dă cit și de calitatea care i se asigură- Trebuie spus insă că unele dm conferințele pe teme profesiona- le organizate în anii școlari Irecufi kt club au fost sub nivelul exigen- țelor cadrelor didactice. In vederea asigurării unui nivel corespunzător al conferințelor, este necesar ca la organizarea lor să se constituie, cu ajutorul secției de învățămint, o co- marxism- leninismului și ale politicii P. M. R. se vor studia următoarele materiale La tema I a, „Marxism-leninismul, teoria revoluționară a proleiarinkilui. învățătură marxist-leninistă, baza teo- retică a politicii Partidului Muncito- resc Romîn", se va studia broșura „Marxism-leninismul, teoria revoluțio. nară a proletariatului" apărută in E- ditura de stat pentru literatură poli- tică. La tema a Il-a, „Filozofia — con- cepția despre lume. Materialismul și idealismul — două linii fundamentale in filozofie. Apariția marxismului — cotitură revoluționară in filozofie- Ca- racterul partinic și creator al filozo- Aualizind uctiv:!ateo detibșurati fa Modul de pro- misie specială, așa cum s-aa consti- CONCURSUL DE ADMITERE intensificare» Ministerul Invățămintului și Culiu. PMSTITVTUL AGRONOMIC DIN TI MI- In producție ; 5) memo- avea loc la Institutul Faculta- , ION fascicula pot cere susmem- studia broșura Materialisi 4 noiembrie admitere superior PENTRU ÎNVĂȚAM INTUI. AGRICOL SUPERIOR FĂRĂ FRECVENȚA agronomic din Timișoara. Informații suplimentare se pot lua zll- taare a stagiului riu de activitate autobiografia. Concursul va apărută in Editura de teratură politică. Pentru tema a III-a, tocmirea planului de munca Încă de pe acu—, un- ute-: ști ne au cerut părerea asupra unor acțiuni pe care vor sa le organizeze pentru a contribui 'a legarea tot mai strinsă a programa anului I terialele care au invățămintului" în 1959. literaturii sovietice etc. De ««ier-; rigințiior cu organizația l TJi ș-a ajutorului indvduai acorda: ele» zr PETRU GROZA", CLUJ — I tea de agricultură. INSTITUTUL AGRONOMIC ■ic, intre orele 8—15, ■titutului, telefon 49-53. deauna diriguit.., ca ș. ceda ' p-oieaort, Oc * cu entuziasm atunc cind | se cere saa-pwt din Iași annntâ a unui pos; de BALCESCU". BUCUREȘTI — Facul- tatea de agricultură și zootehnie. INSTITUTUL AGRONOMIC ,.DR se vor consulta ma- apărut in „Gazeta anul școlar 1958— tul superior" ediția 1959, III. Informații suplimentare se la secretariatele facultăților {ion ale. pa diploma de doctor sau In științe : 3) copie lecall- atestatul de profesor sau 4) lucrările științifice ale tntr-un exemplar : 3) «r- oare acesta tșl are funcția de bază : 6) ■lemoriul de activitate didactico-științi- țcA semnat de candidat ; 7) autobio- irafia. Praf. MARI A SAVULESCU Miaclaarea Școlii medii •». H Cre««a« didactico-științifică ; 6) Institutul politehnic ocuparea prin concurs Kolizată de 4e candidat zată de pe «onferentiar ; candidatului tiilcatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de instituția (întreprinderea) tu la Rectoratul in- fid marxiste', se v« „Filozofia marxistă. învățămîntulu de munca ^rodu dialectic și istoric" de Mihail Cero^J stat pentru H- rii anunță că vineri, 20 a.c., incepe concursul de pentru învățământul agricol fără frecvență la următoarele insțj- tute agronomice : INSTITUTUL AGRONOMIC . N. chestiunile care ’rebu e rezon - csxssor acțanat. De organizația clase a XI-> E- cu ser ■ -ssî i — -e- bilizat intregnl colecția a clase- ia .— :c ^rcr > de note cit mai bane sub lozinca ..N.m c -x-tâ s- ■ Tot împreună au fost organizate fru^Mxase csan.fe’U.r cal tural arLislke inch.nate pne-en e r>- rs- sex e- :z. . -i școala noast'ă — ca ș: om rsa'e șenrie d n tară — are toc un eveniment ; o.-gzrjeior de cor ^’u cere U.T.M. Acest eveornat are loc o da:a cu d scularea sarcinilor care re.es d.n Jucrânie ;He; de-a VI I-a P enare a Comitetului Centra! al U.T.M.. cane a dezbătut probi de mare importanță pentru inten< fica*ee munci, o-gamza- ții or U T-M. în vederea indepi n - sarcimmr puse de partid în fața șro! In aduaariie de alegeri ce clase iste- miștii au analizat cu mult simt de răspundere roade* muncii lor și. în lumma sarcin Ier trasate -ie cea de-a VII Plenară a CC. al U T M . au hiat hotăriri peir.ru munca Kh de viitor. Imediat după alegerea comitetului L’.TAL pe muncii poliftcc-tdeolog-ce in rindul eleviior. Pentru « Ie putea da un aju:or -ît mai susfinu:. noi am studiai cu aten- ție documentele Plenare! a Vll-a a C.C el U T M Nici o clipă noi na uităm că elevi: au o mare încredere fn sfatul nostru De aceea căutăm ca el să fie cît mai bun, cît mai folositor Ne gindim să Ie propunem să organizeze mai temeinic rrtunca de aiiftorare a elevilor mai slabi. Di- riginții vor da tot sprijinul pent*u a!ege*ea celor mai buni elevi care să-i ajute în pregătirea lecțiilor pe cei rămași in urmă. De asemenea. îrebuie sa-i ajutăm pe tineri în lupta lor împotriva superficia' tății, a mediocrității și a notelor la limita. Vrem sa încurajam, de asemenea, ini- țiativa organizației de a găsi forme no: de activitate in afară de clasă adecvate vîrstef. cerințelor și gus't-'lui elevi lor. S-au făcut pași mari pe calea antrenării uiemiștitor în rezolvarea unor sarcini ale activității extrașcolare Cre- dem că nu esle departe ziua cînd mobilizarea și alte pro- bleme organizatorice legate de diferite activități ext-așcola- re vor cădea în exclusivitate în sarcina organizației U-TM-, rămînînd ca profesorii să se ocupe mai îndeaproape de conținutul și îndrumarea activităților în afara clasei or- ganizate de școală. Am dat aici numai citeva exemple de felul în care se realizează în școala noastră colaborarea cu organizația de tineret. Conștienți de faptul că această colaborare trebuie să se manifeste în toate sectoarele muncii noastre, ne stră- duim s-o întărim necontenit, socotind-o drept chezășie a suc- cesului în pregătirea tinerei generații de constructori ai so- ăalismuliu. ae pe învățător- și profesori la uc- livîmiea lor proiesioxală- De la cele citeva conrermfe de pedagogie ge- aeruM sau de latoria pedagogiei or. găinate in anii trecuti clubul n-a mei oierii cadrelor didactice nici un alt prilej de dezbatere a probleme- lor prolesionale. probleme care lor- de iapt preocuparea lor e- te~.tiaiă- Pentru a suplini intrucilva delicienlele din ucesl domeniu, clu- bul a stabilit unele relații de colabo- reze cu citeva din societățile știinti- itee si cu unele secții ale Academiei K-P K.. care tolosesc sălile lui pentru •-Si organiza sesiunile de comunicări știiajitice. Aceelen nefiind insă lega- te întotdeauna direct de problemele actuale ale invățămintului elementar și mediu de cultură generală, nu a- trag decît un număr mic de partid- panii- Cum este posibilă această situației De vină este, în primul rind, slaba legătură dintre club și comitetele sin- dicale raionale. Majorilatea acțiuni- lor culturale organizate Ia club sint rodul strădaniei singulare a colecti- ducție capitalist. Teoria plus-valorii, piatra unghiulară a învățăturii econo- mice a lui Marx. Adincîrea exploatării proletariatului în condițiile capitalis- mului contemporan", va apare o bro- șură c« această temă în jurul datei de 1 decembrie a.c. Pentru restul temelor prevăzute in Concurs pentru ocuparea de în învâțămîntul superior ȘOARA «■«■ta ocuparea pr-n coacara a armatoarelor posturi didactice : 1). A- atsieot. poziția 1V/3. disciplina Îmbună- tățiri funciare și topografie, fl. Asistent, poziția V 12. disciplina Leqamcnltura si titotehnie. 3|. Asistent, poziția V 13. dis- ciplina Producerea, păstrarea si prepara- rea furajelor 4). Asistent, poziția VII/S, disciplina Tractoare, unelte și mașini pen- tru agricultură. S). Asistent, poziția VUI T5, disciplina Chimie anorganică, organică si biologică. 5). Asistent, poziția X, 12. disciplina Bovine-ecvine. 7). Asis- tent. poziția X, 16. disciplina Ovine, zo- oigiena. 8). Asistent, poziția XI/8, disci- plina Practica pregătitoare. 9). Asistent, poziția VI '17, disciplina Economia agra- ră. 10). Șef de laborator, poziția V/fl, disciplina Fltotehnie. 11). Șef de labora- tor. poziția VIH T4, disciplina Alimenta- ție. 12). Preparator principal, _ poziția VIII/13, disciplina Chimia organică. Cei care doresc să participe ta acest concurs vor depune în termen de o lună de la data apariției acestui anunț, la Rectoratul institutului; o cerere însoțită de următoarele acte : 1). copie legalizata de pe actul de studii ; 2). lucrările știin- țifice ale candidatului (un exemplar) i 3)' certificatul de caracterizare a activită- ții profesionale și obștești, eliberat de Instituția (întreprinderea) ta care candi- datul tși are funcția de bază, sau reco- mandarea șefului de catedră în cazul cind candidatul funcționează in tnvăță- ■Matul superior । 4). certificat de efac- profesor la disciplina Chimie anorgani- ci — catedra de Chimie generală, Fa- cultatea de chimie industrială. Cererile pentru înscrierea ta concurs se vor înainta tn decurs de o lună de la publicarea nrezentei. la Rectoratul Institutului politehnic din Iași. Calea 73 August Nr. II, însoțite de următoa- rele acte : 1) copie legalizată de ne di- ploma de stat sau de pe actul echiva- lent de studii superioare : 2) copie le- 1ONESCU DE LA BRAD". IAȘI - Facultatea de îmbunătățiri funciare. INSTITUTUL AGRONOMIC „T. VLADIMIRESCU". CRAIOVA — Fa- cultatea de mecanizarea agriculturii. înscrierile pentru concursul de ad- mitere se fac direct la secretariatele facultăților, pină la 18 noiembrie a c. inclusiv. Condițiile de admitere în învăță- mintul superior fără frecvență, pre- cum și programele obiectelor de la concursul de admitere sînt publicate in broșura „Admiterea in învățămin- La Școala medie serală de pe Ungă Combinatul poligrafic „Casa Scînteii" Cînd planul ține seama de problemele esențiale Colectivul pedagogic a! Școlii medii serale de pe lingi Combinatul poligrafic „Casa Scînteii" desfășoară o muncă stărui- toare. susținută pentru a-i ajuta pe tinerii muncitori care frecventează școala să-și în- sușească temeinic toate cunoștințele pre- date. Pornind de la condițiile specifice în care se desfășoară munca in școala serală, planul de activitate al acestei școli cuprinde probleme esențiale, care oglindesc preo- cuparea colectivului de profesori de a asigura o cit mai bună pregătire a munci- torilor-elevi. O mare atenție se acordă în plan legăturii cu întreprinderile unde lu- crează elevii In acest scop sint prevăzute vizite ale cadrelor didactice în întreprinderi și consfătuiri cu inginerii și tehnicienii care conduc procesul tehnic in aceste întreprin. deri. O asemenea consfătuire a avut loc de curind. conform prevederilor planului, cu inginerii și tehnicienii Combinatului poli- grafic. Cu acest pxilej tov. Tronaru, director tehnic al Combinatului, a prezentat pe larg în fața pedagogilor o serie de aspecte Pri* vind procesul tehnologic de tipărire și legare a ziarelor, revistelor și cărților. Ast- Fel profesorii au căpătat posibilitatea de a asigura, in predarea lecțiilor, îmbinarea cu- noșiinteor teoretice cu munca productivă a elevilor In săptâmina aceasta vor avea loc consfătuiri asemănătoare cu tehnicienii și inginerii de la întreprinderea TAROM, de la Centrul mecanic Otopeni și de la alte în- treprinderi ai căror muncitori sint elevii șco- li- Așa cum prevede planul, conducerea șco- lii și profesorii dirig.nți țin o legătură stnnsă Și cu comisiile de selecționare din întreprinderi. In cadru) consfătuirilor pe care le-au avut pînă acum cu membrii aces- tor comisii s_au discutat măsurile ce trebuie Biate în vederea asigurării unei frecvențe Regulat- la lecții a muncitorilor elevi și în vederea creărfi anar «Bri cit «ai bone de arăȘătm. peateu ca aceștia să se poată pregăti bas peateo kxțn. Ca renltat al a- ceslar comfătaâri. pnaar-o striasă legatei cu conducerile întreprinderilor s-a reușit să se obțină e frecvență regulată a elevilor, în- deosebi la clasele IX—XI. Ori de cite ori se constată lipsa nemotivată a unui elev, diri- ginții claselor și uneori chiar directoarea școlii, tov. E. Fulgeanu, iau legătura cu co- misiile de selecționare din întreprinderi, care, cercetind situația, iau măsurile necesa- re. De asemenea, ca rezultat al contactului direct și regulat intre școală și întreprin- deri, cărora li s-a adus la cunoștință ora- rul lecțiilor, s_a« putut asigura condiții bune de învățătură pentru elevi : au fost incluși in schimburi care le dau posibilita- tea să dispună și de timp liber pentru stu- diul individual, au fost ajutați să-și procure materialul bibliografic de care au nevoie Un Ioc de seamă ocupă în planul general al școlii problema găsirii de mijloace și procedee pentru ridicarea nivelului la în- vățătură al elevilor. Astfel, de exemplu, planul prevede pentru comisiile metodice sarcina de a ajuta cadrele didactice să pună accentul in primul rînd pe pregătirea temeinică a lecției, pe buna organizare a acesteia, în așa fel incit să le dea elevilor posibilitatea de a-și însuși o bună parte din cunoștințe incă din timpul predării. Urmînd aceste cerințe, comisiile metodice se preo- cupă îndeosebi de folosirea judicioasă a momentelor din lecție în care se realizea- ză verificarea și fixarea cunoștințelor. Co- Oră de matematică la clasa a X-a a Școlii medii serale de pe lingă Combinatul poligrafic „Casa Scînteii" CĂI DE © E S misiile i-au îndrumat pe profesori să folo- sească verificarea cunoștințelor nu numai în scopul de a pune note elevilor, ci și în scopul adîncirii cunoștințelor acestora, în scopul recapitulării continue a celor predate. Preocuparea existentă în școală pentru ajutorarea cît mai eficientă a elevilor în ceea ce privește însușirea cunoștințelor l-a îndemnat pe cei mai mulți dintre profe- sori să caute și să folosească cele mai bune metode dc predare, să se oprească asupra problemelor esențiale, să înlăture amănuntele nesemnificative care duc la supraîncărcare. Bunăoară, tov. Silvia Dumitrescu, profesoara de istorie, predînd la clasa a IX-a lecția însușire a deprinderilor practice E R V A R E „Revoluția burgheză din Anglia", Ie-a explicat elevilor pe scurt dar limpede cau- zeie destrămării orinduirii feudale, căutînd tn același timp să scoată în relief apariția noului mod de producție, modul de produc- ție capitalist. Din expunerea profesoarei elevii și-au putut da seama că' revoluția burgheză din Anglia s-a produs intr-o țară unde relațiile capitaliste au învins atît pe tarimuj industrial cit și pe tărimul agricul- turii. Ei au înțeles, de asemenea, faptul că burghezia s a sprijinit la început pe masele populare în lupta împotriva regimului feu- dal-absolutist al Stuarților, iar mai tîrziu, cînd a ajuns la putere, a înăbușit mișcarea pop.utară. Elevii ar fi plecat din clasă cu cunoștin- țele pe deplin clarificate dacă tovarășa Dra- mitrescu jr fi insistat mai mult asupra for- țelor motrice aie revoluției, asupra acțiunii maselor populare în timpul ei. Tov. Elena Vasilescu, profesoară de ști- ințe naturale se străduiește să aplice cit mai larg în lecțiile sale principiul predării intuitive. De pildă, la lecțiile ,,înmulțirea sexuată a plantelor" și „Frunza" ea a fo- losit nu numai planșe și mulaje, ci și ma- terial viu. In timpul expunerilor tovarașa VaJIescu alcătuiește scheme ale lecțiilor pe care le predă, ceea ce ii ajută foarte mult pe elevi la fixarea cunoștințelor. Și profesorii de matematică sprijină pe elevi să plece din clasă cu lecția învățată. Bunăoară, tov. E. Fulgeanu face permanent apel la puterea de judecată a elevilor, reu- șind să formuleze cu ajutorul acestora re- gulile, teoremele, concluziile matematice. Aceeași preocupare o vădește și prof. Mendelsohn in lecțiile pe care le predă. Totuși, unul dintre p.rofesorii de mate- matică — tov. A. Pîslaru — care nu acordă suficientă atenție pregătirii lecțiilor, predă uneori elevilor cunoștințe incomplete și chiar greșite. De exemplu, el a dat ele- vilor din clasa a Va o definiție greșită a adunării și a proprietăților acesteia. De a- semenea, tov. Pîslaru nu respectă pro- grama școlară. El * predat la aceeași clasă scrierea și citirea numerelor romane, capi- tol scos din programa școlară. Este necesar ca tov. Pîslaru să acorde mai multă grijă pregătirii sale, sa și întocmească planuri zilnice de lecții. Comisia metodică a profe- sorilor de matematică va trebui să-i acorde ■ n ajutor substanțial. Concentrindu-șj activitatea astipra îmbu- nătățirii procesului instructiv-educativ, acor- dind toată atenția pregătirii lecțiilor, aju- tîndu-î pe elevi să-și însușească în cadrid lecției principalele cunoștințe cerute de pro- grama școlară, cadrele didactice de la Școala medie serală de pe lingă Combinatul poligrafic „Casa Scînteii" vor reuși să răs- pundă din ce in ce mai bine cerințelor care stau in fața lor. G. M. RADULEA inilinh cu prM dragi De curînd, hi viața unității de pio- nieri de la Școala medie „Mihail Sa- doveanu* din București s-a petrecut •n eveniment important: sfatul unită- ții a organizat pentru pionierii frun- tași e excursie la Podul Prieteniei șî • intilnire, acolo pe pod, cu prieteni dragi — pionierii bulgari din orașul Russe. Cind cei 50 de pionieri din clasele a III-a și a IV-a pășeau sub arcadele rrcnumentale ale podului, în celălalt capăt se zăreau. îndreptîndu-se spre •u piczX bulgari. Intr-o clipă, rîn- < s m r.ipt. Copiii și-au strîns pr <-?-- e -n --fe, s-au îmbrățișat. A; I. pinaierii au dansat „Alunelul“ ș: .P-t-o -a —a s-, au eîntat. au fă- cu: s-h ~b de cravate, de insigne, de k • de adrese. Pionierii bulgari e- ? • r^pre activitatea bogată pe a-e o wsăereară la Palatul pio- r *• r, îs cercări etc. Gr c ««o «re eit a durat întîlni- re- a- tccu: ne «simțite. Trompe- t ;; : . v -j-., au sunat adunarea. F-'-’-j arc c ș; strigăte: „Drum ' ‘ .S.’_ ?r pionierilor din R. P. Porni-,5 r. „Sal"'ări pionierilor din P P B 3 !* Tn d-a.— spre casă, și unii și ceilalți au tăcut planuri pentru viitoarea în- t re. pe care o doresc cit mai grab- nică. Una dintre căile cele mai frecvent folo- site în vederea cunoașterii de către elevi a modului cum sînt construite și cum func- ționează uneltele și mașinile, a felului cum ee desfășoară operațiile de muncă în între, prinderi o constituie observarea. Aceasta se realizează atît în scoală — la lecții, în activitatea de laborator sau în atelierele școlare — cît și în afara ei, cu prilejul vizitelor în întreprinderi și al practicii în producție. Observațiile elevilor pot fi realizate în două feluri : 1) observarea obiectelor, fenomenelor și a proceselor tehnologice de muncă în condiții naturale fde exemplu așa cum se petrec ele într-un atelier al unei întreprinderi, într-o uzină etc.) și 2) obser- varea în condiții experimentale, specia) ereate (de exemplu, prezentarea în școală a construcției și funcționării unui motor electric de curent continuu, arătindu-se piesele care intră în construcția lui. care sînt principalele fenomene fizice pe baza cărora funcționează acestea și la ce este utilizat etc.). Folosind observațiile ca o cale de însu- șire de către elevi a cunoștințelor practice de muncă, trebuie să ținem seama că ele trebuie să fie neapărat urmate de exerciții practice. Elevii vor observa, de exemplu, de mai multe ori cum se lucrează la strung, operațiile care se efectuează în timpul lu- crului cu acesta. Ei nu se vor opri însă la observații, ci la un moment dat (moment care corespunde cu un grad su/perior de stăp'nire a cunoștințelor necesare lucrului la strung) vor trece la exerciții practice de prindere a piesei în strung, de fixare a cu- țitului, de strunjire- Observațiile vor fi de scurtă durată atunci cînd scopul urmărit este ca elevii să-și în- sușească cunoștințe practice mai simple, cum ar fi, de exemplu, mînuirea unor scu- le, a unor unelte, cunoștințe despre trasaj etc. Ele vor fi de lungă durată atunci cînd se urmărește ca elevii să capete cunoștințe și să-și formeze deprinderi practice de mun- că mai complexe, cum sînt acelea necesare manevrării mașinilor-unelte. Observațiile de lunqă durată se pot realiza fie prin vizite repetate ale elevilor într-o întreprindere, pe baza unei tematici bine alese, fie în cadrul practicii în producție (în timpul anului sau în timpul practicii de vară). Observațiile de lungă durată cuprind un cîmp mai larg de fapte, fenomene și procese de producție. Observațiile elevilor, atit in condițiile naturale de producție cît și în condiții ex- perimentale, trebuie îndrumate cu pricepere atît de către profesori, cît și de cadre de specialitate — muncitori, tehnicieni, maiștri, inginerii din întreprinderi. în îndrumarea observațiilor este necesar să se plece de l« faptul că acestea trebuie să urmărească un scop bine definit — cum ar ti, de pildă, însușirea procedeelor de prindere a piesei în strung, deprinderea modului de lucru la acesta etc. Realizarea scopului solicită în timpul observării multă atenție din partea elevilor — și anume, o atenție în același timp concentrată și distributivă, pentru a vedea și a ține seama simultan de mai mul- te fenomene ce se petrec în cadrul pro- cesului tehnologic la care asistă, pentru a-și trece atenția de la un lucru la altul, de Ia un fenomen la altul. Aceasta este necesar cu atît mai mult cu cît tehnica modernă trebuie să fie minuită de muncitori capabili să deservească simultan mai multe mașini- unelte automate, cu o atenție distributivă extrem de dezvoltată. Foarte importantă — și răspîndită larg — este observația cu prilejul vizitelor în întreprinderi. Deseori școlile organizează cu elevii, pe clase sau grupe de clase, aseme- nea vizite în întreprinderile industriale. In multe cazuri, însă, aceste vizite se reduc la o trecere pasivă in revistă de către elevi a diferitelor aspecte observate într-un ate- lier șau altul al întreprinderii. Fără îndo- ială că asemenea vizite superficiale nu dau elevilor posibilitatea să observe sistematic, după metode științifice felul cum sint con- struite și cum funcționează mașinile, cum se desfășoară procesul tehnologic de fabri- cație, cum lucrează muncitorii etc. De a- ceea vizitele de acest fel duc cel mult la obținerea unor cunoștințe izolate, fragmen- tare despre producție, fără să contribuie în mod real la însușirea deprinderilor prac- tice de muncă. Profesonii-maiștri ți profesorii de fizică, chimie și matematică de la Școala medie din Dej au căutat să înlăture din practica lor efectuarea unor asemenea vi- zite formale în întreprinderi. Ținînd sea- ma de programele de învățămînt și de po- sibilitățile elevilor din fiecare clasă, s-a stabilit în primul rind tematica vizitelor in întreprinderile din localitate și din centrele apropiate. In această tematică s-au prevă- zut, de exemplu, pentru elevii clasei a IX-a, mă) multe vizite Ia atelierele C F.R-Dej, pentru a li se da prilejul să-și însușească, pe calea observației, cunoștințe asupra construcției strungului și asupra lucrului la strung- Pentru efectuarea vizitei se va or- ganiza legătura cu cadrele de conducere ale secției de strungărie a atelierelor, pen- tru a li se explica scopul acesteia și a soli- cita cițiva muncitori strungari care să pri- mească pe lingă ei cite o grupă de 2—3 elevi. Elevii vor observa cum mînuiesc a- cești muncitori strungul și vor asculta ex- plicațiile lor — exemplificate practic — a- supra lucrului La strung. In instruirea grupelor de elevi pentru vizita in producție li se va arăta că ei tre- buie să observe în ce constă procesul de lucru la strung — mînuirea acestuia, fixarea puesei în strung prin diferitele procedee, fixarea cuțitului la strung etc. — și că, în acest scop, vor trebui să-și concentreze a- tentia asupra observării problemelor da bază ale sistemului de lucru la strung și să fie în stare să-și distribuie această aten- ție. De pildă, să observe și să țină seama simultan de fenomene ca rotirea axului •trungului împreună cu piesa de strunjit, înaintarea cuțitului în metal, sistemul de răcire, poziția diferitelor manivele și în- trerupătoare cu ajutorul cărora muncitorul mînuiește mașina-unealtă, cum se servește muncitorul de acestea în timpul lucrului etc. Fiecare vizită în întreprindere va fi ur- mată de o analiză a acesteia, în care vor fi scoase în evidență tocmai acele cunoș- tințe și deprinderi practice de muncă cu care trebuie să rămină elevii din vizita fă- cută în întreprindere și pe care ei vor tre- bui să Și le dezvolte în viitor prin alte căi. Astfel, prin observații, elevii școlii de cultură generală pot căpăta numeroase cu- noștințe practice despre producție, pot fi bine pregătiți pentru activitatea practică viitoare. F. DIAC PAVAI ALEXANDRU profesor la Școala medie din D«J Preocupări de ortografie și punctuație la lecțiile de gramatice Deprinderile de ortografie și punctuație ale elevilor au o mare însemnătate în munca lor de însușire a cunoștințelor la tea. te obiectele, după cum vor fi de o importanță deosebită și în vii- toarea lor activitate în produc- ție, în viată. In procesul de învățămînt sînt nenumărate împrejurările în care cadrele didactice trebuie să facă observații și să dea îndrumări ele- vilor asupra scrierii corecte a cu- vintelor și expresiilor, asupra fo- losirii unei punctuații adecvate. Dar principala cale de a-i învăța pe elevi să scrie corect o consti- tuie lecțiile de gramatică. Pentru a se asigura o însușire conștientă și sistematică a cunoștințelor de ortografie și punctuație este nece- sar ca ele să fie studiate în legă- tură strînsă cu noțiunile de lexic, morfologie și sintaxă. Lecțiile de gramatică trebuie să dea elevilor explicația științifică a regulilor de ortografie și punctuație, singurul mijloc care asigură — o dată cu înțelegerea acestor reguli — nu o memorare mecanică (deci, impli- cit, temporară), ci o însușire ac- tivă, ducînd la memorarea trai- nică, durabilă. Se mai întîlnesc profesori care consideră că le pot forma elevi- lor deprinderi de scriere corectă numai sau • aproape numai prin predarea izolată a unor reguli de ortografie și punctuație, exclusiv în lecțiile rezervate acestui scop Procedeul nu dă roade, pentru că în acest caz nu sînt înțelese le- găturile ce se stabilesc în frază și care cer, precum știm, o anume ortografie și o anume punctuație, înlesnind exprimarea cît mai e- xactă a ceea ce vorbitorul (res- pectiv elevul) dorește să expună, să transmită. Dacă ne bazăm pe în- sușirea mecanică de către elevi a normelor de ortografie ș[ punc- tuație, va trebui să luptăm după aceea necontenit cu greșelile pe șită duce cel mai adesea și la o scriere greșită. Mai grav este fap- tul că ea a susținut că în propo- ziția ,,Noi, frații tăi ?“ noi este un vocativ, cînd, în realitate, este vorba de un nominativ, deoarece avem de-a face cu o propoziție eliptică de predicat. Inlăturind a- semenea neglijențe și greșeli, tov- Lungu va izbuti, datorită strădu- inței cu care muncește, să asigu- re o pregătire temeinică a elevi- lor ei- Sînt suficiente elementele care dovedesc roadele preocupărilor pentru ortografie și punctuație și la Școala medie nr- 3 din Craio- va. Reușind să asigure însușirea temeinică de către elevii ei din clasa a VII-a a cunoștințelor de ortografie și punctuație, profe- soara Elena Dobrescu de la a- ceastă școală nu mai este nevoi- tă acum să se oprească la tot pasul să dea noi și noi lămuriri. „Din mers'. în legătură cu părțile de vorbire și părțile de propozi- ție din exemplele scrise pe tablă pentru studiul declinării substan- tivelor. nrdTesoara a solicitat din cînd în cînd clasa să îndrepte unele qreșeJi făcute de cîte un elev care se qrăbea și i-a cerut a- cestuia să justifice forma co- rectă. Destul de des au fost în stare să îndrepte singuri și să dea ex- plicații acolo unde au greșit din neatenție sau din grabă și elevii claselor a V-a și a VH-a ale Sco- lii elementare nr. 16 din Craiova (profesor tov. Ion Berea). Intr-un răspuns, un elev din clasa a V-a a pronunțat singura! (probabil for- mindu-1 de la singur + al, după modelul lui plural/- Toți colegii lui au sărk să-l corecteze- Pro- fesorul a ajutat la lămurirea mal pe larg a cazului, ceea ce a fă- cut ca, maj departe, elevul res- pectiv să folosească forma corec- tă. Trebuie spus însă că preocu- pările de ortografie nu sînt tot- deauna prezente în activitatea profesorului- Dacă el urmărește a- măaunțit însușirea noțiunilor de morfologie și sintaxă, trece ade- sea cu vederea peste însemnăta- tea lor în ortografiere și punc- tuație. Urmările n-au întîrziat să apară. Elevii fac destul de multe greșeli. Intervin și cazuri cînd profeso- rii înșiși nu sînt suficient de a- tenți la propria lor exprimare, care are o influentă covîrșitoare asupra elevilor, servindu-le ade- sea drept principal exemplu. Iată că, la un moment dat. profesorul I. Berea a formulat întrebarea : „Ca... (după o ezitare) morfologic ce este el ?' Fără a mai sta să judece, un elev a și răspuns : „Ca morfologic el este adverb'- Două eleve n-au putut identifica greșe- lile de punctuație deoarece pro- fesoara lor, tovarășa Dobrescu. le ceruse, dintr-o confuzie de mo- ment. să fie atente la... ortogra- fie. Faptele întilnite la cele cîteva lecții de limba romîn? despre care se vorbește mai sus arată că gri- ja profesorilor de a insista cit e necesar — ca o preocupare per- manentă. sistematică — asupra chestiunilor de ortografie și punc- tuație, întotdeauna cînd mersul lecției o cere, ajută cît se poate de mult la însușirea temeinică a unor bune deprinderi de scriere corectă- G. VARZARU care le vor face la‘tot pasul- Ele- vii vor scrie însă întotdeauna co- rect dacă vor învăța regulile în- țelegîndu-le deplin. Aplicarea lor repetată în practică, în exerciții cit mai dese și mai variate, ne va scuti de luarea repetată a muncii de la început. Cei mai mulți profesori de lim- ba roniînă sînt conștienți de fo- losul pe care-I au oprindu-se cu fiecare prilej, la lecțiile de gra- matică, asupra problemelor de or- tografie și punctuație, pentru a le discuta cu clasa, pentru a-i de- prinde pe elevi să se conforme- ze regulilor, pentru a face aplica- țiile necesare. Așa procedează, de pildă, profesoara Florica Lungu de la Școala elementară nr. 3 din Craiova. La lecția de repetare a pronumelui în clasa a VII-a, bună- oară, tov. Lungu s-a oprit să lă- murească ortografierea formei scurte, atone, a pronumelui perso- nal unit prin linioară cînd e ros- tit împreună cu verbul sau cu conjuncția la subjonctiv (de exem- plu : lua/i-o, l-am văzut, să-i în- trebăm), cerînd să se explice ro- lul linioarei. Intîlnind un vocativ, a cerut elevilor să argumenteze morfologic punctuația după pozi- ția lui la începutul, în mijlocul sau la sfîrșitul frazei. La pronu- mele de întărire profesoara a ți- nut să sublinieze că atunci cînd vorbesc despre sine, băieții tre- buie să folosească forma însumi, lax fetele forma de feminin însămi. La pronumele personal dînsul pro- fesoara a pus o întrebare menită să-l ajute pe elevi în însușirea corectă a acestei forme (la origi- ne un substantiv articulat) : „Cu cîți i se scrie pronumele personal dînsul Ia plural?' Un elev a scris la un moment dat pe tablă : o să-fi o dea ; el a fost corectat pe loc de către co- legi. Este foarte lăudabilă strădania tovarășei Lunqu de a-i înarma pe elevii ei cu cunoștințe și deprin- deri temeinice de scriere corectă. Cu atît mai mult ar trebui să ve- gheze să nu-i scape în lecții nici o neglijență, nici o greșeală, așa cum s-a întîmplat, din păca- te. la lecția despre care vorbim. Intr-adevăr profesoara a trecut fără s-o corecteze peste pronunța- rea greșită a cuvîntuiui feminin, lâsînd un elev să spună temenin, «teși se știe că pronunțarea gre- De ce atîtea note slaLe Ia școala nr. 139 ? In cele două luni care au trecut de Ia înce- perea anului școlar, cadrele didactice au avut timp ca — depășind faza de început, fn care au rezolvat unele probleme organizatorice și au asigurat recapitularea cunoștințelor predate în anul trecut — să treacă Ia munca sistematică de instruire și educare a elevilor. La r'ndul lor, aceștia au avut suficient timp să se acomodeze cu noile materii pe care le studiază in acest an, să-și cunoască profesorii noi și să-și însușească multe cunoștințe și deprinderi. Strădania comună a profesorilor și elevilor, rezultatele muncii lor au și inceput să se oglin- dească în cataloage. Răsfoind paginile acestora jntîlnești adesea multe note bune și foarte bune, unele note mediocre, din c:nd în tind și note slabe. Dar iată o școală ale cărei cataloage prezintă un caracter deosebit. Este vorba de Școala de 7 ani nr. 139 din Capitală, iar ..caracterul deo- sebit" Ia care ne-am referit este, din păcate, ne- gativ. Cataloagele sînt pline, îndecseb'. de note slabe. In catalogul clasei a V-a _,A". de pildă, se află 113 notări cu I, 2. 3 ți 4 și 85 cu 5 și 6. In cel al clasei a V-a „B“ — 75 de notări cu 2, 3 și 4 și 67 cu 5 și 6. La clasa a VI-a ,A' sînt 97 de note de 2, 3 și 4, la a VI-a -,C“ 100 de note de același fel. La clasa a VII-a ,.B" s nt 140 de note de 3 și 4 și 102 note de 5 și 6. La celelalte clase (a V-a „C", a VI-a „B“, a VII-a ,,A“) situația este aceeași: un număr extrem de mare de note sub limită și multe note mediocre. La clasa a V-a ,,A“ există o singură notă ma- ximă la istorie și una la educație fizică. Cum se explică această situație? Discutind cu direcția școlii, cu unii profesori și diriginți, aflăm că foarte muîți elevi nu stăpinesc cu- noștințele predate în clasele anterioare și, din această cauză, întimpină’ mari greutăți in în- sușirea noilor cunoștințe. De asemenea, mulți dintre ei se prezintă des la școală cu temele nescrise și cu lecțiile neinvățate. Bineînțeles că atunci cînd elevul a venit ne- pregătit la școală trebuie să primească nota pe care o merită. Dar faptul că notele slabe au devenit o caracteristică a școlii nr. 139 nu tre- buie oare să dea serios de gîndit colectivului de pedagogi care lucrează aici ? Rezultatele pe care le obține un profesor la clasa lui nu con- stituie oare cel mai grăitor indiciu despre felul cum muncește el cu elevii, despre capacitatea lui profesională și des,prc felul cum înțelege să-și facă datoria ? Fără îndoială că da. Spre deosebire ce trecut, de școala burghezo-moșie- rească, în care elevii erau socotiți drept sin- gurii vinovați de nivelul scăzut al pregătirii lor, în școala noastră profesorii simt șf*trebuie să simtă din plin marea răspundere ce apasă pe umerii lor în Instruirea și educarea tinerei ge- nerații, a constructorilor de mîine ai societății socialiste. înțelegerea rolului pe care îl are pe- dagogul în școala noastră nouă presupune fo- losirea unor metode care să dezvolte dragostea elevilor față de școală, pasiunea pentru învățăm tură, dorința de a deveni cetățeni cu un larg orizont cultural și științific. Elevii trebuie aju- tați, urmăriți $i îndrumați pas cu pas pe dru- mul pentru eî plin de taine, de greutăți dar și de succese al cunoașterii. Analizind notele primite pînă acum de elevii claselor V—Vil de la școala nr. 139 îți pui pe drept cuvint întrebarea : cum muncesc pe dagcgii de la această școală ? Cum justifică ei faptul că elevii au mari goluri în bagajul de cunoștințe din anul trecut? Doar tovarășii pro- fesori Ghecrghe Popescu, Jeana TodÎTașcu, Ar- thur Cernea, Aurora Lăzărescu și alții au lu- crat și in anii trecuți cu actualii lor elevi. Nu este nici o cinste pentru colectivul pedagogic faptul că de cîțiva ani școala se clasează prin- tre ultimele, ba chiar și ultima din raion in ce privește rezultatele ’a învățătură. Cum se îm- pacă conducerea școlii cu această situație ? Nu crede tovarășul director Niculescu că dă dovadă de comoditate, de nepăsare chiar, în rezolvarea problemei capitale — îmbunătățirea procesului de învățămînt — în școala pe care o conduce? Cum altfel dacă nu atitudine de cocoloțire a lip- surilor poate fi numită atitudinea tovarășului director adjunct Sandu Călin, care consideră că nici unuia dintre profesori' nu j se poate reproșa aîmic in afară de o exigență exagerată ? Notele primite de elevi trebuie să oglindească succesele pe care aceștia le obțin treptat la în- vățătură. Se pare însă că |a școala nr. 139 unii profesori de 'a clasele V—VII folosesc notele mici nu numai pentru a reda o situație de [apt (din păcate, cum am arătat, situația aceasta se întilnește foarte adesea la această școală), dar și pentru a-i „speria" pe ele^î și a-i determina in felul acesta să învețe mai bine. Este evident însă că elevii nu se „sperie". Ei continuă să învețe destul de slab. Dar acest procedeu arată și faptul că profesorii respectivi merg pe calea minimei rezistențe: este mult mai ușor să dai notele cele mai mici decît să-l ajuți pe elev să devină conștient de îndatoririle sale. De ce colectivul de pedagogi al școlii admite să' se mai mențină încă această tradiție preluată din școala veche ? De ce unii profesori tineri, ca de exemplu A. Duțescu și Lucia Pantazt, for- mați în anii regimului nostru, în școala noas- tră nouă, nu luptă cu hotărîre împotriva aces- tei moșteniri și nu contribuie la dezvoltarea con- cepției pedagogice înaintate? Fără discuție, exigența este absolut necesară în școală, ca și în oricare alt loc de muncă. Ea trebuie să-i obișnuiască pe elevi să-și înde- plinească conștiincios îndatoririle, să fie la rîn- dul lor exigenți cu ei și cu colegii lor. Tot- odată însă profesorii trebuie să țină seama de cerințele principiului accesibilității în munca cu elevii, să nu ie pretindă acestora lucruri care depășesc vîrsta lor, puterea lor de muncă și de înțelegere. Tn sistemul de notare a cunoștințelor elevilor folosit la Școala de 7 ani nr. 139 se poate con-< stata și o altă lipsă s faptul că, pînă la data de 7 noiembrie, un număr prea mare de elevi nu iu primit la unele discipline nici o notă. Se știe că este deosebit de important să se pună note de la începutul trimestrului, pentru ca profesorul să știe cum evoluează fiecare dintre elevii săi și să poată da astfel fiecăruia la timp ajutorul de care are nevoie. Notarea elevului nu este o simplă formalitate — așa cum socotesc, pro- babil, profesorii de limba romină, de limba fran- ceză, rusă sau fizică și chimie de la școala nr. 139, care și-au lăsat mulți elevi fără noU^ pînă la această dată. Se înțelege că, pusă ultimul moment, cînd trebuie să se încheie tuația în catalog, nota este acordată adesea su- perficial, fără să corespundă întrutotul situa- ției reale. Problema nu este fericit rezolvată nici printr-un. extemporal dat în grabă la sfir- șitul trimestrului. Sînt și cazuri cînd, deși profesorii i-au notat pe elevi, au ptfs nota nu în catalog, ci într-un caiet personal, adăugind și unele scurte însem- nări cespre elevii respectivi, ceea ce servește la o ma) bună cunoaștere și urmărire a muncii elevilor. Dar este necesar ca notele să fie nea- părat trecute și în catalog, care trebuie să o- glindească in orice moment situația elevilor la toate disciplinele. Notele trecute în catalog, avînd valoare de document oficiat, trebuie să fie acordate cu mult discernămînt, cu multă grijă. Situația ndtelor, așa cum se prezintă în mo- mentul de față la clasele V—VII ale școlii nr. 139, este îngrijorătoare. Profesorii acestei școli, conducerea ei trebuie să analizeze în spirit autocritic munca pe care o desfășoară și să găsească grabnic cele mai bune metode de îmbunătățire a activității lor. Școala nr. 139 este situată într-unul din cartierele muncitorești ale Capitalei noastre. Aici învață fii ai muncitorilor de la I.T.B., de la fabrica „Răscoala din 1907", de la întreprin- derea „T. Vladimirescu". Pedagogii școlii tre- buie să simtă mai din plin răspunderea care le revine în instruirea și educarea fiilor de muncitori, să fie la înălțimea sarcinii care 1e stă în față. Diriginții, ca și ceilalți profesori, au datoria să țină o legătură strînsă cu părinții elevilor, să-i atragă în jurul școlii, să valori- fice sprijinul pe care-1 pot primi din partea lor, Secție de învățămînt a raionului Lenin —care deși a inspectat de mai multe ori această școală și a cunoscut bine situația de aici, nu a luat pînă acum măsuri eficace de schim- bare a stării de lucruri — trebuie să intervină neîntîrziat, să ajute colectivul pedagogic să gă. seascâ mijloacele cele mai. indicate pentru în- lăturarea lipsurilor existente. Alai este timp, chiar pînă la sfîrșitul _ pri- mului trimestru, ca să se observe o reală îmbu- nătățire în munca pedagogilor de la Școala de 7 ani nr. 139. t. FLORESCU A j ! E Cu privire Za sectoarele economice ss structura de clasa In K. P. R* Teoria despre clasele sociale și lupta de clasă ooupă un loc central în învățătura marxist-leninistă. De înțelegerea naturii fiecărei clase și pături sociale, de analiza raporturilor dintre clase în fiecare etapă a dezvoltării societății, de cu- noașterea schimbărilor petrecute în structura claselor sociale depinde în măsură hotărîtoare elaborarea unei linii poli- tice juste de către partidul marxist-leninist al clasei munci- toare. Teoria marxistă a claselor sociale și luptei de clasă stă la baza învățăturii despre caracterul inevitabil al instau- rării dictaturii priletariatului, ca unicul drum de trecere de la capitalism la socialism, despre alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, despre rolul conducător al clasei muncitoare și partidului său merxist-leninist în revoluția și construcția socialistă. In perioada de trecere de la capitalism la socialism, din analiza schimbărilor ce se petrec în struc- tura de clasă a societății, partidul trage concluzii privind po- litica de construire a economiei și culturii socialiste. Marx și Engels au arătat că baza existenței claselor sociale o constituie deosebirile dintre oameni după locul pe care îl ocupă în sistemul relațiilor materiale de producție, istoricește determinate. Clasele sociale, scria Engels, sînt de fiecare dată produsul relațiilor de producție și de schimb, într-un cuvînt, al relațiilor economice din epoca loc. Dezvoltînd și îmbogă- țind tezele marxiste, Lenin a definit clasele sociale ca fiind „...grupuri mari de oameni, care se deosebesc după locul pe care-1 ocupă într-un anumit sistem de producție socială istoricește determinat, după raportul lor (de cele mai multe ori consfințit și întărit prin legi) față de mijloacele de pro- ducție, după rolul pe care-1 au în organizarea socială a mun- cii, și deci după felul în care obțin acea parte de care dispun din bogăția societății și după mărimea acestei părți"1. Definiția leninistă se referă la clasele sociale existente în modurile de producție cu clase antagoniste, în condițiile exis- tenței proprietății private asupra mijloacelor de producție. Ea constituie însă arma teoretică și în analiza claselor so- ciale din perioada de trecere de la capitalism la socialism. Tn orice societate, prin urmare șî în condițiile perioadei de trecere de la capitalism la socialism pe care o străbate țara noastră, schimbările înfăptuite în cadrul modului de pro- ducție, schimbarea raporturilor de proprietate asupra mijloa- celor de producție, constituie izvorul transformărilor sociale, de clasă. Reforma agrară, naționalizarea principalelor mijloace de producție industriale, crearea și dezvoltarea relațiilor de pro. ducție socialiste în industrie, agricultură. în toate ramurile economiei naționale — înfăptuite de puterea populară — an schimbat poziția diferitelor clase sociale față de mijloa- cele de producție, locul lor în sistemul producției materiale, felul în care își însușesc partea ce le revine din venitul na- țional. Unele clase sociale au dispărut complet sau aproape complet, altele s-au transformat radical. în procesul desăvîr- șirii revoluției burghezo-democratice a fost desființată ca clasă moșierimea. Prin naționalizarea întreprinderilor in- dustriale, de transport, a comerțului de gros etc. și prin în- făptuirea altor sarcini ale revoluției socialiste a fost desfiin- țată ca clasă burghezia de la orașe Tn 1959 au fost lichidate rămășițele oricăror forme de exploatare a omului de către om In agricultură. Trecerea terenurilor agricole care depă- șesc puterea de muncă a chiaburilor în folosința gospodăriilor agricole colective sau a altor unități agricole socialiste. în- soțită de trecerea proprietarilor acestor terenuri în catego- ria ce corespunde noii lor stări social-economice, a însem- I) V. I. Lenin, Opere, voi. 29, E.S.P.L.P., 1956, pag. 404—405. iț.z/wle Șăvinegfa Sgla înfășurării jireloț. nat lichidarea bazei economice a diiaburîmii, desființarea ei ca clasă In anii puterii populare, poporul romîn, condus de Parti- dul Muncitoresc Romîn, a obținut succese hotărîtoare în construirea bazei economice a societății socialiste. Tn 1948, după naționalizarea principalelor mijloace de producție, structurii economice a Republicii Populare Romîne îi era caracteristică existența a mai multor sectoare economice: socialist, mica producție de mărfuri și privat-capitalist. Tn perioada care s-a scurs s-au obținut succese de însemnătate istorică în dezvoltarea spre socialism a R.P.R. Socialismul a învins pe deplin și definitiv în industrie, în sistemul bancaro. financiar, în comerț și deține p'oziții hotărîtoare în agricul- tură. A fost creată și se lărgește continuu baza tehnică-mate- rială a socialismului. întreaga economie socialistă cunoaște un puternic avînt. Aceste realizări se oglindesc în structura economică-socială a țării. In prezent există în țara noastră următoarele sectoare social-economice : 1. Sectorul socialist, care se bazează pe proprietatea so- cială asupra mijloacelor de producție și pe relații de pro- ducție de colaborare și ajutor reciproc între oamenii muncii. In cadrul sectorului socialist există două forme de proprie- tate socială — forma proprietății socialiste de stat (bun al întregului popor) și forma proprietății cooperatist-colectiviste (de grup), bun al diferitelor unități agricole cooperat?st-so- cialiste și al colectivelor de oameni ai muncii din cooperația de consum și din cooperația meșteșugărească. Proprietatea socialistă de stat, principala parte a secto- rului economic socialist, cuprinde: fabricile, uzinele și mi- nele, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, bogățiile de orice natură ale subsolului, transportul feroviar, fluvial, maritim, aerian, auto, băncile, poșta și telegraful, telefonul și radioul, mijloacele de tipar, cinematografia și teatrul, gos- podăriile agricole de stat, stațiunile de mașini și tractoare, întreprinderile comunale, partea naționalizată a fondului de locuințe, întreprinderile comerciale de stat, instituțiile știin- țifice și culturale de stat, instituțiile de învățămînt, sanato- riile, spitalele și stațiunile balneo-climaterice ș.a. Proprieta- tea socialistă de stat este forma cea mai dezvoltată a pro- prietății sociale din țara noastră. De aceea sectorul socia- list de stat are rolul conducător în economia națională, dez- voltarea sa determinînd dezvoltarea tuturor ramurilor pro- ducției sociale, inclusiv dezvoltarea proprietății cooperatist- colectiviste; sectorul socialist de stat are rolul principal în determinarea mersului înainte spre socialism al întregii noastre societăți. Proprietatea socialistă de stat este într-o continuă dez- voltare. Relațiile de producție socialiste, statornicite pe te- melia acestei proprietăți, sînt un puternic motor al dezvol- tării forțelor de producție. S-a dezvoltat și se dezvoltă în primul rînd industria socialistă și pivotul ei, industria grea, baza progresului tuturor celorlalte ramuri ale economiei na- ționale.. In anii puterii populare au fost construite 138 de fa- brici și uzine noi, iar alte peste 300 au fost reutilate cu in- stalații și agregate moderne. Au fost făurite noi ramuri in- dustriale și dezvoltate cele moștenite de la vechiul regim. Producția industrială a crescut în perioada 1948—1958 de peste 4,6 ori. Fondurile f?xe din sectorul socialist erau în 1958 cu 78% mai mari față de 1950. A crescut baza tehnică- materială în sectorul Socialist de stat cin agricultură; numai numărul tractoarelor fizice era în luna august 1959 de 36.000, față de cca. 4.000 aflate în Romînia burghezo-moșierească în 1938. Creșterea continuă a proprietății socialiste de stat este chezășia progresului economic al țării, a ridicării necontenite a nivelukri de trai material și cultural al populației. Forma cooperatist-colectivistă a sectorului socialist cu- prinde gospodăriile agricole colective, întovărășirile agri- cole, cooperativele agricole de producție, cooperația mește- șugărească. cooperația de consum cu inventarul lor, între- prinderile sau construcțiile ce le aparțin și producția pe care ele o realizează. La 1 august a.c. existau 15.668 de gospo- dării colective, cooperative agricole de producție și întovă- rășiri agricole, în care s-au unit 2.489.400 de familii', repre- zentînd 69,5% din totalul gospodăriilor țărănești. La înce- putul acestui an erau 638 de cooperative meșteșugărești, care dispuneau de 8 227 unități de deservire a populației. 170.000 meșteșugari de diferite specialități sînt reuniți în coopera- tive meșteșugărești. Cooperația de consum dispune de peste 26.000 unități de desfacere — magazine universale, maga- zine specializate, restaurante, cofetării — de 800 secții de producție, care fabrică bunuri de consum, materiale de con- strucții etc. Proprietatea socială cooperatist-colectivistă se află într-o continuă dezvoltare și consolidare. Suprafața agricolă a sec- torului cooperatist la sate a crescut de la 1.183.100 ha în 1955 la 5.935.900 ha la 1 august 1959- Fondul de bază la 100 ha de teren agricol a atins peste 100 000 de lei. Crește fondul obștesc în întovărășirile agricole prin cumpărarea de unelte agricole, animale de muncă și de producție, construirea de grajduri, saivane etc. In ce privește cooperația meșteșugă- rească, valoarea fondurilor f?xe din industria cooperatistă era la începutul acestui an de 707.000 000 de lei iar producția globală a industriei cooperatiste în producția globală a in- dustriei socialiste reprezenta 7%. La aceeași dată valoarea mijloacelor fixe ale cooperației de consum era de 800.000.000 de lei. Dezvoltarea averii obștești în cooperația agricolă de pro- ducție și meșteșugărească constituie izvorul creșterii bunei stări a țărănimii cooperatiste și meșteșugarilor cooperatori. Sectorul economic socialist de stat și sectorul coopera- tist-colectivist conlucrează în cea mai strînsă legătură pe linia multilaterală a producției și schimbului, în aplicarea politicii partidului, de dezvoltare a economiei naționale și ridicare continuă a nivelului de trai al poporului muncitor. Consolidarea continuă a agriculturii socialist-cooperatiste de- pinde în măsură hotărîtoare de industrializarea țării, de aju- torul dat de către statul democrat-papular prin stațiunile de mașini și tractoare, prin bugetul de stat etc. De aceea inte- resul general al tuturor oamenilor muncii este dezvoltarea continuă a sectorului socialist de stat, în primul rînd dez- voltarea industrializării socialiste a țării. 2. Sectorul micii producții de mărfurt cuprinde gospodă- riile țărănești individuale mici și mijlocii, bazate pe munca proprie a producătorului atelierele meseriașilor care nu ex- ploatează munca alt- " Tn 1949 aproape M.o'io din totalul ^gospodăriilor țărănești îl formau țăranii muncitori cu gospodării individuale. în pro- cesul transformării socialiste a agriculturii, prin intrarea ță- ranilor muncitori în unități agricole socialist-cooperatiste, nu- mărul țăranilor din sectorul micii producții de mărfuri s-a redus an de an. In prezent, din sectorul micii producții de mărfuri fac parte aproximativ 1.100.000 de familii țărănești, care stăpînesc mai puțin de 30% din suprafața arabilă a țării. Cît privește meseriașii cu ateliere proprii, care nu ex- ploatează muncă străină, numărul lor, de asemenea sa re- dus încontinuu, o dată cu creșterea numărului celor intrați în cooperative meșteșugărești. După date estimative la 1 ia- nuarie 1959 existau în țară (la orașe și sate) 125 000 me- seriași necooperativizați (inclusiv membrii de familiei. In inferiorul micii producții de mărfuri, și cu deosebire in rîndurile țăranilor muncitori cu gospodărie individuală, au loc schimbări de o însemnătate deosebită. Dezvoltarea pu- ternică a sectorului socialist, în primul rînd rezultatele ob- ținute în industrializarea socialistă a țării și transformarea socialistă a agriculturii, influențează producția și schimbul din sectorul micii producții de mărfuri. Țăranii muncitori cu gospodării individuale sînt legați prin relații economice multilaterale cu industria socialistă, cu agricultura socia- listă, cu comerțul socialist, cu organizațiile socialiste de cre- dit. Prezența la sate a stațiunilor de mașini și tractoare, a gospodăriilor de stat, a cooperației de consum influențează activitatea de producție și de schimb a gospodăriilor țără- nești individuale șj îi dă, pe baza interesului material al țăranilor, o orientare nouă, deosebită de ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin „mică producție de mărfuri". Țăranul individual intră din ce în ce mai mult în relații de producție și de schimb cu industria, comerțul și creditul socialist, ceea ca îl îndepărtează, treptat, de cercul sfrîmt al micului produ- cător de mărfuri și îl introduce în sfera relațiilor economice socialiste. Cît de complexe sînt procesele din interiorul micii producții de mărfuri. în condițiile actuale ale construc- ției socialiste la noi în țară, o arată, de exemplu, situația țăranului cu gospodărie individuală înscris în cooperativele de consum. Acesta își bazează existența pe proprietatea pri- vată asupra mijloacelor de producție, dar desface mărfuri și se aprovizionează prin cooperație, primește sprijinul sta- țiunilor de mașini și tractoare, al gospodăriilor de stat, con- tractează cu statul socialist etc. Toate acestea îi restrîng ca- litatea sa de mic-producător și îl îndreaptă înspre relații de producție și de schimb cu conținut socialist, care nu sînt so- cialiste. dar au și un conținut economic socialist. Orașul so- cialist, sectorul socialist din agricultură prin toate pîrghiile economice de care dispun, exercită o mare forță de atracție și duc după sine satul spre socialism Statul democrat-popu- lar. aplicînd politica Partidului Muncitoresc Romîn, condu- ce acest proces complex, a cărui deplină încheiere va marca făurirea economiei socialiste unitar'’ 3. In economia țării noastre mai există încă unele elemente capitaliste. Seclorul capitalist, care în 1949 dădea 48,6% din producția globală industrială a tării. * cuprindea 60,5% din comerț și cca. 5,5% din numărul gospodăriilor ță- rănești individuale, a suferit schimbări foarte mari. Creșterea rin de an a sectorului socialist — de stat și cooperatist — a dus la restrîngerea concomitentă a sferei relațiilor capitaliste de exploatare. Burghezia de la orașe și chiaburimea au fost desființate ca clase. Au rămas ca elemente capitaliste, cu o greutate specifică neînsemnată în cadrul economiei naționale, unii care își asigură existența pe calea comerțului particular, însușindu-și o parte din veniturile oamenilor muncii, unii proprietari de mijloace de producție de la sate (deținători de prese de ulei darace de lînă. gatere, mori țărănești, piuă (Continuare in pag. 6-a) Cu privire la sectoarele economice și structura de clasă iu 3. P. R. (Urmare din pag. Sa) ori cazane de fabricat rachiu), precum ți unii dețină'.ori de mici întreprinderi care folosesc munca salariată sau, sub diferite forme deghizate, exploatează munca altora. ♦ Structurii ecouuuuce nea a (arii noastre in perioada actuală fi corespunde o structură socială nouă. Majoritatea zdrobi- toare a oopulației o formează oamenii muncii — clasa mun- citoare, țărănimea, intelectualitatea, alte categorii de oameni ai muncii. După datele recensămintului din februarie 1966. oate mult depășite in prezent, muncitorii din industrie ți agri- cultura * ți personalul operativ din comerț, inclusiv membrii tor de familie, reprezintă 23,7% din totalul populației 1 13,6% sînt funcționari, intelectuali ** ți membrii lor de fami- lie ; 58,3% din populație o constituie țăranii ți mem- brii lor de familie; 3.74 meșteșugari : cca. Q.1% comer- canți: 0.6V» alte persoane, printre care ace ea care iraiesc din venituri neprovenite din muncă Imisite. chirie etc.■ ’n Republica Populară Romînă. clasa muncitoare este dasa fco.iaucătoare in stat Ea este clasa fundamentală a societății noastre, clasa cea mai înaintată, fiind legată de tortele ie producție cele mai dezvoltate și de relațiile de producție cele mai înaintate, relațiile socialiste. Schimbări radicale s-au petrecut in situația dataei munci- toare. Din clasa lipsită de mijloace de producție ți exploa- tată. clasa muncitoare a devenit stâpinâ. împreună cu între- gul popor, asupra principalelor mijloace ie producție; din clasă nomn'ată ți lipsită ăe dreptvn a devenit clasă domi- nantă. conducătoare Aceasta a schimbat și roiul clasei mun- citoare In organizarea socială a muncii; ea nu mai iucrează sub comanda capitaliștilor și în folosul acestora, ci este or- ganizatorul p^r-bucț-ei sociale, de care dispune împreună CU toți oamenii muncii. în frunte cu avangarda ei marxist-kni- nistă și folosind instrumentul puterii de stat, clasa munc - toare conduce toate celelalte categorii de oameni ai muncii pe drumul socialismului. Rolul conducător al clasei munci- toare este hotârîtor pentru victoria relațiilor de producție so- cialiste în întreaga economie națională Imoortante schimbări s-au petrecut In compoziția clasei muncitoare- Au crescut numărul muncitor Io- și greutatea lor specifică în cadrul populației- După datele statistice, numărul mediu scripti «I muncitorilor din principalele ramuri ale economiei naționale a crescut de la 1.222 900. in 1950. ia cca 2 000 000 in urmul semestru al anului 1959- In Romi- nia burghezo-moșierească. ma intere- santă șezătoare cu tema : „Pictorul rus V, G Perov și lupta lui împotriva bisericii". O elevă a povestit biogra- fia artistului, a caracterizat opera Iul și a analizat tablourile „Masa la mî- năstire". „Predica la țară" și „împăr- țirea moștenirii la mînăstire", ale că- ror reproduceri le-au fost prezentate elevilor. Elevii au pus întrebări legate de conținutul tablourilor. La sfirșitul șezătorii s-au citit fragmente din bro- șura lui E. Duluman „De ce am înce- tat să mai cred în dumnezeu". La multe din șezătorile organizate de cercul „Tînărul ateist" își dau concursul și membrii celorlalte cercuri. Membrii cercului de chimie, de exemplu, fac experiențe cu ajutorul cărora demască diferitele „vrăjitorii", cei de la cercul dramatic citesc fragmente din operele scriitorilor atei etc. Dintre numeroasele șezători organi- zate pe întreaga școală trebuie relie- fată cea cu tema „Biserica rusă in lupta împotriva revoluției din anii 1905-1907 șî a Marii Revoluții Socia- liste din Octombrie". Pregătind această șezătoare elevii au folosit un vost ma- teria! bibliografic. Printre altele, ei au pus in scenă povestirea „Făcătoarea de minuni", de V. Țendriakova. S-a organizat șî o expoziție de fotografii cu tema „Știința și religia". Articolele de la gazeta de perete „Ateist" au demascat caracterul reacționar al lup- tei bisericii pravoslavnice ruse împo- triva revoluției proțetașg. . In cadru! activităților.din cerc elevih au întocmit două albume ilustrate. Primul album are următoarele capito- le.: „Clasicii marxism-leninismului .și dămociații' revoluționari ruși; despre roful reacționar ăl "religiei șî af bise- ricii", „Proverbe și zicători rusești des- pre religie", „Vorbesc membrii cercu- lui", „Ce este religia', etc. Pe prima pagină a cele: de a! dc’lea a'bum este reprodus articol-'! 124 din Consti- tuția U.R.S.S. Pe pagina urmc*core se află portretul lui Lenin și sînt reproduse ideile lui despre religie. In capitolul „Scriitorii ruși despre religie" sînt portrete și citate din operele lui A. S. Pușkin, N. G. Cer- nîșevski, Saltîkov-Scedrin, I. Franko, Maxim Gorki, V. Maiakovski și o bib- liografie a unor lucrări ateiste. Capi- tolul „Artiștii ruși despre religie și bi- serică" cuprinde reproduceri după ta- blourile cu conținut ateist ale lui Pe- rov, Repin, Pokirev, Korzuhin și alții. Ultimul capitol al albumului intitulat „Știința și religia sînt incompatibile", cuprinde articolul „Sateliții artificiali ai Pămîntului șî poveștile religioase des- pre cer", descrierea sateliților artifici- ali ai Pămîntului și fotografiile lor. In munca noastră de înarmare a elevilor cu concepția materialist-științi- fică despre lume folosim și alte mij- loace educative. Unul dintre cele mai importante este îndrumarea pe acest făgaș a lecturii elevilor. Nu de mult s-a organizat în școală o expoziție de cărți ateiste : volume de versuri și po- vestiri ale lui Pușkin, cartea lui Radis- cev „Călătorie de la Petersburg la Moscova", poemul Iui Lermontov „Mțîrî", satirele lui Saltîkov-Scedrin, diferite povestiri ale lui Maxim Gorkî, poeziile lui V. Maiakovski, articolul Iul J. Fucik „Lăcusta și religia", precum și o serie de cărți și broșuri cu conți- nut ateist Am căutat să-i antrenăm în această muncă și pe părinți, cărora le revine un rol foarte important în formarea Ia copii a concepției materialist-știin- țifice despre lume. Profesorii discută deseori cu părinții aceste probleme. In școală se organizează deseori con- ferințe științifice în cadrul lectoratului pentru părinți. Muncind perseverent pentru îm- bunătățirea conținutului lecțiilor și al activităților In afara clasei, întărind legătura cu părinți vorrț, reuși să-i îrrtirm^m pe toți elevii cirjp concepție justă despre lume, să facem din eî mîlitanți activi pentru promovarea acestei concepții. I. V. ANDREEV Școala meJie nr. 7 dîn ord șui Kfaikop »*!» ■i trebuie să contribuie la realizarea de (Urmare din pag. 1) pe proprietatea privată — delăsarea, nepăsarea, lăcomia, risipa — nu-și pot găsi locul în socialism. In aceste con- diții, educarea tinerelor generații în spiritul bunei gospo- dăriri, al grijii față de bunul obștesc și al economisirii ca- pătă o importanță deosebită. Școlarii trebuie să devină conștienți de faptul că avutul școlii este avut obștesc, strins pentru ei, cu grijă și dragoste, de către oamenii muncii și că, de aceea, au datoria să-l păstreze în condiții cît mai bune. Acest avut este destinat să deservească numeroase generații de elevi și este o datorie patriotică a fiecăruia de a-l transmite bine păstrat, mai departe. Dar școlarii nu trebuie numai convinși de necesitatea șî însemnătatea păstrării avutului obștesc, ci trebuie să do- vedească și prin fapte acest lucru, să capete deprinderi de buni gospodari, de oameni economi. Numeroase căi stau la îndemîna învățătorilor și profesorilor pentru îndeplinirea acestui scop. Una din căile cele mai importante pentru educarea elevi- lor în spiritul bunei gospodăriri și al grijii față de avutul obștesc o constituie organizarea acțiunii de autodeservire în școli, preluarea de către colectivele de elevi a unora dintre îndatoririle privind întreținerea și păstrarea avutului școlii- In cadrul acestei acțiuni elevii preiau asupra lor sarcina efectuării curățeniei în sălile de clasă, în internate, în curți, pe terenurile de joc etc. întrecerile între școlari pentru cea mai curată șl cea mai frumoasă sală de clasă sau școală stimulează interesul acestora pentru buna gospodărire a școlii și are un mare efect educativ. Organi- zînd autodeservirea în școli, cadrele didactice trebuie, să le arate elevilor că aceasta duce totodată la economisirea de forță de muncă și de fonduri, că fondurile eliberate pot fi folosite pentru dezvoltarea econopdei naționale în sec- toare unde se simte mai mare nevoie. Un exemplu conclu- dent îl oferă elevii de la Școala medie „Zoia Kosmode- mianskaia" din Capitală care, prin organizarea autodeser- virii, au reușit să elibereze o parte din personalul de ser- viciu de obligațiile privind curățenia, să-și întrețină cla- sele și dormitoarele cu forțe proprii Dar colectivele de elevi pot lua asupra lor și alte sarcini. Astfel, ele pot să fie antrenate direct în repararea mobilie- rului și a materialului didactic. Aceasta se poate realiza îndeosebi în cadrul orelor de lucrări practice, în care elevii trebuie să capete cunoștințe și deprinderi pentru confecțio- narea de obiecte utile, pentru efectuarea unor lucrări de interes comun. Pentru asemenea lucrări pot fi folosite și unele activități din timpul vacanțelor școlare. Dar sfera activităților prin care se poate realiza educa- rea elevilor în spiritul bunei gospodăriri șl al păstrării avutului obștesc este mult mai largă. Tot aici se înscriu participarea pionierilor și școlarilor la munca pe șantiere, la acțiunile de economisire organizate în întreprinderile care patronează școlile, colectarea de fier vechi, plantarea de pomi și flori, înfrumusețarea curților școlilor și grădi- nilor, îngrijirea parcurilor, monumentelor. Participînd la diferitele forme de muncă social-utilă în școală și în afara ei, școlarii încep să respecte tot mai mult munca lor și a altora și, totodată, să respecte roadele muncii, avutul ob- ștesc. In același timp, participarea școlarilor la acțiunile de folos obștesc contribuie și mai mult Ia formarea deprin- derilor de buni gospodari și aduce statului însemnate eco- nomii Poate fi citat în această privință exemplul pionie- rilor și școlarilor din raionul Ciacova, care au cules peste 9000 kg castane, al celor din Lupeni, care au plantat 40.000 puieți sau ai celor de la școala din comuna Bădu- leasa, raionul Turnu Măgurele, care au colectat în cîteva zile 1.300 kg. fier vechi. O dată cu formarea la elevi a deprinderilor de bună gos- podărire. cu educarea lor în spiritul grijii față de avutul obștesc, li se formează și convingeri și deprinderi de eco- nomisire. Explicîndu-le școlarilor, importanța economiilor pentru asigurarea nevoilor întregii societăți, cît și a unor nevoi personale. arătîndu-Ie ce se poate realiza din eco- nomii, cadrele didactice îi vor putea deprinde să economi- sească în mod permanent. Este o datorie patriotică pentru învățători și profesori de a face din fiecare școlar un depu- nător la C.E.C., de a fi ei înșiși exemplu în această privință și de a-i antrena pe copii pentru combaterea manifestărilor de risipă. Educîndu-i pe elevi în spiritul grijii față de avutul ob- ștesc și al economisirii, antrenîndu-i în acțiunile de interes obștesc, contribuim la formarea unor tineri cu dragoste de muncă, care știu să prețuiască și să apere munca șî roa- dele el. ARTICOLE DESPRE PEDAGOGIA ROMÎNEASCÂ IN PRESA DE PESTE De curînd, revista In- stitutului de Universității „1 Problem! pedagogie al din Roma, della Pe- dagogia", a publicat un articol al tovarășului Pe- tre Drăgoiescu, președin- tele Consiliului Superior al Școlilor, intitulat HOTARE „Școala romînă astăzi". Aceeași revistă a publicat la începutul acestui an șl articolul tovarășului proT. univ. Stanciu Stoian, dî- rectorul Institutului de științe pedagogice, des- pre „Principiile democra- tice ale școlii în R.P.R.*. Aducem la cunoștința cititorilor că la 1 noiembrie ax. a început în întreaga tară acțiunea de primire a abonamen- telor la „Gazeta învățămîntului" pe anul 1960. Abonamentele se primesc de către difuzorii voluntari jin unitățile școlare, factorii poștali și oficiile P.T.T.R. Castul unui abonament este de 3,25 lei pe 3 luni, 650 Iei pe 6 luni și 13 lei pe 12 luni. ,, «1 m . r^mNn.ini p-mur.n- c»«s Scloteli .1. V. Stalfn*. București. Ptata SctntelL Abonamente la .6AZETA INVATAMIH- «^A-T'A si ADMINJȘT^ 'n-tfmtfi Abonamente- I an - 12« WI « toni - 2.» lei S tont - 2.12 tet