Proletari din toate țările, un iți-vă ! _______ j r, J gnieît invuîminTului Or$u n MinisteraJui InTăjămintului ;i Culturii și al Comitetului Central il Sindicatului Înnoitorilor din lotiiimiot și Culturi Anul XI. Nr. 536 Vineri 23 octombrie 1959 8 pagini 25 bani Elevii Liceului militar Ștejan cel Mare la ora de științe naturale. Pentru intensificarea muncii organizațiilor U.T.M. în vederea îndeplinirii Sarcinilor puse de partid în fa;a școlii Pe marginea dezbaterilor Plenarei a Vl'-a a C. C. al U. T. M. Plenara a Vil-a din 9 și 10 octombrie a.c- a Comitetului Central al.Uniunii Tineretului Muncitor, la care au participat — pe lingă numeroși activiști de partid, U.T.M. și de stat — cadre didactice și elevi fruntași la învățătura, a dezbătut pro- bleme de mare importantă pen- tru munca organizațiilor de ti- neret și pentru munca școli- lor : contribuția tineretului la aplicarea hotârîrilor Plenarelor C. C. al P. M. R. din noiembrie 1958 și iulie 1959, ridicarea ni- velului Invățămintului, întări- rea legăturii școlii cu practica, îmbunătățirea educafiei comu- niste a tineretului din școlile medii, pedagogice, profesio- nale și tehnice etc. Reproducem articolul „Pentru intensificarea muncii organiza- țiilor U.T.M- în vederea înde- Cea de-a Vil-a Plenară a Comitetului Central al I - ■ ■ Tineretului Muncitor, care a avut loc în zilele de 9 și 10 octombrie a dezbătut, la cel de al doilea t» -?t a! ardmei de zi. munca U T.M. pentru îndeplini- rea ho'ăr'r-'or partidului în legătură cu ridicarea nive- lelui invățămintului, întărirea legăturii sale cu prac- uca mb-nă-.a1, rea educat** comuniste a tineretului din școlile medii, pedagogice, profesionale și tehnice. Parti- c-parea la aceasta plenară a unui număr mare de in- vitali — reprezentanți ai unor organizatii de masă, m r.istere ș* departamente, directori de școli, profesori, invătâiori, instructori superiori de pionieri, secretari și »w*»l a cooidetelor U.T.M. din școli medii, profe- sionale și tehnice. elevi fruntași la învățătură din toate reg u< e tării — a creat posibilitatea unei analize am- ple a activității U.T M. in rîndul elevilor, a realizărilor și lipsuri'or clin această activitate, unei dezbateri pro- funde a sarcinilor care revin organizațiilor U.T.M. de ■ contribui la ridicarea nivelului de învățătură al ele- \.!or, la Întărirea legăturilor școlii cu producția, la educarea comunistă a elevilor. plinirii sarcinilor puse de par- tid în fața școlii", publicat de „Scînteia tineretului" în nr. 3244 pe marginea dezbaterilor Plenarei a VII a a C. C. al U.T.M., pentru a ajuta cadrele didactice să cunoască proble- mele activitufii organizațiilor de tineret din școli, activitate pe care au datoria să o sprijine permanent. Plenara a arătat că în condl-țiile construirii socialis- mului în fafa tineretului s-au deschis posibilități de realizare a celor mai îndrăznețe visuri, de afirmare a tuturor talentelor sale, a entuziasmului său creator. Din rindurile tinerei generatii crescute în anii democrației populare se formează viitoarele cadre de muncitori, tehnicieni, specialiști în toate domeniile, oameni de cul- tură și artă, înarmati cu temeinice cunoștințe de spe- cialitate, cu o înaltă calificare, cu un larg orizont cul- tural, cu concepția înaintată marxist-leninistă — parti- cipanti activi și înflăcărați la măreața operă de con- struire a socialismului și comunismului. Mii și mii de viitori constructori ai socialismului și comunismului, cei care vor lucra mîine în uzine și fa- brici, cei care vor înalta marile schele ale viitoarelor construcții, care vor duce pe trepte tot mai înalte știința și cultura sînt acum pe băncile școlilor. Prin grija partidului și guvernului fată de viitoarele cadre ale construcției socialismului în țara noastră (Continuare in pag. 5) ZIUA roRinoR ARMAU La 25 octombrie 1944, în urma lup- telor duse de glorioasa armată sovie- tică și ca rezultat al luptei desfășurate de armata romînă și de oamenii muncii sud conducerea Partidului Comunist Romîn, au fost eliberate de sub jugul cotropitorilor fasciști ultimele localități de pe teritoriul patriei noa- stre, desăvîrșiodu-se astfel eliberarea întregului teritoriu al Rommiei. Prin aceasta s-a îndeplinit una din sar. cinile de seamă puse de P. C. R. în fața poporului șl armatei romîne, in- lăturîndu-se definitiv rămășițele odio- sului dictat de la Viena, impus poporu- lui romin da către fasciștii germani și italieni în cîrdăs'e cu clasele dominan- te și clicile fasciste din Ungaria și Ro- mlnia- Ținînd seama de importanța a- cestei zile, in scopul cinstirii trecutului de luptă al armatei noastre pentru in- dependența națională a Romîniei și în- deosebi a contribuției — adusă cot la cot cu armata sovietică — la eliberarea țării de sub jugul fascist și la zdrobi- rea Germaniei hitleriste, Prezidiul Ma- rii Adunări Naționale a R.P.R. a decre. tat ca in fiecare an. la 25 octombrie, să se sărbătorească ..Ziua Forțelor Ar- mate ale R.P R.“. Crearea Forțelor Armate ale R.P.R. este una din cuceririle de seamă ale poporului muncitor obținute sub condu- cerea partidului- Procesul făuririi ar- matei noastre populare este strîns le- gat de transformările revoluționare ce au avut loc în viața politică și econo- mică a patriei noastre și el își are în- ceputul în lupta desfășurată de partid încă din adîncă ilegalitate în rindurile ostașilor vechii armate, pentru atrage- rea lor la lupta democratică și antifas- cistă a poporului. Prin manifeste și a- peluri, prin ziarele ilegale ce pătrun- doau in cazărmi, prin intermediul co- muniștilor, partidul a dus o muncă sis- tematică și minuțioasă de clarificare po- litică a maselor de ostași. In perioada pregătirii și dezlănțuirii criminalului război antisovietic singura forță politi- că dm Rominia care s-a ridicat cu ho- larîre împotriva acestui război a fost P.C.R. Paralel cu munca intensă desfă- șurată in vederea organizării și condu- cerii maselor muncitoare la luptă pen- tru răsturnarea dictaturii fasciste și pentru alungarea hitleriștilor din țară, partidul nostru a dus neîntrerupt o rodnică activitate in rindurile ostași- lor, mobiiizîndu-i să întoarcă armele împotriva trupelor hitleriste și să se alăture luptei revoluționare a poporu- lui- O sistematică muncă de lămurire a dus partidul în rîndul ostașilor romîni aflați prizonieri în Uniunea Sovietică, Ca rezultat a! activității desfășurate de partid a luat ființă pe teritoriul U.R.S.S., cu sprijinul internaționalist al guvernului .sovietic, Divizia de vot luntari romîni „Tudor Vladimirescu“, prima mare unitate militară romînească cu caracter popular. In condițiile favorabile ale ofensivei victorioase a Armatei Sovietice pe toate fronturile și în condițiile creșterii avintului revoluționar al maselor popu- CoionN MIMAI ALEXANDRU (Continuare în pag. 7) LUNA PRIETENIEI ROMlNO-SOVIETICE Viața sindicală în școli Manifestări sărbătorești 0 mai atentă preocupare pentru condițiile de viață si de muncă } Elevii și cadrele didactice din școlile craiovene, care sărbă- toresc eu deosebit entuziasm Lu- na prieteniei romino-sovielice, or- ganizează in aceste zile acțiuni mriate și interesante prin rare iși manifestă dragostea lor față de marea noastră prietenă și do- r.uța de a cunoaște cit mai mult UT i nesecatul tezaur al științei și culturii sovietice. Astfel, elevii școlii medii nr. 3 au organizat zilele acestea la biblioteca regio nală o seară literară cu terna „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie oglindită în literatura*. De as menea, va avea loc un concurs „Drumeții veseli" cu tema „Să cunoaștem literatura șovidică", la care vor participa clasele a Xl-a „B” de la școlile medii nr- 1 și nr. 3- Seri literare, șezători, con- cursuri artistice și sportive se or- ganizează și la școlile de 7 ani nr. I, nr. 2, nr. 9, nr. 12, la școa- CARNET CTLTLRAL îmi amintesc cu cită emoție am luat în mină prima carte tra- dusă din limba rusă după 23 August- Se puteau găs\ în sfîrșit. în librării cărți prohibite în-timpul terorii fasciste. Elibera- rea patriei a adus cu sine și eli- berarea cârtii. Prima carte nisă ieșită din ilegalitate! Ere un volum de Ilya Ehrenburg. Zilele acestea. Cartea rusă îm- plinește 15 ani. Pruna carte a apărut timid, cu un tiraj redus. în con mii gra- fice modeste. Apoi... apoi c* .i»O- rile gîndirii n><' șj S'A • - au revărsat din ix -ug. Vrrsu-fie lui Puskin sint răs^iadite azi in 350.000 de exemplare. Tolstoi s-a tipărit intr-un milion de exemplare, mărețul Gorki. alt milion, aprigul Mamtcowski — 535.000, Solohov — 600.000 de exemplare. Un număr de 423 000 exemplare din Marsak și 331.000 din Gaidar au fost puse la dis- poziția copiilor. „Bazarul cărții sovietice“ cuprinde aproape toți autorii ruși și sovietici. Iată i pe Gogol, pe Turghemev, pe Fa- deev, Nekrasov, Fedin, Cehov, Dobroliubov. Ostrovski, Bielin- ski, Goncearov, Lermontov, Si- monov, Scedrin, Makarenko. In fruntea tuturor stă cartea de căpătîi a omenirii muncitoare, cartea lui Lenin. Cele 37 de vo’ume ale „Operelor” sale, im- pr ună cu diferitele culegeri despre cultură și artă, despre tineret, despre sindicate, despre construcția de partid, despre problema națională, tipărite in limbile romînă, maghiară, ger- mană, sîrbă, totalizează circa 5.000.000 de exemplare. Un coif al „Bazarului cărții sovietice" In cadrul Lunii prieteniei romino-socnetice. un grup de pioiuen din clasa a V-a a Școlii de 7 ani din comuna Stilpu, regiunea Ploești, pregătesc sceneta „Ștrengarii" de Paul Maxim la medie nr. 2 etc. In orele edu- cative te discută asemenea teme, cum sint : .^tiinfa sovietică tn luptă pentru cucerirea cosmosu- lui", „Secolul XX tub soarele In cincisprezece ani „Cartea rusă” și Editura tineretului au editat in total 3.5CU de titluri, in aiară de tipăriturile editurilor de specialitate. 3.560 de titluri cu un tiraj de 41 KuUuarx de exemplare. Ind.s. iui!, cifr.-le iși au și ele poezia ior. 49 mili- oane I De trei ori populația ță- rii. Ceea ce înseamnă că fiecă- rui cetățean ii revin cite 3 cărți sovietice. Ca și în ceilalți ani, in Sâptă- mina cărții sovietice fondul de cărți s-a îmbogățit cu citeva vo- lume inedite. Le-am răsfoit și am rămas plăcut surprini obser- vind că multe din aceste lucrări au ca eroi profesori și învăță- tori. Valentin Kataev prezintă în ..Livada din stepă" un ta- blou al Rusiei prerevoluționare. cu teroarea respectivă. La moartea lui Tolstoi, profesorul iui 7 Xoiembrie" etc. care stir- nese mult interes in rîndurile elevilor. N DONA Ci «iov a Bacei vorbește elevilor săi despre marele ginditor fără să fi avut aprobarea fo- rurilor superioare. Este tras la răspundere și i S' cere să re- tracteze tot ce a h>us, să vor- bească elevilor despre influența nefastă a lui Tolstoi asupra so- cietății ruse. Bacei refuza să-și batjocorească ideile, iși dă demi- sia și. ca să-și întrețină familia, ia in arendă o livadă. Este aju- tat de cîțiva muncitori, cărora le predă in schimb lecții de știin- ță popularizată, de literatură și de istorie. In „Prețn! singe- ’.ai=. îl lui M. Stelmah. a- rsre l -c . inv-țalor Da- tuk- om re religie, le-am expli- cat elevilor că era firesc ca. pe vre- cind tortele de producție erau f'Mrte înapoiate oamenii primitivi să P^ată explica fenomenele natu- ră nu-si poată da seama care erau l-s:;jele nenorocirilor ce se abăteau a- supta lor că nu știau cum să lupte împotriva acestora- Elevii au înțeles că aceasta i-a făcut ne oamenii primi- tivi să creadă în puteri supranaturale, in fața cărora se simțeau neputin- țează asupra activității și atitudinii lor cete ce învață în școală. Cunoașterea elevilor de către diri- ginte trebuie să aibă drept scop aju- torarea acestora în problemele cele mai importante pe care le pun în fața lor școala, învățătura. Cunoscindu-și în- deaproape elevii, dirigintele va vedea în ce direcție are nevoie de ajutor fiecare dintre ei. Unii și-au întrerupt de mai multi ani studiile. Aceștia vor avea nevoie înainte de toate de con- sultații privitoare la acele chestiuni pe care nu le înțeleg destul de bine din explicațiile profesorilor- Aici se impune, bineînțeles, o legătură strîn- să între diriginte și profesorii care predau la clasa lui. Consfătuire din casele De curînd s-au desfășurat la Arad lucrările celei de-a IV-a ■; consfătuiri a pedagogilor care lucrează în casele pionierilor din regiunea Timișoara. Au par- s ticipat — pe lîngă cadrele di- dactice din cele 13 case ale pio- ; nierilor existente în regiune —• = secretari ai comitetelor orășe- nești și raionale U.T.M., pre- j cum și șefii secțiilor de învă- 4 țămînt și cultură din regiune. 4 Tovarășa Rozalia Lăzureanu, e secretar aJ comitetului' regional = U.T.M., a prezentat la consfă- tuire referatul : „Felul în care ț casele de pionieri au contribuit - la educarea comunistă a pionie- rilor și la lărgirea cercului lor de cunoștințe". Referatul a scos cioși. Le-am explicat, de asemenea, că mai tîrziu, o dată cu apariția claselor antagoniste, clasele dominante folo- seau ignoranta oamenilor simpli, tea- ma lor de ființa, divină, pentru a in- sufla poporului, prin preoți, ideea că ordinea socială în virtutea căreia unii domnesc și altii muncesc din greu pentru stăpîni este rînduită de dum- nezeu și nu poate fi schimbată după voința oamenilor. Vorbindu-Ie elevilor. în clasa a VLa, despre marile descoperiri geografice, am accentuat asupra faptului că aces- te descoperiri dovedesc curajul oame- nilor în lupta cu natura, dorința lor de a-și lărgi orizontul cu cunoștințe noi despre planeta pe care trăim. In- vățînd despre dezvoltarea tehnicii, științei și artei în secolele XVI—XVII, copiii au putut să vadă mai bine cum cunoașterea fenomenelor care se pe- trec în natură este strîns legată de progresele tehnicii. Elevilor nu le-a fost greu să înțeleagă de ce biserica catolică a persecutat cu atîta înverșu- nare pe Copernic. Giordano Bruno, Galileu și altii care, prin descoperirile lor, au schimbat concepțiile antiștiin- țifice despre univers Făcînd legătura cu cele învățate de elevi la științele naturale, geografie și alte materii, am accentuat asupra loviturii pe care descoperirea Iui Copernic despre miș- carea pămîntului în jurul axei sale și în jurul soarelui a dat-o teoriei ego- centriste susținut« de biserică, care punea în centrul universului pămîn- tul — creat, după concepția teistă, de dumnezeu — pentru a întări astfel su- ipunerea față de „puterea dumneze- iască". Argumentele științifice îi conving cel mai bine pe elevi. Am observat că le plac mult lecțiile în care este vor- ba de imaginația și puterea de cuprin- dere a mintii omenești, de curajul și spiritul de abnegație cu care oamenii de știință își apărau ideile lor în fața persecuției. In asemenea ocazii am ac- centuat totdeauna că cele mai mari adevăruri despre natură și societate s-au născut în luptă cu ideile retro- O serie de elevi nu au acasă cele mai bune condiții de învățătură. Pen- tru ei trebuie să se amenajeze săli Sn care să poată învăța, fie în scoală, fie — cu ajutorul întreprinderii în care lucrează — la biblioteci, la cluburile sindicale etc. Sînt alti elevi care, deși dispun de condiții bune de învățătură, nu știu cum să folosească timpul pen- tru aceasta, nu știu suficient de bine cum să lucreze cu manualul, cum să folosească materialul suplimentar etc- Acestora trebuie să li se explice clar cum să procedeze. Este bine ca diri- Igintele să facă chiar unele „exerciții" cu ei — fie în colectiv, fie individual — pentru a le arăta cum să-și efec- tueze temele, cum să extragă ideile principale din textul pe care-J au de învățat etc. Ajutîndu-i pe elev; să învingă greutățile care se ivesc în munca școlară. înlăturînd din calea lor tot ce i-ar putea împiedica să învețe, di- rigintele asigură totodată menținerea unei frecvente regulate a muncitori- lor-elevi. Datorită condițiilor mereu a pedagogilor de pionieri în evidență realizările importan- te ale casetor de pionieri din Lipova. Jimbolia, Arad, Timi- șoara etc. Lucrările pe secții au mijlocit un bogat schimb de experiență între pedagogi în probleme pri- vind mai ales activitatea prac- 4 tică în cercurile pionierești. 4 Cu ocazia consfătuirii casele ; de pionieri din Lipova și Jimbo- 4 lia au fost distinse cu diploma 7: de onoare a comitetului regio- nal U.T.M. pentru activitatea 4 lor deosebit de frumoasă. De a- semenea, 20 de cadre didactice 11 care au muncit cu bune rezul- tate în casele pionierilor din 1 regiune au primit premii în o- biecte și cărți. grade susținute de biserică și am avut bucuria să constatat că elevii dezapro- bă atitudinea acesteia și dictonul „crede și nu cerceta". Tot pentru a-i convinge și mai bine pe elevi de netemeinicia credinței re- ligioase, pentru a combate teoriile dușmănoase potrivit cărora exploata- ții luptă zadarnic împotriva exploata- torilor, întrucît ordinea bazată pe nedreptatea socială e dată de dumne- zeu. căruia nimeni nu i se poate îm- potrivi, am discutat cu ei des- pre transformările din viata po- poarelor asuprite din vechea Rusie ța- ristă și despre popoarele din țările de democrație populară, care au doborît de la putere fostele clase exploatatoa- re. De asemenea, le-am arătat — și elevii au dat ei înșiși numeroase e- xemple concrete în această privință — că în țările care construiesc socia- lismul, unde cultura a devenit un bun al întregului popor, unde cuceririle științei și tehnicii sînt folosite larg în scopul îmbunătățirii vieții oamenilor muncii, un număr din ce în ce mai mare de oameni se conving de falsi- tatea teoriilor religioase, cărora nu le mai dau crezare Elevii știu astăzi că natura si societatea omenească nu se dezvoltă așa cum vrea dumnezeu, ci că schimbările intervenite în natură și în viata oamenilor au cauze bine determinate, că aceste schimbări se petrec după anumite legi pe care oa- menii le cunosc și le pot folosi în in- teresul lor. Nu este greu de constatat că expli- cațiile noastre, ale profesorilor, au mare influentă asupra formării gîndi- rii logice la elevi. Pe zi ce trece. în judecata și în comportarea acestora profesorii pot să recunoască succesele strădaniei lor de a imprima celor care le-au fost încredințați spre educare o concepție înaintată despre lume și viață. DIAMANTA NICULESCU profesoară la Școala medie „Unirea- din Focșani mai bune create celor care învață fără a ieși din producție, un mare nu- măr de țineri muncitori sînt cuprinși în școlile serale. Este o datorie de frunte a diriginților să ajute ca toți acești tineri să rămînă în școli, să promoveze cu succes, clasa. In acest scop tot legătura cu întreprinderea este principala cale- Numai în strîn- să colaborare cu aceasta se pot înlă- tura toate piedicile din calea bunei frecvente și a bunei pregătiri a elevi- lor muncitori- Nici o absentă nu tre- buie să-l lase indiferent pe diriginte. EI trebuie să meargă la cauze și să le înlăture. Iar dacă unii elevi, din cauze obiective, absentează totuși, diriginte- le este primul care are datoria de a-i ajuta, cerînd profesorilor să le dea acestor elevi îndrumările necesare, așa ca să-și ajungă din urmă colegii. De atenfia cu care urmărește diri- gintele aceste probleme, de operativi- tatea cu care le rezolvă depinde în mare parte frecvența regulată a elevi- lor — condiție principală pentru buna lor pregătire. Dar dirigintele din școala serală trebuie să știe că îndatoririle lui se extind și dincolo de viața și activi- tatea elevilor în școală — și anume, la îndrumarea lor în ceea ce privește folosirea timpului liber. Mulți dirigințl din școlile serale consideră că nu • de competența lor acest lucru. Soco- tim însă că e firesc ca școala și în special dirigintele să se interesele și de felul cum își petrec muncitorii- elevi timpul liber, ce preocupări atu Elevii școlilor serale sînt tineri plini de elan, dornici să știe, să cu- noască cit mai mult chiar mai mult decît pot afla din ceea ce le oferă programa școlară. Dirigintele își în- deplinește o importantă îndatorire a sa îndrumîndu i să aleagă lectura cea mai folositoare, spectacolele cele mai bune. Ei trebuie să găsească forme variate de popularizare a cărților, a spectacolelor, a muzeelor care să lăr- gească orizontul de cunoștințe al ti- nerilor muncitori, să Ie formeze pri- ceperea de a înțelege și a gusta o operă de artă — fie că o vorba de literatură, de teatru, de concerte sau opere plastice. Dirigintele trebuie să dea atenție și felului cum discută cu muncitorii- elevi- El are de biruit aici o deprin- dere pe care și-a format-o la cursu- rile de zi. pe care și-a consolidat-o uneori timp de «nulți ani la rînd — și anume, aceea de a vorbi „de la catedră", de a păstra tot timpul un ton de dascăl- Dacă atunci cînd vor- bea cu copiii dirigintele se referea la producție, la viața socială a poporu- lui ca la elemente pe care ei le vor cunoaște nemijlocit și deplin mai tîr- ziu, pentru care în școală abia se pregătesc, cu elevii-muncitori situația e alta. Vorbind cu elevi maturi, care sînt ei înșiși participanți activi la producție, la viața socială, dirigin- tele trebuie să pornească tocmai de la aspectele concrete ale acestora. Prin discuțiile din școală trebuie să-i aju' te să-și îndeplinească mai bine înda- toririle în fabrică. în uzină. în viața Socială. Este știut că în munca educativă nu se pot da indicații general vala- bile, rețete. Diriginții sint chemați să găsească, pe linia problemelor ridica- te, soluții concrete pentru rezolvarea cazurilor reale pe care viata din școa- 5ă le prezintă, desfășurind o muncă permanent creatoare, așa cum trebuie să fie de fapt activitatea diriginților. EXCURSIE IR URITăȚI HIDUSTRIHE Șl AGRICOLE Școala medie nr. 2 din Galați a organizat cu elevii claselor VIII- XI o excursie la cîteva unități in- dustriale și agricole din cuprinsul re- giunii. Excursia a prilejuit îmbogă- țirea cunoștințelor elevilor și întă- rirea legăturii Invățămintului cu viața. Astfel, după vizitarea principa- lelor secții ale G.A.S. Sembrenl _H s-a explicat elevilor rolul gospodă- riilor de stat în oconomia națională șl li s-a arătat cum funcționează trac- tearele, combinele, cultivatoarele _ «1 semănătoarele. Cu ocazia vizitării podului de peste Șiret s-au făcut măsurători privind adîncimea, viteza șl debitul apei și au fost studiate condițiile de instalare a unei mferohi- droceutrale. La Combinatul de prelucrare a Blufului de la Chiscani elevii ■■ urmării procesul i/e prelucrare a stu- fului |i de fabricare a cartonului duplex și tripiex și au asistat la procesul de fierbere a stufului co ajutorai unor mașini uriașe de 2—3 tone, iar la uzina metalurgică i.Pro" greșul** din Brăila au urmărit modul de funcționare a cuptoarelor Sie- mens-Martin de mare capacitate, ela- borarea șarjelor de oțel, asamblarea mecanică a escavafoarelor și _ com- presoarelor. In secția mecanică a «- zinel s-au făcut pentru elevi demon» frații in legătură cu modul de func- ționare a rabotazelor «I frezelor, iu In secția de turnătorie elevii au aslo- tat la turnarea bronzului șl ■ fontei- Cum controlăm executarea proiectelor ...Profesorul stă la masa sa de lucru cu toți elevii adunați în jur Și corectează schițele de proiect prezentate de viitorii tehnicieni pentru arhitectură și construcții. Controlind cîte o lucrare, el cere tuturor elevilor să țină seamă de observațiile făcute pe marginea ei, observa- ții care le pot folosi pentru găsirea unor rezolvări diferite de cea din tema proprie. Astfel, în cadrul unei asemenea ședințe de corectare a lucrărilor, pro- fesorul ține o adevărată lecție de teoria proiectării pe o temă precisă. Pină nu de mult, profesorii de specialitate care îndrumau în școala noastră activitatea a- telierelor de proiectare foloseau în destul de mare măsură acest procedeu de corectare a proiectelor. De curind insă, în ședințele cercului meto- dic din școală el a fost su- pus unei amănunțite analize critice. S-a arătat că, la prima vedere, procedeul pare foarte bun pentru îmbogățirea cunoș- tințelor elevilor: ei află mai multe decit au nevoie la pro- priul lor proiect, văd o sume- denie de soluții care le lărgesc orizontul. Dar el are un mare dezavantaj: datorită faptului că temele lucrate tn general de elevi șe rezumă 1a cîteva cazuri frecvente în practică (e vorba de proiecte de dimensiuni mai mici), după cîteva lucrări pro- fesorul epuizează observațiile ce le are de făcut și este obll- <»’ să le repete. Majoritatea elevilor nu au însă răbdare să asculte de 2-3 ori aceeași obser- vație, sînt convinși că au înțe- les despre ce e vorba și asistă fără interes la restul corecturi- lor. De asemenea, profesorul fiind ocupat cu corectura schi- țelor. unii elevi nu mai lucrează la planșetă, se plimbă prin cla- să, discută etc. In acest fel orele de atelier nu-și ating scopul. Elevul crede că și-a făcut dato- ria venind numai la corectură, lasă de azi pe miine remedie- rea lipsurilor semnalate de oro- fesor Ia proiectul său și iată că Structura lecțiilor practice de atelier în care instruirea prac- tică se desfășoară pe complexe de operații este determinată de împărțirea lucrărilor pe ansam- ble, subansamble, piese și ope- rații. Scopul urmărit fiind însu- șirea de către ucenici în mod logic, științific a celor mai îna- intate metode de muncă, întrea- ga activitate a maistrului-instruc- tor trebuie subordonată acestui scop. Aceasta înseamnă, în pri- mul rînd, că lecția de instructaj practic trebuie să cuprindă prin- cipalele metode și procedee care pot fi folosite tn executa- rea operațiilor și să prezinte a- vantajele și dezavantajele fie- căreia dintre acestea, precum și condițiile în care pot fi utili- zate cu maximum de eficaci- tate. Instructajul introductiv și de- monstrația maistrului-instructor — adică acele părți ale lecției practice în care maistrul-in- otructor verifică șî completează cunoștințele tehnice ale ucenici- lor în legătură cu operațiile care urmează a fi efectuate și execută el însuși aceste operații — au ki această privință un rol Important, Dacă este vorba de o lecție de inițiere, instructajul introductiv și demonstrația re- prezintă elementele de pornire pentru formarea unei noi price- peri; dacă este vorba de o in preajma predării proiectului el trebuie să lucreze in salturi, să piardă nopțile sau să lipseas- că de la celelalte cursuri. In plus, proiectul este elaborat aca. să, fără supravegherea profeso- rului și există deci pericolul ca planșele să fie lucrate „in co- laborare". Folosind exclusiv a- ceastă formă de control a lucră- rilor profesorul se trezește ade- sea cu proiecte slab redactate sau chiar cu greșeli grosolane. S-a hotărit atunci să se re- nunțe la acest sistem și să se generalizeze un alt procedeu de controlare a proiectelor, care îmbină primul sistem cu îndru- marea directă la planșetă. Cum se aplică concret acest sistem ? In prima oră, in ședința d'n atelierul de proiecție sau din cabinetul de desen se execută schița în clasă ; apoi profeso- rul ridică toate schițele, adună elevii în jurul lui și începe dis- cutarea de principia a acestor schițe, indicind in mare greșe- lile și ce obiective trebuiau ur- mărite. După aceasta elevii se întorc la planșetă și încep să-și corecteze schițele. Profesorul trece cîte 10-15 minute pe la fiecare elev, relevînd unele gre- șeli și indicind remedierea lor. Apoi, pînă la sfîrșitul ședinței de 5-6 ore, mai revine la plan- șeta respectivului elev o dată sau chiar de două-trei ori dacă se simte nevoia. Observațiile se fac tn așa fel incit elevul să seziseze greșeala și să-și dea seama care soluție este mai bună. Pentru aceasta profesorul trebuie să folosească larg bi- bliografia, cataloagele de de- talii și proiectele tio existente, pe care să le indice elevilor chiar 1a specificarea temei. Acest sistem de corectare a proiectelor are evidente avan- taje. El dă posibilitatea ca fie- care elev să se preocupe în a- dincime de schița lui și stimu- lează executarea unor proiecte valoroase, căci îndrumarea per- manentă a profesorului indică drumul pentru găsirea unei so- luții corecte proprii. De aseme- lecție pentru desfășurarea unor lucrări complexe, el reprez.ntă o etapă importantă In fixarea unor deprinderi. Desigur, in- structajul introductiv nu trebu e să repete lecția de tehnologia meseriei sau sâ se substituie a- cesteia ci. bazindu-se pe ea. să amplifice cunoștințele elevilor in lumina condițiilor concrete în care vor efectua fiecare opera- ție de lucru. Care trebuie să fie structura instructajului introductiv ? So- cotim că acesta trebuie să cu- prindă următoarele verigi de bază : In primul rînd, explicarea roiului funcționai al piesei care urmează a fi executată, rostul ei în ansamblul din care va face parte. Această explicare va avea Ioc o dată cu prezentarea p'eeei- model, a desenului sau a schi- ței respective. Ea trebuie să dez- volte interesul ucenicului pen- tru lucru, dorința lui de a-1 executa în bune condițiuni. Urmează apoi prezentarea materialului cu care se lucrea- ză. Maistrul-instructor vor- bește de toate condițiile tehnice șl tehnologice pe care trebuie sâ le îndeplinească materialul pentru obținerea unei piese de calitate superioară. Materialul ales se va compara cu altele care pot fi folosite la confec- ționarea piesei și vor fi expuse considerentele economice, teh- nea, elevul este mult mai ordo- nat, folosește la maximum orele de atelier. Se elimină lucrul în orele libere sau in timpul nopții, precum și absentarea de la alte discipline. Procedeul asigură e- xecutarea proiectelor sub supra- vegherea directă a profesorului, fără a mai exista pericolul exe- cutării planșelor de persoane din afară. Astfel elevul devine mai studios, cercelează singur lucrările de specialitate, nu aș- teaptă să primească soluții de a gata de la profesor. El termină fiecare proiect cu convingerea că acesta îi aparține lui și nu- mai lui, că profesorul l-a aju- tat doar cu cîteva îndrumări. A- ceasta ii dă încredere în forțele proprii și o deosebită satisfac- ție. In orice caz trebuie să se în- lăture „sistemul" folosit incă, din păcate, in unele ocazii: profesorul pune mina și lucrea- ză el la planșetă, iar elevul se uită. Metoda este dăunătoare atit școlii și proîesorului, cit și elevului. Nivelul clasei apare într-o lumină falsă, se prezintă proiecte care nu le aparțin elevi- lor, iar aceștia se amăgesc cre- zînd că au realizat ceva, deși în realitate ei nu stăpinesc a- proape de loc tehnica proiec- tării. Procedeul de controlare a lu- crărilor generalizat în școala noastră prevede, ca un moment important, discutarea proiecte- lor în clasă de față cu toți ele- vii, după ce ele au fost corec- tate și notate. In felul acesta greșelile sint cunoscute mai bine și elevul se ferește de ele. Pentru școlile sau secțiile care pregătesc în primul rînd tehni- cieni proiectanți socotim deose- bit de utile ședințele pentru „judecarea de proiecte". La a- ceste ședințe, la care participă toți profesorii de proiectare, sint prezentate proiectele corec- tate și notate. Astfel, profesorii văd maniera de lucru de la ce- lelalte ateliere și își pot corec- ta. datorită observațiilor făcute de ceilalți. unele liosuri în munca de îndrumare. Discutarea în colectiv a felului cum sînt corectate proiectele stimu- lează totodată nivelul lucrărilor de atelier, căci fiecare profesor dorește să aibă rezultate cît mai valoroase, ca proiectele elevilor săi să fie cit mai bune. Arh. J. FAINARU Școala tehnica de arhitecturi din București nice și estetice care au deter- minat alegerea. In al treilea rtnd vor fi pre- zentate utilajele, sculele și dis- pozitivele necesare execuției, dîndu-se explicații asupra con- strucției și mai ales asupra funcționării și folosirii lor, pu- nîndu-se accentul pe consecințele unei minuirj greșite. După explicarea utilajului vor fi înfățișate metodele și proce- deele de lucru care pot fi folo- site, subliniindu-se cele care vor fi folosite tn lucrarea respectivă și cauzele pentru care au fost preferate. Instructajul introduc- tiv se încheie cu regulile de securitate și protecție a muncii care trebuie avute in vedere in efectuarea operației predate. Instructajul introductiv astfel organizat dă posibilitate grupei de ucenici să s stematizeze în caietele de atelier problemele esențiale ale lucrării care va fi executată. în succesiunea lo- gică a acestora. Notițele rezu- mative ale ucenicilor din caie- tele lor de atelier trebuie să por- nească de la enumerarea opera- țiilor. să ajungă la procesul tehnologic de execuție și apoi la fișa tehnologică. O asemenea succesiune a problemelor în cadrul instruc- tajului Introductiv poate duce nu numa? la o bună și corectă executare a lucrării, dar și la dezvoltarea aptitudinilor viito- rului muncitor, formîndu-i aces- tuia obișnuința de a privi lu- crul în mod sistematic. Sîntem de părere că schițarea O lecție de înșiruire practică in atelierele școlii ..Grigore Preoteasa" din Capitală. Ucenicii anului l, viitori lăcătuși mecanici montatori, ascultă cu interes explicațiile maistrului privind îndreptarea metalelor EXPERIENȚE ȘTIINȚIFICE EFECTUATE CU SPRIJINUL ELEVILOR La Centrul școlar agricol din Pomirla, raionul Dorohoi. profesorii organizează cu sprijinul elevilor, in cadrul gospodăriei didactice, nume- roase experiențe științifice. De pildă, s-a experimentat Insămințarea semințelor de diverse specii de pomi cu și fără stratificare. Experiențele științifice să- desc la elevi dragostea și interesul pentru muncă și meseria aleasă, le dezvoltă dorința de a cunoaște și spi- ritul inovator. DIAFILMUL — AUXILIAR IN PREDAREA LITERATURII La Școala profesională de pelrol-chimie din Tirgouișle se utilizează cu mult succes diafitmut ca material didac- tic ilustrativ in predarea lite- raturii romine. Multe diafilme — ca de exemplu „Mitrea Cocor", „Nepoții Gornistului" ..Ha- rap Alb’ etc. — au fost ur- mărite cu deosebită atenție și plăcere de ucenici. Adesea sculelor de atelier (p le, bur- ghie, ferăstraie) trebuie folo- sită In cadrul instructajului jn- troductiv pe măsura însușirii de către ucenici a cunoștințelor de desen tehnic. Ucenicii din anu! I. care se află acum în prima fază de inițiere în mese- rie și nu cunosc desenul teh- nic, fac In caietele de atelier niște figuri care reprezintă doar copii necorespunzătoare ale de- senelor de pe tablă sau ale ce- lor din manuale, clar nicidecum adevărate schițe tehnice. Este mai bine ca ucenicii din anu) I să reprezinte In caiete doar conturul pieselor simple pe care urmează să le execute. Aceste schițe de contur pot fi efectuate în cele mai bune condiții după piesele respective, lucru care îl va ajuta pe ucenici să-și perfec- ționeze simțul proporțiilor. Corectarea zilnică a schitelor și a proceselor tehnologice ela- borate de ucenici în cadrul in- structajului introductiv este una din obligațiile principale ale maistru'ui- A-l lăsa pe ucenici cu reprezentări și notări greșite înseamnă a aluneca pe panta vechilor metode meșteșugărești de calificare, tn care totul era lăsat pe seama unor deprinderi practice empirice. In explicata metodei de lu- cru care va fi folosi'ă d în de- monstrarea acesteia, care ocupă un loc central in cadrul instruc- tajului introductiv, maistrul-in- structor trebuie să sublinieze importanța normării tehnice pentru creșterea productivități? • • Ut ucenicii anului l cer pro- fesorului de limba romînă să le prezinte din nou unele diafilme, in timpul lor liber. VIZITE IN ÎNTREPRIN- DERI Profesorii Școlii profesio- nale U.C.E.C.O.M. din Cra- iova organizează periodic cu ucenicii vizite in întreprin- derile din localitate Recent, vizitind fabrica textilă „In- dependența", ucenicii din o-™' nul / au putut urmă'i în- tregul proces tehnologic din fabrică. Deosebit de interesantă a fost și vizita la fabrica de confecții „I. C .Frimu" unde ucenicii au văzut cum se transformă stofele și pinze- turile in bunuri de larg con- sum — haine de toate tipu- rile. Li s-a explicat la foja locului modul de croire după șabloane mult'plicate. pro- cedeu care asigură folosirea rațională a materiei prime și prin care fabrica obține în- semnate economii. După fiecare vizită făcută în întreprinderi ucenicii Școlii profesionale U C.E.C.O.M. din Craiova întocmesc refe- rate care se dezbat in co'ec- tivele claselor. muncii. Totuși, unii miiștri-ln- structori, chiar și din.re cci care sint recrutați din îni,epi.n- deri, unde au lucrat numai pe bază de norme. ..trec cu vede- rea" faptul că uce ite ;] trebuie deprins cu norma încă Hm tri- mestrul întii al primulu' a > șco- lar. Stab- iirea norme or pentru ucenici și apreciere* acestora sînt. bineînțeles, în funcție de nivelul general de pregătire a grupei și de dotarea cu utilaj a atelierulu;-școală. O dată fi- xată. însă, norma trebuie să fie cu perseverență urmărită și ge- neralizată Iar coeficientul de raportare a acesteia la norma de producție trebuie redus trep- tat, pe măsură ce ucenicii se deprind cu executarea operații- lor de lucru. Cînd un tehnician intră In ate- lierul unei școli profesionale el dorește să vadă întii calitatea pieselor executate de ucenici și se interesează de timpul de lu- cru de care a List nevoie pentru executarea piesei respective. Pe baza aceasta. în special, apre- ciază el nivelul grupe1- și activi- tatea didactică dnpusă de maistrul-instructor. Rezultatele muncii din atelier concre- tizate în diferitele piese exe- cutate de ucenici sînt însă rodul unei activități îndelunga, te. ale cărei pietre de temelie sînt instructajul introductiv și demonstrația maistrului-instruc- tor. ALEXANDRU CHIRICA inspector in M:nisterul Indus- triei Grele Pentru intensificarea muncii organizațiilor U. T. M. în vederea îndeplinirii sarcinilor puse de partid în fata școlii (Urmare din pag- 1) s-au deschis larg porțile școlilor pentru fiii oamenilor muncii, care se bucură de condiții pe care nici nu putea să le viseze tineretul in anii întunecați ai regimului burghezo-moșieresc. Invățămintul a făcut pași uriași in anii regimului democrat-popular. Din anul școlar 1955/56 invătămintul elementar de 7 ani a devenit ge- neral și obligatoriu la orașe, in centre muncitorești și raionale, el continuind să fie generalizat pe măsura condițiilor create și la sate. O dezvoltare mare cunoaște învătâmîntul mediu de cultură generală, tehnic și profesional. Numărul elevi- lor care învață în clasele VIII—XI s-a ridicat de la 29.000 ciți erau in 1938—39 la peste 131.000 în anul școlar 1959—60. Numărul elevilor înscriși în școlile profesionale, de meserii și tehnice a ajuns în anul șco- lar 1958—59 la peste 120.000. Grija nemărginită a partidului și guvernului nostru față de tinăra generație și-a găsit o nouă expresie în Hotărirea C.G. al PM R. și a Consiliului de Miniștri din II martie 1959 cu privire la îmbunătățirea tnvăță- mintului seral și fără frecvență de cultură generală șl ridicarea niveluiui la invățâlută al e'evilor Sprijinirea școlii in tarcinâ principală a organizațiilor Plenara CC. al U.T.M. a arătat că îmbunătățirea conținutului procesului instructiv-educativ, creșterea exigenței cadrelor didactice, precum și îmbunătățirea muncii organizațiilor Lf.T-M. din școli pentru dezvol- tarea la elevi a unei atitudini conștiente față de învă- țătură au dus la obținerea unor rezultate bune. An de an. crește numărul elevilor fruntași la învă- țătură. care își însușesc temeinic cunoștințele predate în școală : a sporit interesul pentru însușirea fizicii, științelor naturii și matematicii, iar elevii din școlile profesiona'e. tehnice și tehnice de maiștri acordă o atenție crescîndă problemelor legate de însușirea cu- noștințelor ce se predau ta tehnologia meseriei, rezis- ten’a materialeior și organizarea muncii. Organizațiile U T M. din școli sub conducerea orga- nizațiilor de partid ajută școala în dezvoltarea dra- gostei elevilor față de învățătură și întărirea disci- plinei Organizațiile U T.M. se preocupă de extinde- rea unor forme și metode specifice organizației noas- tre care ajută școala în obținerea unor rezultate tot mai bune |a învățătură. Cea mai mare parta a elevi- lor patriei noastre au o atitudine nouă, înaintată față de învățătură Educați de școală, de organizația U T.M. sub conducerea organizațiilor de partid, ei dovedesc o înțelegere profundă a responsabilității lor de a învăța, de a se pregăti pentru activitatea vii- toare. Aceasta este expresia recunoștinței adinei a tineretului școlar față de poporul muncitor șl față de partid pentru grija părintească ce i-o poartă. Totodată Plenara a subliniat că organizațiile U.T.M. trebuie să sprijine mai mult școala pentru ridicarea nivelului general de învățătură al elevilor. De felul în care elevul își însușește cunoștințele predate în școală, de felul in care el învață, depinde activitatea sa de mîine în uzină, pe șantier, pe ogoare, în labo- ratoare Însușirea temeinică a materiilor predate în școală constituie temelia specializării ulterioare. De aceea munca de învățătură trebuie să stea în centrul tuturor formelor de activitate ale organizației U.T.M. din școală Plenara a indicat organizațiilor U.T.M. să desfâj șoare o luptă hotărîtă împotriva rămînerilor tn urmă la învățătură. împotriva mediocrității, a notelor la limită. Mai sînt uni5 elevi care an de an se strecoară dintr-o clasă în alta obținînd la majoritatea mate- riilor medii de 5 și 6, care se mulțumesc numai cu un minimum de cunoștințe necesar trecerii clasei- Este evident că acești elevi termină școala tară o bază solidă de cunoștințe, fără să-și însușească temeinic disciplinele școlare. Trebuie sâ ti se pună acestor Sprijinirea țco ii in legarea învățămîntului cu producția — sarcină importantă a organizațiilor U. T. M. O măsură de mare importanță luată de partid și guvern pentru apropierea școlii de producție o con- stituie deschiderea largă a porților școlilor de cultura generală tinerilor care muncesc tn producție. Experiența a arătat că din acei tineri care au mun- cit :n producție ș> au terminat concomitent cu succes «coala medie se formează cei mai destoinici ingineri, tehnicieni, specialiști cu larg orizont politic, ideologic, bine pregătiți pentru viață pentru participarea activă ;i rodnică la opera de construire a socialismului. Ară- lind fiecărui tinăr muncitor largile posibilități create de partid și guvern pentru continua sa perfecționare, pentru dezvoltarea cunoștințelor și pregătirii _ sale, organele și organizațiile U T M. să dezvolte și maf mult in rîndurile tineretului muncitor dorința de a u-ma cursurile școli'or serale și fără frecventă. Orga- nele și organizațiile U.T.M. din întreprinderi au datoria de a acorda cea mai mare atenție tinerilor muncitori care învață, organizînd cu ei grupe speciale de studiu, ajutîndu i permanent în pregătirea lor și sarijinind conducerile întreprinderilor pentru a crea tuturor tinerilor care urmează aceste forme de Iovă- lămint toate condițiile necesare terminării cu succes a școlii Frecventarea cu regularitate a cursurilor și însușirea temeinică a cunoștințelor predate în școală trebuie să fie considerată de către utemiștii care u-mează aceste cursuri ca o importantă sarcină de organizație. ssperior, care deschide noi posibilități tinerilor din fabrici, uzine, șantiere, de pe ogoare, sâ poată învăța fără să întrerupă munca in producție, să-și însușească o mai înaltă calificare și cultură generală devenind astfel cadre de nădejde pe frontul construcției noastre socialiste. în prezent aproape 100.000 de tineri mun- cesc in producție și totodată invațâ in școlile medii serale. Aceasta arată schimbarea continuă a înfățișării ge- nerale a școlii noastre, ilustrează convingător succese- le înregistrate pe linia înfăptuirii politicii partidului do apropiere a școlii de viată, de nevoile industriei și agriculturii. Paralel cu crearea unei baze materiale necesare în- vățămîntului, partidul și guvernul manifestă o perma- nentă grijă pentru îmbunătățirea continuă a procesului de învățămînt asigurînd ca acesta să corespundă tot mai bine cerințelor actuale ale construcției socialiste pentru a da elevilor o înaltă pregătire științifică și de cultură generală, pentru a fi strins legat de viață, de producție. în acest scop au fost elaborate o serie de hotărîri de partid și de stat care au fixat în mod clar cadrul activității politico-educative și didactice în școală. U. T. M. din țcoli elevi întrebarea : ce veți face în viață ? Tn fnvăță- mîntul superior, tn producție, în toate ramurile de activitate se cere o pregătire temeinică, o înaltă cali- ficare. Or. printr-o atitudine superficială față de în- vățătură nu se poate obține o pregătire temeinică, la nivelul cerințelor actuale ale construcției socialiste. Tocmai de aceea organizațiile U.T.M. din școli sint chemate să dezvolte și mai mult în rîndul elevilor dorința și pasiunea pentru studiu, simțul răspunderii față de propria lor pregătire, conștiința că învățătura nu este o chestiune Ia liberă apreciere, ci o datorie importantă față de poporul nostru muncitor, față de patria noastră. Plenara a arătat că paralel cu ridicarea exigenței față de elevii care nu învață cu seriozitate, care-și permit să vină nepregătiți la școală, sâ nu-și facă temele, sâ sufle sau să lipsească de la școală, orga- nizațiile U.T.M. trebuie să se ocupe zi de zi de aju- torarea elevilor rămași în urmă la învățătură. Organizațiile U.T.M trebuie să folosească cu mult mai multă eficiență adunările generale U.T.M- ca un mijloc de dezbatere a problemelor legate de munca de învățătură, iar utemiștii să răspundă în fața orga- nizației cum își îndeplinesc această sarcină prevăzută în Statutul Uniunii Tineretului Muncitor. Ele trebuie să folosească formele care s-au dovedit eficace în aj’utorarea elevilor la învățătură — grupele de ajuto- rare, ajutorul individual, organizarea «nor adunări metodice, a unor schimburi de experiență, mobilizarea elevilor la meditații și consultații, la cercurile pe materii — să'dezvolte spiritul de întrecere pentru cele mai bune rezultate la învățătură și disciplină. Plenara C.C. a! U T M. a subliniat în mod deosebit necesitatea ca organizațiile U.T.M. să dezvolte în rîndul elevilor interesul pentru studiul limbii și lite- raturii romine. care are o mare importanță în pregă- tirea generală a elevilor. Dezvoltarea lecturii literare contribuie și la formarea deprinderii elevului de a citi în genera), de a studia cu perseverență si restul dis- ciplinelor școlare. Plenara a arătat că învățătura este sarcina princi- pală a elevilor: de aceea întreaga muncă politică edu; calivă a organizațiilor U.T.M. din școli trebuie să fie subordonată acestei sarcini. Este știut că manualele școlare au un rol însemnat In pregătirea elevilor. Subliniind realizările care s-au obținut în acest domeniu, participanții la Plenară au criticat totodată Ministerul învățămîntului și Culturii pentru tărăgănarea și întîrzierea apariției unor ma- nuale. Tn tabloul genera! al învățămîntului din patria noastră școala profesională ocupă azi un loc foarte important atît prin numărul tinerilor care o frecven- tează, cît și prin rolul ei In formarea tinerei generatii de muncitori. Partidul și guvernul acordă o grijă deosebită activității școlilor profesionale. încredințin- du-le sarcina de a forma tineri muncitori temeinic pre- gătiti. înarmati cu tehnica Înaintată, cu un orizont politic și cultural corespunzător profilului clasei noas- tre muncitoare, clasa conducătoare în statul nostru democrat-popular. Școlile profesionale au fost dotate cu localuri, ste- liere și utilaj corespunzător, au fost legate strîns de unele întreprinderi industriale ale căror cadre de spe- cialiști participă direct la calificarea elevilor. Cu toate acestea Plenara a scos în evidență că, în unele școli profesionale, persistă o serie de lipsuri care au consecințe asupra pregătirii elevilor, asupra edu- cației lor. Astfel, nici pină în prezent nu au fost asigurate la toate disciplinele manualele școlare nece- sare. Sînt de asemenea defecțiuni fn organizarea practicii ucenicilor, cu toate că se Știe că aceasta are un rol hotărîtor în calificarea lor în însușirea temei- nică a meseriei. Nu peste tot sînt puși ucenicii. în timpul pregătirii practice, să lucreze direct la mașină, sub supravegherea muncitorului, iar uneori timpul aîectat pregătirii practice a acestora se irosește în treburi mărunte care nu au o legătură directă cu însu- șirea meseriei. Unele școli și organizații U.T M. din aceste școli nu acordă un ajutor permanent ucenici- lor în timpul efectuării practicii în uzină, pe ogor. Sint de asemenea unele școli profesionale ce subapre- ciază importanța învățămîntului de cultură generală, a pregătirii culturale a ucenicilor In unele școli funcția de educator este ocupată de oameni necorespunzători, care nu au nici pregătire de spec alitate. Această situare cu toate că este cunos- cută. nu a fost încă ceste tot soluționată de Ministerul Învățămîntului si Culturii și de ce- lelalte ministere de resort Nici organizațiile U.T.M. din unele întreprinderi nu se ocupă suficient de educația politico ideologică a ucenicilor, de munca in producție a acestora Ele trebuie să-i invite pe elevii școlilor profesionale la adunările generale, la acțiunile lor politico-educative, să se preocupe de felul cum iși petrec aceștia timpul liber, să-i ajute să și-l petreacă în chip folositor și instructiv. Este necesară de asemenea o mai mare preocupare atît din partea școlii cît și a organizațiilor U.T.M. din școlile profesionale și din fabricile pe lîngă care funcțio- nează aceste școli, pentru condițiile de viață ale ucenicilor, pentru folosirea judicioasă a tuturor posi- bi'/ăților create de statul nostru, pentru respectarea tuturor prevederilor legale cu privire la retribuirea ucenicilor pe timpul practicii în uzină Subliniind că școala trebuie să crească viitoarele cadre care vor îmbrățișa mîine calea producției și ■ înaltei specializări. Plenara C.C. al U.T.M. a arătat că cele spuse de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej’ la cea de-a doua Conferință pe țară a U.A.S.R, cu privire la sarcinile învățămîntului superior care „trebuia să asigure o legătură strînsă a procesului de învățămînt cu cerințele industriei, ale agriculturii și culturii noastre socialiste în plină . dezvoltare", sînt pe deplin valabile șl pentru învățămîntuț de cul- tură generală. Partidul și Guvernul au luat măsuri însemnate pentru a întări legăturile școlii cu viața, cu practica. S-a lărgit baza materială necesară școlii pentru a da elevilor și o pregătrie practică Au fost create ateliere școlare și laboratoare, multe întreprinderi care patronează școlile au contribuit la înzestrarea acestora cu mașinile și uneltele necesare practicii elevilor. A fost introdusă pregătirea practică dife- rențiată a elevilor din școlile de la orașe și de la sate. In unele școli s-a introdus în mod experi- mental un sistem de calificare a elevilor în diferite meserii în uzine, cu ajutorul muncitorilor, tehnicie- nilor. maiștrilor. Tn ultimii ani. organizațiile U.T.M. contribuie mai mult la întărirea legăturii școlii cu practica, cultivînd la elevi dragostea pentru munca fizică, dorința de a munci în producție. O extindere mare a luat-o organizarea cercurilor pe materii și a cercurilor teh- nice. Tn acest sens este pozitivă experiența obținută la Școala medie nr. 1 din Buzău, unde s-au organizat un cerc de matematică, unul de științele naturii și un cerc tehnic, care are mai multe secții. în cadrul acestui cerc elevii au construit un aparat de radio- emisie, un trenuleț electric și altele. S-a mai orga- nizat cunoașterea și întreținerea utilajului agricol, o parte din elevii acestei școli învățînd să conducă și să întrețină tractorul. Astfel. în cadrul practicii de vară, o parte din elevi au lucrat pe tractoarele G.A.S.-Mărăcineni. Un rol important în deprinderea elevului cu munca fizică îl au brigăzile utemiste de muncă patriotică la activitatea cărora participă mase largi de elevi. S-a generalizat în toată țara experiența pozitivă a Comitetului regional U.T.M. Constanța privind antre- narea elevilor în sprijinirea lucrărilor agricole și silvice prin organizarea de tabere pe lîngă G.A.S., G.A.C. și ocoalele silvice, la care In perioada va- canței de vară din acest an au participat peste 26.000 elevi. Desigur, ceea ce s-a făcut pină în prezent în înfăp- tuirea indicațiilor partidului cu privire la legarea școlii de practică este numai un început Aceasta rămîne încă o sarcină căreia atît cadrele didactice, cît și organizațiile U.T.M. trebuie să-i aeorde o atenție mult mai mare. Plenara C.C. al U.T.M. ■ subliniat că mai este încă mult de muncit In viitor pentru lichidarea formalismului în legarea învăță- mîntului de practică, că In unele școli In mod greșit se consideră rezolvată sarcina legării tnvățămîn- tului de practică dacă elevii învață să Iacă o bala- ma sau un lăraș. Legăturile existente între școală și uzină sînt încă în multe cazuri lormale; de multe ori aceste legături se mărginesc doar la simple vizite. Organelor și organizațiilor U.T.M le revine sarcina de • ajuta școala în organizarea studierii profunde a experienței pozitive obținute In privința dezvoltării deprinderilor practice Ia elevi, a tuturor formelor și metodelor folosite în acest scop. Numai în urma unui astfel de studiu se vor putea trage toate concluziile practice pentru o legare și mai strînsă i școlii de cultură generală cu viața, cu practica construcției socialiste. De asemenea o sarcină de seamă a organizațiilor U.T.M. este aceea de a contribui la dezvoltarea în rindul elevilor a prețuirii și respectului față de munca fizică, a dorinței de a face parte din rîndu- rile clasei muncitoare, «le acelora care produc direct bunuri materiale. A fi membru al marii familii a muncitorimii noastre este o cinste deosebită cu care trebuie să se mîndrească orice tînăr. Atitudinea de dispreț’față de munca fizică șl față de cei ce mun- cesc. cultivată de clasele exploatatoare în trecut, reflectă modul de gîndire a! unor clase parazitare și în condițiile noastre reprezintă o prejudecată dău- nătoare care trebuie combătută cu toată hotărîrea. Astăzi, toți cei care trec prin școală se pregătesc (Continuare în pag. 6} i Pentru intensificarea muncii organizațiilor U.T.M, în vederea îndeplinirii sarcinilor puse de partid în fata școlii (Urmare din pag. 5) pentru muncă. Acest lucru trebuie să-l știe fiecare elev. Fără a munci nimeni nu mai poate trăi tn societatea noastră. Diploma școlară nu mai este ca in trecut, pentru fiii de bani gata, un simplu titlu. Indiferent ce profesie își va alege, fiecare trebuie să muncească In tara noastră munca a devenit o ches- tiune de cinste și onoare. Este știut că elevii școlilor noastre sînt. in imensa lor majoritate, fii ai oamenilor munci1 manuale sau intelectuale. Prin însăși originea lor, elevii sînt legati de muncă. De aceea este cu atît mai rușinos că se mai găsește cîte un elev care, atunci cînd merge în vacantă în satul său sau in familia sa, se poartă ca un domnișor, ferindu-se ca de foc să nu facă cumva vre-o bătătură la „minutele" sale. Asemenea elevi trebuie puși în discuta colegilor lor, a clasei; acestor elevi trebuie să li se spună: „uite, abia ați plecat din sat sau din familiile voastre de muncitori și ați început să priviti de sus munca, să uitati că părinții voștri, clasa muncitoare, prin muncă vă întrețin în școală, vă creează condiții optime pentru a vă cul- tiva. pentru a dobindi o înaltă calificare". Sini însă, din păcate, și unii părinți care nu-și ed»câ copiii în spiritul dragostei pentru munca productivă, impun copiilor alegerea profesiei pe care o doresc ei, fără a tine seama de înclinațiile reale ale copiilor. Sînt și cadre didactice cu mentalități învechite care cred că munca în uzină nu este de „demnitatea” unui absolvent al școlii medii, că rolul școlii este numai de a asigura cadre pentru Invătămîntu! superior. Tineretului patriei noastre îi sint create toate con- îmbunătățirea muncii politico-ideologice în rîndul elevilor — sarcină de bază a organizațiilor U. T. M. din școli Școala noastră nouă formează pe băncile sale un tinerot care posedă nu numai o temeinică pregătire profesională, ci și o pregătire politico-ideologică. un tineret devotat fără margini partidului, poporului, patriei noastre. Măsurile care au fost luate în ultimul timp pe baza botărîrilor partidului și guvernului nostru au de- terminat creșterea rolului educativ al școlii. Intro- ducerea în programa de invățămint a studiului eco- nomiei politice și ai socialismului științific a făcut să se îmbunătățească pregătirea ideologică a elevi- lor, aceștia fiind ajutați să-și însușească o seamă de noțiuni de bază ale marxism-leninismului Elevii sînt educați in școală in spiritul patriotismului socia- list ș< al internaționalismului proletar, sînt ajutați să cunoască trecutul revoluționar de luptă al poporu- lui nostru, mărețele realizări obținute sub conducerea partidului in opera de construire a socialismului Organizarea Invătămintului poli tic-ideologic pentru cadrele didactice a dus la ridicarea nivelului politic al lecțiilor, creînd condiții pentru ca învățătorii și profesorii să-și îndeplinească mai bine rolul lor edu- cativ in școală. O mare realizare a puterii populare este făurirea unității frățești intre oamenii muncii romini și cei aparținind minorităților naționale, pe baza rezolvării marxist-leniniste de către partidul nostru a problemei naționale. In condițiile orînduirii democrat-populare — spunea tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la cea de-a I!-a Conferință Națională a U.A.S.R — școala reprezintă un mijloc puternic de apropiere între tinerii de toate naționalitățile, de înlăturare a tendințelor de izolare națională și a rămășițelor învrăjbirii naționale, pe care au cultivat-o clasele exploatatoare, de educare a tineretului în spiritul patriotismului și a! internațio- nalismului socialist, în spiritul luptei unite, umăr la umăr pentru scopul comun — construirea socialismului. Unul din mijloacele pe care viața *le-a dovedit eficace în combaterea izolării naționale și în cimen- tarea frăției intre tinerii de diferite naționalități sint școlile cu secții cu limba de predare romină. ma- ghiară, germană. Intre elevii acestor școli, care învață și muncesc împreună, participă în comun la manifestă- rile cultural-artistice și sportive, se dezvoltă o puter- nică prietenie și frăție. Elevii acestor școli fac parte din aceeași organizație U.T.M. și de pionieri tn cadrul căreia discută și rezolvă atit probleme care privesc pe elevii fiecărei secții tn parte, cît și probleme legate de toată școala. Ei participă tn comun la acțiuni patriotice de folos obștesc, fac împreună excursii pentru cunoașterea patriei noastre. Plenara a arătat că a crescut preocuparea organelor și organizațiilor U.T.M- din școli pentru educarea po- litică și ideologică a elevilor. Ele au adus o contri- buție importantă la dezvoltarea dragostei elevilor față de patrie, față de poporul muncitor, a mîndriei pentru cuceririle revoluționare ale oamenilor muncii, a atașa- mentului față de Partidul Muncitoresc Romîn. dr- muitoru! înțelept al poporului nostru pe drumul în- făptuirii unei vieți fericite în patria noastră. Alături de cadrele didactice, organizațiile U.T.M. contribuie la popularizarea în rîndul elevilor a ma- rilor realizări obținute de Uniunea Sovietică pe dru- mul construirii comunismului, a succeselor țărilor de democrație populară în construirea socialismului, la dezvoltarea sentimentelor de prietenie și solidaritate cu țările marelui lagăr socialist, cu toate popoarele oare luptă pentru eliberarea lor socială și națională, pentru pace în întreaga lume. Pentru îmbunătățirea educației ideologice a elevilor în anul 1957 s-a introdus învățămintul politic U.T.M. în școli. Organizațiile U.T.M., tn colaborare cu cadrele didac- dițiile pentru a-și alege acele meserii pe care le îndră- gește cel mai mult și care îi dau posibilitatea să fie cît mai folositor construcției socialiste. Organizațiile U.T.M. să ajute mai mult școala și familia în îndru- marea tinerilor spre munca productivă, spre școli pro- fesionale, de meserii, agricole, școli medii, tehnice, institute de învătămînt superior. In întreaga lor acti- vitate politică. în adunările generale. în învățământul politic U.T.M., în diferitele acțiuni pe care le între- prind, organizațiile U.TM să ajute la înfăptuirea programului școlar de practică, să ajute la crearea de cît mai multe cercuri tehnice și pe materii legate de specificul economic al raionului și orașului res- pectiv, să organizeze întîlniri ale elevilor cu mun- citori fruntași și inovatori care să le vorbească despre frumusețea diferitelor meserii, despre viata și munca din fabrică, să organizeze mai multe acțiuni comune cu organizațiile U.T.M. din întreprinderi. Un rol deosebit tn formarea unor deprinderi prac- tice la elevi, în dezvoltarea prețuirii muncii fizice și a bunului obștesc II are introducerea și extinderea hi școli de către organizațiile U.T.M. a autodeservirii în dasă. în școală, în internate. îngrijirea bunurilor pe care le au la dispoziție. înfrumusețarea clasei, a școlii, a locului unde își petrec mare parte a tim- pului lor să devină • chestiune de onoare cu care să se mîndrească fiecare elev. Organizațiile U.T.M. să antreneze mai larg eterii în activitatea brigăzilor utemrste de muncă patrio- tică, care sînt chemate să-și aducă o contribuție și mai mare la îngrijirea parcurilor, grădinilor și spa- tiilor verzi, la construcția de școli. locuințe, la în- frumusețarea orașelor și satelor patriei noastre tice, se ocupă mai intens de îmbunătățirea formelor și conținutului activității cultural-artistice și sportive în care se încadrează un număr tot mai mare de elevi, contribuind în felul acesta la cunoașterea de către elevi a tezaurului artei și culturii. Cu toate că s-a obținut o îmbunătățire a muncii politicoeducative desfășurată în rîndul tineretului școlar mai sînt unii elevi care nu înțeleg importanța lărgirii orizontului lor politic și ideologic, care parti- cipă numai sporadic Ia acțiunile întreprinse de orga- nizațiile U.T.M. cu masa elevilor. Aceasta este une- ori consecința formalismului care se manifestă în munca unor organizații U.T.M., a caracterului neatrac- ti* al activității lor. Munca de propagandă politico- ideologicâ pe care o desfășoară organizațiile U.T.M. din școli are adeseori un conținut necorespunzător vlrstei și preocupărilor elevilor. Există încă lipsuri în conținutul adunărilor generale U.T.M.; tn unele organizații U.T.M. din școli adunările generale au un caracter formal, nu se dezbat cu regularitate docu- mentele și hotărîrile de partid, probleme politice și ideologice. încă nu a intrat în obișnuința tuturor organizațiilor U.T.M de a organiza în cadrul fie- cărei adunări generale informarea politică. Marea majoritate a elevilor din țara noastră au o pregătire culturală incomparabil mai bogată și mai temeinică decît în trecut. Ei manifestă un interes crescind pentru dobîndirea de cunoștințe științifice și tehnice. Mai sint însă unii elevi care au un nivel încă redus de cunoștințe științifice și din această pricină sînt uneori influențați de diferite concepții mistice, obscurantiste. însușirea de către elevi in mod temeinic a tuturor cunoștințelor ce se predau în școală, desfășurarea de către organizațiile U.T.M. a unei intense munci politico educative duc la creșterea și consolidarea cunoștințelor științifice ale elevilor, la debarasarea lor de diferite concepții mistice, obscurantiste. îi ajută să-și formeze o concepție materialistă despre natură și societate. ■In Plenară 6-a subliniat de asemenea rolul pe care-1 au cadrele didactice în educarea științifică, materialistă a elevilor. Totodată au fost scoase în evidență unele lipsuri ale cadrelor didactice în munca educativă din școală. Tematica și conținutul orelor educative au uneori deficiențe mari, ele neridicînd probleme esențiale ale formării caracterului, ale edu- cației cetățenești a elevilor. Față de lipsurile existente încă tn pregătirea po- litico-ideologică a elevilor este necesar ca în per- manecță în centrul întregii munci a organelor și organizațiilor U.T.M. din școli să stea intensificarea educației politico-ideologice a elevilor, în raport cu vîrsta acestora, munca de propagare a învățăturii marxist-leniniste, dezvoltarea dragostei față de patria noastră socialistă, față de Partidul Muncitoresc Ro- mîn, popularizarea marilor realizări ale regimului nostru democrat-popular, dezvoltarea hotărîrii de a lupta pentru aplicarea în viață a politicii partidului, pentru construirea socialismului în patria noastră. Lenin a arătat că poți fi numit comunist numai atunci cind îți îmbogățești mintea cu cunoașterea tuturor faptelor fără de care nu poți fi în zilele noas- tre un om cult. Marxim-Ieninismul este o călăuză sigură, el îți dâ posibilitate să atingi fără greșeală ținta propusă. Așa cum într-o excursie, cînd treci prin păduri, prin peșteri, peste rîuri, îți trebuie o călăuză bună, tot astfel îți trebuie tn viață, tn toate dome- niile de activitate, călăuza ideologică a marxism- leninismului. Este știut că nu mergem în munca și lupta noastră pe un drum neted, pe o șosea asfaltată. Nu trebuie uitat nici o clipă că In țara noastră mai sînt foști moșieri, fabricanți, legionari și alte elemente care visează Ia privilegiile pierdute, care nu văd cu ochi buni viața nouă ce și-o făurește poporul nostru. Or- ganizațiile U.T.M. trebuie să-și dezvolte vigilența și spiritul de combativitate față de orice manifestare a dușmanului de dasă făcînd cu neputință pătrun- derea influenței acestuia în rîndul unor elevi. Organizațiile U.T.M. din școli trebuie să consi- dere drept una din cele mai de seamă sarcini ale lor educarea elevilor în spiritul dragostei fierbinți pen- tru scumpa noastră patrie în care se construiește socialismul, să le dezvolte necontenit dorința de a-și dărui toată energia lor creatoare pentru înflorirea ei, hotărîrea de a apăra cu abnegație mărețele cuce- riri revoluționare ale poporului nostru. Organizațiile U.T.M. trebuie să facă mai mult cunoscută elevilor viața grea, de mizerie în care au trăit poporul, tineretul nostru în anii regimului bur- ghezo moșieresc și, totodată, să popularizeze mai larg în rîndul elevilor marile realizări și condițiile din ce ‘m ce mai bune de trai pe care le asigură aizi regimul democrat-popular poporului, tineretului nostru. Este necesar ca îndeosebi organizațiile de bază U T.M. din clasele IX—XI să se preocupe mai mult pentru cunoaștera și însușirea de către elevi a documentelor și hotărîrilor de partid și de stat, pen- tru lărgirea cunoștințelor ideologice, pentru infor- marea loc cu privire la principalele evenimente poli- tice interne și internaționale. Adunările generale U.T.M. să fie folosite ca un cadru permanent de dez- batere și clarificare a acestor probleme. Organele și organizațiile U.T.M. din școli au sarcina de a răs- p ndi mai actrv în _ masa elevilor ideile nobile ale frăției oamenilor muncii romîni și de toate naționa- litățile în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră comună, să-i mobilizeze laolaltă în muncă și învățătură, în activitatea obștească, cul- turală, sportivă și tn viața de organizație. Organele și organizațiile U.T.M. în strînsă colabo- rare cu școala și familia să intensifice educarea elevi- lor în spiritul moralei comuniste, să dezvolte ase- menea trăsături cum sînt principialitatea, cinstea șl sinceritatea, curajul, prietenia și tovărășia, respectul pentru familie și cei vîrstnici. Organizațiile U.T.M. trebuie să dezvolte la elevi spiritul critic față de manifestările modului de viață ■■ burghez, să combată tendințele unor elevi, puțini ta număr, care au o ținută vestimentară necivilizată, malagambistă. Acești elevi trebuie ajutați să-și dez- volte bunul gust, să înțeleagă cît de caraghioși sînt în societatea noastră cu asemenea manifestări. In acest scop să se dezbată mai cu curaj aceste pro- bleme în adunări generale U.T.M. deschise, în con- ferințe și întîlniri, în cadrul reuniunilor, urmărindu-se stimularea spiritului critic al elevilor împotriva ma- nifestărilor negative și a purtătorilor lor, a falsei cole- gialități în spatele căreia se tolerează și se încura- jează uneori aceste manifestări. Un mare rol are în educarea elevilor, în organi- zarea plăcută și instructivă a timpului lor liber, acti- vitatea culturală și sportivă. De aceea organizațiile U.T.M. din școli, sub conducerea organizațiilor de partid, cu sprijinul cadrelor didactice, trebuie să de- vină organizatorii direcți ai activității cultural-artis- tice și sportive de masă în rîndul elevilor. In acest scop Plenara C.C. al U.T.M. a recomandat ca de la începutul anului școlar să fie alcătuita planuri co- mune ale organizațiilor U.T.M., de pionieri și con- ducerilor de școli, care să fie dezbătute de elevii din fiecare clasă și îmbogățite cu propunerile și suges- tiile acestora. Cea mai mare atenție trebuie acordată conținutului politico-educativ al activității artistice, repertoriilor, conferințelor și reuniunilor, editării re- vistelor școlare. Organizațiile U.T.M. din școli să lichideze formalismul ce se manifestă în cadrul con- cursului „Iubiți cartea”, să antreneze mai larg elevii la concursurile cultural-artistice, să extindă cercurile „Iubiți muzica”, cinecluburile, să organizeze larg și sistematic întrecerea pentru învățarea cîntecelor despre patrie, partid, cîntece pentru tineret, să se preocupe de vizionarea colectivă și de organizarea discuțiilor asupra spectacolelor. Să intre cît mai mult în practica organizațiilor U.T.M. organizarea excursiilor prin care elevii să cunoască și să iubească minunatele frumuseți și bogății ale țării noastre, precum și realizările mărețe obținute de oamenii muncii sub conducerea partidului nostru. Plenara a indicat organizațiilor U.T.M. din școli ca în întreaga lor muncă politico-ideologică și cultural- educativă să țină cont de nivelul de înțelegere și de vîrsta elevilor. Intr-un fel trebuie să se adreseze ele- vilor din clasa a VlII-a și altfel celor din clasa a Xl-a. Trebuie lichidate manifestările de formalism și șablo- nism în munca de propagandă a organizațiilor U.T.M. din școli, fok»indu-se forme cît mai variate, mai atrac- tive, specifice preocupărilor și vîrstei elevilor, condi- țiilor specifice ale școlii. Cu mai multă eficiență să se folosească presa în vederea educării elevilor. Organele și organizațiile U.T.M. să asigure nu numai îmbunătățirea difuzării presei tn școli, d și citirea presei, folosirea ei pentru înarmarea ideologică, politică și culturală a elevilor, astfel îneît urmărirea zilnică prin presă a evenimen- telor interne și internaționale să devină o necesitate și obișnuință a fiecărui elev. Pe baza sarcinilor stabilite de partid și de hotărîrile Plenarei a V-a a C.C. af U.T.M. s-au obținut rezultate mai bune în îndrumarea muncii unităților de pionieri de către organele și organizațiile U.T.M Conținutul activității unităților de pionieri este mai bine orientat pentru educarea pionierilor și școlarilor în spiritul dra- gostei față de învățătură și activitatea practică. Munca unităților și detașamentelor de pionieri este mai strtns legată de sarcinile instructiv-educative ale școlii. Se organizează mai multe acțiuni care sprijină în mod direct însușirea cunoștințelor ce se predau în școală care-i fac pe pionieri să înțeleagă mai bmp că sarcina principali a fiecăruia lintre ei este sâ inveje cu hăr- oidr. Au fost obținute rezultate In formarea de deprin- deri practice de muncă la copii, a Iost organizat mai bine timpul liber prin desfășurarea unor activități cul- fural-artistice-sportive și obștești Aplicarea hotărîri- lor Plenarei a V-a a C.C. al U.T M. ea în munca de instructor superior de pionieri să fie promovat' un nu- măr cit mai mare de învățători și profesori membri și candidati de partid, ulwniști, tineri cu o pregă- tire politico-ideologică, culturală și pedagogică cores- punzătoare, are ca rezultat continua îmbunătățire a activității organizațiilor de pionieri. Cu toate acestea sînt și acum unități și detașamente de pionieri care se ocupă insuficient de popularizarea în rindurile copiilor și pionierilor a realizărilor regimu- lui democrat-popular și a evenimentelor interne și in- ternaționale Unele unități și detașamente de pionieri nu folosesc suficient activitatea diferitelor cercuri, li- teratura pentru copii, excursiile, jocurile, pentru a-i ajuta pe pionieri șl copi1 să-și însușească treptat, treptat, cît mai multe cunoștințe științifice și să în- ceapă să-și explice în mod just diferite fenomene din natură și societate. in unele unități de pionieri copiii cunosc puține cîn- tece, cu toate că in ultimul timp au apărut destule cîn- tece pionierești. Acest lucru se datorește faptului că instructorii de pionieri cunosc ei înșiși puține cîntece și de aceea nici nu pot ajuta concret detașamentele de pionieri. Jocul este specific vîrstei copiilor, totuși el nu este folosit în toate grupele și detașamentele de pionieri ca mijloc de educare a acestora N-a intrat încă în practica tuturor instructorilor de pionieri folo- sirea cu pricepere a activului pionieresc ca organizator al acțiunilor unităților, detașamentelor și grupelor de pionieri. Comitetele regionale, raionale și orășenești U.T.M. trebuie să se preocupe permanent și cu grijă de selec- ționarea, creșterea și pregătirea cadrelor ce muncesc cu pionierii, de atragerea in această muncă a tinerilor ce manifestă dragoste și interes față de munca cu copiii, ajutîndu-i să-și îmbogățească cunoștințele poli- tico-ideologice, culturale și pedagogice. De asemenea, trebuie acordată o mai mare atenție îmbunătățirii muncii sfaturilor unităților de pionieri. Încă de acum, de la începutul anului școlar, întreaga activitate pio- nierească să fie astfel organizată încît să sprijine școala pentru obținerea de către pionieri șt școlari a celor mai bune rezultate la învățătură, în întărire, disciplinei și în activitatea obștească. Tn perioada ime- diat următoare trebuie acordată mare atenție intro- ducerii distincțiilor pionierești, acțiune importantă pen- tru ridicarea conținutului întregii munci pionierești. Să se acorde, de asemenea, mai multă atenție îmbu- nătățirii muncii educative cu copiii Intre 7—9 ani. In continuare. Plenara s-a ocupat de unele probleme ale vieții interne a organizațiilor U.T.M. din școli, apreciind că pe lingă rezultatele bune obținute în creșterea numărului membrilor U.T.M.. în consolidarea din punct de vedere organizatoric și politic a organi- zațiilor U T M.. In îmbunătățirea conținutului adunări- lor generale mai sînt unele lipsuri In munca politică de pregătire și primire de noi membri în rindurile organizației noastre, multe organe și organizată U.T.M. din școli dau dovadă de formalism, manifestă o slabă exigență față de calitatea de utemist, nu folo- sesc adunările de primire de noi membri ca o adevă- rată școală de educație comunistă. Unii dintre elevii care sint primiti In organizație nu sint îndeaproape cunoscuți și nu se manifestă suficientă exigență față de situația lor la învățătură și față de comportarea lor generală în școală și Jn afara școlii. Tn adunările generale ULM. nu se dezbat întotdeauna cele mai im- portante probleme ale vieții de organizație, nu se analizează felul în ore utemiștii își îndeplinesc sarci- nile. La pregătirea adunărilor generale nu întotdeauna sînt consultați și antrenați toti utemiștii. Deși unele adunări generale adoptă hotăriri folositoare, nu este organizată munca pentru Îndeplinirea concretă a aces- tora prin participarea largă a irtemiștilor. Existenta unor lipsuri în munca politico-educativă a organizațiilor U.T.M. din școlile medii, pedagogice, profesionale și tehnice se datorește faptului că unii activiști ai organizațiilor noastre merg încă rar în școli, nu cunosc suficient problemele specifice muncii acestei categorii de tineret, îndrumările pe care le dau și hotărîrile luate au uneori caracter general, nu cores- pund realității existente în școli. Organizațiile U.T.M. din școli precum și unitățile și detașamentele de pionieri au acumulat o valoroasă experiență care se aplică cu succes în numeroase școli. Cunoașterea și generalizarea acestei experiențe pozi- tive în toate organizațiile U.T.M., unități și detașa- mente de pionieri reprezintă o condiție esențială a îm- bunătățirii muncii politico-educative în rindurile elevi- lor și școlarilor. Sintetizlnd concluziile desprinse din analiza făcută, Plenara C.C. al U.T.M. a arătat că organizațiile U.T.M. din școli trebuie să-și concentreze eforturile spre reali- zarea următoarelor sarcini principale: Dezvoltarea în masa elevilor a conștiinței datoriei de a se pregăti dt mai temeinic, de a-și însuși In cele mai bune condițiuni materia predată; creșterea rolului organizațiilor U.T.M. în sprijinirea activă a școlii tn vederea ridicării, nivelului la învățătură al elevilor. Cultivarea la elevi a dragostei pentru munca fizică, a dorinței de a munci In producție, sprijinirea școlii în Întregul proces de legare a invățămintului de produc- ție, de sarcinile construcției socialiste. Intensificarea educației elevilor in spiritul dragostei și devotamentului fată de scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă, față de Partidul Muncito- resc Romin și Guvernul R.P.R., fată de regimul nostru democrat-popular. Propagarea învățăturii marxist-leni- niste și a politicii partidului nostru, intensificarea muncii de educație politico-ideologică a organizațiilor U.T.M. din clasele mai mari. Creșterea combativității și vigilenței organizațiilor de bază U.T.M față de ma- nifestările și influentele ideologiei și moralei burgheze. întărirea vieții interne a organizațiilor U.T.M.. an- trenarea mai activă a tuturor utemiștilor și elevilor în acțiunile întreprinse de organizație, îmbunătățirea controlului și a îndrumării activității organizațiilor U.T.M. din școli de către comitetele regionale, raio- nale și orășenești U.T.M. Pentru realizarea acestor sarcini Plenara C.C. al U.T M. s stabilit următoarele măsuri : Cemitetele regionale, raionale și orășenești U.T.M. sâ organizeze tn toate școlile adunări generale des- chise ale organizațiilor de bază U T M. Dezbaterile In aceste adunări să fie precedate de o analiză amă- nunțită a situației existente în școala respectivă, a felului in care învata elevii, a felului iu care orga- niza'ția. U.T.M. ajută la legarea mai strînsă a școlii de viată de practica, a modului în care se desfășoară munca de educație politică și viața internă a orga- nizației U.T M. Pe baza acestei analize. în cadrul dezbaterilor să se stabilească măsurile concrete pe care le vor lua organizațiile U.T M. pentru îmbunătățirea activității lor. Pentru îmbunătățirea muncii organizațiilor U.T.M. din școlile medii și pedagogice, comitetele regionale, raionale și orășenești U.T.M. să se ocupe în perma- nență de îndrumarea muncii comitetelor U.T.M. pe școală 0 atenție deosebită va trebui acordată în peri- oada imediat următoare îmbunătățirii muncii comisii- lor pentru problemele muncii în școli. Comitetele raio- nale și orășenești să analizeze trimestrial felul în cate se desfășoară munca organizațiilor (J.T.M., stadiul în- deplinirii măsurilor stabilite de Plenara C.C. al U.T.M. Pentru o mai bună îndrumare a cadrelor de bază, tri- mestrial se vor organiza la comitetele raionale și oră- șenești ședințe cu activul U.T.M. din școlile medii, pedagogice și profesionale. Lunar comitetele raionale și orășenești U T M vor trebui să organizeze ziua se- cretarilor organizațiilor U T.M. din școlile medii, peda- gogice și profesionale, la care vor lua parte secretarii comitetelor U.T.M. pe școală și secretarii birourilor de clasă și an. Pentru a ajuta la îmbunătățirea muncii politice în rtndul elevilor este necesar ca toii activiștii U.T.M. să participe la adunările generale ale organizațiilor U.T.M., la orele de clasă, la activitățile practice, la diferite activități culturale, sportive, obștești și să facă cu regularitate expuneri în fața elevilor. Pentru îmbunătățirea pe mai departe a activității organizațiilor de pionieri, pe lingă atenția sporită ZIUA TORTELOR ARGATE (Urmate din pag. 1) lare din tara noastră, Partidul Co- munist Romîn a trecut la realiza- rea unui ansamblu de măsuri po- litice și organizatorice pentru pre- gătirea și înfăptuirea insurecției armate de la 23 August 1944, care ■ dus la răsturnarea dictaturii fas- ciste si la ieșirea Romîniei din războiul hitlerist. Este un merit istoric al Partidului Comunist Ro- mîn ș' un prilej de mîndrio patrio- tică faptul că. la chemarea parti- dului și exprimînd voința și hotă- rirea de luptă a poporului, armata romînă a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, ' s-a alăturat luptei poporului și, împreună cu formațiunile patriotice de luptă al- cătuite din muncitori, a acționat cu vitejie și eroism pentru alungarea cotropitorilor fasciști de pe teritoriul patriei noastre. însuflețiți de cau- za dreaptă pentru care luptau ală- turi de viteaza armată sovietică, ostașii celor 30 de divizii romi- nești, ai corpului aerian, ai flotilei de Dunăre și ai altor formațiuni militare au înscris pagini de glo- rie in luptele purtate pentru elibe- rarea întregului teritoriu al Romî- niei. In continuare, 16 divizii ro- mîne, reorganizate potrivit cerințe- lor războiului, au luptat mai de- parte dincolo de granițele țării pînă la zdrobirea completă a co- tropitorilor hitleriști Timp de 260 de zile, armata romînă a luat par- te, alături de trupele sovietice. Ia acțiunile ofensive din Romînia, Ungaria și Cehoslovacia. In focul luptelor pentru elibera, rea patriei și zdrobirea Germaniei hitleriste se năștea o armată de tip nou, armata noastră populară. Făurirea armatei noastre populare s-a desfășurat sub conducerea ne- mijlocită a partidului, care s-a pre- ocupat zi de zi de crearea unei ar- mate legati de popor, puternică, bine înzestrată și instruită. Partidul a ținut seama tn făurirea Forțelor Armate de particularitățile specifice țării noastre și de o serie de ele- mente noi ce apăruseră tn viața armatei vechi încă în timpul războ- iului antifascist, elemente care mar- cau începutul făuririi armatei noa- stre populare. Un asemenea ele- ment îl constituia legătura ce se crease între armată și popor, ca ur- mare a faptului că armata participa la un război drept, care corespun- dea intereselor naționale și sociale ale poporului muncitor. In ten- tele duse alături de armata so- vietică împotriva cotropitorilor fas- ciști. lupte care au cimentat pentru totdeauna frăția de arme romîno- sovietică, armata romînă a avut posibilitatea să-și însușe'scă prin- cipii și procedee ale artei militare socialiste, ceea ce a asigurat supe- rioritatea trupelor romî-e față de trupele fasciste. Un rol deosebit de important în făurirea armatei noastre populare l-a avut aparatul politic care a luat ființă în armată încă in timpul luptelor pe frontul antihitlerist. Sub conducerea partidului, aparatul po- litic a desfășurat o intensă muncă de educare a militarilor te spiritul devotamentului față de patrie și popor, față de regimul democrat- popular, în spiritul internaționalis- mului proletar, al dragostei față de Uniunea Sovietică și glorioasa ei armată. In anii regimului democrat-popu- lar, sub conducerea nemijlocită a C.C. al P.M.R. au fost luate măsu- rile necesare pentru ca armata noastră populară să fie scut de nă- dejde al cuceririlor obținute de po- porul muncitor. Au avut loc în armată schimbări revoluționare în ceea ce privește baza ei socială și de clasă. baza tehnico-materială, structura organizatorică, teoria mi- litară, concepția politico-ideologică. Astăzi patria noastră are o puter- nică armată de tip nou, disciplinată și bine instruită. înzestrată cu cete mai moderne mijloace de luptă. Organizarea și instruirea ei cores- pund pe deplin cerințelor actuale ale științei militare socialiste, sar- cteilor puse de partid și guvern. Armata noastră are un profund caracter popular, oglindit în primul rînd în compoziția ei de clasă. Sol- datii, subofițerii și ofițerii sînt fii de muncitori, țărani muncitori și inte- lectuali legați de popor. Intre ar- mată și popor există o identitate de interese și aspirații; armata noa- stră slujește intereselor pașnice ale poporului muncitor, fiindu-i cu to- tul străin orice scop agresiv. Forța armatei noastre populare își are izvorul în tăria și vitalita- tea orînduirii democrat-populare. în conducerea armatei de către partid. Armata noastră a devenit o adevărată școală a poporului, școală de educație patriotică și cetă- țenească. Organele politice, organi- zațiile de partid și organizațiile utemiste popularizează larg în rîn- durile militarilor politica partidului și îi mobilizează la traducerea ei în viață, educă zi de zi masele de militari în spiritul învățăturii mar- xist-leniniste, al devotamentului fără margini față de partid, guvern și poporul muncitor, care constru- iește cu succes socialismul în patria noastră. Ele ajută pe comandanți în ridicarea continuă a calității pre- gătirii de luptă și politice a eifec- tivelor pentru a fi oricînd gata să apere libertatea și independenta patriei. Dezvoltarea necontenită a patrio- tismului socialist în rindurile mili- tarilor este strîns împletită cu edu- carea lor în spiritul internaționa- Pionierii și școla'ii din raio- nul Lipova au răspuns cu mult elan la chemarea organizației de tineret în vederea -eai’zlrii unor acțiuni patriote . Ei au strîns tn ultimele 14 zile aproape 6.000 kg. castane. tn fruntea acestei acțiuni pa- triotice stau școlile din Lipova. Petriș, Sarlota fi Paulis. Elevii școlii medii din Lipova au strîns pentru perfecționarea continuă a instructorilor supe- riori și de detașamente este necesară o grijă mai mare pentru îndrumarea activului pionieresc. Comitetele raio- nale și orășenești se vor ocupa direct de aeum înainte de pregătirea președinților de unități și detașamente de pionieri la casele și palatele de pionieri, în școli. Această pregătire sa fie denumită „ziua președinților de unități și detașamente" In cadrul „zilei președin- ților" se va discuta despre îndeplinirea programelor de activități ale unităților și detașamentelor de pio- nieri, se vor organiza diferite activități practice, jocuri pionierești, învățarea de cîntece. concursuri etc. Plenara C.C. al U.T.M. a trasat presei de tineret și copii și în special „Scînteii tineretului", „Scînteii pio- nierului", „Ifjdmunkăs", „Tînăruiui leninist", sarcina de a iniția în paginile lor dezbaterea cu regularitate a modului în care organizațiile U.T.M ajută școala în desfășurarea procesului de învățămînt și pentru o mai bună însușire de către elevi a cunoștințelor predate, pentru legarea mai strînsă a școlii de practică, pentru educația politică a elevilor, să generalizeze mai mult experiența pozitivă contribuind astfel mai activ la îm- bunătățirea muncii organizațiilor U.T.M. și de pionieri din școli. Plenara C.C. al U.T.M. și-a exprimat convingerea că organele și organizațiile U.T.M. din școli, sub condu- cerea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, în colaborare strînsă cu cadrele didactice, vor lupta mai activ pentru îndeplinirea marilor sarcini pe care Partidul Muncitoresc Romîn le pune în fața școlii și a organizației noastre revoluționare de tineret, în vederea formării cadrelor de muncitori și intelectuali de miine, cu o temeinică pregătire politico-ideologică, cu un larg orizont cultural și științific, cu o nouă atitudine fată de muncă, devotați partidului și regimu- lui democrat-popular lismului proletar. Militarii For- țelor noastre Armate nutresc o pro- fundă dragoste și recunoștință față de marea noastră prietenă. Uniunea Sovietică. Manifestările care au loc în prezent în unitățile armatei noastre cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice sînt o expresie a faptului că, pe baza prieteniei de nezdruncinat dintre poporul romîn și poporul sovietic, se dezvoltă și se întărește continuu frăția de arme romîno-sovietică. La temelia politicii externe a statului nostru democrat-popular stă prietenia indestructibilă ou po- poarele țărilor socialiste frățești, întărirea continuă a unității și coe- ziunii lagărului socialist. Această politică corespunde pe deplin inte- reselor vitale și voinței poporului romîn. Republica Populară Ro- mînă, alaturi de celelalte țări soci- aliste, în frunte cu U.R.S.S. promo- vează consecvent o politică de co- existență pașnică între state cu orînduiri sociale diferite, sprijină toate propunerile constructive me- nite să ducă la realizarea unei înțe- legeri între state. Guvernul romîn a făcut propuneri pentru o largă colaborare interbalcanică, pentru încheierea unui tratat balcanic care să ducă la crearea. în această parte a lumii, a unei zone în care să nu existe arme nucleare și rachete. Recent, guvernul nostru a declarat că sprijină propunerile de însemnă- tate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală și totală. In același timp, poporul nostru este vigilent și consideră necesar ca. atît timp cît există încă în teme cercuri și persoane politice influ- ente care acționează împotriva slă- birii încordării în relațiile interna- ționale și caută să mențină războiul rece, țara noastră, ca și celelalte țări socialiste, să acorde atenția cu- venită problemelor legate de întă- rirea capacității de apărare a pa- triei și a întregului lagăr socialist. Sărbătorind Ziua Forțelor Ar- mate, militarii noștri își exprimă încă o dată în fața poporului, par- tidului și guvernului hotărîrea de a sta neclintiti la datorie și a apăra cu orice sacrificiu cuceririle revolu- ționare ale celor ce muncesc, liber- tatea și independența scumpei noa- stre patrii — Republica Populară Romînă. Pionieri harnici l 000 kg. castane, cei din Petriș 850 kg Merită să fie eviden(ia(i elevii și pionierii de la școala e'.. 'tară de 4 ani din m d sat Sarlota, care au strîns plnă In prezent peste 700 kg. cas- tane. Acțiunea patriotică a pionie- rilor și școlarilor din raionul Li- pova continuă. FRANC1SC WILD Din experiența școlii sovietice AUTODESERVIRFA MIJLOC DE EDUCAȚIE PRIN MUNCA Cu ce și cum a început autodeservirea In școala noastră se obișnuia incă de mult ca In ultima zi a fiecărei luni să se organizeze „subofnice sanitare", care începeau la o jumătate de oră după ter- minarea cursurilor. Elevii spălau și cu- rățau cu multă grijă totul — ușile, fe- restrele. pereții. bă nc.de. podelele. Treptat copiii au acumulat o experiență modestă, dar cu un anumit caracter „profesional". Ei știau, de pildă, că dacă praful nu-i șters și de pe becuri — nu numai de pe abajururi — treaba nu este bine făcută. Și-au dat seama că la spălatul podelelor trebuie să fii foarte precaut pe măsură ce te apropii de pervaz, căci altfel se poate păta peretele. O dată ca curățenia se efectuau uneori și unele lucrări sim- ple (repararea mobilei. vopsirea ei etc.) Pentru supravegherea desfășurării su- botniceior s-a constituit o comisie spe- cială. care organiza întrecerea intre etaje. Din comisie făceau parte repre- zentanții conducerii școlii, ai organiza- ției de comsomol. sora sanitară etc. De asemenea, fiecare etaj Iși avea respon- sabilii săi, care organizau întrecerea pe etaje. După încheierea subotniculul co- misia aprecia munca desfășurată de elevi, fn general, aparatul de „deser- vire" și ..control" era destul de încăr- cat. împreună cu elevii munceau ți profe- sorii. Era oare just ? Credem că altfel nu se poate. Se înțelege că în școală nu existau nici un fel de instrucțiuni „oficiale* in acest sens. Dar. în afară de colectivul elevilor, există și colectivul mare al școlii, care este format din elevi, cadre didactice și personal admi- nSlrati» și de îngrijire. Dacă vrem ca acest colectiv să fie închegat, noi, peda- gogi. nu trebuie să apărem numai >n rolul de „îndrumători", ci sintem datori să muncim împreună cu elevii. Munca in comun ajută la stabilirea acelor le- gături interioare între profesori ți elevi care nu apar întotdeauna cind ne aflăm in clasă, la catedră. Tn afara „subotnicelor sanitare", in școala noastră, ca șî in multe alte școli, elevii de serviciu pe clase făceau zilnic curățenie după iecții. Cosi-tetul de elevi urmărea sistematic curățenia claselor și nota rezultatele contro*o’-e intr-un gra- fic special. Se poate considera oare această Mun- că de curățenie drept autodeservire ? Credem că nu. Particioarea sporsdică a elevilor la curățirea încăperilor sau la mici reparații nu este incă ceea ce se cheamă autodeservire. După părerea noastră, autodeservirea este un sistem care acționează continuu, in fiecare zi, in fiecare oră, care cuprinde întregul co- lectiv de elevi și, intr-o măsură oare- care înlocuiește munca oamenilor de serviciu. Școala noastră se mărginește pe trei părți cu străzi largi. Iarna, pentru a cu- răța zăpada de pe terenul de lingă școală erau necesari, conform normelor, șapte oameni de serviciu dar noi nu aveam decit trei. Sovietul orășenesc ce- rea ca zăpada sâ fie curățată. Am orga- nizat subotnice pentru curățirea zăpezi;, dar nu au dat rezultate prea bune, căci nu se putea lucra în fiecare zi. Atunci mymbrii cercului turistic al școlii — toți comsomoliști — au hotărît să curețe ei terenul. Această hotărîre le-a fost suge- rată de către profesorul I. A. Alexan- drovski. conducătorul cercului turistic. Dar el a făcut lucrul acesta cu attta pricepere și finețe, încît elevii au so- cotit că este o inițiativă a tor proprie. Aici s-a resimțit acel „joc" pedagogic, fără de care A. S. Makarenko nu-și în- chipuia relațiile reciproce juste dintre educatori și colectivul de copii. Comso- moliștii au pornit la curățirea zăpezii și trebuie să spunem că de cîțiva ani ei iși îndeplinesc cu fermitate angaja- mentul. Munca s-a organizat tn felul următor: In fiecare an, din rindul com- somo'îstilor se numește un „om de ser- viciu sef". Acesta este ales de obicei dintre elevii cu autoritate. Grupa com- somolistă de oameni de serviciu se îm- parte In echipe, care lucrează in anu- mite zile ale săptămînii. Numai cind ninge mult ies la lucru toți împreună. Treptat, elevii și-au luat în sarcina lor ți grija procurării uneltelor, confecțio- nindu-și singuri, in atelierele școlare, lopeți. răzuitoare etc. S-au statornicit anumite reguli: vrei să fii turist — muncește. Elevii leneși sînt înlăturați din cerc. Aceasta este o măsură destul de aspră pentru ei, deoarece activita- tea turistică este foarte atractivă. Munca de om de serviciu părea o ocupație simplă. Totuși, elevii n-au în- vățat s-o îndeplinească ușor. Erau în- drumați îndeaproape de profesori și, ceea ce este mai important, știau că, dacă nu vor face ei treaba, nici un om de serviciu nu le va veni în ajutor. In felul acesta, elevii au înțeles că activi- tatea lor nu este un joc. ci o muncă ade- vărată, ața cum o îndeplinesc oamenii maturi. Simțul unei răspunderi cit m*' mari stimula efectuarea muncii tn mod conștiincios. In această ultimă idee se găsește pro- babil și cheia rezolvări? cu succes a autodeservirii. In școala noastră auto- deservirea n-a mers prea bine la în- ceput, tocmai din cauză că lipsea răs- punderea. Pe atunci foloseam prea mult jocul. îi chemam pe copii sâ facă Eleoele Școlii internat nr. Ml din Kiev s-au obișnuit să facă zilnic ordine fi cu- rățenie in dormitorul lor. curățenie, iar alături așteptau femeile de serviciu. Elevii vedeau că nu este vorba de o muncă adevărată, ci de ceva asemănător ei. Ba mulți ne între- ' bau chiar: „dacă in școală sînt femei de serviciu, ce rost mai are autodeser- virea ?“ Cum să răspundem la această între- bare directă ? Ne am gindit că la eta- jul III, unde învață elevii din clasele mari, în majoritate comsomoliști, putem renunța la femeile de serviciu. Ne-am convins apoi in practică de justețea acestei măsuri. De patru ani acest etaj mare, cu numeroasele lui încăperi (8 cabinete școlare, laboratoare etc.) este deservit numai de elevi. Este etajul cel mai curat din școală. Cum se desfâșoarâ munca elevilor înainte ca etajul III să treacă la autodeservirea totală, organizația de Comsomol, împreună cu profesorii, au ținut adunări pe clase. S-a hotărit ca întreaga muncă a femeilor de serviciu să și-o asume cei 250 de elevi mari. Curățenia trebuia să fie model, căci întreaga școală va urma exemplul eta- jului ..comsomolist". In fiecare zi, cîte doi elevi de ser- viciu din clasă fac curățenie. Timp de 2-3 ore ei îndeplinesc toate muncile necesare, de la ștersul prafului pînă la spălatul podelelor. Obligațiile elevilor de serviciu nu sînt reglementate. Trep- tat, am renunțat Ia întocmirea a tot felul de grafice și chiar la suprave- gherea elevilor. Ei trebuie să îndepli- nească o singură condiție : să fie curat inventarul să se afle în ordine. De curățenia culoarului și de con- trolul general al întregului etaj se ocupă un grup de fete. Conducătoarea lui, numită „gospodma etajului", este de obicei o comsomolistă energică și ordonată. în felul acesta, în fiecare zi 16 elevi de serviciu și grupa care vine la rind îndeplinesc treaba pe care o făceau înainte două femei de serviciu. Fiecărui elev îi revine să facă de ser- viciu cîteva ore de cîte 2-4 ori pe pătrar. „Gospodina etajului" are la dispozi- ția sa intreg inventarul necesar. Cn timpul, multe clase și-au făcut gospo- dăria lor. Aproape în toate cabinetele au apărut perii, căldări, pensule de vopsit, vopsele. întrecerea intre clase, exigența din partea profesorilor au făcut ca elevii să-și îndeplinească conștiincios obliga- țiile. In fiecare zi, cu 30 de minute înainte de începerea cursurilor, o co- misie alcătuită din șefii claselor și grupa de serviciu ia în primire încă- perile. La început, participa aproape întotdeauna la această comisie și pro- fesorul de serviciu. Comisia este exi- gentă. Se pun note de la 1 la 5. Experiența celor patru ani care au trecut ne permite să vedem rezultatele. La etajul III este întotdeauna cură- țenie, ordine model. Elevii s-au obiș- nuit de mult cu autodeservirea, care le răpește foarte puțin timp. Ei își dau seama că această muncă este ne- cesară și nu li se pare grea. De mu'.te ori, în timpul curățeniei se aud cîn- tece vesele. Autodeservirea începe să influențeze și munca elevilor acasă, în familie. Așa, de pildă, una din elevele absolvente a scris, într-o lucrare cu tema „Ce mi-a dat școala următoarele : „Autodeser- virea ne este de mare folos. Cind faci curățenie acasă, fără să vrei compari camera ta cu clasa și te gîndești: oare elevii de serviciu ar socoti că aic? este destul de curat ?“ Cu un an în urmă, Inițiativa comso- moliștilor de la etaju] III a fost ur- mată de elevii de la etajul IV, unde se află clasele V-VII. Etajul acesta a pri- mit denumirea de „pionieresc". Spri- jiniți de profesori, pionierii au început să facă ei înșiși ordine în clasele lor. Și aici s-a renunțat la femeile de ser- viciu. Sistemul de organizare a auto- deservirii este același ca și la comso- moliști. Toți profesorii sprijină munca de autodeservire. Profesoara de gospodă- rie consideră pe bună dreptate toată școala noastră ca un sector „experi- mental" al disciplinei sale. Ea nu-și ține lecțiile numai cu ajutorul tablei S-a rupt un nasture... Pentru început, m.cid eleo are nevoie de îndrumarea unei „profesoare" și al cretei — așa cum fac unii profe- sori — ci îi învață și în practică pe elevi cum să facă curat în cameră, cum să așeze mobilierul, florile, pen- tru a crea un interior comod și plăcut. Și profesorii de lucru manual au ho- tărit ca o parte din lecțiile lor să fie dedicate învățăturii unor deprinderi ca măturatul, confecționatul ghivecelor de flori, confecționatul măturilor, al fă- rașelor etc. Terenul de aplicare a celor învățate: etajul II—la care învață cla- sele mici. -In felul acesta au început treptat să fie antrenați în anumite munci și elevii mai mici. Li s-au fixat anu- mite obligații. Elevii de serviciu din clasa l-a, de exemplu, trebuie să ștear- gă praful de pe flori și să le ude. să șteargă praful de pe bănci, să spele tabla. Pentru elevii mai mari cerințele sporesc. Iată, de pildă, obligațiile elevilor de serviciu din clasa a IV-a : să șteargă cu cîrpa umedă băncile, masa și scaunul profesorului, tabla, ușa și partea de jos a ramei ferestre- lor, să spele și să ude florile, să ștear- gă radiatoarele din clasă și de pe culoar, iar sîmbăta să spele pe jos. Treptat, în școală se descoperă și alte sectoare unde se poate introduce cu succes autodeservirea. începînd din anul școlar trecut, se servește o gus- tare caldă pentru toți elevii. Modestul nostru bufet s-a transformat într-o can- tină destul de mare, care deservește zilnic 900-1000 de copii. Pe statul de salarii figurează o bufetieră și o aju- toare. La început am recurs la un pro- cedeu de mult cunoscut : am rugat ma- mele să facă zilnic de serviciu la bu- fet. Cu timpul însă elevii n-au mai admis ca mamele lor să-i servească și au început să se gospodărească sin- guri. Autodeservirea a intrat temeinic în viața școlii. Ea îi învață pe elevi să nu tolereze dezordinea. îi disciplinează, îi face să simtă nevoia de a participa la o muncă în aparență neînsemnată, dar foarte utilă omului. M. B. ȚENȚIPER Școala medie ar. 437 Moscova Redacț a ți administrați». București. Piața Scinteii nr. I. Telefon 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „L V. Stalin" București, eiața Scinteii. Abonamente la „Careta învățămîntului" se fac la toate oficiile poștale prin factorii poștali ți difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Abonamente: I an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 le); 3 luni — 3,12 lei.