f Hunr>dt)ara Deva Proletari din toate țările, uniți-vă f Or^ac ai Ministerului Invățămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din InYătămint și Cultură Anul XI, Nr. 535 Vineri 16 octombrie 1959 8 pagini 25 bani IN LUNA MARII , PRIETENII Pe ecran se perindă rind pe rind imagini din timpul ocupafiei faxiste- Intr-un oră- șel din Bielorusia Sovietică, hitleriștii și uneltele lor vor sâ prindă ca ostatecă pe jetga comandantului detașamentului de partizani aliată in grija unui bătrin pă- durar și a nepotului acestuia, lanka. Lupta este inegală. Bătrînul cade. Micu/a Lena a rămas numai cu lanka, un copil și ei- Un copil insă așa cum sint mulți copii sovie- tici. El știe că trebuie să apere cu îndîr- jire viata Lenei. E greu de luptat, dar mintea sa ageră, sprijinul pe care-1 pri- mește din partea oamenilor sovietici, ura sa Împotriva dușmanului și credința in vic- torie îj ajută să învingă- Cu atenția încordată sala urmărește pe- ripețiile eroilor. Si iatd că o întlmplare neprevăzută face ca cei doi copii să fie descoperiti de către un agent hitlerist, in- tr-o casă unde micuța Lena primește în- grijirile medicale de care avea nevoie. Momentul este hotăritor. Cu o iuțeala ful- gerătoare, cu un curaj nemaiintilnit, lanka trage covorul de sub picioarele agentului hitlerist. Acesta este doborit și imobilizat. Sala izbucnește in aplauze. Pe fețele tu- turor se citește bucuria izbinzii. E o par- ticipare deplină kt cele ce se înlîmplă pe ecran- Și sala aplaudă... Pe sub nasul hitlerișlilor lanka și Lena, ascunși in două coșuri cu mere, reușesc să fugă. Sala aplaudă... Partizanii, în frunte cu tatăl Lenei, ies biruitori- Sala aplaudă... De pufine ori am auzit aplaudindu-se Ia cinematograf. Eram de data aceasta, însă, într-o sală plină de copii, vizionînd împreu- nă cu ei filmul sovietic „Pentru 100.000 de mărci". Ca întotdeauna, copiii iși manifes- tau spontan sentimentele. ...S-a terminat filmul. Prietenii se căutau în sală cu ochii și de la depărtare iși schimbau primele impresii. — Ce uniti, ce solidari sînt capiii so- vietici 1 — Și cit de viteji.-. Erau primele discuții, care aveau să con- tinue acasă, ia școală. Dixu/ii despre înal- tul spirit de patriotism al elevilor sovietici, despre copiii crescuți de școala și familia sovietică- M. k Luna prieteniei romino-sovietice este sărbă. toritâ de elevii ți cadrele didactice din Cluj cu un deosebit entuziasm. Zilele trecute, la Școala medie „Mihail Eminescu" un număr ae peste MO de elevi ți cadre didactice au ascultat cu mult interes expunerea, insolită de proiecții la epidiascop, a profesoarei An- toanela Crăciun care a vizitat recent Uniu- nea Sovietică O impresie deosebită a pro- dus asupra elevilor descrierea universității ..Lomonosov* ți a bibliotecii acesteia, care cuprinde î nUtioane de volume. Profesoara le_a vorbit elevilor și despre vizita sa in car- tierele nai, construite in sud-vestul Mosco- vei. Flecare cvartal de 400 de apartamente — le-a spus ea — are policlinică, magazine, creț*, cămin ți țcoală elementară, iar pen- tru cHera cvartale la un loc există o țcoală medie. Peieaua țcoHor medii din Moscova a luat o marc dezvoltare. Astăzi există aici peste .„j de școli medii. La U;r^;ii,l discuției despre minunata tară a conștmererilor comunismului, elevii au cerut profesoarei să le dea adresele școlarilor ca care s.a l"tUnit In Uniunea Sovietică. (Cor, .ire in pag. 7) Candidatul de partid, maistrul Ștefan Biolan de !a Școala profesională de ucenici a uzinelor „23 August", explică elevilor din anul II despre strunjirea de precizie a pistoanelor motorului de 450 C.P. O PROBLEMĂ MEREU ACTUALĂ ȘCOLARIZAREA Extinderea invățămintului general de la 4 la 7 ani, mă- sură care contribuie simțitor la ridicarea nivelului de cultură al întregului popor, se bucură de o atenție tot mai mare din partea organelor locale și a slujitorilor școlii. Regiuni care în anul trecut erau codașe în ceea ce privește procentul de cuprindere în clasa a V-a au reușit în acest an, datorită eforturilor depuse de către organele de partid, de sfaturile populare și de cadrele didactice, să facă progrese vizibile. Pot fi citate în această privință regiunile Bacău și Bucu- rești, care de la 75% în anul școlar trecut, au ajuns în acest an școlar să cuprindă în clasa a V-a 90% și respectiv 89% din absolvenții clasei a IV-a. Acest lucru a fost posibil dato- rită faptului că generalizarea invățămintului de 7 ani a stat în centrul atenției organelor locale din regiunile respective, care au antrenat în munca de pregătire a anului școlar un larg activ obștesc. Progrese simțitoare s-au făcut în ceea ce privește școla- rizarea elevilor in clasa a V-a și în celelalte regiuni ale țării, în majoritatea acestora realizîndu-se o cuprindere de peste 90% a absolvenților clasei a IV-a. Astfel, după unele situații preliminare, în regiunea Timișoara, procentul de cu- prindere în clasa a V-a este de circa 97%, in regiunea Pi- tești de peste 92%, în regiunile Hunedoara și Constanța de aproape 92%. Aceste rezultate confirmă că există toate posibilitățile pentru ca în anul școlar următor să fie cuprinși în clasa a V-a cel puțin 90% din absolvenții clasei a IV-a din întreaga tară, așa cum prevăd documentele Congresului al ll-lea al P.M.R. Această sarcină nu se va putea realiza însă fără con- tinuarea și sporirea eforturilor. Mai sînt încă regiuni, raioane sau localități în care pro- centul de cuprindere în clasa a V-a nu depășește nici mă- car media realizată pe țară în anul școlar trecut. Un exem- plu în această privință îl oferă regiunea Baia Mare, care a cuprins în clasa a V-a numai aproximativ 83% din absol- venții clasei a IV-a, sau raioanele Brănești, Lehliu, Oltenița, Snagov, Drăgănești-Olt, Rîmnicu Vîlcea, Tg. Ocna, Piatra Neamț, Tg. Neamț și altele, care se găsesc mult în urma celorlalte raioane din regiunile respective. Și mai grăitor este exemplul unor raioane din regiunea Ploești, care n-au rea- lizat nici măcar sarcinile de plan pe care și le-au propus, cu toate că aceste sarcini sînt mult inferioare realizărilor din alte regiuni și raioane și posibilităților create. Așa, de pildă, raionul Beceni și-a propus să cuprindă în clasa a V-a 71,8% din absolvenții clasei a IV-a, dar a realizat numai 64% în primele săptămîni ale anului școlar. într-o situație similară se găsesc și raioanele Cislău, Cricov și altele. Nu mai vor- bim de orașul Timișoara, unde, deși învățămintul de 7 ani este obligatoriu încă de acum 4 ani, există un număr de copii care nu-și mai continuă studiile în clasele V-VII. Intr-o serie de raioane mai sînt și școli care n-au cuprins nici in clasele 1—IV pe absolut toți copiii de vîrstă școlară. Se impune ca școlile, în colaborare cu organele intere- sate și organizațiile obștești, să ia deîndată măsuri pentru aducerea la școală a tuturor copiilor neșcolarizați în clasele I—IV sau necuprinși în clasa a V-a. Fără îndoială că și or- ganele de învățămint trebuie să aibă o evidență a acestor copii, să controleze pe teren felul cum s-a rezolvat aduce-; rea lor la școală și, împreună cu organele locale, să orga- nizeze acțiuni comune acolo unde mai există încă greutăți. Totodată trebuie să se acorde multă grijă menținerii la cursuri a celor înscriși, pînă la absolvirea școlii de 7 ani. In anul școlar trecut — ca de altfel și în primele săptămîni ale acestui an școlar - s-au manifestat o serie de deficiențe în această privință. Lipsa de perseverență a unor cadre di- dactice, lipsa de grijă din partea anumitor organe locale a făcut, de pildă, în anul trecut ca procentul absolvenților a patru clase cuprinși in clasa a V-a să scadă de la 85,6% cit era în primele zile de școală, la 79,2% la sfirșitul anului școlar. Pierderi mai însemnate de elevi s-au înregistrat în regiunile Bara Mare, Galați, Cluj, Suceava. La aceasta se adaugă faptul că o parte dintre elevii care au frecventat școala in anul trecut au rămas repetenți și n-au mai fost aduși la cursuri în acest ar. sau, deși au promovat clasa, n-au mai fost înscriși în clasele următoare. Pe lingă men- ținerea în școală a tuturor elevilor înscriși este necesar, deci, să se asigure și o frecvență bună a acestora, pentru că numai așa ei iși vor putea însuși cunoștințele prevăzute în programele de învățămînt și promova clasa. Se observă însă că unele școli, raioane și regiuni și-au concentrat atenția numai asupra înscrierii în clasa a V-a a unui număr cit mai mare de absolvenți a patru clase, scăpînd din vedere faptul că aceștia trebuie să și frecventeze școala cu regu- laritate. Așa se face că în raioanele Sighet, Tg. Lăpuș, Cehul Silvaniei (din regiunea Baia Mare) frecvența în clasele V-VIi este doar de 85-90%. O frecvență slabă se întilnește și la școlile din Mînăstirea Cașin și Gropile, (raionul Tg. Ocna) sau Stanița (raionul Roman), unde frecventează regulat nu- mai 63% din elevii înscriși în clasa a V-a. Cum este posibil ca la școala de 7 ani din Bosanci (raionul Suceava) să frec- venteze numai 60 de elevi din cei 116 înscriși în clasa a V-a, iar la școala din Bănești (același raion) 70 din cei 114 în-; scriși, în timp ce la școli apropiate, ca cele din Dănîlă, Moara, Stroești, există o frecvență foarte bună ? In nici un caz această situație nu poate fi pusă pe seama unor cauze obiective. Lucrul acesta trebuie să dea de gîndit cadrelor didactice și sfaturilor populare. Este necesar ca în această perioadă să se intensifice munca în rindurile părinților, pentru ca ei să fie convinși că, prin trimiterea la școală a copiilor lor, vin in primul rind în sprijinul acestora. 6. MINCA iWWtt In perioada desfășurării planului septenal sovietic, deschisă de Con- gresul al XXI-lea al P.C U.S., viața prezintă noi aspecte, de care școala legată de popor trebuie să țină seama. Pe primul plan al activității între- gului popor sovietic în această perioa- dă stă crearea bazei tehnico materiale a comunismului, intr-o primă etapă care urmărește întrecerea nivelului de producție al S.U A. pe cap de locuitor. Acesta fiind sensul nou al vieții de care trebuie să fie legată școala sovie- tică, sa socotit necesar ca școala me- die, cea tehnică și profesională, pre- cum și cea superioară să aibă un rol mult mai activ in munca constructivă a poporului sovietic. Cu o astfel de orientare generală, învățământul sovietic a fost structu- rat prin Legea privind întărirea le- găturii școlii cu viața, în două eta- pe : școala medie și școala superi- oară- Școala medie de masă are două ci- cluri : un ciclu obligatoriu, denumit școala medie incompletă de 8 ani de cultură generală și politehnică, și al doilea ciclu. denumit școala medie completă de 3 ani, neobligatoriu și care îmbracă mai multe forme : șco- lile medii serale, școlile medii politeh- nice. școlile medii tehnice profesiona- le și alte școli medii speciale Ciclul obligatoriu, școala medie in- completă de 8 ani. trebuie sa dea e- levilor baze temeinice în domeniul cunoștințelor de cultură generală, să realizeze educația moraiă, fizică și estetică a copiilor si educația prin muncă prin antrenarea lor pe o scară largă la munca folositoare societății, in forme accesibile virstei lor. Școa- la de 8 ani va asigura un nivel mult mai ridicat de cunoștințe decît școala de 7 am. întrucit dispune de mult mai mult timp de studiu. Se adaugă 1.015 ore de invățămînt Bazele educației prin muncă a ele- vilor sînt puse chiar de conrinuînt o- biectelor de cultură generală. Elevii vor primi un număr mai mare de cu- noștințe la matematică, acordindu-se o atenție deosebită tehnicii calculului și problemelor practice. Cursul de fi- zică conține un vast material aplica- tiv și constituie baza teoretică pentru studiul mașinilor si al electrotehnicii. Științele naturale cuprind un sistem închegat de cunoștințe despre plante, animale, organismul omului, despre dezvoltarea lumii organice, folosindu- se lucrările practice de laborator și excursiile- In olanul de învățămint al școlii de 8 ani se mărește timpul pen- tru studiul unei limbi străine și se schimbă scopul predării, urmărindu-se însușirea practică a limbii prin de- prinderi de vorbire. Orizontul studiu- lui geografiei se va lărgi ; se vor a- dăuga și noțiuni de geografie econo- mică. Se intensifică educația estetică. Desenul se va preda la clasele I—VII — desen artistic și desen tehnic: schițe, modele, lucrări grafice, desci- frarea desenelor tehnice- Muzica și cîntul se vor preda de la clasa I a pînă la clasa a VUI-a. prin urmare cu doi ani mai mult decît în vechiul pro- gram. Un loc important îl vor avea diferitele forme de educație fizică. Principala deosebire dintre școala de 8 ani și cea de 7 ani, însă, este introducerea în învătămînt a unui o- biect nou, munca, prin care se face in mod organizat și consecvent pregăti- rea psihologică și practică a elevilor pentru muncă. Instruirea și educarea prin muncă a elevilor începe din pri- mele clase și continuă în tot timpul celor 8 ani Scopul acestei educații este pregătirea elevilor pentru o mun- că utilă societății. Incepînd din clasa a IlI-a elementa- ră și tinîndu-se seama de puterea ele- vilor. aceștia vor fi ocupați 2 ore pe săptămână cu autodeservirea : îngri- jirea claselor si a curților școlare, re- paratul mobilei si al materialelor di- dactice. munca în bufetele și cantine- le școlare. deservirea bibliotecilor școlare. Tot în aceste ore, elevii din clasele I—IV ale școlilor elementare capătă deprinderi de lucru manual : împletituri, țesături, lucrări simple de tîmplărie. In clasele V—VII. activitatea prac- tică e mai dezvoltată. Elevii din aceste clase capătă deprinderi de a executa lucrări de lăcătusărie și asamblare, își ănsușeec metodele elementare de pre- lucrare a diferitelor materiale cu aju- torul sculelor manuale și al strungu- rilor. cunosc părțile mașinilor si cele mai tipice mecanisme, fac lucrări ele- mentare de electrcmontai. In munca agricolă a elevilor intră creșterea le- gumelor, a plantelor de cîmp. a pomi- lor fructiferi, îngrijirea animalelor do- mestice. Pentru fete se prevede o serie de munci de gospodărie : îngrijirea locu- inței, a hainelor și a încălțămintei, croitorie, artă culinară. Munca în școală va exercita o u- riașă influentă asupra ținutei morale a elevilor, asupra educării tineretului in spiritul pair, tismului și. in același timp, va crea premisele pentru intra- rea lor in producție, pentru însușirea cu succes a diferitelor profesiuni Școala medie reprezintă a doua eta- pă a invătămintului general. Ea este organizată in mai multe tipuri de școli : școala medie politehnică de cultură generală cu instruire în pro- ducție, școala medie serală (pe schim- buri) de cultură generală cu clasele IX—X—XI. școli medii tehnice și spe- ciale și. in sfirșiL școli tehnico-prote- sionaie. In primul tip de «coală — școala meuie politehnică de cultură generală cu instruire in producție — se dă ti- neretului care a absolvit școala de 8 ani instruirea medie generală și poli- tehnică. precum și pregătirea profesio- nală pentru unul din sectoarele eco- nomiei naționale și culturii, legîndu- se invătăminlul de munca productivă social utilă a elevilor. Nivelul invătămintului mediu creș- te. Noile programe de matematică, de fizică, chimie și biologie au in vede- re nivelul actual al dezvoltării științei și tehnicii In cursul de fizică se lăr- gește studiul nrin cuprinderea unor pro >ieme ca : lizica atomuiui, ultrasu- ne*e|e. > -duc.om. p- 4”•etățile HZ ;e die luaScivf D.db.ictf Și uUnZd- rea in tehnică La eh,mie elevii iac cunoștință cu particularitățile polime- rilor clasificarea lor si metodele ac- tive de sinteză. O mare atenție este acordată studierii maselor plastice, fibrelor artificiale si sintetice, cau- ciucurilor si celor mai tipice procese ale pr ductiei lor industriale. Cursul de biologie se leaqă strins de proble- mele agriculturii si de cele mai noi realizări ale agronomiei și zootehniei- Se introduce un studiu nou și mai vast in comparație cu bazele darwi- nismului. cursul privitor la bazele bio- logiei generale, care asigură pregăti- rea teoretică a elevilor pentru munca in agricultură. In școala medie politehnică cu in- struire in producție se realizează și îmbinarea instruirii cu munca produc- tivă. Elevii se includ in viața activă de producție a fabricilor, uzinelor și colhozurilor- Inceoind din clasa a IX-a, elevii vor lucra sistematic cîte două zile ne săptămină in producție. Avindu-se in vedere particularitățile producției, aceste două zile pe săptă- mină pot fi concentrate în una sau câ- teva perioade in cursul anului. Instru- irea in producție va fi condusă de in- ginerii. tehnicienii sau muncitorii cali- ficati din întreprindere- Intrind în via- ța întreprinderilor, intr-un colectiv muncitoresc elevii vor simți atmosfe- ra reală de producție și vor înțelege valoarea muncii si disciplina ei. In agricultură, în școala medie să- tească. elevii vor studia discipline co- mune pentru toate specialitățile — ba- zele culturii plantelor, bazele creșterii vitelor, construcția de mașini agrico- le si electrotehnice, organizarea pro- ducției — precum si obiecte speciale, care asigură pregătirea de tractoriști, mașiniști. legumicultori. viticultori etc. Al doilea tip de școli, școlile me- dii serale (pe schimburi) de cultură generală, dau instruire medie tinere- tului muncitoresc sau sătesc care a absolvit școala de 8 ani, a intrat în producție și manifestă dorința de a-și continua studiile pentru a intra în în- vătămintul superior- Prin acest tip de școală cercul celor care vor absolvi școala medie se lărgește mult. Intru- cît marea majoritate a absolvenților Invătămintului de 8 ani intră în pro- ducție. acest tip de școală va deveni mijlocul cel mai răspîndit de continua- te a studiilor în școala medie, Școala poartă numele ,,pe schim- buri" pentru că marile întreprinderi pot organiza cursurile în două schim- buri (ziua si seara), iar în școlile destinate colhozurilor și muncitorilor din sovhozuri sau în școlile din flota fluvială și maritimă, cursurile pot fi sezoniere. Studierea obiectelor de cultură ge- nerală. politehnice și speciale în a- ceste școli se sprijină pe experiența din producție a elevilor și le facili- tează ridicarea activității social-politi- ce și productive- Un al treilea tip de școli îl con- stituie acelea denumite școli medii tehnice si speciale, unde elevii capătă cunoștințe de cultură generală, profe- sia de muncitor calificat și speciali- tatea de tehnician in industrie, in a- gricultură. în instituții cultural-educa- tive. insututii pentru ocrotirea sănă- tății publice sau pentru organizatori de prod-.ictie La unele din aceste școli se poate intra după absolvirea școlii merfi, complete. O atenție deosebită se acordă școli- lor speciale pentru elevii cu înclina- ții bine constatate pentru arte și une- le discipline din domeniul științelor naturii. In aceste școli. întrucit încli- națiile pot fi semnalate la vîrste des- tul de mici (de pildă la arte) terme- nele de instruire pot să fie scurtate. Materiile de specialitate vor fi mai amplu dezvoltate, iar celelalte se vor reduce la strictul necesar. Școlile profesionale actuale vor fi reorganizate si vor deveni școli teh- nico-profesionale de zi și serale cu o durată de pregătire de la 1 an pînă la 5 ani. iar cele sătești cu o durată de la 1 an pînă la 2 ani. Aceste școli tehnico-profesionale se specializează pe ramuri de producție și-și desfășoară munca instructiv-educativă pe baza participării active și sistematice a tineretului la munca productivă din întreprinderi, șantiere de construcții, colhozuri și sovhozuri. In locul echi- pamentului gratuit, al hranei gratuite,- in aceste scoli se introduce sistemul de salarizare a elevilor pentru munca efectuată. întreținerea completă de către stat se acordă elevilor orfani, elevilor din casele de copii, precum și elevilor din familiile cu mai multi copii. Colhozu- rile alocă toate mijloacele necesare pentru instruirea tineretului colhoznic în școlile tehnico-profesionale. Se recomandă si la acest învătămînt ca tineretul să nu fie scos din pro-’ auctie și «ă frecventeze cursurile se- rale si fără frecventă. O sarcină de cinste a scolii de cul- tură generală continuă să rămînă asi- gurarea invătămintului superior cu e- lemente bine pregătite. Bineînțeles că nu este singura sarcină. Indiferent iir'Miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin unde s-ar angaja absolventul unei școli de 8 ani. el va putea, dacă este harnic și capabil, să-și continue stu- diile în școlile medii mai sus mențio- nate si să termine un institut de in- vățămînt superior. De la început s-a stabilit că munca din scoli nu trebuie să fie subordona- tă scopului didactic. Nu un studiu al muncii, o teorie despre muncă, ci muncă efectivă Bineînțeles că învăță- tura. studiul se desfășoară concomi- tent cu munca si amîndouă sînt strins legate între ele. Planurile școlilor din acest punct de vedere variază : une- le au adoptat sistemul de 3 zile stu- diu si 3 zile muncă, altele 4 zile stu- diu și 2 zile muncă și. în sfîrșit, alte 5 zile studiu si o zi muncă- Munca în producție se desfășoară în întreprinderi sau în atelierul șco- lii, producția intrînd totuși în planul întreprinderii. Elevii trebuie să facă în prealabil 6 ore de inițiere de secu- ritate si protecție a muncii cu ingi- neri din fabrică si nu not intra în fa- brică fără acest curs- La clasele V—VII munca nu este remunerată. Ceea ce se obține se dă în folosul scolii. In învătămîntul me- diu munca în producție îi pregătește pe elevi pentru stăpînirea unei specia- lități. îi învață să lucreze după normă. Elevii sînt încadrați în organizația comsomolistă din întreprindere și par- ticipă la activitatea politică, cultura- lă și obștească, comportîndu-se ca niș- te muncitori. După calificare, ei pri- mesc insigna întreprinderii, iar în urma diferitelor forme de întrecere în- tre elevi li se conferă acestora și titlul de evidențiat al muncii comu- niste. Fruntașii muncii în fabrică sînt afișați la scoală, iar cei din școli la fabrici. Oamenii muncii din școlile patriei noastre socialiste studiază cu interes bogata și înaintata experiență a Uniu- nii Sovietice în pregătirea tineretului școlar, pentru că ea corespunde întru totul concepției de viață care stă la baza existenței noastre umane și so- ciale. Să folosim larg această experi- ență. să dăm muncii din scoală un conținut realist si bogat, pentru ca sarcinile mari de construire a viitoru- lui să poată fi duse la bun capăt de oa-meni vrednici de ele. oameni pe care îi vom pregăti noi. PETRE DRAGOIESCU președinte al Consiliului superior al școlilor Activități practice la clasele I-1V Mi-am pus adeseori problema stabi" lirii unui conținut cit mai just, cit mai adecvat al lecțiilor de lucru ma- nual. M-am preocupat îndeosebi de felul cum trebuie să aleg tematica activităților practice așa incit să fie in strinsă legătură cu programa de învățămînt. să precizez timpul cind se vor desfășura aceste activități, să stabilesc deprinderile de muncă pe care le pot căpăta elevii și să urmă- resc în ce măsură activitățile practica duc la o mai bună însușire a cunoș- tințelor. Pentru a rezolva aceste pro- bleme am studiat șl indicațiile unui specialist sovietic, A- G. Rozanov, publicate in lucrarea „Rolul muncii în învățămîntul politehnic* (E.S D.P., 1956). Am ajuns la concluzia că nu trebuie să căutăm neapărat ca activitățile practice care se organizează în clasele I—IV să constituie o aplicare a unor cunoștințe teoretice, deoarece am a- junge la situatii artificiale- Se pot efectua, în cadrul orelor de îndeletni- ciri practice, și lucrări care nu au o legătură directă cu conținutul lecții- lor. dar care au o foarte mare impor- tantă din punct de vedere ai formării deprinderilor generale de muncă. Experiența mi-a arătat că activită- țile practice nu trebuie să se reducă numaj la orele rezervate lor în mod special. Asemenea activități pot fi or- ganizate cu succes și in cadrul altor obiecte de învățămînt. La clasa a H-a mai puțin, la clasele a lll-a și a IV-a mai mult, se pot efectua lucrări prac- tice in orele de științele naturii, arit- metică, geografie ți chiar limba ro- mînă. Lecțiile în care se folosește me- toda lucrărilor practice vor avea, bineînțeles o anumită structură spe- cifică. In munca mea am folosit ur- mătoarea schemă: a) pregătirea — care constă dintro expunere sau conver- sație în legătură cu subiectul respec- tiv; b) indicatii asupra lucrării prac- tice și organizarea pentru lucru; c) Dirigintă la o clasă „rea" In multe școli există cite o clasă careta, de cile ori este pomenită, i se alătură neapărat adjectivul .rea". Q asemenea .clasă rea' constituie un obiect de perma- nentă discuție, aproape sperietoarea școlii. Ea fisu- rează des pe ordinea de zi a consiliului pedagogic, iar dirigintele ei e compătimii de colegi. Despre o asemenea .clasă rea' a discutat unul din redactorii gazetei noastre cu tovarășa Irtna Deutsch, diri- gintă la o școală din Oradea. Iată ce a povestit aceasta. — Anul trecut am fost numită dirigintă la clasa a VIII-i „B* Erau aici elevi proveniți de Ia vreo 12 școli de 7 ani, din oraș și din satele regiunii Nu cunoșteam dinainte pe nici ■mut din ei. Colegii au început curînd să-nu aducă la cunoștință că în clasa mea sînt elevi nedisciplinați, leneși, că e ur chin să ții o lecție cu ei. In cafalog, pe zi ce trecea, se înmulțeau notele rele Un timp oarecare m-am situat pe poziția ob^er-«ierului: am căutat să-i cunosc pe elevi și, pe cit era posibil sâ înlătur repetarea cazurilor mai grave de indisciplină. Clasa era atît de eterogenă, încit orice în- cercare pripită era sortită eșecului. Am început prin sarcini organizatorice mărunte privind g-srodârirea clasei. Am căutat să fiu cît mai des cu elevii, îi re eiev După o bucată de vreme le-am propus să-și «aga o lozincă, in spiritul căreia să muncească pînă la exa- menul de maturitate Nu m-am așteptat la prea mult în le- g 'ur:, cu aceasta și de aceea m-am bucura' cu atît mai mull cind am constatat că s-au gîndit Ia lozinci frumoase. Pînă la urmă au ales următoarele: „învinge greutățile și iubește viața" și „Știința poate fi cucerită numai prin muncă perseverentă" Aceasta a fost prima ocazie cind am simțit că elevii mei acționează în vederea unui scop comun. Am folosit orice prilei pentru a-i atrage in munca comună, pentru a-i face să înțeleagă ce este onoarea clasei, demni- tatea clasei F adevărat că la început am putut face aceasta doar pe baza unor exemple negative Sa întîmplat o dată că cineva aruncat un măr putred in clasă și peretele s a pătat. Cind am observat asta, n-am întrebat cine a făcut-o, ci am spus • peretele trebuie să redevină curat, toată clasa răs- punde de aceasta. Elevii au zugrăvit peretele. De atunci nu s-a mai întîmplat vreo faptă asemănătoare Mai mult : cu- rind au dus pe ușă un afiș : „Vă rugăm să vă ștergeți pi- cioarele” far după cîteva luni au obținut locul al doilea la concursul de curățenie pe școală. Intre timp am reușit să-i cunosc pe fiecare în parte. Erau printre ei vreo cițiva care bravau, care „făceau pe grozavii", desconsiderau învățătura și dădeau tonul în acțiuni de indis- ciplină. Acestora am căutat să le înlătur popularitatea. Am auzit într-un rind că unul dintre ei a folosit cuvinte urite în clasă. La următoarea otă de diriginție am provocat o dis- cuție despre felul de a vorbi ca o formă de exteriorizare a gindirii și caracterului omului. Altă dată am aflat că un băiat s-a purtat brutal cu o fată. Atunci am vorbit în clasă, cu elevii, despre respectul pentru femeie — pentru mamă, pentru soră, pentru tovarășa de învățătură sau de muncă. Elevii au tras concluziile. încetul cu încetul, cei mai mulți și-au pierdut interesul față de asemenea „acte de bravură". Au fost și cazuri asupra cărora nu am putut trece atît de ușor, ci a trebuit să organizez convorbiri între patru ochi. Aceasta s-a întîmplat mai ales cu elevii mai sensibili, unde influența personală părea că dă rezultate mai bune. In lupta împotriva indisciplinei am avut și ajutorul părin- ților Am cerut acest sprijin cu fermitate, referindu-mă la răspunderea noastră comună și la însemnătatea exemplului personal al celor mari. Am căutat să-i conving pe părinți că trebuie să-și judece copilul tot atît de obiectiv ca și școala. Greșelile și neglijențele copiilor le-am pus în aceeași măsură și în seama lipsei de răspundere a părinților. De aceea m-am adresat și părinților cu multă liotărîre. La început unii pă- rinți au considerat că am cerințe exagerate. Atunci cînd am atras unei mame atenția asupra faptului că îngăduie fiicei sale să citească cărți necorespunzătoare, a respins cu indig- nare aprecierea pe care am făcut-o asupra metodelor ei edu- cative Mai tîrziu, însă, și-a dat seama că am avut dreptate și s-a obișnuit să-mi ceară sfatul. A trebuit să lupt mult și pentru îmbunătățirea situației la învățătură. In primul trimestru au căzut peste 50 la sută din elevi Clasa a VlII-a „B“ era printre ultimele din școală. Am asistat la lecții, i-am observat pe elevi, i-am întrebat cum obișnuiesc să învețe acasă. Săptămini de-a rîndul am inclus în cadrul orelor educative sfaturi despre felul cum tre- buie să folosească manualul, să ia notițe. Le-am dat multe exemple despre învingerea greutăților, pentru a le întări voin- ța. curajul, perseverenta. Anul acesta — cînd elevii mei sînt în clasa a IX-a —■ continui munca începută. Comparînd-o cu cea de anul trecut pot spune că este mult mai ușoară, deși o parte din greu- tățile din anul trecut, sub altă formă, mai există și azi. Acum elevii sînt însă mult mai disciplinați. Atnrt tre- cut au fost în clasa noastră trei repetenți. La începutul acestui an școlar ne-am propus să nu mai avem nici un re- petent — și cred că vom izbuti. Consider că ceea ce am obținut în clasa mea — în „clasa rea" — este doar un început. Dar pe baza aceasta se poate construi mai departe. Este ceea ce mă străduiesc să fac. efectuarea lucrării; d) concluzii cu- prinzind fixarea cunoștințelor căpătate și aprecieri asupra lucrării. In ceea ce privește deprinderile de muncă pe care le pot căpăta elevii am avut în vedere o gradație a lor începînd cu formarea abilității mîinii de a ține și a mînui unelte simple și terminînd cu însușirea deprinderilor de a efectua un sistem complex de o- perații, cum ar fi de pildă acelea le- gate de cultivarea și îngrijirea anu- mitor plante sau de creșterea unor animale mici. Pentru elevii din mediul sătesc muncile cu caracter agricol nu con- stituie o noutate, întrucît majoritatea le cunosc din gospodăria părintească. Ca să le stimulăm interesul pentru lu- crările practice cu caracter aqrico! este necesar ca aceste lucrări să a- ducă un element nou. Acest element se realizează prin cunoștințele știin- țifice pe care le comunicăm elevilor (ținind bineînțeles seama de nivelul lor de înțelegere) și prin modul de or- ganizare a muncii- De pildă, plivitul nu constituie o noutate pentru elevii din școlile sătești. Cind am executat insa această lucrare la școală am în- tocmit o planșă cu buruieni recoltate la aceeași dată. Comparînd dezvolta- rea rădăcinilor elevii au putut să în- țeleagă de ce diferite buruieni sint mai rezistente la secetă. De asemenea, cînd s-au curățat pomii de omizi am întocmit o planșă privitoare la dez- voltarea omizilor- Am constatat că activitățile practice nu numai că duc la îmbogățirea cu- noștințelor elevilor dar constituie și un foarte bun mijloc pentru a le fa- cilita înțelegerea cunoștințelor preda- te. Elevii devin mai vioi, manifestă mai mult interes și înțeleg cu mai multă ușurință atunci cînd li se de- monstrează folosul practic al diferite- lor cunoștințe. Lucrările practice mi-au fost de un mare folos în proce- sul de formare a noțiunilor, în fixa- rea genului proxim și a diferenței specifice, în special la clasele l-a și a II-a- De asemenea, trebuie sublinia- tă deosebita lor importanță educati- vă în formarea unei atitudini juste față de muncă, în dezvoltarea spiritu- lui de într-ajutorare tovărășească, pentru întărirea colectivului de elevi. Inv. GH. S1RETEANU comuna Șipote, raionul Hirlau Comisia metodică a diriginților și-a întocmit planul de lucru In planul de perspectivă al co- misiei metodice a diriginților de la Școala medie nr. 2 „Frații Buzești" din Craiova sînt prevăzute o sea- mă de obiective importante. Astfel, se prevede organizarea pe scară mai largă a schimbului de experiență între diriginți. Schimbul de experiență va avea loc îndeo- sebi pe următoarele probleme: o- rientarea profesională a elevilor, educarea în spirit colectiv, organi- zarea timpului liber al elevilor. Dezvoltarea orizontului științific și cultural al elevilor, ca și a capaci- tății lor de muncă independentă va sta, de asemenea. în atenția comi- siei metodice din școală. Aceste probleme vor fi urmărite de diri- ginți în tot timpul anului, iar la sfîrșitul fiecărui trimestru ei vor întocmi dări de seamă asupra lor. Pe baza dărilor de seamă comisia metodică va trage concluziile co- respunzătoare pentru munca edu- cativă în trimestrul următor. Schimbul de experiență între di- riginți va lua și o altă formă. In fiecare trimestru comisia va orga niza asistențe ale diriginților la orele educative — in special la a- cele ore care au un conținut mai complex, a căror organizare și me- todică cer o pregătire minuțioasă și pricepere din parteă diriginților. Se vor efectua, bunăoară, asistențe 1a orele educative in care au loc discuții pe teme etice, la orele în care se analizează situația la în- vățătura și comportarea elevilor etc. Trimestrial, comisia metodică va organiza cîte o ședință pentru dez- baterea diverselor probleme ce pri- vesc activitatea educativă din școală. S-a propus ca in cidrui acestor ședințe să se ia în discuție, spre pildă, probleme legate de munca dirigintelui pentru educarea patriotică a elevilor, pentru cu- noașterea elevilor și tratarea lor individuală etc. Acestea sînt doar cîteva dintre obiectivele pe care comisia meto- dică de Ia Școala medie „Frații Bu zești" le va urmări în acest an spre a veni în sprijinul bunei desfășu- rări a muncii educative a diriginți- lor. Sfera de preocupări a comisiei se va îmbogăți pe parcurs cu noi probleme, pe care le va impune realitatea școlii. I. D. Elevii interni de la Școala elementară din comuna Prejmer, regiunea Stalin, poartă multă grijă internatului lor. lată-i in timpul liber reparind o ușă. Pentru o exprimare corecta Limba este învelișul maienal al gîndirii, un in- strument de comunicare intre oameni. In orice loc de munca și in otice împrejurare trebuie sâ se Întrebuințeze o limbă corectă Se observă insă că unii elevi se exprimă mai corect in orele și in lu crările de limba romină și mai puțin corect la ce- lelalte obiecte, raptul acesta oglindește, pe de o parte, lipsa de ten einicie a cunoștințelor lor, dar pe de altă parte și dezinteresul pe care-1 mani, testă unele cadre didactice de alte specialități pentru telul cum vorbesc și cum scriu elevii. Ținind seama de marea importanță pe care o are studiul limbii romine in școală, profesorilor de limba romină le revine sarcina de mare răs- pundere de a-i deprinde pe elevi cu lolosirea corectă a limbii literare, de a le stimula interesul pentru studiul ei, de a face să crească dra- gostea lor față de limba maternă, față de patrie și popor. Este o datorie patriotică a cadrelor di- dactice de ai ajuta pe elevi să-și însușească în mod sistematic și temeinic cunoștințele de limba romină și deprinderile de exprimare corectă, care le sint necesare atît acum, in școală, pentru stu- diul celorlalte discipline, după cum le vor fi nece- sare și în viitor, pentru a participa activ la diver- sele forme ale vieții sociale. In însușirea corectă a limbii romine are o deo- sebită importanță studiul gramaticii, ca temelie a limbii. In clasele V—VII elevii iși însușesc princi- palele cunoștințe de gramatică, menite să le asi- gure o vorbire corectă, o scriere ortogralică. Este nevoie însă de exerciții continue, care sa consoli- deze aceste cunoștințe. De aceea, preocuparea ca- drelor didactice pentru însușirea de către elevi a limbii literare trebuie continuată în toate clasele Învățămîntului mediu. Faptul că se mar întilnesc incă multe greșeli în exprimarea orală și scrisă a unor elevi din ultimele clase ale școlilor medii, precum și în lucrările de la examenul de maturitate arată că este necesar să se acorde mai multă grijă — nu numai din partea profesorilor de romînă, ci și din partea tu- turor cadrelor didactice din școală — pentru con- solidarea cunoștințelor de gramatică și a deprin- derilor de exprimare clară și corectă ale elevilor. îndeosebi este necesar să se realizeze acest lucru la lecțiile de literatură, cu prilejul lecturii și al analizei operelor literare. Lucrările scrise tre- buie să fie pentru profesori și prilej de a urmări nivelul cunoștințelor de gramatică ale elevilor și deprinderile lor ortografice. In adevăr, lucrările scrise oglindesc în mare măsură nivelul real al cunoștințelor elevilor, grija cu care pregătesc ei aceste lucrări, atenția cu care le scriu. De aceea caietele trebuie corectate regulat, cu grijă și se- riozitate. In același timp, cele constatate în lucrări trebuie să fie punctul de plecare pentru măsuri care să înlăture greșelile elevilor, să le consoli- deze cunoștințele mai slab însușite. Se pot face In acest scop analize gramaticale, exerciții aplica- tive. dictâri etc. In clasele VIII-X, unde nu se mai predau cu- noștințe teoretice de gramatică, orele acordate pentru recapitularec principalelor capitole ale a- cestei discipline, pentru consolidarea deprinderilor de exprimare corectă orală și scrisă trebuie folo- site cu cea mai mare eficacitate. Profesorii trebuie să fie intransigenți față de greșelile ortografice, de punctuație și stilistice ale elevilor și să lupte prin toate mijloacele pentru a-i învăța să folosească în mod conștient cunoștințele de gramatică în expri- Elevii clasei a IV-a de la Școala elementară nr. 175 din Capitală în timpul unei lecții. marea lor orală și scrisă. Trebuie organizate în acest scop lecții cu ca- racter variat, care să se refere ia capitolele sau problemele mai slab însușite. Rezulta- tele pozitive ale aces !or lecții vor depinde in mare măsură de felul în care profesorii vor ști să aleagă pentru fie- care temă cele mai in- dicate ortograme — cu- vinte și expresii a căror ortografie prezintă difi cultăți. Bunăoară, tre- buie să se urmărească dacă elevii știu să deo- sebească anumiți dif- tongi și triftongi de cu- vintele care se pronunță la fel, dar se scriu deo- sebit : mie, mi e, ia, ea, iau, i-au etc., dacă scriu corect prefixele in (îna- inte de labială — im), răs, des (înainte de b, g, 1, m, n răz, dez). Se va ține seama că elevii gre- șesc de multe ori la despărțirea cuvintelor com- puse sau derivate (de exemplu scriu bună voință, in egal, nici o dală, în loc de bunăvoință, inegal, niciodată), la despărțirea cuvintelor legate prin li- nioară (ăucinduse. chemindul în loc de ducic- du se, chemîndu-1), la despărțirea cuvintelor termi- nate în semivocală (călare ți, po mi în loc de că-Jă-reți, pomi) etc. Se poate tace o lecție specială pentru recapitularea pluralului substantivelor și ad- jectivelor, deoarece elevii îl folosesc adesea greșit. De exemplu, ei notează adesea cu un singur semn gralic desinența pluralului și vocala linală a ră- dăcinii substantivelor cînd această vocală este 1 (scriind poezî, copi, categori), sau articolul enclitic la nominativ — acuzativ plural masculin și desi- nența pluralului la aceste cazuri (scriind, de exem- plu, membri cercului). Multe greutăți întimpină elevii în scrierea co- rectă a genitivului ■ dativului singular și plural al substantivelor feminine articulate și nearticu- late (scriind, de exemplu, a apîi, a țăiei etc.), sau notează cu un singur semn gralic desinența geni- tiv — dativului feminin singular și vocala finală a rădăcinii cînd această vocală este i (scriu cd- medi a construiri etc.). Ests necesar să se acorde atenție scrierii co- recte la plural a terminațiilor substantivelor care au i in rădăcină (studiu, istorie etc.), care se scriu cu doi i în formele articulate (studiile, istoriile etc.). Cu prilejul repetării verbului trebuie lămurite unele probleme de ortografie cum sînt scrierea corectă a persoanei I a perfectului simplu al ver- belor de conjugarea a IV-a, a terminațiilor mai mult ca perlectului etc. Elevii adaugă adesea în mod greșit un i la forma de infinitiv a verbelor de conjugarea a IV.a. Același fenomen apare adesea la persoana a H a singular a indicativului pre- zent, Ia conjunctivul prezent al verbelor de conju- garea 1 cu rădăcina în I, la imperativul sau con- junctivul prezent al verbului „a fi". La folosirea pronumelui și adjectivului posesiv se întîlnesc confuzii ortografice între forme ca sa și s-a (elevii scriu, de pildă, cartea s-a), sau greșeli de scriere a formelor noștri și voștri cu dor de i. Trebuie recapitulate și formele neaccentuate ale pronumelui personal, efectuîndu-se în acest scop numeroase exerciții, pentru ca elevii să-și însu- șească temeinic ortografia lor. De asemenea, este necesar să se înlăture confuziile ortografice (care provin din confuzii morfologice) între unele forme ca „cel mate" și „ce-1 îngrijorează"; „cea mică" și .ce-a spus", „al meu" și „a 1 chema", „aî mei* și „a-i vedea” etc. In recaoitularea sintaxei trebuie să se acorde multă grijă consolidării deprinderilor de punctua- legalura cu pructâcu • A arăta rostul practic al celor predate la lecții este în învăță- mîntul nostru o sarcină obliga- torie pentru fiecare profesor. in școlile medii serale, sarcina de a ilustra prin exemple prac- tice aplicațiile cunoștințelor teo- retice în producția industrială sau agricolă este mult ușurată da- torită laptului că elevii acestor școli — muncitori calificați in diferite meserii — cunosc tehnica, minuiesc mașini, unelte, aparate și instrumente care în multe ca- zuri sînt construite sau funcțio- nează dună principiile studiate de ei la lecții. Cu atît mai mult pro- fesorii care lucrează în aceste școli trebuie să acorde, la fie- care lecție, o mare importanță legăturii dintre cunoștințele teo- retice ce le predau elevilor și aplicațiile practice ale acestora. Este un lucru firesc. Și totuși, nu toate cadrele ddaclke țin seama de el. Am asistat zilele trecute la o lecție de fizică ținută de profesoa- ra F. Marin Ia clasa a Vlll-a „B“ de la Școala medie serală „Tim- puri Noi' din Capitală- In prima parte a lecției s-au recapitulat cunoștințele generale privitoare la obiectul mecanicii, iar în par- tea a doua s-au predat noțiuni ca mișcare mecanică, elementele miș- cării, spafiu, timp, viteză, clasifi- carea mișcărilor etc. In nici un moment al lecției nu s-a realizat legătura acestor noțiuni cu prac- tica. In schimb, vorbindu-le elevi- lor despre relativitatea mișcării și a repausului — acestor elevi, care înainte de a intra la lecție au mînuit strungul, raboteza. au con- dus un autobus etc. — profesoara le~a exemplificat cele predate cu... deplasarea unei cărți în raport cu banca- De ce oare n-au fost sti- mulați elevii să vorbească despre mișcările efectuate de diferite părți ale unei mașini în raport cu mașina respectivă, de mașină în raport cu Pămîntul Multe alte cunoștințe n-au fost exemplilicate de loc. Profesoara s-a limitat de pildă la a spune că traiectoria este drumul parcurs de mobil în mișcare și că aceasta poate să le rectilinie și curbilinie, fără a stimula pe elevi să ilus- treze aceste mișcări cu exemple luate din practica lor în produc- ție. Și cîte exemple nu sînt ? Strungarul ar fi vorbit de mișca- rea piesei în strung, în generai de mișcarea părții mobile a strun- gului, mecanicul auto ar fi vorbit cu siguranță de mișcarea pisto- nului în corpul de pompă sau de elicea motorului etc. Mărimi ca spațiu și timp, uni- tățile de măsură a acestora sînt iolosite de mulți elevi muncitori în activitatea lor practică de zi cu zi. Lecția de fizică trebuia să ție. Este necesarrfă se insiste asupra regulii care interzice folosirea virgulei între subiect și predi- cat. O dată cu repetarea complementelor drept și nedrept se va arăta că predicatul nu poate fi des- părțit prin virgulă de aceste complemente. De ase- menea se va stărui asupra punctuației opoziției dezvoltate. Pentru a lupta cu eficacitate împotriva greșelilor de exprimare ale elevilor, pentru a-i învăța pe ă- ceștia să folosească cît mai bine limba literară, nu este suficientă numai munca profesorilor de limba romină. Problema exprimării corecte a elevilor de- pășește cadrul unui obiect. Rezolvarea ei este po. sibilă numai prin conlucrarea tuturor celor care răspund în școală de instruirea și educarea elevi- lor. printr-un front comun al acestora, printr-o ac- tivitate unitară a profesorilor, desfășurată pe baza unor directive elaborate și discutate în consiliile pedagogice. Toți profesorii, indiferent de speciali- tatea pe care o predau, au datoria să lupte pentru o exprimare literară a elevilor, să le corecteze pronunțarea, scrierea. Nota acordată la oral sau pentru lucrările scrise trebuie să reprezinte pe lîngă nivelul cunoștințelor elevului, și felul cum ex. pune el aceste cunoștințe. Problema exprimării orale și scrise a elevilor din toate clasele trebuie să preocupe intens cercu- rile pedagogice și comisiile melodice. Directorii școlilor au datoria să asigure formarea frontului comun al tuturor pedagogilor în privința grijii pentru felul cum vorbesc și cum scriu elevii, să fie mai exigenți față de felul cum se preocupă pro- fesorii de exprimarea corectă a elevilor, să ana- lizeze periodic activitatea desfășurată de ei în acest scop rezultatele obținute și să ia măsuri pentru continua dezvoltare a exprimării orale și scrise a elevilor. Munca științifică a profesorilor de geografie Cu prilejul jubileului de 500 de ani al oralului București și al împlinirii a 10 ani de activitate a Societății de științe naturale și geografie din R.P.R., în zilele de 10 și II octombrie a.c a avut loc la București o ședință de comunicări ;i referate organizată de societate. Lucrările expuse au reprezentat, în majori- tate, primele rezultate ale cercetărilor geogra- fice asupra orașului București, organizate de S.S N.C. în acest an cu un colectiv de 30 de profesori de geografie din școlile de cultură generală din Capitală. Astfel, au fost prezen- tate lucrări care tratează probleme de sinteză asupra geologiei, geomorfologiei și economiei orașului București, precum și lucrări privitoare la harta turistică a Capitalei și la istoricul Grădinii botanice din București. O serie de comunicări au privit raioanele orașului Bucu- rești, prezentînd probleme fizico-geografice și economico-geografice ale acestora. Lucrările sesiunii s-au bucurat de un succes deosebit. Discuțiile au subliniat însemnătatea contribuțiilor aduse prin aceste lucrări la mai buna cunoaștere a geografiei orașului Bucu- rești. La rindul lor. autorii lucrărilor au arătat că activitatea de ceicetare i-a ajutat în mod deosebit la creșterea nivelului pregătirii lor profesionale, la sporirea posibilităților lor de muncă științifică, la antrenarea elevilor în ac- tivitatea de cercetare a orizontului local, a re- giunii înconjurătoare. Ei și-au luat angajamen- tul să continue cercetarea începută, în vederea elaborării unui studiu complet asupra geogra- fiei Capitalei patriei noastre le prilejuiască adîncirea cunoștin- țelor pe care le au din producție, prin lărgirea orizontului lor teo- retic, prin stabilirea legăturii în- tre aceste cunoștințe și munca lor practică. Profesoara le-a vor- bit, ce-i drept, despre viteză, vi- teză medie și viteză momentană, dar a trecut destul de repede pes- te explicarea acestor noțiuni si nu a ilustrat cu nici un exemplu practic cele predate- Nu-i de mi- rare că la fixarea cunoștințelor, în ultima parte a lecției, s-a con- statat că elevii nu au înțeles a- ceste noțiuni. O simplă problemă cu date luate din producție ar fi clarificat în mintea elevilor no- țiunea de viteză. Pentru ce nu a dat profesoara o astfel de proble- mă ? Bunăoară, pentru ce n-a ce- rut unui strungar sau unui frezor să vorbească despre viteza de tăiere la strung, să arate de ce depinde aceasta ? Fără îndoială că dacă ar fi procedat așa rezul- tatele lecției ar fi fost cu mult mai bune. Profesorii care predau la școlile medii serale trebuie să se apropie mai mult de locul de producție al elevilor lor, să lege mai mult cunoștințele ce le transmit elevi- lor muncitori de activitatea lor în producție. F. D. REALITATEA LOCALĂ în predarea cunoștinjelor agricole Buna deslășurare a lecțiilor de cu- noștințe agricole in școlile sătești de cultură generală ridică în fata profe- sorilor care predau aceste cunoștințe o problemă de cea mai mare însemnă- tate : necesitatea de a adapta indica- țiile programei și manualului la reali- tățile locale Această adaptare este cerută de caracterul specific al științei agriculturii ale cărei legi si principii generale trebuie aplicate întotdeauna numai în raport cu condițiile locale- De aceea, profesorii care predau cu- noștințele agricole au datoria să lină permanent seama de problemele prin- cipale ale regiunilor naturale în care elevii vor pune în practică cunoștin- țele învățate în școală. Cum este si firesc, programa și ma- nualele de cunoștințe agricole nu cu- prind și nici nu pot cuprinde refete fixe pentru variatele și multiplele ca- zuri ce se ivesc în practică. La rîndul lor, nici condițiile locale nu constituie niște elemente statice, la care sîntem nevoiti să ne adaptăm pasiv, cl repre- zintă complexe de factori în plină des- fășurare si progres. De aceea sarcina predării diferențiate a cunoștințelor o- gricole. a legării lor de realitate cere din partea profesorilor o pregătire toarte atentă si sistematică. Este foarte important ca profesorii să cunoască poziția qeoqrafică a loca- lității sau zonei în care se află școala lor- Cunoscînd această poziție, își vor putea da seama de tipul predominant de economie agricolă. Astfel, de exem- plu. dacă se află într-o regiune de cîmpie (Bărăgan, Cîmpia Olteniei etc.) sau în Dobroqea, vor ști că au de-a face cu predominanța culturilor cerea- liere- Dacă se află în regiunea de sud a cîmpiei, va fi vorba de specializări agricole în cultura bumbacului sau O" rezului. In regiunea de dealuri se va da atenție viticulturii și pomieulturii (dealurile subcarpatice, de exemplul, sau pomicultura și creșterii animale- lor (dealurile Maramureșului). In re- giunea de munte va li vorba despre dezvoltarea producției pășunilor si fî- netelor. creșterea oilor si economia forestieră- Poziția geografică ne mai indică si problemele principale care se pun pen- tru economia agricolă locală- De exem- plu dacă localitatea în care ne allăm este așezată in regiunea Vrancei, a dealurilor Olteniei, a colinelor Moldo- vei, problema principală pentru pro- ducția agricolă va ii conservarea solu- lui si combaterea procesului de eroziu- ne ; în regiunea cîmpiei de vest se pune problema desecării terenurilor pe mari suprafețe ; în Dobrogea problema principală este lupta împotriva secetei etc. Toate acestea ne arată ce orienta- re trebuie să dăm leciiilor de cuno- ștințe agricole spre a le încadra în spe- cificul condițiilor locale. Morfoloqia (formele de relief) și hi- droqrafia (apele de supralată) sînt ele- mente ale cadrului natural care ne dau alte indicatii asupra conținutului temelor ce le vom preda- Un relief on- dulat necesită o agrotehnică specifică antieroz onală, pe cind relieful plan și uniform oferă posibilități maxime pen- tru mecanizarea lucrărilor solului. In ceea ce privește hidrogralia, vom cer- ceta dacă apele provoacă neajunsuri (inundații înmlăștiniri), în ce măsură sînt folosite pentru irigatii, dacă lun- cile fertile ale rîurilor sînt valorificate SURI • ȘTIRI • ȘTIRI • ȘTIRI O $TIRI • ȘTIRI IV™ 3»* ■ lila .F ta Școșls de 7 im ân Po- 3tși: ,-Mrrmt Focșani. W toc De asict d-XA nările vc-i-c vWyc -.-irita pe care ootn au fă- csti as awlt cu în- -. stor"! lor ir Muzeul MVtf —Ai Vlahu- ti* dns asloveni. r.-—c.e se poate vedea ce i-a impresio- nat mai mult: biblio- teca cu operele poetu- lui, care Ie-a amintit de poeziile „Oblonitu- mi-a fereastra", „Ră- sărit de soare", „Meș- terul Nicu" și camera cu masa de lucru la care a scris poetul „La gura sobei". Interesul copiilor a fost reținut și de pic- turile în ulei ale lui N. Gngorescu. despre care au aflat că a fost prietenul bun și nedes- părțit al lui Vlahuță, ca și de interiorul unei prin culturi intensive etc-, astfel ca la predarea cunoștințelor agricole să dez- voltăm, după caz, fie temele privitoare la problemele de îndiguiri și desecări, (ie cele în legătură cu cultura irigată a plantelor agricole sau cu problemele culturilor intensive de legume și plante de nutret- Clima este alt factor de caracteriza- re a unei regiuni naturale și totodată și un factor al producției agricole Studiul climei — adică al temperaturii aerului, al vînturilor, ai precipitațiilor atmosferice — este esențial pentru cu- noașterea condițiilor locale. Agroteh- nica diferențială urmărește combaterea elementelor climatice nefavorabile pro- ducției agricole, dintre care seceta este cel mai dăunător. Cunoscînd cli- ma, putem arăta în lecțiile noastre de fitolehnie (clasa a Vf-a) ce plante a- gricole și soiuri sînt mai indicate de cultivat în regiunea noastră, ce măsuri agrotehnice trebuie aplicate etc- Ceilalți factori sînt solul și vegeta- ția naturală. Cercetarea și cunoașterea tipurilor de sol de pe teritoriul satului nostru constituie subiectul unor teme din programa clasei a V-a, iar cunoș- tințele obținute în cadrul acestor teme servesc pentru predarea diferențială a capitolelor despre lucrările solului și îngrășăminte (clasa a V-a), despre cul- tura plantelor agricole (clasa a Vl-a) și despre pomicultură și viticultură (clasa a VJI-a)- Prin îmbinarea si influenta recipro- că a factorilor naturali se delimitează pe teritoriul tării noastre mai multe zone, numite zone pedoclimatice, ca- racterizate prin condiții de climă a- semănătoare și prin tipuri de soluri cu însușirile principale comune. Bunăoară, zonele de stepă — care cuprind Dobro- gea și Bărăganul (stepa sudică și sud- estică), cîmpia din vestul tării stră- bătută de rîurile Bega-Timfș, Mureș și Crișuri (stepa vestică), podișul Suce- vei, cîmpia Moldovei din bazinele rîu- rilor Jijia-Bahhii și podișurile Bîrladu- lui (stepa nordică) — sînt zonele cele mai secetoase din tara noastră. Ele au Elevii Școlii medii din comuna Afumați, regiunea București, string semințele plan- telor medicinale cultivate pe lotul școlar. camere din Vrancea, expusă la muzeu. Vizita le-a arătat încă o dată copiilor că ținutul lor natal are bogății și comori nenumărate, ce trebuie păstrate și apărate, fiindcă ele sînt frîn- turi din bogățiile pa- triei. La școala de 7 ani din comuna Lunca- vița, raionul Măcin, soluri fertile, din seria cernoziomurilor, și o vegetație caracteristică- Sînt zone cerealiere^ indicate si pentru culturile de floarea soarelui, cinepă si sfeclă de zahăr (stepa nordică). Aici problemele asupra cărora trebuie să se pună un accent deosebit în predarea cunoștin- țelor agricole sînt lucrările agroteh- nice specifice pentru înmagazinarea și conservarea umidității în sol, lupta îm- potriva buruienilor, apărarea cîmpuri- lor împotriva gerurilor de iarnă, cultu- ra plantelor în condiții de secetă etc- Altele vor fi problemele in zona de silvostepă, care se întinde în vestul stepei Bărăganului — de la Dunăre și pînă la Șiret — în podișul Covurluiu- lui pînă la Prut, la sud și la nord de lași, în jurul localităților Buziaș Lipo- va. Arad. Crișul Alb, precum și în Cîmpia Transilvaniei In general, a- ceastă zonă se caracterizează printr-un climat de tranziție între cel secetos și cel mai umed; totuși are un caracter continental destul de accentuat cu se- cele frecvente. Silvostepa are soluri fertile și este cea mai favorabilă pen- tru cultura plantelor agricole, în spe- cial a porumbului și griului de toamnă; de asemenea și pentru cerealele de primăvară, floarea soarelui, sfecla de zahăr, inul de ulei, răpită și plantele de nutret- Școlile aflate în această zo- nă vor da o atentie deosebită predă- rii cunoștințelor privitoare la aceste culturi — Restul teritoriului agricol al tării este ocupat de zona forestieră cu o climă mai ploioasă și cu soluri mai puțin fer- tile. Aici se vor preda îndeosebi cunoș- tințe despre culturile de grîu, secară, ovăz, porumb, sfeclă de zahăr, in de ulei, cartofi etc-, precum si despre vi- ticultură. pomicultură și creșterea ani- malelor, care au condiții bune de dez- voltare. întrucit cea mai mare parte a zonei forestiere are relieful ondulat și accidentat, aici se manifestă cu inten- sitate procesul de eroziune a solului- Ca și în celelalte zone pedoclimatice, profesorii vor pune accentul în lecțiile lor pe problemele specifice locale, astfel ca elevii să cunoască bine mij- loacele pe care știința agricolă le pune la îndemină pentru a dirija fac- torii naturali în vederea asigurării unei producții din ce în ce mai bune. Cunoscînd îndeaproape obiectivele asupra cărora trebuie să-și îndrepte preocuparea principală, profesorii de cunoștințe agricole vor putea tine lec- ții teoretice si practice cu un nivel ri- dicat. care să răspundă scopului prin- cipal al predării acestei discipline — pregătirea elevilor pentru muncă, pen- tru viată. P. STANCULESCU s-a creat o tradiție fru- moasă : elevii școlii poartă corespondență cu colegi ai lor din diferite regiuni ale țării. Școlarii fac ast- fel schimb de scrisori și ilustrații care înfă- țișează ce s-a realizat nou în orașul și regiu- nea lor. Pînă acum elevii din Luncavița au primit cîteva mii de vederi din țară. Ei s-au gîndit cum să le valorifice mai bine. Soluția a fost ușor gă- sită. După ce le-au triat și le-au aranjat pe regiuni, ajutați de profesori au a'cătuit frumoase panouri. în timpul liber. în recreații, elevii se opresc adeseori >n fața panourilor pentru a privi ilustrațiile. Pe chipul lor se pot citi mîndria și admi- rația pentru mărețele înfăptuiri ale oameni- lor muncii, pentru mi- nunatele ținuturi din țară. RĂSPUNDEM CITITORILOR Recent ani primit ,1a redacție o scri- soare cu următorul cuprins : ..Dragi tovarăși, sînt diriginte la clasa a VIl-a. De la începutul anului lip- sește de la școală un elev. L-am vi- zitat de mai multe ori acasă. Pă- rintele său nu vrea nicidecum să mă asculte. Am ajum să îiu poftit să ies din casa lui. V-aș îi foarte recu- noscător daca m-ați ajuta cu un sîat“ Să-i fie oare imposibil unui profe. sor să convingă pe un părinte să și trimită copilul la școală ? Răspunsul la această întrebare l-am găsit în satul părintelui în cauză, la el acasa. Acesta e un țăran energic, vioi, cu o gospodărie modestă. 11 iubește foarte mult pe unicul lut fiu. Cind am adus insă vorba despre școală, s-a înnegurat. — Nu tovarășe, nu-1 mai las la școală. Ce rost are să se mai ducă ? S-a făcut ditamai găliganul, dar la muncă, în gospodărie, nu se pricepe neam Am tot zis să.l las să învețe, să-1 dau mai departe la învățătură, ca să deprindă o meserie Dar anul ăsta m.arn gindit că degeaba mai irosește vremea. Din cîți au fermi- nat în vară școala la noi în sat nu știu dacă au reușit să intre unul sau doi pe unde s.au dus în altă parte, în timp ce de prin alte sate au reu- șit atîția. Atunci, eu ce să-l mai dau la școală? Sâ piardă vremea?... Pe urmă să-mi stea ca un cocon în bă- tătură, să nu fie bun nici de carte n:ct de gospodărie ? Aveam, din capul locului, răspuns la întrebarea pusă. Am văzut con- centrate în vorbele simple ale a- cestui părinte cerințele esențiale pe care viața le pune în fața școlii. De- sigur. părinții vor ca școala să.i pre. gătească pe copii pentru muncă. Nu este oare aceasta sarcina prin- cipală a școlii ? Nu pe acest drum este orientată astăzi școala noa. .stră ? Atunci de ce pedagogul nostru caută explica ți ide în altă parte ? Tatăl elevului este convins că la școala din satul său copilul nu este destul de pregătit pentru a intra într-o școală profesională. De ce gîndește el așa ? Pentru că. pînă acum, numărul absol- venților școlii de 7 ani din sat care au reușit la examenul de admitere în școlile medii și profesionale a fost mult prea mic. pentru că este convins, deci, că școala din sat nu-și pregătește bine elevii. Dirigintele ar fi trebuit să tragă în primul rînd a- ceastă concluzie pentru că părintele i.a arătat și lui aceste motive. Ar fi tre- buit să stea de vorbă cu colegii lui, cu directorul școlii și să discute cu toții aceste cauze. Întreg colecti. vul ar trebui să fie mobilizat, ina. inte de toate, pentru îmbunătățirea pregătirii elevilor, pentru legarea in. vățămîntului de viață. Și atunci s-ar putea sta de vorbă — pe baza unor argumente puternice — și cu tatăl acestui elev. Cum a procedat însă dirigintele ? Răspunsul îl aflăm tot de Ia părin- tele băiatului. — Poate că pînă la urmă tot l-aș fi lăsat pe băiat la școală — spu- nea acesta. Dar eu sînt cam căpos. Pe mine trebuie să mă iei cu bini. sorul. Tovarășul profesor a venit însă cu răsteala. Așa 1 — am zis eu. Bine, dacă.i vorba așa, nu-1 dau. Deci dirigintele, ale cărui bune in- tenții nu le punem la îndoială, și-a ‘ pierdut în cele din urmă răbdarea. A făcut rău. După cum se vede, pro- cedeul său a stîrnit o reacție cu to- tul contrară celei scontate. înainte de a ajunge la amenințări, dirigin- tele avea datoria să discute multe alte lucruri. De pildă, despre nece- sitatea științei de carte. Intr-o astfel de discuție părintele ar fi furnizat singur exemplele necesare. Are în casă un aparat de radio. — [1 țin deschis mereu, spune el. Ma: aud ce se ’ntîmnlă în lumea asta — înțelegi bine toate despre cîte se vorbește ? — întreb. — Păi nu prea le înțeleg pe toate, că n.am apucat să fac decît două cla se primare cînd eram mic. Ei, dacă știam mai multă carte !.,. — exclamă el uitind că nu cu mult înainte era împotriva trimiterii fiului său la școală. Cu acest ultim răspuns s.au clari- ficat toate problemele legate de tri- miterea la școală a băiatului. Ce sfaturi îi putem da dirigintelui care a apelat la ajutorul nostru și altor profesori care se află în si. tuații similare? In primul rînd multă răbdare și perseverență în discuțiile cu părinții. înainte de orice, profeso- rul trebuie să afle cauzele care îi determină pe părinți să aibă o atitu- dine refractară față de școală. Multă, foarte multă atenție trebuie acordată, în același timp, de întregul colectiv de cadre didactice ridicării prestigiu, lui școlii, calității muncii cu elevii. Părinții trebuie să fie convins- prin fapte de utilitatea și importanța școlii. Cresc noi specialiști ai odoarelor noastre ! Pe marginea unei vizne ' ia șGoihe agricole om ooooești, focșan șl iași O recentă călătorie de studii în șco- lile profesionale și tehnice din Moldo- va ne-a prilejuit o seamă de consta- tări interesante și ne-a dat posibilita- tea de a compara felul cum se desfă- șoară pregătirea cadrelor pentru agri- cultură în cîteva din școlile și cen- trele școlare agricole In rindurile ce urmează ne vom opri la constatările făcute la Grupul școlar viticol din Odobești, la Școala profesională din Focșani și la Centrul școlar horti-viticol din Iași. Pentru început cîteva observații despre vizita făcută la Grupul școlar viticol din Odobești. Aci se pregătesc muncitori și maiștri viticoli. Grupul școlar — bine gospodărit și cu un învățămînt teoretic și practic bine or- ganizat — funcționează pe lingă Sta- țiunea experimentală viticolă a Insti- tutului de cercetări horti-viticole- Școala protesională, ca și școala teh- nică de maiștri sînt dotate cu săli de clasă mari, luminoase și cu laboratoa- re moderne de vinificatie. botanică, pedologie agrotehnică și fitotehnie, toate înzestrate cu material didac- tic confecționat prin mijloace locale sau procurat de la atelierele de ma- terial didactic. In imediata apropiere a qrupuluj școlar se găsește un cîr«p didactic pe care elevii au executat lucrări de pichetare, plantare, altoire, polenizare artificială, tăiere de pomi. Practica didactică și de producție nu se desfășoară numai pe terenul a- fectat stațiunii experimentale viticole, ci și in laboratoarele de specialitate ale acesteia. împreună cu tovarășul inginer Gh- Coman. directorul grupu- lui școlar am vizitat laboratoarele și instalațiile stațiunii, precum și o pa» te din culturi. Pretutindeni, cadre de înaltă calificare ne au orientat în nu- meroasele operațiuni științifice com- plexe cu care sînt familiarizați elevii. Cum era și firesc, ne-a interesat comportarea in producție a absolven- ților. Am aflat că cei mai mulți sint bine apreciați. că lucrează cu mult avînt- Tineri ca Lidia Rodică și Con- stantin Tatulescu. ambii din promoția 1958, își îndeplinesc cu cinste sarci- nile. Un alt absolvent al școlii profe- sionale, Valentini Lădaru. se distinge prin activitatea sa la gospodăria agri- colă de stat din Călărași. La rîndul lor. Dumitru Rugină și Anatole Nour, absolvenți ai școlii viticole de maiștri, sînt fruntași în producție la gospodă- ria de stat din Florești Nu putem să nu scoatem în eviden- tă strînsa colaborare care există în- tre conducerea stațiunii experimentale și cea a grupului școlar. Datorită aces- tei colaborări se realizează o bună corelație între cunoștințele teoretice și practice care sînt predate viitorilor muncitori și maiștri viticultori. Meritul pentru aceasta revine deopotrivă ca- drelor didactice și specialiștilor de la stațiunea experimentală care, pe lin- gă predarea unor bogate cunoștințe teoretice și deprinderi practice. își în- deplinesc și nobilul rol de educatori aj tinerei generatii. Plecind de la Odobești ne-am oprit la Focșani, unde am vizitat Școala pro- fesională de ucenici agricoli și viti- coli. Această școală care aparține Mi- nisterului Agriculturii și Silviculturii, va trebui mult și curînd sprijinită, pentru că are serioase greutăți de or- din material Clasele și laboratoarele ei sînt insuficient înzestrate, fapt care îngreunează mult munca cadre- lor didactice șt a directorului școlii, tov. ing. Gh. Mola Totuși pînă la pri- nlirea sprijinului din partea forului tutelar, tov director Mola ar putea lua măsuri pentru ca împreună cu în- tregul colectiv didactic (alcătuit. în general, din elemente bine pregătite și cu vechime în învățămînt). să îm- bunătățească situația folosind la ma- ximum mijloacele locale. Un vechi proverb spune că omul sfințește lo- cul Conducerea și cadrele didactice de la școala din Focșani trebuie să facă tot ceea ce depinde de ele pen- tru ca instruirea ucenicilor să se des- fășoare la nivelul cerințelor O altă unitate școlară pe care am vizitat-o a fost Centrul școlar hort’- viticol din Iași Acesta funcționează pe lingă Stațiunea experimentală a Institutului de cercetări horti-viticole din localitate. Centrul cuprinde o școa- lă profesională una tehnică, una de maiștri precum și un curs de califi- care pentru președinții gospodăriilor colective. Practica didactică si practi- ca de producție a viitorilor muncitori și maiștri se desfășoară pe un teren de 380 ha., care cuprinde toate tipu- rile de sol și are condițiunj foarte di- ferite de microclimă- Lucrările — de la cele de pregătire a solului și pînă la cele de întreți- nere — sînt executate de elevi, sub îndrumarea și conducerea profesori- lor de specialitate- Astfel. viitorii muncitori și maiștri horti-viticoli sînt obișnuiți să cuprindă întregul ciclu de producție. Lucrările se desfășoară pe baza unui grafic de rotație, în așa fel îneît elevii trec succesiv prin diferite sectoare, ceea ce îi ajută să capete deprinderile necesare, să se obișnu- iască cu întreținerea culturilor în con- diții diferite. Numărul mare de elevi cuprinși în acest an la școlile profesională, teh- nică și tehnică de maiștri ale Centru- lui horti-viticol din Iași dovedește că profesorii acestor școli îndeplinesc cu succes sarcina trasată de consfătuirea de la Constanta, de a transforma în- vățâmîntul agricol într-un învățământ de masă, in care să se poată pregăti cît mai multi tineri din rindurile ță- rănimii cooperativizate. muncitori din gospodăriile agricole de stat și S.M.T.- uri- Școlile din sectorul agricol luptă pentru a da agriculturii noastre un tip nou de muncitor al ogoarelor, bine pregătit, capabil să smulgă pământu- lui cit mai multe roade. Ing. VANGHELI MIȘICU COnm.er in Ministerul Invâlimintulut >1 Culturii Ing. agr VIRGINIA BOTEZ inspector la Cabisetul metodic București UN ORIZONT LARO VIITORILOR TEHNICIENI „Mecanica, rezistența ma- terialelor Și organe de ma- șini** — obiect de bază in șco- lile tehnice, reunește trei din disciplinele cele mai impor- tante in pregătirea oricărui tehnician. Este un obiect complex, a cărui însușire cere destul de mult efort din par- tea elevilor. De aceea urmă- resc să folosesc în predarea lui astfel de metode, incit să le ușurez studiul și în același timp să asigur însușirea te- meinică a cunoștințelor. In predarea cursului caut să determin, mai întii, înțele- gerea de către elevi a unor noțiuni de bază, cum sînt forța ca mărime scalară și vectorială, compunerea și des- compunerea forțelor, echilibrul sistemelor de corpuri sub ac- țiunea forțelor date etc. O dată cunoscute aceste elemen- te in cadrul mecanicii statice, este ușor să se abordeze stu- diul mișcării corpurilor sub acțiunea forțelor (dinamica), sau studiul mișcării. Vlă străduiesc sâ dau ele- vilor. chiar de la primele lec- ții. noțiuni de calcul vectorial pe care ei să le poată aplica apoi direct in problemele de statică grafică, precum și în cele de echilibru- Aceste ele- mente simple de calcul vec torial le smt de alt'e uti e și la cursul de electrotehnică dat fiind că ei se pregătesc p n tru special tatea e’ectric eni Problema centrală în stu- diul staticii, ca de altfel al în- tregii mecanici rămine pro- blema echiFbnilui sistemelor de corpuri. Insist mult asu- pra acestui capitol, pornind de la rezolvarea efectivă a echi- librului unui corp sub ațru nea forțelor și momentelor ex- terioare Izolarea cornului res- pectiv din sistemul de cor- puri. în vederea studierii echi- librului pe baza relatii’or de proieefii pe două axe rectangu- lare ți a relației de momente cu considerarea fotelor de frecare, presupune insă cu- noașterea noțiunilor elementa- re de geometrie analitică. De aceea, pentru a obține rezul- tate bune. la începutul cursului am recapitulat cu elevii aceste noțiuni, atrăgîn- du-le atenția asupra elemen- telor analitice care definesc o forță sau un moment în siste- mul rectangular de axe. In ceea ce privește cine- matica caut ca elevii să cu- noască expresiile spațiului, vi- tezei ți accelerației ca funcții de timp. Reprezentările gra- fice ale acestor funcții ușu- rează mult înțelegerea miș- cării și ajută la verificarea re- zultatelor obținute pe cale a- nalitică. Găsesc util să in- sist asupra reprezentărilor grafice, mai ales că începînd cu anul acesta elevii au cu- noștințe de calcul diferențial și integral. In studiul mișcă- rilor stărui asupra mișcărilor de rotație și a celor sinusoi- dale sau cosinusoidale. care au o largă aplicare in dome- niul electrotehnicii. Este util ca elevii să cu- noască fazele pr.ncipale din funcționarea oricărei mașini, deci și a maș nilor ți agrega- telor electrice — pornirea, funcționarea in regim de lu- cru ți oprirea. La cinematica sistemelor urmăresc ca elevii să poată determina prin me- todele clasice traiector ile. vi- tezele și accelerațiile diferite- lor puncte ale mecanismelor in mișcare Pentru aceasta nu mă limitez la rezolvarea cî- torva mecanisme, ci fo'osesc metoda deductivă, stablind principiile generale de rezol- vare. pe care apoi le aplic la tipuri cît mai variate de mecanisme. Tehnica este in continuă dezvoltare și numai procedind astfel elevii vor fi in măsură să rezolve calcule Sus: Centrul școlar horti-viticol din lași. Jos: Grupul școlar viticol din Odobești privind mecanismele nou cre- ate In ceea ce privește dina- mica insist asupra dinamicii sistemelor, cu precădere asu- pra determinării forțelor de inerție, echilibrării maselor in rotație, lucrului mecanic, pu- terii, energiei mecanice. Ac- centul pe care-l pun asupra e- chilibrării maselor este de- terminat de faptul că la ma- șinile rapide pe care le cre- ează astăzi tehnica modernă rezolvarea justă a acestei pro- bleme, in funcție de forțele de inerție perturbatoare, este de maximă importanță. In ceea ce privește preda- rea capitolului privitor la re- zistența materialelor, care se ocupă cu calcularea rezis- tenței și durabilității elemen- telor de mașini și construcții, accentuez numai asupra ace- lor cunoștințe despre maie- riale care le sînt necesare e țevilor pentru a avea o ima- gine clară despre elasticitatea materialelor și despre felul cum reacționează materialele sub influența solicitărilor ex- terioare in timpul încercărilor statice și dinamice. Efortu- rile unitare le explic pe baza genezei lor. menționind efor- turile unitare admisibile care se obțin pe baza efortului uni- tar de curgere la solicitările dinamice. Procedez astfel n trucît ultimele teorii științi ice cer ca dimensionările să se facă adaptindu-se coeficienți de siguranță pe baza tensiuni- lor de curgere. Studiul mecanicii ți al re- zistenței materialelor îi pre- gătește pe elevi pentru stu- diul organelor de mașini A- cest capitol este veriga de le- gătură intre disciplinele de cultură tehnică generală (me- canica. tehnologia materiale- lor. rezistența materialelor) și cele de cultură tehnică spe ciată. Acum elevul Intîlnețte pentru prima dată o sene de factori care înainte fie că nu se luau in seamă, fie că se menționau doar în treacăt — și anume. proprietățile ma- terialului, construcția de or- gane. tehnologia de fabricație, deprinderea de a construi. Stu- diind acest capitol elevii iși însușesc bazele calculului ți ale construirii unor organe cu destinație generală, adică a acelor organe care se intîl- nesc și se repetă mai mult sau mai puțin la toate ma- șinile. Elementelor de mașini în- vechite care se întilnesc din ce in ce mai rar (nituri, pene, transversale) le acord un spa- țiu redus (n expunere. pu- țind accentua astfel cu precă- dere asupra celor cu largă a- plicație (arcuri, elemente din țațe etc.). Caut ca toate e- xemplele și exercițiile din cadrul cursului să se refere ia specialitatea pentru care pregă- tesc elevii. Printre exemplele care au izbutit să trezească in mod deosebit interesul ele- vilor menționez in primul rind pe cele .are s-au referit la e- chilibrul cu frecare al stîfpilor ancorați ce susțin cablurile, lucrul mecanic și puterea ma- șinilor electrice, calculul la ftambaj al stilpilor ce sus in cablul ca și transmisiile prin curele la electromotoare, Selecțion nd atent materia- lul predat la cursul de meca- nică. rezistența materialelor și organe de mașini, aleikid exemplele și exercițiile in lu- mina ultimelor teorii științi- fice și a tendinței de dezvol- tare a tehnicii, vom asigura ca această disciplină să devină unul din principalii piloni de sprijin in formarea orizontu- lui tehnic și științific al viito- rilor tehnicieni. Ing RADU BEȘCHIA profesor !a Grupul școlar din Galați al M.I.G. lR NET In plină actiwuiaie, cind fi’o* togii discută despre introduce- rea . termenului ,,aselenizare" în dicționare, cind Lunnikul dă tirooa.e Lunei și cea de-a zecea planeta Soarelui. „Editura Ti- neretu.ur a pus la indemîna ci- titorilor un volum intitulat SA- ™Ili ^^.ALI AI pl MiNTULUl. de I. Artpmiev. Să nu se creadă. insă că studiul se refera numai la o etapă limitată din istoria cuce- ririi cosmosului. In realitate, „Sateliții lui Artemiev se ocupă de principiile generale ale navi- gației cosmice. Ceea ce se știe din comunicatele Agenției TASS și din diferitele articole de presă nu este suficient pentru satisfa- cerea curiozității. Cartea pla- s€ază pe cititor în locul crea io- rtlor sateliților. îl face să și pună aceleași probleme științi- fice și, pe înțelesul tuturor, dez- leagă cele mai complicate pro- bleme ale astro-f izîcii și aslro- nauticii. De ce racheta și nu avionul are posibilitatea să străbată cosmosul ? Ce însemnează a plasa o rachetă pe orbită ? Cum se plasează racheta pe orbită ? Care este orbita cea mai favo- rabilă ? Cum se orientează ra- cheta în soațiut stelar ? Care eeta le prin factorii poștali si dlluzorij voluntari din întreprinderi ai InsUtufU. Abonamente: 1 an — 12,60 lei : 6 luni — 0,23 lei 8 ioni — 3,12 leL