’ Șit»rioteca Cen : - Hunedoara-^’»L Proletari din toate țările, uniți-vă ! Șuete tevăîămtetetei Organ al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Comitetilui Central al Sindicatului Muncitorilor din Invătămint și Cultură Anul XI, Nr. 532 Vineri 25 septembrie 1959 8 pagini 25 bani UN MOMENT DE MARE ÎNSEMNĂTATE lN VIAJA INTERNAȚIONALA Elevii clasei a V-a de la școala de 7 ani din satul Călugăreai, ra- ionul Vidra, au venit in vizită la cei mai mici colegi ai lor, elevii clasei l-a. Locul central in ziarele din orice coif al lumii il ocupă vi- zita tovarășului Hrușciov in S.U.A. Au fost zile cind ziare americane au acordat chiar spa- țiul record de 7 pagini relatării manifestărilor prilejuite de pre- zența șefului guvernului sovie- tic pe pămîntul american. Atenția aceasta nu este de loc intimplătoare. Ea a fost dictată de năzuința fierbinte a opiniei publice mondiale de a se găsi căi noi pentru destin- derea situației internaționale. Oamenii simpli de pretutindeni își exprimă speranța că schim- bul de vizite sovieto-americane va exercita o influență binefă- cătoare asupra întregii vieți in- ternaționale. Aceste speranțe se bazează mai ales pe consecvența politi- cii de pace a Uniunii Sovietice, politică ce se bucură de calda aprobare a popoarelor. E sem- nificativ că mase mari de ame- ricani — asupra cărora adepții „războiului rece" au desfășurat o intensă și îndelungată propa- gandă antisovîetică — salută astăzi pe șeful guvernului so- vietic cu o prietenie pe care nu pot să o nege nici măcar cei mai înrăiți dușmani ai colabo- rării internaționale. La San Francisco a luat forme impre- sionante primirea făcută de că- tre americanii simpli, pentru care cauza păcii are o impor- tanță vitală. In statul lowa, N. S. Hrușciov s-a bucurat de asemenea de o primire ce do- vedea sincere simțăminte prie- tenești. La Des Moines, peste 25.C09 de oameni au ieșit pe străzi spre a saluta pe condu- cătorul guvernului sovietic. Agenția „France Presse" sub- linia : „Aceasta este o cifră foarte importantă, ținînd sea- ma de faptul că orașul nu are decît 210.000 locuitori, dintre care numeroși erau la ora aceea la serviciu". în oraș a avut loc chiar un concurs pentru cel mai bun mesaj de salut adresat lui N. S. Hrușciov. Concursul a fost cîștigat de o gospodină care a scris pe o pancardă: „Tovarășe Hrușciov, împreună să tindem spre o lume pașnică". Călătoria lui N. S. Hrușciov în S.U.A. este comentată de în- treaga presă mondia'ă. Ceea ce atrage in mod deosebit atenția comenfaloiilor este istoricul dis- curs pe care tovarășul Hruș- ciov l-a rostit la O.N.U., dis- curs in cadrul căruia a prezen- tat propunerile de extraordina- ră importanță privind dezar- marea totală și generală. Ce înseamnă în esență aceste pro- puneri ? înseamnă a face in mod practic imposibil războiul- N. S. Hrușciov a arătat hotărîrea gu- vernului sovietic de a se realiza în cel mai scurt timp posibil o lume fără armate și fără ar- mamente, fără cursa înarmări-' ‘ lor ce inghite anual peste 100 • miliarde de dolari. Ar fi o lume , a înțelegerii între popoare. a deplinei conviețuiri pașnice. Propunerile sovietice sînt clare și pe deplin realizabile. Ele pre- văd ca in decurs de patru ani toate statele să înfăptuiască dezarmarea totală, astfel incit, la capătul celor trei etape pro- puse, nici un stat să nu mai dispună de mijloace de ducere a războiului. Înfăptuirea aces- tor propuneri nu mai prez'rtl dificultăți de control. In con- dițiile dezarmării totale, statele nu au ce ascunde unul față de celălalt. Prin aceasta se reali- Cerințe ale 1 muncii educative Conținutul educației în spirit comunist este bine cunoscut pedagogilor noștri. Doar ei dăltuiesc în făpturile plăp nde aduse de mină la școală în primele zile de cursuri chipul omului ce miine va devenj constructor al vieții noi. Impor- tanta unor sarcini ale muncii educative se cere a fi totuși din nou subliniată acum, cind am început un an nou. Școala — acest nesecat izvor de cadre pentru construcția vieții noi — are da- toria de a crește oameni însuflețiți de o adincă iubire pentru patrie, care să-i îndemne să muncească și să depună eforturi pe șantiere, în fabrici și uzine, pe ogoare, in școli, în laboratoare și instituții, în scopul propășirii tării noas- tre. Este vorba nu de o iubire mani- festată doar prin vorbe, ci de un patrio- tism activ, dovedit prin fapte- Este o da- torie de frunte a fiecărui pedagog de a face ca de pe băncile școlii să nu pornească în viată demagogi, ci ade- vărati patrioti, oameni modești, sim- pli Si cinstiti, gata să se sacrifi- ce pentru cauza poporului muncitor. Aceasta înseamnă că în toate acti- vitățile școlare trebuie să punem un mare accent pe formarea convingerilor. Dar lecțiile. activitățile școlare și ex- trașcolara in care abundă afirmațiile goale, neînsoțite de explicații, nefunda- mantate pe argumente și fapte luate din viată nu conving. Au putere de convin- gere Și deci Ș> forță educativă numai afirmațiile ilustrate cu elemente furni- zate de viață De pildă, adevărul că în patria noastră au loc realizări uemai- întîlnite la noi în trecut va fi crezut cu tărie dacă spusele profesorului sînt urmate de vizitarea unor fabrici constru- ite în anii aceștia. în care elevii, stînd d? vorbă cu muncitorii mai bătrîni, ver afla despre condițiile de loc favorabile a'e muheii în fabricile vechi, sau vor afla aceasta din fotografii, din fil- me și alte documente autentice, dacă ei vor vedea cu ochii lor unități industriale care produc pentru în- tîia oară in istoria industriei noas- tre obiecte altădată importate din străinătate. Conștiința că în statul nostru democrat-popular au loc realizări la care în trecut nici nu îndrăzneam să visăm sporește încrederea copiilor în forța po- porului nostru muncitor condus de partid, in viitorul strălucit al patriei. îi îndeam- nă la fapte mărețe. O dovadă a dragostei pentru patrie este desigur grija față de avutul obștesc, respectarea muncii colective. Vrem să ne referim în cîteva cuvinte la respec- tul -pentru ceea ce se cheamă’ lucrul mă- runt. Am auzit copii vorbind cu cuvintele cele mai frumoase și sincere despre patria lor. I-am văzut și la faptă, mun- cind cu dragoste și interes pe șantierele de construcții. In clasă, însă, unii din ei au săpat.-, pe bancă (!) cu toată price- perea. ca semn al dragostei, inițialele școlii în care învață. Sîntem convinși că acești copii nu au fost ajutați să în- țeleagă faptul că dragostea de patrie începe cu grija pentru obiectul cel mai mărunt care a fost creat de popor sau aparține acestuia — pentru bancă, tablă, pentru pomul de lingă drum și ispiti- toarele flori din parc, pentru înseși căr- țile Și caietele proprii. E necesar să se rețină că, pe lingă dezvoltarea respectu- lui și admirației pentru marile realizări aie poporului, nu trebuie neglijată cul- tivarea acestei griji față de lucrurile mărunte din mediul nconjurător aparți- nînd colectivității. Numeroase sînt oca- ziile ce se ivesc în școală în care profe- sorul poate demonstra copiilor că și lu- crurile mărunte își au importanța lor in ansamblul vieții colective, că ele trebuie respectate ca bunuri ale întregului popor. Educarea elevilor în spiritul patriotis- mului socialist se leagă organic de for- marea lor pentru muncă, pentru munca dusă în folosul patriei. Regimul nostru a lovit fără cruțare în exploatatori. în cei învățați să trăiască din munca altora. In statul socialist, în care fiecare trebuie să lucreze, munca nu mai este o cor- voadă. Ea a devenit mai ușoară, mai plăcută și partidul a ridicat-o la Ioc de cinste. Școala trebuie să crească oameni pentru muncă și nu să dea țării domni- șori leneși și îmbuibați, care capitulează în fața primelor greutăți întilnite în viață. Aceasta înseamnă că în școală chiulul și superficialitatea trebuie să fie combătute cu hotărîre, hărnicia relevată, încurajată. Mobilizarea părinților în sprijinirea școlii pentru educarea în acest fel a copiilor este, bineînțeles, ■ecesară. Sprijinul organizației de pio- nieri și U.T.M. în această problemă e indispensabil Dar nu acest aspect vrem să-l subliniem aici. Dezvoltarea țării noastre pe drumul socialismului reclamă un număr mare de specialiști, de munci- tori și tehnicieni n industrie Și agricul- tură. Ca urmare, educarea elevilor pen- tru muncă trebuie înțeleasă nu numai în sensul de a crește oameni harnici, ci și de a cultiva interesul, dragostea pentru activitățile direct productive. Mai ales practica în producție, vizitele și excursi- ile în fabrici și uzine, pe ogoare, pe șantiere, lecțiile de cunoștințe industri- a e, da studiu al mașinilor, lecțiile de cunoștințe agricole și lucrările practice în industrie și agricultură dezvăluie eievilor frumusețea muncii în aceste sectoare, îi ajută să sa orienteze în ale- gerea meseriei spre domenii direct pro- ductive, să dorească a contribui activ la producerea bunurilor materiale. Viața însăși a cerut introducerea unor activități și discipline ca acelea arătate mai sus. Viața însăși cere școlii să le acorde cea mai mare a.enție, ele con- tribuind la dezvoltarea dragostei pentru munca în producția industrială. Lecțiile teoretice și practice, activită- țile în afară de clasă și extrașcolare tre- buie folosite cu toată stăruința pentru educarea unor adevărați patrioți, a uncr cetățeni harnici și cinstiți a căror viață își găsește sensul în munca desfășurată acolo unde interesele patriei o cer. Da- toria patriotică a fiecărui educator este de a ține seama de această cerință. zează un adevărat control ți nu un instrument de spionaj, așa cum unele cercuri din apus visează să fie controlul dezar- mării. In lumea întreagă propune- rile formulate de guvernul so- vietic au avut un ecou de o in- tensitate fără precedent. Pe bună dreptate ziarul japonez „Asahi" scria : „Ochii tuturora se îndreaptă spre cuvîntarea rostită de Hrușciov în proble- ma dezarmării". „Daily Mail" din Londra vorbea despre pro- punerea sovietică ca fiind o „concepție uluitoare". Iar un alt ziar englez, „Daily Mirror", sublinia : „Ar fi o nebunie dacă occidentul nu ar folosi această ocazie pentru a scurta drumul în vederea unei păci pe pian internațional". Această idee merită a fi reținută. In prezent, de atitudinea puterilor occiden- tale depinde dacă vor fi de în- dată eliminate primejdiile răz- boiului. Puterile apusene au o mare răspundere în acest mo- ment istoric. Guvernele apuse- ne, dacă vor refuza și de astă dată propunerile sovietice, cum au făcut și în trecut, vor trebui si înfrunte propriile lor popoa- re și întreaga opinie publică mondială, care dorește fierbinte realizarea dezarmării. Discuțiile între N. S. Hrușciov și D. Else^hower încep. Atenția cmenirii întregi este încordată. Dacă partea americană va da dovadă în aceste momente rle o atitudine pozitivă, schim- bul de vizite sovieto-ameri- can la cel mai înalt nivd poate să marchece un punct de cotitură in viața inter- națională. Uniunea Sovietică a făcut și face tot ceea ce depin- de de ea pentru însănătoșirea atmosferei internaționale. Occi- dentul trebuie să facă însă do- vada unor intenții sincere, paș- nice. Aceasta așteaptă popoa- rele. Cadre pentru școlile de 7 ani Generalizarea treptată in toa- tă (ara a învățămîntului de 7 ani a făcut să crească nevoia de cadre didactice în special pentru clasele V—VII de la șco- lile de 7 ani din mediul sătesc. In vederea asigurării necesarului de cadre didactice, incepînd cu acest aa școlar an luat ființă un număr de 5 institute pedago. gice care pregătesc profesori pentru școlile de 7 an’. Aceste institute pedagogice, cu durata de școlarizare de 3 ani. vor funcționa La București, Craiova. Iași, Galați și Timi- șoara. Ele vor fi organizate pe secția, iu fanci* de profilul ac- tual al pLin-ri’cr de invăță- miot țertru școlile de cu'tură generală. Important de mențio- nat este faptul că in profilul secțator »■! cspnase s disci- plinele no- latrodn-e in plannr»- > de InviUafrt in vederea apro- p-ern școli, de viață, ce prococ. ț*. cum este cazul cunoștințelor teoretice și practice agrxole saa mdastriale Asr’ri. ce care vor secțule de matemati- că. fizică vor stadia araoș::nte industriale teoretice și practice, iar ta secțiile de chm e. Științe naturale se vor studia nno- șt a;e agricole te«et:ce și practice. Aceasta va asigu- ra o buaă pregât re a ca- X*e^r d.cifJce d < rele re^pe-:' .e Ir. ci—src- f:?c! „-‘t-tutri-tr a *c de lucru, motoare electrice, forje, polizoare. eiectric^, bormasing electrice de mină și altele, și ne livrează de o sut oca mc netă „Fraga". Școala primește utilaje ii de 'se uzinele „Republica", precum și de la alte uzine. Trebuie menționăm sprijinul deosebit pe care ni-l acordă comitetul de părinți din școală. Numeroși muncitori, tehrâ- cie^i o ingineri — părinți ai elevilor noștri, care au înțeles pe dz-din inzportanța legării invățămintului de producție — țiirițizză ;a organizarea și înzestrarea atelierelor. Elami deselor V-VII urmează să capete cunoștințe elemen- tare de producție industriali lucrind în atelierele școlare sau chmr in întreprinderi din raion, după specificul temei predate. Predica elevilor in școală se va desfășura sub con- ducerea unor specialiști. Elevii datelor a VUI-a vor efectua aplicațiile practice în deiierele de larii uțărie ale școlii, iar elevii claselor a IX-a ar lucra in amttrmare la întreprinderea „Steaua Roșie", unde ia cursul amdui școlar trecut au obținut rezultate deo- s^sit de frumoase. Elevii din clasele a X-a vor studia auto- mobilul in atelierul auto din școală. Atelierul dispune de două autocamioane, care vor fi folosite pentru cunoașterea de că- tre elevi în mod sistematic a mecanismelor și sistemelor mo- torului. Pe autocamionala „Praga" elevii vor studia modul de funcționare a mașinii și conducerea ei. Va fi acordată o a- tenție specială manevrării, reviziei, reparației și conducerii de că’re elevi a automobilului. Pentru elevii claselor a Xl-a, care vor studia aparate și mașini electrice cu aplicații practice, ■ amenajăm un cabinet de electrotehnică. Spre a se asigura condiții cit mai bune de desfășurare a lucrărilor practice cu acești elevi am luat măsuri ca unele lucrări mai dificile să fie efectuate în întreprinderile din raion sau la școala profe- sională de pe lingă fabrica „Electromagnetica". In vederea completării cunoștințelor tehnice ale elevilor ne am propus să înființăm și un cerc de radiofonie. Desigur că legarea invățămintului de viață, de producție se va realiza și pe alte căi. Se va acorda mai multă atenție lu- crărilor practice de laborator la fizică, chimie, biologie. Pro- fesorii de matematică, de fizică, de chimie vor rezolva mai multe probleme cu dale privind producția industrială și agri- colă. Se vor organiza numeroase vizite în întreprinderi. Realizarea unui învățămînt legat de. viață, de producție, este condiționată și de modul în care profesorii și maiștrii-instruc- tori ai școlii își îndeplinesc sarcinile în acest domeniu. Comi- tetul de instituție și comisia de politehnizare din școală și-au propus ca o sarcină din cele mai importante să-i mobilizeze pentru a obține noi succese în această activitate. Comitetul de instituție, pe lingă ajutorul acordat școlii în organizarea atelierelor, în înzestrarea lor cu utilaj, în orga- nizarea lucrărilor de atelier, și-a propus să se ocupe în mod special de studierea și valorificarea experienței înaintate în domeniul legării învățămintului de producție. In școala noas- tră a fost acumulată în anul școlar trecut o experiență boga- tă în ceea ce privește practica de vară în producție a elevi- lor. Multe din aceste învățăminte vor fi folosite în cursul anului școlar în organizarea și desfășurarea practicii elevilor. Experiența pe care o vom căpăta în acest an școlar va fi stu- diată în cadrul comisiilor metodice de matematică, fizică, chi- mie, precum Și în cadrul comisiei de politehnizare din școa- lă și al consfătuirilor de muncă pe care le vom organiza, pen- tru ca apoi să fie extinsă și in alte școli. Toată activitatea pe care o desfășurăm pe linia legării în- vățămîntului de practică, de producție, este menită să-i pre- gătească pe elevii noștri pentru viață, să contribuie la dez- voltarea dragostei lor pentru patrie, pentru realizările regi- mului democrat-popular. V. GEORGESCU președintele Comitetului de instituția prof. M. SCHEIN responsabilul comisiei de politehnizare de la Școala medie „M. Eminescu* dm Capitala fesorului să precizeze scopul didactic principal al fiecărei lecții, ce tipuri de lecții și ce metode va folosi etc. De exemplu, tema „Fonte și oțeluri" (6 ore), din programa de cunoștințe ele- mentare de producție industrială pentru clasa a Vl-a, se poate încadra în următo. rul sistem de lecții: prima lecție — Ma- terii prime necesare fabricării fontei; a doua lecție — Construcția furnalului și funcționarea lui; a treia lecție — Cla- sificarea fontelor- Proprietățile fizice și mecanice ale fontelor; a patra lecție — Elaborarea oțelului în cuptoare electrice și Martin ; a cincea lecție — Clasifica, rea oțelurilor; a șasea lecție — Proprie- tățile fizice și mecanice ale oțelurilor. Dezvoltarea producției de fontă Și oțel în R.P.R. Abia după ce am făcut o astfel de re- partizare a lecțiilor în cadrul unei teme vom trece la pregătirea fiecărei lecții în parte. Vom începe această pregătire, cum este și firesc, cu fixarea scopului didactic urmărit. De claritatea scopului depind structura lecției, sistematizarea cunoștințelor ce urmează a fi predate, precum șî orientarea educativă a lecției. In funcție de scopul didactic principal urmărit, stabilim etapele lecției. Să luăm un exemplu. In lecția a doua din tema „Fonte și oțeluri", intitulată „Construc- ția furnalului și funcționarea lui", tre- buie să le explicăm elevilor modul cum este construit furnalul în care se fabrică fonta și cum funcționează acesta. Nu vom începe însă lecția direct cu expli- carea noilor cunoștințe privind con- strucția furnalului și funcționarea lui, ci vom verifica întîi in ce mă- sură și-au însușit elevii cunoștin- țele predate în lecția anterioară: „Materii prime necesare fabricării fontei". După ce am verificat cunoștințele legate de materiile prime necesare la fabrica- rea fontei (minereu de fier, combustibil, fondanți), vom trece la explicarea lec- ției noi, în cadrul căreia elevii vor afla cum se elaborează fonta. Vom folosi ca material didactic o planșă cu un furnal secționat longitudinal, pentru ca elevii să vadă cum sînt repartizate materialele și zonele de temperatură pe înălțime. Este bine să ne fixăm de la început timpul necesar fiecărei etape, pentru a evita pericolul de a acorda un timp prea mare unei etape în dauna alteia. Vom re- zerva cea mai mare parte a lecției — circa 35 de minute — etapei care este cea piai importantă, șî anume etapei a doua, în care are loc propriu.zis trans- miterea noilor cunoștințe. Trecem apoi la alcătuirea planului. Ce trebuie să cuprindă planul lecției ? In legătură cu această problemă nu se pot da indicații șablon, care să fie vala- bile în toate cazurile, datorită aspecte- lor diferite sub care se prezintă materia ce urmează să fie predată la fiecare lec. ție in parte. In orice caz, însă, planul unei lecții de comunicare de noi cu- noștințe trebuie să cuprindă data cînd se ține lecția, titlul și scopul, metodele de predare, materialul didactic. In conti- nuare, planul cuprinde structura propriu- zisă a lecției, în funcție de tipul acesteia — și anume: verificarea cunoștințelor, anunțarea lecției noi, conținutul cunoș. tințelor noi, metodele de predare a aces- tora și fixarea lor. Practica a dovedit că cu cît un profe. S0r are o experiență didactică mai re- dusă, cu atît planul lecției trebuie să fie mai amănunțit. Avînd în vedere faptul că inginerii și tehnicienii care predau cunoștințele de producție industrială nu au experiență in învățămint, este necesar ca ei să-și întocmească planuri amănun- țite, mai ales sub aspect metodic (de exemplu, ce întrebări vor pune elevilor pentru a-i conduce la concluziile la care vor să ajungă, cind și cum vor folosi materialul didactic etc.) Pe măsură ce dobîndesc experiență în munca didac- tică, planurile vor deveni mai concise, Cele spuse mai sus se adresează toc- mai acestor profesori, care nu au expe- riență în învățămînt și pregătire peda- gogică. In unele școli, însă, cunoștințele industriale sînt predate de profesorii de fizică și chimie. Aceștia cunosc bine metodica predării, dar trebuie să-și com- pleteze cunoștințele în ceea ce privește specialitatea. Ei trebuie să consulte în acest scop o serie de materiale, cum sînt, de exemplu, manualele „Organi- zarea producției industriale" și „Tehno- logia metalelor", documentele de partid și de stat privitoare la dezvoltarea in- dustriei noastre, volumul ..Dezvoltarea producției socialiste în R.P R Pregătirea sistematică a profesorilor de cunoștințe industriale pentru lecție le va permite să expună materia clar, la un nivel științific și ideologic corespun- zător, să aleagă metodele și procedeele cele mai potrivite. TEODOR GH. MUCICA țcimiliartzarea ncenaca e ■* m e * e a* « * Primind în anul 1 numeroși uce- nici noi, colectivul didactic al șco- lii noastre caută cele mai potrivi- te căi pentru a~i familiariza cu me- seria pe oare urmează să și-o în- sușească Aceasta are o mare în- semnătate atît pentru buna desfă- șurare ulterioară a învățăpiîntufui practic, cit și pentru stimularea interesului și dragostei ucenicilor față de meserie. In primele zile de școală, pen- tru a le da ucenicilor o imagine rde ansamblu asupra meseriei lor, și a mașinilor cu care var lucra, le- am prezentat colecții de mostre din toate tipurile de lesături, fo- tografii mărite ale diteritelor ti~ puri de utilaje textile, planșe K- prezentind procese tehnologice de fabricație, piese executate de uce- nicii seriilor anterioare etc. Am organizat apoi cu ei o vizită în atelierul-școală de țesătorie. In timpul acestei vizite mașinile nu au funcționat, dar de fiecare dată cind maistrul-instructor s-a oprit în fala une mașini, aceasta a iost pusă pentru cîteva minute în stare de funcționare. Faptul că mașinile nu au funcționat a asigurat în atelier liniștea necesară unei expli- cații în bune condițiuni, iar scurta demonstrație a felului cum lu- crează fiecare mașină a menținut trează atenția, deci și interesul ucenicilor. Am trecut apoi mai departe, la organizarea unei vizite în între- prindere. dînd ucenicilor posibili- tatea să cunoască de la început secțiile fabricii de confecții „Gh- Gheorghiu-Dej", unde vor lucra mai tirziu. Vfzitînd întreprinderea le-am atras atenția asupra graficelor de producție și graficelor privind în- trecerea socialistă, asupra panouri- lor ce cuprind chipurile fruntașilor in produc/ie și realizările acestora. Am trecut pe la cabinetele tehnice, pentru a-i ajuta pe ucenici să cu- noască în linii generale importanța inovațiilor și raționalizărilor din producție. In secții le-am arătat cum se desfășoară în practică pro- cesele tehnologice și cum funcțio- nează mașinile care le-au fost des- crise în atelierul-școală. In înche- ierea vizitei le-am arătat amănun- țit produsele finite ale întreprin- derii- Va contribui mult la familia- rizarea noilor ucenici cu meseria cabinetul tehnic pe care-1 amena- jăm acum pe lingă atelierul de țe~ sătorie din școală. Cu sprijinul pe care îi primim din partea între- prinderilor vom putea completa noul cabinet cu mașinile cele mai mo- derne, astfel incit ucenicii să fie deprinși cu cele mai raționale gi avansate metode de muncă. Tot aci vor avea loc proiecții de dialilme, cu ajutorul cărora ucenicii vor pu- tea studia amănunțit kinograma principalelor metode de muncă fo- losite în specialitatea lor. De ase- menea, războiul-școală, care se montează acum în cabinet, îj va ajuta pe ucenici să execute în con- diții optime fazele de lucru care formează operația țesutului. Exer- cițiile aplicate Ia diferitele faze componente ale țesutului vor fi ur- mărite și analizate de întreaga gru- pă de ucenici. In acest fel, cabine- tul tehnic va ajuta într-o mare mă- sură la deprinderea ucenicilor cu analiza rezultatelor muncii pe care o depun și a modului cum și-au în- sușit deprinderile înaintate de muncă. O sarcină importantă care stă în fala noastră și a cărei îndeplinire depinde de colaborarea strinsă în- tre profesorii de specialitate și maișlrii-inslrucloj-i o constituie cu- noașterea fiecărui ucenic in parte pentru a porni, pe această bază, la închegarea colectivului clasei. In cunoașterea ucenicilor ne vor fi de mare folos noile calele de practi- că, introduse chiar din primele zile ale activității ucenicilor. Deocam- dată ei își înseamnă aici ce i-a im- presionat mai mult, ce lucrări îi atrag. Mai tirziu vor nota și obser- vațiile lor cu privire la anumite detalii tednice, la procedeele de tlucru folosite etc. Cunoscînd toate aceste note, vom putea acționa de la început în mod eficace în direc- ția formării profesionale a ucenici- lor și a educării lor oa muncitori înaintați. Img. GABRIEL BILIG profesor U Școala profesională „Gh. Gheorghiu-Dej" București Primele săptămini la clasa l-a Calitatea primelor lecfiî din anul școlar exercita o influenta puternică, în multe cazuri ho- tăritoare, asupra desfășurării muncii in tot restul anului. Acest fapt este îndeosebi vala- bil pentru învățătorii care pre- dau la clasa l-a a șco'i'or ele- mentare. In nici o altă clasă educatorul nu se află in fața unui material uman atit de va- riat ca aici. Copiii veniți din grădinițe au, in*r-o măsură oarecare, obișnuința vieții în comun ; cei.'alți, care au stat pînă acum acasă, se simt stin- gheriți în mediul nou al școlii și nu-și pot valorifica, din cauza aceasta, nici puținele deprinderi și cunoștințe pe care Ie au. Unii nu știu nici măcar să țină creionul in mină ; alții cunosc de acasă literele sau știu să scrie și să citească. In primele săptămîni trebuie puse temeliile cunoștințelor și comportării viitoare a'.e fiecărui copil în parte. învățătorul tre- buie să identifice sfera și con- ținutul cunoștințelor acumulate de copii și să pornească la așe- zarea bazelor necesare predării cu succes a cititului și scrisu- lui. Acestui scop îi servește perioada de pregătire prevă- zută în programa clasei I. După cum se știe, această perioadă cuprinde trei sarcini concomitente: pregătirea pre- dării cititului. însușirea cunoș- tințelor elementare necesare pentru învățarea scrisului și asimilarea regulilor elementare ale purtării in școală. Mă voi referi la unele aspecte ale pri- melor două sarcini — și anume la acele aspecte care ridică mai multe probleme. Cu privire la perioada de pregătire a cititului, programa școlară prevede, înainte de toate, învățarea în mod practic a noțiunilor de propoziție cuvînt, silabă, sunet și literă. Abeceda- rul. ținînd seamă de acest lu- cru cuprinde în primele 10 pa- gini o serie de ilustrații potri- vite pentru alcătuirea de propo- ziții, pentru descompunerea acestora în cuvinte și a cuvinte- lor în silabe, iar după o pagină destinată repetării acestor noți- uni, trece la sunete și litere. In legătură cu aceasta se ivește în fața învățătorului prima pro- blemă : ce anume și cît trebuie să învețe copiii despre aceste , națiuni ? Unii dintre ei se în- treabă chiar dacă aceste cunoș- tințe de ordin gramatical sînt necesare pentru pregătirea pre- dării cititului, cu atît mai mult, cu cit gramatica se predă ca obiect de învățămînt după pe- rioada abecedarului. Și, înainte de toate : ce anume trebuie să știe copiii despre aceste noțiuni acum, la începutul anului, și ce trebuie să învețe mai tîrziu, la lecțiile de gramatică ? Sub această formă, problema însăși este pusă greșit. Nu este "Profesoara de geografie Maria Oprea de la secția serală a Școlii me- dii „Aurel' Vlaicti" din Capitală verifică pregătirea tînărului Tudor Jtrlea, cazangiu la Atelierele „Grivița Roșie", elev in clasa a VIII-a „E“. vorba aici de o repartizare pro- porțională a materiei de învă- țămint la gramatică. Indicația programei că elevii vor fi fa- miliarizați cu propoziția nu înseamnă că trebuie să le dăm o definiție a acesteia, ci să-i facem s-o recunoască. Să și dea seama, de exemplu, că o pove- stire poate fi descompusă în mai multe părți și că aceste părți se numesc propoziții. La fel trebuie pusă problema și în ceea ce privește descomnunerea propoziției în cuvinte și si abe, sau a silabelor în sunete : nu trebuie să cerem copiilor să de- finească aceste noțiuni,ci să le stăpinească în mod practic, pentru a-și forma denrinderea de a face analiza și sinteza vorbirii. a&tbă eu PROFESORII CARE PREDAU LA SERAL In clasele a VIII-a ale școlilor serale a intrat un nou contin- gent de tineri muncitori, cărora partidul și guvernul le-au deschis largi și bogate perspective de însușire a științei și culturii. Profesorii lor, însuflețiți de dragoste și devotament pentru cauza instruirii tine- retului muncitor, vor să-i pregătească bine, să-i ajute ca paralel cu munca in producție să-și însușească temeinic cunoștințele predate in școală. lată ce ne-au declarat cîteva cadre didactice din școlile serale despre felul cum își p opun să lucreze cu elevii lor. Cît mai bune condiții de învățătură... Una din problemele care stau în centrul preocupărilor mele în această perioadă este ca, îm- preună cu întregul colectiv di- dactic al școlii și cu ajutorul întreprinderilor în care lucrează elevii noștri, să le asiguram a- cestora condiții de învățătură cît mai bune. Cu sprijinul între- prinderii pe lingă care funcțio- nează școala noastră și cu spri- jinul chiar al multora dintre elevii muncitori a fost reparat întregul mobilier al școlii și a fost pus la punct materialul didactic. In prezent ne preocu- păm de lărgirea laboratorului de chimie și în eel mai scurt timp vom realiza și acest lucru: laboratorul va fi înzestrat cu aparatura necesară și va dis- pune de încă o cameră, obținută printr-o mai judicioasă folosire a încăperilor școlii. Multă grijă am acordat repar- tizării pe clase a elevilor înscriși în clasa a VIII-a, căutînd să-i grupăm, pe cît este posibil, pe Și acum ceva despre cea mai frecventa greșeală in domeniul intuirii sunetelor. Programa prevede intuirea acestora pe baza unor sunete ușor de pro- nunțat și de perceput. învăță- torii lipsiți de experiență nu dau însă suficientă atenție de- prinderii copiilor de a rosti su- netele corect, nealterat, și sînt înclinați să înceapă fără nici o pregătire prealabilă predarea literelor. Se ocupă, firește, și de sunetul respectiv, dar numai în treacăt, ca un fel de introducere a lecției. In felul acesta însă ră- mine neindeplinită tocmai sar- cina esențială a perioadei de pregătire: formarea auzului fo- netic al copilului, formarea de- prinderii de a simți, de a recu- noaște in vorbire e'ementele ei cele mai mici: sunetele. lată întreprinderi, deoarece am con- siderat că acest fapt le va în- lesni într-ajutorarea în pregăti- rea lecțiilor. In același timp, responsabilii pe întreprinderi vor putea să urmărească mai ușor frecvența și activitatea în școală a elevilor din unitățile lor. Ținînd seama de faptul că elevii claselor a Vlll-a au ne- voie de mai mult sprijin pen- tru a se obișnui cu dubla lor activitate — în producție și la școală — am repartizat ca diri- ginți la aceste clase pe cei mai buni profesori și în primul rînd pe aceia care au făcufiparte din comisia pentru probele de veri- ficare a cunoștințelor. Acești profesori au avut posibilitatea să-i cunoască pe elevii clasei a VIII-a atit sub aspectul baga- jului lor de cunoștințe, cit și sub aspectul activității lor in producție, iar acum știu cum să se apropie de fiecare. Cadrele didactice care predau la clasele a VHI-a au fost în- drumate să le arate elevilor cum să ia notițe și cum să studieze individual Ia fiecare obiect în parte. Vom organiza o serie de consfătuiri intre elevii fruntași din clasele mai mari și elevii claselor a VHI-a, în care elevii claselor mai mari le vor împăr- tăși celor ce au pășit acum în școala medie aspecte din expe- riența lor în împletirea muncii din producție cu munca din școală. Pentru a ridica nivelul activi- tății instructiv-educative am prevăzut discutarea în consiliul pedagogic a unor teme privind fixarea' cunoștințelor în clasă, volumul și conținutul te- melor date centru acasa, lega- rea predării de specificul muncii pe care o desfășoară elevii în producție etc. In scopul întăririi legăturii intre școală și între- prinderile unde lucrează elevii vom organiza consfătuiri a'e cadrelor didactice cu tehnicieni și inginerii din aceste întreprin- deri, pentru a discuta imprednă problemele ce ne interesează. Cu acest prilej tehnicienii și in- ginerii vor da profesorilor de specialitate și unele consultatii. De pildă, nu peste mult timp se va da o consultație cu temă ..Mișcarea mecanică. Construc- ția, funcționarea și rolul cutiei de viteze la unele ■ mașini unelte". Problemele pe care le ridică buna pregătire a elevilor școlii serale sînt numeroase, dar co- de ce fiecare învățător are da- toria să acorde cea mai mare grijă deprinderii copiilor de a deosebi și rosti corect sunetele. Exercițiile de analiză și sin- teză sînt deopotrivă de impor- tante atit pentru pregătirea pre- dării cititului cît și pentru pre- gătirea predării scrisului — care sînt, de altfel, greu de des- părțit. Totuși va trebui să ne ocupăm in mod special de unele aspecte legate de pregătirea în- vățării scrisului. Învățătorii care predau la clasa l-a surid adeseori văzind eforturile disperate depuse de micii lor elevi pentru trasarea liniilor celor mai simple. Unii copii incep să transpire, se plîng de dureri in spate, in braț, în degete și abia reușesc să scrie o jumătate de rînd. Acest lucru se datorește faptu- lui că nu sint deprinși cu mî- nuirea creionului și că la ei miș- cările mușchiulare necesare ac- țiunii de scriere nu sint încă coordonate. Firește, și acest lu- cru necesită o anumită pregă- tire. Tocmai din acest motiv procedează just învățătorii care nu pretind de la început elevilor să aștearnă pe hîrtie elementele scrisului, ci le dau, la primele lecții, doar sarcina de a desena cite ceva după plac. Desenînd lectivul nostru este hotărît să muncească cu eforturi înzecite pentru a contribui la formarea radrelor de intelectuali ieșiti din rîndul clasei muncitoare pe care îi așteaptă construcția socialis- mului N1COLAE STANESCU directorul Școlii medii serale de pe lingă Filatura Romînă de Bumbac din Capitala Toată aienjia legăturii cu produc|ia Urmărind să-i înarmez pe elevii mei cu cunoștințe temei- nice de fizică, țin seama de faptul că acest scop poate fi atins numai prihțr-o legătură strînsâ intre-problemele teore- tice predate în cadrul lecției și problemele producției :ndus*ria!e și agricole, problemele tehnicii . rpoderde. De aceea caut', să fd- ' losesd cît ma| mtdt. îri explica- rea chestiunilor teoretice studia- te în cadrul lecțiilor, cunoștin- țele dobîndite de elevi în mun- ca lor din producție. Un accent deosebit voi pune în acest an școlar pe formarea la elevi a deprinderilor de a rezolva probleme cu conț-nut concret Strîns legat de realizările din fabricile și uzinele din ora- șul și regiunea noastră. Pe ele- vii din clasele mai mari am să-i stimulez să alcătuiască ei înșiși probleme legate nemjlocit de locul lor de producție. De exem- plu, probleme legate de măsu- rarea rezistențelor electrice, pro- bleme referitoare la forța elec- tromotoare, la transformarea curentului alternativ etc. Cu sprijinul comisiei metodi- ce din școală și al întreprinde- rilor în care lucrează elevii, am căutat să pregătesc lot materia- lul didactic necesar predării precum și aparatura necesară efectuării lucrărilor de laborator prevăzute în programă. Cu aju- torul elevilor-muncitori a fost confecționat un aparat pentru producerea undelor electroinag. netice, un aparat pentru de- nonstrarea autoinducției, apa- •ate pentru producerea induc- ției e'ectromagnetice etc. Ținînd o strînsă legătură cu întreprinderile în care lucrează elevii mei. cunoscîndu-i pe a- ceștia la locul lor de producție, am să urmăresc ca, odată cu transmiterea cunoștințelor de fizică la nivelul științific acce- sibil. să contribui într-o măsură cît mai mare și la ridicarea ni- velului lor de calificare profe- sională, POMP1LIU TEAHA profesor fruntaș, Secția serală a Școlii medii nr. 1 din Timișoara diferite obiecte, animale etc. copiii își însușesc o anumită deprindere in minuirea hîrtiei șî creionului, în păstrarea po- ziției corespunzătoare a degete- lor, a trupului. Această deprin- dere face cu putință ca. după cîtva timp, ei să-și poată con- centra atenția și asupra scrisu- lui propriu-zis. Să nu uităm să informăm copiii despre rostul liniaturii din caiet. Vom evita o mulțime de dificultăți și eșecuri dacă încă în perioada de pregătire ii vom deprinde cu respectarea li- niaturii caietelor, cu rolul fie- cărei linii. Căci in multe cazuri copilul nu respectă liniatura din simplul motiv că nu i s-a atras atenția asupra acestui amănunt important. Sarcini mari stau în fața în- vățătorilor in primele săptă- mîni de școală. Cu atît mai mari și mai importante, cu cît perioada de pregătire nu pri- vește numai o anumită parte din materialul de predat în ca- drul clasei l-a, ci are o mare importanță pentru întreg proce- sul de însușire a cititului și scri- sului și chiar pentru munca a- nilor următori. ILONA LASZLOFFY MARTON Pentru un nivel ridicat de cultură generală Predau elevilor din școala serală lecții de limba și litera- tura romină — lecții care au un rol important în dezvoltarea orizontului lor de cultura gene- rală. Ințelegînd însemnătatea pe care o are în această pri- vință specialitatea mea. caut să-i ajut pe elevi să înțeleagă :ît mai adînc cunoștințele de teorie a literaturii și istoria li- eraturii noastre clasice și con- temporane. Pentru a face ca a- :est studiu să-i intereseze și să-i atragă pe elevi, voi organiza regulat cu ei discuții asupra textelor citite, îi voi duce să vadă spectacole ce pre- zfhtă, de exemplu, unele opere dramatice care intră în pro- grama de învățămînt. îi voi an- trena să participe. în măsura timpului de cârd diSpurt.'la acti- vitatea unor certuri literare etc. In acest fel cred că îi voi ajuta pe elevi să înțeleagă și să adîn- cească mai ușor conținutul de idei al unei opere literare și va- loarea ei artistică. Ținînd seama de faptul că ' prin noul program de învăță- mînt elevii școlii medii serale dispun acum de mai mult timp liber, voi avea posibilitatea Să vizitez cu ei în mai mare măsu- ră decît în anii trecuti ^i mu- zee, expoziții etc. Atît in ca- drul unor lecții cît și prin con- sfătuiri cu elevii în afara lecții- lor, ani să caut să-i initiez a- supra sezisării sensului profund al unor opere de artă, să-i ajut să înțeleagă în ce constă realis- mul socialist în arta noastră plastică, în muzică, în teatru ele. întreagă această activitate de lărgire a orizontului cultural al elevilor mei o voi axa pe edu- carea lor în spiritul patriotismu- lu-i socialist. în spiritul dragos- tei nețărmurite pentru popor și pentru Partidul Muncitoresc Romîn. Voi urmări de asemenea reîm- prospătarea continuă a cunoș- tințelor d€ gramatică ale elevi- lor. Periodic am să-mi rezerv timp pentru analiza sintactică și morfologică a unor lucrări de control curent sau a unor frag- mente din operele citite cu ele- vii în clasă. De pe acum munca noastră — a mea și a elevilor — a început să se desfășoare din plin. Sînt încredințată că, datorită pasiu- nii pentru învățătură a tineri- lor muncitori, ea va da roade tot mai bune. Paraschiva JUVERDEANU profesoara la Secția serala a Școlii medii nr. 6 din Capitala Programa de Istoria R. P. R. pentru clasa a Xl-a (2 ore săptămînal — 66 de ore anual) - PROIECT INTRODUCERE - I oră a. Obiectul istoriei Rom'niei ; materialismul istoric — concep- ția științifică asupra dezvoltării societății omenești; rolul de- terminant al maselor în dez- voltarea societății omenești pe teritoriul Republicii Populare Romîne. b. Izvoarele istoriei Romîniei; periodizarea istoriei Romîniei. EPOCA VECHE (pînă la stirșitul sec. III e.n.) — 4 ore 1. ORINDUIREA COMUNEI PRIMITIVE PETERITORIUL REPUBLICII POPULARE RO MINE (pînă in sec. I i.e.n.) — 2 ore 1. Patria noastră în epoca pietrei — 1 oră a. Trăsăturile generale ale orînduirii comunei primitive pe teritoriul țării noastre. b. Vechimea și continuitatea vieții omenești pe teritoriul Re- publicii Populare Romîne; pe- riodizarea orînduirii comunei primitive pe teritoriul patriei noastre. c. Apariția și consolidarea societății primitive (paleoliti- cul și mesoliticul — pînă .da 4000 î.e.n.) : datele arheologice; nomadismul; dezvoltarea graiu- lui articulat; unelte și arme; folosirea focului ; hrana, îmbră- cămintea și locuințele; începu- tul organizării gentilice (ginta kitriarhală). Vd. Dezvoltarea societății pri- mitive pe teritoriul patriei noas- tre în neolitic (4000 î.e.n, — 1700 î.e.n.) : datele arheologice; începuturile agriculturii — tre- cerea la viata sedenta-ă; în- ceputul creșterii animalelor; En- ge4s despre prima mare divi- ziune socială a muncii; prima mare diviziune soc ală a mun- cii pe teritoriul patriei noastre; meșteșugurile casnice (torsul, preluc'area lemnului, cerami- ca); așezările omenești; ginta patriarhală; consolidarea orga- nizării tribale; cultul religios; arta primitivă. e. Importanța studierii epo- cii pietrei. 2. Dezvoltarea societății pri* mrtive in epoca metalelor; civilizația geto-dacilor; des- compunerea comunei pri- mitive pe teritoriul patriei noastre — 1 oră X Periodizarea și trăsăturile lepocii metalelor pe teritoriul Republicii Pooulare Romîne (bronzul — 1700 î.e.n. — 800 î.e.n.; fierul — de la 800 î.e.n'.); datele arheologice; dezvoltarea forțelor de producție; a doua mare diviziune socială a mun- cii; progresele agriculturii, meș- teșugurilor și schimbului; cele mai vechi populații cunoscute pe teritoriul patriei noastre (tracii, geto-dacii); cristaliza- rea triburilor geto-dacice. b. Civilizația geto-dacilor: o- cupațiile, așezările și locuințele lor; legăturile geto-dacilor cu tracii sudici, cu orașele state sclavagiste grecești și Cu scitii (influentele reciproce; progre- sele culturii fierului în Dacia — dezvoltarea forțelor de pro- ducție și a schimbului) ; orga- nizarea socială a geto-dacilor (organizarea gentil:că; apari- ția diferențierii sociale — des- crwmunerea comunei primitive pe teritoriul patriei noastre; a- p-v'a uniunilor de triburi în Dacie). II ORINDUIREA SCLAVA- GISTA IN DACIA (sec. I î.e.n. — sfîrșitol sec. 111 en.) — 2 ore 1. Formarea statului dac. Cu- cerirea Daciei de către ro- mani — I oră a. Trăsăturile generale a'e o- rrnduirii sclavagiste pe terito- fii>1 țării noastre. b. Formarea statului dac. Uniunile de triburi în timpul lui Dromichete; democrația mili- tară". luptele de apărare împo- tnua macedonenilor. Invazia celtilor. Dezvoltarea prelucrării fierului și a ceramicei în Dacia. Statul dac timpuriu în timpul c. Construirea societății so- cialiste — sarcina istorică a în- tregului nostru popor muncitor; rolul conducător al Partidului Muncitoresc Romin. Victoria inevitabilă a socialismului și comunismului în lumea în- treagă. d. Importanta studierii isto- riei patriei. lui Burebista (întărirea aristo- crației; luptele cu celții). Ex- pansiunea romană la Dunărea de jos; începutul penetrației ro- mane în Dacia. Statul sclava- gist dac în timpul lui Decenal: accentuarea diferenție-ii sociale (clasele sociale, sclavia în Da- cia preromană — caracterul ei patriarhal); întinderea statului dac; organizarea militară a geto-dacilor; religia Ier; con- strucțiile dacice (civile, mili- tare și religioase); folosirea scrierii. C. Cucerirea Daciei de către romani. Cauzele și caracterul războaielor daco-romane (poli- tica cotropitoare a imperiului sclavagist roman — cauza prin- cipală a războaielor daco-ro- mane). Luptele din timpul lui Domițian; însemnătatea trata- tului din anul 89; organizarea apărării Daciei de către Dece- bal. Cucerirea Daciei: imperiul Roman în timpul lui Traian; primul război dacic (cauzele și rezultatele lui); al doilea război dacic (marile pregătiri romane; principalele lupte); eroismul poporului dac în luptele pentru apărarea patriei; cauzele în- fringerii dacilor; transformarea unei mari părți din Dacia în provincie romană. Dacii liberi (carpii, costobocii); continuarea luptei împotriva imperiului scla- vagist roman. EPOCA MEDIE (premizele, formarea, dezvoltarea șî descom- punerea orinduirii feudale pe teritoriul Romîniei = secolul IV mijlocul sec. XIX) — 20 de ore. 1. PERIOADA DE TRECERE LA FEUDALISM (sec. IV — sec. X e.n ) — 2 ore 1. Dacia in timpul migrației popoarelor — 1 oră a. Situația daco-romanilor la începutul marii migrații: ele- mentul romanic de la Dunărea de jos după retragerea aurelia- nă; situația social-economică din Dacia; descompunerea so- cietății sclavagiste în Dacia — dispariția treptată a relațiilor de producție sclavagiste; trece- rea la feudalism pe teritoriul patriei noastre. b. Primele popoare migra- toare (popoarele germanice și turanice); relațiile lor cu popu- lația băștinașă; influența limi- tată a primelor popoare migra- toare asupra dacoromânilor. c. Continuitatea legăturilor cu romanitatea balcanică; influen- ța romano-bizantină în nordul Dunării (caracterul și însemnă- tatea ei); situația dacoromâni- lor după primul val de migra- ție; răspîndirea creștinismului In Dacia. d. Pătrunderea slavilor pe te- ritoriul patriei noastre și în Pe- ninsula Balcanică; dislocarea masei romanice de răsărit; con- viețuirea dacoromânilor cu sla- vii (dezvoltarea vieții social- economice în Dacia ca urmare a influenței reciproce dintre dacoromâni și slavi) ; premi- zele orînduirii feudale pe teri- toriul patriei noastre. e Migrațta bulgarilor și mi- grația ungur.lor (influența lor limitată asupra dezvoltării po- porului romîn). f. Urmările marii migrații asupra procesului dezvoltării societății omenești pe teritoriul patriei noastre. 2. Formarea poporului romîn ți limbii romine — 1 oră a. Condițiile istorice în care s-a format poporul romîn și limba romînă (dezvoltarea so- cietății dacice, stăpînirea ro- mană în nordul Dunării,, con- viețuirea dacoromânilor , cu slavii). b. Formarea poporului romîn: elementele constitutive și eta- 2. Dacia in timpul stăpinirii romane — 1 oră a. Hotarele Daciei romane; si- tuația populației băștinașe; con- tinuitatea dacilor; colonizarea romană în Dacia. b. Dezvoltarea socinl-econo- m că: dezvol area economiei sclavagiste în Dacia romană (agricultura, meșteșugurile, mi- neritul, comerțul); asociațiile meșteșugărești; principalele o- rașe și drumuri; clasele sociale (dezvoltarea relațiilor sclava- giste în Dacia romană; produ- cătorii liberi; situația țărănimii dacice); ascuțirea luptei de clasă (formele și însemnă'atea ei în slăbirea orînduirii sclava- giste în Dacia); apariția colo- natului în Dacia (rolul lui în destrămarea relațiilor de pro- ducție sclavagiste). c. Organizarea administrativă a Daciei romane; armata roma- nă din Dacia — instrument im- portant al stăpinirii sclavagiste romane; contribuția armatei ro- mane la romanizarea dacilor. d. Cultura romană în Dacia: răspîndirea limbii și scrierii la- tine; construcțiile romane; pro- cesul de romanizare în Dacia. In'luența romană în afara pro- vinciei. e. Eliberarea Daciei: rolul de- terminant al ițptei de clasă in slăbirea și înlăturarea stăpinirii sclavagiste romane; împletirea luptei de c'asă cu atacurile da- cilor liberi și ale popoarelor mi- gratoare; retragerea aureliană — expresie a procesului descom- punerii orînduirii sclavagiste și a decăde’ii imperiului sclava- gist roman. f. Continuitatea daco-romani- lor în Dacia; însemnătatea ei pentru dezvoltarea istorică a poporului nostru. g. Caracterul și însemnătatea istorică a stăpinirii romane în Dacia. pele de formare (traco-dacii ; romanizarea lor; contopirea sla- vilor din Dacia cu dacoromânii — desăvîrșirea procesului de formare a poporului romin în sec. VII—X e.n.). c. Formarea limbii romine; romanizarea Daciei ca bază a formării limbii romîne (carac- tărnl latin al limbii romîne o- glindit în gramatică și lexic) ; influenta slavă (îmbogățirea limbii noastre cu termeni' de ori- gine slavonă). d. Caracterul romanic al po- porului romin și al limbii ro- mîne; importanța continuității și unității istorice a poporului romîn pe teritoriul Republicii Populare Romîne. II. CRISTALIZAREA FEUDA- LISMULUI ȘI FORMAREA STATELOR FEUDALE RO- MINEȘT1 (sec. X—XIV) - 2 ore 1. Cristalizarea societății feu- dale pe teritoriul patriei noastre în sec. X—XIII. Formarea voievodatului Transilvaniei — 1 oră a. Lenin despre trăsăturile o- rînduirii feudale; trăsăturile ge- nerale și periodizarea orînduirii feudale pe teritoriul patriei noastre. b. Dezvoltarea social-econo- mică ți politică a societății ome- nești pe teritoriul patriei noas- tre in secolele X—XIII. Dezvol- tarea forțelor de producție; ob- știile țărănești; accentuarea procesului de diferențiere so- cială în perioada feudalismului timpuriu — cristalizarea rela- țiilor de producție feudale pe teritoriul patriei noastre. Ulti- mele migrațiuni (pecenegii și cumanii). Primele formațiuni politice romînești — cnezatele și voievodatele din Transil- vania, Dobrogea, cîmpia mufi- teană și Moldova. Cristalizarea feudalismului la popoarele ve- cine. Stăpmirea bizantină în Do- brogea. Influența statului feu- dal kievean. Statul feudal ro- mîno-bulgar și influența Iui dn nordul Dunării. c. Formarea și dezvoltarea voievodatului Transilvaniei pînă în sec. XIII. începutul pătrun- derii ungurilor in Transilvania; cucerirea cnezatelor și voievo- datelor romînești din Transilva- nia de către statul feudal un- gar; lupta eroică a poporului romîn din Transilvania pentru apărarea libertății sale. Consti- tuirea voievodalului Transilva- niei. Colonizarea secuilor și sa- șilor. Intări-ea procesului de feudalizare în Transilvania. Ac- ccntua-ea tendinței de autono- mie a voievodatului Transilva- niei. Cavalerii teutoni în Tran. silvania. însemnătatea înteme- ierii Transilvaniei. d. Năvălirea tătarilor și ur- mările ei. 2. Întemeierea Țării Romî- nești și a Moldovei — 1 oră. a. Condițiile istorice interne și internaționale în care s-au format statele feudale Țara Ro- mînească și Moldova: dezvolta- rea social-economică și politică a romînilor de la sudul și răsă- ritul Carpaților in sec. XIII și începutul sec. XIV; tendința de dominație a statelor feudale ungar și polon ; întărirea luptei pentru independență a conducă, torilor feudali locali; atacurile tătarilor. b. Formarea statului feudal independent Țara Romînească : unificarea cnezatelor și voievo- datelor din sudul Carpaților (Basarab 1 — mare voievod al Țării Rom’nești); cucerirea in- dependenței Țării Romînești (victoria de la Posada); conso- lidarea Țării Romînești după întemeiere. c. Formarea statului feudal independent Moldova: împleti- rea luptei romînilor din răsări- tul și apusul Carpaților împo- triva tătarilor cu expedițiile mi- litare organizate de regatul feudal ungar; constituirea vo e- vodaiului Moldovei; dominația feudală ungară în Moldova; cu- cerirea independentei Moldovei (împletirea luptei feudalilor moldoveni și maramureșeni îm- potriva dominației statului feu- dal ungar; Bogdan I); conso- lidarea Moldovei după înteme- iere. d. Caracterul intern al proce- sului de formare a Țării Ro- mînești și a Moldovei; rolul ho- tărîtor al forțelor populare lo- cale; lupta comună a moldove- nilor. transilvănenilor și mun- tenilor împotriva pericolului tă- tar și împotriva dominației feu- dale ungare; caracterul anti- știînțific și reacționar al teoriei burgheze despre formarea Țării Romînești și a Moldovei prin „descălecare". e . însemnătatea istorică a în- temeierii celor trei țări feudale romînești. III. DEZVOLTAREA FEUDA- LISMULUI PE TERITO- RIUL ROMÎNIEI (sfîrșitul sec. XIV — mijlocul sec. XVIII) — 12 ore A. Dezvoltarea țărilor romine la sfîrșitul sec. XIV și în sec. XV (consolidarea feudalismului; lupta împo- triva turcilor) — 4 ore 1. Dezvoltarea societății feu- dale pe teritoriul patriei noastre 1a sfirșitul sec. XIV și în sec. XV (viața social-economică; consoli- darea instituțiilor feudale) — loră a. Dezvoltarea economiei feu- dale în cele trei țări romîne la sfîrșitul sec. XIV și în sec. XV: dezvoltarea forțelor de produc- ție; progresele agriculturii, creș- terii vitelor, meșteșugurilor și mineritului; dezvoltarea tîrgu- rilor și orașelor feudale pe teritoriul țării noastre în sec. XV; dezvoltarea schimbu'ui ; moneta; drumurile; particulari- tățile dezvoltării economiei feu- dale în cele trei țări romîne; lărgirea treptată a legăturilor economice dintre cele trei țări romîne; legăturile comerciale cu alte țări; comerțul de tranzit. b. Viața socială: carac'erul unitar al organizării sociale feu- dale în cele trei țări romîne; clasele sociale; consolidarea re- lațiilor de producție și a insti- tuțiilor feudale în cele trei țăn rom'ne; accentuarea exploatării feuda’e (adîncirea procesului de șerbire a țărănimii; creșterea obligațiilor feudale și fiscale ale țăranilor șerbi și liberi); întă- rirea clasei feudalilor (dome- niul feudal; imunitatea feudală și rolul ei în consolidarea feu- dalismului pe teritoriul patriei noastre; maghiarizarea treptată a nobilmii din Transilvania); via;a socială în tîrguri și orașe; ascuțirea luptei de clasă în si- nul societății feudale de pe te- ritoriul țării noastre. 2. Dezvoltarea politică a ce- lor trei țări romîne la sfîr- șitul sec. X4V și în sec. XV; începutul luptelor de apărare împotriva turcilor — 1 oră a. Situația internațională a celor trei țări romîne la slîrși- tu) sec. XIV și în prima jumă- tate a sec. XV. b. Consolidarea statului feu- dal în cele trei țări romîne: organizarea politică, fiscală, mi- litară, judecătorească și biseri- cească; politica internă a lui Mircea cel Bătrîn și Alexandru cel Bun (caracterul ei de cla-> să) ; formațiunile politice romî- nești dm transilvania (cneza- tele din Hațeg și Banat; Țara Făgărașului; voievodatul Mara- mureșului); scaunele săsești șî secuiești; rolul statului feudal și al bisericii în consolidarea so. cietății feudale pe teritoriul pa- triei noastre. c. Politica externă. întărirea legăturilor politice dintre cele trei țări romîne- Relațiile cu Ungaria, Polonia, Lituania, Ru- sia, Imperiul Bizantin și staîele slave din sudul Dunării. începu- tul luptelor de apărare împo- triva turcilor sub conducerea lui Mircea cel Bătrîn: însemnă- tatea victoriei de la Rovine; to- iul hotărîtor al forțelor popu- lare în apărarea independenței; tratatul de alianță cu Ungaria și participarea Țârii Romînești la cruciada de la Nicopole; în- ceputul regimului tributar; ca- racterul său. Ajutorul acordat de moldoveni-poporului polon împotriva cotropirii teutone. d. Luptele feudale interne șî slăbirea puterii centrale; fărî- mițarea feudală; amestecul străin în Țara Romînească și Moldova; accentuarea presiunii turcești asupra celor trei țări romîne și Ungariei; începutul regimului tributar în Moldova; caracterul său. 3. Rascoala de la Bobilna. Lupta pentru independență la mijlocul sec. XV — 1 oră a. Răscoala populară de la Bobilna. Cauzele ei (înrăutăți- rea situației maselor țărănești și orășenești ca urmare a întă- ririi puterii marilor feudali și a dominației bisericii catolice); influența războiului țărănesc hu- sit; forțele sociale participante; lupta comună a țăranilor iobagi romîni și unguri; victoriile țăra- nilor; înțelegerea cu nobilii (ca- racterul și însemnătatea ei) ; uniunea privilegiatilor (Unio trium nat:onum •— caracterul său reacționar și de clasă) ; înă- bușirea răscoalei ; însemnătatea și urmările răscoalei de la Bo- bîlna, b. Lupta pentru independență sub conducerea lui loan de Hu- nedoara. Rolul1 lui în organiza, rea luptei comune antiotomane a romînilor, ungurilor și sîrbi- lor; primele victorii împotriva turcilor; cruciada de la Varna; loan de Hunedoara — voievod al Transilvaniei, protector al Moldovei și Țării Romînești. re- gent al Ungariei; căderea Con- stantinopclului (urmările ei) ; victoria de la Pe’grad (însem- .nătatea ei) ; rolul hotărîtor al maselor în cucerirea victoriilor antiotomane: dezvoltarea legă- turilor politice dintre cele trei țări romîne în condițiile luptei comune împotriva cotropirii tur- cești. Matei Corvin (lupta îm- potriva marii nobilimi; conti- nuarea politicii antiotomane). c. Consolidarea Țării Romî- nești în timpul lui Vlad Țepeș. întărirea puterii domnești (ten- dința de centralizare a statu- lui); legăturile cu Ștefan cel (Continuare tn pag. G) Programa de Istoria R. P. R. (Urmare dn pag- 5) 1542—1867); strînge- garia )w Ștefan pentru crea-ea fran- cele feu- e. Războaiele de apărare îro- din iobăgie; Mi- sec. C. a in sec. tătariior; mineritul; (Urmare în pag. 7) Însemnătatea lupte- înlăturarea jugului Transilvaniei războiul {ari- de Gheorghe a. Situația celor trei Uri rele man istorio- Cărțile în sec. cu cazacii: lor pentru turcesc. romine in timpul lui Viteazul — 2 ore 1. Dezvoltarea in sec. XVI; nesc condus comer- orașe; econo- 3. Țările Mihai război antioto- — 1 oră ml Ini Matei Corvin; lupta de la Baia); dezvoltarea legături- lor cu Transilvania și Ungaria: posesiunile Moldovei in Tran- ahimi. în t-mpu' tu: Ștefan XVII (pină la 1660) 1 oră e Trăsătu-ile politicii externe a Moldovei în titmu! lui Ștefan cri Mare-, relati'le po’it'ce cu pentru eliberarea răscoalele). c. Dezvoltarea tinuarea politicii romine a sec. B Dezvoltarea țărilor romine in sec. XVI (accentuarea exploatării feudale; aservi- rea Iov de către turci; lupta iiapotriva jugului otoman) internațională a romînești la sfîr- 4. Dezvoltarea culturii în cele trei tari romine în sec. XVII—XVIII — 1 oră a. Situația internațională putul descompunerii lismului) — 4 ore. 1. Dezvoltarea {arilor în prima jumătate politică: con< antiotomane; grafiei romînești din Viteazul; personalitatea lui hai Viteazul. d. Dezvoltarea culturii cele trei țări romîne în rea vechilor drumuri ciale; ridicarea noilor dezvoltarea legăturilor mană; înfrîngerea tacuzino); principalii grafi transilvăneni, populare. Doja — 1 oră a. Dezvoltarea social-econo- 2. Dezvoltarea tarilor romîne în a doua jumătate a sec, XVII și la începutul sec. XVIII — loră mica a Transilvaniei XVI: agricultura; (A). Dezvoltarea Țării Ro- mincști in timpul lui Mihai Viteazul; ma- regimului turco-fanariot și a celui habsburgic; înce. feuda- lui Ștrian cel Mare, re- facerea firi : stringerea legătn- nior cu Poienii; pierderea Chi- liri și Cetății Albe, tendința marii boierimi spre încheierea Mare și Matei Corvin; războiul antiotoman condus de Vlad Țe- peș (eroismul maselor populare: trădarea matei bcX i; însem- nătatea și urmările războiului); pr m? m ntiune documentară a orașului București. Situația Ță- rii Pwnedi dună Vad Țepeș. 4. Țările romine in timpul lui Ștefan cel Mare: războaiele pentru independență. Cul- tura in ce';e trei țări ro- mine pină la sfîrșitul sec. XV — 1 oră a. Situația internat ion ală a celor trei țări romine in a doua ji autak a sec XV. b Consolî.'area Moldovei în a doua jumătate a sec. XV: principalele transformări social- economice; înscăunare? lui Ște- fan ‘'aza socială a domniei lui Ștrian cel Mare: lupta pentru întărirea puterii de stat: orga- n.zarea armatei; rolul cetăți’, r ia s:s‘em-.ij de apă-a-e a Mol- (lupta cotnuna a iobagilor ro- mint și unguri și a sărăcimii orașelor); programul răscu'ați- lor; cauzele înfringerii lor; ur- mările războiului țărănesc; le- garea țăranilor de glie: Engels despre războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja; Însemnăta- tea războiului țărănesc condus de Gheorghe Doja. c. Dezvoltarea politică a Transilvaniei in sec. XVI; slă- birea regatului feudal ungar; căderea Iui; formarea voievoda- tului transilvan independent (Dieta de la Turda; indepen- dența Transilvaniei față de Un- lor, întărirea puterii marii boie- rimi). (B). Unirea țărilor romîne sub conducerea lui Mihai Viteazul. Cul- tura in sec. XVI — I oră țuici comun antiotoman; voltarea legăturlo- dintre trei țări rom'ne. d Conflictul cu regatul dai maghiar (cauzele lui; minești in lupta an’iotomanâ (opoziția mari boierim, munte- ■e); victoria de la Lipnir. ex- pediția *ui Sofiman Pașa: in- •emnătatea victoriei de la Vas- tei: marea invazie turcească Im ano' Î47* ți eșecul ei; colabo- rarea militară dintre mcldoveni și trans 'vătien:; rolul hotârîtor al maselor populare in apăra- rea nîeoeodente- Moldovei; seranătatea păc d n anul 1487. f. Apogeul domnie, lui Ștefan cri Ma-e: cotise! tarea snua(iei intemaiioca'e a Moldovei și a PfUKii centrale in condqiile rizteMieior victorioase pentru independență: dezvoltarea legă- turilor cu Rusia: infringerea a- gres uni: feudalilor poloni și li- taan:: însemnătatea domniei lui Ștefan cri Mare: personalitatea tei Ștrian cri Mv-“. g Dezvoltarea culturi; in cele iret țâri romine pini Ia sfirși- t«l tec XV- istoriografia in tonii a slavonă (analele; cronica fui Ștefan cri Mare); literatura religioasă; scrieri cu caracter popular, arta veche romînească (baza ei populară: arhitectura religioasă și militară; stilul moldovenesc: înflorirea picturii; mmiatvri’e; broderia). rea legăturilor cu Țara Romî- nească și Moldova; lupta dintre Imperiul Otoman și Imperiul Romano-German pentru stăpî- n.rea Transilvaniei (interven- țiile domnilor moldoveni și munteni); relațiile Transilvaniei cu Imperiul Otoman. 2. Dezvoltarea Țării Romi- nești și Moldovei in sec. XVI; lupta împotriva jugu- lui otoman — 1 oră a. Dezvoltarea social-econo- micâ a Țârii R uninești și Mol- dovei în sec. XVI. întărirea eco- nomiei feudale: agricultura, meșteșugurile, breslele; decăde- mice dintre cele trei țări ro- mine in condițiile încercuirii turcești. Creșterea tributului; începutul monopolului turcesc. Viața socială: intensificarea exploatării feudale; fiscalitatea-; accentuarea procesului de depo- sedare și aservire a țărănimii; întărirea marilor domenii feu- dale; legarea țăranilor de glie; ascuțirea luptei de clasă a țăra- nilor și tîrgoveților; împletirea luptei de clasă cu lupta împo- triva jugului otoman. b. Dezvoltarea politică: creș- terea puterii politice a boieri- mii; slăbirea autorității dom- nești; începutul pătrunderii gre- cilor în rîndurile boierimii ro- tn’ne; principalii domnitori din sec XVI: o-ganizarea militară In sec. XVI; strmgerea legătu- rilor politice dintre cele trei târî romine fn sec. XVI; regimul ca- pir^ațiilor. caracterul său; le- găturile cu țările străine; rela- țiile lui Petru Rareș Cu Rusia. c. Lupta pentru independență sub conducerea lui Radu de la Af-jmați, Petru Rareș și Ion Vodă cel Cumplit; participarea maselor populare la lupta anti- otomană; poziția trădătoare, de clasă a marii boierimi; alianța a Consolidarea situației in- ternaționale t Țări: Romînești după victoriile împotriva turci- lor; legăturile cu Germania și Rusia; necesitatea continuării luptei comune antiotomane a celo- trei țări romîne. b. Unirea celor trei țări ro- mine : situația social-politică din Transilvania; cucerirea Transilvaniei (victoria de la Șe- limbăr); alipirea Moldovei; Mi- hai Viteazul — domn al celor trei (ări romînești; guvernarea lui Mihai Viteazul; politica so- cială în Transilvania și Moldo- va; frămîntările sociale; tendin- țele de centralizare; opoziția crescîndă a marilor feudali din Transilvania și Moldova; uni- rea celor trei țări romîne sub conducerea lui Mihai Viteazul — expresie a dezvoltării isto- rice unitare a poporului romîn și a luptei sale comune împo- triva jugului otoman. c. Destrămarea sistemului po- litic creat de Mihai Viteazul: factorii care au împiedicat for- marea unui stat unitar romîn; slăbirea bazei politice a guver- nării lui Mihai Viteazul; răs- coala nobilimii ungare din Transilvania; lupta de la Mi- răslău (pierderea Transilva- niei); intervenția feudalilor po- loni în treburile interne ale ță-i rilor romîne; pierderea Moldo- vei și a Țării Romînești; înțe- legerea dintre Mihai Viteazul și Rudolf al Il-lea; recucerirea Transilvaniei (victoria de la Gorăslău); uciderea lui Mihai; însemnătatea domniei lui Mihai șitul sec. XVI: lupta popoarelor balcanice împotriva jugului tur- cesc; coaliția europeană anti- otomană; rolul țărilor romine în lupta popoarelor europene îmootriva cotropirii turcești. b Începutul domniei lui Mi- hai Viteazul: puterea marii boierim:; puterea domnească — exponentă a intereselor marilor feudali: situația grea a mase- lor; dezvoltarea orașelor și co- merțului; organizarea armatei (rolul trupelor de lefegii). c. Marele război de eliberare de suo jugul turcesc: alianța anflotomanâ cu .Moldova și Transilvania; răscoala antioto- XVI; masele populare — crea- toare ale bazei materiale a dez- voltării culturii feudale; oglin- direa luptei de clasă în dezvol- tarea culturii; folosirea crescîn- dă a limbii romine în scrieri; apariția și răspindirea tiparului în cele trei țări romine; răspîn- direa umanismului; influența Reformei în țările romîne; acti- vitatea lui Coresi; istoriografia; arta romînească în sec. XVI. Dezvoltarea țărilor romine in sec XVII ți in prima jumătate a sec. XVIII (dez- voltarea economică; poli- tica antiotomană după Mi- hai Viteazul ; instaurarea meșleșugurile (dezvoltarea bres- lelor); orașele; dezvoltarea co- merțului; lărgirea legăturilor cu Moldova și Țara Romînească; creșterea puterii economice și politice a marii nobilimi la în- ceputul sec. XVI și accentuarea exploatării țărănimii; împletirea celor trei forme de rentă feu- dală; diferențierea socială la orașe; ascuțirea contradicțiilor de clasă. b. Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja; cauzeje și izbucnirea războiului țărănesc; desfășurarea lui în Transilva- nia; forțele sociale participante incursiunile in sudul Dunării; sprijinirea luptei de eliberare a popoarelor balcanice; expediția lui Sinan-Pașa: însemnătatea victoriei de la Călngăreni; tra- tatul de alianță cu Transilvan nia; alungarea turcilor (victoria de la Giurgiu); răsunetul și în- semnătatea victoriei Țării Ro- mînești în războiul împotriva jugului otoman. d. Refacerea și consolidarea Țării Romînești după cucerirea independenței; politica socială a lui Mihai Viteazul („legă- tura" lui Mihai — desăvîrșirea procesului de șerbire a țărani- ca urmare a luptei antiotomane și a stringerii legăturilor din- tre cele trei țări romînești) ; domnii mai însemnați din pri- ma jumătate a sec. XVII; fră- mîntările politice din Transil- vania; conflictele dintre boierii romîni și greci; justiția feu- dală; consolidarea puterii dom- nești în timpul lui Matei Basa- rab, Vasile Lupu și Gheorghe Racoți I; conflictele dintre Mol- dova și Țara Romînească; lupta comună a celor trei țări romî- ne împotriva turcilor, sub con- ducerea lui Gheorghe Racoți al Il-lea; legăturile cu țările străine; tratatul încheiat de Gheorghe Ștefan cu Rusia. a. Situația internațională 4 țărilor romîne în a doua jumă- tate a sec. XVII (campaniile turcești în Europa centrală și în Polonia; expansiunea Aus- triei în sud-estul Europei; ridh carea Rusiei; începutul decăde- rii imperiului otoman). b. Dezvoltarea social-econo- mică: agricultura (extinderea arăturilor); dezvoltarea mește- șugurilor; întărirea breslelor; dezvoltarea mineritului în Transilvania; dezvoltarea orașe- lor: creșterea comerțului cu ce- reale și vite; lărgirea schimbu lui între oraș și sat; dezvolta' rea legăturilor economice între cele trei țări romîne; monopolul și jaful turcesc — piedică im- portantă în calea dezvoltării economice a țărilor noastre; creșterea fiscalității; clasele so- ciale și raporturile de clasă; ac- centuarea exploatării țăranilor (dările; creșterea clăcii; pedep- sele); ascuțirea luptei de clasă (fuga țăranilor la oraș; lupta fanariot; înăsprirea fiscalității; creșterea obligațiilor țărănimii; munca salariată (situația grea a lucrătorilor din mine și ma- nufacturi); reformele lui Con- stantin Mavrocordat ca urmare a ascuțirii luptei de clasă și a nevoii de mînă de lucru liberă (înlăturarea prin lege a rumU niei și veciniei; menținerea în fapt a relațiilor de producție feudale); începutul formării burgheziei romîne și maghiare în Transilvania; nobilimea; pri- vilegiile boierimii; manifestările luptei de clasă a țăranilor și lucrătorilor (fuga și haiducia; principalele răscoale din Tran- silvania pînă la 1784). c. Dezvoltarea politică; știrbi- rea autonomiei Țării Romînești și Moldovei în condițiile regi- mului turco-fanariot; domniile fanariote; dispariția armatei naționale; ocupația austriacă în Oltenia; absolutismul habsbur- gic în Transilvania, în timpul Măriei Tereza; regimentele gră* nicerești; lupta împotriva jugu- lui străin în cele trei țări ro- mîne (caracterul și însemnăta- tea ei). celor trei țări romiție la înce- putul sec. XVII (destrămarea alianței europene antiotomane; creșterea influenței polone și germane). b. Dezvoltarea social-econo- mică: creșterea relativă a pro- ducției de mărfuri și a comer- țului (progresele agriculturii; tirgurile și orașele; dezvoltarea atelierelor meșteșugărești în Țara Romineasca și Moldova; întărirea breslelor; mineritul; a- telierele manufacturiere din Transilvania; formarea pieței interne); tributul; impozitele; întărirea puterii boierimii (con- stituirea statului nobiliar); în- răutățirea situației țăranilor (descompunerea obșSilor; șer- birea secuilor); ridicarea negus- torilor romîni: întărirea luptei de clasă a țăranilor și a să- răcimii orașelor (însemnătatea răscoalei seimenilor). c. Dezvoltarea politică a ce- lor trei țări romine: continua- rea războiului antiotoman și a politicii de unificare a celor trei țări romîne — trăsătură carac- teristică a istoriei țărilor noas- tre În sec. XVII; restabilirea do- minației otomane asupra celor trei țări romine în condițiile menținerii autonomiei țărilor romîne (menținerea autonomiei luptele dintre partidele boie- rești; criza politică din Tran- silvania (slăbirea puterii cen- trale); domniile mai însemnate din cele trei țări romine. d. întărirea politicii antioto- mane la sfîrșitul sec. XVII și începutul sec. XVIII: strîngerea legăturilor cu Austria și Rusia în timpul lui Șerban Cantacu- zino și Constantin Brtncoveanu; alianța lui Dimitrie Cantemir cu Rusia; războiul cu turcii; sfîrșitul domniilor pămînteneîn cele trei țări romîne. e. Cucerirea Transilvaniei d« către Habsburgi; reorganizarea constituțională a Transilvaniei (diploma leopoldină); unirea cu Roma (caracterul și consecin- țele ei); accentuarea asupririi maselor în condițiile jugului feudal habsburgic; lupta deelU berare de sub jugul habsburgic (rezistenta înverșunată a po- porului împotriva jugului habs- burgic; participarea iobagilor romîni la războiul curuților șl la răscoala condusă de Francisc Racoți). a. Introducerea limbii romîne în instituțiile de stat, în bise- rică și în cultură; răspîndirea ti- parului în cele trei țări romîne (sprijinul lui Petru Movilă); pravilele în limba romînă. b. Dezvoltarea învătămîntului în cele trei țări romîne: influ- ența umanismului; organizare^^ invățămintului religios și principalele școli; primele gr^P® matici romînești; influența grea- că, franceză, germană și rusă în cele trei țări romîne; accen- tuarea treptată a caracterului științific al invățămintului. c. Literatura religioasă: prin- cipalele scrieri religioase în limba romînă; importanța lite- rară a Bibliei de la București; principalii cărturari ai bisericii (Simion Ștefan Varlaam, Do- softei, Antim Ivireanu); Udriște Năsturel. d. Literatura istorică: trăsă- turile și însemnătatea istorio- XVII—XVIII; concepția politică a marilor cronicari; marii cro- nicari moldoveni și munteni (Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, loan Neculce, Radu Popescu, Constantin Can- tacuzino stolnicul, Mihail Can- țifice a lui Nicolae Milescu și Dimitrie Cantemir; rolul lui Di- mitrie Cantemir în dezvoltarea culturii romînești și străine. f. Dezvoltarea artelor în cele trei țări romine; înflorirea arhi- tecturii laice și religioase (prin, cipalele monumente; stilul brîn- covenesc; barocul în Transilva- nia); pictura; arta populară. g. Caracterul de clasă șl în- semnătatea culturii romînești din sec. XVII—XVIII. 3. Dezvoltarea țărilor romîne în prima jumătate a sec, XVIII (începutul descom- punerii feudalismului; regi- mul turco-fanariot și habs- burgic) — 1 oră a. Situația internațională a celor trei țări romîne în prima jumătate a sec. XVIII (Dimi- nuarea rolului internațional al țărilor romîne în condițiile re- gimului turco-fanariot și habs- burgic. Războaiele ruso-austro- turce din prima jumătate a sec. XVIII; urmările lor; creșterea rolului internațional al Rusiei). b. Dezvoltarea social-econo-’ mică: dezvoltarea producției și a pieței .interne; rolul de frînă al relațiilor de producției feu- dale; agricultura, meșteșugurile și mineritul; manufacturile de stat în Transilvania și Banat; dezvoltarea comerțului și a cir- culației monetare: lărgirea eco- nomiei de marfă-bani; dezvol- tarea orașelor; caracterul mer- cantilist al politicii economice habsburgice în Transilvania și Banat; legăturile economice dintre cele trei țări romîne; co- lonizarea șvabilor; întărirea monopolului și jafului turcesc în condițiile regimului turco- III. DESCOMPUNEREA FEU- DALISMULUI Șl FORMA- REA RELAȚIILOR CAPI- TALISTE ÎN ȚĂRILE RO- MINE (mijlocul sec. XVIII — mijlocul sec. XIX) 4 ore I. Dezvoltarea Transilvaniei în a doua jumătate a sec. XVIII și in prima jumă- tate a sec. XIX; răscoala populară condusă de Ho- ria, Cloșca și Crițan — 1 oră a. Dezvoltarea social-econo- mică: creșterea elementelor ca- pitaliste în economia Transilva- niei; dezvoltarea agriculturii, meșteșugurilor și manufacturi- lor; apariția industriei mecani- ce; accentuarea diviziunii mun- cii în industrie; dezvoltarea me- talurgiei la începutul sec. XIX; dezvoltarea comerțului ca ur- mare a dezvoltării producției a- gricole și industriale; dezvolta- rea orașelor; lărgirea legături- lor comerciale cu Țara Romî- nească și Moldova; întărirea burgheziei; accentuarea exploa- tării țăranilor (creștere^ 'robo- tei; taxele; contribuțiile mili- > Programa de Istoria R.P.R. Controlul Urmare din pag. 6 tare); exploatarea capitalistă în industrie; întărirea puterii eco- nomice a nobilimii; întărirea jugului habsburgic în Transil- vania („absolutismul luminat- al lui losif al II-lea; politica de catolicizare și deznaționalizare). b. Răscoala populară condusă de Horia. Cloșca și Crișan: cauzele ei (agravarea situației maselor populare ca urmare a intensificării exploatării feu- dale și a jugului habsburgic; situația grea a moților); izbuc- nirea și desfășurarea răscoalei; lupta comună a iobagilor ro mini și unguri; ultimatumul lui Horia; armistițiile cu nobilii; intervenția armatei imperiale și înăbușirea răscoalei; martiriza-! rea conducătorilor răscoalei; ur- mările și însemnătatea marii răscoale populare condus^ de Horia. Cloșca și Crișan (slăbi- rea regimului feudal; relațiile capitaliste în industrie; pătrun- derea elementelor capitaliste în agricultură). c. Școala ardeleană: formai rea culturii burgheze în Tran- silvania ca urmare a apariției economiei capitaliste și a for» mării treptate a burghez ei și ca expresie a afirmării culturii romî- neșli în luptă cu tendințele de maghiarizare; principalii repre- zentanti ai școlii ardelene (Sa- muil Micu, Gheorghe Șincai, Pe-s tru Maior. Ion Budai-Deleanu); rolul istoric al școlii ardelene in dezvoltarea culturi: romînești și în formarea conștiinței națio- nale. d. Intensificarea luptelor poli- Jice în Transilvania; mișcarea Rațională a burgheziei romîne ^Supplex libe'Jus Valachorum; asociațiile cultural-poliiice); re- formele burgheze din prima ju- mătate a sec. XIX (adîncirea crizei feudalismului și întărirea relațiilor capitaliste) ; dezvolta- rea culturii naționale din Tran- silvania în preajma revoluție) de le 1848 (presa; școala, litera- tura; A. Mureșanu, G. Bariț, E. Murgu). 2. Dezvoltarea Țării Romî- nești și Moldovei în a doua jumătate a sec. XVIII ți la începutul sec. XIX — 1 oră 8. Situația internațională a Țării Romînești și Moldovei în a doua jumătate a sec. XVIII și la începutul sec. XIX: întări- rea luptei pentru independentă a popoarelor asuprite de turci; răscoalele din Balcani; impor- tanța războaielor niso-turce pentru slăbirea jugului otoman; însemnătatea păcii de la Ku- ciuk-Kainargi; participarea vo- luntarilor romîni la războaiele ruso turce; pacea de la Bucu- rești (1812). b. Dezvoltarea social-econo. mică: dezvoltarea producției și comerțului ca urmare a slăbirii monopolului turcesc; dezvolta- rea agriculturii (predominarea ei în viața economică; creșterea producției pentru piață; extinde- rea suprafeței arabile); dezvol- tarea meșteșugurilor (începutul descompunerii breslelor); dez- voltarea manufacturilor (creș- terea producției industriale); dez- voltarea comerțului (casele de comerț; întărirea legăturilor economice cu Transilvania și cu țările străine); tîrgurile și orașele; politica fiscală: înrău- tățirea situației țăranilor ca urmare a dezvoltării economiei de schimb în condițiile regimu- lui feudal și ale jugului otoman; începutul formării burgheziei în Tara Rominească și Moldova; apariția muncii salariate: înce- ■M descompunerii boierimii; •mărirea luotei clăcasilor pen- tm libertate și pămînt. c Dezvoltarea politica și cul- turală reorganizarea statului feudal (refc-mele lui Alexandru Ipsîlanti; condei le de legi); dezvoltarea legăturilor dintre cele trei târî romîne; influența revoluției burgheze d:n Franța; organizarea invățămintului na- țional (rolul Însemnat a! lui Gheorghe Lazăr și Gheorghe Aeachi); literatura (poeții Vă- cărești): dezvoltarea conștiinței naționale: imT.et-.re* luptei de eliberare ș-xtală cu lupta pen- tru libertate națională a romî- nilor din Țar- Rominească și Mccî'JOO- 3. Răscoala populară condusă de Tudor Vladimirescu — 1 oră a. Cauzele răscoalei; asupri- rea socială și națională (accen- tuarea exploatării ia sate și la orașe; povara jugului otoman; abuzurile regimului turco-fana. riot); nemulțumirile orășenilor Împotriva privilegiilor econo- mice și politice ale boierimii; ciocnirile din sinul boierimii; influența mișcărilor revoluțio- nare din Europa răsăriteană; Eteria. Caracterul antifeudal și antiotoman al răscoalei de la 1821. Tudor Vladîmirescu — ex- ponent al poporului răsculat. b. Desfășurarea răscoalei: for- țele sociale participante; pro- gramul răscoalei (proclamația de la Padeș); ridicarea maselor din Oltenia-; rolul pandurilor în răscoală; sosirea la București; încercările boierilor de a înă- buși răscoala; proclamațiile lui Tudor către țară; mișcarea ete- ristă în Principatele Romîne; uneltirile reacțiunii interne și internaționale; dezbinarea for- țelor revoluționare; intervenția turcilor; uciderea lui Tudor Vla- dimirescu; cauzele înfrîngerii răscoalei. c. Marx despre răscoala con- dusă de Tudor Vladimirescu; însemnătatea, învățămintele și urmările marii răscoale popu- lare conduse de Tudor Vladimi- rescu (slăbirea jugului otoman — înlăturarea regimului turco- fanariot; întărirea luptei revo- luționare a maselor populare); ecoul răscoalei în Transilvania; constituția cărvunarilor (carac- terul ei progresist); convenția de la Akkerman. 4. Dezvoltarea Țării Romi nești și Moldovei intre anii 1828—1848 — 1 oră a. întărirea luptei de elibe- rare națională a popoarelor bal- canice; războiul ruso-turc din anii 1828—1829; prevederile păcii de la Adrianopole (impor. tanța ei pentru dezvoltarea Ță« rii Romînești și Moldovei); ad- ministrația provizorie rusească (Pavel Kisseleff). b. Regulamentele Organice; principalele prevederi social-eco- nomice și politice; Marx despre Regulamentul Organic; însem- nătatea Regulamentelor Orga- nice pentru dezvoltarea Țării Romînești și Moldovei; pregă- tirea Unirii. c. Dezvoltarea social econo- mică în epoca regulamentară: dezvoltarea forțelor de produc- ție; creșterea producției de măr- furi și a comerțului; desființa- rea sistemului breslelor; lărgi- rea pieței interne; creșterea cir- culației monetare: dezvoltarea porturilor și orașelor; căile de comunicație; dezvoltarea legă- turilor economice cu Transilva- nia; relațiile economice Cu ță- rile străine; menținerea relați- ilor feudale în agricultură (privilegiile boierimii); clasele sociale; accentuarea exploatării țăranilor în condițiile regimului regulamentar (goana după supra-muncă — expresie a pro- cesului acumulării primitive a capitalului); creșterea număru- lui și întărirea exploatării luc- rătorilor din manufacturi; întă- rirea burgheziei; intensificarea luptei împotriva privilegiilor economice și politice ale boieri- mii; diferențierea boierimii. d. Dezvoltarea politică: reor- ganizarea politică, administra- tivă și juridică a statului feu- dal; crearea armatei naționale; începutul regimului reprezenta- tiv; întărirea puterii politice a boierimii în perioada regula- mentului organic; domniile re- gulamentare. e. Dezvoltarea culturală: dez- voltarea invățămintului, litera- turii și științei; teatrul și mu- zica; presa; societățile cultural- politice; influența creației popm lare; formarea ideologiei bur- gheze — expresie a procesului de formare a relațiilor de pro- ducție capitaliste și a luptei împotriva regimului feudal și a jugului străin; apariția concep- țiilor înaintate în studiul isto- riei patriei (Bălcescu și Kogăl- niceanu); principalii reprezen- tanți ai culturii înaintea revolu- ției de la 1848 (N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, I. iade Râ- dulescu, Al. Russo, V. Alecsan- dri, C. Negruzzi, V. Cîrlova, Gr. Alexandrescu, C. Boliac, D. Bolintineanu). Vom publica ulterior conti- nuarea programei. si evidenta » V cunoștințelor Experiența dobîndită în muncă a arătat colecti- vuiui didactic al Școlii medii serale „Grigore Preoteasa" din Capitală ce importanță au, pentru buna pregătire a elevilor muncitori, controlul și evidența cunoștințelor însușite de aceștia. După cum este bine cunoscut, controlul cunoș- tințelor elevilor se realizează prin diverse forme: control oral, lucrări de control, experiențe de labo- rator, lucrări practice, examene etc. — iar evidența cunoștințelor se concretizează prin notele obținute, ce trebuie să reprezinte valoarea volumului și cali- tății lor. Oricare ar fi forma lor, controlul și evi- dența cunoștințelor trebuie să constituie un mijloc de stimulare a elevilor la o muncă activă, perma- nentă pentru ridicarea nivelului la învățătură, să-i deprindă să-și pregătească cu regularitate lecțiile, să învețe sistematic. Calitatea lecțiilor este hotărîtoare în ceea ce privește nivelul la învățătură al elevilor, in școala noastră mai sînt încă profesori, ce-i drept puțini la număr, care se plîng că „elevii nu învață", întrebati însă ce au făcut pentru ca elevii lor să-și însușească cunoștințele predate, de cele mai multe ori acești profesori ridică din umeri, nu se socotesc ei în primul rînd responsabili de această stare de lucruri. Dar dacă lecția ținută de profesor este ne- corespunzătoare, seacă, lipsită de căldură, se înțe- lege că și munca elevilor va fi slabă, in aceste cazuri, amenințările profesorului cu note mici nu vor contribui cu nimic la ridicarea nivelului de cunoștințe al elevilor, nu vor ajuta ca aceștia să depună mai multă străduință în munca lor. Se înțelege că, pentru a determina la elevi o atitudine justă față de învățătură, profesorul — fie că predă romînă, istoria, matematica, limba rusă, fizica etc. — trebuie să-i învețe să lucreze independent, știut fiind că timpul de care dispun elevii școlilor serale pentru învățătură este limitat, în acest scop profesorii trebuie să insiste ca elevii să folosească mai intens manualele și să utilizeze notiteie ca un auxiliar tn munca lor cu manualul, să facă scheme, să rezolve singuri probleme, să extragă ideile principale din lecții etc. Spre a constata dacă elevii au învă(at și cum au învățat, profesorul trebuie să verifice cunoștin- țele lor cu răbdare și minuțiozitate, fără a depăși însă timpul afectat acestui moment din lecție. Se întîmplă însă un fenomen care de cele mai multe ori împiedică pe elevi în Însușirea cunoștințelor cerute de programă. Anume, sînt profesori care își irosesc timpul afectat lecției cu verificarea cunoș- tințelor, în detrimentul predării acestora. De pildă, la o lecție de limba romînă la clasa a VIII-a în care s-au recapitulat cunoștințele privitoare la genul liric, profesoara a consumat o oră întreagă ascultind un singur elev, iar la lecția despre nuvela „Alexandru Lăpușneanu" de C. Negruzzi, prolesoara și-a rezervat doar 10 minute pentru transmiterea noilor cunoștințe. Același mod de lucru s-a observat șl la alți profesori. Este bine ca profesorii să rezerve verificării cunoștințelor 10—15 minute, iar restul timpului transmiterii de noi cunoștințe, fixării și consolidării acestora, ținînd seama mai ales de faptul că in școlile serale trebuie să se asigure Însușirea cunoștin- țelor chiar în cadrul lecțiilor, deoarece timpul pentru studiul individual este foarte’limitat. Preocupîndu-se să asigure un control cît mai regulat și mai eficient al cunoștințelor elevilor, colectivul nostru didactic a dat în același timp atenție și aprecierii acestora, căutind ca notele să corespundă cît mai deplin pregătirii reale a elevi- lor. Conducerea școlii și profesorii comuniști nu au fost de loc indiferenți față de notele obținute de elevi. Cazurile unor elevi care au obținut note slabe s-au analizat periodic în ședințele consi- liului pedagogic. Profesorii din școala noastră nu s-au mulțu- mit însă numai cu aprecierea cunoștințelor teore-! tice ale elevilor, ci au apreciat și modul In care elevii și-au îndeplinit sarcinile de producție, s-au interesat de calitatea produselor date de ei, iar nota obținută în cursul unui trimestru a reflectat 1a unele materii și aplicarea practică a cunoștin- țelor însușite în clasă. La fizică sau chimie, de pildă, multe din lecțiile teoretice, ca cele de Ia capitolele „Electricitatea" sau „Metale" au fost urmate de demonstratii practice în clasă sau în laborator, tn timp ce elevii executau lucrările practice profesorul observa felul în care ei știu să aplice cunoștințele însușite teoretic, felul în care aplică regulile învățate, precum și gradul de însușire a priceperilor și deprinderilor Fără îndoială că cele arătate constituie de abia un început. în acest an școlar, cind. ca urmare a Hotărîrii partidului și guvernului cu privire la în. vătămîntul seral șl fără frecvență. în clasa VIll-a a școlii noastre a intrat un nou și larg contingent de elevi, sîntem hotărîtl să ne îmbunătățim mun- ca în această privință. Unii profesori și-au pro- pus să organizeze verificări mai adinei ale price- perilor și deprinderilor practice însușite de elevi prin vizite la locul de muncă al acestora Astfel de vizite se vor face regulat la întreprinderile unde lucrează elevii școlii. Ele vor contribui la o mai strînsă legătură a teoriei cu practica, la o colaborare mal rodnică între pro- fesori și muncitorii din producție și, in același timp, la găsirea în comun a unor noi metode și procedee pentru ridicarea nivelului muncii din școală. Astfel îmbunătățite, controlul și evidența cunoș- tințelor, priceperilor și deprinderilor practice vor servi la o mai adîncă cunoaștere a elevilor, ta aprecierea muncii lor și vor constitui în același timp un îndemn pentru fiecare elev de a-și ridica calitatea muncii. Profesorii vor putea urmări mal ușor felul în care elevii și au însușit materialul prevăzut de programe și vor înlătura lipsurile care se mai constată în munca elevilor. Elevii înșiși se vor deprinde cu o muncă perseverentă convingindu-se și mai mult de necesitatea unei serioase pregătiri pentru activitatea practică din producție. Prot. C. PR1SECARU Respect pentru adevăr A început un nou an școlar. Alături de toți cei- lalți oameni ai muncii, diriginții se străduiesc să desfășoare o mai bună muncă educativă în orele destinate lor în acest scop. Cunoașterea experi- enței bune le este de mult ajutor, lată de ce consider potrivit să relatez acum desfășurarea unei reușite ore de diriginție din anul școlar care s-a icheiat. Ne aflăm în clasa a IX-a de la secția serală a Școlii medii nr. I din Sighișoara. Un elev pre- zintă referatul cu tema „Martiri ai luptei pentru progresul știinfei, împotriva obscurantismului bi- sericii'. El vorbește, printre altele, despre jertfa lui Giordano Bruno și despre celebra retractare a adevărului din partea lui Galileu. Le arată auditorilor cum, rînd pe rînd. sutanele negre ale papalității au fost învinse de halatele albe ale savantilor Ajunge plnă în epoca noastră: papa pactizează cu hitleriștii, papa cere clemență pen- tru criminalii de la Nurenberg, papa ocrotește colonialismul .. M-a impresionat spontaneitatea cu care au reacționat cițiva elevi, optînd fără rezerve pentru sacrificiul lui Giordano Bruno. Deoarece nu-mi trădasem încă părerea, un elev — unul singur — i-a dat dreptate lui Galileu. Atunci, tn clasă, s-a stîrnit o discuție pasio- nantă. Adeptii sacrificiului pentru adevăr n-au rămas numai la Giordano Bruno. Ei au venit pînă în zilele noastre, scoțind tn relief icoana comuniștilor care au rezistat, pentru o idee, tutu- ror schingiuirilor la care erau supuși tn ilega- litate netrădînd '•auza partidului și nici pe tovarășii lor a» luptă. — Din sacrificiul lor, au spus școlarii, s-a născut libertatea noastră. Dacă nu exista dîrze- nia bolșevicilor, nu trăiam azi tn era socialistă. S-au precizat apoi perspectivele optimiste ale omenirii tn lupta împotriva exploatării apreciin- du-se la justa ei valoare lupta popoarelor din colonii împotriva imperialismului, lupta forțelor progresiste împotriva acceptării fataliste a robiei. Tinerii au arătat că oamenilor muncii le este dragă viața, ei lasă „lumea de dincolo" pe seama apologeților săi tn sutane. S-a amintit și de zvonul lansat de aceștia din urmă că tn anul 2000 va fi sfîrșitul lumii. Ridicolul unei aseme- nea afirmații neputincioase față de adevărul ști- ințific a fost scos tn evidență prin prezentarea datelor noi despre energia solară, care practic dă o durată fără sfîrșit existenței. încă nu sunase și cel care optase pentru Gali- leu își retractase părerea la rtndu-i, convins de argumentele grăitoare ale colegilor. Discuțiile au continuat însă și In pauză, elevii amintindu-și din cărți, ziare și reviste mereu altă și altă ispravă a slujitorilor obscurantismului, alți și alți noi și hotăritori pași ai omenirii pe calea progresului. în această oră de diriginție s-au văzut rom dele educației elevilor tn spiritul respectului perH tru adevăr, al stimei față de cei care îl apără cu abnegație. Această oră de diriginție a contri- buit în același timp la întărirea acestor trăsă- turi de caracter ale omului crescut pentru socias lism. SILVESTRU PATITA din comunele '3^ Pagoda Topao din provincia Cijețzian in nrimin clnulaal Tn anii (1953-1957), China a luat primului cincinal învățămintul din o mare dezvoltare. In decurs de 5 ani. 560.000 de tineri au intrat In universități și institute de învătămînt supe- rior. iar școlile medii speciale au fost frecventate de 1.120.000 de elevi. Numărul total al ab- solvenților universităților și in- stitutelor a fost de 270.000. Au absolvit școlile medii speciale 840.000 de tineri. In timpul cin- cinalului s-au înscris în școlile medii 8.750.000 elevi, iar în șco- lile elementare 88.000.000 elevi. Pe calea generalizării inuătămFnîmui In cea mai mare parte a Chi- nei învățămintul elementar a fost in linii mari generalizat. In anul trecut, școlile elementare au fost frecventate de 86 mili- oane de elevi. 85 la sută din copiii de vîrstă școlară au fost cuprinși în școli. Instituțiile de învățămint superior au fost frecventate de 660.000 studenți, iar școlile medii de 12 milioane elevi, respectiv cu 50 la sută șl 70 la sută mai mult decit în anul anterior. Multe comune populare, u- zine, fabrici și mine au înființat diferite tipuri de școli serale pentru oamenii muncii din pro- ducție. Prin aplicarea liniei Partidului Comunist de îmbi- nare a invățămintului cu munca productivă, aceste școli au ajuns la realizări remarcabile. L. FAN In orașele Chinei s-au ri dicat palate și case ale Pionierilor. După orele de școală elevii vin să parti- cipe la jocurile științifice și tehnice organizate aici. In fotografie: un colț al Palatului tineretului din Șanhai. Zec? ai Republicii Pooulare Chineze O DECADA Se împlinesc la 1 octombrie 10 am de la crearea marii Republici Populare Chineze. Zece am sini doar o undă in istoria ome- nirii, dar pentru poporul chinez, care a indurat atitea lipsuri și calamități, aceasta este o decadă de rară măreție, de covirșitoare importanță, o decadă plină de evenimente care nu vor fi uitate nici- odată. Aceasta este decada renașterii Chinei, decada unui progres uluitor in toate domeniile vieții. In decursul unui răstimp atit de scurt marele popor chinez, unit intr-o singură voință, a luptai cu dîrzente pentru o viață nouă, sub conducerea partidului și a președin- telui Mao Țze-dun, cu ajutorul marii Uniuni Sovietice și al celorlalte țări socialiste surori, susținut de toate popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă. Cu hotărirea lor puternică, cu inteligența lor vie. cu neobositele lor miini. oamenii muncit dm marea Chină au clădit pe pămintul odată sărac și pustiu o patrie nouă, despre care se scriu cele mai minunate pagini, care este zugrăvită in cele mai frumoase tablouri. Cu zece ani in urmă, atunci cind se proclama Republica Populară Chineză, președintele Mao Țze-dun, marele conducător al poporului chinez, a făcut această profeție: „Odată ce destinele Chinei ajung in miinile poporului. China va străluci ca soarele". Cuvintele pre- ședintelui se adeveresc. populare Marele salt în producție rea- lizat în China în anul 1958 a determinat un mare avînt al revoluției culturale în regiunile rurale ale țării. Politica stabi- lită de Partidul Comunist Chi- nez — „întregul popor să con- ducă învățămintul" — a dat re- zultate remarcabile în acest do- meniu. Pe tot cuprinsul țării, în sate și orașe unde odinioară nu erau decit puține școli sau nu erau de loc. au apărut un mare nu- măr de școli înființate și con- duse de poporul însuși. Fiecare din cele 22 de comune ale ju- dețului Junten, provincia Gan- su. de pildă, are acum cîte o școală medie, pe cită vreme înainte nu existau în întregul județ decit două școli medii. In școlile medii agricole și în alte școli medii tehnice din provin- cia Tziansu, înființate in cursul marelui salt în domeniul învă- țămintului. s-au înscris 454.285 elevi — de peste o sută de ori mai mulți decit înregistrau în- scrierile anuale în școlile medii înainte de eliberare. înființarea comunelor popu- lare a dat un și mai mare im- bold învățămîntului în regiu- nile rurale. In anul școlar tre- cut comunele populare din Chi- na aveau sub conducerea lor 577.000 de școli medii agricole și alte școli medii tehnice, școli medii de cultură generală și școli elementare, cu un număr de 35.850.000 elevi. La acestea trebuie adăugate cele 837.000 școli medii și elementare frec- ventate de oameni ai muncii din producție in timpul lor liber, precum și institutele și școlile de „specialiști calificați", care întrunesc un număr total de 45.5S0.C00 elevi și studenți. Marele progres al învățămîn- tului rural "s-a manifestat în primul rînd prin înființarea pe scară națională a școlilor me- dii agricole. In provincia Tzian- su, cea mai avansată in această privință, au fost înființate in citeva luni 6.500 școli medii a- gricole și alte școli medii teh- nice, avînd 340.000 elevi. Fie- care comună a provinciei are cel puțin cîte o asemenea școa- lă. In cadrul lor se practică sistemul prin care o parte din timp se consacră cultivării pă- mîntului, iar alta învățăturii. Disciplinele incluse în progra- ma de învățămint sînt politica, limba chineză, matematica, cu- noștințe agricole elementare și, în unele cazuri, fizica și chimia. Lecțiile de tehnică agricolă sint coordonate cu cultivarea efec- tivă a pămîntului. Majoritatea profesorilor aces- tor școli sînt absolvenți ai școlii medii de gradul doi sau cadre venite să muncească la sate. Elevii capătă cunoștințe teo- retice, dar iși însușesc și teh- nica de cultivare a pămîntului, precum și alte cunoștințe pri- vind producția. Numai școlile medii agricole din provincia Tziansu au cultivat 2.589 ha. lo- turi experimentale și au înfiin- țat numeroase fabrici mici. Experiența școlilor din pro- vincia Tziansu a fost extinsă în multe alte provincii. Ca ur- mare s-au înființat în întreaga țară 69.000 școli medii agricole, cu 3.690.000 elevi. înființarea lor s-a dovedit a fi una din cele mai bune că) pentru dezvolta- invățămintului rea rapidă rural. MAREAȚA in- Și pro- pe cu de care puteam să-l găsesc atît î cursul consfătuirii, cit și al că lătoriei. De asemenea, m-am Cei patru ani de studiu Ia stitutul seral au ridicat nivelul Acum este cu to- situație. Sînt m discut Qi tehnicienii, proiectele pe care ei inginerii. Nu înțelegeam ter- menii tehnici pe care îi folo- seau tul stare ■■■ Patru ani de învătăinînt seral me- s-a chiar să-mi exprim păreri ei. altă să să înțeleg le supun examenul medii se- străduit să leg cunoștințele care le-am învățat din cărți faptele din viață, în dorința a le consolida. al între- multe în- tural corespunzător școlii dii de gradul II. In toamna anului 1955 spre examinare eforturi am trecut pentru materiile școlii rale de gradul II. Comitetul de partid prinderii mi a acordat Postul central de radio din Pekin transmite zilnic o emisiune spe- cială pentru copii. In fotografie: crainicul Sun Cin-hsiu povestind un basm pentru micii ascultători. Am fost la început ucenic, avînd doar pregătirea primită pină în primul an al școlii me- dii de gradul I. După diferite studii făcute în timpul meu li- ber, am căpătat un nivel cul- creat o secție serală la Insti- tutul politehnic din Harbin, cu o clasă specială pentru cadre de conducere. Eram pe atunci șeful unei secții lă o întreprin- dere de mașini și ulterior direc- torul acesteia. Cu toate că mun- ca era foarte grea și nu puteam să părăsesc slujba, comitetul de partid al fabricii m-a îndem- nat să mă înscriu. Am făcut aceasta și în curind mi-am în- ceput studiile la institutul se- ral. In acel timp studiul era pen- tru mine, desigur, foarte difi- cil. Institutul cerea mai întîi completarea cunoștințelor din toate materiile școlii medii de gradul I în timp de două lun!. iar apoi din materiile școlii medii de gradul II in a- proximativ un an. Din cauza slabei mele pregătiri n-am reu- șit dintr-o dată la examenul pentru materiile școlii medii de gradul 1. Profesorul meu m-a ajutat să mă pregătesc încă alte două săptămîni și am tre- cut la a doua examinare. Dar nici verificarea cunoștințelor Ia materiile școlii medii de gradul al II-lea n-a fost mai ușoară, deși am avut timp mai mult și nu a trebuit să mă pregătesc cu prea mare zor. Foloseam timpul prînzului, diminețile și serile, duminicile și toate mo- mentele pe care le puteam găsi pentru repetarea materiei. Cu ajutorul profesorilor școlii se- rale și datorită propriilor mele lesniri în studiu, desemn nd chiar un inginer care să mă ajute în calitate de preparator special, suplimentar. Totuși, se iveau adesea greutăți in buna cuprin- dere a muncii pe de o parte și a studiului pe de altă parte. Munca era foa"te grea, compli- cată, șj de multe ori trebuia sa plec din oraș pentru diferita treburi. Cînd întrerupeam stu- diul rămîneam cu mult în urmă. Greutățile au putut însă să fie soluționate. O dată a trebuit să plec la Senian să iau parte la o cons- fătuire care urma să dureze două luni. înainte de plecare mi-am procurat toate lecțiile care aveau să fie predate în a- ceastă perioadă, pentru a le în- văța singur în timpul liber pe meu științific și tehnic și, în a- celași timp, mi-au fost de un mare ajutor în munca practică de conducere a întreprinderii, înainte nu vorbeam nicio- dată prea mult cu tehnicienii și prii pentru perfecționarea aces- tora. înainte, cînd se iveau pro- bleme mai grele în producție eram deza-mat. Acum șt>u ce este de făcut și îndrăznesc chiar să și fac. De exemplu, cind a fost vorba să hotărîm ca dina- murile să intre în producția se- cundară a întreprinderii, am considerat că ele sînt prea mis- terioase și n-am îndrăznit să iau o decizie. Acum, după ce am studiat principiile dinamu- lui, am hotărit că vom fabrica dinamuri și am primit sprijin din partea comitetului de partid pentru aceasta. Muncitorii ne-au sezisat că șuruburile folosite la fabricarea macaralelor erau prea mici. Dacă aceasta s-ar fi intîmplat în trecut, aș fi fost nevoit să cer altcuiva să calcu- leze și să-mi dea răspunsul. Acum am făcut eu calculele în numai cîteva minute și am con- firmat muncitorilor că au drep- tate. Nu pot să relatez tot ajutorul pe care l-am primit, prin stu- diile făcute la institutul seral, în îmbogățirea cunoștințelor mele științifice și tehnice. Ori de cîte ori mă gîndesc la situa- ția mea actuală îmi apare viu în minte tabloul copilăriei mele chinuite. Am fost un copil foar- te sărac. Cu greu am reușit să duc la capăt școala primară și n-am putut găsi mijloacele pen- tru a merge la școala medie. Mai tîrziu am învățat un an la o școală medie creată de partid îutr-un centru revoluționar. N am visat niciodată însă că aș putea să ajung absolvent al unui institut de învățămint superior. Tot ceea ce am — nivelul politic, priceperea profe- sională, cultura, cunoștințele științifice și tehnice — se da- torește Partidului. SUN SHU-MENG director la Întreprinderea de mașini electrice din SuQ-CH'an Redacția H «.Irnioil'raXa 1 Baru'es'l Plata Sdnleil or. I. telefon lrM.10. fiM'oi i Combinatul Pjlur »lie Casa Setnteii .1. V Stehn* Bu-urejU. Pista S-mten At»nam em a .Gat Invatlmtnlulut* aa tae la toate ofleiila ooetale prin laetorll poeiall U ditueorti voluntari din Intreortnderl >1 InstiluUl. A b- na mente: I an — Iî.at> leii 8 lom — &.2S lei 1 Ioni — S b