Rego^ă
[ Hunedoara.DeiZft
Proletari din toate țările, uniți-vă I
- 1111 ■ 1 - ---— -
Baie fa invalnminîuln

Anul XI. Nr. 537
Vineri 30 octombrie 1959
8 pagini 25 bani
SALUI
prietenilor
rom îni
Oamenii muncii din Republica
Populară Romînă. sub conduce-
rea eroicului Partid Muncitoresc
Romin, construiesc cu succes so-
cialismul
La construirea socialismului
participă activ și pedagogii ro-
mini. Ei desfășoară o bogată ac-
tivitate de culturalizare a mase-
lor și, mai ales, educă tînăra
generație în spiritul socialismu-
lui. Pentru rezolvarea acestei
sarcini ei se străduiesc să lege
tot mai mult școala de viață, de
construirea socialismului. Ne
bucură sincer succesele colegi-
lor noștri din Rominia frățească.
Noi. pedagogii sovietici, ne în*
dreptăm în prezent toate efortu-
rile înspre traducerea în viață
a programului elaborat de
P.C.U.S. pentru reorganizarea
întregului sistem al învățămîntu-
lui public. Noi creștem și edu-
căm o tinără generație demnă
de a trai și munci in comunism.
Dorind prietenilor noștri ro-
mîni succese mari in munca lor
nobilă de educare a elevilor,
sîntem încredințați că schimbul
prietenesc de experiență va a-
iuta fiecăruia dintre noi să re-
zolve sarcinile care îi stau în
față.
Trăiască prietenia veșnică și
de nezdruncinat dintre popoare-
le sovietic și romîn, prietenia
și colaborarea dintre învățătorii
și lucrătorii din domeniul învă-
țămîntuluî I
E AFANASENKO
ministru! Invățămintului
al R.S.F.S.R., președintele
„Asociației de prietenie
sovieto-romină"
București, 29 octombrie 1959.
Elevii Dan Pană, Ana Gidea și Aurora Sandu de la Școala medie „Frații
Buzești" din Craiova sînt foarte preocupați: numărul festiv al gazetei de
perete închinat zilei de 7 Noiembrie trebuie să fie cit mai frumos.
,e Jf! spectacol prezentat in cadrul Lunii
("netrmei ro^no-sovietice de către ansamblul
Palatului pionierilor.
ACȚIUNI ÎNCHINATE MARII PRIE-
TENII
Manifestările din cadrul Lunei
prieteniei romîno-sovietice și apro-
pierea zilei de 7 Noiembrie sînt un
minunat prilej de întărire a educa-
ției patriotice și internaționaliste a
tineretului și pentru cadrele didacti-
ce din Galați
Merită relevată preocuparea peda-
gogilor de a face cunoscute elevilor
succesele oamenilor sovietici în toa-
te domeniile de activitate. Astfel, au
avut loc întreceri în genul „Cine știe
cîștigă" și „Drumeții veseli" pe teme
ca: „Omul cucerește spa-
țiul cosmic". „U.R.S S-,
țara cea mai înaintată
din lume", „Marea Re-
voluție Socialistă din
Octombrie oglindită în
literatură și artă". „Poe-
ții lumii cîntă Revoluția"
etc.
Un deosebit efect au
avut în rîndurile elevi-
lor de la școlile elemen-
tare nr. 16 și nr 21 și
de la școala medie nr- 1
relatările elevei Ceci
lia Comloșeanu, care a
fost într-o tabără din
Crimeea și care a avut
ocazia să viziteze Mos-
cova și alte orașe sovie-
tice. Ea le-a vorbit cu
entuziasm despre pionie-
rii sovietici-
Aproximativ 5 000 de
elevi din școlile orașu-
lui Galați au audiat con-
ferințe, au participat la
simpozioane pe teme ști-
ințifice și culturale. La
simpozionul „Victoriile
oamenilor sovietici în
cucerirea cosmosului”,
ținut la școala medie nr-
3. de pildă, expunerile
au fost însoțite de pro-
iecții privind zborul cos-
mic-
Printre acțiunile întreprinse de ca-
drele didactice în întîmpinarea lui 7
Noiembrie se numără și expunerile
ținute în cele 207 cercuri de citit
ale cetățenilor expuneri în care
ele au vorbit despre succesele știin-
ței și culturii sovietice- Aproape
5.000 de oameni ai muncii au audiat
la căminele culturale conferințele
pedagogilor qălățeni.
FESTIVAL ARTISTIC
Elevii clasei a Xl-a „B" de la Școa-
la medie „Filimon Sirbu" din orașul
Sighet au organizat un reușit festival
artistic închinat marelui poet V. Ma-
iakovski. Au participat elevii tutu-
ror școlilor medii din oraș.
După expunerea unei conferințe
despre viața și opera marelui poet,
elevii au recitat versuri din opera
lui.
SIMPOZION
La Școala medie „AL I. Cuza* din
București, delegați ai organizației ra-
ionale A.R.L.U.S. au vorbit elevilor
despre orașele Moscova și Kiev. După
ce au ascultat istoricul acestor ora-
șe, școlarii au luat cunoștință de ma-
rea înflorire pe care acestea au cu-
noscut-o în ultimii ani, de prețioasele
lor monumente de artă și cultură, de
uzinele și fabricile lor. de oamenii
care lucrează în ele cu rîvnă pentru
a da patriei cît mai multe produse.
ORELE EDUCATIVE
La Școala medie nr. 2 din Con-
stanța, tematica orelor educative din
aceste săptămîni a fost axată pe suc-
cesele obținute de oamenii sovietici
în toate sectoarele de activitate. Ele-
vii și profesorii discută probleme ca :
„Realizările științei și tehnicii sovie-
tice în domeniu) lansării sateliților
artificiali și al rachetelor cosmice",
„Omul sovietic — omul de tip nou“,
„Arta sovietică în slujba păcii". în
orele educative se proiectează și dia-
filme
ÎNVATAMÎNTUL ideologic,
AJUTOR PREJIOS
IN MUNCA PEDAGOGILOR
însușirea învățăturii marxist-leniniste este pentru fiecare
om a] muncii o necesitate izvorînd din însăși viața noastră,
al cărei țel suprem este construirea comunismului. Nimeni nu
poate să participe conștient la clădirea lumii noi fără a cu-
noaște legile după care se dezvoltă societatea omenească, fără
a avea o viziune clară, științifică asupra vieții.
învățătorii și profesorii sînt chemați să crească oameni bine
pregătiți profesional, bine orientați politic, capabili să înțe-
leagă desfășurarea vieții sociale. A crește asemenea oameni
implică preocuparea stăruitoare a fiecărui pedagog de a forma
viitorilor cetățeni, încă de pe băncile școlii, concepția științifică
despre natură și societate. Or, acest lucru este imposibil dacă
acela care conturează fizionomia morală a omului nou în copiii
ce i-au fost încredințați spre educare nu este marxist în gîn-
dire, în vorbă și faptă. De aici necesitatea ca fiecare pedagog
să studieze marxism-leninismul, să-și însușească concepția
materialist-dialectică despre natură și societate.
Partidul nostru a creat pentru fiecare om al muncii posibi-
litatea de a-și ridica necontenit nivelul ideologic și politic.
Răspunzînd dorinței vii a cadrelor didactice de a aprofunda
in mod organizat învățătura partidului clasei muncitoare, de
a o studia în legătură cit mai strînsă cu sarcinile muncii șco-
lare, in anul școlar precedent partidul a organizat pentru
marea masă a pedagogilor studierea problemelor fundamentale
ale marxism-leninismului și ale politicii P.M.R. Dezbaterile
din seminarii au ajutat cadrele didactice să cunoască lupta
dintre materialism și idealism de-a lungul secolelor și să în-
țeleagă mai bine sarcinile ce le revin în combaterea concep-
țiilor idealiste. De un mare ajutor pentru activitatea pedago-
gilor au fost lecțiile privind modul de producție capitalist și
învățătura lui Lenin despre imperialism, care i-au înarmat cu
argumente trainice privind inevitabilitatea pieirii orinduirii ca-
pitaliste și trăinicia orinduirii noi, socialiste, lipsită de orice
exploatare. Lecțiile, studiul individual și discuțiile din semi-
narii cu privire la partid i-au dus pe învățători și profesori
la cunoașterea principiilor ideologice și organizatorice de bază
ale partidului marxist revoluționar, la înțelegerea sarcinilor lui
fundamentale. Tot astfel, lecția despre revoluție i-a ajutat să
privească revoluția socială ca fenomen obiectiv al dezvoltării
societății, să cunoască mai bine și să prețuiască lupta maselor
populare din țara noastră, sub conducerea P.C.R., pentru de-
săvîrșirea revoluției burghezo-democratice și înfăptuirea sarci-
nilor revoluției socialiste. Lecția despre stat și dictatura prole-
tariatului a întărit convingerea cadrelor didactice asupra te-
meiniciei și justeței r'mduielilor noastre actuale de stat, hotă-
rîrea lor de a apăra cuceririle revoluționare ale clasei munci-
toare, de a crește un tineret însuflețit și el de această nobilă
năzuință, un tineret devotat patriei socialiste, cauzei poporului
muncitor.
In munca școlară de fiecare zi pedagogii au simțit puternic
foloasele aduse de studierea sistematică a niarxism-Ieninismu-
(ui și a politicii partidului nostru. In fiecare școală a devenit
centrală preocuparea pentru conținutul ideologic și politic al
activităților instructiv-educative. întreaga activitate a cadrelor
didactice a căpătat un conținut mai adine, fiind orientată mai
vizibil spre cultivarea la elevi a patriotismului, a simțului da-
toriei, a respectului pentru realizările minunate ale oamenilor
nuncii din patria noastră.
Buna pregătire ideologică și politică a pedagogilor de la
școlile medii nr. 1 și 3 din Galați, de pildă, în care, sub în-
drumarea organizațiilor de partid, s-a dat o mare importanță
invățămintului ideologic, a ajutat cadrele didactice să pună
în centrul atenției lor educarea elevilor în spiritul patriotis-
mului socialist prin lecții și prin activitățile în afară de clasă.
Aceeași atenție se dă acestei importante laturi a educației
comuniste la Școala medie nr. 2 din Brăila, unde în consfă-
tuiri de producție, organizate de comitetul de instituție sub
îndrumarea organizației de partid și cu sprijinul conducerii
școlii, membrii de sindicat au discutat cum realizează edu-
-ația patriotică prin orele de curs.
Invățămîntul ideologic — după cum înșiși pedagogii arată
- i-a ajutat să se orienteze mai bine în activitatea școlară.
Astfel, tovarășa Alexandrina Tarhon de la Școala medie ,,M1-
hail Eminescu" din București ne-a relatat că, în urma dis-
cuțiilor din seminarii despre misticism, despre faptul că
acesta, dînd o explicație falsă fenomenelor din natură și so-
cietate, paralizează încrederea omului în puterea lui de a
schimba lucrurile și constituie un pericol pentru educație, și-a
lat seama că trebuie să lupte mai activ împotriva misticismu-
lui. Discuțiile din seminar au înarmat-o cu noi argumente
pentru combaterea concepțiilor mistice, creaționiste cu privire
la natură și viață, argumente pe care Ie-a folosit atit în munca
școlară, cît și în cea obștească. De asemenea, tovarășa profesoară
L Chiracu de la Școala elementară nr. 111 din București ne-a
arătat cum dezbaterile cu privire la statul nostru democrat-
popular — apărător fervent al păcii — au ajutat o să de-
monstreze elevilor justețea politicii de pace duse de statul
nostru. Lecția „Lidice" ținută de dînsa Ia clasa a Vll-a a
fost urmată de vizionarea filmului „Hiroșima", care a produs
emoții profunde în sufletele celor mici și i-a făcut să urască
mai mult pe cei ce doresc un nou război.
(Continuare in pag. 2)
învățămîntul ideologic,
ajutor prețios în munca pedagogilor
(Urmare din pag. 1)
In acest an țcolar cadrele didac-
tice vor studia în continuare pro-
bleme fundamentale ale marxism-
leninismului șj ale politicii P.M R.,
cum sînt structura economică și de
clasă a R.P.R., industrializarea so-
cialistă și transformarea socialistă
a agriculturii in (ara noastră, ni-
vățătura marxist-leninistă în pro.
blema națională, patriotismul socia-
list și internaționalismul proletar,
știința și religia etc. Cunoașterea
acestor probleme ii va ajuta pe pe-
dagogi să îndeplinească mai bine
sarcinile principale ale activității
școlare — ridicarea nivelului știin-
țific al lecțiilor, întărirea educației
patriotice — îi va face să înțeleagă
mai profund necesitatea participării
lor active la răspindirea științei
ți culturii in rîndul părinților, al
maselor populare, necesitatea de a
participa intens la transformarea
socialistă a vieții satului printr-o
muncă culturală de calitate, de a
da patriei tineri care să iubească
munca direct productivă, doritori
să lucreze acolo unde se produc
bunurile materiale ale societății.
Jn acest scop dezbaterea proble-
melor în învățămîntul ideologic al
cadrelor didactice trebuie să fie
cît mai strins legată de viață, să
aibă un caracter cit mai concret.
Este necesar ca in lecții și semi-
narii problemele teoretice, de prin-
cipiu să fie legate de sarcinile mun-
cii școlare și să se tragă concluzii
pentru activitatea didactică.
O mare atenție trebuie dată legă-
turii cu actualitatea socia’-politică.
Propagandiștii trebuie să insiste
ca discuțiile să fie legate de eve-
nimentele politice petrecute în țară
și pe arena internațională intere-
sîndu-se dacă pedagogii citesc
presa.
Trebuie să arătăm că mai există
printre cadrele didactice unii în-
vățători și profesori (in regiunile
Bacău, Oradea. Timișoara. Stalin)
care nu sint la curent cu princi-
palele probleme ale situației politice
interne și internaționale. Aceasta
arată că ei nu citesc cu regulari-
tate presa. Propagandiștii, comu-
oiștii pot și trebuie să-i ajute, ast-
fel incit lectura publicațiilor să de-
vină o necesitate pentru fiecare om
al muncii școlare.
In cursul dezbaterilor trebuie să
fie scos în evidență esențialul Ac-
centul trebuie pus pe interpretarea
faptelor și fenomenelor in lumina
marxism-leninismului, pe înțelege-
rea fondului și sensului adine al
problemelor. S-a constatat că in
unele seminarii nu au fost înlătu-
rate bucherismut. studiul bazat
doar pe memorare, reproducerea
mecanică a cunoștințelor. Unii pe-
dagogi reușesc, de pildă, să arate
cînd și cu ce prilej au fost scrise
o serie de lucrări ideologice de bază
cîte capitole au dar nu pot să scoată
în evidență însemnătatea lor, să
lege problemele cuprinse in ele de
specificul muncii instructiv-educa-
tive. Unii expun just trăsăturile ca-
racteristice ale imperialismului,
dar nu le pot explica și ilustra cu
exemple din viața internațională.
De asemenea, o serie de cursanți
atunci cînd se pregătesc pentru
seminari' se limitează numai la
notițele luafe in timpul expunerilor,
la consultațiile apărute in ,,Gazeta
invățămintului", dar nu folosesc
lucrările ideologice de bază pentru
pregătirea și documentarea lor.
Pentru a-i ajuta pe cej ce stu-
diază să ajungă la o înțelegere
justă și deplină a problemelor se
recomandă folosirea în mai mare
măsură a consultațiilor date de
propagandiști. Se recomandă de
asemenea utilizarea planșelor ilus-
trative, vizionarea cu toată grupa
de studiu a unor piese de teatru,
filme, expoziții legate de temele ce
se dezbat.
însemnătatea invățămintului ideo-
logic al pedagogilor pentru munca
didactică, interesul cu care este pri-
vit de oamenii muncii din școli
obligă pe toți cei ce îndrumează
activitatea școlilor să-și dea con-
cursul la buna lui desfășurare. In.
vățămintul ideologic nu este o pro-
blemă care privește numai organele
și organizațiile de partid, așa cum
au fost înclinați să creadă in anii
școlari trecuțî unii lucrători din do-
meniu! invățămintului. La buna lui
desfășurare trebuie să-și aducă
contribuția șî organizațiile sindi-
cale, directorii școlilor și inspec-
torii secțiilor de învățămint.
Organizațiile sindicale au sarcina
să creeze condițiile necesare stu-
diului individual, avind grija ca
pedagogii să aibă asigurat timpul
pentru studiu (ne gîndim in special
la cei supraincărcați cu sarcini, care
trebuie ușurați) și sprijinind înzes-
trarea bibliotecilor școlare cu Iu-
crările de literatură politică nece-
sare. Este bine ca, folosind spriji-
nul organizațiilor de partid, adu-
nările sindicale să analizeze preo-
cuparea membrilor de sindicat pen-
tru ridicarea nivelului 1or ideologic
și politic, situația frecvenței in gru-
pele de studiu, să discute despre
felul cum se reflectă in predare și
în activitățile in afară de clasă și
extrașcolare pregătirea ideologică a
fiecărui membru de sindicat
Directorii școlilor au și ei datoria
să ajute ca dorința pedagogilor de
a cunoaște profund învățătura mar-
xist-leninistă să fie împlinită Ei
trebuie să vadă ca in bibliotecile
școlare să existe cărțile ideologice
pe care cadrele didactice vor să le
consulte, numărul necesar de exem-
plare din lucrările ce se cer stu-
diate. In zilele de seminar se im-
pune ca oamenii să fie eliberați de
sarcini care ar putea împiedica
participarea lor la învățământul
ideologic. Este datoria conducători-
lor de școli să se intereseze de
cauzele absențelor la cercurile de
învățămint ideologic ale pedagogi-
lor din colectivele pe care le con-
duc, de seriozitatea cu care ei stu-
diază. de greutățile pe care le in-
timpină in însușirea materialului
și. împreună cu propagandiștii și
birourile organizațiilor P.M.R., să
înlăture aceste greutăți.
Importanța invățămintului ideo-
logic a fost înțeleasă de multe ca-
dre de conducere din școlile noas-
tre Merită să fie evidențiat colec-
tivul de direcție de la Școala me-
die nr. 32 din București, bunăoară,
care manifestă interes pentru pro-
blemele invățămintului ideologic,
indemnind cadrele didactice să stu-
dieze, ajutînd biroul organizației de
bază să asigure o frecvență bună
la lecții și seminarii și avind grijă
ca școala să fie abonată la ziare și
diverse publicații teoretice care să
poată fi consultate de pedagogi.
Asistentele la clasă ale tovarășilor
din conducere au ca obiectiv și
felul în care pedagogii, folosind cu-
noștințele primite prin învățămîntul
ideologic, asigură puritatea ideo-
logică, caracterul științific, marxist-
leninist al lecțiilor Nu tot astfel
stau insă lucrurile la Școala ele-
mentară nr. 91 din București (di-
rector Gib Constantin), la Școala
elementară nr. 105 din Popești
Leordeni (d:rector Ștefan Ștefănes-
cu) șj la alte școli in care nu s-a
simțit preocuparea directorilor pen-
tru modul cum se desfășoară învă-
țămintul ideologic al cadrelor di»
dactice. Este necesar ca ei să li-
chideze cu această nepăsare fată
de o problemă atit de însemnată
pentru școală cum este pregătirea
marxist-leninistă a pedagogilor.
O sarcină importantă m această
direcție revine organelor de indru-
mare și control din domeniul învă-
țămintuhij de stat. Ele trebuie să
se intereseze îndeaproape de învă-
țămîntul ideologic, pe care să nu-l
trateze doar ca pe o problemă a
organelor de partid. Este adevărat
că unele secții de învățămint și cni-
tnră ca cefe din regianile Baia
Mare, Craiova. Galați an luat citeva
măsuri io folosul invățămintului
ideologic al cadrelor didactice, re-
zolvînd de pildă nalte din proble-
mele organizatorice (transportul,
masa, vizionarea de spectacole, 1-
provizionarea librăriilor cu materia-
lul bibliografic etc.). Secția regio-
nală de invățămint și cultură Ga-
lați a analizat de două ori in șe-
dințe cu șefii secțiilor raionale și
orășenești probleme ale invățămin-
tului ideologic al cadrelor didactice.
Au existat insă destule secții de in-
vățămint. printre care cele din re-
giunile Stalin, Timișoara și altele,
care au privît pregătirea ideologică
a cadrelor didactice ca fiind numai
treaba organelor de partid. sau
care nu și-au dus pînă la capăt
sarcina de a sprijini buna desfășu-
rare a invățămintului ideologic.
Trebuie știut că secțiile de învăță-
mint și cultură au datoria să dea
tot sprijinul pentru ca in invăță-
mintul ideologic al pedagogilor să
se obțină rezultate bune. In ce pro.
bleme ar putea da ele o mină de
ajutor ? Secțiile de invățămint și
cultură pot să determine organele
locale C-L.D.C. să aprovizioneze
librăriile cu literatura politică și
ideologică necesară și să ia mă-
suri. împreună cu organele sindicale
locale, pentru crearea de biblioteci
volante care să fie la indemina in*
vățătorilor și profesorilor. Un mare
ajutor pot și trebuie să dea secțiile
de învățămint și cultură in asigu-
rarea transportului pedagogilor, a
condițiilor in care se țin lecțiile
(săli încălzite, bine iluminate, în-
zestrate cu mese sau bănci pentru
a se putea lua notițe etc.).
Inspectorii secțiilor de invățămint
regionale, raionale și orășenești, in
controlul pe care îl fac la școli, au
datoria de a urmări cum se pregă-
tesc pedagogii pentru seminarii,
măsura în care ei folosesc în munca
didactică și obștească cunoștințele
ideologice căpătatț pe această cale
Calitatea lecțiilor trebuie s-o apre-
cieze nu numai ținind seama de
metodele folosite în predare, de
exactitatea datelor care sint comu-
nicate. ci și de nivelul ideologico-
politic al elevilor, de pregătirea
ideologică și politică a cadrelor
din învățămint
Aprecierea justă, partinică a
muncii școlare nu este posibilă insă
decit dacă inspectorii înșiși stu-
diază sistematic marxism-lenînis-
mul. Menționăm că cei mai mulți
inspectori au înțeles această ce-
rința, studiind cu conștiinciozitate,
fie in calitate de lectori sau propa-
gaadiști. fie in calitate de carsanți.
Ne întrebăm însă in ce condiții și-au
putut îndeplini sarcinile de îndru-
mare și control inspectori ca T.
Predoiescu. de la secția raională de
invățămint șj cultură 23 August,
T. Novac și P. Ciocan, de Ia secția
raională Grivița Roșie din Bucu-
rești, care nu au urmat in anul șco-
lar trecut și nici nu sint înscriși in
prezent ta invățămîntul ideologic,
sau E. lancu din regiunea Galați,
care avea o prezență neregulată la
seminarii și venea slab pregătit ?
In cefe de mai sus am formulat
cîteva cerințe pe care le ridică pre-
gătirea ideologică și politică a în-
vățătorilor și profesorilor prin for-
mele de invățămint organizate
pentru ei. Lichidarea tuturor lip-
surilor — în parte arătate aci ~
depinde nu numai de măsurile pe
care le vor lua organele și organi-
zațiile de partid din regiuni, de
străduințele comuniștilor de a ri-
dica nivelul muncii în această di-
recție. Buna desfășurare a invăță-
mintului ideologic depinde și de im-
portanța pe care o dau acestei pro-
bleme toți oamenii muncii din
școli, organizațiile sindicale, ins-
pectorii și directorii unităților șco-
lare.
Ajutați de comuniști, de organi-
zațiile de partid, ei înțeleg necesi-
tatea aportului lor;' îiind convinși
că învățătura marxist-leninistă este
necesară fiecăruia pentru a nu ră-
mîne în urma vieții și pentru a
crește generațiile viitoare pe mă-
sura cerințelor ridicate de construc.
(ia socialistă.
Curs de foto-amatorî
pentru cadrele didactice
Clubul muncitorilor din învăță-
mint din Capitală organizează un
curs de foto-amatori pentru ca-
drele didactice șj membrii lor de
fa mii e. Cursul.care va avea o du-
rată de 3 luni, cuprinde lecții teo-
retice pe următoarele teme: legile
opticii, regia iluminării (lumina
artificială și de zi), developarea,
copierea, mărirea, diapozitive și
proiecții, fotografia în culori. Fie.
care lecție va fi însoțită de apli-
cații practice în studio și pe teren.
Informații amănunțite se pot că-
păta la sediul clubului. Bulevardul
6 Martie nr. 32, telefon 13.63.07.
iiimînmimunHB
llllllllllllllllllllllllllllllllllllUlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllț

Utilarea
atelierului
mecanic...
ne fierăstraie.
pi'e, ma-
.. a stat în atenția
co-
muniștilor de |a Școala
de 7 ani nr. 8 din
Giurgiu. Intr-o adunare
de partid ei au hotărit
să sprijine conducerea
școli; >n această proble-
mă importantă pentru
legarea invățămintului
de viață. Comuniștii și
candidat» de partid au
mobilizat cadrele didac.
tice și comitelui de pă-
rinți în acțiunea de co-
lectare a uneltelor. S-»u
adunat astfel 450 de
scule (bancuri, menghi-
șini de găurit, compa-
suri interioare și exteri-
oare, ciocane, dălți,
punctatoare etc.). Ate-
lierul a putut fi dat in
folosință cu 5 zile îna-
inte de termen.
M. DOBROGEANU
secretara organizației
de bază PM.R Școala
de 7 ani nr. fi Giurgiu
Adunarea
generală pentru
darea de seamă
..■de la Școala medie
din Darabani, regiu-
jnitiimuiimimninmmmiiiiiiiinui
Elevii
sînt pregătiți
pentru munca
în producție
Secția de muățăintnt și cul-
tură a Sfatului popular oră-
șenesc Craiova acordă o mare
atenție creării condițiilor ne-
cesare pentru o cit mai bună
pregătire a elevilor din șco-
lile de cultură generală pen-
tru viață, pentru munca in
producție. Dacă in anul șco-
lar trecut dispuneau de ate-
liere pentru lucrări /oraatce
numai liteva școli. in acest
an școlar au fost amenanaie
ateliere pentru lucrăm prac-
tice la toate cele patru școli
medii din oraș și la 13 scaii
de 7 aru Printre acestea se
numără ateliere de timpi ui ie.
de lăcătușărie. de mmM
unelte, de motoare, ateliere
auto, ca și ateliere de radia
și electrotehnică. La amena-
jarea și utilarea atelierelor au
dat o importantă contribuție
întreprinderile „Electropu-
tere“ și „7 Noiembrie" Uzina
electrică și Centrul mecanic.
Pe lingă, școlile medii nr 1,
nr 2 șt nr. 4 șt pe lingă șco-
lile de 7 ani nr. 5 și nr. 12
s-au înființat așa-numite
„centre de politehnizare",
unde vin să efectueze lucrări
practice elevii unor școli care
nu dispun de anumite unelte
sau mașini unelte. Tot aici se
întrunesc profesorii-maiștn de
la școlile din oraș pentru a
discuta problemele muncii
lor, pentru a se Intilni cu pro-
fesorii de fizică, chimie, ma-
tematică etc. și a stabili îm-
preună cu aceștia măsurile
ce trebuie luate pentru o cit
mai bună coordonare a pre-
dării bazelor științelor cu
activitatea practică a elevilor.
O importanță deosebită se
icordă in școlile orașului Cra-
iova pregătirii practicii pe
care o vor efectua elevii cla-
selor a X-a și a Xl-a, în tri-
mestrele II și Iii, la între-
prinderile „Electroputere" și
„7 Noiembrie", la Centrul
mecanic și la Centrul școlar
agricol.
In momentul de față s-a
constituit un colectiv de pro-
fesori care studiază procesul
de producție în aceste între-
prinderi. Colectivul va elabo-
ra un îndrumar după care ca-
drele didactice de specialitate
și profesorii-maiștri să-i in-
struiască pe elevii claselor a
X-a și a Xl-a pentru a-și pu-
tea desfășura in bune condi-
țiuni practica în producție.
1. C1OCIRLAN
nea Suceava, a re-
levat preocuparea sus-
ținută a comuniștilor
pentru conținutul pro-
cesului instructiv-edu-
cativ. Darea de seamă
a subliniat, de pildă,
că membrii de partid
au vegheat In mod per-
manent ca lecțiile să
fie predate în lumina
învâțălurii
marxist-le-
niniste, să nu cu-
prindă conluzii și de-
naturări antiștiințifice.
Fiecare comunist a
reușit să imprime pro-
priilor sale lecții un
pronunțat caracter ști-
ințific, partinic. De ase-
menea, asislînd pe co-
lective Ia lecții comu-
niștii din această școa-
lă au ajutat conducerea
administrativă să cu-
noască mai bine nive-
lul predării sub aspect
ideologic și politic și
să ia la vreme măsu-
rile necesare pentru
îndreptățea lipsurilor-
Merită reținută preo-
cuparea organizației de
bază pentru buna des-
fășurare a activităților
practice, astfel incit
sarcina pusă de partid
în fața școlii noastre
noi, de a lega strins
învățămîntul de viață,
să fie înfăptuită în cît
mai bune condiții. Grija
comuniștilor pentru
sprijinirea muncii orga-
nizațiilor U.T.M. și de
pionieri — în sensul
de a le ajuta să des-
fășoare activități in-
teresante cu un bo-
gat conținut educativ
— s-a reflectat de ase-
menea în recenta adu-
nare generală de par-
tid de la Școala medie
din Darabani
MIRON DOBOȘ
instructor al comitetului rftJ
gional P.M.R. Suceava
uni
Cum W1»€SC devii
Minttirea strungului cere pricepere și precizie. Nu-i ușor să stăpinești tainele
dificilelor operații care se execută la această mașină. Cei doi tineri pe
care-i vedeți in fotografie — elevi ai Școlii medii de cultură generală
„Uirnitrie Cantemir" din București — sint foarte bucuroși că au început să
deprindă executarea diferitelor lucrări la strung.

GRIJA ÎNTREPRINDERII
pentru munca școlii serale
In toate problemele, de la frec-
vență și baza didactico-ma e-
rială și pină la ridicarea nivelului
predării nu există problemă în care
întreprinderea ce își trimite mun-
citorii să învețe să nu poată fi de
un real folos în munca școlii.
In anii trecuți, unele școli sera-
le solicitau destul de rar sprijinul
istrepriadecitor, iar unele dintre a-
cestea, la rîndul lor, Tămmeau stră-
ine de activitatea școlilor. Apari-
ția Hotărîrii partidului și guver-
nului cu privire la îmbunătățirea
învățămîntului seral și fără frec-
vență a făcut să crească mult atît
simțul de răspundere al colective-
lor de profesori din școlile serale
cit și interesul întreprinderilor pen-
tru asigurarea condițiilor unei bune
desfășurări a procesului de învă-
țanvnt.
La școala noastră — Școala
medie serală „Mao Țze-dun* din
2apita1ă — devin tot mai evidente
. ezuttalele bune ce se pot obține
printr-o legătură strînsă cu între-
prinderile unde lucrează elevii- La
noi invață in prezent peste 500 de
tineri muncitori de la întreprinde-
rile ..Mao Țze-dun". „Tricotajul
Roșu". „Fraga”, „Victoria Socia-
listă” ș.a. Comisia de selecționare
din cadrul uzinelor „Mao Țze-dun"
se preocupă îndeaproape de bunul
mers al școlii. Zilnic, membrii co-
misiei vin la noi și se intere-
sează dacă școala are tot materia-
lul didactic care-i este necesar,
dacă instalațiile de lumină, căldu-
ră etc. funcționează
nu este de efectuat
Foarte îndeaproape
membrii comisiei de
vilor. de procurarea
normal, dacă
vreo reparație,
se informează
frecvența ele-
manuaielor și
a bibliografiei necesare, de situa-
ția elevilor la învățătură. Reprezen-
tanții conducerii întreprinderii, ai
organizației de partid, ai organiza-
ției U.T.M. și sindicale stau de
vorbă cu elevii muncitori ori de cîte
ori au prilejul, fie la locul lor
de muncă, in secții șt ateliere, fie
Ii
timpul vizitelor pe oare le fac
ța școală. Elevi ca fumătorul Ma-
na Sa va. topitorul Dinică Vasile
ori lăcătușul Chitea Anton pot fi
văzuți deseori siînd de vorbă cu
tovarășul 1- Marghioală, secretarnl
comitetu’ui U.T.M. din
cu tovarășul Gh. Trifan,
uzină, ori
membru al
comisiei de selecționare. In discu-
țiile lor aceștia se interesează de
munca elevilor în școala, de pro-
gresele pe care le fac la învățătu-
ră. La rîndul lor și profesorii —
îndeosebi diriginții — ii vizitează
pe elevi la locul de muncă, irttere-
sindu-se de activitatea lor în pro-
ducție, căutind să afle cum se com-
portă față de tovarăși, care sint
preocupările lor, năzuințele lor de
viitor.
Orice acțiune menită a contribui
la îmbunătățirea muncii
noastre se desfășoară
strînsă colaborare cu toți
școlii
printr-o
factorii
de răspundere din întreprinderi și
în primul rînd în legătură cu co-
misiile de selecționare. Noi am
propus ca în secțiile și atelierele
întreprinderilor, precum și la clubul
uzinelor „Mao Țze-dun” să se ex-
pună grafice privind frecvența ele-
vilor. Propunerea noastră a fost
primită cu mult interes de către co-
misiile de selecționare din cadrul
uzinelor. Pentru completarea aces-
tor grafice, comitetul U.T.M. și co-
mitetul sindical din uzina tutelară
ne-au șl solicitat numele elevilor
care nu au nici o absență, pentru a
fi popularizați în cadrul întreprin-
derii; se vor afișa totodată și gra-
fice asupra frecvenței pe clase șt
școală. Astfel de panouri vor fi
organizate în viitor șî la celelalte
întreprinderi care au elevi la școa-
la noastră.
Pentru stimularea interesului pen.
tru învățătură al elevilor-muncitori
primim ajutorul întreprinderilor.
Acestea îi popularizează regulat pe
elevji fruntași- Dar nu numai atît.
Comitetul sindical al uzinelor „Mao
Țze-dun" studiază posibilitatea de
a alcătui grupe de elevi care lu-
crează în aceeași secție sau în a-
celași atelier și care să fie îndru-
mate
îi va
firea
ceea
texte
de către un inginer. Aceasta
ajuta pe elevi atît tn pregă--
unor teme mai grele, cît și în
ce privește lămurirea unor
de specialitate mai ales la
fizică, mafematâ
Una din preocupările de frunte
ale pedagogilor trebuie să fie și
aceea de a_i învăța pe elevi să vor-
bească; adl'că de a-i obișnui pe șco-
lari să-și expună cunoștințele, ideile,
sentimentele in mod corect, clar,
precis, ordonat, motivat din punct
de vedere logic, într-o limbă litera-
ră frumoasă.
Am asistat într-una din zilele tre-
cute la cîteva lecții ținute la clasa
a VII-a a Școlii de 7 ani din co-
muna Otopeni, cu gindul de a ur-
mări tocmai aspectele concrete ale
acestei preocupări a profesorilor.
Ne-am oprit în .primul rînd la o
lecție de limba romină. Elevii nu pot
fi învățați, desigur, să se exprime
corect și frumos numai la lecțiile
de limba romină. Acesta este un
proces complex și îndelungat, la
care trebuie să participe nu numai
profesorul de limba romînă, ci la
care sînt obligați să-și dea contri-
buția toți pedagogii, indiferent de
specialitatea lor. Fără îndoială însă
că lecțiile de limba romină au în
această privință o importanță pri-
mordială.
La lecția de limba romînă am
observat însă că, din păca-
te, profesorul nu a dat toată
atenția șj importanța cuvenită ex-
primării orale a elevilor. Preocupa-
rea lui pentru felul cum vorbesc
elevii a apărut sporadic, în special
în cazuri de greșeli mai grave. De
pildă, profesorul a sezisat greșeala
unui elev care, în cazul propozi-
ției „Unii cară lemne", a pus ver-
bul la persoana l-a singular, spu-
nînd „unii car". El a îndreptat
această greșeală pe loc și a
cerut elevului să conjuge verbul
la prezentul indicativului, pentru
ca să-și dea singur seama în ce
constă greșeala sa. Dar această
grijă pentru corectarea greșeli-
lor elevilor nu a fost, după cum
am spus, continuă. Au fost trecute
cu vederea alte greșeli, asupra
cărora profesorul ar fi trebuit să se
oprească. Bineînțeles că nu este
dat școlii ar fi și mai evident dacă
clubul întreprinderii „Mao Țze-
dun" și-ar înscrie in planul său
unele activități menite să contri-
buie la ajutorarea elevilor-munci-
tori. De asemenea, clubul i-ar pu-
tea atrage pe elevi la lectura căr-
ților existente în bibliotecă și re-
comandate de școală. Inițiativa în-
treprinderii „Tricotajul Roșu“,care
a luat măsuri pentru înzestrarea
bibliotecii cu cărțile necesare ele-
vilor, ar putea fi urmată și de
clubul întreprinderii „Mao Țze-
dun", care dispune de largi posibi-
lități în acest sens. De asemenea,
clubul ar putea organiza pentru
elevii-muncitori consultații pe dife-
rite teme, pe care să le acorde atît
profesorii cît și activiștii clubului.
Sprijinul pe care îl primim nu
Numeroși muncitori ăi Combinatului metalurgic din Reșița frecventează
cursul seral al școlii medii. In clișeu: sudorul fruntaș Nicolae Martine seu,
elev in clasa a VIII-a ,,D" a cursului seral, rezolvă cu pricepere o dificilă
necesar—nu ar fi nici posibil—ca
profesorul să se oprească la fiecare
greșeală în parte și să explice ele-
vilor de ce nu e corect așa, de ce
trebuie să se exprime altfel. In a-
teastă privință profesorul se poate
orienta de la caz la caz și poate
deschide o discuție mai amănunțită
numai atunci cînd socotește că este
absolut util. Profesorul, antrenat în
procesul predării, a scăpat din ve-
dere această latură a obligațiilor
sale. Aproape imediat după ce a
corectat greșeala asupra căreia
ne-am oprit mai sus, un elev a fo-
losit forma „spui” pentru prezen-
tul indicativului, persoana l-a
singular. Desigur că de data
aceasta ar fi fost suficient ca
elevul să fie corectat și să se
facă o analogie cu greșeala
săvîrșită de colegul său cu cîteva
minute mai de vreme. Profesorul
a trecut-o, însă, sub tăcere. Un alt
elev a folosit expresia „a face con-
vorbiri”. Era absolut necesar ca
pedagogul s-o corecteze imediat,
înlocuind-o cu o expresie corectă.
Justificînd felul cum a lucrat un
exercițiu, un elev a spus : „Pentru
..fratele" am pus cazul în genitiv”.
Profesorul ar fi trebuit să apeleze
la cunoștințele de sintaxă ale elevi-
lor și să-i întrebe ce greșeală a să-
vîrșit colegul lor, cu atît mai mult
cu cît faptul se întîmpla în timpul
unei lecții de gramatică.
Profesorul de limba romînă nu
trebuie să uite nici un moment că
predarea gramaticii are tocmai ro-
lul de a-i învăța pe elevi să se ex-
prime corect. El trebuie deci să le
ceară în permanență să aphee re-
gulile gramaticale învățate, în
vorbirea lor de toate zilele.
O însemnătate deosebită pentru
felul cum vorbesc elevii o are
exemplul personal al profesorilor. In
mare măsură elevii învață să folo-
sească limba literară chiar de la
dascălii lor. De aceea profesorul
are datoria să fie foarte exigent cu
felul său de a vorbi, trebuie să fie
conștient în permanență de faptul
că fiecare greșeală a sa poate de-
este din păcate egal din partea
tuturor întreprinderilor ai căror
muncitori ne sînt elevi. De exem-
plu, unii șefi de secție de la
întreprinderea „Clement Gottwald”
nu numai că nu-i sprijină pe
elevii-muncitori în munca de ridi-
care a nivelului lor cultural, dar
uneori chiar îi împiedică de a frec-
venta cu regularitate cursurile.
Colectivul pedagogic al școlii
noastre este conștient că de munca
lui depinde, în primul rînd, buna
pregătire a tinerilor muncitori
elevi. Dar această muncă poate fi
mult înlesnită și îmbunătățită prin
sprijinul întreprinderilor în care
lucrează elevii școlii.
C. PRISECARU
directorul Școlii medii serale
„Mao Țze-dun" din București
veni în scurt timp greșeala întregii
clase. De aceea el nu-și poate per-
mite, cum s-a întîmplat, să spună
unui elev : „Substantivul, ce caz al
spus că este?" Nici nu trebuie să
ceară elevilor să înlocuiască în
mod nejustificat unele expresii co-
recte cu altele. La lecția de care ne
ocupăm profesorul a cerut unui
ele/ sâ înlocuiască formularea șa
„Aici s-au purtat numeroase lupte"
cu formularea „Aici s-au dus nu-
meroase lupte", deși „s-au purtat"
era corect
După cum am mai spus, felul
cum vorbesc elevii nu este o pro-
blemă de strictă specialitate, care
constituie monopolul profesorului de
limba fomînă. Fiecare profesor
poate și trebuie să contribuie la
îmbogățirea vocabularului elevilor,
să-i deprindă să vorbească fru-
mos și corect. Acest lucru parc să
fie cunoscut de profesorul care pre-
dă matematica la clasa a VII-a
,,B“ de la școala din comuna Oto-
peni. Asistînd la o lecție a lui am
întîlnit mai puține greșeli în vor-
birea elevilor. Este explicabil. La
lecțiile de matematică se folosește
un număr redus de cuvinte. Răs-
punsurile elevilor sînt scurte șî se
limitează de cele mai multe ori la
2-3 cuvinte, așa încît și posibilita-
tea de a face greșeli în exprimarea
orală este mai mică. De îndată ce
elevii ies din sfera limbajului știin-
țific se ivesc însă și formulările
incorecte. De pildă, întrebat de ce
nu și-a făcut tema, un elev a răs-
puns : „Am pierdut hîrtia care am
avut graficul". De menționat că
profesorul a corectat pe loc această
greșeală.
Se ivesc însă în cadrul mate-
maticii, chiar atunci cînd se folo-
sesc termeni științifici de strictă
specialitate, momente cînd profeso-
rul este obligat să se îngrijească
de îmbunătățirea vorbirii elevilor
chiar în folosul disciplinei respecți.
ve. In cadrul aplicării unei teoreme
profesorul a folosit formula „Este
necesar și suficient”. Deși la fixare
s-a putut vedea că elevii înțe'.ese-
seră demonstrația, ei nu puteau to-
tuși să repete teorema și se în-
curcan de fiecare dată la „este ne-
cesar și suficient". De ce.? Pentru
că nu li s-a explicat rostul acestei
asociații de noțiuni și pentru că,
fără îndoială, cei mai mulți dintre
ei nu reușeau să-i prindă sensul.
Am asistat și la o lecție de isto-
rie. Ne-am bucurat văzînd că pro-
fesorul folosește disciplina sa pen-
tru a îmbogăți vocabularul școla-
rilor. El s-a oprit la cuvinte ca ju-
pan, cuhne, marcă, tranzit și și-a
însoțit expunerea cu scurte expli-
cații filologice, care au ajutat pe
elevi atît în înțelegerea sensului a-
cestor cuvinte cît și la memorarea
lor. Am văzut această preocupare
a profesorului ș| în faptul că nu a
trecut cu vederea diferite expresii
greșite ale elevilor (de exemplu, l-a
corectat pe unul din ei care a spus
,,să catolicească" în loc de „să ca-
tolicizeze") .
O lipsă care s-a făcut însă vizi-
bilă și la lecția de istorie, ca și la
celelalte lecții la care am asistat,
o fost aceea că elevii nu sînt sti-
mulați să vorbească singuri. Se
observă tendința lor de a răspunde
cit mai scurt și numai în urma
unei întrebări. Este foarte necesar
ca profesorii să-i deprindă pe elevi
să dezvolte o temă care să cu-
prindă mai multe idei. Astfel elevii
vor fi obligați să înlănțuie un nu-
măr de fraze pe care să le expună
într-o anumită ordine, vor simți
nevoia de a se exprima clar și fără
greșeli și vor avea mai multe posi-
bilități de a se obișnui să folosească
limba literară.
Pentru a-i obișnui pe elevi să se
exprime corect este necesară co-
laborarea tuturor profesorilor, in-
diferent de disciplina pe care o
predau. Profesorii de fizică, de
științe naturale, de matematică, de
istorie etc. sînt datori să se ocupe
nu numai de conținutul științific al
răspunsurilor, ci și de forma ling-
vistică pe care o îmbracă acestea.
Frumos desen 1 Ai grijă insă cum il colorezi^
Am avut de curînd prilejul să
cercetez un însemnat număr de
desene executate de copiii din
grădinițele și școlile elementare
ale orașului Sibiu. Erau desene
naive, stîngace, arătînd insă,
toate, atracția deosebită pe
care o simt copiii pentru a-și
exprima pe această cale un
gind, o idee, o stare emotivă.
Desenele copiilor preșcolari
vădesc marea preferință pe
care o au aceștia pentru com-
poziții. Scenele cele moi frec-
vente în desenele cercetate sînt
„Jocurile de iarnă* și „Demon-
strația de 1 Mai", pe core fie-
care copil le-a orătat intr-un
fel original.
Mai toți au reprezentat spa-
țiul, așa cum il înțeleg ei,
sub forma unei fîșii late, pe
care au așezat obiectele respec-
tive. Pentru toți este de aseme-
nea comună neștiința de a re-
da proporțiile dintre obiecte. E
adevărat că raportul dintre mă-
rimi este o problemă abstractă
pentru un copil de 6 ani, că el
va începe să înțeleagă această
noțiune abia în primii ani ai
școlii elementare. Totuși, cu a-
jutorul educatoarei, chiar și co-
pilul preșcolar dobindește posi.
bilitatea de a determina rela-
țiile reciproce dintre dimensiuni-
le vizibile ale obiectelor, de a
La primele lecții de
bazele darwinismului
Studiind în școala de 7 ani și în școala medie cunoș-
tințele de bază asupra botanicii, zoologiei, geologici, ele-
vii își însușesc o cultură temeinică în domeniul științe-
lor naturale și, în același timp, își formează bazele con-
cepției științifice, materialist-dialectice, asupra vieții.
De o deosebită importanță pentru dezvoltarea orizon-
tului științific al elevilor și pentru dezvoltarea pregătirii
lor ideologice este studierea în clasa a Xl-a a bazelor
darwinismului. Predînd această disciplină, am căutat
să-i fac pe elevi să înțeleagă că ea a apărut ca rezultat al
necesității de a explica originea și esența fenomenelor
vieții, de a descoperi legile de apariție, mișcare și dez-
voltare a materiei vii, ca și legătura dintre evoluția
viețuitoarelor și desfășurarea istoriei pămîntului. Por-
nind de la cele mai vechi încercări de explicare a aces-
tor probleme, le-am vorbit elevilor în prima lecție des-
pre dezvoltarea societății și progresele realizate în timp
în ce privește cunoștințele despre natură pînă la apari-
ția marilor biologi J. B. Lamarck și Charles Darwin,
precum și despre marea contribuție a Iui I. V. Miciurin, care
a făurit concepția nouă a darwinismului creator sovie-
tic. Am relevat totodată câ bazele darwinismului sau
biologia generală se leagă indisolubil de toate celelalte
discipline biologice, deoarece folosesc în demonstrarea
diferitelor concepții și teorii datele acestor discipline și
metodele lor de cercetare. In concluzie am subliniat (că
biologia generală este o știință care privește fenome-
nele biologice în evoluția lor. și am stăruit asupra fap-
tului că aplicațiile ei au o mare importanță teoretică și
practică, servind omului în transformarea dirijată a na-
turii plantelor și animalelor.
O dată cu tratarea obiectivelor biologiei generale și a
relațiilor ei cu celelalte științe despre natură, le-am ex-
plicat elevilor și metodele de cercetare. Elevii au
înțeles că științele despre natură au fost și
sînt arene de luptă între idealism și materialism, luptă
din care iese biruitoare concepția materialistă.
Prin cunoștințele despre lumea vie și caracteristicile
ei i-am determinat pe elevi să formuleze generalizări
asupra regnului vegetal și regnului animal, să erate
însușirile fundamentale și specifice ale materiei vii. Ei
au înțeles că metabolismul, adică schimbul continuu de
substanțe și energie dintre organism și mediu, este însuși-
rea caracteristică a vieții, ca o formă superioară de
mișcare a materiei, care se desfășoară potrivit legilor
biologice.
Discutarea problemelor privitoare la diversitatea și
unitatea lumii vii, ca și la deosebirile dintre plante și
animale mî-au dat prilejul să pun la încercare cunoș-
tințele din trecut ale elevilor. Le-am cerut acestora să
facă scurte caracterizări ale plantelor și animalelor din
principalele grupe sistematice, în ordinea evoluției lor
pe scara filogenetică a lumii vii. 'Aceste caracterizări
au ajutat elevilor să-și formeze o reprezentare unică
asupra tabloului grandios al lumii vii în toată diversi-
tatea formelor ei, în lumina progresului pe care l-a
realizat, considerînd în același timp unitatea acestei
lumi, în care grupele sistematice au legături genetice.
I-au interesat mult pe elevi lecțiile despre dezvoltarea
biologiei în perioada predarwinistă, văzută în strînsă le-
gătură cu evoluția istorică a societății omenești. Aici
materialul însuși al lecțiilor m-a condus către ~ o tra-
tare cu un pronunțat caracter partinic, care să cuce-
rească atenția și interesul elevilor. După cx elevii au
făcut o scurtă caracterizare a condițiilor social-econo-
mice ale orinduirii sclavagiste, le-am arătat cum a în-
cetut luata dintre idealism și materialism în problema
_	:	__ im,™ axa lifia tiiLe
elaborate în antichitate și explicații materialiste, care
susțineau posibilitatea originii și transformării organis-
melor pe baza unor cauze naturale. Aceste idei
materialiste erau însă spontane, naive, elementare deoare-
ce cunoștințele despre natură nu erau dezvoltate, nici dife-
rențiate și nu existau posibilități tehnice de studiere a na-
turii, deci lipsea materialul faptic necesar demonstrării.
In același mod am procedat la tratarea evoluției știin-
țelor biologice și în celelalte perioade istorice, incepînd
întotdeauna cu analiza condițiilor economice ale socie-
tății, relevînd dacă clasele dominante ale societății erau
sau nu interesate în dezvoltarea științei. Totodată
le-am arătat elevilor că, dacă în evoluția ei știința este
condiționată de orînduirea socială existentă, ea contri-
buie, la rîndul ei, la ascensiunea economică a societății.
In tratarea importanței lucrărilor lui Ch. Linne am
stăruit ca elevii să urmărească munca creatoare a oa-
menilor de știința care au încercat să elaboreze un sis-
tem de clasificare a plantelor și animalelor, străduința
lor de a găsi criteriile adevărate ale acestei clasificări.
Am căutat să-i ajut pe elevi să vadă atît ceea ce este
pozitiv jn activitatea acestui om de știință cit și ero-
rile sale, vădite prin concepția lui fixistă și creaționistă.
Le-am vorbit apoi elevilor despre însemnătatea cerce-
tărilor înaintate ale unor oameni de știință ca G. L. Buf-
fon, M. V. Lomonosov. G P. Wolf și A. Kaverznev cu
privire la transformarea lumii vii, cercetări care
au pregătit premisele apariției lamarckismulu!. In
cele două lecții despre J. B. Lamarck și prima teorie
evoluționistă elevii și-au însușit multe cunoștințe noi.
au înțeles influența filozofilor iluminiști și a revoluției
burgheze din Franța asupra concepției înaintate a aces-
tui mare biolog. Descriind principiile de bază ale teo-
riei transformiste și evoluționiste a lui J. B. Lamarck
am căutat să dezvolt gindirea logică a elevilor, orien-
tindu-j spre interpretarea legăturilor cauzale prin care
marele biolog a explicat transformorea și evoluția orga-
nismelor sub influența condițiilor mediului. Am căutat
totodată să-i ajut să poată face o apreciere critică a la-
marckismului, subliniind atit părțile pozitive — nucleul
materialist al teoriilor sale — cît și scăderile lui — ma-
terialismul inconsecvent, mecanicist și limitat, finalis-
mul și deismul- Le-am explicat elevilor caracterul dua-
list al concepției Iui Lamarck prin cauzele determinate
de societatea în care a trăit, cînd, după biruința asupra
feudalismului, burghezia a trădat propriile sale concep-
ții materialiste pentru a-și menține interesele de clasă
dominantă exploatatoare.
Primele lecții despre bazele darwinismului au con?
tribuit astfel la lărgirea orizontului științific al elevilor,
la dezvoltarea pregătirii lor ideologice. Ele le-au dat
prilejul să înțeleagă mai adînc strînsa legătură dintre
structura societății și suprastructura pe care o deter-
mină, să se obișnuiască de a face generalizări și sin-
teze, să stabilească relații între cunoștințele acumulate
în timpul anilor de școală, să interpreteze de pe o po-
ziție ideologică justă diferite concepții și teorii din is-
toria biologiei, să-și explice raporturile de cauzalitate
dintre fenomene. Materialul acestor lecții le-a demon-
strat o dată mai mult elevilor justețea concepției mate-
rialist-dialectice, care se verifică prin datele științifice
și prin fenomenele reale din natură, făcîndu-i totodată
să vadă mai limpede absurditatea explicațiilor idealiste,
mistice și obscurantiste. In acest fel primele lecții des-
pre bazele darwinismului au constituit și un bun prilej
de dezvoltare a educației ateiste a elevilor.
LUCIA POPOVICI
respecta proporția aproximativă
dintre diferite figuri. Dacă edu-
catoarea îl conduce să observe
obiectele din realitate, dacă ea
îi atrage în mod special aten-
ția asupra proporțiilor, îndrumîn-
du-l să vadă ce este „mai mare*
și ce este „mai mic", copilul nu
va mai desena o floare mai
înaltă decit un om sau o fetiță
mai mare decît casa în fața
căreia stă.
Copiii întîmpinâ la desen și
anumite dificultăți provocate
de cunoașterea incompletă a
obiectelor pe care vor să le de-
seneze. Pentru înlăturarea unor
asemenea dificultăți educatoare-
le trebuie să pună pe copii în
contact direct cu obiectul, aju-
tindu-i să observe corect ca-
racteristicile acestuia. Copilul
manifestă tendința de a repre-
zenta obiectele cît mai complet,
cu toate detaliile. Dacă Luchian
lonescu, pentru a reda cît mai
complet un tren, a desenat în
mod just călătorii din vagoane
văzuți prin geamurile acestora,
alți copii - cei mai mulți - au
desenat chiar și detaliile care
nu se văd. In desenul „Aprovi-
zionarea cantinei", de exemplu,
un copil redă o casă cu etaj, cu
un coș pe care iese fum și, ca
să se poată vedea soba și bu-
cătarul, înlătură peretele din
față. Un alt copil desenează
două autocamioane cu fructe
și cartofi făcînd abstracție de
obloanele mașinilor. Pentru în-
lăturarea acestei tendințe a co-
piilor educatoarele trebuie să-i
îndrume să deseneze la fiecare
obiect numai părțile care se
văd, pe care le-au constatat
prin observarea directă a o-
biectului.
Foarte important este ca edu-
catoarele să-i ajute pe copii
să desprindă esențialul obiectu-
lui și să înlăture părțile de a-
mănunt, care, prin marea lor
varietate, pot provoca în mintea
copiilor confuzii, ducînd uneori
chiar la alterarea noțiunilor des-
pre anumite obiecte.
Nu numai desenele copiilor
preșcolari, dar chiar și unele
desene ale elevilor din clasele
I—IV vădesc necunoașterea unor
legi elementare ale desenului
realist. Astfel, în desenul „Uli-
ță cu gară", un copil din clasa
a ll-a înfățișează flori mai mari
decît casa și reprezintă linia fe-
rată prin semne convenționale.
In desenul „Copil cu cățel" un
elev din clasa a IV-a îi face
pomului rădăcini, ca și cind pă-
mîntul ar fi transparent. Dacă
asemenea înfățișări naive execu-
tate de copiii de la grădiniță au
savoare, aceleași reprezentări ale
copiilor de la școala elementară
nu mai produc un efect similar.
Din desenele cercetate reie-
se că imaginile copiilor despre
obiectele din jurul lor sînt ade-
sea incomplete. Ca elevii să
perceapă complet obiectele și
fenomenele naturii este nece-
sar să-i punem în contact direct
cu ele, să-i ajutăm sâ le observe
și să le analizeze. Prin desen
ele se vor preciza și se vor în-
tări în conștiința copilului.
La lecțiile de desen învățăto-
rul trebuie să ceară elevilor să
intuiască obiectele de desenat,
să observe care este raportul
dintre înălțime și lățime, din ce
părți se compune obiectul, care
este forma lui principală, ce cu-
loare are etc. Abia după intui,
rea obiectului se trece la repre-
zentarea lui grafică. Apoi ele-
vii, cu ajutorul învățătorilor, vor
observa greșelile făcute și Ie
vor îndrepta. Cînd este vorba de
o temă, planul lecției poate con-
sta din explicarea temei de către
învățător, executarea ei de că-
tre elevi, analiza lucrărilor, apre-
cierea lor și corectarea greșeli-
lor.
In alegerea obiectelor și a
temelor de desenat trebuie să
se pornească de la simplu
la complex.
De exemplu, elevii
claselor l-a și a ll-a văd for-
ma spațială a obiectelor, dar
nu o pot reda. De aceea în a-
ceste clase se vor desena obiec-
te și teme care nu cer să se
redea forma în perspectivă. A-
ceasta poate fi înțeleasă prin
observații treptate de elevii cla-
sei a ll-a abia pe la sfîrșitul
anului.
Nu trebuie înțelese greșit ce-
rințele care Ie avem față de de-
senele copiilor. In desenele
lor, copiii înfățișează ceea ce
îi înconjoară, exprimă ceea ce
simt, într-o viziune unică și o-
riginală. Educatorii nu trebuie
să-i detașeze de viziunea lor, ci
să-i îndrume ca, in cadrul aces-
tei viziuni, să introducă obiecte
cît mai aproape de realitate.
ION BEMBEA
IM FOLOSUL
PA II HKIIIEIi
Acțiunile elevilor
„Să realizăm cît mai multe economii în folosul pa-
triei" •— iată lozinca ce i-a mobilizat pe elevii Școlii
de 7 ani nr. 67 din Capitală în acțiunile lor patriotice.
Elevii au dat, după puterile lor, o mînă de ajutor la
construcția noii școli de 7 ani din cartierul lor, au trans-
portat pietre, cărămizi, moloz, au nivelat curtea școlii
etc. Și curățenia din interiorul școlii a fost pusă la
punct tot cu ajutorul elevilor.
Este vrednică de amintit și participarea lor la munca
de folos obștesc în parcul 23 August, la curățirea alei-
lor, la îngrijirea florilor. Elevii au prestat aci tim,p de
3 zile peste 600 de ore de muncă voluntară.
Contribuția părinților
Școala medie din Lupeni este gospodărită cu multă
chibzuință. Aci nu se irosește nici un ban. Incepînd cu
pedagogii și sfîrșind cu elevii, toți luptă pentru păs-
trarea bunului obștesc, pentru economii.
In acțiunea de economisire sînt antrenați și părinții
elevilor. Astfel, în acest an părinții au confecționat
pentru școală, cu mijloace locale, 10 table, material di-
dactic, rame pentru tablouri, cuiere de perete pentru
fiecare clasă, au reparat instalațiile sanitare și calori-
ferele.
Și Școala de 7 ani nr. 1 din Lupeni primește un spri-
jin important din partea părinților.. Cu ajutorul aces-
tora s-a amenajat curtea școlii cu pietriș și nisipL eco-
nomisindu-se pe această cale o	’■ r--rx r„
o parte din economiile realizate
atelierul școlii șublere, compase,
strung.
La rîndul lor, și elevii acestor
suma
s-au
pile.
importantă. Cu
procurat pentru
menghine și un
își dau cu drag
școli ,
voluntară. De curînd
contribuția Ia acțiunile de muncă
un număr de 300 de elevi de la școlile medii și de 7 ani
din Lupeni au plantat 40.000 de puieți pe un teren de
6 hectare.
Etape în pregătirea
viitorilor maiștri
Direcția principală a eforturilor în pre-
gătirea profesională a viitorilor maiștri
urmărește perfecționarea acestora în
munca de specialitate, lărgirea orizon-
tului lor tehnic. Această activitate tre-
buie să contribuie la transformarea pozi-
ției elevului maistru față de activitatea
secției din întreprinderea în care este
repartizat. Dacă, atunci cînd era munci-
tor, el avea în primul rînd datoria să
dea un randament cît mai ridicat la
mașina sau bancut său de lucru și să
contribuie — în cazul muncii în echipă
sau în brigadă — la realizarea sarcini-
lor unui colectiv restrîns, ca maistru el
va trebui să privească munca prin pers-
pectiva întregii secții, să fie conducăto-
rul, pe locul de producție, al unui colectiv
larg, să aprofundeze tehnologia de fa-
bricație și problemele economice.
Pentru a asigura o astfel de pregă-
tire a elevilor maiștri este necesar să se
îmbine cu pricepere instruirea teoretică
cu cea practică. In scopul de a facilita
analiza diferitelor stape ale pregătirii
profesionale a elevilor maiștri, am îm-
părțit această activitate în patru cic-
luri, în funcție de însușirea disciplinelor
tehnice și de gradul pregătirii generale
a elevilor. Acestea sînt: C. 1 — pregă-
tirea de muncitor calificat cu care
intră elevul-maistru în școală; C. 2 —
practica introductivă efectuată în enul I
de studii; C. 3 — practica de bază desfă-
șurată ia sfîrșitul anului III și C. 4 —
practica de specializare în timpul căreia
se pregătește lucrarea pentru examenul
de diplomă.
Ținînd seama de cunoștințele teoretice
și deprinderile practice cu care intră în
școală elevii-maiștri, foști muncitori in
producție, raportul între evoluția acumu-
lărilor de cunoștințe teoretice și deprin-
deri practice este cel exprimat în grafi-
cul din fig. 1. După cum se vede în
grafic din diferența ordonatelor puncte-
lor c și b, acumulările teoretice sint
rămase în urmă față de deprinderile
practice. Pentru a ie echilibra sînt nece-
sare eforturi deosebite in predarea dis-
ciplinelor de specialitate și de cultură
tehnică generală. Evitarea consecințelor■
negative pe care le poate avea însușirea
unui volum prea mare de cunoștințe
teoretice în anul I de studii a impus în
acest an
în așa fel incit niveiu
teoretice la intrarea în
și cere cu mai multă tă-
r selecționarea elevilor
ridicat
Acun
f i r«li
al
miel or lor
;a fie mai
:ă trep
tehnic și cursuri
d.ite paralel cu
..ștințelor teorectice poate
t. prin cursuri de minim
de iniltă calificare, pre-
munca în producție.
nk« de
-iorii de specialitate din școlile teh-
științifice și
maiștri prin
specialiștilor
ri pot contribui la ridicarea
a ' nivelului cunoștințelor
tehnice ale viitorilor elevi-
elaborarea, sub îndrumarea
din ministere, a programe-
lor cursurilor de pregătire pentru admi-
terea în școala de maiștri. In perioada
premergătoare deschiderii anului școlar
trebuie procedat la o cit mai largă și în
același timp minuțioasă examinare a
candidaților atît în ceea ce privește ap-
titudinile lor, cît și nivelul cunoștințelor
de cultură tehnică generală și de speci-
alitate.
In fig. 2 prezentăm diagrama modifi-
cată în funcție de asigurarea unei pre-
gătiri de bază mai înalte a elevilor-mai-
stri. Eliminarea suprafeței hașurate mar-
chează grafic creșterea nivelului inițial
de cunoștințe al elevilor-maiștri.
Ciclul „C2“ al acumulării de cunoș-
tințe în perioada practicii introductive
constituie începutul activității sistema-
tice, în cadrul școlii, a viitorilor maiștri.
Elementele studiate în această perioadă
de practică trebuie axate în special pe
cunoștințele cu caracter tehnic general
desprinse din predarea cursurilor de fi-
zică, tehnologie și desen. Elevii-maiștri
vor fi obișnuiti să recunoască în prac-
tică fenomenele tratate în capitolele de
mecanică, căldură și electricitate, proce-
sele de bază ale tehnologiei mecanice și
să citească curent planurile și diagramele
sectoarelor de producție.
Este necesar, de asemenea, să se ex-
tindă chiar din perioada ciclului intro-
ductiv participarea directă la procesul
de producție a elevilor-maiștri, dîndu-li-
se răspunderea asupra executării unor
lucrări. Aceasta cere însă ca întreprin-
derile să acorde asistență tehnică, să
îndrume și să supravegheze realizarea
temelor de practică înscrise în pro-
gramă, iar sectoarele productive să co-
munice periodic rezultatele obținute de
elevii-maiștri.
Disciplinele studiate în decurs de doi
ani oferă elevilor-maiștri un orizont mai
larg, de care trebuie să se țină seama și
pe care trebuie grefate principalele teme
ale practicii din al treilea ciclu. Pre-
darea elementelor de calcul în majo-
ritatea cursurilor din anul II de studii
dezvoltă interesul pentru cercetarea uti-
lajului industrial. Tn această direcție
trebuie dirijată practica, insistîndu-se în
mod special asupra dimensionării, solici-
tării și comportării în exploatare a tutu-
ror agregatelor folosite în procesul de
producție.
Care sînt direcțiile urmărite de prac-
tică în al treilea ciclu de pregătire? Ac-
tivitatea în această perioadă urmărește,
ca principal obiectiv, să dea elevilor po-
sibilitatea de a aplica în producție cunoș-
tințele privind calculul și dimensionarea
unor piese, organe de mașini etc. și să
Ie formeze deprinderea de a folosi — în
condițiile cerute de tehnica și tehnologia
cea mai înaintată — utilajele și agre-
gatele. De asemenea, practica în această
perioadă trebuie să-i pregătească pe vii-
torii maiștri ca buni organizatori și coor-
donatori ai producției, care să cunoască
temeinic factorii de care sînt determi-
nate creșterea productivității muncii și
reducerea prețului de cost.
Ciclul al patrulea — practica de spe-
cializare — în timpul căreia elevii-mai-
ștri elaborează și proiectul pentru exa-
menul de diplomă, trebuie să concreti-
zeze activitatea depusă în timpul celor
trei ani de studii și în același timp să
ofere elevilor condiții cît mai bune pen-
tru pregătirea proiectului de diplomă.
In această perioadă, relativ scurtă, ele-
vii-maiștri, concentrîndu-se uneori cu
precădere asupra culegerii datelor nece-
sare întocmirii proiectului de diplomă.
subapreciază
ce duce
pregătiri
rioadelor
teoretice
la
de
de
Și
celelalte obiective, ceea
scăderea nivelului unei
ansamblu. Cercetarea pe-
desfășurare a ciclurilor
a ciclurilor practice (fig.
3) și compararea acestora arată că
se impun serioase măsuri coordo-
nate din partea școlii și întreprinderii,
pentru ca în etapa finală (P3) cele două
obiective care trebuie urmărite concomi-
tent — practica de specializare și pro-
iectul de diplomă — să fie pe deplin
atinse. Astfel, se impune desfășurarea
unei practici intensive, urmărite opera-
tiv prin grafice care să consemneze fe-
lul cum sînt aplicate în muncă cunoș-
tințele acumulate la disciplinele cu ca-
racter special. Pentru aceasta este nece-
sară antrenarea elevilor-maiștri în coordo-
narea unor lucrări de înaltă tehnicitate
care să le reliefeze aptitudinile.
Desigur, formarea viitorilor maiștri
pentru producție reprezintă un proces
complex, ale cărui elemente nu au putut
fi pe deplin cuprinse în analiza pe care
a urmărit-o acest articol. Socotim însă,
pe baza experienței școlii noastre, care
califică un număr important de mai-
ștri pentru industria grea, că acțiunea
coordonată a principalilor factori care
determină nivelul pregătirii viitorilor
maiștri poate aduce o contribuție sub-
stanțială la îmbunătățirea activității
școlilor tehnice.
Ing.
Grupul școlar
GH. GRIGORIU
metalurgic ,,A1. loan Cuza*
Galați
PROBLEME
PIER PUTE PIU VEPERE
Pe multe din șantierele regiunii Hunedoara
— la Deva, la Caian, pe Valea Jiului — fac
practică in producție ucenicii Școlii pj-ofesio-
na’e a Trustului regional de construcții.
Dacă îi veți întreba pe șefii de șantier și pe
maiștri cum lucrează ucenicii, veți auzi multe
aprecieri elogioase asupra calității muncii vii-
torilor constructori și a disciplinei acestora. Ti-
nerii zidari de pe șantierul denumit „12 blocuri"
din Deva, de pildă, au contribuit la ridicarea
de roșu a acestei importante lucrări. Brigăzile
de tîmplari, zidari, electricieni și instalatori
tehnico-sanitari au participat Ia toate lucrările
de construire a trei noi blocuri pentru minerii
din Lupeni. Și cele citate sint departe de a
epuiza lista exemplelor pozitive.
Acestea sint rezultate concrete, care pot fi
socotite drept importante succese în activii; •
tea școlii.
Dar această
activitate pozitivă este oare su-
ficientă pentru a ne da certitudinea că viitorii
constructori calificați de Școala profesională
T.R.C.L. vor deveni muncitori cu un orizont
larg, cunoscători ai activității complexe care
se desfășoară pe șantierele noastre de con-
strucții ?
Inițial, la această întrebare unii din profe-
sorii școlii au ridicat oarecum nedumeriti din
umeri :
„Sînt sau nu sint elevii fruntași în muncă pe
șantier ? Sînt. Atunci, ce se poate cere mai
mult in această privință?"
Ce se poate, ce trebuie să se ceară, a arătat
printre altele, o scurtă discuție cu un grup de
ucenici fruntași ai școlii. Discuția a inceput
cu zidarii, pe șantierul .,12 blocuri". Au fost
întrebați dacă știu care este prețul de cost
planificat al apartamentelor pe care Ic lucrează
și care este angajamentul colectivului de pe
șantier în privința reducerii prețului de cost.
Sebastian Neamțu și Roman Bogdan, care se
numără printre ucenicii buni ai școlii, au dat,
după o îndelungată tăcere, răspunsuri ații de
diferite și in același timp intr-o asemenea
flagrantă contradicție cu realitatea, incit apă-
rea limpede că nu au cunoștințe în acest do-
meniu. Aceeași întrebare, repetată ucenicilor
care lucrează pe alte șantiere, ne-a adus un
singur răspuns apropiat de realitate:
ucenicului instalator-electric Gheorghe
care a spus că prețul de cost al unui
merit trebuie să fie intre 45-50.000 lei.
— De unde cunoști aceste cifre?
— Am citit în ziare.
Deci nici in acest caz răspunsul nu
cel ai
Ștefan,
aparta-
se ba-
za pe cunoașterea problemelor specifice ale
șantierului. De altfel, intervenția profesorului
de tehnologia meseriei arată că pe șantierul
din Lupeni, constructorii au scăzut prețul de
cost sub 40.000 de lei. fată deci, cum o reali-
zare însemnată, o victorie a constructorilor de
la Lupeni, a rămas necunoscută ucenicilor de
pe acest șantier nu a fost folosită în educarea
lor.
Sînt și alte probleme tehnice și economice
privind activitatea pe șantier pe care ucenicii
le cunosc insuficient, ceea ce dovedește că
activitatea de îndrumare și control a profeso-
rilor de specialitate nu s-a -orientat in acest do-
meniu. Mulți dintre ucenici nu știu, de pildă,
care este înălțimea proiectată pentru o cameră,
care este norma de lucru a muncitorilor din
specialitatea pentru care se califică, cîți metri
cubi de lemn sînt planificați pentru cofraje...
Profesorii de tehnologie controlează cu minu-
țiozitate procedeele de lucru, schițele și însem-
nările de șantier ale ucenicilor trecute in ca-
ietele de practică. In aceste caiete insă, nu
apare nici un rind cu privire la victoriile deo-
sebite în munca ale constructorilor fruntași
prin aplicarea respectivelor metode.
Concluziile discuției purtate cu ucenicii Școlii
profesionale de construcții din Deva trebuie
să fie pentru mulți dintre profesorii de tehno-
logie din școlile profesionale și tehnice punctul
de plecare pentru îmbunătățirea activității di-
dactice, pentru orientarea acesteia către îndru-
marea mai cuprinzătoare a ucenicilor în pro-
blemele tehnice și economice complexe pe care
le ridică activitatea pe șantier. în fabrici sau
uzine.
M. H.
Expoziția de lucrări
STINGĂ ■
Pe șoseaua Mihat Bra-
va, la Centrul școlar de
construcții, s-a deschis zi-
lele acestea o expoziție
de lucrări practice efectu-
ate de elevii-maiștri. In
cadrul expoziției sint pre-
zentate peste 250 de ma-
chete reprezentlnd utilaje
in stare de funcțiune, pen-
tru șantierele de construc-
ții, aparate electrice, nu-
’meroasd produse finite din
lemn, diverse unelte, ar-
’măluri, clădiri în minia-
tură etc. Toate exponatele
reprezintă lucrări ale ele-
vilor-maiștri care se pre-
gătesc în specialitățile
'construcții, mecanici pen-
tru utilaje de șantier, me-
canici pentru întreținerea
mașinilor, instalatori teh-
nico-sanitari, electricieni,
tehnologi în industria ma-
terialelor de construcții și
pentru produse finite din
lemn.
însemnătatea expoziției
nu constă însă numai in
numărul și varietatea lu-
crărilor prezentate. Dacă
treci fără să te grăbești
prin sălile ei, dacă exa-
minezi cu atenție expona-
tele, iți apare limpede
creșterea orizontului de
preocupări tehnice și știin-
țifice al viitorilor maiștri.
Aparatele pentru determi-
narea timpului magnetic
și pentru măsurarea rezis-
tenței electrice, macheta
macaralei „Pionier", cea
a malaxorului pentru topit
asfalt sau cea a escavato-
rului cu mai multe cupe,
toate in stare de funcțiu-
ne, reprezintă numai cite-
va din lucrările executate
cu mare ingeniozitate
Deosebit de fine slnt
modelele de mobilier exe-
cutate in miniatură din
plăci aglomerate- La fel
de ingenios realizate sini
și clădirile în minicdură,
schela exterioară din lemn
pentru tencuit un bloc de
7 etaje, precum și diver-
sele armături și cofraje
'executate de elevii-maiștri
constructori din anul 1.
Incredințind elevilor-
maiștri astfel de lucrări,
conducerea Centrului șco-
tar de construcții din
Capitală a realizat un
scop dublu: a stimulai
inițiativa, avîntul creator
al viitorilor tehnicieni și
totodată a îmbogățit sub-
stanțial cabinetele școlare
cu un bogat material di-
dactic, deosebit de util în
aprofundarea cunoștințelor
de specialitate.
II
Secția ucenicilor
La cererea conducerii și a comite-
tului U.T.M- al Școlii profesionale
de prelucrare a lemnului, direcfia fa-
bricii „Scinteia" din Piatra Neam} a
luat hotărirea de a organiza in ca-
dru! halei de gatere un schimb com-
plet format numai din ucenici.
De curînd, tinerii cărora li s-a în-
credințat cinstea de a lucra in „sec-
ția ucenicilor" au pornit ia treabă-
Sub conducerea maistrului comunist
Constantin Cazacu, care se ocupă cu
multă dragoste de îndrumarea pro-
fesională a viitorilor muncitori, ti-
nerii au dovedit din plin că merită
încrederea care le-a fost acordată.
Ucenici ca Mihai Sturzu, Sofia Nea-
gu și Ștefania Stan au ince.put să
fie supranumiti de către muncitorii
mai vîrstnici ai întreprinderii „cei
mai tineri fruntași ai noștri"-
Bilanțul primelor săptămîni de
muncă în „secția ucenicilor" este
concludent: tinerii din această secție
reușesc să dea zilnic mai mult de 10
m-c- de cherestea peste prevederile
planului.
Un cerc
de economie politică
La Centrul școlar agricol din Blaj
a fost înființat un cerc de economie
politică printre membrii căruia se
numără atît elevii Școlii tehnice de
contabilitate agricolă cit și elevii
Școlii agricole profesionale din loca-
litate
Activitatea cercului se desfășoară
pe baza unui plan care a fost întoc-
mit la începutul anului școlar. S-au
fixat, de asemenea, datele la care ur-
mează a se discuta fiecare temă. în
funcție de planificarea calendaristică
a materiei, avîndu-se grijă ca tema
ce formează subiectul discuțiilor din
cerc să fi fost parcursă in prealabil
de către elevi în cadrul lecțiilor
Discuțiile purtate în cadrul cercu-
lui cu privire la caracterul obiectiv
al legilor economice la venitul na-
țional. la gospodărirea chibzuită a
întreprinderilor. la productivitatea
muncii si prețul de cost etc- îi ajută
mult pe elevi pentru aprofundarea
problemelor de economie politică.
Rezultatele acestor preocupări se re-
flectă în îmbunătățirea simțitoare a
situației la învățătură atît la aceas-
tă disciplină cît și la celelalte disci-
pline economic^ caro qp predau în
școli
Intîlmre cu muncitori
truntași în producte
La Școala profesională de ucenici
de pe Ungă Fabrica de rulmenți din
Bîrlad a luat ființă de curînd un cerc
tehnic- Ucenicii membri ai acestui
cerc s-au întîlnit zilele trecute cu
fruntașii și inovatorii din uzină. A-
ceșlia le-au vorbit despre metodele
lor avansate de lucru cit și despre
metodele muncitorilor fruntași de la
uzina de rulmenți din Moscova, care
au fost aplicate cu succes la fabrica
de rulmenți din Bîrlad.
Au colectat
25.000 kg. fier vechi
In ultimele săptămini. în regiunea
Timișoara au fost colectate prin con-
tribuția voluntară a brigăzilor U.T.M.
de muncă patriotică peste 25.000 kg.
fier vechi, precum și importante can-
tități de metale neferoase. La această
frumoasă acțiune au adus o contribu-
ție importantă ucenicii șî elevii de la
Grupul școlar ..Electromotor1' din
Timișoara, precum și cei de la Grupul
școlar metalurgic din Reșița.
Grijă pentru educația fizică
a ucenicilor
Conducerea Școlii profesionale mi-
niere din Lupeni se preocupă cu aten-
ție de educația fizică a ucenicilor. In
școală se desfășoară zilnic gimnasti-
ca de înviorare In atelierele-școală
s-a introdus așa numita „pauză de
educație fizică".
Colectivul sportiv a| școlii desfășoa-
ră și el o bogată activitate. Mărturie
în această privință sînt numeroasele
cupe, diplome, plachete și medalii cîș-
tigate de ucenici in întrecerile sporti-
ve organizate în localitate sau pe re-
giune
Folosirea cîmpului
agricol demonstrativ
„Atelierele* școlilor cu caracter agricol
sint cîmpul, livada, via, grădina, ferma
etc. Aici ucenicii și elevii invață să cu-
noască m practică uneltele, mașinile, so-
lul, plantele, animalele, să aplice tehnica
înaintată.
Pentru instruirea practică a ucenicilor șl
elevilor din școlile cu caracter agrotehnic
este necesar însă și un cîmp demonstrativ
experimental, unde ei pot avea in față,
desfășurat pe un spațiu restrins, tot ceea
ce invață la cursurile teoretice de specia-
litate. Pentru a obține același lucru in cul-
tura mare productivă ar trebui un timp
mult prea îndelungat. Cîmpul demonstra-
tiv esle necesar de asemenea și pentru
iaptui că in culturile cu plan de producție
nu ne putem îngădui unele experiențe și
demonstrații care sînt foarte necesare din
punct de vedere didactic. De pilda, pu-
ne.ea in cultură a unei plante legumicole
noi pentru locaiitalea unde se alia școala,
tăieri experimentale la adincimi mai mici
de 25 cm la livezile de pomi etc.
Aceste considerații ne-au determinat să
înființăm la școala noastră — școala pro-
fesională horticolă din Bistrița — un cîmp
demonstrativ legumicol cu o suprafață de
circa 1500 mp. Prin înființarea lui am ur-
mărit crearea posibilităților de a cultiva
unele plante în afara planului de produc-
ție, mai ales a acelor plante cuprinse in
programa școlară, dar care nu sînt cul-
tivate în cîmp. Tot aici experimentăm un
complex de lucrări agrotehnice compara-
tive și demonstrative, iar elevii se deprind
cu lucrările științifice.
Activitatea pe cimpul demonstrativ ne
dă posibilitatea să obținem rezultate po-
zitive pe trei planuri de deosebită impor-
1cr-»ă. In primul rind se lărgesc mijloa-
cele metodice de instruire a elevilor. In
același timp, pe plan științific căpătăm
posibilitatea de a obține soiuri noi de
plante legumicole și de a determina cele
mai Indicate metode agrotehnice. De ase-
menea, existența cîmpului demonstrativ ne
dă, pe plan economic, posibilitatea de a
produce semințe de plante selecționate —
elite — care, puse in cultura mare, dau
recolte sigure și bogate, sporind producția
și contribuind la reducerea prețului de
cost.
In obținerea unor rezultate pozitive a
avut o deosebită însemnătate organizarea
tehnică i cîmpului demonstrativ, începind
cu alegerea terenului și determinarea su-
prafeței sale în funcție de scopurile ur-
mărite și de tematica experiențelor și sfir-
șind cu asigurarea mijloacelor materiale
— semințe, îngrășăminte, unelte, aparate,
mașini etc.
Terenul a fost astfel ales incit el să re-
prezinte cel mai bine, din punct de ve-
dere pedologie, caracterele solului local,
care este podzol argilos. Pregătirea tere-
nului — agroiondul — s-a făcut de ase-
menea in condițiile culturii de producție.
Pe baza tematicii am trecut la împăr-
țirea terenului în parcele și subdiviziuni.
Parzela culturilor demonstrative cuprinde
5 soiuri de tomate semănate direct pe te-
renul de cultură, culturi de varză timpu-
rie, ardei pentru semințe și tomate culti-
vate prin aplicarea a diierite îngrășăminte.
In parcela de culturi de plante noi, expe-
rimentăm batatul sau, așa cum i se spune
Qu dtaq&sde ia[ă d^ ^e&aLă
Adăpostită într-o clădire spațioasă, cu a arhitectură sobră, mo-
dernă, Școala de meserii din Timișoara este îngrijită cu deosebită
dragoste de colectivul ei de elevi. Dacă vizitați sălile luminoase de
clasă, laboratoarele, dormitoarele internatului, nu se poate să nu vă
atragă atenția curățenia sclipitoare a acestora, aranjamentul plin de
gust estetic pe care-l intilniți pretutindeni.
— E școala noastră dragă. Cum să nu-i purtăm în fiece zi de
grijă ? — spun cu simplitate, dar cu mîndrie, elevii.
Și în alți ani elevii Școlii de meserii din Timișoara și-au îngrijit
cu dragoste școala, dar acum fac mult mai mult decit în trecut.
Aceasta se datorește faptului că pedagogii au orientat în mod deo-
sebit activitatea lor de educare comunistă a elevilor către formarea
deprinderilor de autodeservire.
lată citeva rezultate concrete în această privință. Fetele de la
secția croitorie au cerut să curețe singure parchetul din dormitoare și
din sălile de clase. Tot ele șterg praful de pe mobilierul claselor,
spală geamurile dormitoarelor și ale sălilor de clasă, servesc masa
colegilor lor etc. Băieții fac de serviciu pe unitatea școlară și la
bucătărie, au curățat curtea și terenurile sportive, au plivit straturile
de flori din jurul școlii.
Introducerea elementelor de autodeservire în școală a confirmat
adevărul că elevii respectă propria lor muncă și veghează ca între-
gul colectiv s-o respecte. Munca pentru întreținerea curățeniei și a
ordinei in clasă, pe coridoare, în sala de mese, munca pentru între-
ținerea și repararea mobilierului și a altor bunuri materiale ale școlii
contribuie la educarea elevilor în spiritul păstrării avutului obștesc,
al ordinei și disciplinei conștiente. In afara acestor însemnate rezul-
tate educative, activitatea de autodeservire aduce școlii și însemnate
economii materiale.
Unii profesori s-au întrebat, la început, dacă nu cumva introdu-
cerea autodeservirii ar putea avea drept consecință o oarecare limi-
tare a acțiunilor organizate în timpul liber, dacă nu cumva grija
pentru păstrarea curățeniei în școală și pentru aspectul estetic
al fiecărei încăperi nu va determina organizarea la intervale mai
mari a șezătorilor, serbărilor, întilnirilor și reuniunilor tovărășești, care
de obicei dau griji în plus celor ce se ocupă cu ordinea și curățenia
jcoBL_ Aceste temeri s-au doveshl neîntemeiate. Diferitele manifestări
extrașcolare au continuat să fie programate la fel de frecvent, poate
chiar mai frecvent decît în alți ani școlari. Autodeservirea a pus însă
o amprentă pozitivă și asupra acestor activități. Săljle în care se_des-
fășoară acum șezătorile, întîlnirile, reuniunile tovărășești sînt întot-
deauna pavoazate sărbătorește, iar participanții la aceste manitestâri
se îngrijesc ca aspectul și curățenia sălilor să fie păstrate pină
la sfirșit. Dacă i se mai întimplă unui „uituc" să scape pe jos vreo
bucățică de hîrtie, i se atrage atenția și el, roșind, o ridică de
îndată.
Cu cît diferitele forme de autodeservire prind rădăcini mc"
adinei în masa colectivului de elevi, iar educarea în acest spirit le
formează convingeri mai profunde, tinerii din școala noastră participă
mai activ și cu rezultate tot mai bune nu numai la păstrarea și îngri-
jirea bunurilor școlii, ci și la munca patriotică pentru înfrumusețarea
orașului, la plantarea de pomi, la lucrările de hidroameliorații. Din jurs
oalele de clasă, din însemnările celor care răspund de diferitele ac-
tivități in școală și în internat, din graficul reprezentînd aceste acti-
vități reiese că nu există zi in care elevii să nu înfăptuiască ceva
care să dovedească concret dragostea și atașamentul lor față de
școală, conștiința lor patriotică, lată, de pildă, însemnările privind o sins
gură zi de la începutul acestui an școlar, pe care le-am inmănun-
chiat din diferite jurnale de clasă : „...Ucenicii lăcătuși au terminat
dotarea cu scaune rabatabile a bancurilor de lucru din noul ate-
lier. Ei continuă să completeze cu toate sculele necesare încă zece
truse de lucru... Ucenicii tîmplari și instalatori au confecționat etajere
pentru flori care vor fi puse în dormitoare și pe culoare... Fetele din
clasa de croitorie au lucrat perdeluțe și învelitori din creton pentru
etajerele de flori... Două din brigăzile de muncă patriotică ou efec-
tuat 320 de ore pe șantierul de hidroameliorații din apropierea -•
orașului".
Rezultatele pozitive obținute în munca de educare comunistă
prin introducerea elementelor de autodeservire constituie un serios
imbold pentru colectivul didactic al școlii noastre, conturîndu-i in
același timp noi și importante posibilități pentiu educarea comunistă
a schimbului de miine al clasei muncitoare.
FLORENTINA BOCU
._____________ ttÂr^<?lnnre adjunctă a Școlii de meserii din Timișoara'
de obicei, cartoful dulce ; alunul de
pămînt (Arahis hypogaca) și dungățea
(Tetragonolobus purpureus). Pe parcela a
treia se execută lucrări de selecționate a
legumelor și de aclimatizare a unor soiuri
noi, ca de pildă castraveții din soiul „Mu-
romski*. pepeni cantalupi „Buharka", to-
malele „Bistrița*. Pe alte două parcele se
Iac culturi comparative, dintre care cităm
18 soiuri de tomate și culturi pentru ob-
ținerea de semințe.
Toate lucrările in cîmpul experimental
sint executate exclusiv de elevi, îndeo-
sebi de cei diă anul II, care învață legu-
micultura. Participarea elevilor la lucrări
se desiășoară pe baza graficului de ro-
tație, pentru ca fiecare să urmărească de
la început și pină la slîrșit procesele bio-
agrotehnice.
Executarea fiecărei lucrări noi in cîmpul
demonstrativ a fost precedată ca și în
culturile de producție de explicațiile pro-
fesorului sau ale maistrului tehnician.
Rezultatele obținute prin munca pe
cîmpul demonstrativ sînt oglindite atît în
ridicarea nivelului de cunoștințe al elevi-
Iot, cit șl In realizarea unor însemnate
sporuri de producție prin folosirea semin-
țelor de plante legumicole selecționate ori
□ soiurilor nou create. Bunăoară, iolosind
semințele hibridului de morcovi Chantenay
încrucișai cu Flaake obținut in cîmpul ex-
perimental s-a ajuns la recolta record de
3O.00Q kg. morcovi la ha, față de 15-18.000
kg/ha la soiurile mai vechi; la tomate
producția a fost de asemenea ridicată de
la 16-18.000 kg/ha, la 20-22.000 kg/ha. Exe-
cutînd culturile experimentale din cimpul
demonstrativ și culturile comparative cu
mai muite soiuri din aceeași specie, elevii
învață cu ușurință caracterele plantelor,
memorează vizual soiurile, se deprind să
desfășoare lucrări mai complexe, la care
aplică metodele avansate. Cîmpul de-
monstrativ ne furnizează, in aceiași timp,
și o bună parte din materialul didactic, ca
de pildă plante in diierite iaze de creștere
și de dezvoltare, organe de plante, se-
mințe etc.
Toate aceste rezultate dovedesc din plin
că folosirea cîmpului demonstrativ consti-
tuie un bun mijloc de aprofundare și
fixare a cunoștințelor, priceperiior și de.
prinderilor dobindite de elevi. El este, în
același timp, un adevărat laborator na-
tural în care și profesorul își poate per-
fecționa cunoștințele proiesionale pen-
tru’a contribui prin cercetări științifice, la
rezolvarea unor probleme importante ale
agriculturii.
Prof. CONSTANTIN PODANI
director adjunct al Școlii profesionale
horticole din Bistrița
Utemistul Constantin losnb, fruntaș in
producție la uzinele „Timpuri noi", se
numără printre cei mai buni elevi ai
școlii serale de pe lingă uzină. In a-
celași timp, el se ocupă cu dragoste de
calificarea a noi cadre de muncitori
destoinici din' rîndul ucenicilor.
VI A TA SINDIC A LĂ iN ȘCOLI
Pentru educarea
marxist
— leninistă
a membrilor de sindicat
Sprijinirea invâțămintului ideologic al cadrelor didac-
lice este una din preocupările centrale ale organizației
sindicale de la Școala elementară de 7 ani nr. 142 din
Capitală. De la început trebuie să se sublinieze că activi-
tatea organizației sindicale in această direcție a (ost
mult ușurată de interesul deosebit pe care l-au mani-
festat cadrele didactice pentru îmbogățirea cunoștințelor
lor ideologice, pentru studierea Învățăturii marxist-le-
niniste. Acest interes s-a oglindit în frecvența foarte re-
gulată a învățătorilor și profesorilor la cursuri și semi-
narii. în studierea întregului material bibliografic și
conspectarea lui de către fiecare cursant, precum și in
folosirea celor studiate în munca de zi cu zi la clasă și
în activitatea obștească.
Câutind să îmbunătățească mereu activitatea membri-
lor de sindicat pentru ridicarea nivelului lor ideologico-
politic, organizația sindicală din școală a folosit cu suc-
ces diferite mijloace de propagandă și agitație ca —
gazeta de perete, analizele periodice, convorbirile indi-
viduale. Gazeta de perete, de pildă, a publicat nume-
roase articole privind felul cum se desfășoară semina-
riile. cum se pregătesc și participă la discuții cadrele di-
dactice, cum este procurată bibliografia, participarea
la consultații etc.
Rezultatele bune obținute la colocviul de la sfîrșitul
anului, la care toți cursanții cercului de invățămînt ideo-
logic din școală au obținut calificative bune și foarte
bune, s-au datorat în primul rînd studiului efectuat cu
seriozitate de fiecare cursant in parte. Cu sprijinul orga-
nizației de partid, organizația sindicală și direcția școlii
s-au ocupat de procurarea materialului bibliografic re-
comandat cursanților. Prin biblioteca școlii s-au cum-
pără! aproape toate cărțile și revistele necesare. In afară
de aceasta s-au folosit biblioteca clubului muncitorilor
din învățămînt, precum și cea a comitetului sindical
raional Folosirea pentru studiu a materialelor provenind
din biblioteca școlii sau a celor din bibliotecile publice
a ridicat insă unele inconveniente, ca de pildă faptul
că nu puteau fi totdeauna la îndemina cursanților. De
aceea, in anul acesta cursanții sînt sprijiniți să-și alcă-
tuiască biblioteci personale care să cuprindă lucrările
clasicilor marxism-leninismului, lucrările conducătorilor
partidului nostru și ale celorlalte partide comuniste și
muncitorești și documentele cele mai importante ale
partidului nostru. Pînă în prezent un număr de 16 din
cei 30 de membri ai cercului de invățămint ideologic
și-au și alcătuit asemenea biblioteci personale, pe care
le îmbogățesc cu noutățile ce apar in librării. De ase-
menea, cursanții sint abonati la _Scînteia“, «Lupta de
clasă", «Problemele păcii și socialismului" etc.
O altă latură importanta a preocupării organizației
sindicale pentru sprijinirea învățămîntului ideologio
cadrelor didactice este asigurarea timpului ne-
■ ar pentru studiu individual și pentru participarea la
seminarii. In acest scop s-a realizat o distribuire justă
a sarcinilor obștești, înlăturîndu-se supraîncărcarea. In
săptăminile în care se țin seminariile se caută, pe cît
este posibil, ca mai multe după-amieze sau dimineți să
rămînă libere pentru studiul individual.
Pentru a-i ajuta pe cursanți să-și clarilice pe deplin
toate problemele studiate, înaintea fiecărui seminar au
loc consultații date de un conferențiar universitar. Pro-
pagandistul cercului dă de asemenea consultații ori de
cite ori se simte nevoie.
Măsurile luate de organizația sindicală, sub îndruma-
rea organizației de partid, pe linia sprijinirii cadrelor
didactice cuprinse în învățămîntul ideologic au contri-
buit la ridicarea nivelului discuțiilor în seminarii. La
ultimul seminar, de pildă, toți cursanții au participat
activ la discuții, dovedind o bună înțelegere a proble-
melor dezbătute. Seminariile prilejuiesc deseori luări
de poziție combative, avînd drept scop demascarea teo-
r w ’l;( moașe ale revizioniștilor contemporani. Ară-
Nevăzut — necunoscut
A’a este vorba de vreo
crească a iHmulai realizai
du vă opera iui Alphoase
Alias și zare rulează pe
ecranele Cairdaiei, ci de
cu	altceva. Avem
de-a face in cazai de fală
cu o Jsper^ cu toiul ori-
gi-rati. ai cărei autor este
cciatiir-ul didactic de ia
Școala elementară din
Chilia Veche. raionul Tul-
cea. Dar, ca orice operă,
pe lingă titlu fi autor,
are și un erou principal,
De data aceasta eroul este
un copil, mai precis o
fetiță- Are aproape doi-
sprezece ani și locuiește
nu departe de școala din
Chilia Veche. Dar peniru
toți cei de la școală a
rămas nevăzută, necunos-
cută. A trăit doisprezece
uni în apropierea școlii
din Chilia Veche fără să
se bănuiască măcar exis-
tenta ei.
Ce a făcut pînă acum,
cum a trăit, nu poate să
spună nimeni. Și nu pen-
tru că ar fi fost invizibi-
lă. ci peniru că toți das-
tînd. de pildă, în ce constă specificul trecerii spre so-
cialism a R P. Chineze, candidata de partid Florica To-
mescu a insistat asupra faptului că esența construirii
socialismului atît în R. P. Chineză cît și în celelalte
țări de democrație populară este dictatura proletariatu-
lui, în care rolul conducător revine partidului clasei
muncitoare. Ea a combătut totodată teoriile revizioniste
în problema trecerii de la capitalism la socialism.
Studierea problemelor dezbătute în cadrul învățămîn-
tului ideologic contribuie la îmbogățirea conținutului
ideologico-politic și științific al lecțiilor, al muncii edu-
cative, al activității obștești. Expunînd desfășurarea re-
voluției burgheze din Franța, profesoarele de istorie
Margareta Rizeanu și Victoria Constantinescu au arătat
elevilor rolul maselor populare în lupta îndîrjită împo-
triva monarhiei absolute, au scos în evidență caracterul
burghez al revoluției, explicînd că burghezia și-a ală-
turat poporul pînă ce a pus mîna pe putere pentru ca
apoi să-i trădeze interesele, că de fapt revoluția fran-
ceză a înlocuit o formă de exploatare cu alta. Folosind
cele studiate de el în învățămîntul ideologic dirigintele
Gheorghe Popescu le-a putut vorbi elevilor cu căldură și e-
moție, cu îorță de convingere despre chipul luminos al ma-
relui Lenin, arătîndu-le că prin activitatea sa teoretică
și practică Lenin a îmbogățit știința marxistă cu noi
teze, care călăuzesc popoarele în lupta pentru con-
struirea socialismului și comunismului, pentru pace
învățămîntul ideologic frecventat cu regularitate a
dat o orientare nouă și muncii obștești a cadrelor didac-
tice, care a devenit mai bogată în conținut, mai atractivă.
Așa se explica, bunăoară, interesul cu care femeile din
cartier ascultă lecțiile de politică curentă ținute de învă-i
țătoarea Nina Martin, așa se explică sălile pline de la
căminul cultural „Nikos Beloiannis" în zilele cînd țin
conferințe profesoarele Stana Băjenaru, Domnica Agaciu
sau Natalia Voicu.
Preocupîndu-se, sub îndrumarea organizației de
partid, de buna desfășurare a învățămîntului ideologic
organizația sindicală din școală contribuie la educarea
marxist-leninistă a membrilor de sindicat, la mobiliza-
rea lor în permanenta îmbunătățire a muncii lor profe-
sionale si obștești.
C. RADOI
Corectarea temelor lucrate acasă este un moment impor-
tant al lecției. Elevele clasei a V-a de la Școala de 7 ani
nr. 2 din București urmăresc cu atenție observațiile
profesoarei.
călii din localitatea aceea
au dovedit o gravă mio-
pie. De cite ori, pînă a-
cum, nu s-a întocmit in
Chilia Veche recensămîn-
tul copiilor de vîrstă șco-
lară, de cite ori nu s-au
făcut înscrieri la început
de an. școlar / De fiecare
dată, însă, casa în care
locuia mica necunoscută
a fost ocolită. Era aici
un fel de ,,terra incog-
nito".
Cum de n-a avut nici
un învățător din Chilia
curiozitatea să cerceteze
casa cu pricina, nu pu-
tem ști. Cert este că e-
roina noastră s-a trezit
la vîrsta de 12 ani fără
să facă cel puțin cunoș-
tință cu pagin.le abeceda-
rului. Nu pentru că n-ar
fi vrut, ci pentru că n-a
fost înscrisă niciodată la
școală, pentru că nu s-a
glndit nimeni din colecti-
vul didactic al școlii la
acest lucru.
Și poate că ar fi ră-
mas în continuare tot așa
de nevăzută și necunoscu-
tă dacă, de curînd, un
Patriotismul, temă de frunte
<n filmul sovietic
..Andrei Sokolov e un om obișnuit, așa cum găsești cu
milioanele în Uniunea Sovietică. Dar soarta acestui om a fost
înspăimîntătoare. In timpul războiului a pierdut tot. A scăpat
de suferințele prizonieratului, de înfometare, de munca istovi-
toare a lagărelor, de pericolul de a îi împușcat în orice clipa,
de înjosiri și umilințe, pentru ca, întors acasă, să vadă că o
bombă inamică i-a ras de pe fața pămintului locuința, omorîndu-i
soția, cu care fusese atît de fericit, și cele două fiice. Ii mai
rămăsese o singură nădejde : fiul. Dar la asediul Reichstaguiu.,
în ultimele clipe ale războiului, acesta își găsește o moarte
eroică. In pragul bătrîneții, Andrei Sokolov nu mai are pe
nimeni apropiat. Dar i-a rămas marea familie a oamenilor so-
vietici, pe care n-o poți pierde niciodată. Tntîmplarea îi scoate
în cale un băiețaș rămas și el singur pe lume din cauza răz-
boiului Sokolov își găsește alinarea în faptul că se poate ocupa
de o ființă care a suferit ca și el. Ii spune băiatului că el e
tatăl lui și-i dedică tot restul vieții sale.
...Intr-un orășel sovietic, cu prilejul construcțiilor postbelice,
se descoperă un uriaș depozit de proiectile, îngropat de hitleriști
în timpul războiului. Prezența Iui pune în pericol existența în-
tregului oraș. Pentrucă acțiunea agenților fizici asupra explozi-
bilului îl făcea aproape intangibil, se parea că nu rămăsese alt-
ceva de făcut decît să se evacueze populația și să se provoace
explozia proiectilelor, sacrificindu-se o mare parte din clădirile
și instalațiile orașului. Dar cum să faci acest lucru ? Cum sâ
distrugi cu mîinile tale ceea ce s-a construit cu atita trudă ?
Asta nu se poate I Și de 'aceea căpitanul Dudin, împreună cu
cîțiva ostași dintr-o unitate de geniu, își asuma sarcina să trans-
porte muniția afară din oraș. Muncind cu eroism și abnegaue,
păstrînd un calm impresionant, tînărul ofițer și ostașii reușesc
să salveze orașul.
...Grînele Cubanului ar fi putut să alunge spectrul foametei
ce amenința Moscova în anii războiului civil. Dar nu puteau
ajunge în regiunile nordice, singurul drum fiindu-le tăiat prin
cucerirea unui nod de cale ferată de către bandele albilor. Tre-
buia recucerită stația în care se fortificase inamicul, dominind
cu focul mitralierelor orice cale de acces. După toate regu iie
strategiei militare, poziția era socotită inexpugnabilă. Dar cum
să lași Moscova fără pîine? Brigada lui Kociubei nu putea fi .le
acord cu acest lucru... și gara a fost recucerită de roșii. E unu.
din numeroasele episoade care marchează spiritul de jertfă ai
armatei revoluționare create de Marea Revoluție din Octombrie.
...Un petrolier sovietic este oprit în apele Chinei de un vas
de război ciankaișist, capturat și dus in Taivan. O întîmnlare
extraordinară, nemaiîntîlnită in timp de pace. Membrii ecmoa-
jului sînt izolați unul de altul și supuși tuturor presiunilor pen-
tru a fi determinați să-și renege patria și sâ râmină în lumea
capitalistă. La început li se oferă bogății, lux, apoi sînt tortu-
rați, amenințați cu moartea... E greu să reziști, dar cum sa-ti
trădezi patria, cum s-o părăsești pentru totdeauna ? lată ceea ce
nici unul din marinarii sovietici nu poate concepe. Ei semnează
cu toții un protest cerînd să fie repatriați și, dună multe peri-
peții, reușesc să spună lumii adevărul despre atașamentul lor
pentru patria sovietică.
Patru filme diferite, plasate diferit ca timp și spațiu, cu
tematici și subiecte diferite. Simți însă că toate transmit ace-
lași mesaj : imensa dragoste de patrie a oamenilor sovietic
FLORIN Z. FLORIN
St
• •
l Z t
In sprijinul diriginților
In dorința de a ridica ni-
velul muncii educative din
școli, Secția de învățămînt și
cultură a sfatului popular oră-
șenesc Galați organizează re-
gulat consfătuiri cu diriginții
pentru a prilejui astfel un
schimb cît mai larg de expe-
riență între aceștia.
O asemenea consfătuire,
care a avut loc recent, a adus
în discuție cîteva probleme
importante privind planifica-
rea muncii diriginților și con-
ținutul orelor educative. Cu
un mare interes au discutat in
deosebi diriginții problema
conținutului orelor educative.
Cei care au luat cuvîntul în
leg.iiura cu această problemă
au accentuat asupra necesi-
tății ca, in scopul întăriri e-
ducației patriotice a elevilor,
să se popularizeze mai larg !a
orele educative, realizările do-
bîndite de oamenii muncii dm
tara noastră, sub conducerea
partidului. în anii puterii
populare. Numeros vorbitori
au făcut de asemenea -eco-
mandări valoroase peniru o-
losirea maierialelor ilustrative
— desene, diafilme, material
beletristic etc. — menite să
contribuie la ridicarea conți-
nutului emoțional al orelor
educative
Tot pentru a veni în spriji-
nul diriginților secția de învă-
'ămînt și cultură a alcătuit o
inspector mai grijuliu
n-ar fi scos-o din adîncul
anonima! în care au a-
runcat-o cadrele didacti-
ce de la școala din Chi-
lia Veche.
După cum se vede,
pentru finalul operei au-
torii ei n-au nici un me-
rit. Ar fi important însă
de știut ce ,,recompensă"
li se cuvine pentru con-
ținut Rămtne ca organele
de învățămînt de la raion
și regiune să aprecieze a-
cest lucru-
C. MINCA
irigadă formată din inspec-
orî, diriginți fruntași și pro-
fesori de pedagogie, care să
coordoneze și să îndrume
munca diriginților din toate
școlile orașului. Constatările
brigăzii vor fi concretizate ‘n
referate care se vor expune la
fiecare sfîrșit de trimestru.
Acțiuni cu caracter patriotic
In ultimul timp, elevii șco-
lilor din raionul Ciacova au
colectat cantitatea de 9.070 kg,
castane și 502 kg. foi de po-
rumb. S-au evidențiat cu acest
prilej elevii Școlii elementare
de 7 ani din comuna Banloc,
care au colectat cantitatea de
1.500 kg, castane, elevii
Școlii elementare de 7 ani din
comuna Voiteg, care au co-
lectat cantitatea de 100 kg.
foi de porumb, elevii școlii
din Deta etc.
Prof. VICTOR DOBRESCU
inspector metodist
Din experiența școlii sovietic
Radieri etc.
telului lor
colhoznic".
dus, pe rind, de cei 12 elevi-
într-un colhoz adevă-
colhozuri
lucreze în
„Tînarului colhoznic"
strînsă legătură cu ve-
șoferi. Ca
rat!
Membrii
întrețin o
Au hotărît să dea ar-
numele de „Tînărul
Inițiativa de a se constitui un
colhoz în care să lucreze numai
elevii a pornit chiar din rindurile
acestora. Aproape toți elevii din
clasele mari doreau să devină
membri ai colhozului. Au primit
un teren de 5 hectare și și-au ales
conducerea — un președinte, bri-
La început acțiunea elevilor n-a
fost privită cu prea multă încre-
dere de către conducerile marilor
colhozuri din vecinătate, „Co-
muna din Paris" șl „Taika" ■). In
curînd s-a văzut însă că tinerii
știu să muncească bine.
După un an, rezultatele muncii
au fost discutate la adunarea ge-
nerală a elevilor colhoznici. Ra-
portul. prezentat de președintele
Romas Kaunas, elev în clasa a
Xl-a, arăta că venitul total al
colhozului se ridica la 33.000 de
ruble — adică 6.600 de ruble de
nectar. S-a vădit deci că începu-
tul a fost bun. Dar, bineînțeles,
iu banii au cea mai mare impor-
anță. Important este faptul că
elevii îndeplinesc singuri toate
muncile, că învață să fie gospo-
dari. că le nlace munca.
Toate lucrările sînt executate de
elevi. Ei înșiși lucrează pe cele
două tractoare ale colhozului.
Elevii Marimatas Gabris și hto-
zas Svelnis îngrijesc cu multă
dragoste caii. Tot elevii sînt cei
care ară, grăpează, însămînțează
și recoltează. Chiar și culturile de
in, care cer mai multă pricepere,
sînt lucrate de elevi, iar produc-
ția obținută este predată de ei
fabricii „Naumest". La predarea
producției de in a fost folosit pen-
tru prima dată autocamionul pe
care l-a achiziționat de ctirind
școala. Autocamionul este con-
cinii lor — membri ai colhozuri-
lor „Taika" și „Comuna din Pa-
ris". Ei vizitează adesea aceste
colhozuri, iau parte Ia munca bri-
găzilor de cîmp. Agronomii, zoo-
tehnicienii și muncitorii agricoli
cu experiență dau elevilor îndru-
mări și îi învață cum să lucreze
pămîntul. La rîndul lor, și elevii
îi ajută pe colhoznici. Ei au ho-
tărît să amenajeze în colhozul
„Taika" o bază de creștere a iepu-
rilor de rasă. De asemenea, tine-
rii pomicultori ai școlii au ho-
tărît să sădească în colhozul „Co-
muna din Paris" o livadă de
pomi fructiferi.
în acest an „Tînărul colhoznic-
a crescut. Văzînd ce rezultate
bune obțin elevii, vecinii le-au
mai repartizat încă 7 ha. Mai
mult pămînt — mai multă muncă.
Dar elevii lucrează cu deosebită
rîvnă. Venitul colhozului s-a mă-
rit. S-a creat o brigadă nouă de
legumicultori. Condusă de eleva
Irena lanuleavlcinte. din clasa a
Vlîî-a, brigada de legumicultori
cultivat varză și pătlăgele ro-
șii. Au fost încheiate primele con-
tracte.
...Astăzi „Tînărul colhoznic" a
devenit un adevărat colhoz. Pe
ogoarele unde lucrează elevii ră-
sună totdeauna cîntece vesele. Ti-
nerii au îndrăgit munca în agri-
cultură, care este frumoasă și in-
teresantă. Majoritatea elevilor
clasei a Xl-a au hotărît ca, după
terminarea școlii, să rămină să

..Pacea
MART1NKIAV1CIUS
R.S.S. Lituanlial
In școlile sovietice se acordă o mare importanță educației muzicale a elevilor.
Iată, in fotografia noastră, elevele unei școli elementare in timpul unei audiții.
ÎNSEMNĂRI
DINTR-O
CĂLĂTORIE DE STUDII
INVATAMINTUL AGRICOL
In luna septembrie a acestui an am avut cinstea de a fi invitat in
Uniunea Sovietică la o conferință științifică unională, după încheierea căre-
ia am vizitat citeva din unitățile de invățămint agricol mediu și supe-
rior din R.S.S. Moldovenească și R.S.S. Ucraineană. Pretutindeni am fost
primiți cu deosebită dragoste și prietenie șl ni s-au creat condițiile necesa-
re pentru a cunoaște și studia problemele de învățămînt agricol.
1 nvățămintul agricol, legat de activitatea creatoare a constructorilor
comunismului pe ogoarele colhozurilor și sovhozurilor, se bucură de o aten-
ție deosebită din partea statului sovietic și primește sprijinul larg al orga-
nizațiilor obștești. In toate unitățile de invățămint vizitate am constatat
o deosebită grijă în această direcție, practica elevilor fiind urmărită și
condusă cu competență și simț de răspundere. Dar nu numai practica lega-
tă de meseria in care sînt pregătiți elevii este o problemă pentru cadrele
didactice: pedagogii se preocupă necontenit și de educarea fiecărui elev pen-
tru viață, pentru activitatea sa viitoare de bun gospodar și de cetățean so-
vietic. Un aport deosebit in această privință il aduce munca organizațiilor
de comsomol-
Pe lingă unele aspecte specifice fiecărei școli vizitate, voi arăta mai
întit, pe scurt, citeva trăsături comune.
învățăminiul agricol este organizai numai la nivel mediu și superior.
Prin școlile profesionale ale rezervelor de muncă sint pregătiți doar munci-
torii calificați pentru mecanizarea agriculturii (tractoriști, combaineri etc).
Școala tehnică are o durată de 5 ani și primește absolvenți a 8 clase, fn
aceleași școli, in clase paralele, se primesc direct in anul III și absolvenți
ai școlii medii de cultură generală.
învățămîntul teoretic și cel practic din școlile tehnice se desfășoară
paralel, practica ocupind 51% din durata de școlarizare, din care practica
didactică, ce se execută în gospodăriile și atelierele didactice proprii, repre-
zintă mat mult de jumătate. Practica de inițiere are loc exclusiv în ferme
didactice, sub directa supraveghere a profesorilor. Practica de producție
se poate executa parțial în ferma didactică, sau are loc in întregime in
colhozuri.
In toate școlile pe care le-ani vizitat s-a introdus complet autodeser-
virea, atit in localurile de invățămint cit și in internate. Elevii îndeplinesc
lucrări de reparație a mobilierului, vopsesc dușumelele, zugrăvesc, repară
gardurile, construiesc magazii, garaje etc. Autodeservirea îi face pe elevi
deosebit de atenți, de ordonați. Am constatat in toate școlile vizitate o or-
dine și o curățenie exemplare.
Toate școlile agricole dispun de o bază serioasă pentru practică —
ferme proprii, care sînt lucrate in cea mai mare parte de elevi. Suprafețele
pentru fermele didactice sint acordate calctilindu-se I—1,5 ha. pentru fie-
care elev.
Personalul didactic al școlilor tehnice este format în exclusivitate din
absolvenți ai institutelor de invățămint superior care urmează și cursuri
de agro-pedagogie cu durata de un an, organizate pe Ungă institutele de
învățămînt superior agricol. (O asemenea facultate există, de pildă, la Aca-
demia agricolă „K. A. Timireazev" din Moscova).
Absolvenții școlilor tehnice sint destinați in primul rind activității In
colhozuri. In Uniunea Sovietică nu se mai concepe ca un brigadier sau a-
jutor de brigadier din colhoz să nu fie absolvent al unei școli tehnice de
specialitate. După doi ani de producție absolvenții școlilor tehnice sînt pri-
miți fără concurs în institutele de învățămint superior agricol.
La fiecare din școlile vizitate am putut face observații interesante și deo-
sebit de instructive. Astfel, la Școala tehnică de viticultură și vinificație
din Chișinău am constatat că învățămîntul teoretic și lucrările de laborator
Practici
ale războiului
rece
La ultimul său congres de
Ia Washington. W.C O T P.
(Confederația Mondială a
Organizațiilor Profesiunii de
Educator), organizație inter-
națională din care fac par-
te o serie de sindicate ale
educatorilor din statele ca-
pitaliste, a inclus pe ordi-
nea sa de zi și a discutat
situația școlii și a educato-
rilor din-.. Republica Demo-
crată Germană- Ba mai
mult, după ce a ascultat ra-
portul — denumit în docu-
mente „D. 3' — congresul
a adoptat și o rezoluție.
Faptul
acesta a produs
fndignare în rîndul pedago-
gilor cinstiti din lumea în-
treagă.
Raportul „D. 3“ și rezolu-
ția adoptată de congres
conțin calomnii la adresa
educatorilor din R- D. Ger-
mană și a țării lor. Sînt in-
serate aici vechile și răsu-
flatele afirmații folosite de
propaganda războiului rece.
In mod vădit, prin aceas-
ta se urmărește menținerea
pe mai departe a încordă-
rii relațiilor între educato-
rii din dilerhe țări ale
lumii pe de-o parte și pe
de altă parte distragerea a-
tenției opiniei publice mon.
diale de la politica pe care
o duc cercurile conducătoa-
re din Germania Occiden-
tală, de promovare a edu-
cației militariste-revanșar-
de in școli.
Sindicatul învățătorilor
din Republica Democrată
Germană și Federația Sindi-
cală Internațională a Edu-
catorilor (FISE) au adresat
conducerii W.COT-P scri-
sori de protest.
„In anii de după cel de al
doilea război mondial.
pe-
dagogii din Republica De-
dus
mocrată Germană au
la îndeplinire obligațiile
care decurgeau din para-
graful 7 al Acordului de la
Potsdam și în care se ară-
ta că doctrina nazistă șl
militaristă trebuie să dispa-
ră din educație — se spu-
ne în protestul trimis de
F.I.SE. In R.D.G. a fost
creat un invățămint nou,
cu un conținut demo-
cratic, în cadrul căruia ele-
vii sînt educati in spiritul
păcii și prieteniei intre
popoare". „Multe delegatii
de educatori din Anglia,
Franța, Belgia, Italia, Japo-
nia, Finlanda, Danemarca,
Chile. Mexic Elveția, Au-
stria, Irak, Ghana, GuineeaJ
Madagascar și din toate ta-
rile socialiste au vizitat
R.D G- — se subliniază in
protestul conducerii Sindi-
calului învățătorilor din
R.D.G. Ei au plecat de aici
cu impresii deosebit de fru-
moase"
Desigur, toate lucrurile
acestea nu sînt pe pla-
cul militariștilor de la
Bonn, la propunerea cărora
W.C O.T.P. a inclus pe or-
dinea de zi a congresului
său anual „problema școlii
germane' și din rîndul că-
rora au fost recrutați mai
multi autori ai raportului
„D. 3”
„In actuala conjunctură in-
ternațională, în care toate
popoarele lumii sini preo-
cipiu a determinat an deosebit interes din partea profesorilor
bilite în folosul
tineret
— scrie în protestul
în-
Cadrele
lor indignarea
cupale
nică a
fionale
blemei
litatea
unui
pace
de soluționarea paș-
problemelor interna-
și îndeosebi a pro-
germane, de posibi-
unei destinderi si a
Ele
încer-
din
la
ia-
tă
ale
conducerii Sindicatului
vătătorilor din RD.G.
R-P R.
rîndul
Clâdirea Școlii tehnice de mecanizare a agriculturii din Tolgar, R.S.S.
Cazahă
I educării
iubitor de
războiului rece-
de asemenea practici
lichidării totale a războiu-
lui rece, „D 3’ aduce o
notă distonantă, menită să
întunece legăturile interna-
ționale între pedagogi, sta-
• didactice
își exprimă
condamnă aceste
REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA : București Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.10. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Sctnteii „I. V. Stalin' București. Plata Scînteii. Abonamente la .GAZETA INVATAMIN-
TULUI” se fac la toate oficiile poștale prin factorii poștali și difuzării voluntari din Întreprinderi $1 instituții. Abonamente: 1 an — 12,50 lei: 6 luni — 6.25 lei 3 luni — 3.12 lei.
Ing. CONSTANTIN RAFAILA
director general In Ministerul Agriculturii
și Silviculturii
se desfășoară exclusiv în clase-laborator sau clase-cabinet școlar. Fie-
care profesor răspunde de clasa-cabinet care li este repartizată, iar elevii,
în funcție de orar, participă prin rotație la orele de specialitate. Acest prin-
- j.i----------— j-----------l, , ,	<■	...... ___•-----■>.. emuiațje
între aceștia pentru dotarea cit mai bogată a claselor-cabinet.
Școala tehnică de mecanizare și electrificare a agriculturii din Soroca
ne-a impresionat prin dotarea ei excepțională. Are laboratoare moderne șt
tehnice agricole, unde elevii pot să lucreze individual și să-și însușească
temeinic meseria de mecanizator sau etectrificator in agricultură. Școlile
tehnice agricole sînt bine dotate tehnic. Mașinile moderne apar în pri-
mul rind în aceste școli,
La Școala tehnică de contabilitate agricolă din Bender am găsit o exem-
plară organizare a autodoservirii- Elevii, pe lingă că asigură întreaga
deservire a localului, aa reparai mobilierul, aa executat în perfecte condiți-
uni zugrăvirea sălilor de curs, a coridoarelor, căminelor etc., au construit
o magazie, un garaj, au turnat trotuare din beton, au reparat
împrejmuirile etc. S-au realizat tn acest fel economii de peste 20.000 ruble
la reparații, redttcîndu-se la jumătate cheltuielile prevăzute la capitolul res-
pectiv. Am fost informați că in Republica Moldovenească în întreaga rețea
de învățămînt agricol se instituie concursuri anuale pentru cea mai ordo-
nată școală.
Unitățile de invățămint pe care le-am vizitai ne-au pus la dispoziție un
bogat material documentar (planuri și programe de invățămint pentru
cursurile de zi și fără frecvență, manuale, cursuri și diferite lucrări cu ca-
racter pedagogic), care vor cons’itui un ajutor prețios în munca lucrătorilor
din Direcția generală a invățămintului din Ministerul Agriculturii și Silvi-
culturii pentru ridicarea pe o treaptă mereu mai înaltă a invățămintului
agricol din patria noastră.
cari de denaturare a adevă-
rului, so1idarizîndu-se cu
pedagogii cinstiți din în-
treaga lume în lupta Pen-
tru pace si democratizarea
școlii.