Reg JpLira-Jeva Proletari din toate țările, uniți-vă l Organ al Ministerului lovățămiotulai și Culturii și al Comitetului Centra) al Sindicatului Muncitorilor din luTățămiut și Culturi Anul XI. Nr. 534 Vineri 9 octombrie 1959 8 pagini 25 bani La 7 octombrie a încep ut In întreaga țară sărbătoarea scum- pă nouă tuturor, intrată in rîndul marilor sărbători tradiționale ale poporului romin: ,.Luna prieteniei romîno-sovietice". Anul acesta, aniversarea Marii Revoluții Socialiste din Oc- tombrie are loc in condițiile unor uluitoare succese obținute de poporul sovietic in construcția desfășurată a comunismului- in condițiile epocalelor victorii in cucerirea tainelor Cosmosului și in folosirea energiei atomice in scopuri pașnice, în condițiile luptei consecvente duse de Uniunea Sovietică și de celelalte țări socia- liste pentru asigurarea unei păci trainice în lume. Manie realizări ale Uni unii Sovietice au o puternică influ- ență asupra evoluției umanității. Ele au ridicat pe culmi înalte prestigiul internațional al m inunatului popor sovietic, ale cărui succese ne umplu sufletele de bucurie și de încredere în forțele creatoare inepuizabile ale omului liber, descătușat de sub orice exploatare. Sintem mituiri că facem parte din marea familie a popoarelor socialiste in fruntea căreia stă U niunea ■ Sovietică, țara construc- torilor comunismului, bastio n de neclintit al păcii. Zile de sărbătoare în școli Bucuria sărbătorii se simte pretutindeni în școlile din tara noastră. In zilele acestea de început ale Lunii prieteniei ro- mino-sovietice au apărut, în clase, pe culoare. în cluburi și sălile de festivități ale școli- lor fotomontaje cu imagini din minunata tară a consîrwtort- U»r comunismului, ier n-t . nu- mere speciale ale gazetelor de perete. Formațiile artistice re- petă cu asiduitate si-au îmbo- gățit repertoriul cu noi dansuri din tezaurul folcloric al po- poarelor sovietice, cu cîntece avîntate ale făuritorilor comu- nismului, cu noi piese despre viața comsomoliștiloc și pionie- rilor din marea tară prietenă. Cercurile mîinilor îndemma- tice lucrează sute de daruri care vor fi trimise prietenilor dragi, școlarilor sovietici. Și cîte alte acțiuni nu sînt trecute în pla- nurile alcătuite în școli pentru Luna prieteniei romîno-sovie- tice. Elevii școlilor din întreaga țară vor vizita muzeele și ex- pozițiile închinate vieții și luptei oamenilor sovietici, vor viziona in colectiv filmele sovietice- se vor întrece in competiții spor- tive organizate în cadrul ma- nifestărilor Lunii prieteniei. Este o adevărată întrecere în- tre școlt. intre colectivele de e- levi. în organizarea unor ma- m'es’ări cit mai bogate în cin- stea — r-î sărbători a priete- nie- iatrecere izvorîtă din dra- g sjțea f erbmt» se care o portă întrege! nostru Popor, s eior d a *3‘a •cnstructo- ' -r snzu'ui. Si ririp-m ette-.a din pla- ttttrilr m«ufe*llr1cr care vor ’• tvg-n.ție in școli. Ls șr e me-ii „Elena S „? u Kâsmndemian- srtiz*. Dr - ’-c Criza" dm B.: s la recite alte școli Jk» Cățeii și dm tară au f-wt - de pe acum seri lacVmate țtriniivi și tehnicii so- viet>e In c>î'”: cărora spe- ct;' ?;i prafe-sori ș elevi vor vorbi im-r b ize'e succese ji* »a »-!’nr «--eretici în cu- ConoMahn. De cwrind înaintată, orches- t-s $—^<1 med» -Zoia Kosmo- îr— insksiz" se n-egătește in- *ens T-— rit ari:;' sint bucuroși câ prima lor manifestare pu- blică va fi închinată prieteniei romîno-sovietice. Cercul dra- matic al școlii pregătește o piesă inspirată din viata pio- nierilor sovietici, pe care o vor prezenta la televiziune în ca- drul Lunii prieteniei romîno-so- vietice. Cu deosebită nerăbdare aș- teaptă elevii școlii medii „Al. 1. Cuza“ din Capitală una din cele mai interesante manifestări organizate în școala lor: în- titnirea cu un grup de munci- tori și profesori care au vizi- tat Uniunea Sovietică, care le vor vorbi despre viața și mun- ca poporului sovietic, despre e- levii șovietici. despre rezulta- tele lor la învățătură, despre felul în care se pregătesc pen- tru munca productivă. Asemenea manifestări se ln- tîlnesc în fiecare școală. Par- ticipînd la oricare dintre ele, veți vedea cită bucurie și căl- dură însuflețește pe fiecare din- t'e elevi în aceste zile sărbăto- rești și veți avea încă o pu- ternică imagine a dragostei pe care tineretul patriei noastre o poartă Uniunii Sovietice. Scrisori către prieteni dragi De mult timp poștașul s a o- bișnuit cu plicurile care sosesc pe adresa imobilului cu nr. 10 din strada Arhitect I. Mincu din București. Scrisorile poartă ștampila: „C.C.C.P." La adresa de mai sus se găsește Școala medie nr. 28 ,,Dr. Petru Groza“. Cu cîțiva ani în urmă, într-u- na din revistele sovietice pen- tru pionieri a apărut o poezie a unei eleve de la Școala me- iie nr. 28 din București. In poezie ea exprima dragostea pe care pionierii și școlarii ro- mîni o poartă pionierilor din marea țară a socialismului al căror exemplu îl au mereu în față în munca lor. De atunci, pe adresa Școlii medii nr. 28 au sosit nenumărate scrisori din partea școlarilor sovietici. Pioniera L. Leonescu și a'ți pionieri din clasa a Vil-a co- respondează cu 15 pionieri so- vietici S-au cunoscut pe lito- ralul Mării Negre într-o tabără inte-națională în timpul va- canței. Margareta Tamaș din clasa a XI a este de trei am prietenă cu Ludmila Rudnieva, fiica unui miner din Bogoro- dițk. Alexandra Ungureanu tot din clasa a Xl-a are numeroși prieteni în U.R.S.S. De curînd ea a primit de la prietena sa. Valentina, din Tuia un dar deo- sebit. mărturie a prieteniei ce i-o poartă; fotografia tatălui său care a fost afișată 1a pa- noul fruntașilor în muncă de la uzina „Krasnîi Proletar'1 din Tuta. In ziua deschiderii Lunii prieteniei romîno-sovietice, pe masă, in cancelarie, adus cu poșta de dimineață, stătea un plic pe care nu era scris nici un nume. Era adresat oricărui elev din clasa a IX-a, de către un școlar sovietic. Scrisoarea aceasta sosită in prima zi a Lunii prieteniei ro- mîno-sovietice ni s-a părut semnificativă. Se înfiripa încă o prieteniei încă una din miile de asemenea prietenii care s-au înfiripat în ultimii 15 ani de cînd poporul romîn. ajutat de poporul sovietic, s-a eliberat de sub jugul fascist și și-a luat soarta în propriile sale mîini. De la depărtare de mii de kilo- metri elevul din Moscova și e- levul din București își întind miinile. se destăinuiesc unul altuia. Doi fii a două popoare unite de-a lungul veacurilor printr-o prietenie trainică. de nezdruncinat! Prietenia lor e o mică părticică dm marea prie- tenie care leagă poporul romin de poporul sovietic. Prietenii legate prin scri- sori sau personal asemeni celor ale Școlii medii nr. 28 din Ca- pitală sînt nenumărate, mii și mii. Elevii din țara noastră ;sînt dornici să știe cît mai multe lucruri despre marea noastră vecină, despre viața fericită a școlarilor sovietici, despre munca fără preget a poporului sovietic pentru con- struirea comunismului. Stația cosmică interplanetară, MĂREJ SUCCES AL OAMENILOR DE ȘTIINȚA SOVIETICI La 4 octombrie 1959 de pe teritoriul Uniunii Sovietice a fost lansată cu deplin succes cea de a treia rachetă cosmică, puctind prima stație automată interplanetară pen- tru cercetarea cosmosului. Noua rachetă cosmică și stația interplanetară intrec prin proporțiile lor, prin complexitatea aparatajului științific și precizia lansării, tot ceea ce s-a realizat in acest do- meniu pină acum. Astfel, dacă lansarea celei de a doua rachete cosmice sovietice in lună a necesitat o inaltâ precizie in ce pri. vește parametrii de mișcare a rachetei, incepind din mo- mentul lansării și pină la ieșirea din funcțiune a motoa- relor ultimei trepte, care a fost telecomandată, la cea de a treia rachetă cosmică, căreia i s-a impus o sarcină cu mult mai grea decit aselenizarea și anume plasarea ei pe o orbită circumlunară, precizia parametrilor de mișcare este - așa cum afirmă un -savant de renume mondial — de 100 de ori mai mare. Fără această precizie uimitoare, ra- cheta nu putea fi plasată pe orbita calculată și ori s-ar fi transformat intr-un satelit al soarelui, ori ar fi aselenizat Cit de riguroase sint condițiile cerute pentru parametri inițiali, rezultă edificator din următoarele date : viteza inițială a rachetei trebuie menținută la valoarea calculată cu o precizie de ordinul sutimei de miime din viteza ini- țiată. De asemenea direcția și unghiul de înclinare se stabilesc cu precizia de ordinul zecimilor de secundă. Motoarele rachetei au o putere uriașă care a permis ca greutatea ultimei trepte a rachetei sâ fie de 1.553 kg. fără combustibil. Partea cea mai importantă o constituie aparatajul teh- nic de cercetare științifică, excepțional de complex și per- fecționat Ultima treaptă a rachetei conține stația interplanetară a cărei greutate este 278,5 kg. In această greutate sint cuprinse aparatele de măsurători științifice pentru studiul zonelor de radiație cosmică, meteoriților, cimpului mag. netic, ionosferei terestre și lunare, gazului cosmic, precum Ing N. TALPAȘEANU profesor fruntaș directorul Grupului (color „losK Ranqheț’ — București (Continuare tn pag. 2) La Planetarium-ul din Moscova, cea de a treia rachetă cosmi că — obiectul principal al observațiilor. Alegerile de Alegerile de partid care se desfășoară in prezent ți in șco- lile din Capitală constituie un prilej de analiză adincă a mun- cii politice desfășurate de pe- dagogii comuniști in vederea unui invățămint fundamentat pe solide baze realist-șliințifice, le- gat de viată, care să răspundă cerințelor construcției socialis- te in patria noastră. Darea de seamă, ca și discu fiile purtate în adunarea gene- rală a comuniștilor de ia Școa- la' medie „ion Creangă"' din raionul Nicolae Bălcescu, au a- ritat că în această unitate mun- ca politică a avut o crientare bună, ea fiind îndreptată in spe- cial spre conținutul invățămin- tultri, Nivelul ideoîogico-politic al lecțiilor, al orelor educative, al activităților in afară decla să și extrașcolare, felul cum se muncește pentru înzestrarea elevilor cu deprinderi de munca practică ți pentru dezvoltarea dragostei lor față de activitățile direct productive — iată inspre ce s-a orientat In primul rind atenția comuniștilor. Cu ocazia alegerilor, biroul organizației de partid a putut raporta adunării comuniștilor că in școală există o preocupare generală pentru puritatea ideo- logică a lecțiilor, pentru an- corarea lor in actualitatea so ctal-politică, pentru conținutul lor științific în general. Asis- tențele la ere, organizate pe- riodic de biroul organizației de bază (cu ajutorul unor comu- niști ca Maria Săvulescu, M Ciontea, T. Gheorghiu, B. lan- cu, V. Coman — oameni cu o bună pregătire profesională ți politică) au îndreptățit coocta- zia exprimată in adunarea ge nerală că pedagogii din țcoală se străduiesc să dea lecțiilor conținutul științific necesar. Bunăoară, la literatura romină fenomenele literare, viața ți o- perele scriitorilor sint studiate in raport cu frămintărite so- ciale și politice, cu situația eco- nomică din epocile respe-tive Profesorul Emil Gîrlea. de pil- dă, vorbind elevilor de-pre re- vistele ..Contemporanul* și .Junimea** a arătat că acestea au reflectat pe plan cultural starea economlco-pofîticâ ți so- cială 4e la noi la sr.rțitul se colului trecut. Studiind cu ele- vii literatura promovată de re- vista „Contemporanul*, el t-a ajutat să înțeleagă că aceasta este pătrunsă de revolta itu potriva nedreptăților scc ale caracteristice regimului domi- nat de coaliția burghezo-moție roasei, cuprinde elemente de critică, ascuțită a orinduirii bur- gfiezo-moțierești, a instituțiiler ți moralei descompuse a ex- ploatatorilor. Profesorul a re- levat taptuT că teoria ariei cu tendință, prin prisma căreia a- precia revista valoarea operelor de artă, este o expresie a ideo logici înaintate, progresiste, că ea se opune diametral teoriei junimiste a artei pentru artă — expresie a ideologiei reacționare burghezo-moșierești. Biroul or- ganizației de bază a relevat preocuparea susținută a profe- sorilor de științe naturale de a contribui la înarmarea elevilor cu bazele concepției materialist- dialectice și de a înlătura orice manifestare a concepțiilor idea- liste din mentalitatea lor. A- mintind spre ilustrare citeva din lecțiile de geologie și botamică, darea de seamă a scos in evi- dență grija pedagogilor de a convinge pe școlari că lumea nu a iost creată de o forță supranaturală și că viața este rezultatul unui îndelungat pro- ces de dezvoltare a materiei. Folosirea lecțiilor pentru edu- carea elevilor- in spiritul pa- triotismului socialist s-a făcut cu deosebire simțită in școală. Așa cum a arătat în adunarea generală, în orele de economie politică comunista V. Cotnan caută să dezvolte in sufletele școlarilor dragostea pentru pa- tria socialistă, admirația față de minunatele realizări ale oa- menilor muncii conduși de par- tid, încrederea in trăinicia re gimului nostru democrat-popa- lar. La lecția „Dezvoltarea pl*- nîcă a economiei naționale", bunăoară, profesoara a ținut să sublinieze că munca voluntara este pentru fiecare tină» o dato- rie patriotică, ea aducind sta- tului economii care vor contri- bm ta îndeplinirea sarcinilor mărețe izvorite din mersul nos- tru înainte. Colectivul pedagogic al șcalii medii „lan Creangă*. ajutat permanent de către organizația de partid, a ințeles pe deplin in ce constau și cum trebuie înde- plinite sarcinile de mare raspan- dere ale celor ce slujesc invă- țămintul nostru- De aceea, este mereu vie preocuparea cadrelor didactice din școală pentru le- garea invățămlntoluî de pro- ducție. Trebuie spus ca această problemă a ocupat un loc de seama in dezbaterile adunării generate de alegeri, reiiectiad grija comuniștilor pentru le- In! cum se îndeplinește acea- stă importantă săreai a șco- lii Propaganda desfășurată de e> in lumina botaririlor de par- tid și de stat elaborate in a- cest sens a avut ca rezultat fap- tul că in anul școlar trecut e- Jevii au fost mereu mai mult a jutați să efectueze lucrări prac- tice. pe de o porte in laborato- rul școlii (fie in cadrul lecțȘ- Icr. fie în legătură ca activită- țile din cercurile de elevi) și pe de ittă parte In întreprinderi. Dezbaterile din adunarea ge nerală au arătat insă că nui ales practica in producție i-a arătat pe școlari să-și însușeas- că deprinderi de muncă direct prudaciivă, să îndrăgească me- seriile. Datorită aurarii cot |a cot co cei ce produc bunurile materiale ale societății. astăzi elevii prețuiesc și st unea za și mai mult pe muncitori, pe frun- tașii in producție, manifestin- du și dorințe de • deveni ase- menea lor Pe lingă dezbaterea proble- melor legate de conținutul in- vațamintutai din care am spi- cuit cîteva. darea de seamă și discuțiile din adunarea generală de alegeri de la Școala medie „I. Creangă* au analizat și modul in care s-a realizat con- ducerea politică a organizației U.T M. șj a celorlalte organiza- ții de masă, felul cum membrii partid și candidații de partid iși duc la îndeplinire sarcinile, cum se respectă principiul muncii colective și aJ democrației in- terne de partid. Un loc impor- tant in dezbaterile adunării ge- nerale l-au ocupat rezultatele obținute de comuniști in ridi- carea nivelului Ioc ideologico politic, problemele legate de buna desfășurare a invățămin- tului ideologic al cadrelor di- dactice. de al cărui conținut se leagă direct nivelul predării. Se poate afirma că dezbate- rile din adunarea generală de alegeri de 1a Școala medie „icn Creangă' au reușit sa a- nalizeze cele mai importante probleme ale muncii politice. Ar fi fost necesar insă ca atit da- rea de seamă cit și intervențiile unor tovarăși să îi fost mai combative, să fi dezvăluit co mai mult curaj lipsurile, să fi caprins referiri mai concrete la letal in care aa fost respectate hofâririle de partid taate ante- rior. Camanișiit de la Școala me- die „Ion Crea agi* din Capitală aa plecat din adunarea gene- rală laotăriți sâ vegheze in con- tinuare la puritatea ideologică a invățămintului, la conținutul marxist-leninist ai muncii șco- lare — aceasta fiind sarcina cea mai de seamă a muncii politice desfășurate în școli. I. PURCEL iMtmeier al CcsMțetvîui orășenesc P.M R. București Mai multă grijă pentru munca profesională Ș ..îiz medie „I. L. Caragiale" din Plc-eșU este organele : -cale de învățămînt ca una âh ceie .:»■ bune școli din regiune. Tovarășa As- pasia Vasiliu, directoarea școlii, a planificat in timp și cu minuțiozitate activitatea ce se va des- fășura pe întreg parcursul anului. învățătorii și profesorii se străduiesc acum să rezolve cit mai bine numeroasele probleme pe care le ridică acti- vitatea lor de zi cu zi, iar ceilalți oameni ai mun- cii din școală și internat luptă pentru a asigura elevilor și cadrelor didactice condiții bune de muncă. Și unii și alții, fiind sprijiniți și îndrumați atent de conducerea școlii și de organizația de partid, au obținut frumoase succese in activitatea lor Școala se poate mîndri, de pildă, cu realiză- rile înregistrate chiar de la începutul anului șco- >ar in domeniu] școlarizării, al organizării practi- cii in producție a elevilor, in stringerea legături- lor dintre școală și familie, in rezolvarea pentru mulți ani a unor probleme gospodărești, ca insta- larea noilor cazane de calorifere, efectuarea unor reparații generale la internat, amenajarea sălilor și laboratoarelor de fizică, științe naturale. Din păcate, la realizările înregistrate de mem- t>':i ie sindicat de la Școa’a medie „I. L. Cara- giale* din Ploești. comitetul de instituție a! școlii a avut o contribuție toarte slabă. Să vedem pen- tru ce. La o anaiiză atenta a modului cum se desfă- șoară activitatea sindicală rezultă in primul rind o greșită înțelegere a roiului o-ganizației sindi- cale in activitatea școlii. Activitatea sindicală de aici se rezumă la stringerea cotizațiilor și Ia în- tocmirea formelor pentru plata diferitelor ajutoare cuvenite pe linia asigurărilor sociale. Din sfera preocupărilor comitetului de instituție lipsesc pro- blemele legate de activitatea profesională a cadre- lor didactice, precum și cele referitoare la munca cultural-educativă in rindurile membrilor de sin- dicat. Comitetul de instituție consideră că este suficient sâ ajute direcția școlii în rezolvarea unor probleme legate de procesul de invațămînt numai atunci cind aceasta ii cere ajutorul. Pina acum însă conducerea școlii n-a solicitat acest sprijin decît atunci cind s-au ivit diferite greutăți in re- lațiile dintre direcție și cadrele didactice, sau ne- mulțumiri în rindurile salariaților. Cu alte cuvinte comitetul de instituție a adoptat o atitudine pa- sivă — e drept, comodă dar dăunătoare pentru buna desfășurare a muncii sindicale din școală. Faptul că președintele comitetului de instituție nu a participat la elaborarea planului general de activitate al școlii a făcut ca acesta să nu cu- noască pînă acum care sint problemele din acest plan la rezolvarea cărora este necesară contribu- ția sindicatului. Este cit se poate de dăunător că activitatea sin- dicală nu se desfășoară după un plan. Aici „munca" se duce pe baza unor obiective nescrise, foarte generale. Tovarășa Maria Simionescu, pre- ședinta comitetului, motivează că fiind ocupată n-a avut timp să alcătuiască planul de activitate. Se știe insă că planul de muncă trebuie întocmit în colectiv de membrii comitetului și definitivat DE LA MINISTERUL INVĂȚĂMINTULUI $1 CULTURII Sărbătorirea în școli a „Lunii prieteniei romino-sovietice" g Ministerul Invățămintului ș și Culturii a trimis școlilor = îndrumări ou privire Ia săr- = bătorirea ..Lunii prieteniei S romino-sovietice", care are g loc intre 7 octombrie și 7 no- g iembrie. B Potrivit îndrumărilor', in = școlile de cultură generală, = profesionale, agricole și de Ș 'neserii, școlile tehnice și g tehnice de maiștri, pedago- = gice și speciale se vor orga- = niza următoarele acțiuni; — Intre 7-11 octombrie ț vor avea loc festivități pen- 2 tru deschiderea „Lunii prie- g teniei romino-sovietice" care = vor consta din expuneri ale ț cadrelor didactice despre g însemnătatea tradiționalei = sărbători și din p-ograme g artistice. s — Intre 11-17 octombrie Ș se vor organiza cu elevii g din clasele mai mari și cu g cadrele didactice conferințe S și vizionări de diafilme g și filme documentare pri- | vind succesele obținute de = U R.S.S. în îndeplinirea sar- . cinilor planului septenal,- in | mecanizarea și automatiza- = rea producției, în deizvolta- ț rea chimiei și agriculturii. â Pentru cadrele didactice se I vor organiza expuneri pri- Viața sindicală în școli în ședința plenară pentru a fi cunoscut de toți membrii de sindicat. Din discuțiile cu tovarășa președintă a comite- tului reiese că nu se cunoaște bine nici ce anume trebuie să cuprindă planul de muncă in domeniul sprijinirii activității profesionale. Ei trebuie să stabilească obiectivele muncii izvorîte din sarci- nile școlii In perioada respectivă, precum și mă- surile și acțiunile care urmează să se organizeze in vederea traducerii în viață a acestor obiective. Este foarte important ca în pianul de muncă să se prevadă obiective concrete și nu generalități. Planul de muncă al organizației sindicale de Ia această școală pe primul trimestru al artuluî șco- lar ar fi putut să cuprindă, de pildă, obiective ca : „Sprijinirea cadrelor didactice în desfășurarea re- capitulării la începutul anului", prin organizarea unui schimb de experiență între profesorii cu bune rezultate în acest domeniu și celelalte cadre di- dactice, „Legătura dintre școală și familie Ia în- ceput de an", prin organizarea unor consfătuiri de munca pe această problemă între membrii de sin- dicat diriginți, învățători, ș.a. O consecință a înțelegerii înguste a rolului sin- dicatului din școală de către comitetul de institu- ție precum și a stilului defectuos in care a muncit acesta este faptul că cele trei grupe n-au devenit centrul de greutate al activității sindicale — așa cum ar fi iost necesar — că pînă in prezent ele n-au desfășurat nici o activitate utilă membrilor de sindicat. Școala are foarte mari posibilități pentru o activitate sindicală multilaterală. Cu oarecare preocupare s-ar fi putut organiza, de pildă, un colț roșu, unde să se țină diferite con- ferințe cu caracter profesional și politico-ideologic, să se organizeze consultații profesionale, să se inițieze o bibliotecă cu materialul documentar ne- cesar celor care studiază. în învățămîntul poli- tic etc. Deficiențele in stilul de muncă al acestui co- mitet sindical se datoresc și lipsei de îndrumare și control din partea organelor sindicale superi- oare și în primul rînd a Comitetului sindical al muncitorilor din învățămînt din orașul Ploești. Continuind să muncească neplanificat, sectar, fără perspective, activitatea sindicală de la Școala medie „1. L. Caragiale" nu va contribui nici pe viitor la îndeplinirea în bune condiții a sarcinilor ce rev membrilor de sindicat. Or, pe măsură ce anul școlar înaintează, problemele ce se ridică in munca învățătorilor și profesorilor sînt tot mai complicate, buna lor rezolvare redamînd un per- manent ajutor reciproc, de organizarea căruia se cuvine să se ocupe comitetul de instituție. Comitetul de instituție de la Școala medie „I. L. Caragiale" din Ploești trebuie să treacă de ur- gență la înlăturarea lipsurilor în propria lui acti- vitate, precum și la înviorarea activității grupelor sindicale. Pentru aceasta sînt necesare din partea lui perseverență și conștiinciozitate în tratarea sarcinilor sindicale precum și o îndrumare mai substanțială din partea Comitetului sindical al muncitorilor din învățămînt din orașul Ploești. CONST. RADO! vind dezvoltarea școlii so- vietice și întărirea legăturii ei cu viața. — In perioada 19—25 oc- tombrie vor avea loc acțiuni consacrate literaturii și artei sovietice și care vor consta din vizionarea de spectacole cinematografice în cadrul fes- tivalului filmului sovietic, seri literare, recenzii, întîl- niri cu scriitorii, concursuri „Drumeții veseli" — Intre 26 octombrie — 1 noiembrie se va vorbi ele- vilor și cadrelor didactice despre aniversarea a 25 de ani de la înființarea Asocia- ției „Amicii UJl.S.S" și a 15 ani de 'existență a A.R.L.U.S.-ului șî se vor or- ganiza întîlniri cu tovarăși care au participat la înfiin- țarea Asociației „Amicii U.R.S.S.", precum și cu ac- tiviști A.R.LU.S. Elevii vor putea participa la competițiile sportive or- ganizate în cinstea sărbă- toririi „Lunii prietenie; ro- mîno-sovietice“. Acțiunile recomandate se vor organiza, cu sprijinul Consiliilor locale A.R.L.U’S., în cadrul activității extra- școlare. evitîndu-se supra- încărcare^ elevilor. Cunoștințele elevilor din clasa a XI-a a Școlii medii „Dr. Petru Grozav din Capitală, se completează cu noi și interesante date științifice- De astădată acestea slnt furnizate de lansarea Lunnik-ului 3. In Republica Populară Romînă copiii sint înconjurați de grija și dragostea părintească a partidului și guvernului, de grija și dragostea întregului popor muncitor, tn scooul oreaătirii pentru viață a tineretului, statul nostru demo- crat-popular lărgește an de an rețeaua instituțiilor de invățămint și educație și asigură condițiile pentru continua îm- bunătățire a conținutului activității lor. O deosebită ariiă poartă regimul nos- tru copiilor rămași fără părinți iv lip- siți de posibilitatea de a fi crescuți tn familie. Statul democrat-popular a luat asupra sa întreaga muncă de creștere și educare a acestora creînd case de copii care sînt adevărate cămine pă- rintești, menite să crească tineri cu o pregătire multilaterală, buni constructori ai socialismului și apărători ai cuceriri, lor sale- Aproape 10.000 de copii sint crescuți și educați în acest an în cele 87 case de cooii existente în țara noas- tră. Mai tîrziu acești copii vor intra în viața socială fiind chemați să se inte- greze în lupta și munca întregului popor pentru construirea vieții noi. Prin carac- terul șî sarcinile ce si le propun, prin condițiile ce le asigură și prin metodele pe care le folosesc, casele de copii se deosebesc radical de vechile orfelinate, care izolau pe copil de societate, nu-i pregăteați pentru /a’ă ș: îi întrețineau in condiții necoresounzătoare. Casele de copii au rolul de a asigura, prin școala de cultură generală, instrui- rea și educarea copiilor încredințați ' în aceleași condiții ca și a copiilor cres- cuți in familie, creindu-le în ocest scop condițiile materiale corespunzătoare. Este de la sine înțeles că sarcinile ca- selor de cooii nu se oot însă limita nu- mai la otita. Intrucit copiii din casele de copii iși petrec aici aproape întreaga lor copilă, rie și tot timpul in afara celui cît sînt la școală, activitatea în casele de copii trebuie să fie subordonată în primul rind scopului de a-i pregăti pe copii în vederea încadrării lor cu succes în viața socială. în producție, de a-î învă- ța să muncească, să iubească munca și pe oamenii muncii, de a face din ei membri demni ai marii familii a celor ce muncesc. La aceasta contribuie atît cunoștințele și deprinderile căpătate in școală cit si activitățile din casa de copii care se desfășoară în afara orelor de studiu, adică în timpul liber al co- piilor. In casele de copii se desfășoară o bo- gată activitate cultu- rol-artistică prilej de afirmare a multor ta- lente. Peste 35 case de copii au organizat for- mații artistice instru- mentale, care au fost premiate la diferite concursuri. Astfel, casa de copii din Botoșani are o formație de a- proape 100 instrumen- tiști și dispune de : 90 muzicuțe, 11 viori, 13 mandoline, 9 balalaici, 4 ghitare, 1 acordeon și alte instrumente, iar casa de copii „A. S. Makarenko" din IM CASELE DE COPII Trebuie subliniat de Ia început că tim- pul liber al copiilor din casele de copii înseamnă activitate Organizată și nici decum ceva la voia întîmplării care să ducă la inactivitate pentru elevi și edu- catori. Este greșită însă și poziția unor pedagogi din casele de copii, care practică o organizare exagerată, îi su- praîncarcă pe copii cu tot felul de acti- vități, adeseori chiar activități care re. petă pe cele desfășurate în școală, le știrbesc copiilor posibilitatea de a-și ale- ge singuri ocupațiile cele mai atractive. In afara timaului destinat învățăturii, de care se leagă în primul rînd munca elevilor din casele de copii, aceștia se odihnesc, se ocupă de rezolvarea nevoi- lor zilnice, se joacă, și tot acum parti- cipă la diferite activități împreună cu tot colectivul sau după preferințele și încli- națiile lor, la libera alegere. Casele de copii, avînd în vedere con- dițiile care li s-au creat, au mari posi- bilități pentru organizarea unor activi- tăți variate, atractive, interesante și cu un bogat conținut instrucfiv-educativ, activități care să-i apropie pe copii de societate, de viața de toate zilele. In funcție de caracterul și conținutul activităților, ele trebuie să se desfășoare în ateliere, cluburi, biblioteci, pe tere- nul de sport sau în mijlocul naturii, pre- zentînd anumite oarticularități față de activitățile din școală. De acest lucru trebuie să țină seamă educatorii din casele de copii. Pregătirea copiilor din casele de co- pii penfru viață, pentru intrarea în socie- tate presupune dezvoltarea deprinderilor de muncă, formarea unei concepții jus- te despre muncă și dezvoltarea spiritului de buni gospodari, prin antrenarea în cile școlii în munca și lupta întregului popor. Multe case de copii au inițiat cu copiii importante acțiuni patriotice în timpul vacanțelor. Astfel, elevii cosei de copii din Arad au lucrat voluntar pe șantierul uzinei de vagoane, cei de la Dorohoi au colectat hîrtie și plante me. dicinale, au plantat pomi și au curățat de mărăcini 400 ha de izlaz, cei de la casa de copii nr. 7 din București au lu- crat pe șantierul școlii din cartier. O importantă activitate core le for- mează copiilor deprinderi de muncă și le dezvoltă dragostea față de aceasta este activitatea în camerele de lucru- atelier, unde munca se diferențiază după puterile și aptitudinile lor. Munco în camerele de lucru-atelier nu trebuie confundată cu lucrările practice de ate- lier care se efectuează la școală și nu trebuie să fie o reoetare a acestora. Copiii lucrează cu plăcere în camere de lor în activități plăcute potrivit înclina, țiilor și preferințelor lor contribuie la dezvoltarea inițiativei, spiritului de orga-r nizare, de disciplină. îndeplinirea anu-r mitor îndatoriri în folosul lectiv, antrenarea copiilor îngrijirea și gospodărirea casa de copii contribuie la educarea lor în spiritul titudinii, al grijii față de și al intransigenței față întregului co- în păstrarea> bunurilor din de asemenea cinstei, corec- avutul obștesc de lipsuri. In diferite forme ale muncii fizice bile lor. Primul pas stituie munca dărească, la în această direcție de autodeservire și accesi- îl con. gospo- care oot fi antrenați în mod permanent toți copiii și care constă în aranjarea paturilor, curățirea îmbră- căminții și încălțămintei, repararea rufă- riei de pat și de corp, aranjatul și ser- vitul mesei, curățirea încăperilor și a vaselor, ajutorul dat la bucătărie, în- grijirea grădinii de flori și de zarzavat, îngrijirea animalelor, amenajarea tere- nului de ioc etc. Multe din aceste munci sînt efectuate in folosul întregului colec- tiv, de aceea copiii trebuie să fie pă- trunși de însemnătatea lor șî de îndepli. nirea în cît mai bune condiții. Faptul că un copil îndeplinește o muncă utilă tu- turor sporește simțul răspunderii per- sonale și respectul față de munca alto- ra. dezvoltă sentimentul colectivismului. In afară de acestea copiii pot fi an- trenați în îndeplinirea unor munci spe- ciale, ca expedierea corespondenței, serviciul la telefon sau la poartă, distri- buirea scrisorilor si ziarelor, primirea ți însoțirea musafirilor etc. care capătă o importantă deosebită în fața copiilor. Munca obștească constituie de ase- menea o activitate importantă în timpul liber al copiilor. Ea se efectuează în a- fara casei de copii, în interesul socie. tații și constă în acțiuni patriotice : culegerea spicelor, colectarea de fier vechi, hîrtie și alte deșeuri, culegerea plantelor medicinale și a fructelor de pădure, sădirea pomilor, ajutorul dat gospodăriilor colective sau de stat în timpul muncilor agricole, lucrările pe șantierele de construcții etc. întrucît co- piii mai efectuează astfel de munci și în cadrul școlii, pentru a nu-i supra- încărca este bine ca cele organizate de casele de cooii să se desfășoare în spe- cial în vacanțele școlare, cînd copiii își petrec timpul numai în casa de copii. Participînd la astfel de acțiuni cu ca- racter patriotic, copiii pot să-și dea seama de elanul nestăvilit al oamenilor muncii pentru construirea socialismului, să înțeleagă că în patria noastră mun- ca este roism Bucu- rești, a cărei formație numără 80 instrumen- tiști, posedă, printre altele, 7 viori, 20 man- doline, 3 balalaici, 8 ghitare, 2 acordeoane. 1 contrabas, 2 cele, 2 fluiere, jou și 1 pian. La casa de vioten- 1 ban- copii nr. 7 din București s-a organizat chiar un ta- raf care a prezentat programe la televiziu- ne. La fel de cunoscu- te sînt și formațiile de instrumentiști de la casele de copii din Constanța, Lugoj, Arad, ți o chestiune de onoare, de e- sâ se încadreze încă de pe băn- Miercurea Mirajului, Bușteni și altele. Ca urmare a grijii partidului și guvernu. lui. casele de copii sint înzestrate cu bi- blioteci. cu ateliere care an de an sint tot mai bine utilate. Un bun exemplu in a- ceastă privință este a- telierul de țesut voare de la casa de copii din Buzău, a- telierul de timplărie de te casa de copii din Miercurea Ciuc- Șumuleu, atelierele de lăcătușărie de te ca- sele Beiuș, lucru-atelier și se mîndresc tele confecționate de ei. De trebuie să aibă posibilitatea cipe la libera alegere și să neze obiecte utile pentru ei cu obiec- aceea, ei să port* confecțio- și pentru casa de copii, pe care să le folosească pentru întreținerea și înfrumusețarea că. minului în care locuiesc. Mai mult chiar, ținînd seamă de sarcinile pe care parti- dul le-a pus în fața școlii, munca din casele de copii trebuie să devină o muncă productivă, copiii să lucreze și obiecte care pot fi valorificate. Acest lucru face să crească respectul copiilor față de muncă, le oferă satisfacții mo- rale și, în același timp, contribuie la îmbunătățirea condițiilor materiale ale caselor de copii. Covoarele lucrate de elevele de la casa de copii din Buzău, fețele de masă împodobite cu cusături naționale confecționate de fetele de la casele de copii din Lugoj, Botoșani, Si- ghișoara sau ,,A. S. Makarenko" din București, obiectele lucrate în atelierele de timplărie și lăcătușărie ale caselor de copii din Tulcea, Beiuș, Mediaș. Si- biu, Porcești au stârnit admirația vizi- tatorilor care le-au văzut la expoziții și constituie un exemplu concludent de ceea ce se poate realiza în această pri- vință. Dar casele de copii trebuie să dea societății nu numai tineri cu o bună pregătire de cultură generală, cu de- prinderi de muncă și cu spirit de buni gospodari, ci și tineri cu preocupări variate, cu dragoste pentru artă, pentru frumos, cu simț estetic, puternici și ar- monios dezvoltati din ounct de vedere fizic. Acest lucru se poate realiza prin activitatea în cadrul diferitelor cercuri și prin buna organizare o jocului și sportu- lui. In casele de copii există toate posibi- litățile pentru descoperirea și stimularea talentelor, penfru dezvoltarea fiecărui copil în direcția aptitudinilor sale. Acest lucru este confirmat de rezultatele nute de unele case de copii, ale । orchestre, echipe artistice sau de suri au fost foarte apreciate cu | jul diferitelor manifestări irtistice serbări tradiționale. Astfel, casele obți- căror dan- pri le- sa u de copii din Constanța, București, Cluj, Pia- tra Neamț. Cîmpulung și oițele au or. ganîzat orchestre de mandoline care au repurtat frumoase succese fiind premia- te la concursurile locale sau regionale. Activitatea artistică se poafe desfășura insă în domenii variate : desen, pictură, sculptură, muzică vocală și instrumen- tală, dans, teatru si are o mare valoare pentru lărgirea orizontului de cunoștințe al copiilor, pentru dezvoltarea capacită- ților intelectuale și fizice și pentru în- tărirea încrederii în forțele proprii. Varietatea de activități ce se pot or- ganiza în casele de copii și faptul că aproape în întregime acestea se desfă- șoară în colectiv exercită o puternică influență asupra educării comuniste a copiilor. Viața in colectiv le dezvoltă sentimentul de solidaritate tovărășească și intr-ajutorare frățească, mîndria pen tru micul lor cămin, iar atragerea copii- casele de copii se îmbină în modul cel mai larg interesele personale cu cele ale colectivului. Veghind, de exemplu, la păstrarea și îngrijirea avutului casei de copii, aceștia pot să-și dea seama în mod direct că numai așa iși pot fac.e o viață mai bună, mai plăcută și mal îndestulată. Trăsăturile negative de cav racter nu pot fi trecute in nici un caz cu vederea aici, bine înțeles dacă edu- catorii sînt ei înșiși un exemplu demn de urmat și dau dovadă de fermitate, pentru că aceste trăsături lovesc în priș mul rînd în interesele întregului colectiv. In întreaga lor muncă instructiv-edu. cativă pedaaoaii din casele de copil trebuie să se sprijine pe organizația de pionieri, în jurul căreio se poate în-, chega cel mai bine colectivul casei șl care poate fi motorul celor mai variate și folositoare acțiuni. Succesul muncii de creștere și pregă* tire pentru viață a copiilor din casete de copii va fi asigurat numai dacă ele nu vor fi izolate de restul societății, dacă vor păstra o strînsă legătură cu reali- tatea înconjurătoare. La aceasta poate contribui in primul rind legătura strin- să cu întreprinderea care patronează casa de copii, cu muncitorii din între- prindere. Această legătură trebuie să capete însă caracterul unui ajutor reci- proc. în timp ce muncitorii fruntași vor împărtăși copiilor din viața și realizările lor, iar întreprinderea va acorda sprijin material casei de copii, aceștia vor pu- tea participa la acțiuni obștești în în. treprindere, vor prezenta în fața munci- torilor programe cultural-artistice și ii vor invita pe ei și familiile lor la ser- bările tradiționale din casa de copii. In același timp, copiii trebuie să păstreze o legătură strînsă cu cadrele didactice, cu colegii lor de școală și cu familiile acestora, cu organizațiile obștești și cu comitetele de sprijin de pe lingă casele de copii. Prin excursiile pe care casele de copii le întreprind îndeosebi în timpul vacan- țelor, prin vizite în întreprinderi ți prin taberele ce se organizează la munte sau la mare, copiii vor avea posibilita- tea să cunoască mai bine bogățiile și frumusețile patriei, realizările regimului democrat-popular și grija partidului față de oamenii muncii, ceea ce va contribui la întărirea sentimentului lor de dragoste față de patrie și de partid. Neavind familii, in cele mai multe ca- zuri tinerii crescuți în casele de copii pășesc direct din aceste case în viață ca muncitori calificați, tehnicieni, ingi- neri. profesori, medici. De aceea, peda. gogilor care-i educă le revine o mare răspundere față de societatea noastră. Ei au datoria de □ dovedi prin fapte că au înțeles sarcinile ce le stau în față și că știu să crească oameni pe deplin pregătiți să devină folositori patriei. NICOLAE SIPOȘ director general in Ministerul Invâtumîntului și Culturii de copii din Arad și altele. Majoritatea coselor de copii posedă loturi a- gricole pe care copiii iși adincesc cunoștin- țele și deprinderile de muncă și care contri- buie la o mai bună a. provizionare a lor cu legume și zarzavaturi. Astfel, casa de copii din Găvojdia are un lot de aproape 3 ha, iar cea din Teregova de 2 ha. In timpul vacanței de vară, cea mai mare parte a copiilor din casele de copii trimiși in tabere, fiecare an casele sint In de copii din Cimpulung Muscel, Cluj, Sibiu iși organizează tabere proprii la mare, iar cea din Constanța la munte. In anul 1958, 100 de copii și-au petrecut chiar o parte din canțâ in taberele R. P. Ungară și R. Cehoslovacă, timp ce un număr va- din din în co- respunzător de copii din aceste țări și-au petrecut vacanța in taberele caselor de copii din țara noastră. Studiul mașinilor Incepind cu acest *n școlar, la clasele Vlll-XI s-a introdus „StudiiH mașinilor cu aplica- ții practice", studiu care are drept scop familiarizarea elevi- lor cu diferite mașini unelte, automobilul, tractorul, mașini ți aparate electrice etc. și înar- marea lor cu priceperi ți de- prinderi de minuire a acestora. Pentru a veni în ajutorul pro feaorilor care predau acest o- biect, vom încerca să dăm une- le îndrumări metodice asupra felului cum trebuie să se pre- dea una din aceste lecții și a- ■ume: „Prinderea pieselor in strung". Pregătirea profesorului pen- tru lecție. Predarea cu bune re- zultate • cunoștințelor privind stadiul mașinilor cere profeso- rului să se pregătească cu cea mai mare grijă și conștiinc o- zitate pentru fiecare lecție. In cadrul acestei pregătiri prule- aersl trebuie să studieze mai tatii confiautul temei curente (>■ cazai nostru conținutul te- mei nr. 2. Prinderea pieselor in sthing, minuirea strungului; Caerei|ii de strunjire cilindrkă exterioară ți interioară, conică, retezarea, făurirea și fileUrca) peatru a sub li scopul didactic principal urmărit In fiecare lec- ție preenm și metodele pe care le va folosi in predarea lecției. Va trece apoi La studierea tu- cnhlor de specialitate ca: «strunjirea metalelor* din ma- mului pentru școlile profesio- nale ți studierea îndrumărilor mmodice privind fixarea pieselor ta Mnmf din „Melodica invă- lămimalai practic pentru strun- gari universali Tot in timpul pregătirii pen- tru lecție profesorul trebuie să procure materialul didactic ți diapozitivele necesare atit in timpol demonstrării procedeelor de fixare in strung a pieselor de prelucrat, cit ți in efectuarea e- xcrci|iilor practice. De aseme- nea, trebnie să verifice starea straafm'ilcc din atelier, să ex- perimenteze el însoți diferitele procedee de prindere in strung a pieselor de prelucrat, pentru ca activitatea lui cu elevii să se desfășoare in condiții cit mai bune. Iți va întocmi apm pla- nul destățarării lecției. Partea organizatorică a lec- ției are o mare importanță pen- tru buna reușită a acesleia. De aceea, profesorul maistru tre- buie si îndrume fi să orien- teze pe elevi asupra activității pe care o vor desfășura din mo- ■entul intrării lor in atelier, a- cardind multă atenție proble- melor de protecție a muncii- Lecția începe cu verificarea cunoștințelor elevilor privind strungul paraleL Pentru acea- sta profesorul vz folosi metoda conversației, adresind devdor tabebări de felul următor: Care oint părțile principale ale stren- fatai ? Cum se transformă e- ■ergia electrică in energie me- cnnkă ta strung? Ce operații ne pot executa Ia strung ? etc. După reîmprospătarea etmoș- t bl țel or. care poate dura circa 16 minute, profesorul anunță subiectul lecției noi ți trece ta explicarea acesteia nrătindu-le elevilor diferitele procedee de prinderea pieselor in strung ți Elevii clasei a IV-a A de la școala elementarii nr. 19 din București analizează conținutul unei pro- bleme înainte de a trece la efectuarea calculelor- anume: prinderea piesei in uni- versalul strungului, prinderea piesei in universal șl în vir- lul păpușii mobile, prinderea piesei intre virfuri ți prinderea piesei hi platou explicîndu-le totodată cind se folosește un procedeu sau altul. Astfel, prinderea unei piese in universal (fig.. 1) se folo- sește atunci cind piesele de strunjit sînt scurte. Piesa de prelucrat este prinsă in cele trei fălci ale universalului care fac intre ele unghiuri de cîte 120 grade. Se arată apoi in ce constă mecanismul mișcărilor pe care le execută fălcile uni- versalului pentru a realiza stringerea și centrarea precisă a piesei cilindrice după axa de rotație a axului principal ai strungului. In continuare, profesorul ex- plică elevilor că atunci cind a- vem de prins o piesă in excen- tric se folosește universalul combinat care permite ca rega- rea fălcilor sa se facă ți inde- pendent prin manevrarea fie- cărei fălci in parte. După ce demonstrează cum se prinde o piesă in universalul strungului, profesorul prezintă un alt procedeu de prinderea pieselor de prelucrat și anume prinderea in universal și vir- ful păpușii mobile (fig- 2). A- vind o bară de oțel dinainte pre- gătită profesorul arată elevilor în ce constă acest procedeu prinzind un capăt al barei in u- niversal iar celălalt capăt fi- xindu-1 cu vîrful păpușii mo- bile prin învțrtirM roții de mină. Va acorda multă atenție și ex- plicării celorlalte procedee de prinderea piesei în strung, insistind asupra construcției mecanismelor cu care se rea- lizează aceasta. La explicarea diferitelor metode de prinderea piesei in strung profesorul va insista asupra precizării cazului în care se folosește o metodă sau altz. De exemplu predin- du-le procedeul de fixare prin prinderea piesei intre virfuri (fig. 3) dapă ce le va arăta că găurile de centrare țint cilindri- ca spre exler,x avind formă troKoaica (fig. 4) profesoral aainru va ăoanu asapra iap- laM că această meiodă se fo- losește atonei ciad e nevoie să se strunjeasca suprafețele exte- rioare ale unor bare ța arbori de mari lungimi etc. De asemenea, profesorul mai- stru trebuie să arate elevilor cam se reglează strungul a ve- derea stnanjaru. In acest scop le va arăta cam se vtri'îca dacă virfurite păpușii fixe ți mobile se află pe axa de rotație a ■- xnlui principal, cum se verifică dacă cuțitul se deplasează pa- ralel ca acest ax. expiicindu le cam dacă aceste virfuri na sn stabilirea unui diagnostic științific. Pentru a se realiza această cerință este necesar ca școlile medii sani- tare să dispună la timp și în condiții suficiente de asemenea produse, așa îneît elevii să poată efectua cit mai multe a- nalize Este vorba, anume, de produse biologice. Ele se gă- sesc însă foarte anevoie deoa- rece se întîmplă adesea Ca în spitalele sau policlinicile din apropierea școlii să nu fie in- ternați bolnavi suferinzi de bo- lile aJ căror diagnostic de la- borator trebuie să fie dat prin experiențele efectuate de elevi. fată-I pe profesor într-un greu impas iată-1 pus în situația de a schimba de la o zi la alta planul de lecție. lucru care poate duce la nerespectarea planului calendaristic impus de programa școlară Căutînd să înlăturăm aceste greutăți ne am gîndit să pre- parăm produsele de care aveam nevoie din produse biologice normale Am discutat această propunere într-un colectiv mai larg invitînd și o serie de spe- cialiști din laboratoarele cli- nicilor și apoi am început să experimentăm. N-a fost vorba de a prepara în laborator, prin diferite sinteze din substanța Expoziție de material didactic La Centrul școlar veterinar din București s-a inaugurat recent o expozifie a materialului didactic confecționat prin mijloace proprii. Slnt prezentate aici numeroase planșe, mulaje, piese fo- tografice și aparate executate de elevi sub îndrumarea profesorilor de specialitate, în cadrul cercului tehnic. Prin- tre lucrările acestui cerc, în care activează 30 dintre cei maj buni elevi ai școlii, se remarcă în mod special cele folosite în predarea lecțiilor de anatomie și chimie. Activitatea cercului tehnic pentru confecționarea materialului didactic este ilustrată de asemenea prin al- te valoroase exponate oa: ierbare, insectare cuprinzind sute de piese, colecții de semințe, colecții de substanțe farmaceutice etc. Tot în cadrul expoziției sînt prezenta- te numeroase aparate electrice pentru distilat apa, spir- tiere, spatule, ace pentru însămlnfări etc., confecționate de elevi în laboratoarele și dispensarul centrului școlar. Expoziția centrului școlar cuprinde de asemenea nume- roase scheme și planuri de lecții folosite în predarea ana- tomiei, anatomiei patologice, chirurgiei, obstetricii, zooteh- niei, microbiologici etc., insolite fiecare de utilajul și ma- terialul didactic necesar- Expoziția reliefează preocuparea și interesul cu care pro- fesorii centrului școlar se îngrijesc de instruirea elevilor- In clișeu: cîteva lucrări prezentate în cadru! expo- ziției. ÎN PREDARE: chimice, produse oare ar putea avea aspect diferit de materia- lul biologic sau ar putea da la analiză fizică rezultate cu totul deosebite, ci numai de a trans- forma unele produse biologice normale adăugîndu-le substanțe chimice. în scopul obținerii u- nor reacții pozitive Faza de experimentare a fost destul de anevoioasă și înde- lungată. dar rezultatele au fost importante. Astfel, am reușit să obținem un material foarte asemănător din punct de ve- dere morfologic cu lichidul ce- falo-rahidian. care să dea reac- ții pozitive pentru albumină Si globulină De asemenea am reușit să ridicăm cantitatea de uree în sînge recoltînd șînqe normal în sticluțe ce conțin foarte putină streptomicină și ținîndu-le în termostate timp de o oră. Uneori și întîmplarea ne-a dat ajutor. De exemplu într-o zi vrînd să determinăm o ali- cemie normală într-un sînge recoltat de la unul dintre elevi căruia îi mai făcusem o deter- minare. am constatat spre ma- rea noastră nedumerire, că nu este deloc normal, ci are o gli- cemic foarte crescută. Am cre- zut că n-am făcut bine deter- minarea. deci am repetat-o Dar rezultatul a fost același- A- tunci. bineînțeles, am început să ne îngrijorăm în privința sănătății elevului. Dar fiind că nu voiam să-1 alarmăm, i-am luat încă o probă a doua zi Am trimis jumătate din can- titatea de sînge la policlinică iar din cealaltă jumătate am făcut o nouă determinare. Re- zultatul a fost normal, atit cel de la policlinică cit și cel al reacției efectuate de noi. Nu ne venea să credem si din nou am recapitulat felul în care am luat sîngele, reacti- vii folosiți, sticlăria. Din intim plare. privind pe masă, am ob- servat că sîngele recoltat în ziua precedentă era într-o sti- cluță de penicilină. Atunci ne-am dat seama ce s-a întim- plat: sticluța în care recolta- sem sîngele mai conținea un procentaj de penicilină- Iată cum, datorită unor împrejurări întîmplătoare, am descoperit metoda de a ridica glicemia sînqelui prin recoltarea lui în sticluțe de penicinilă care mai păstrează urme de antibiotic. Aceasta ne-a deschis, bineîn- țeles. cîmpul pentru noi expe- riențe Puțind prepara prin aplica- rea noij metode cantități sufi- ciente de materiale biologice, elevii au posibilitatea de a e- fectua individual toate reacțiile și lucrările prevăzute de pro- grama școlară. Acum nu se mai poate ivi neplăcuta situație de a transforma o oră practică în- tr-o oră de teorie, de pe urma căreia elevii să rămînă cu o serie de cunoștințe teoretice dar cu nici o deprindere prac- tică. Iar laboratorul scolii noa- stre este în permanență dotat cu produse pentru cele mai complexe analize, asiqurînd e- levilor cunoștințele științifice necesare și temeinice deprin- derii practice, obișnuindu-i să lucreze corect, rapid, planifi- cat si cu randament. Prof SANDA IANCU Grupul școlar sanitar Oradea «uuumwiiiutiiiiiiiuHiiiiiiiiiiwiiwuuiiitiiiiiiiiuiiiiiuaiiiiiiiiiiiiiiiiiw^ Școala de meserii din Cluj a terminat recent o nouă comandă de mașini de găurit, tip „Pionier", necesare înzestrării atelie- relor școlilor de cultură generală Microscopul ca dispozitiv pentru microproecțiuni Observarea structurii diferitelor substanțe prin micro- scop este foarte necesarâ în studierea biologiei, chimiei, etc. Deseori insă, din cauză că unele școli nu posedă un număr suficienfdemicroscoape.se întîmplă ca elevii sâ pri- vească din fugă prin ocularul aparatului sau chiar să nu privească de loc. Acest neajuns poate fi eliminat prin proiectarea prepa- ratului microscopic pe perete, ceea ce dă întregii clase posibilitatea de a-1 examina în voie. In acest scop se folosește un epidiascop, diascop sau diaproiecfor, iar ca dispozitiv de microproîecție orice tip de microscop. Micro- scopul va fi înclinat astfel incit platanul lui să vină in poziție verticală, și va fi așezat in,fața dia-obiectivului în □ șa fel incit axele ambelor sisteme de lentile să coincidă. Aceasta se realizează cu ajutorul unui postament din lemn sau improvizat din scmdurele. cutii etc. (fig. 1). Pre- paratul microscopic trebuie fixat in prealabil pe platan. Dacă oglinda de iluminare a microscopului împiedică rea. lizarea montajului, aceasta poate fi demontată. Aparatul astfel realizat vo fi așezat in fata peretelui pe care vrem să proiectăm micropreparatul, in așa fel incit să se obțină o bună luminozitate. Distanța cea mai potri- vită intre aparat și perete este de 1,5—2 m. După aceasta se va potrivi intensitatea imaginii, manevrindu-se in acest scop șurubul mîcrometric l microscopului. Dacă există pierderi de lumină în părțile laterale ale microscopului se va tăia din carton un ecran apărător (fig. 2) care va fi fixat cu ajutorul acelorași dame core țin și lama cu pre- paratul de cercetat Pentru ca proiecția să fie mai mare sau mai mică se poate recurge la scoaterea ocularului microscopului (se va obține în acest caz o proiecție mai mică). Dacă se va schimba obiectivul microscopului se va schimba și scara de mărire a proiecției. Cu ajutorul acestui ansamblu (epidiascop, diascop sau diaproiector și microscop) pot fi studiate : firișoare de polen de pe aripile fluturilor, firișoare de praf, fire de pă- ianjen, diverse secțiuni etc. Fiecare din acestea se fixează pe □ lamă pe care a fost așezat in prealabil un inel fin de clei (fig. 3). Pe acest inel se va așeza o lamela peste care se va lipi o hirtie de protecție (hîrtîe de pergament) cum se arată tot in figura 3 MAXIMILIAN ZOLTAN țelul laboratorului de studii, incercerl doeumentârl de la l.M.D. î I I î i i ș g I I = I S Cadrele didactice de la Școa- la profesională de mecanici a- gricoli din Bîrlad- acordă o deosebită atenție muncii cu car- tea în rîndul ucenicilor. Pen- tru a i obișnui pe tineri cu p „. lectură sistematică,, profesorii i-au îndrumat să-și întocmească fiecare cîte un plan, care să cuprindă cărțile ce vqr fi citite într-o anumită perioadă, precum și un program zilnic de lectură. Cărțile prevăzute în aceste pla- nuri asigură însușirea de cu- noștințe multiple, urmărind în- deosebi specializarea ucenicilor în ramura pentru care se pre- gătesc : mecanizarea agricul- turji. In același scop, biblioteca școlii întocmește liste de reco- mandare a cărților pe diferite teme și pe categorii de cititori. Titlurile cărților sînt urmate de adnotări privind conținutul lor. Datorită acestui sprijin venit din partea colectivului pedago- gic, ucenicii Școlii de mecanici agricoli din Bîrlad s*au deprins să citească în mod permanent și sistematic, pot să aprecieze în mod just valoarea unei cărți. ★ Cu prilejul deschiderii noului an de invățămînt la Școala de meserii din Galați a fost orga- nizată o expoziție cuprinzlnd lucrări executate in cadrul ac- tivității practice de ucenicii strungari- lăcătuși, forjori, tini- chigii, instalatori și croitori. Vizitatorii expoziției, în ma- joritatea lor părinți ăi ucenici- lor și elevi ai școlilor de cul- tură generală din localitate, se opresc cu interes în fața nume- roaselor menghine, bancuri, mandrine, roabe, paturi meta- lice fierăstraie și a confecții- lor pentru copil executate cu măiestrie de ucenici. Multe din exponate au fost reținute pentru expoziția sfatu- lui popular regional Galați. Colectivul de cadre didactice din comuna Săcelu. raionul Novaci, îndrumat și sprijinit de către comitetul comunal de partid, a mobilizat pionierii $1 devii 1a acțiunea de strîngere a fructelor din livezile gospodă- riilor agricole de stat din comu- na Bumbești-Pițic. Elevii $i pio- nierii din comuna Săcelu au strins peste 8.000 kg. prune. Acțiunea de strîngere a fruc- telor de către pionierii din co- muna Săcelu. continuă. De remarcat este faptul că, in perioada de vară, pionierii Școlii de 7 ani din Săcelu au îngrijit cu atenție cei 1.500 pu- ieți din pepiniera școlii și au strins 10 kg. sîmburi de corco* duși pentru mărirea pepinierei. / ^3 illiOlilIilUIUIilIHIIiliOlliilUUlIIIUim Profesorii de la Centrul șco- lar agricol din Tecuci se preo- cupă de confecționarea unui va- Moțe bibliografice 0 lucrare închinată prieteniei romîno-sovietice De curînd a apărut în librării lucrarea „Frăția de arme romi- no-sovietică’ de N. Ceachir și L. Loghin. După o scurtă incursiu- ne în istoria străvechilor relații ruso-romirte care s-au dezvoltat de-a lungul veacurilor, autorii prezintă uri bogat număr de do- cumente privind frăția de arme romino-sovietică in lupta împo- triva fascismului. Timp de 260 de zile, ostașii romini luptînd cot la cot cu bra- vii ostași sovietici au participat la eliberarea a peste 3800 de lo- calități forțînd importante cursuri de apă, străpungind masivi mun- toși. In aceste lupte au avut loc numeroase fapte de arme emo- ționante, care nu vor fi niciodată uitate de poporul nostru. In lu- crare sînt evocate figuri de ostași, eroi romini si sovietici care au luptat alături și și-au jertfit viața pentru victoria comună. Lucrarea, este utilă atit profeso- rilor de istorie, cît și diriginților în activitatea educativă. T I R 1 riat material didactic. In timpul verii, diri inițiativa profesorilor școlii și cu concursul elevilor, s-ă lucrat la numeroase colecții de plante legumicole și pomico- le,, șeminje, roci etc. In prezent, elevii sub îndrumarea prof. ing. .Gh. Susan lucrează la confec- ționarea unui schelet de ca! care Va constitui un real ajutor în predarea unor lecții de zooteh- nie. La recenta ședință a consiliu- lui pedagogic s-a format colec- tivul de profesori care să orga- nizeze confecționarea pentru mai departe a materialului di- dactic. Responsabilul acestui co- lectiv este însuși directorul cen- trului școlar * O dată cu deschiderea nou- lui an școlar, pionierii și șco- larii de la Școala de 7 ani din comuna Gogoșari, raionul Giur- giu, și-au organizat în așa fel colectivele încît, paralel cu munca de învățătură să parti- cipe la cît mai multe acțiuni patriotice. Inițiativa luată în cinstea a- legerilor pionierești de colecti- vul clasei a VH-a, de a spriji- ni secția Gospodăriei Agricole de Stat Gogoșari în recoltarea legumelor, a fost urmată de e- levii claselor V și VI însoțiți de diriginții lor, ei au strins într-o singură zi. în timpul li- ber, recolta de fasole soia de pe trei hectare teren. Exemplul elevilor din clase- le V-VII a constituit un im- bold și pentru cei din clasele mici, care au hotărît să strîn- gă 2 000 kg. fier vechi. In scopul de a dezvolta dra- gostea elavilor pentru științele agricole, de a le trezi interesul pentru studierea acestor științe și de a-i înarma cu cunoștințe din domeniul agriculturii socia- liste. Școala de 7 ani din co- muna Curțișoara, raionul Slati- na, a organizat în colaborare cu întreprinderea cinematografică regională Pitești un concurs MĂREȚ SUCCES AL OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ SOVIETICI l Urmare din pag. 1) ți oparotaje de televiziune care vor lua vederi asupra părții lunare invizibile de pe pămint, dind informații știin- țifice de excepțională importanță asupra acestui domeniu necunoscut in prezent. Pentru prima dată informațiile științifice vor fi trans- mise către centrele de recepție nu in mod continuu, ci in emisiuni speciale. Astfel datele culese de aparatajul științific, inclusiv ima- ginile televizate ale lunii vor fi introduse in circuite de memorie, folosind benzi magnetice, și o dată la 24 ore, timp de 2—4 ore. vor fi transmise rapid, modulind in im- pulsuri două emițătoare cu frecventele de 39,986 MHz. și 183,6 MHz. Frecvența de 183,6 MHz va fi folosită și la telecoman- darea oparataiului științific al stației, precum și Io de- clanșarea emisiunilor de informație ale stației, cu ajutorul unei stații speciale terestre care va putea acționa asupra Stației interplanetare nînă la distanta uriașă de 470.000 kilometri. Folosirea circuitelor ae memorie și transmiterea rapidă a informațiilor in programe stabilite, permite îmbunătăți- rea radicală a performanțelor mijloacelor radiotehnice ale stației, prin mărirea puterii emițătorilor, care nu mai lu- crează continuu. Aceștia se pot alimenta astfel, ușor, de la bateriile solare, iar pe porțiunile in care lipsește radia- ția solară, din sursele chimice prevăzute pe bord. Sursele chimice sint încărcate cu ajutorul bateriilor solare. Aceste perfecționări ale aparatajului radiotehnic permit funcționarea sa pentru un timp nelimitat. Comunicatele centrelor de coordonare arată buna func. ționare a întregului aparataj, precum și precizia stabilirii stației pe orbita calculată. Pe ultima treaptă a rachetei cosmice se află aparataj de măsură și radiotehnic in greutate de 165,5 kg. Ultima treaptă se deplasează pe o traiectorie asemănătoare cu stația interplanetară, in imediata vecinătate a ei. Prin realizarea stației interplanetare. Uniunea Sovietică a depășit categoric, cu un considerabil avans, S.U.A., în întrecerea pașnică pentru cucerirea cosmosului. Mărețele realizări ale științei sovietice arată superio- ritatea incontestabilă a sistemului socialist și constituie un uriaș succes al lagărului socialist. Oamenii muncii din școlile Republicii Populare Romine salută cu bucurie această realizare extraordinară felici- tind sincer pe savanții, tehnicienii și muncitorii sovietici, care au contribuit la realizarea ei. „Drumeții veseli" pe tema „Ci- ne are cunoștințe agricole cîști- £ă" In săptămîna premergătoarei concursului, elevii au vizionat jurnale cu conținut■< agricol. Cu acest prilej li s-au explicat di- ferite probleme legate de mun- cile agricole, de metodele îna- intate folosite în gospodăriile a- gricole de stat și gospodăriile agricole colective, în stațiunile experimentale și în- stațiunila de mașini și tractoare în vede- rea obținerii unor recolte cît mai bogate, in același timp, li s-a recomandat elevilor bibliografia menită să-i ajute la completarea și aprofundarea cunoștințelor. La desfășurarea concursului au participat nu numai elevii școlii, ci și numeroși țărani muncitori din comună în rîndul cărora temele discutate cu acest prilej au stîrnit un viu interes. Conducerea școlii și cadrele didactice sînt hotărîte să orga- nizeze și pe viitor astfel de ac- tivități. Prin ele vor ajuta ca elevii șă-și însușească unele cu- noștințe despre munca în agri- cultură, vor populariza în rîndu- rile țărănimii muncitoare avan- tajele folosirii regulilor agro- tehnicii înaintate, pentru a con- tribui la dezvoltarea agricultu- rii pe drumul socialismului Cu prilejul împlinirii a 500 de ani de existență documentară a orașului București și a 10 ani de activitate a Societății de Științe Naturale și Geografie din R.P.R.. societatea organizea- ză o ședință de comunicări și re- ferate privind aspecte fizico-geo- grafice și economico geografice ale orașului București. Majori- tatea comunicărilor și referate- lor aparțin unor profesori de geografie din învățămîntul de cultură generală din București, care, sub îndrumarea societății, se preocupă de. mai multă vre- me de studiul monografic a1 Capitalei R.P R. Ședința va avea loc în zilele de 10 și II octombrie a.c., în- tre orele 8,30 — 14.30. la Facul- tatea de geografie, bd. N. Băl- cescu nr. 1, etaj. III La intrarea în cel de al doilea veac te SARBATOAREA De curînd s-au împlinii o sută de ani de cind genialul scriitor rus L. N. Tolstoi a înființat la lasnaia Eoliana o școală pentru copiii țăranilor. Aceasta a fost o școală pentru popor, a fost o muncă didactică ți de educație care s-a bazat pe principii democratice fi umaniste. Guvernul sovietic a transformat școala creată de L. N. Tolsioi tntr-o scoa- lă medie — monument ridicat mărețului artist al cucinttdui ți remarcabilului pedagog. Din acest an ea a fost reorganizată ca scoală medie politehnică de 11 ani. Mii de copii au fost educati in această școală. Ei au pășit în viată bina pregătiti. Colectivul de profesori ai școlii din lasnaia Poliana muncește în mod crea- tor. Aici se formează o experiență pedagogică înaintată, pe baza căreia înoată multe școli din tară. Sute de străini vizitează această școală, răzind în ea întruchiparea sistemului de educație sovietic. Ei iși exprimă admirația fată de succesele școlii. La 1 septembrie 1959 la ora 3 și 27 de minute cea mai mică eleva a școlii medii „L. N. To1stoi“, Liuba Malașenkova, a sunat de jntrare tn clasă. A început anul o sută unu de existentă a școiii din las- naia Poliana Acum o sută de ani: Anul 1859. Pe drumul acoperit de frun- zele toamnei, pe „strada" care duce la casa stăpinuiui moșiei — contele L. N. Tolstoi — mergeau cîte unul sau In gru. puri, copiii țăranilor din lasnaia Poliana. lată-i |a Porțile clădirii d n oatră cu două etaje. Nu sint multi; In total douăzeci. Și iată. In cerdac a ieșit Tolstoi. în- desat. lat fn umeri, cu ochii buni și pă- trunzători. le-» dat binețe și i-a invitat să intre. Pe urmă au trecut zile și luni cu lecții atrăgătoare, plimbări intere- sante. convorbiri cordiale, jocuri vesele. Așa a fost acum o sută de ani... Nu mai sint pe lume primii școlari ai lui Tolstoi. poate mcr copiii lor, iar neootii și strănepoții, care au invă- taL no trei ierni ca bunicii și părinții lor, ci zece ani tn școala care poartă numele lui L. N. To'stoi fac parte d.n măreața fa.etJie a celor ce muncesc, a luptătorilor și a constructorilor noii o- rînduiri în care nu există robi și stă- pini tn care poporul e stâpînul și În- făptuitorul soartei sale Școala din lasnaia Poliana în ulti- mii ani ai regimului feudal — și școala din lasna>'* Poliana In perioada con- struirii comunismului! S nt oare posi- bile aici unele comparații, unele para- lele ? S-ar putea oa*e vorbi de tradiții- le pedagogice moștenite de la Tolstoi in școala de astăzi -i n lasnaia Po'îana ? Cu noi activiștii șr^ți. adesea vor bene numeroși vizitatori sovietici și străin: : „Școala dumnea\oastră poartă rmme'e Iui Teistei Spuneli-ne. ce a- nume aveți dumneavoastră d n peda- gogia lui To’stoi. ce care din ideile pe- dagogice ale primului învățător al șco- lii din lasnaia Po iana le Infăntuiti în oraet că ’* La o asemenea întrebare no: răspundem: școa'a noastră princi- pial e alta. Există o mare deosebire In înșiși esența Invătăminlnlui șl a edu- cației. Doar noi pregătim Pe construc- torii comunismului pe oamenii care vor trăi în comun sm. în epoca celor mal mărețe cuceriri ale științei. cuceriri care vor da posibilitatea înfăptuirii gin- durilor îndrăznețe a'e omului sovietic de a cuceri Cosmosul-. Noi ne amintim însă că și în pedagogia lui Tolstoi. care în întreg:me e contradictorie și de neacceptat pentru noi. există bogate zăcăminte de autentică înțelepciune pe- Expoziția de pictură a școlarilor romîni La 4 octombrie la Palatul Pio- nierilor din Vtlnius s_a deschis expoziția de artă plastică a ele- vilor din Rominia. Sint expuse 61 de lucrări. Luind cunoștință de creația elevilor rominl, prot. Vi ta ut as Mațkaiaviciiuș, maes- tru emerit al artei din R S.S. Lituaniană, a declarat unui co- respondent TASS: „Expoziția de pictură a elevilor rominj mi-a produs o impresie plăcută. Cre. atla elevilor romini înfățișează viața nouă pe care o trăiește în- tregul popor". Pictorul lituanian a remarcat în mod deosebit tabloul ..Pionie- rii strîne metal' al elevu'ui din clasa V-a lacobescti Ion din Bu- curești. dagogică, iar In experiența lui ca peda- gog se află mult material de La care trebuie să învățăm și noi. Noi trebuie să învățăm de la Tolslol dragostea pentru copii, tendința de a ne îmbunătăți permanent munca, nega- rea formalismului și a șablonului m Invățămint. Doar e a militat pentru ca pedagogul să fie liber în alegerea me- todelor de predare sâ rezolve în mod creator problemele practice ale învăță, mintului și educației. învățătorii și profesorii școlii din lasnaia Poliana de mai înainte și de mai tîrziu urmăreau cu atenție noul, ceea ce avea mai bun practica genera- lizată a scolii sovietice, tși analizau în mod critic experiența și întotdeauna mergeau înainte. La lecții ei puneau un mare accent pe activitatea creatoare a elevilor, făceau o mulțime de încer- cări de a stabili legăturile cele mai strinse șl cele mai naturale între In- vătămînt, viață, muncă și practică. Se pot vorbi multe despre creația tehnică a elevilor din școala noastră. Cel mai bine se poate face aceasta intrînd în laboratoarele de geografie și astronomie. Totul — de la micile colec- ții pină la modelele sputnicilor șî ale rachetelor — este făcut de cele cîteva generații de membri ai cercului de geo- grafie de sub conducerea talentatului profesor V. R. Glasko. Treceți de aici tn sălile de electrotehnică, matematică, literatură și chimie, în clase și veți ve. de3 că și aici se fac remarcate harni- cile mîini ale profesorilor și elevilor. Tolstoi a spus o dată câ dacă elevul n-j va învăța In școală să creeze, atunci și tn viată ou va face altceva decit să imite, șă cooieze. Na: lucrăm intens pentru dezvoltarea independentei și spiritului activ, creator al școlarilor. Nu s.a făcut incă totul. A mai ră- mas mult de făcut. Nu există limite în perfecționare. Se intîmplă greșeli care trebuie observate și îndreptate. Dni.nul nostru este însă clar. Nu- mai îmbinind Invățămîntul cu activita- tea in producție, legîndu-1 cu viața, cu practica, putem forma oameni cu o voință puternică, cu minunate trăsături morale, re o largă educație și perfecti din punct de vedere fizic. Școala noas- tră întotdeauna a căutat să îmbine în- văfămintut cu munca fizică a copiilor, adolescenților și tinerilor, după putere? lor. Noi am muncit mult și perseverent pentru stabilirea de legături între con- ținutul obiectelor de predare și viață. Am ieșit foarte des dintre pereții școlii pentru o arăta elevilor în realitate. în uzine, mine colhozuri, ateliere aplica- re-, leglo- științei în practică, tn pro- ducție. Dar tu e suficient să observi sau chiar să experimentezi In laboratorul școlii. Trebuie să participi activ la viață. 1a munca poporului care creează valorile și bunurile materiale. La școala din lasnaia Poliana se realizează educația orirf muncă, d» la autodeservire. care a devenit de mult o tradiție 1a noi, pină la munca De ogoa- rele sovhozului „Novomedianski" și tn gospodăria aqexă a școlii. Scopul nos- tru e de a deveni tn sensul deplin al cu- vîntului o școală politehnică de pro- ducție. unde munca copiilor Va fi fruc- tificată pr n aplicarea cunoștințelor și la rindul ei va deveni puternic factor stimulativ tn procesul de cunoaștere a legilor științei. In dimineața clară, caldă a zilei de întîi septembrie 1959 școala din lasnaia Pol*ana și-a Început cel de al doilea veac a! său. In urmă stă drumul Jung și complicat, plin de căutărț. realizări, succese și eșecuri In față viitorul clar și minunat al școlii educației comuniste. I. LEVCENKO învățător emerit al R.S F S R.. director al Școlii ,,L. N. Tolstoi' din lasnaia Poliana REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE Elevi din R.D. Germană îngrijind culturile pe lotul școlar. La 7 octombrie s-au împlinit . 10 ani de Ia proclamarea Republicii Democrate Germane, stat in care puterea aparține poporului munci. O dată cu reorganizarea școlii pe principii democratice s-au schim- bat fundamentul și conținutul în- vățămîntului. In 1951 au fost ela- tor. Forțele progresiste care au creat noul stat german au dus o luptă continuă pentru întărirea și con- solidarea lui ca stat iubitor de pace și progres. Bilanțul celor zece ani liberi este cît se poate de bogat. Tre- cerea in miinile poporului a pro- prietății monopolurilor și a mare- lui capital, exproprierea iunkerilor prusaci și a marilor moșieri a fă- cut posibilă crearea unei puternice economii naționale socialiste. Re- construindu-ți rapid economia dis- trusă de război R, D. G. ocupă azi al cincilea loc printre statele industriale mari ale Europei, al treilea loc din Europa și a| cinci- lea Pe plan mondial in ce privește producția în energie electrică. Produsele Germaniei Răsăritene sînt cunoscute și apreciate peste tot. Sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania oa- menii muncii din R. D. Germană construiesc astăzi socialismul, ob- ținind realizări remarcabile în toate sectoarele de activitate. In domeniul învățămîntului, incă din 1945, după zdrobirea dictatu- rii fasciste, s-au creat premisele dezvoltării unei școli noi, socia- liste. Dreptul Ia învățătură a de- venit un bun al tuturor fiilor oa. menilor muncii. Este foarte sem- nificativ in această privință creș- terea procentului copiilor de mun- citori și de țărani muncitori în- scriși în Școala medie. In trecut numai 5% dintre aceștia aveau posibilitatea să invețe în școala medie. Astăzi, numărul copiilor de muncitori și de țărani muncitori care urmează cursurile școlilor medii se ridică la peste 50%. Statul alocă pentru problemele învățămîntului sume importante. In bugetul pe anul 1959, de pildă, s-au acordat pentru nevoile învă. țămintuiui 2.8 miliarde mărci. Numărul școlilor de cultură ge- nerală a crescut considerabil an de an Față de 1951, numai numă- rul școlilor medii și medii superi- oare a crescut în 1959 de 4,5 ori. In ultimii ani, s-a dus o muncă susținută pentru extinde- rea școlilor în mediul rural și, o dată cu aceasta, lichidarea șco- lilor cu o singură clasă. O situație comparativă intre Re- publica Democrată Germană și Germania Occidentală arată că dintr-un număr de 4.114 școli cu o singură clasă, cîte erau în 1945; anul aceasta in R.D.G. nu mai există decit 17. in timp ce in R F G. ele au crescut continuu., in prezent depășind cifra de 8 000, adică 28,3% din numărul total al școlilor Germaniei Federale. borate noi programe analitice și noi manuale create în funcție de cerințele învățămîntului nou. Școa- la germană nouă și-a propus ca scop principal creșterea unui tineret cult, bine pregătit pentru a face față sarcinilor mari pe . care le pune în față construcția socialismului, un tineret educat in spiritul păcii și prieteniei între popoare. Mergind pe linia îmbunătățirii ► continue a structurii și conținutu- lui învățămîntului in prezent in R.D.G. se muncește intens la • nouă reorganizare a școlii. Trep- tat. pină în 1964, în locul școlii elementare obligatorii de 8 ani se va introduce învățăenintul de cul- tură generală — obligatoriu — de 10 ani. In regiunile Berlin și Halle acest lucru urmează să fie înfăptuit incă din anul 1961, In- vățămintul genera] obligatoriu de 10 ani va fi realizat în cadru) șco- Iii medii politehnice. Planul de în- vățămînt al acestei școli a fost supus în anul școlar trecut unei ample discuții publice. La înche- ierea anului școlar 1958/59 el a fost definitivat și o dată cu des- chiderea noului an școlar, a intrat în vigoare, In școlile din R D. Germană se pune un mare accent Pe învă- țăm intui politehnic. Principalul mijloc de realizare a lui este „Ziua învățămîntului in producție" introdusă o dată pe săptămînă. în programul claselor VII—X, ince- pînd cu anul școlar trecut. In „Ziua Învățămîntului în producție'' elevii lucrează efectiv in între- prinderile industriale sau agricole aplicind In practică cunoștin- țele teoretice dobîndite la fi- zică, chimie, biologie, desen teh- nic etc. ,,Ziua învățămîntului în producț'e" înarmează pe e’evj cu cunoștințele elementare de bază necesare muncii în industrie sau agricultură. Pedagogi!, parte integrantă din frontul oamenilor muncii care construiesc socialismul în R. D. Germană muncesc cu rivnă pentru traducerea in viață a nobilei sar- cini de creștere a unui tineret nou, viitor constructor al socialismului. Cu prilejul marii sărbători a poporului german oamenii muncii din țara noastră urează oamenilor muncii din R. D. Germană noi succese in muncă. Pedagogii re- nani trimit colegilor lor din Repu- blica Democrată Germană salutul lor tierbinte. urindu-le muncă spornică în educarea tinerel ge- nerații. «Iminur-atla > Bu-»-e»U Plate Seînrrft nr. I fei^cn UM.lJ rio«-n< : iavalâmtntulul* M lac la toate otfculi poștale știu la:to