; Bibfiofsca Ce itraîă Regicne ă TRAIASCA A 42-A ANIVERSARE A MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE! Proletari din toate țările, uniți-vâ ! orhu ni mmisiEM invAinminTULUi $i gulforii $i dl mtetului certrol dl simului muucitsrilor om imMunmi di cultura Anul XI, Nr. 538 Vineri 6 noiembrie 1959 8 pagini 25 bani SUB STEAGUL MARELUI OCTOMBRIE Acum 42 de ani, tunurile „Aurorei" revoluționare vesteau lumii întregi un eveniment de o însemnătate covîrșitoare : pe pămintul frămintatei Rusii a învins marea revoluție a munci- torilor și țăranilor și. o dată cu aceasta, a început o eră nouă în istoria omenirii, deschizindu-se popoarelor drumul desfiin- țării exploatării omului de către om. In decursul secolelor omenirea a cunoscut nenumărate eve- nimente istorice importante, dar nici unul nu a adus schim- bările profunde ale Marelui Octombrie. Spre deosebire de revo- luțiile petrecute in trecut în viața popoarelor, care se terminau cu înlocuirea unei forme de exploatare prin alta, marele eve- niment care a avut loc cu 42 de ani în urmă a nimicit puterea politică și economică a celor ce trăiau din munca altora, elibe- rînd din jugul exploatării masele muncitoare de pe pămintul Rusiei. Pe arena internațională, Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a dat o gravă lovitură sistemului capitalist. Lanțul capitalismului a fost sfărimat și, pe a șasea parte a globului, a apărut o nouă orinduire, lipsită de exploatare — orînduirea socialistă. In cei 42 de ani ce s-au scurs de la înfăptuirea Marii Revo- luții Socialiste din Octombrie, socialismul a ciștigat noi și noi adepți. Numeroase popoare au hotărit să rupă cu viața grea pe care le-o hărăzea dominația burgheziei și moșierimii și să inceapă construirea vieții noi. socialiste. Aceasta a făcut ca lagărul socialismului să crească și să se întărească conside- rabil. ajungind să cuprindă astăzi o treime din populația lumii. Totodată, ca urmare a suflului Marii Revoluții Socialiste din Octombrie s-au trezit la viață un mare număr de popoare colo- niale și dependente. Pe zi ce trece se intensifică lupta de eliberare din colonii. Pînă în prezent. în afară de R.P. Chineză, R P.D. Coreeană. R.D. Vietnam, care construiesc socialismul, circa 800.000.000 de oameni s-au eliberat din robia colonială după ce! de al doilea război mondial. Cu fiecare stat colonial ce-șl scutură jugul asupritor puterile imperialiste slăbesc, se gră- bește procesul prăbușirii sistemului colonial al imperialismului. In anii care au urmat lui 1917, poporul sovietic, condus cu înțelepciune de partidul său marxist-leninist, a arătat lumii cît de multe înfăptuiri pot dobîndi masele muncitoare libere de orice exploatare. Poporul sovietic a transformat Rusia din- tr-o țară înapoiată intr-o mare putere socialistă, industrial-coi- hoznică. Astăzi, statul sovietic socialist ocupă primul loc în Europa și al doilea in lume în ce privește volumul producției industriale. Succesele tehnicii și științei sovietice au uimit pînă și pe dușmanii socialismului. Cu un entuziasm nestăvilit po- poarele lumii au primit vestea că în U.R.S.S. a fost pusă in funcțiune pentru prima oară pe pămînt, o centrală atomo-elec- trkă. că a fost dat în exploatare primul spărgător de ghiață pe bază de energie atomică, că au fost lansați cu succes în Cosmos cei dinții sateliți artificiali ai Pămîntului și prima pla- netă artificială, că a atins Luna o rachetă construită de mină omenească pe pămînt sovietic și că o nouă rachetă, prevăzută =3 a stafie automată interplanetară, trecînd la o mică distanță de Lună, furnizează omului date necunoscute de el vreodată. Succesele obținute de muncitorii, inginerii, tehnicienii și oameni' de știtrsți sovietici, au fost posibile pe baza dezvoltării firi precedent a economiei sovietice, se datoresc grijii pe care P.C.L'.S. o poartă ridicării nivelului de trai material și cultural al poporului, creării celor mai bune condiții de studiu și cer- cetare in orice domeniu de activitate. Propunînd o întrecere pașnică cu capitalismul. Uniunea Sovietică a depășit. încă de pe acum, țările capitaliste cele mai dezvoltate în privința ritmu- lai de creștere și rafc—ului absolut al sporului anual de pro- ducție. în producția pe cap de locuitor la produse ca mangan, nichel crom, sfeclă ie zahăr, grîu, ovăz, cartofi, etc. InfăptEirea sarcinilor cuprinse în planul septenal (1959— IS55) vi face posibil ea U R.S.S să întreacă S.U.A. în pro- decția induaCriîlră atit ca volum absolut, cît și pe cap de Doc.itor In privința ridicării nivelului de trai, planul septenal pre- vede creșterea in continuare a veniturilor reale ale oamenilor metecii, redv-rcca duratei zilei de lucru și a numărului de zile lucȚ»!«re ale săptămisii. precum și alte măsuri legate de asis- tenta soefelă. deservire a populației etc. Nu este inrimpîător că în țara in care se dă viață visurilor Celor mai avintate ale omenirii, cultura a cuprins masele largi, că de la mic la mare, oamenii învață cu sîrg, perfecționîndu-și munca neîncetat. Noua orientare a școlii sovietice — spre prac- V. SEROV: Cucerirea Palatului de iarnă luna n it riMii ROM1NO-SOVIETICL E. I. AFANASENKO printre cadrele didactice In sala de marmoră a „Casei Scînteii" E. I. Afanasenko, condu- cătorul delegației Asociației de prie- tenie sovieto-romîne care participă la sărbătorirea Lunii prieteniei ro- mîno-sovietice. ministrul Invăță- mîntului al R.S.F.S. Ruse, s-a în- tîlnit joi seara cu cadrele didactice din Capitală; Tov. Șt. Bălan, adjunct al minis- trului Invătămîntului și Culturii, a adus un călduros salut oaspetelui sovietic în numele ministerului și al cadrelor didactice. E. I. Afanasen- ko a transmis profesorilor și în- vățătorilor din țara noastră salutul cadrelor didactice din R.S.F.S.R. și le-a urat, totodată, noi succese în activitatea de educare a tinerei generații. Impărtășindu-și impresiile din vizita făcută în tara noastră, vorbitorul a subliniat că poporul romîn. sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, a obținut, în- tr-un timp scurt, succese remarca- bile în dezvoltarea economiei și culturii. Vorbind despre marile rea- lizări ale poporului sovietic. E. I. Afanasenko a arătat că în condi- țiile actuale cînd Uniunea Sovieti- că a pornit la construcția desfășu- rată a comunismului, problema edu- cației comuniste a tinerei generații are o importanță deosebită. Acest fapt a creat necesitatea reorgani- zării întregului sistem de învățămînt Reorganizarea s-a făcut pe baza consultării celor mai largi categorii de cetățeni sovietici. Vorbitorul a expus pe larg principiile care au stat la baza reorganizării școlii sovietice subliniind însemnătatea care se a- cordă astăzi legăturii strînse a învă- țămîntului cu viața, cu munca productivă. Intîlnire cu scriitori In orașul Lipova au avut loc de curînd întîlniri ale elevilor cu scriitori. La o asemenea întîlnire elevii au ascultat cu mult interes cele povestite de poetul Al. Jebeleanu, din Timișoara, în legătură cu vi- (Conlintiarc tn pag. 7) wiiiniiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiHiiiiiiniii» zita sa în U.R.S.S., cu minunatele realizări ale oamenilor sovietici în domeniul artei și culturii. Serbarea elevilor In cadrul manifestărilor din Luna prieteniei romîno-sovietice, elevii Școlii elementare de 7 ani din Sălard. raionul Oradea, au organizat cu ajutorul cadrelor di- dactice o frumoasă serbare. A- ceasta a început prin întreceri sportive între școlari și a conti- nuat cu un festival artistic. Serată literară Printre numeroasele acțiuni și manifestări culturale organizate în Luna prieteniei romîno-sovietice de către cadrele didactice și elej vii Școlii medii „Dr. Petru Groza” din Odorhei, deosebit de intere- santă a fost recenta serală cu te- ma : „Moscova în versuri și cîn- tece’ Elevii au cîntat și au reci- tat în limbile romînă, maghiară și rusă cîntece închinate minunatei capitale a Țărij Socialismului. - "imrmiimimMwiiNiiiiiiw......................................"ii'Ki«iir.*‘iainKi»Niitti«iKr’ir»M--••• . ■ iwinuiiiiuii: In preajma lui 7 Noiembrie EDUCATIVA Un cinlec pentru 7 Noiembrie BHIWIIIIIIIIIIlllllllllllMimillllM^ INVA TIMD din experiența școlii sovietice Am vizitat nu de mult, în cadrul unei delegații a M.LC. Uniunea Sovietică pentru a studia acțiunea uriașă ce se des- fășoară în țara constructorilor comunis- mului sub semnul întăririi legăturii învă- țămintului cu viața. Numeroase și extrem de valoroase sint cunoștințele și faptele culese din contactul direct cu viața, cu realitățile școlare sovietice, puternice, de neuitat sînt impresiile pe care acestea ni le-au lăsat. Anul din urmă este pentru învățămîn- tul din U.R.S.S. anul unei cotituri isto- rice. 0 dată cu întregul popor sovietic, care a pășit la construcția desfășurată a comunismului, oamenii școlii îndeplinesc cu entuziasm hotăririle celui de al XXI- lea Congres al P.C.U.S. și prevederile Legii cu privire la întărirea legăturilor școlii cu viața și la continua dezvoltare a sistemului de învățămint public in U.R.S.S. Reorganizarea invățămintu’ui sovietic reflectă evoluția societății so- vietice in etapa actuală Epoca construcției desfășurate a comu- nismului este epoca dezvoltării vertigi- noase a mecanizării și automatizării pro- ducției, a electrificării ei, epoca folosirii energiei atomice, a electronicii, a chimiei sintetice. în această epocă școala, între- gul sistem al învățămîntului au menirea de a forma oameni în stare să aplice știința și tehnica modernă, oameni cu o cultură multilaterală, capabili să parti- cipe activ la munca de creare a valori- lor fără de care societatea nu poate nici să trăiască și nici să se dezvolte. Scru- tind adînc viitorul. îngrijmdu-se de vii- toru' patriei — educația omului nou — P.C.U.S. și Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. au elaborat planul reorganizării școlii sovietice, au trasat căile dezvoltării ei viitoare, au trecut la organizarea unei uriașe acțiuni care să ducă la intărirea legăturii școlii cu viața ajutind invăță- m ntul să se ridice la nivelul sarcinilor construirii comunismului, să rea'izeze profilul armonios al omului societății co- muniste. Pivotul acțiunii de întărire a legăturii școlii cu viața il constituie pregătirea tineretului prin îmbinarea învățămîntului cu munca, folosindu-se noi forme de acti- vitate și noi metode de instruire și de educare a elevilor. Noua orientare a școlii sovietice pune la loc de frunte pregătirea elevilor pentru muncă și educația prin muncă a omului comunist Aceasta se realizează prin aplicarea consecventă a principiului leninist al îmbinării învăță- mîntului cu munca productivă. V. I. Lenin spunea : „Nu-ți poți închipui un ideal de societate viitoare fără îmbinarea învățămîntului cu munca productivă a ti- nerei generatii . .Numai muncind îm- preună cu muncitorii și țăranii, tinerii pot deveni adevărați comuniști" Vizitind școlile Uniunii Sovietice am constatat că această invăfătură stă as- tăzi la temelia muncii de pregătire a tu- turor elevilor sovietici. (n școala de 8 ani, pregătirea psiholo- gică și practică a elevilor pentru inca- dra'rea în muncă se realizează prin acti- vitatea în atelierele școlare și pe loturile didactice experimentale, prin munca so- ctalutilă a elevilor, prin munca de autodeservire. Ei lucrează efectiv, depu- nind un efort fizic pe măsura puterilor lor, așa încit lucrul să nu fie socotit drept o simplă joacă, ci să aibă ca rezultat crea- rea unor obiecte utile, care să dea elevilor satisfacția muncii, să-i facă să simtă n-.fzr«derea pentru felul cum au fo'osit ■axîcrkie'e ți cum Francisc Pics. Și pînă poartă dragoste și. res- aceasta- După orele V. -3 merger la sr>a- de azi. maeștrii oțelului de mîine, visează să făurească aliate specia- le cu crom, wolfram și molibden pentru rachete cosmice și mari centrale atomo-electrice-.. ZileJe trecute, cîțiva elevi de ta una din școlile de 7 ani ale Hu- în ultimii ani și în școata noastră, oa și în multe alte școli, utilizarea materialului didactic ocupă un loc din ce în ce mai însemnat în procesul de învătâmint O mare extindere a luat-o în special predarea intuitivă în cadrul cabinetelor școlare, organizate pentru obiectele la care studiul are la bază, pe lingă expunere, demon- strația practică a profesorului : tehnologia de speciali- tate — în cazul școlii noastre tehnologia filaturii și a țesătoriei — fizica, chimia,desenul, studiul materialelor. Organizarea cabinetelor școlare asigură desfășu- rarea unor lecții în oare se folosește o varietate largă de mijloace intuitive — piese și organe de mașini, ma- chete. planșe, dtafilme etc. Toate acestea urmăresc. în primul rînd, să dea profesorilor posibilitatea de a exe- cuta demonstrațiile necesare pentru predarea temelor de bază prevăzute în programa școlară. De pildă, la școala noastră existența cabinetelor a permis efectuarea analizei ta microscop a felului cum se comportă diferi, tele fibre față de reactivi sau stabilirea elementelor componente ale unui mecanism prin montarea, demon- tarea și studiul lui în regim de lucru etc. De asemenea, desfășurarea lecțiilor în cabinetele școlare permite ve- rificarea în mai bune condiții o cunoștințelor elevilor. In acest fel i-am putut deprinde temeinic pe elevi, bunăoară cu recunoașterea la microscop a fibrelor de bumbac dintr-un amestec de diferite fibre după îndoi- turile caracteristice ale acestora. Desfășurarea lecțiilor în cabinetele școlare permite în același timp păstrarea în cele mal bune condiții a ma- terialului didactic, evitarea deteriorării lui din pricina transportării dintr.o clasă în alta și cîștigarea unui timp prețios tn manipulare. Pentru aceasta diferitele mecanisme, elemente sau organe de mașini sînt păs- tra ie în vitrine turnante, planșele pe cuiere speciale, colecțiile de țesături tn vitrine sau albume etc. Dispu- nem, de asemenea, de o instalație pentru folosirea epi- dtascopului și a celorlalte mijloace pentru efectuarea pro:ecții!or. Socoti-m că e bine să se organizeze tot în cadrul cabinetului școlar o bibliotecă cuprinzîitd dife- rite lucrări de specialitate. Pentru a mînui mai ușor materialul didactic exis- tent în cabinetele școlare și pentru a putea completa continuu dotarea acestora, noi tain grupat în mai multe categorii. Din prima categorie fac parte aparatele de măsurat, ansamblurile, piesele, mecanismele, dispoziti- vele, sculele — adunate în majoritate din atelierele șco- lii sau din întreprinderi și supuse unei prelucrări spe- ciale, oare să ușureze folosirea lor. Aceste piese sînt selecționate, demontate și vopsite în culori diferite pen- tru a putea fi percepute mai ușor. în a doua catego- rie intră modelele și machetele de asamblare a meca- nismelor, machete de scule și alte obiecte, majoritatea confecționate în școală cu ajutorul elevilor. O altă ca- tegorie de material didactic este formată din planșe, scheme și panouri reprezentînd construcția și asambla, rea utilajului, dispozitive, fișe Și instrucțiuni cuprln- zînd reguli și procedee de executare a diferitelor ope- rații, date tehnice. Tot în această categorie, intră filmele, dtaiilmele și diapozitivele didactice. In sfîrșit, un grup de aparate este format de instalațiile și aparatele de Pentru a exemplifica miai concret felul de organi- zare a cabinetelor tehnice din școala noastră mă voi referi In felul cum este organizat și dotat cabinetul de țesătorie. Salo cabinetului este o clasă spațioasă și luminoasă, prevăzută cu bănci, catedră, o tablă obiș- nuită și o tablă împărțită în pătrățele speciale pentru predarea compoziției și decompoziției țesăturilor. In spatele băncilor se găsește o vitrină în oare sînt așe- zate diferite materiale didactice în mărime naturală, ca de exemplu suporți pentru bobine, suporți pentru țevile de bătătură, cocleți obișnuiți și speciali, spete de diferite tipuri și construcții, vîrtelnițe extensibile. Qa- bînctul de țesătorie mai dispune de o colecție de su- veici pentru bumbac, mătase și lină, precum și suveici speciale pentru războaiele de panglici. In aceeași vi- trină se află și mostre de fire. Partea de jos a vitrinei e ocupată de mocheta unei mașini dc bobinat cu tam- buri tăiați. a unui regulator de urzeală și a două scu- luri de urzeală — toate executate de elevii școlii de ma iștri. Intr-un colț al cabinetului școlar se găsește montat un război de bumbac cu toate părțile componente des- coperite, pentru a putea fl studiate ușor de elevi. Io celădalt colț sînt montate cuiere pe care atîrnă planșele cu schemele diferitelor mașini și mecanisme. Toate aceste planșe sînt așezate și numerotate în ordinea des- fășurării procesului tehnologic. Cabinetul mai dispune de o serie de diafilme reprezenttnd diferite țesături, diafihne care au fost executate de către cadrele didac. tice de specialitate cu sprijinul elevilor. In planul de înzestrare a cabinetului școlar de țe- sătorie ne am propus executarea unor panouri cuprin- zînd procesele tehnologice de fabricare a unor produse complexe în totalitatea lor. Căutăm să folosim cît mal bine, olt mal eficient ma- terialul didactic de care dispunem căci, dacă nefolosi- rea materialului intuitiv ta lecție dăunează procesului de înțelegere și de aprofundare a cunoștințelor, excesul în această privință poate avea și el efecte negative, deoa- rece supraabundența de material didactic în timpul pre- dării unei lecții poate provoca scăderea atenției elevilor. Noi stăruim în același timp să utilizăm procedee va-1 riale de intuiție, oare să excludă rutina. De pildă, nu pornim întotdeauna. în orele de tehnologie, de ta pre- zentarea schemelor diferitelor mecanisme. Uneori în- cepem explicarea în atelier a mașinii sau a mecanismm lui înfățișîndu-i toate elementele componente și modul de funcționare, urmînd ca apoi elevii să schițeze singuri mecanismul. In felul acesta ei aplică cunoștințele căpă- tate la desen si își dau seama mai bine de felul cum se reprezintă diferitele organe care compun mecanismul respectiv. Nu uităm însă niciodată că o condiție importantă pentru reușita lecțiilor în care se folosește materialul di- dactic este orientarea după specificul fiecărei materii și al fiecărei teme în cadrul unei materii, precum și după nivelul și gradul de pregătire al clasei la care predăm. Prof. ELENA DANC1U Centrul sroiur pentru i:: L:»':.’ bjiur c* -rei Oral*» i venit la directorul ar profesional și teh- v MM VIAJA SINDICALA IN ȘCOLI TEATRUL TINERETULUI organizației sin Este binecunoscută răspunderea care revine directorului in buna organizare și desfășurare a întregii munci din școală. Incepind cu asi- gurarea unei frecvențe regulate și cu condițiile in care se desfășoară activitatea școlară și sfîrșind cu în- drumarea procesului instructiv-edu- cativ directorul are de rezolvat ne- numărate probleme pentru buna desfășurare a muncii din școală. Experiența școlii noastre ne-a ară- tat că nici una din aceste pro- bleme nu poate fi rezolvată temei- nic dacă directorul nu-și asigură sprijinul orgarazației sindicale. De la inceput aș vrea să subliniez că eficiența acestui sprijin nu numai de stilul de muncă depinde al comi- Irtului de instituție, sau de felul cum se achită de sarcini membrii acestuia. Ea este in funcție și de ■iodul cum directorul știe să soli- cite acest sprijin ca și de felul cum ajută el însuși la buna orien- tare a activității sindicale. Noi am realizat legătura cu or- ganizația sindicală nu numai prin intermediul președintelui comitetu- iai de instituție, cu care discutăm deseori căile de rezolvare a diferi- telor probleme din școală, ci și prin participarea directorului la unele ședințe ale comitetului, la care se discută și se pregătesc acțiunile ini- țiate de el in sprijinul procesului de învățămint. In acest an școiar am solicitat sprijinul organizației sindicale încă de la elaborarea planului general de activitate al școlii. Comitetul nostru de instituție și-a spus cuvîntul nu numai in ce privește distribuirea sarcinilor pe oameni, ci și in pri- vința acțiunilor pe care le prevede planul, a mijloacelor de îndeplinire a acestora. Membrii comitetului de instituție au in general o bogată experiență la catedră. Observațiile și propunerile lor au contribuit la realizarea unei planificări care să asigure buna desfășurare a întregii munci școlare. Participînd la elabo- rarea planului, cunoscind bine sar- cinile pe care și le-a propus direc- ția școlii, comitetul de instituție și-a fixat problemele la rezolvarea că- rora va participa direct. Am să mă opresc la citeva dintre acestea. In școala noastră funcționează și o șr.aiâ medie la care sint cu- prinși muncitori de la F.R.B. și de la alte întreprinderi din cartier. Comitetul de instituție și-a luat obligația de a urmări, cu ajutorul comitetelor sindicale din întreprin- deri. asigurarea unei frecvențe re- gulate la cursuri. El ține o legătură strinsă cu întreprinderile respective, comunicindu-le situația frecvenței și cerind sprijin pentru înlăturarea de- ficiențelor. Ca urmare, frecvența muncitorilor s-a îmbunătățit sim- țitor. Tot in sprijinul invățămin- tului seral comitetul de instituție a luat inițiativa de a organiza consul- tații la materiile mai dificile, la care elevii intimpină greutăți. Pen- tru aceasta a stat de vorbă cu pro- fesorii respectivi și a făcut propu- neri direcției pentru planificarea îmbunătățirea predării și a activi- tăților educative. în legătură cu aceasta s-a ridicat și in școala noas- tră problema paralelismului între activitatea comisiilor metodice și cea a organizației sindicale. Pentru rezolvarea ei am stabilit de comun acord ca organizația sindicală să se ocupe direct de organizarea consfă- tuirilor de muncă — in care să fie sprijinită de comisiile metodice — în timp ce acestea să organizeze in- terasistențele și lecțiile deschise, pe care organizația sindicală le spri- jină, la rîndul ei, prin mobilizarea celor ce trebuie să participe la ele. în perioada actuală comitetul nostru de instituție urmărește la secția serală felul cum se înfăptu- iește in predare legătura cunoștințe- lor teoretice cu activitatea în pro- ducție a elevilor. Consfătuirea de muncă pe care o pregătește comite- tul de instituție pe această temă va însemna, desigur, un sprijin concret în ridicarea nivelului învă- țămîntului la secția serală. Activitatea de popularizare a ex- perienței înaintate pe care o desfă- șoară comitetul de instituție nu se rezumă însă numai la secția serală, ci cuprinde întreaga școală. De pildă, comitetul de instituție urmă- rește acum munca educativă a diri- ginților de la clasele V—VII și activitatea practică din atelierele școlii. In ședințele sindicale care se țin lunar se discută de cele mai multe ori probleme care privesc modul cum se achită de sarcinile profe- sionale fiecare membru de sindicat. In prima ședință pe care o vom avea in cursul acestei luni, de pildă, organizația noastră sindi- cală va analiza situația elevilor la învățătură și concluziile care se desprind pentru viitor. O altă latură importantă in care direcția școlii primește sprijinul or- ganizației sindicale este cea care se referă Ia închegarea colectivului pedagogic. Comitetul de instituție a căutat să asigure o activitate co- lectivă a pedagogilor și în afara școlii, organizînd în acest scop vi- zite in unele întreprinderi și muzee din Capitală, vizionarea unor spec- tacole. excursii etc. Cea mai recentă acțiune in domeniul activității de închegare a colectivului pedagogic a fost sărbătorirea cadrelor care au ieșit de curînd la pensie după o în- delungată activitate la catedră. Fe- stivitatea organizată în cinstea lor a urmărit și integrarea cadrelor venite în acest an in școala noastră în atmosfera și tradițiile ei de mun- că. Cu acest prilej s-au întîlnit și familiile învățătorilor și profesorilor, stabilind intre ele relații de priete- nie. S-ar mai putea vorbi încă și de alte acțiuni ale organizației sindi- cale din școala noastră care vin direct in sprijinul muncii directoru- lui, ca de pildă cele referitoare la tacol personaje satirizate cu vehe- mentă amărăciune cum e mărgi- nitul Ciufarov (lucrat cu migală, reușit, de Marcel Gingules-cu) care, lipsit de suflet, nu înțelege mai nimic din ce se petrece cu oame- nii din jurul său Din păcate, lu- crînd foarte mult pentru reliefa- rea personajului principal — in. terpretat de altfel excelent — re- gizorul n-a avut probabil răgaz să se ocupe în măsură egală de celelalte personaje pionierii consultațiilor. Schimbul de drele didactice experiență intre ca- de la cursul seral este o acțiune de organizarea căreia se ocupă direct comitetul de in- stituție. Bineînțeles că și direcția școlii, prin comisiile metodice, spri- jină realizarea acestui schimb de ex- perienjă. menit să ducă efectiv la A ană-ut Din cuprins: * • * Munca Vasile Haja : Bistrița. în buna desfășurare a muncii a cadrelor didactice sau gospodărire a școlii. In încheiere aș vrea să obștești la buna spun că multe din succesele obținute de școala noastră se datoresc sprijinu- lui organizației sindicale, modului cum aceasta mobilizează pe fiecare membru de sindicat la îndeplinirea sarcinilor lui profesionale. MACAVEi CUTEANU directorul Școlii de 7 ani nr. 62, din Capitala REVISTA DE PEDAGOGIE nr. 5, sept. — oct. 1959 producție a elevilor din școlile de cultură generală. Aspecte din munca educativă a Școlii medii din Florian Popescu : Educarea sentimentului patriotic la elevi prin unele activități literare in afara clasei. Ileana I aszloffy : Realizarea educației elevilor în spiritul mo'alei comuniste in cadrul conversației pregătitoare la lecțiile de ci- tire explicativă. Gh. Fleancu : Educarea deprinderilor de comportare disciplinată la elevii clasei 1. A Vasilescu : Munca de folos obștesc, mijloc important de educare comunistă a elevilor. T. Mucică : Unele forme de colaborare între profesorii care predau bazele științelor și profesorii-maiștri. K. Schrader : Rezultatele la care au dus în R. D. Germană efortu- rile pentru realizarea unei legături mai strinse intre școală și viață. Traian Pop, C. Nica-Nicolescu și Gh. Vlănțoiu : Din experiența șco- ;i din R. D. Germană in domeniul Invățămintului polite'inic. ca și bibliografie. Cronica vieții știiîtțijice pedagogice. I Teatrul Tineretului aduce pe scena sa după Ediție specială, al doilea spectacol cu adevărat de tineret. Nila. Piesa e povestirea romantico-eroică a vieții comso- mclistei Nila Snijko Aceasta a dus activitate ilegală în spatele fron- tului. printre cotropitorii nemți ; și deși orașul în care se află e eliberat ea nu are încă dezle- garea să-și dezvăluie chipul veri- tabil. Opinia publică a cetățenilor sovietici o condamnă cu deosebită asprime ca pe o „cățea nemțeas- că" și o supune oprobiului Nila suferă cumplit, dar patriotismul ei fierbinte și înalta conștiință a da- toriei o fac să reziste, să-și ducă pînă la capăt misiunea ce i-a fost încredințată- Moartea ei — e uci- să de un spion hitlerist — în- deamnă la ură nestinsă împotriva fascismului și aureolează un des- tin eroic, același cu al sutelor de mii de tineri patrioți sovietici care și-au jertfit viața pentru liberta- tea tării lor și a tuturor popoare- lor- Spectatorul asistă cu emoție la desfășurarea acestei povestiri scrisă cu talent și pricepere dra- maturgică de tînărul scriitor so- vietic A. Salînski și montată cu patos eroic și frumoasă desfășura- re scenică de regizorul D. D. Ne- leanu Ca orice spectacol izbutit, pe linia reflectării adevărului vie- ții, și acesta cuprinde o multitudi- ne de aspecte variate ale realită- ții. descrie un număr de chipuri umane diferite. înfățișate intere- sant- Nila, interpretată cu vigoare și dramatism de actrița Olga Tudo- rache, e un personal eroic. Dar în piesă mai există și personaje satirizate cu umor —■ cum e ve- cina Tuzikova, jucată în bună șar- jă comică de Florica Demion, sau fotograful șantajist Silanti Kruglik. prezentat caustic de Cicerone lo- nescu- De asemenea, apar în spec. care vor să pedepsească pe pre- supusa trădătoare Nila, arhitectul Feodor, mama sa (medicul mili- tar Maria Ignatieva), muncitoarea Zoia de la uzina de tancuri și alții — astfel' că spectatorilor li se relevă doar o parte din bogă- ția spirituală a lumii piesei. Pe scenă e prezentă grozăvia războiului, în. care sălbăticia hit- leristă n-a cunoscut margini. Pic- torul Ion Prahase a construit de- corul unei case din care n-au ră- mas decît fragmente de ziduri și în care oamenii se adăpostesc lao- laltă în condiții vitrege. Dar pe zidul înnegrit de fumul exploziilor sînt inscripții soldățești care vor- besc despre măreția eroismului oștașilor sovietici. In acest fel, cadrul plastic al spectacolului con- stituie totodată și un cadru evo- câtor pentru acțiunea piesei pen- tru locul Și timpul în care se desfășoară (sîntem în al treilea an de război). Prin înfățișarea jertfei eroice, patriotice a comsomolistei Nila, care îndeplinește cu abnegație sarcina dată de partid prin rele- varea atitudinii cetățenești de înaltă morală a oamenilor sovie- tici, care înfierează fără cruțare pe trădători și-și dăruiesc inima ade- văratilor eroi prin luminarea unui fragment adine semnificativ din participarea tineretului sovietic la marea epopee a războiului de a- părare a patriei, spectacolul de la Teatrul Tineretului are o remar- cabilă valoare educativă. Ea re- zultă nu numai din problemele tratate în piesă, ci și din patosul eroic și romantismul înaintat care caracterizează abordarea artistică a acestor probleme și al cărei spi- rit e specific întregii acțiuni de educare a tineretului Prin piesa ,,Nila“ ne trimite din nou patriotism socialist nalism. Vizionarea arta sovietică mesajul ei de și internațio- spectacoluiui poate fi foarte rodnică pentru profesorii și elevii școlilor noastre V. s. O scenă din piesa .,Nila*. Sub steagul Marelui Octombrie (Urmare din pag. 1) tică, spre producție — va determina o creștere rapidă a cadrelor de specialiști și tehnicieni necesare înain- tării cu succes spre comunism. O caracteristică a întregii dezvoltări a vieții eco- nomice, culturale și sociale a Uniunii Sovietice este faptul că aceasta servește cu devotament cauzei păcii. Uriașa operă constructivă ce se înfăptuiește în această țară, fondurile însemnate ce sint alocate de statul so- vietic construcției pașnice și ridicării nivelului de trai al poporului grăiesc cu prisosință despre politica con- secventă de pace a U.R.S.S Primul Decret dat de tînăra putere sovietică după înfăptuirea revoluției cu- prindea o înflăcărată chemare la pace. Și această chemare la pace a fost repetată apoi de nenumărate ori Popoarele lumii privesc cu încredere și admirație străduințele Statului Sovietic, manifestate ani de-a rindul, de a face ca războiul să nu mai amenințe popoarele. Ultimele evenimente — vizita tovarășului N. S. Hrușciov în S.U.A., curajoasele propuneri so- vietice de dezarmare generală și totală — sporesc dragostea oamenilor cinstiți din intreaga lume pentru Uniunea Sovietică, bastionul păcii și libertății po- poarelor. Statele care fac parte din marea familie a socia- lismului cunosc și ele succese remarcaoile în con- struirea vieții noi Marea Chină al cărei popor de 600.000.000 desfășoară o muncă eroică, se transformă intr-o mare putere industrială Înfăptuiri de seamă în construcția vieții noi au obținut și oamenii muncii din Bulgaria, Cehoslovacia. R. D. Germană și cele- lalte țări socialiste, in care se duce o luptă plină de abnegație pentru înlăturarea înapoierii moștenite din trecut, pentru progres economic, cultural și social. La succesele obținute de statele socialiste în construi- rea societății lipsite de exploatare se adaugă și reali- zările minunate ale poporului nostru muncitor Cei 15 ani care au trecut de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist sînt ani de mari prefaceri economice și sociale, ani în care poporul muncitor, condus de partid, a transformat Romînia — țara „eminamente agrară", țara analfabetismului in floare și a mortalității infantile ridicate — intr-un stat cu o puternică indus- trie socialistă, cu o agricultură in plină dezvoltare. In Republica Populară Romînă, în care poporul muu. citor deține puterea politică și este stăpîn a| tuturor avuțiilor țării, s-au obținut realizări minunate în toate sectoarele vieții Astfel, producția industrială crește intr-un ritm nemaiîntîlnit în trecut. într-un singur de- ceniu de dezvo'tare planificată a economiei producția industrială a crescut de 4.5 ori, avînd un ri m nvdiu de creștere de peste 16 la sută. Aplicarea politicii leni- niște de industrializare socialistă a țării a făcut să se întărească baza tehnico-materială a agriculturii, sector în care s-a și realizat sarcina trasată de Congresul al H-lea al P.M.R. ca la sfirșitul anului 19C0 sectorul socialist în agricultură să fie preponderent atit ca su- prafață, cît și ca producție marfa. Realizări cu toiul deosebite au avut loc in anii noștri liberi și în domeniul culturii Literatura, pictura, tea- tru:, muzica, cercetarea in domeniul științelor se bucu- ră în statul nostru de toată aprecierea, ele găsind cele mai prielnice condiții de dezvoltare. Creațiile oa. menilor de știință și de artă sint bunuri ale întregu- lui popor Pentru ca în rindul maselor largi populare sa pă- trundă adine cultura, căminele culturale, larga rețea cinematografică și teatrală, rad.oul și presa stau — spre deosebire de trecut — la indermna fiecărui om al muncii, contribuind din plin Ia realizarea revoluției culturale din patria noastră. Hotărîrile de partid și de stal luate in domeniu) dez- voltării invățămintului sint ilustrative pentru atenția de care se bucură in țaia noastră cultura Generaliza, rea invățămintului de 7 am, îmbunătățirea invățămin- tului seral și fără frecvență, extinderea rețelei univer- sitare, realizarea unui învățămint realist-șt'ințific, legat de viață, de producție, au menirea de a ridica nivelul pregătirii culturale și de specialitate al fiecărui cetățean al patriei noastre Dacă succesele obținute de poporul muncitor romîn in toate sectoarele vieții sint mari, dacă poporul nostru înaintează cu oași siguri spre socialism, aceasta se datorește ajutorului frățesc și dezinteresat pe care el l-a primit din partea marii sale vecine de la Răsărit .Po- porul nostru - a spus tovarășul Gheorghe Gheorghîu- Dej — manifestă o caldă recunoștință față de poporul sovietic pentru sprijinul frățesc internaț:onaltsi pe care-l primește patria noastră din partea Umun i Sovietice". Realizările epocale ce au avut loc in Uniunea Sovie- tică in cei 42 de ani care au irecui de la nfăptuirea Mari Revoluti Socialiste din Octombrie, realizările ob- ținute în anii liberi in marea Chină, in tara noastră și în celelalte țări care construiesc socialismul sint o dovadă a justeței învățăturii marx st-leniniste rare arată că numai într-o societate lipsită de exploatare se poate asigura progresul material și cultural al păturilor largi pooulare Viata fericită pe care o duc oamenii munci: m statele care au rup! pentru totdeauna cu exploatarea capitalistă este Ur îndemn către toate popoarele lumii la uolă hotărâtă pentru eliberarea de sub orice exploatare Iar aniversarea Marii Revoluții care a sfărîmat lantu câni, ta'ismului este sărbătoarea întregii omeniri muncitoare, dornice de pace, prosperitate și progres. I nur umăr ea învâțămintului politehnic in școală Pentru a realiza îndrumarea des- fășurării învățămîntului politehnic, am căutat să împărtim în mod chibzuit sar- cinile între directorul școlii și directorii de studii. Am procedat în felul următor: directorul școlii urmărește în mod special munca elevilor tn ateliere, unul dintre directorii de studii îndrumă direct preda- rea fizicii, a matematicii, a bazelor pro- ducției și a desenului liniar, ca și activi- tatea cercurilor tehnice, iar celălalt rea- lizarea sarcinilor tnvătămîntului politeh- nic la clasele I-IV. Controlul se realizează prin asistarea la lecții, prin discutarea planurilor de muncă, prin analiza folosirii materialului didactic, prin discuții cu elevii etc. Con- trolînd, de pildă, cum se predă fizica, noi verificăm dacă elevii cunosc aplicarea în practică a legilor fizicii și urmărim dacă profesorul, familiarizîndu-i cu dife- ritele fenomene și legi ale fizicii, le arată tn același timp și în ce sectoare ale producției pot fi ele folosite. Cînd asis- tăm la lecțiile de fizică ne interesăm în- deosebi de organizarea lucrărilor de la- borator. Directorul de studii are un caiet special de evidentă, în care notează lu- crările ce se efectuează și observațiile sale pe marginea lor. In același fel se realizează și controlul predării celorlalte obiecte. In timpul asis- tentei Ia lecțiile de matematică de pildă, urmărim ce mijloace folosește profesorul pentru ca elevii să-și însușească în mod temeinic materialul teoretic, cum se asi- gură legătura dintre relațiile matematice și sensul lor practic, cum se străduiește profesorul să stabilească legătura dintre matematică și celelalte obiecte, prin ce se exprimă această legătură etc. O deosebită atenție acordăm profeso- rilor tineri, începători. Așa, de pildă, la școala noastră a fost numit un tinăr pro- fesor de desen liniar. Era un om foarte energic, dar nu reușea să desfășoare o muncă de calitate. Am început să căutăm motivele. Ele s-au dovedit a fi cele obiș- nuite : profesorul explica lecția nouă, dar nu se interesa dacă elevii înțeleg cunoș- tințele predate, dacă pot să efectueze sch tele și dacă știu să le descifreze. Am constatat că mulți elevi copiază de pe ta- blă --’ele și atît. Profesorul credea că nu trebuie să repete cu elevii materialul învățat de ei anterior. Cînd îl rugau să le explice pentru a doua oară ceva. Ie răspundea : Ați învățat acest lucru în anii trecuți. EI dădea rareori exemple -oncrete care să-i convingă pe elevi că este necesar să se ocupe serios de stu- diul desenului liniar. Nu exista o legă- tură între predarea desenului liniar și predarea matematicii, prolesorul nu se ‘nteresa de activitatea practică a elevi- lor. de cunoștințele însușite de ei la stu- diul mașinilor. Colectivul de direcție șî ceilalți pedagogi l-au ajutat pe tînărul profesor de desen să-și înțeleagă greșe- lile, i-au dat o serie de sfaturi metodice prețioase și astfel lecțiile lui s au îmbu- nătățit considerabil. In munca noastră s-au ivit și alte gre- utăți, pe care le-am înlăturat treptat. De exemplu, n-am putut să asigurăm de la început un caracter atractiv orelor de activitate practică. Aceasta se datora faptului că elevii confecționau piese care nu erau necesare nimănui. A fost sufi- cient să-l ajutăm pe profesor să organi- zeze confecționarea unor instrumente ne- cesare școlii și întreprinderilor (ciocane, compasuri etc.) pentru ca munca în ate- lier să se învioreze, să devină interesantă. Pînă nu de mult, profesorii de îizică și de chimie reproșau profesorilor de mate- matică faptul că elevii rezolvă cu greu- tate probleme care solicită cunoștințe din capitolele „Procente" și „Proporții", ca și din alte capitole ale cursului de ma- tematică. Aceste reproșuri au continuat atîta timp cît profesorii nu s-au înțeles precis asupra temelor pe care se vor baza în realizarea legăturii între obiectele lor. Acum reproșurile au încetat, iar legătura practică dintre profesorii de diferite spe- cialități a adus un mare folos școlii. In desfășurarea practicii în producție exista o problemă foarte grea, care a făcut ca direcția școlii să se găsească o vreme în impas. Anume, nu știam cum este mai bine să realizăm controlul mun- cii elevilor în întreprinderi și cum tre- buie îmbinat acest control cu aprecierea cunoștințelor teoretice și practice ale ele- vilor. Pină la urmă, am stabilit următo- rul sistem : dăm fiecărui elev o fișă de evidență a frecvenței, a situației la învă- țătură șl a comportării. In fișă se indică ce material teoretic trebuie să-și însu- șească elevul, ce deprinderi îi sînt nece- sa : și ce anume trebuie să confecția- neze. Cînd lucrează în atelier, el predă această fișă profesorului-maistru. La sfir- șitul zilei de muncă i se restituie fișa cu notele obținute. Fișele sînt controlate sistematic de dirigintele clase; și de di- rectorul de studiu Problemele care trebuie urmărite în timpul asistenței Ia obiectele din ciclul politehnic sînt numeroase. Conducătorii cercurilor pedagogice și profesorii cu ex- periență, care sînt antrenați să participe Ia efectuarea controlului, acordă un aju- tor foarte însemnat directorului și direc- torilor de studii. Fără acest ajutor noi n-am fi putut face față muncii. In timpul asistenței 1a lecții se contro- lează sistematic, oral și în scris, cunoș- tințele și deprinderile elevilor. Le dăm a- cestora teme cu caracter practic legate de munca în cabinetul școlar, pe lotul șco- lar. în atelier. Observarea elevilor în pro- cesul muncii, conversațiile cu ei ne per- m:t -să tragem multe concluzii intere- sante. De obicei directorul și directorii de studii îl previn pe profesorul la ale cărui lecții vor asista, se înțeleg cu el asupra tuturor amănuntelor legate de controlul cunoștințelor elevilor. Un control deosebit este necesar în pri- vința organizării excursiilor în producție și a muncii elevilor în cercuri. La noi nu se organizează nici o excursie în produc- ție fără știrea directorului de studii. Acesta alege împreună cu profesorii o- biectivu! excursiei, stabilește termenul la care se va efectua aceasta, participă la elaborarea olanului și 1a desfășurarea ei. Acest fel de control asigură efectuarea excursiei la timpul potrivit și dă posibi- litatea de a se studia profund cele vă- zute. Directorul și directorii de studii asistă adesea la activitățile cercurilor tehnice, se interesează îndeaproape de conținutul metodelor de muncă ale fiecărui cerc. Noi căutăm să urmărim acele probleme ale muncii în cercuri care ni se par cele mai importante: dacă există concordanță între lecțiile teoretice și lucrările practice din cerc, dacă conducătorii cercului se bazează pe cunoștințele de fizică, chimie, matematică sau desen liniar ale elevilor etc. De asemenea, urmărim dacă în mun- ca cercurilor tehnice se respectă principiul trecerii treptate de la simplu la complex și cerem conducătorilor de cercuri să în- tocmească liste de piese a căror confec- ționare să asigure însușirea treptată a diferitelor procedee de muncă și perfec- ționarea deprinderilor dobîndife. Urmă- rim, de asemenea, cum se organizează munca educativă în cercuri. De pildă, controlăm dacă cei ce conduc cercurile mențin legătura cu profesorii și dirigin- ții, cercetăm în ce măsură formele de or- ganizare a muncii în cercuri contribuie la cultivarea disciplinei, a simțului de răs- pundere, care este conținutul discuțiilor și al altor manifestări educative organizate de conducătorii cercurilor, dacă membrii cercului sînt antrenați în munca de folos obștesc. Dar oricît s-ar strădui directorul școlii și colaboratorii lui, ei nu pot să supra- vegheze personal toate aspectele, atît de numeroase și de variate, ale procesului instructiv-educativ. De aceea noi căutăm să folosim cît mai multe metode de con- trol : dări de seamă ale profesorilor, a- naiiza lucrărilor elevilor etc. Și. nentrti a asigura controlului un caracter cît mai competent, cît mai eficient, ne stră- duim să îmbunătățim necontenit propria noastră pregătire în domeniul învățâmîn- tului politehnic. I. KURK1N director de studii la Școala medie nr. 12 din Rostov pe Don CĂTRE COMITETUL CENTRAL AL SINDICATULUI LUCRATORILOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT, ȘCOLI SUPERIOARE Șl INSTITUTE DE CERCETĂRI ȘTIINȚIFICE DIN U.R.S.S. Dragi tovarăși, Cu prife/ul sărbătoririi zilei de 7 Noiembrie vă rugăm să primiti expresia entu- ziasmului nostru fierbinte pentru victoriile obținute de poporul sovietic în dezvoltarea tnvătămîntului. tehnicii și științei în cei 42 ani, dezvoltare care a uimit lumea în- treagă. Neprețuit îndreptar au lost pentru munca și lupta învățătorilor, profesorilor și oa- menilor noștri de știință și cultură vasta experiență a școlii și pedagogiei sovietice, metodele înaintate de muncă științifică, precum și activitatea rodnică și neobosită a Sindicatului Lucrătorilor din Invătămînt, Școli Superioare și Institute de Cercetări Științifice din marea d-voastră tară Cu sinceră admira/ie și profundă recu noștinlă, în numele Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invătămînt și Cultură și în numele membrilor noștri de sindicat, urăm noi succese în muncă Sindicalului dv-, precum și întregului popor so- vietic pe linia dezvoltării învălămîntului, științei și tehnicii pe culmi tot mai înalte- Trăiască prietenia romîno-sovietică I Președinte, 1. Ni STOR CĂTRE SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN INSTITUȚIILE DE CULTURA DIN U.R.S.S. îubitf tovarăși. Cu ocazia zilei de 7 Noiembrie ne în dreplăm gîndul către poporul sovietic, fău- ritorul primului stal lipsii de exploatare, creatorul unei noi culturi și a! unei arte realist-socialiste. Pentru noi, arta și cultura sovietică constituie, atît prin conținutul cît și prin mij- loacele lor de exprimare, un măreț exemplu de educare a conștiinței socialiste a maselor. In numele Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invătămînt și Cul- tură și în numele oamenilor muncii din a rtă și cultură din patria noastră vă felici- tăm călduros pentru strălucitele succese obținute în munca și lupta dv- pentru crearea și apărarea înaltelor valori* culturale și artistice ale omenirii, pentru pace și progres social- Trăiască lupta pentru pace și prieteni e între popoare ! Președinte. I. NISTOR Tn U.R.S.S. apare tn prezent o cincime din numărul total al cărților editate în întreaga lume. Fo- tografia noasfră înfățișează Biblioteca centrală „V. I. Lenin' din Moscova. Prin fondul ei de mi- lioane de volume, dintre care multe exemplare unice, această bibliotecă se numără printre cele mai mari din lume. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA: București Plata Sclntell nr. I. Telefon 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafie Casa Sein feti ;,I. V. Stalin'. București. Plat» Șrfnțen. Abonamente I» -GAZ IM A INVAT AMIN- TULUi" s* far !« toate oficine costale oria lacforif costali s? rlifuorî» voluntari din tnfreD'-inder’ si Instituții. Abonamente: I an — 12.50 Iei: 6 luni — 6.25 lei 3 lard — 8,12 tel.