' Biblioteca Centrale i Reg'ons'ă r Hunedoa; c.-i leva ' Proletari din toate țările, uniți-vă V Organ al tfinlsteruhu WlâDiiDlului și Culturii și al Comitete lui Central al Sindicatului Muncitorilor din lovățămint și Culturi Anul XI, Nr. 535 Vineri 2 Octombrie 1959 8 pagini 25 bani Organizațiile s.ndicale în noul an școlar In țcolile patriei noastre, edu- catoarele, învățătorii, profesorii ți ceilalți muncitori din învăță- mint și-au reînceput activitatea didactică cu dorința de a ob. ține noi succese in opera de instruire și educare a tineretu- lui școlar, de răspindire a cul- turii in masele popuiare. Pentru ca ei să poată înde- plini in cele mai bune condi- ții sarcinile complexe care le stau in față, organizațiile sindi- cale din școli sint chemate Să le acorde un ajutor susținut Ele au datoria să participe la ela- borarea planului general de ac- tivitate al școlii, să organizeze studierea ți valorificarea expe- rienței înaintate a cadrelor di- dactice, să le mobilizeze ți să le ajute pe acestea in ridicarea nivelului predării, in îmbunătă- țirea muncii educative. Aceasta reprezintă insă numai una din laturile activității orga- nizațiilor sindicale in domeniul sprijinirii muncii profesionale a învățătorilor ți profesărilor. O altă latură privește datoria lor de a asigura condiții pentru ca fiecare membru de sindicat sâ se dezvolte din punct de vedere profesional. Ele se vor îngriji să existe materialul documentar necesar ia indemina fiecărui învățător ți profesor, ca aces- tora să li se asigure timpul ne- cesar studiului ți ajutorul colec- tivului. Organizațiile sindicale trebuie sâ aibă in grijă ca să nu existe nicio piedică în cafea perfecționării profesionale a pedagogilor. In anul școlar trecut multe comitete de instituție din școli au desfășurat o activitate rod- nică pentru sprijinirea activității profesionale a cadrelor didacti- ce. Ele au inițiat discuții pe teme pedagogice, interasis. tențe la lecții, conferințe ți sim- pozioane. consfătuiri de muncă menite să lămurească unele probleme privind conținutul ți metodică predării, să dezbată experiența pedagogică, să ajute cadrele didactice tinere in ridi- carea măiestriei lor pedagogice. Organizația sindicală de bază de la Școala elementară nr. 40 din raionul Tudor Vladimirescu din Capitală, de exemplu, des- fățurind un larg schimb de expe. riențâ, a dat un sprijin eficient învățătorilor ți profesorilor, care au înregistrat la sfirțitul anului țcolar rezultate bune ți foarte bune. Comitetul sindical al mun- citorilor din invățămint din ora- țul Galați (președinte tov. Uța Alexiu) a organizat peMru ca- drele didactice cicluri de con- ferințe pe teme privind educația patriotică a elevilor, legarea pre- dării de viată etc., Iar comitetul sindical din Rîmnicu Vilcea (pre- ședinte tov. loan Crăciun) s-a ocupat in mod special de orga- nizarea interasistențelor ți consfătuirilor de muncă. In anul țcolar trecut au exis- tat insă ți organizații sindi- cale care au neglijat obligațiile ce le revin in domeniul sprijini* rii profesionale a membrilor lor. De cele mai multe ori acestea s-au mulțumit să înscrie în planul de activitate cîteva acți- uni alese la intimplare și insu- ficient gindite ți care, pină la urmă, n.au fost îndeplinite nici măcar parțial. Ața au lucrat, de exemplu, organizațiile Sindicale de la țcolile elementare de 7 ani nr. 136, 129 din raionul Le- nin sau Școala de 7 ani nr. 35 din raionul 1 Mai. Este important ca acum, cind organizațiile sindicale iți în- tocmesc planurile de activi, tate pentru anul țcolar în curs, să se aibă in vedere ca acți- unile in sprijinul muncii profe- sionale a membrilor de sindicat să pornească de la problemele pe care le ridică activitatea de zi cu zi a acestora, care răs- pund unor necesități reale ale invățâmintului din țcoala res- pectivă. De asemenea ele se vor îngriji ca aceste acțiuni sâ nu răminâ literă moartă in planu- rile de muncă. Preocuparea organizațiilor sindicale pentru problemele profesionale trebuie sâ fie apreciată, în adunările generale in care se prezintă dările de seamă trimestriale, după rezultatele pe care mem. brii de sindicat le obțin in munca la clasă ți in cea culturală. Acum, la începutul anului șco- lar, colectivele de pedagogi trebuie să-ți organizeze astfel activitatea incit sâ facă față tu- turor sarcinilor ce le revin atit pe linia muncii profesionale, cit ți pe aceea a activităților so- cial.culturale. De această orga- nizare, de felul cum se distribuie sarcinile fiecărui membru de sindicat din țcoală depind în mare măsură rezultatele activi- tății. Pentru a ilustra cit de im- portantă este această problemă ne vom referi la citeva exemple. In anii țcolari trecuți, la Școala medie „Matei 8asarab“ din Ca- pitală, dintr-un colectiv de peste 40 de cadre didactice mare parte, nu aveau, în afara obli- gațiilor la catedră, nici o altă sarcină profesională sau cultu- rală, in timp ce 4.5 învățători ți profesori erau supraangajați în fel ți fel de obligații profe- sionale și obștești. Există ți acum situații cind un invățătoi sau profesa; din mediul sătesc este în același timp director de țcoală sau diriginte, director de cămin cultural, responsabil al unui cerc pedagogic, activist in diferite organizații de masă, dirijor al corului sătesc, respon. săbii al colectivului de confe- rențiari, delegat al S.R.S.C. etc. Este evident că in aceste con- diții el nu va reuți să se achite mulțumitor de toate aceste sar- cini, câ nu va avea timp pentru a-ți pregăti lecțiile, că nu va putea să se țină la curent cu lucrările de specialitate și ideo- logice care apar și pe care conștiința lui cetățenească ți profesională îl obligă să le citească. Organizația sindicală din țcoală are datoria de se în- (Continuare ta pag. 2) Eleve din anul III al Școlii de meserii din Cluj in timpul lucrărilor practice de croitorie. O școală nouă ca atîtea altele Case noi se înșiră ca măr- gelele pe firul drept al stră- zilor. Mai la margine, acolo = unde s-a mutai zgomotul propriu marilor șantiere, cresc văzlnd cu ochii alte vile, alte blocuri, se contu- rează pe locul vechilor mai- = dane străzi noi. Ronduri cu petunii și mușcată roșie, tro- tuare netede și îngrijite au închis pentru totdeauna guri- = le gropilor de odinioară. Acolo unde azi e periferia, iar miine poate inima cartie- rului, se află școala medie „C. A. Rosetti", școală nouă. Linii simple și clare vin să dea eleganță acestui lăcaș al culturii în care s-a adunat toată tinerețea ttnărului car- tier Floreasca. ...S-a topit de mult larma recreației. Elevii slnt împre- ună cu profesorii la lecție. Uneori răzbate prin ferestre- le deschise cîte o întrebare școlărească, anume parcă să dea răspuns trecătorului care mai stă la îndoială: „s-a și deschis școala cea nouă?" Cîteva trepte, o ușă cu geamuri enorme, și iată-mă In holul școlii. Un miros plă- cut de var proaspăt te intlm- pină o dată cu tînăra oa- cheșă de la poartă, care nici nu te lasă să te dezmeti- cești: — Pe cine căutați? Prin ferestrele mari ale co- ridoarelor soarele a stat par- ' că să-și reverse toată lumi- na. Razele lui tomnatice se joacă pe uși, pe pereți, pe basmaua albă a femeii care cu mișcări îndemînatice, șter- ge de zor culoarele. Tocmai sună. Chipuri ve- sele se arată din toate păr- â file. — Poftiți să vedeți cla- 1 . sete, ne invită tovarășul di- rector. Am acceptat cu plăcere și g ’ curiozitate, amintindu-mi di spusele elevei care mă asi- Sgura, cu citeva zile înainte, că în clasa lor totul e nou. ■ ■iftnrrr In adevăr, tn clase slnt bănci noi, catedre noi, făcu- te din plăci aglomerate din lemn — și ele un produs nou al tinerei noastre industrii. Și tablele slnt noi, și cuie- rele, și mesele laboratoare- lor, ale atelierelor. Colectivul e și el nou... — Colectivul școlii noas- tre este de două ori nou — subliniază tovarășul direc- tor. Mai tntii pentru faptul că este format din oameni de tip nou. care își dovedesc zi de zi devotamentul față de școală, adeziunea față de tot ce duce mereu înainte viața noastră nouă. 11.000 ore de muncă voluntară efectuate de elevi la construcția școlii, 2.000 de ore efectuate de că- tre profesori și părinți — iată doar ceva din ceea ce cu drag au dat ei școlii. — Prin ce mal socotiți nou colectivul dumneavoastră? — Sd vă spun. Clasele I—VIII sint tn întregi- me formate din nopți care locuiesc în cartierul Flo- reasca și care au învățat ptnă acuma tn alte școli — mai îndepărtate de locuin- țele lor. In clasele mari au venit de asemenea numeroși elevi din cartier. Ei s-au a- dăugat celor proveniți de la Școala medie nr. 34 mutată tn acest local, schimbînd de fapt componența fostelor co- lective. Așa că astăzi în toa- te clasele se încheagă colec- tive noi. — Un proces care se des- fășoară de la sine? — Firește că nu, mă asi- gură tovarășul director. O răspundere mare au tn a- ceasti privință cadrele di- dactice. Fiecare profeso' și învățător, fiecare diriginte este preocupat tn momentul de față să-și cunoască cit mai bine elevii, clasa, să-i ajute pe copii ca ei înșiși sâ se cunoască între ei, să se apropie. _ — Aceasta tn ce privește colectivele pe clase. Dar pe școală? — Pe școală, noi directo- rii, ajutați de organizația de partid, depunem eforturile ■ principale pentru a inchega întregul colectiv. In unita- tea noastră lucrează, alături de profesori tineri cu mal puțină experiență pedagogi- că, cadre in virstă, bine pre- gătite profesional. Entuzias- mul unora și priceperea ce- lorlalți, dorința tuturor de a face din școala noastră o u- nifate fruntașă slnt elemen- tele solide pe care se sprijină ' eforturile cetor din condu- cere pentru a închega un pu- ternic colectiv in școală. Am ajuns în curte. Un spațiu imens pus la dispo- ziția elevilor. Pe porțiunea asfaltată copiii se joacă, sar coarda, se zbenguie. O bună parte din curte este semănată cu iarbă, plantată cu flori. — Colo va fi terenul spor- tiv, dincolo lotul experimen- tal... — Se construiește încă ceva? — E sala de festivități, mă lămurește directorul. Nu peste mult va fi pusă și ea în funcțiune. O vizităm. Spațioasă, avind scenă, cabine pentru „actori". Aflăm că va fi în- zestrată cu două aparate de proiecție, copiii și cadrele di- dactice avînd posibilitatea să vizioneze cu regularitate fil- me. ...O școală nouă cu clase luminoase, laboratoare și ate- liere înzestrate cu cele ne- cesare, cu sală modernă de festivități. O școală la care peste tot citești grija pen- tru condițiile de muncă ale celor mici și ale celor ce se ocupă de instruirea lor. O școală nouă, de fapt ca atîtea altele în țara noastră. Situată într-un cartier nou, și -el ca ătitea altele, azi. în țara noastră ... VAL MURA Teatrul școlar de marionete înființat ca o expresie a gri- jii regimului nostru pentru edu. cația copiilor. Teatrul școlar de marionete din Capitală a îm- plinit 10 ani de activitate. De unde la început el a pornit la munca cu un colectiv de păpușari entuziaști, dar cu o zestre insuficientă, astăzi, dato- rită sprijinului organelor de in- vătămint și îndeosebi ol clu- bului Sindicatului muncitorilor din invățămint din Capitală, o- cest teatru dispune de o sală frumoaso de spectacole, cu o capacitate de 350 de locuri, de • salo pentru repetiții, de un mare număr de păpuși artistic executate și cu care se pot mon. ta cele mai diferite piese din lumea animalelor, o eroilor de basme. Bilanțul celor 10 ani de acti- vitate ai teatrului cuprinde un însemnat număr de premiere și peste 2000 de spectacole. Nu- morui spectatorilor a crescut an de an, pe măsură ce teatrul - devenit tot moi cunoscut in Iu. mea coptilor din grădinițe, a e- levu'or din școlile elementare. Anul in curs a ajuns să înre- gistreze peste 20 000 de mici spectatori. Teatrul nostru a or- ganizat și numeroase turnee in țară, realizind un rodnic schimb de experiență cu colectivele de artiști amatori păpușari din Ploești, Sinaia. Roșiorii de Vede. Tirgaviște, Petroșița, Doicești. Tumu-Măgurele etc. Preocuparea de căpetenie a colectivului teatrului a fost asi- gurarea unui repertoriu care să Cuprindă piese cu un conținut ideologic just și de o valoare A S. Makarenko: „Opere4* voi. VII De curînd Editura didactică ți pedagogică a publicat tra- ducerea in limba romînă a ce- lui de al Vll-lea volum «1 ope- relor lui A. S. Makarenko, a că- ror editare este întreprinsă de Academia de științe pedagogice a RS.F.SR Materialele cuprinse in acest volum vin să împlinească ima- ginea cititorilor asupra prodi- gioasei activități științifice, pu- blicistice și literare pe care a depus-o marele pedagog sovie- tic de-a lungul anilor. Volumul cuprinde diverse articole și ex- puneri pedagogice in care sint dezbătute și soluționate unele probleme de ordin educativ, cum ar fi studiul asupra muncii coloniei „M. Gorki* din Polta- va, articolele ^Aceasta este is- toria noastră", „Cu privire la e școală de pădure", „Raport pre- zentat la o școală pedagogică". Dc asemenea, în volum este in- clus un bogat material bele- tristic — oovestiri și schițe de o remarcabilă valoare, în care talentul pedagogului se împle- tește cu talentul unui scriitor viguros. Makarenko nu a fost numai un pedagog și un scriitor pa- sionat, ci și un publicist înflă- cărat, prezent în permanentă la dezbaterea celor mai arzătoare probleme ale actualității. In vo- lumul al V!I-lea sînt cuprinse articolele și notele sale publi- cistice apărute în diferite ziare ți reviste în perioada anilor 1936 — 1939. Volumul mai cuprinde articole despre literatura pentru copii, recenzii și articole de critică literară, precum și coresponden- ța lui A. S. Makarenko cu Ma- xim Gorki. „Visul lui Pestalozzi4* de Alexandru Sen Cartea „Visul lui Pastalozzi", publicată de curînd în Editura Tineretului, se înscrie cu suc- ces în valoroasa serie a biogra- fiilor romanțate adunate în co- lecția „Oameni de seamă". Scenă Antrun spectacol al Teairutui școlar de marionete din Capitală artistică ridicată, cote să fie in același timp la nivelul puterii de înțelegere al micilor spectatori. Un loc important in repertoriu il ocupă creațiile originale. In pre- zent pregătim premiera piesei .Năframa fermecată* de M. Bogdan. De asemenea, prezen- tăm piese din repertoriul tea- trelor sovietice șl ol țărilor de democrație populară care au o bogată tradiție în domeniul tea. trului de păpuși. Nu au fost ne- glijate nici piesele valoroase din repertoriul clasic universal. Din repertoriul actual al teatrului fac parte piesele: ..Iepurele îngîm- fat* de S. Mihalkov, „Escapada Ni se prezintă de data aceas- ta personalitatea și opera unui pedagog ilustru. Apelind la in- formațiile unej ample bibliogra- fii. autorul cărții a reușit să selecționeze din viața și creația lui Pestalozzi acele date care caracterizează atitudinea lui ideologică și științifică. Un merit al cărții este acela că personalitatea lui Pestalozzi nu este prezentată ca un feno- men singular, ci e proiectată pe fundalul împrejurărilor istorice și al condițiilor sociale in care a trăit, a gindit și a cr^at aces- ta. Ni se dezvăluie astfel rapor- tul dintre ideile cuprinse in o- perele lui Pestalozzi și diferitii factori care au contribuit ta formarea și dezvoltarea concep- țiilor și atitudinii kii. „Zile și nopt’i în furtună44 de B. Jordan Trilogia „Zile și nopți în furtună", al cărei prim volum a apărut recent, are intenția de a constitui un vast tablou al e- venimentelor din timpul răs- coalei conduse de Tudor Vladi- mirescu. Cartea este de un real interes pentru educația elevi- lor atit prin sentimentele de profund patriotism pe care Ie degajă, cît și prin amplele sale informatii de natură istorică. Autorul evocă figura lui Tu- dor Vladimirescu și mișcarea populară din 1821, proiectate pe un larg funda! social înfă- țișînd epoca destrămării feuda- lismului și dezvoltării capitalis- mului din tara noastră. Romanul demonstrează în imagini artistice cum condițiile obiective ale dezvoltării sociale îl impun pe Tudor pe primul plan al istoriei ca pe un ex- ponent al năzuinței de eliberare socială și națională a maselor populare. Romanul ilustrează de asemenea prietenia tradițională dintre poporul nostru și po- porul rus. Pandurii au un aliat puternic și sigur în armata rusă în lupta pentru dezrobirea țării de sub turci. Tineretul școlar va găsi în acest roman, în evocarea miș- cării populare a lui Tudor și a pandurilor săi, o mare pildă de eroism. jucăriilor" de Tinibulk, „Dragos- tea celor trei portocale* de Carto Gozzi, „Urechiușă albă" de J. Wezl. Căutăm ca prin piesele pe care le prezentăm să dezvoltăm in sufletele copiilor dragostea foță de patrie, prețuirea pentru muncă, disprețul față de leneși, ura față de trădători, li învățăm că cel mai puternic trebuie să ajute pe cel slab, că cinstea și adevărul sînt virtuțile cele mai prețuite. Pe lingă activitatea lui artis- tică, colectivul teatrului desfă- șoară și o permanentă muncă metodică, de familiarizare a e- ducatoarelor din grădinițele de copii cu arta mînuirii păpușilor și montarea spectacolelor de păpuși, In acest scop minuitoa- rele de păpuși din colectivul nostru se deplasează în grădi nițe și ajută pe educatoare sâ monteze spectacole. De multe ori prezentăm spectacolele noa- stre chiar în școli și grădinițe realizind un util schimb de ex- periență. In ultimul an am orga-, nizat și un curs pentru educa- toarele din grădinițele de copii din Capitală, la care s-au pre- zentat expuneri pe teme ca „Ro- lul educativ al spectacolelor de marionete*. „Mijloacele artistice și tehnice ale mînuirii". „Cînte- cul și vorbirea în spectacolul de păpuși" etc. Cursul a cuprins și numeroase demonstrații practice de regie, minuîre, sincronizări între mișcare și voce etc. In acest an școlar colectivul nostru ți-a propus să-și îmbo- gățească repertoriul cu noi piese ți să realizeze o mai strinsă le- gătură cu școlile ți grădinițele de copii. Luptind pentru ridica- rea nivelului artistic al fiecărui spectacol, colectivul teatrului școlar de marionete va întări contribuția sa la marea operă educativă ce se desfășoară în școlile noastre. PETRUȚA STOIAN responsabila Teatrului școlar de mariosete din Capitală Organizațiile în noul an (Urmare din pag. 1) griji ca sarcînhe ce revin cadre- lor didactice in afara activității de predare să se distribuie în mod echitabil in întreg colec- tivul de pedagogi. Aceasta nu trebuie considerată ca o pro. blemâ privind numai condițiile de muncă ale membrilor de sin- dicat. Ea afectează însăși cali- tatea activității profesionale. In colectivele de pedagogi ale școlilor noastre au intrat în acest an școlar mulți tineri, ab- solvenți ai școlilor pedagogice, institutelor de învățători ți ai universităților. Ei vin cu o bună pregătire teoretică, cu dorința de a căpăta experiență peda- gogică, de a obține bune rezul- tate la clasă. Organizația sin- dicală, pe lingă grija pe care trebuie s-o aibă pentru condi- țiile de viață ale acestor tineri. DE LA MINISTERUL iNVAȚĂMlNTULUI Șl CULTBM ------------------* -------------- Practica pedagogică în instituțiile de invățămint superior Recent. Ministerul Invăță- mîntului ți Culturii a emis un ordin cu privire la îmbu- nătățirea conținutului, orga- nizării și desfășurării prac- ticii pedagogice în instituțiile de îuvățămîirt superior. Ordinul prevede sporirea numărului orelor de practică pedagogică și stabilește că acestea se vor desfășura în semestrele VII, VIII și IX pe grupe de cile 10—15 studențl. Practica va con- sta din asistențe la lecții și participarea la activități educative, ținerea lecțiilor de probă și finale, organizarea și conducerea unor activități educative. S-a mărit toto- dată numărul școlilor de bază în care se va desfășura prac- tica pedagogică. In seme- strul VIII studenții vor efec- tua practică pedagogică con- tinuă timp de trei săptămîni. Sesiune științifică De curînd a avut foc la Clu- bul Sindicatului muncitorilor din invățămint din Capitală se- siunea științifică a filialei Bucu- rești a Societății de științe isto- rice și filologie din R.P.R. con- sacrată împlinirii a 500 de ani de existență documentară a Ca- pitalei. Sesiunea a fost deschisă de tov. prof. univ. Mihail Crucea- nu. In ședința plenară a sesiu- nii a fost prezentată comunica- rea „Lupta maselor populare din București sub conducerea P C.R. pentru instaurarea unui regim democratic, 23 August 1944—6 Martie 1045". Iu sec- ția de istorie au fost susținute comunicările „Meșteșugurile bucureștene in secolul XVIII", „întinderea Bucureștilor de la întemeiere pină in secolul XIX", „Un capitol din istoria cultu- rală a Bucureștilor — Biblio- teca Națională a Țării Romt- nești". In secția de filologie au fost prezentate comunicările: „Bucu- reștii in vechile cronici munte- aești", „Bucureștii în poezia ro- minească" și „Momente din lupta revoluționară a maselor populare bucureștene oglindite în proza noastră după 23 Au- gust 1944“ Monografia orașului Numeroși învățători și profe- sori din Tirgoviște și-au dat contribuția la alcătuirea unei monografii a orașului lor, me- nită să facă cunoscută istoria acestuia și marile realizări do- sindicale școlar pentru rezolvarea problemelor privind instalarea lor, are dala, ria să-i sprijine in munca pro- fesională, să le facă cunoscută experiența pedagogică bună din colectivul respectiv. Realizarea unui colectiv unit, în care să nu existe neînțele- geri, □ unui colectiv care să-și mobilizeze toată capacitatea de muncă pentru rezolvarea pro- blemelor multiple care survin în minunata misiune de educa- tor este de asemenea o sarcină de seamă a organizațiilor sindi- cale din scoli. Sarcinile organizațiilor sin- dicale pe linia sprijinirii pro- fesionale □ cadrelor didactice sînt complexe. Ele vor putea fi rezolvate in măsura in care activele acestor organizații vor înțelege sâ se achite in mod conștiincios de misiunea pe care le-au dat-o membrii de sindicat. Conducerile instituțiilor de invățămint superior care pre- gătesc cadre didactice, îm- preună cu cabinetele peda- gogice și cu conducerile șco- lilor de bază, vor stabili din vreme intervalele în care se va efectua practica pedago- gică continuă, 1ri așa fel în- cît să se asigure maximum de eficacitate practicii pe toată durata acesteia, fără să se producă perturbări iu des- fășurarea procesului de învă- țămînt în școlile de bază. Pentru o cît mai bună pregătire a viitorilor profe- sori se va da studenților po- sibilitatea să țină lecții de tipuri diferite și la clase di- ferite, să cunoască toate ac- tivitățile importante ce se desfășoară în școală cu elevii și cu cadrele didac- tice și să participe la ele. iii bîndde de oamenii muncii din oraș în anii puterii populare. Monografia, care îttsumeaziâ un număr de peste 400 de pu-’ gini, cuprinde numeroase ilus- trații, planșe, hărți, precum și un glosar. Colective largi de cadre di- dactice au lucrat pentru strin- gerea materialului documentar necesar și pentru selecționarea datelor. De asemenea, o serie de profesori au colaborat la redac- tarea lucrării. Concurs pentru ocuparea de posturi în învăfămîntul superior INSTITUTUL DE CON- STRUCȚII din București anunță scoaterea la concurs a următoa- relor posturi didactice: li Conferențiar la disciplina Construcții metalice — Faculta- tea hidrotehnică — poziția 2 din stalul de funcțiuni al catedrei de Construcții metalice. 2) Conferențiar la disciplina Materiale de construcții — fa- cultățile construcții și hidroteh- nică — poziția 3 din statui de funcțiuni al catedrei de Chimie și materiale de construcții. 3) Conferențiar Ia disciplinele Electrotehnică și Instalații elec- trice — facultățile de construc- ții, drumuri și poduri și hidro- tehnică — poziția 3 din statul de funcțiuni ai catedrei de Elec- trotehnică. 4) Conferențiar la disciplina Rezistența materialelor, secția Utilaj — poziția 5 din stalul de funcțiuni al catedrei de Rezis- tența materialelor. Persoanele care doresc să participe la concurs vor înainta, în decurs de o lună de la pu- blicarea prezentului anunț, o ce- rere adresată rectoratului Insti- tutului de construcții din Bucu- rești, b-dul Tolbuhin nr. 80, ra- ionul 23 August Cererea va fi însoțită de următoarele acte! 1) copie legalizată de pe atesta- tul de profesor sau conferențiar; 2) copie legalizată de pe diplo- ma de doctor sau candidat în științe; 3) copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe ac- tul echivalent de studii superi- oare ; 4) lucrările științifice ale candidatului într-un exemplar ; 5) certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de insti- tuția la care acesta își are func- ția de bază ; 6) memoriu de ac- tivitate didactico-științifică, sem- nat de candidat; 7) autobiogra- fie. Locul și data concursului vor fi anunțate direct candidaților admiși la concurs pentru postul respectiv. PEDAGOG® FRUNTAȘ® —---- IdeTpre^Tunca lor| Lucrările pe lot Prin lucrările efectuate in anii trecuti pe lotul școlar am realizat nu numai o creștere a nivelului de cunoțtinfe al elevilor. ci am puiul în același timp să aducem citeva dovezi convingătoare pentru cetățenii din comună în privința aimntaietor ne cere le oferă enliitMrea știin(ifică a pamatului. In acest an școlar vrem ca, o dată cu apropierea din ce in ce mai mare a elevilor de problemele practicii agri- cole. sa ajungem să transformăm micul nostru lot intr-un agitator viu pus in slujba transformării socialiste a agri- culturii. Spun aceasta pentru că munca noastră nu se limitează numai la școală și pentru că nouă ne revin sar- cini importante și tn ceea ce privește viața cudurală și socială a salului. In acest scop noi ne-am nai propus, de altfel, să pregătim pentru țăranii mwn- cuori din comună un ciclu de spectacole și conferințe închinate vieții noi ce se desfășoară în comunele patriei noastre. TRAIAN BALAZS învălitnr irvnta* Școala de 7 a ni din Comuna Mierxig, regiunea Oradea Pentru ca ucenicii «w fie bine pregătiți Știind că buna instruire a ucenicilor ți elevilor depinde în bună măsură de folosirea judicioasă a materialului didactic, am cerut profesorilor care conduc cabinetele tehnice de la grupul nostru școlar ca, împreună cu profesorii de specialitate, să aranjeze tot mate- rialul didactic pe teme. Acum aproape că nu există temă ți lecție din întreg conținutul programelor de invățămînt pentru care să nu se afle în cabinetele respective materialul didactic necesar. Profesorii prezintă ucenicilor ți elevilor schițe, planșe, machete, piese, organe de mașini și mașini în funcțiune, în- lesnindu-le astfel înțelegerea celor mai complexe procese tehnologice. In cali- tatea mea de director al grupului șco- lar voi veghea in tot timpul anului ca materialul didactic să nu stea degeaba în dulapuri, ci să fie folosit la maxi- mum în exemplificarea lecțiilor. Pentru a-i familiariza' pe ucenici și elevi cu cele mai noi cuceriri ale teh- nicii, s-a constituit la fiecare din cele trei școli ale grupului nostru cîte un colectiv de profesori care, studiind cu regularitate pubHcnțiUe tehnice, înre- gistrează problemele noi ivite în dife- rite domenii ale tehnicii, notând într-o cartotecă specială titlul publicației res- pective, data și numărul, precum și pagina. Profesorii de tehnologie au fost îndrumați să cerceteze regulat această cartoiecă și să folosească în lecțiile lor materialul semnalat. De ase- menea, au fosf îndrumați să organi- zeze periodic vizite cu ucenicii și devii ta uzinele „Steagul Roșu", pe lingă care funcționează grupul nostru școlar, pentru a le arăta utilajele moderne în procesul de producție. PETRE PUNI profesor franța?. directorul GruptUui școlar ,.Steagul Roșu* din Orașul StaHn Educație prin colectiv Socotesc că pentru buna desfășurare a muncii educative lucrul cel mai im- portant este formarea unui colectiv de elevi închegat și omogen. De aceea prima sarcină pe care vreau s-o re- zolv în munca mea de dirigintă în a- nul acesta este de a forma un aseme- nea colectiv. Ca să duc la bun sfîr- șit această sarcină, de a cărei îndepli- nire depinde și succesul multor alte măsuri pentru educarea elevilor, m-am gîndit să-i antrenez în acțiuni comune care să-i însuflețească, să-i facă să Simtă în adîncime că au toți aceleași țeluri, aceleași năzuințe. Am încre- dințat de exemplu elevilor o sarcină pe care au trebuit s-o îndeplinească pe qrupe : alcătuirea unui album înfă- țișînd realizările oamenilor muncii din capitala patriei noastre în regimul de mocrat-popular. Apoi i am antrenat în efectuarea unui referat pe această temă. Lucrarea a fost îndeplinită î» două etape. La început s-a lucrat pe grupe, fiecare grupă urmărind o anu- mită problemă. Ulterior lucrarea a fost închegată într-un tot unitar, ca rod al muncii întregului colectiv. Voi urmăriși de aci înainte cu stăruință să-i mo- bilizez pe școlari în acțiuni comune de muncă voluntară în școală, în cartier, pe șantiere, să vizitez cu ei uzine si fa- brici, să fac excursii etc. O mare a- tenție voi da îndeosebi acțiunilor menite să-i unească pe elevi prin sen- timentul lor comun de dragoste pen- tru patrie, sentiment care sudează pu- ternic legăturile dintre membrii unui colectiv. TEODORA GHEORGHIU dirigintă la Șeoala medie nr. 9 din București Căi pentru legarea învățămîntului de viață Mă preocupă în mod deosebit pro. blema găsirii celor mai bune căi pentru legarea învățănrîntului de viață. Am aflat din experiența altor școli re. zaltatele bune pe care le dă orienta- rea practicii elevilor către calificarea lor în diferite ramuri. De aceea am hotărit ca în anul acesta să solicităm ajutorul întreprinderilor pentru a or. ganiza practica elevilor în așa fel incit să reușim ca un număr cit mai mare dintre absolvenții noștri să obțină o calificare în producție ca strungari, radiofoniști și conducători de mașini auto. Cred că în felul acesta elevii vor reuși intr-adevăr să cunoască activi- tatea din întreprinderi, să capete nu- meroase cunoștințe tehnice și temei- nice deprinderi de muncă. Consider că în ceea ce privește pre- gătirea elevilor pentru viață are o deosebită importanță introducerea în planul de învățămîut a noilor disci- pline — studierea cunoștințelor da producție industrială la clasele V— VII și studiul mașinilor cu aplicații practice In clasele VIII—XL Pentru ca predarea acestor discipline să se des- fășoare cît mai bine, am hotărit să a- menajăm chiar în localul școlii un a- telier de mașini-unelte. In felul acesta elevii vor avea în permanență posibi- litatea de a face diferite aplicații prac- tice $i de a se familiariza cu proble- mele muncii productive. DUMITRU NASTASEL directorul Școlii medii nr. 2 ,.Frații Buzești" d/in Craiova, decorat cu Medalia Muncii Ce mă preocupă îndeosebi Două sînt problemele ,pe care le am în vedere în mod special acum, la în< ceputul anului școlar. Una din ele este folosirea proiecțiilor în demonstrarea diferitelor fenomene fizice și chimice. Cred că proiecțiile sînt încă prea puțin folosite de școlile noastre, deși ele au o importanță și o utilitate foarte mare pentru însușirea temeinică a lecțiilor. Prin folosirea proiecțiilor elevii pot să urmărească simultan demonstrarea diferitelor fenomene. Totodată proiec- țiile eu avantajul de a întipări puternig în memoria elevilor cunoștințele pre- date- A doua problemă căreia vreau sâ-i dau multă atenție este aceea a organe zării vizitelor în întreprinderi. De mplle ori aceste vizite nu duc ta toate rezuta talele așteptate datorită faptului că nu se dă suficientă atenție legări? strînse a cunoștințelor predate la lecțij cu fenomenele pe cere elevii le pot observa cu prilejul vizitelor în uzine. Pentru ca vizitele pe care le voi organiza să-și atingă scopul și să con- tribuie efectiv la lărgirea și întărirea cunoștințelor elevilor, m-am gîndit să fac o astfel de programare e acestor vizite îneît ele să urmeze întotdeuna lecțiilor pe care le predau și să ofere posibilitatea unor demonstrații practice a acestora. Voi avea astfel în perma- nență posibilitatea să arăt elevilor cum se aplică în practică anumite legi sau cum se dezvoltă anumite fenomene despre care le-am vorbit în orele de curs. LUDOVIC KOLLER profesor frantaș, Școala medie Deva Pregătirea practică a viitorilor învățători Elevii școlilor pedagogice — viitorii învățători — trebuie ast- fel pregătiți, incit să fie in stare să răspundă cu succes multiplelor ți complexelor pro- Meme pe care viața le va pune ia fața lor. cu deosebire pentru legarea strinsă a îirvățămîntnlni de realitățile satului, pentru o contribuție activă la transfor- marea socialista a agriculturii. De la acest obiectiv și-au por- nit în acest an munca profesorii care predau la școala pedago- gică din Bacău. Ce au făcut ei pentru a-l îndeplini? In primul rînd, atenția colec- tivului de profesori s-a îndrep- tat spre lărgirea și organizarea mai bună a activităților prac- tice agricole. A fost extins tere- nul agricol experimental al șco- lii. care a fost amenajat și par- celat cu ajutorul elevilor. S-a stabilit și planul de cultură. A- cesta prevede, printre altele, cul- tivarea legumelor prin sistemul culturilor succesive și asociate. Este o experiență interesantă, prin care profesorii de speciali- tate armăresc să pună In evi- dență posibilitatea de a obține o producție bogată de legume pen- tru o perioadă de timp mai in- detangală șt. totodată, să dove- dească elevilor ci pămmtul poate fi exploatat intensiv cu raadameat spaaiL la livada școfii. o parte din- tre lacrărf vor fi consacrate ex- periențelor de hibridări vegeta- tive prin metodele recomandate de biologia nriciurmfsta. Pe po- mn Mtrini eterii vor altoi mlă- dițe tinere cm să Arcă la ob- ținerra onor soiuri noi. superi- oare La sfinătul unui șir de ex- periențe eterii se vor convinge că prin hibridări se pot trans- mite la armași caracterele do- CMC- O moacă interesantă se va desfășura și in sectorul zooteh- nic. Folosind posibilități proprii, școala a amenajat o crescătorie de porci care prezintă condiții corespunzătoare. o adăpo știre bună și higienică. Elevii anului III lucrează efectiv prin rotație în ore anumite — dimineața, la prinz și seara — pentru hrăni- rea și îngrijirea porcilor. Porcii achiziționați sînt de rasă supe- rioară și au o prolificitate ridi- cată. Ne-a fost semnalată exis- tența în acest efectiv a unei scroafe care a avut 18 purcei dintr-odată. Crescind animate de rasă în condiții de nutriție și de îngrijire speciale, după metode științifice, elevii primesc cunoș- tințe bogate despre creșterea ra- țională a acestor animale și do- bîndesc o orientare în organiza- rea practică a creșterii animale- lor. Activitatea in domeniul zoo- tehnic va fi lărgită prin crearea unui mic sector apicol și prin dezvoltarea celui sericicol, creat incă din anii frecați. Pentru a se realiza o cantitate suficientă de hrană pentru viermii de mă- tasă. se vor planta in acest an 40 de duzi. Se va amenaja și o plantație de sakimr și tei, tare să asigure albinelor hrana meli- feră. E bine să reținem și un amă- nunt de organizare a muncii a- gricole practice, amănunt care-și are însemnătatea lui. In școală sînt mai mulți profesori de științe naturale. Cel cu experi- ență mai bogată a fost numit responsabil de cîmp. El are sar- cina să ajute în muncă pe cole- gii lui și să îndrume activitatea tuturor elevilor. In fiecare dimi- neață responsabilul de cîmp afi- șează lucrările ce urmează să M efectueze în ziua respectivă, uneltele necesare și orele în care se va lucra. întreaga pregătire practică pe care o primesc elevii este ast- fel orientată, inert ea să-i ajute nu numai în instruirea viitori- lor lor elevi din școala de 4 ani, ci și în răspîndirea celor mar înaintate metode agro și zoo- tehnie în rândurile țărănimii muncitoare. în grija școlii stă și crearea unor condiții mai bune pentru efectuarea lucrărilor de labo- rator la științe naturale. Cu spri- jinul părinților, școala a reușit să amenajeze un laborator care va satisface necesitățile, dind elevilor posibilitatea să lucreze individual și să execute un nu- măr sporit de lucrări. Cele mai multe dintre ustensilele cu care a fost înzestrat laboratorul — ace spatulate, pensete, plute etc. — au fost confecționate de elevi în atelierul de lăcătușărie al școlii. In atelierul școlii se află în curs de confecționare și un terariu de dimensiuni mai mari, precum și nn acvariu. Se pregă- tește, în același timp, un bazin pentru crescut broaște ce vor fi folosite la disecții pentru pune- rea în evidență a funcțiilor fi- ziologice, a legilor actelor re- flexe etc. In general în școală se acordă atenție confecționări materialului didactic. Se pregă- tește material pentru alcătuirea unui ierbar special care va cu- prinde plante atacate de dife- rite boli și dăunători ai cereale- lor și legumelor, ai pomilor fruc- tiferi și plantelor ornamentale. In dreptul fiecărei plante se vor Indica și metodele de combatere ■ bolilor și dăunătorilor. Preocuparea pentru legarea Strinsă a cunoștințelor de viață nu se limitează numai la știin- țele naturale. Existența în ca- drul școlii a atelierelor de făcă- tușărie și tîmptărie a creat pre- mizele trnei bune orientări spre practică a elevilor și în aceste domenii. Din planul de activitate în ateliere se desprinde faptul că munca elevilor va fi îndreptată în special spre confecționarea de obiecte casnice și de unelte, ca și spre confecționarea materialu- lui didactic necesar viitorilor în- vățători. Va fi foarte util elevelor și atelierul de lenjerie. în care ele învață să confecționeze diferite lucruri din pinză, lină, mătase și țesături smtetice, să le spele și să le calce. La rindul lor, a- tunci cînd vor fi învățătoare, ele vor putea transmite aceste cu- noștințe elevelor lor, ca și ță- răncilor muncitoare. Totodată, se acordă atenție muncii în laboratorul de fizică și chimie. Trebu'e arătat că pro- fesorii nu se limitează la preda- rea problemelor teoretice cu re- feriri la practică, ci caută ca unele cunoștințe care se pot a- plka in condițiile de lucru din laborator să fie demonstrate practic în cadrul școlii. După predarea cunoștințelor despre procesul de fabricare a săpunu- lui și a cernelei, de exemplu, se va trece fa lucrări practice care vor concretiza cele explicate Ia lecții. Laboratorul va fi trans- format astfel într-o mică ^fabrică". Pe lingă experiențele prevă- ■ute în programa de învățămînt, elevii slnt familiarizați cu orga- nizarea experiențelor în școala elementară. Li se arată cum se folosesc diferite substanțe cht- mice, ce măsuri de securitate trebuie luate, eum se mînuîeștd și cam se păstrează aparatura etc. Și la geografie se fac demon- strații practice numeroase. La geografia fizică, spre pildă, se pregătește o experiență de pro- ducere a zăpezii artificiale pe bază de acid benzoie, experiență care le va da elevilor o imagine concretă despre producerea aces- tui fenomen în natură. Tot în cadrul predării geografiei ele- vii sînt învățați să confecțio- neze machete, hărți, grafice, via zionează diafilme cu teme geo- grafice. Pentru a completa și a* dînci cunoștințele elevilor se vor organiza in acest an o se- rie de excursii și vizite ta pro- ducție. S-a proiectat, de exenar piu, o vizită la o stațiune meteoa rologică din imediata apropiere a orașului. Cu această ocazie se vor recapitula cunoștințele des- pre atmosferă și se va cerceta aparatura științifică necesară cunoașterii fenomenelor clima, tke. Sintem la început de an șco- lar. De aceea încă nu se poate vorbi de realizări deosebite. Pină acum cadrele didactice și-au orientat eforturile mai mult spre problemele privind or- ganizarea muncit, planificarea activităților practice. Desigur, și aceasta este necesar, deoarece creează condițiile unei temeinice pregătiri a elevilor. Trebuie ca de acum înainte eforturile să se îndrepte spre conținutul muncii, spre continua ei îmbunătățire. la acest fel, cadrele didactice vor obține noi succese pe drumul pregătirii elevilor pentru a înde- plini cu succes misiunea tor do învățători. M TSODORB Pregătirea profesorului-malstru pentru lecție Experiența desfășurării lucră- rilor practice de atelier în anii trecuti a arătat că s-au dobîn- dit rezultate bune în înarmarea elevilor cu cunoștințe tehnice și tehnologice, cu priceperi și deprinderi practice numai aco- lo unde profesorii-maiștri s-au pregătit cu grijă, amănunțit pen- tru munca lor, unde au colabo- rat îndeaproape cu profesorii de specialitate pentru a ști pe ce se pot baza în desfășurarea ac- tivității practice. Numai în acest fel munca în atelier își poate atinge scopurile și nu se trans- formă într o simplă activitate meșteșugărească. Pregătirea profesorului-mais- tru pentru desfășurarea lucră- rilor practice trebuie să înceapă tu studierea programei, a ma- nualului „Lucrări practice de atelier" și a metodicii, precum și cu studierea programelor și manualelor de fizică, chimie și matematică pentru clasa respec- tivă. După caz, profesorul-mai- atru mai poate studia și alte lu- erări care să-l ajute în explica- rea cunoștințelor și procedeelor de prelucrare la un nivel științi- fic și tehnic corespunzător. Bu- năoară, el va studia lucrări cum sînt manualul de tehnologia metalelor pentru a cunoaște ca- racteristicile diferitelor oțeluri eare se prelucrează în atelier, manualul de lăcătușărie pen- tru școlile profesionale, stasu- rile etc. Apoi va întocmi, pe baza planului anual și trimes- trial, planul fiecărei lecții în parte. Să luăm ca exemplu planul Unei lecții avind teme ,,Tăie- rea metalelor cu ferăstrăul ma- nual". In primul rind se va for- mula scopul lecției, din care trebuie să reiasă cunoștințele, priceperile și deprinderile ce vor fi dobindite de elevi în cadrul lecției respective. Scopul lecției la care ne referim poate fi for- mulat. de exemplu, astfel : cu- noașterea de către elevi a fe- răstrăului de tăiat metale ma- nual, a poziției corecte de tăie- re cu ferăstrăul și a procedeului de tăiere; formarea deprinderilor de mîriuire a ferăstrăuhii. In plan trebuie prevăzute și metodele ce vor fi folosite pen- tru transmiterea cunoștințelor tehnice și tehnologice și pentru familiarizarea elevilor cu proce- deele de lucru. In cazul nostru, metodele indicate sînt expunerea verbală, conversația, demonstra- rea procedeelor de tăiere cu fe- răstrăul, exercițiile. Este neapă- rat necesar să se prevadă în plan obiectele care urmează să se execute în cadrul exercițiilor. Aceste obiecte trebuie alese ti- nîndu-se seama de prevederile programei de lucrări practice. Ca și de condițiile din fiecare școală. Nu este obligatoriu ca toți elevii să execute aceleași obiecte. Important este ca ei să aibă posibilitatea de a se fami- liariza cu mînuirea sculelor și executarea operației care se pre- dă. Pentru lecția la care ne-am oprit este indicat să se aleagă, de pildă, ciocane, punctatoare, balamale- Jn funcție de obiectul ales Spre executare se stabilesc scu- lele și materialele necesare. In cazul nostru se folosesc ca scule ferăstrăul de tăiat metale, rigla gradată, echerul cu talpă, acul de trasat, ciocanul de lăcătu- șărie și o pilă triunghiulară. Iar ca materiale oțel de scule, din care se vor executa cioca- nele și punctatoarele precum și tablă groasă de 1 mm, din care se taie bucăți de dimensiuni corespunzătoare pentru confec- ționarea balamalelor. Ținînd seama că de cele mal multe ori lecția începe cu repe- tarea materiei predate în lecțiile anterioare, este necesar ca pro- fesorul-maistru să revadă aceste lecții, să formuleze întrebările Iie care le va adresa elevilor în egătură cu cele învățate și să îe consemneze în plan. In lec- ția la care ne-am oprit se vor verifica cunoștințele privind tă- ierea metalelor cu dalta. Trecînd la pregătirea predării noilor cunoștințe profesorul- maistru va studia lecția din manualul „Prelucrarea manuală a metalelor" pentru clasele a Vi-a și a Vil-a și capitolul pri- vind tăierea metalelor cu feră- străul manual din „Metodica lu- crărilor practice de prelucrare manuală a metalelor". De ase- menea, este bine să studieze din manualul de fizică pentru clasa a Vl-a lecțiile privind frecarea și procedeele de micșorare și mărire a frecării. Explicarea cunoștințelor noi trebuie însoțită de prezentare! materialului didactic. La lecția „Tăierea metalelor cu ferăs- trăul manual' se pot folosi ca material didactic STAS-urile privind rana și pînzele de fe- răstrău, o ramă de ferăstrău cu pinză, planșa infățișind poziția corectă în timpul lucrului și modul de executare a operației de tăiere cu ferăstrăul. Se re- comandă ca după explicarea lecției să se proiecteze u parte din diafilmul „Activitatea prac- tică în atelierul de lăcătușărie*, și anume partea care privește tăierea metalelor cu ferăstrăul manual. In felul acesta se asi- gură o asimilare conștientă și activă a cunoștințelor și se dez- voltă dragostea și interesul ele- vilor pentru lucrările practice de atelier. Pentru desfășurarea cu rezul- tate cit mai bune a lecției pro- fesorul-maistru va exersa în prealabil procedeul de tăiere cu ferăstrăul, pentru a Ii in măsură să-l redea metodic și corect, să-l prezinte sub diferite aspec- te și intr-o anumită succesiune. Astfel, va demonstra mai întîi procedeul integral și în ritm normal de lucru, apoi încetinit și descompus în părțile lui com- ponente. Din cind în cind va face pauze pentru a explica cum se prinde ferăstrăul în mîini. care este poziția corectă a cor- pului in timpul tăierii, apăsarea în timpul tăierii, cursa activă a ferăstrăuhii etc. După caz, el va repeta demonstrarea părților mai complicate. însoțind-o de explicații amănunțite. In înche- iere va executa procedeul în ansamblu și în ritm normal de lucru. Planul de lecție al profesoru- lui-maistru trebuie să prevadă întrebările și modul de desfă- șurare a exercițiilor în vederea fixării cunoștințelor și deprin- derilor, întrebări și exerciții care îi vor dovedi totodată dacă elevii au înțeles cele învățate și nu imită în mod mecanic miș- cările lui. Apoi el va putea trece cu întreaga clasă la exercițiile practice care trebuie de aseme- nea prevăzute în plan. Acestea trebuie să se desfășoare într-o anumită succesiune, trecînd de la ușor la greu, de la sim- plu Ia complex. In tot timpul cit elevii ver efectua exercițiile profesorul-maistru îi va con- trola, corectind eventualele gre- șeli. Primul control se va face asupra modului cum au trasat elevii piesa de tăiat, deoarece o trasare greșită duce la rebut. In continuare se va controla cum s-a fixat piesa în menghină, dacă poziția corpului în timpul lucrului este corectă, cum se minuiește ferăstrăul etc. Cînd se constată că o greșeală este săvîrșită de mai mulți elevi, trebuie să se oprească lucrul și să se explice din nou procedeul respectiv. Este necesar ca profesorul- maistru să prevadă în plan și discuția care va avea loc la sfîrșitul ședinței de lucru, în care el va scoate în evidență lucră- rile bune precum și pe cele cu anumite gseșeli, arătînd în ace- lași timp și cauzele care le-au determinat, va face aprecieri în legătură cu modul cum și-au organizat elevii locul de muncă, cu disciplina și perseverența de care au dat dovadă în realiza- rea sarcinilor, cu modul cum se îngrijesc sculele care consti- tuie proprietate obștească etc. Pregătindu-se temeinic pen- tru predarea lecțiilor, profeso- rii-maiștii vor reuși să expună cunoștințe într-o formă vie, atractivă și în conformitate cu prevederile programelor școlare. TEODOR GH. MUCICA Lecție de geografie la Școala medie „C. A. Rosetti" din Capitali Geografia regiunii Incepind cu acest an școlar, s-a introdus predarea geografiei regiunii in clasa a lll-a, în timp ce geografia R.P.R. se studiază in întregime in clasa a IV-a. A- ceastă măsură vine să lichideze o lacună ce exista în vechile pla- nuri și programe de invățămint — care nu prevedeau decit in măsură redusă studierea geogra- fiei reg’unii — și dă elevilor po- sibilitatea să aprofundeze cu- noștințele despre locul natal, constituind un pas mai departe in dezvoltarea înțelegerii de că- tre ei a fenomenelor geografice și a legăturii dintre natură și economie. Studierea mai aprofundată a geografiei regiunii pe baza unei programe și a unor manuale special întocmite are menirea să întărească caracte- rul ști nțific al cunoștințelor de geografie ale elevilor din clasa a II l-a. să-i înarmeze cu cunoaș- terea frumuseților și bogățiilor regiunii natale și a muncii rod- nice desfășurate pentru sporirea lor. Aceasta va contribui tot- odată la dezvoltarea sentimen- tului de dragoste și prețuire față de Republica Populară Ro- mină, față de oamenii muncii și va stimula dorința elevilor de a contribui la progresul pa- triei. Pornind de la studierea lucru- rilor și fenomenelor apropiate, concrete, de la studierea satu- lui (orașului), predarea geogra- fiei regiunii lărgește orizontul elevilor, ii scoate din mediul în- conjurător limitat și Ie ușurează înțelegerea noțiunilor geografice care se predau în clasele urmă- toare. Predarea geografiei Jocului natal și a regiunii in mod mai aprofundat și sistematic ridică în fața învățătorilor o serie de probleme de care ei trebuie să țină seama in pregătirea și des- fășurarea lecțiilor. In primele săptămini, așa cum prevede programa, ur- mează să se recapituleze cu ele- vii clasei a lll-a cunoștințele că- pătate in primele două clase, în așa fel ca ele să fie bine preci- zate și completate. Recapitula- rea cunoștințelor despre orizont și punctele cardinale, cu folosi- rea denumirilor de est, vest, nord, sud, trebuie să asigure tre- cerea gradată de la orientarea in spaț u la orientarea cu ajuto- rul punctelor cardinale în clasă, la tablă, pe caiete, pe plan și apoi pe hartă. Pentru aceasta este necesar să se pornească de la observarea directă, pentru ca elevii să-și verifice și să-și pre- cizeze noțiunile, să se acorde atenție înarmării lor cu cu- noașterea diferitelor mijloace de orientare și deprinderea de a le folosi. La recapitularea cunoștințelor despre planul clasei, planul șco- lii și al împrejurimilor școlii va trebui să se insiste îndeosebi a- supra justei orientări a acestor planuri, asupra respectării pro- porțiilor și amplasării diferitelor obiecte din spațiu pa plan, folo- sindu-se des măsurătorile, com- parațiile. Aceasta va ușura înțe- legerea de către elevi a noțiu- nii de scară de proporție și a di- mensiunilor reale ale celor re- prezentate, precum și orientarea pe plan sau hartă. Se recomandă deci ca, înainte de executarea planului, Învățătorul să rnăs«are cu elevii dimensiunile clasei sau școlii, să-i facă să observe ra- portul dintre diferite mărimi și să înțeleagă necesitatea micșo- rării lor în mod proporțional. Trecerea la predarea așezării satului (cartierului), a străzilor, clădirilor mai importante, a in- stituțiilor, a cunoștințelor despre locuitorii satului și ocupația lor, despre organizarea și conduce- rea satului trebuie să fie pre- cedată de observații directe a- supra tuturor acestora, făcute de elevi cu prilejul plimbărilor prin sat (cartier). Pentru ca ei să nu capete o imagine deformată a satului sau cartierului lor, este bine ca lecțiile din manual care se referă la un anumit sat (car- tier) să fie folosite numai ca orientare, sub formă de lectură, ajungindu-se apoi, prin compa- rație, la descrierea satului natal și la întocmirea planului său. Predarea capitolului privitor 1a sat (cartier) constituie un bun prilej de a face cunoscute elevi- lor, pe lingă realitatea geogra- fică înconjurătoare, marile trans- formări care au avut loc în sa- tul sau in orașul natal în anii regimului democrat-popular, rea- lizările obținute în viața econo- mică și socială in comparație cu situația anterioară, de a le a- răta că la conducerea treburilor obștești se găsesc oamenii muncii. Cunoașterea raionului cu toate aspectele sale geografice mai importante reprezintă o etapă nouă în pregătirea geografică a elevilor. Aceasta necesită, însă, însușirea prealabilă de către elevi a noțiunilor de forme de relief și ape și a semnelor con- venționale, însușire care trebuie să se bazeze pe îmbinarea observațiilor făcute în timpul excursiilor cu observațiile in- dividuale ale școlarilor și cu studiul pe teren și în dasă. De data aceasta este necesar ca elevii să facă o excursie mai lungă in împrejurimile satului sau orașului pentru ca să poată observa cît mai multe aspecte geografice. Examinarea analitică a peisajului geografic va per- mite elevilor să ajungă la gene- , ralizări geografice și să înțe- 1 leagă influențele reciproce din- tre condițiile naturale și modi- ficările aduse de activitatea productivă a omului. Acolo unde nn se găsesc toate exemplele geografice este bine să se completeze observațiile di- recte ale școlarilor cu prezenta- rea unor hărți în relief, a unor tablouri, a colecțiilor de roci și plante, cu vizionarea unor dia- filme, diapozitive și cu alte ma- teriale intuitive, precum și cu lectura descrierilor cu conținut geografic. La acest capitol o deosebită atenție trebuie să se acorde în- sușirii de către elevi a semnelor convenționale, pregătirii pentru executarea și citirea hărții, de- prinderii lor cu „traducerea** limbajului convențional ai sem- nelor. Pentru ca elevii să-și dea și mai bine seama de legătura dintre realitatea înconjurătoare și reprezentarea sa cartografică este de dorit ca, ori de cite ori are prilejul, învățătorul să or- ganizeze confruntarea hărților întocmite de școlari cu peisajul geografic respectiv. La fel ca și în cazul satului, manualul prezintă un anumiti raon, mai mult cu caracter orientativ. Pe baza hărților exis- tente și a unei temeinice docu- mentări învățătorul trebuie să prezinte elevilor situația geo- grafică reală a raionului natal, bogățiile, ocupația locuitorilor, satele, orașele și conducerea a- cestuia. Este necesar ca elevii să înțeleagă legăturile din- tre relief, climă și bogății, să cunoască factor i care determină sporirea bogățiilor și mijloacele de modificare a acestor factori. Predind, de pildă, geografia unui raion agricol, învățătorul trebuie să-i lămurească pe elevi că acolo unde terenul este șes principala bogăție o reprezintă cerealele și alte plante de cul- tură, a căror producție este in- fluențată de fertilitatea solului și de factorii climatici (precipi- tații, căldură etc), precum și de felul cum este organizată agri- cultura. Trecerea la studierea geogra- fiei regiunii sub aspectele ei mai importante presupune reluarea pe o scară mai largă a proble- melor care s-au pus la studie- rea raionului. Regiunea trebuie prezentată în unitatea sa econo- mico-administrativă. Un loc important în predarea geografiei in clasa a lll-a îl ocupă latura educativă a lecții- lor. Acestea au menirea să dez- volte dragostea copiilor față de locul natal, față de patrie, să-i facă să înțeleagă rolul condu- cător al partidului în întreaga viață economică și socială. Pre- zentarea luptei înfrățite a oame- nilor muncii de diferite naționa- lități, atunci cind se vorbește despre locuitorii satului, raionu- lui sau regiun i, va contribui la educarea copiilor in spiritul altfel, aceasta va ti ți soluția pe viitor, deoarece în programele aciuate pentru învățămîntul de 7 mi sînt prevăzute la desen națiuni elementare de desen geo- metric și proiectiv. Pini atimrf Insă. pentru ca pregătirea la desen a eterilor (fin școlile de meserii să fie cit mai științifică, cadrele didactice care predau acest obiect trebuie să țină seama de indicafute metodice de specialitate. Procedează bine acei profesori eare, ia predarea noțiunilor de construcții geometrice. fixează concret problema ce trebuie re- zolvată, scriind-o cfar pe tablă. La execuție, datele și rezultatele se trec cu linii groase, iar con- strucțiile se fac cu finii subțiri. Pentni economie de timp este bine să se execute construcția geometrică intr-un ritm care să permită reproducerea ei a- proane concomitentă de către elevi pe caietele de schițe. De asemenea, se recomandă ea desenele să fie executate cu instrumente adecuate, pentru ca elevii să ea pete deprinderea de a le utiliza, iar construcțiile să fie cM mai exacte. La lecțiile de desen proiectiv este necesar să se fixeze precis figura geometrică ce va fi pro- poziția ei față de piaJ ieclată și O