I —• ■ - - ; RsgionâU Proletari din toate țările, uniți-vă l Or^ao al Ministerului iuTâțâiuinlului și Culturii și al Comitetilui Central al Sindicatului Muncitorilor din iDîățămint și Culturi Anul XL Nr. 531 Vineri 18 septembrie 1959 8 pagini 25 bani Evenimente mari A început anul școlar De citeva iile, tovarășul N. S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. se află pe pămintul S.U.A. De citeva zile, fanionul sovietic se află in Lună. Și tot de citeva zile spărgătorul de gheață atomic a pomit in prima sa cursă. Evenimente mari, care au făcut ca aceste zile să fie zile isto* rice, de covirșitoare însemnătate pentru pa- cea și liniștea lumii. Indlnirea tovarășului Hrușciov cu D. Eisen- hower reține cu intensitate atenția opiniei publice mondiale. Popoarele lumii, profund interesate in menținerea și apărarea păcii, văd in această întrevedere un inceput pro- mițător pentru însănătoșirea situației interna- ționale, conducătorii celor două mari puteri avind posibilitate să găsească impreunâ căile unei înțelegeri mai bune, ale unei apropieri sincere intre statele lor, ale unei colaborări trainice. Această speranța a popoarelor este îndreptățită de atitudinea conducătorului so- vietic, care și cu ocazia acestei vizite, ca de altfel întotdeauna, stă ferm pe pozițiile apă- rării păcii. „Războiul — a spus N. S. Hrușciov pe aeroportul Andrews in ziua sosirii in Ame- rica - nu făgăduiește nimănui nimic bun, pacea est» spre folosul tuturor popoarelor, lată primul principiu după care, sîntem de părere, trebuie să se călăuzească oamenii de stat pentru □ înfăptui năzuințele popoarelor**. Din declarațiile făcute pînă acum in S.UJL reiese clar că marele om de stat sovietic consideră esențial pentru crearea unui climat pașnic in lumea întreagă stabilirea unor re- lații de prietenie și colaborare intre cele două mari puteri ale lumii- Dacă, așa cum a spus N. S. Hrușciov, U.R.S.S. și S.U.A. vor incepe să se înțeleagă mai bine, dacă ele vor incepe să dea dovadă de mai mult spi- rit de conciliere in rezolvarea problemelor li- tigioase, țările mari și mici nu vor avea deeit de ciștigat, iar pacea, atit de scumpă po- poarelor lumii, va avea fără îndoială cel mai mult de ciștigat. De aceea, declarația lui N. S. Hrușciov făcută incă in primele minute după ce a pus piciorul pe pămintul Statelor Unite, în sensul că poporul sovietic vrea să trăiască in pace și prietenie cu poporul american — lucru subliniat de altfel și ulterior in toate cuvintările rostite — sporește încrederea po- poarelor in politica de pace a U.R.S.S., ele intrevâzind cu bucurie posibilitatea evitării războiului. Cu profundă satisfacție au luat cunoștință oamenii din lumea întreagă, însetați de pace, de faptul că subiectul principal al convorbi- rilor ce vor avea loc intre Nikita Hrușciov și Dwight Eisenhower va fi problema lichidării „războiului rece" și a consolidării păcii, a destinderii încordării internaționale. In cuvin- tarea rostită in fața Ziariștilor la Clubul Na- țional al Presei de 1a Washington, premierul sovietic s-a ocupat de principalele probleme de a căror rezolvare depinde îndepărtarea pericolului de război. El a arătat că mijlocul cel mai sigur de a face războiul cu nepu- tință este rezolvarea grabnică și echitabilă a problemei dezarmării. Propunerea pe care guvernul sovietic intenționează să o prezinte Organizației Națiunilor Unite și care — așa (Continuare In pag. 2-a) AN NOU ÎN ȘCOALA NOUA Profesorii și elevii Școlii me- dii nr . 34 din Capitală au în- ceput munca noului an școlar într-un local nou, modern- Clădirea cu două etaje a șco- lii cuprinde 24 săli de clasă, laboratoare, ateliere, sală de gimnastică și festivități. La a- menajarea sălilor de clasă și a laboratoarelor de fizică și chi- mie și-au dat contribuția deo- potrivă profesori și elevi, care au confecționat numeroase plan- șe și schite necesare exempli- ficării lecțiilor. La rîndul lor, numeroși părinți ai elevilor au muncit zeci de ore pentru ca școala în care vor învăța copiii lor să fie cît mai frumoasă. Laolaltă, elevi, profesori șî părinți au participat Cu bucu- rie la deschiderea noului an școlar, au vizitat sălile de clasă luminoase și spațioase, înzes- trate Cu mobilier modern. Ei sînt recunoscători partidului și guvernului pentru grija părin-< tească ce o poartă tinerei ge- nerații, grijă care va asigura anul acesta copiilor, în noua școală, condiții optime de învă- țătură. TOȚI COPIII SATULUI ÎNVĂȚA La școala de 7 ani din satul Curcanu, raionul Oltenița, pri- ma zi de școală a sosit înso- rită și luminoasă, cu aerul plin de miresmele cimpului. A adus elevi cu fețe îmbujorate, cu cravate purpurii, cu ochii lumi- nați de bucuria revederii. Cei mai mulți sînt copii al țărani- lor care au pășit pe drumul gospodăriei colective. în pragul acestui an școlar, principala preocupare a învăță- torilor și profesorilor din satul Curcanu a fost aceea de a nu lăsa nici un copil in afara șco- lii. Pentru a ajunge la acest rezultat, ei au stat deseori de vorbă cu țăranii muncitori, po- vățuindu-i să-și trimită copiii la școală. Eforturile lor au fost răsplătite de rezultatele pe care le-a a.ătat prima zi de școală. Nu a rămas nici un copil de virstă școlară care să nu fi fost înscris în clasa l-a și nici un absolvent al clasei a IV-a, care să nu se fi înscris in clasa a V-a. MUNCITORII AU VENIT CU ENTUZIASM LA ȘCOALA Plină de însuflețire a fost prima zi de cursuri la Școala medie serală din comuna Re- caș, raionul Timișoara, înfiin- țată în toamna aceasta. Elevii — muncitori la gospodăria a- gricolă de stat și ia S.M.T.-ui din comună, colectiviști și sa- lariați ai cooperativelor — au venit cu entuziasm la școală, manifestîndu-și recunoștința fa- (Continuare in pag. 2-a) MW* .-.«••li r ■ tf - Btl€HR€STI s I I 1 ■ S 1 I ■ 14 septembrie, ora 00,02 minute și 24 de secunde... Un moment inscris pentru totdeauna in mințile și inimile întregii omeniri. Oamenii de știință, inginerii, muncitorii sovietici au făurit unul din cele mai minunate poeme ale muncii creatoare. Pină acum numai marii poeți, artiști de geniu, prin mă- îestria lor, au izbutit să înflăcăreze în asemenea mâsurâ imaginația milioanelor de oameni, să le poarte visurile pe drumuri astrale. Numai ei ne deschideau in față, de pe culmile creației lor, perspectiva nesfirșitelor spații ste- lare. Inițiativa aparține de astă dată științelor pozitive - matematica, mecanica, chimia... Poemul acesta măreț, al aselenizării primei mașini cosmice făurită de mintea și miinile omului, a fost înscris in cifre șl formule lapidare, după zile și nopți de căutări înfrigurate și geniale inspi. rații, de către savanți și ingineri ; s-a materializat in complicate aliaje metalice și plastice, prin munca plină de uimitoare precizie a tehnicienilor și muncitorilor și a prins viață in spațiile interplanetare, descriind cu exacti- tate fantastică curba trasată de cei care l-au făurit Prima rachetă cosmică, rachetă făurită de oameaii so- vietici, a atins Luna I Sute de milioane de oameni din întreaga lume au aș- teptat in noaptea de 13 spre 14 septembrie vestea cea mare : racheta a atins suprafața Lunii ! Iar cind vestea a fost transmisă pe calea undelor, pe toate meridianele globului martorii anonimi ai acestei impresionante clipe S-au îmbrățișat. S-au îmbrățișai cu conștiința că au asistat la începutul unei ere noi. Era in care omul, ieșind din sfera terestră, iși poartă victorios drapelul către celelalte corpuri astrale. De-a lungul veacurilor, marile realizări științifice și teh- nice, genialele invenții ale minții omenești au fost puse, in primele clipe, la indoială de către unii sevanți. însăși această indoială punea mai puternic in lumină importanța excepțională, valoarea uluitoare a noii realizări. Cu patru ceasuri inainte de aselenizarea rachetei cosmice sovietice, unii savanți se indoiau încă de posibilitatea teleghidării unei asemenea rachete la sute de mii de kilometri dis- tanță, prin spațiul cosmic. După numai 240 de minute au trebuit să-și retracteze declarațiile, să-și unească glasu- rile în unanimele declarații de admirație față de această realizare epocală. la aceste zile de aur ale științei și tehnicii sovietice, vestea unei alte gigantice realizări - pornirea in prima cursă a spărgătorului de gheață atomic „Lenin** — s-a îngemănat cu vestea victoriei in cosmos. Aceste două mărețe înfăptuiri, care au precedat cu puțin vizita in Statele Unite a kii N. 5. Hrușciov, sînt, așa cum arăta conducătorul marii țări a constructorilor co- munismului, mesajul de pace și prietenie al oamenilor sovietici către toate popoarele lumii. In mii de școli de pe întinsul patriei noastre profesorii, învățătorii le-ou vorbit copiilor, în ziua deschiderii noului an școlar, despre zborul spre lună și spărgătorul de gheață 1 O inițiativă merituoasă Avînd in vedere importanța deosebită pe care o are studierea cunoștințelor agricole pentru pregătirea viitoarelor cadre ne- cesare agriculturii și finind sea- ma de faptul că in anul acesta predarea cunoștințelor agricole se va extinde și la clasele a VI-a și a Vil-a, secția de invă- țămint și cultură a regiunii Pi- tești a socotii că este necesar să se acorde o atenție sporită pre- gătirii profesorilor care predau această disciplină. Tn acest scop s-a organizat la incepulul lunii septembrie un curs de pregătire. Cursul s-a ș gricolă de stai din comuna I ■ ■ ■ ■ 5 I I Ștefănești, care oferă nenumă- rate mijloace de experimentare și aplicații practice, înirucit este una dintre cele mai com- plexe gospodarii agri^le de stat din regiune In periea In- troductivă a cursului t-a discutai despre sarcinile și contribuția cu- noștințelor agricole la formarea concepției matarialist-dialectice despre lume și viață la elevi. Au mai fost discutate, în conti- nuare, diferite teme ca: „Im- portanța solului în agricultură", ,Formarea unei pepiniere șco- lare" , „Organizarea parcelei școlare și a colțului viu tn școală", .Metodica excursiilor și vizitelor cu caracter agricol", „Metodica lucrărilor de labora- tor’ etc. După expunerea fiecărei teme profesorii au efectuai, sub în- drumarea celor mai buni ingi- neri ai gospodăriei, diferite ex- periențe și aplicații practice, reușind astfel să-și clarifice nu- meroase probleme în legătură cu lucrările agricole. Deosebit de utile au fost dis- cuțiile care au urmat care lecție tn parte, jul acestor discuții, și-au lămurit diferite după fie- Cu prile- pedagogii probleme otomic, realizări epocale ale științei și tehnicii, unii dintre oamenii școlii s-au și gindit cu bucurie părăsind domeniul astronomiei, va da naștere științe - selenografia și selenologia - și că nu Și poate câ Luna, unor noi va trece | multă vreme pină vor trebui să predea un capitol nou la geografie - geografia așezărilor antarctice... Marea Uniune Sovietică, după ce a deschis omenirii întregi calea sfărimării cătușelor robiei capitaliste, ii deschide astăzi in față calea cuceririi, pentru pacea fi bunăstarea omenirii, a corpurilor cerești. In același timp ea veghează neclintit la pacea lumii noastre, lată de ce arde puternic in sufletul nostru, in sufletul a sute de milioane de oameni de pe intreg pămintul, flacăra dra- gostei și recunoștinței pentru țara constructorilor comu- nismului. MIRCEA HERIVAN Even imente (Urmare din pag. l-a) cum a anunțat Nikita Hrușciov - va avea un rol însemnat în rezolvarea celei mai arzătoare pro- bleme a zilelor noastre, este așteptată cu un deosebit interes de opinia Totodată, N. S. Hrușciov □ un alt element important atmosferei politice in lume publică internațională, ținut să sublinieze câ pentru însănătoșirea este încheierea Trata- tului de pace cu Germania. Lipsa acestui tratat — rămășiță a ultimului război mondial — inveni- zeazâ considerabil relațiile dintre state, semânind în lume nesiguranță, tensiune și intreținind un permanent pericol de război. Poporul sovietic, credincios principiilor leniniste jle coexistenței pașnice intre statele cu sisteme sociale diferite, dovedește zi de zi, prin fapte, do- rința sa fierbinte de i trăi in pace și prietenie cu toate popoarele lumii, de a-și închina forțele .reatoare prosperității umane. Racheta cosmică pe care oamenii de știință din marea țară socia- lismului, inginerii, tehnicienii și muncitorii au tri- mis-o in Lună, dind viață visului de secole al celor mal cutezătoare minți, spărgătorul de gheață cu motor atomic care a ridicat ncora și a pornit în prima sa cursă, prima centrală atomo-electrică din lume, lansarea în Cosmos a celor dinții sate- ivite in timpul expunerilor teo- retice sau al aplicațiilor practi- ce. Utilitatea acestor discuții trebuie subliniată fi din aii punct de vedere: ele au prile- juit in permanență un rodnic schimb de experiență între pro- fesori. Inițiativa secției de invăță- mini și cultură a regiunii Pi- tești este merituoasă și intere- sul pe care l-a arătat pentru pregătirea cadrelor didactice nu va intîrzia să-și arate roa- dele. Experiența acestui an o va ajuta să organizeze în anul viitor astfel de cursuri de pre- gătire în condiții mai bune, așa fel, incit să reușească să prindă cit mai multe teme. în- cu- liți artificiali ai Pâmintului și a primei planete ar- tificiale mărturisesc lumii întregi puternica dorință de lui, gia ale pace a poporului sovietic și a conducătorilor năzuința oamenilor sovietici de a folosi ener- nucleară exclusiv in scopuri pașnice. Roade științei puse in slujba vieții pașnice, a pros- perității, aceste extraordinare creații ale geniului uman au ridicat în ochii lumii întregi prestigiul științei și tehnicii sovietice și au intărit convinge- rea popoarelor că statul sovietic nu nutrește gin- duri războinice. Mulțimea care se revarsă în a- ceste zile pe străzile orașelor americane vizitate de N. S. Hrușciov pentru a-l intimpina pe inaltul oaspete, intreg poporul american, salută cu căl- dură in persoana eminentului om de stat această arzătoare dorință a poporului sovietic de a sluji pacea, eforturile conducătorilor lui de a o apăra. Milioanele de inimi omenești de pe pămintul frâmintat de atîtea războaie bat azi mai puternic in așteptarea rezultatelor intilnirilor celor doi mari conducători de stat Afirmația lui Nikita Serghee- vici Hrușciov făcută in cuvintarea sa la dineul de la Ambasada sovietică din Washington, că „gheața războiului rece nu numai că a căpătat fisuri, dar a inceput să se și sfărime", îndreptă- țește popoarele la optimism in judecarea viitoru- lui. La Școala elementară de 7 ani, din comuna Blejoi, raionul Ploești, elevii din clasa a IV-a A, tntîmpină cu flori, tn dimineața primei zile de școală, pe învățătoarea lor. A început anul școlar (Urmare din pag. 1) de partid și guvern, care ță . . ....... le-au deschis căi largi pentru însușirea științei și culturii. Nkxrfae Palicucean, electrician al gospodăriei agricole colecti- ve, elev în clasa a VUI-a a școlii medii serale, a declarat: „Mulțumim din toată inima partidului pentru grija arătată toată inima ridicării noastre culturale și profesionale. Tnvățînd la școala medie serală, noi vom putea obține în viitor succese și mai mari la locul nostru de muncă." Elevii școlii serale sînt ho- tăriți să învețe temeinic. Ei au arătat aceasta și la probele de verificare a cunoștințelor pen- tru intrarea în clasa a VJÎI-a, ținute recent. Mul(i dintre ei, cum ar fi de pildă muncitorii Aurelîan Cuciuc și loan Raniță sau colectivistul Gheorghe Cîn- dea, au luat nota 10 Ia mate- matică și limba romînă. La festivitatea de deschidere a școlii au luat parte nu numai elevii, ci și numeroși muncitori și {ărani colectiviști care și-au exprimat bucuria fată de acest eveniment din viata satului lor. tice s-au preocupai de înzestra- rea cabinetelor tehnice cu un bo- gat material intuitiv. Ucenicii nou veniți au privit cu mult in- teres strungurile, frezele, apăra- tele de sudură, fierăsiraiele me- canice și celelalte mașini aflate în cabinete, executate în minia- tură de colegii lor mai mari. Ei s-au oprit de asemenea în- delung tn fața panourilor care prezintă structura metalelor, ca și în fața planșelor ce înfăți- șează procesele tehnologice de fabricații pe care le vor studia la cursurile teoretice. în ate- lierele-școatâ de lăcătușărie, sculeri-matrițeri și frezori-rabo- tori, ucenicii au ascultat cu mult interes explicațiile date de maștrii-instructori asupra modu- lui de funcționare a diferitelor mașini-unelie și a regulilor de protecție a muncii. Prima zi de școală s-a în- cheiat prinir-o vizită făcută în diferite secții ale întreprinderii „Grigore Preoteasa". a INSTRUIȚI ȘI EDUCAȚI LAOLALTA La Petroșani, noul an școlar Un valoros schimb început anul ditii deosebite, medii din oraș ba de predare laltă cu limba gtiiară — s-au acesta în Cele două — una cu romînă și de predare con- școli lim- cea- ma- unificat. Elevii romîni și maghiari vor învăța de acum înainte împreună, în- tr-o școală comună. Vor activa în organizații de pionieri și de U.T.M. comune, vor face parte din echipe artistice comune, vor munci și își vor petrece timpul liber împreună. Despre toate acestea au vor- bit la deschiderea cursurilor, în fața a peste 1500 de elevi și aproape 1000 de părinți, tov. Victor Bădău, directorul școlii medii și tov. Ștefan Bende, di- rectorul adjunct. Cadrele didactice, părinții și elevii și-au manifestat cu a- cest prilej încă o dată bucuria că vor avea o școală unificată și că pe această cale legăturile frățești dintre diferite națio- nalități se vor strînge și mai mult. NOII UCENICI AU CUNOSCUT ÎNTREPRINDEREA DIN PRIMA ZI Școala profesională „Grigore Preoteasa" din Capitală a îm- brăcat, în prima zi de școaiă, haina marilor sărbători. în curtea ei au răsunat din nou glasurile voioase ale ucenicilor, care, reîntorși după vacanța plăcută petrecută în taberele de odihnă, așteptau cu nerăbdare să înceapă cursurile și lucră- rile practice. Odată cu „vetera- nii" din anii II și III, au tre- cut pentru prima oară pragul școlii 120 de din anul 1. Pentru ca leagă cil mai noi tineri ucenici ucenicii să înțe- bine tainele mese- riei pe care o vor studia, con- ducerea școlii și cadrele didac- do experiență Cu puțin timp înainte de des- chiderea noului an școlar, Co- mitetul regional de partid' Ga- lați a organizat un schimb de experiență între organizațiile de partid din școlile elementare, medii, profesionale și de mese- rii. La consfătuirile ce s-au ți- nut în acest scop în toate ora- șele fi raioanele regiunii, ser cretarii de partid, membrii bi- rourilor organizațiilor de bază și ceilalți comuniști din unită- țile școlare au vorbit pe larg despre metodele și rezultatele muncii politice desfășurate în școli. O deosebită atenție au acor- dat dezbaterile problemelor e- ducării elevilor în spiritul pa- triotismului socialist și al in- ternaționalismului proletar, le- gării invățămintului de viață, de practică, pregătirii ideolo- gice a cadrelor didactice, apli- cării cu consecvență a Hotăririi partidului ți guvernului pri- vind îmbunătățirea învățămin- tului seral și fără frecvență. Dezbaterile au subliniat nece- sitatea ca membrii de partid să vegheze cu cea mai mare aten- ție 1a păstrarea purității ideo- logice a lecțiilor ți a celorlalte activități instructive și educati- ve, combătînd cu energie orice manifestare a concepțiilor bur- gheze în procesul de învăță- mint. Schimbul de experiență orga- nizat de comitetul regional de partid a fost apreciat de parti- cipanți pentru politice ca deosebit de folositor îmbunătățirea muncii în unitățile școlare. C. MARINESCU instructor al Comitcfuluă regional P.M.R., Galați Organizarea muncii si ultane cu două clase Acum, la începutul anului școlar, fiecare învățător iți or- ganizează munca pe care o va desfășura In cursul întregului an. Ca atit mai mult trebuie 9* se preocupe de această or< ganizare învățătorul care lu- crează simultan cu două clase, deoarece munca lui este mal complicată-, el trebuind să pre- dea in aceeași ora cunoștințe diferite la clase diferite. Prima grijă a învățătorilor care lucrează in condițiile pre- dării simultane este de a re- partiza just clasele. Este bine ca unul să lucreze cu clasele l a și a IH-a, iar celălalt cu dasde a II a și a IV-a. Acest fel de a combina clasele este cel mai bun deoarece, diferența de nivel dintre cunoștințele e- levilor din clasele combinate fiind mai mare, ii permite învă- țătorului să lucreze iu condiții mai bune decit în cazul combi- nării claselor l-a cu a ll-a și a lll-a cu a IV-a. elevii unei clase nefiind atrași de activi^ tatea celeilalte clase. Combina- rea clasei l-a cu a lll-a este necesară și pentru motivul câ In prima jumătate a anului, adică pe toată perioada predă- rii la clasa l-a a abecedarului, cea mai mare parte din timp este rezervată la această clasă muncii directe cu învățătorul, elevii trebuind să-și Însușească In mod temeinic cunoștințe de citire și scriere, cunoștințele ce stau la baza desfășurării în- tregului proces de învățămînt din perioadele următoare. Acest lucru II permite in bună mă- sură combinarea cu clasa a lll-a. ai cărei elevi, plnă la a- ceastă dată, și-au format in suficientă măsură deprinderi de muncă independentă, ei fiind capabili să lucreze singuri un interval mai mare de timp de- cit elevii clasei a ll-a. Acest mod de a combina cla- sele mai are și avantajul că, dată fiind diferența mai mare între clase, elevii clasei mai mari devin un ajutor prețios în munca învățătorului, putînd servi celor mici de model in ce privește disciplina, formarea deprinderilor de comportare ci- vilizată. de autodecervire etc. Repartiția justă a claselor fiind făcută. învățătorii care predau simultan la două clase trebuie să fie atenfi la felul cum întocmesc orarul. Trebuie să se aibă in vedere atit repar- tizarea obiectelor pe zilele săp- tăminii la o clasă, cit și com- binarea obiectelor in cadrul u- DIRIGINȚII DISCUTA despre La Orașul Stalin a avut loc recent o consfătuire a dirigin- ților din întreaga regiune Sta- •m. In cadrul consfătuirii au fost prezentate o serie de refe- rire și s-au purtat discuții în legătură cu citeva dintre cele r-ia; importante și mai actuale prcbleme ale muncii educative lin școli. Cu deosebit interes au ascul- tat participantii la consfătuire mlocmarea prezentată de Secți- unea de învățămînt și cultură a regiunii Stalin referitoare la e- periența rodnică a Școlii me- dii unice „Alexandru Sahia" din Tirnaveni în ceea ce privește e- ducarea in comun a elevilor ro- mini și maghiari. în informare s-au arătat rezultatele pozitive obținute in această direcție în cei 5 ani de cînd funcționează la Tirnăveni o școală unică, cu secții în limbile romînă și ma- ghiară. Datorită îndrumării or- ganizației de partid, aici s-a infăptuit o reală unitate de ve- deri în sinul colectivului didac- tic de la cele două secții, uni- tate care se vădește și în rela- țiile dintre elevi. Elevii romîni și nel zile și mai ale* ol unei ore la cele două clase cu care se lucrează simultan. Combinarea obiectelor între clase trebuie să se facă astfel incit să per-! mită învățătorului să acorde timpul necesar muncii directe, sub îndrumarea sa, într-o clasă, in timp ce în cealaltă clasă elevii vor lucra independent. Trebuie evitată programarea lecțiilor de muzkă, desen sau lucrări practice In același timp 1a ambele clase, deoarece aceas- ta ar avea ca rezultat nereali- zarea programei de învățămîat pe clase. O foarte mare Însemnătate pentru buna desfășurare a pro- cesului de învățămînt in cazul predării simultane o are plani- ficarea materiei. In condițiile predării simultane, în care eco- nomia de timp și folosirea ace- stuia la maximum sint condiții fără de care nu se pot asigura rezultate mulțumitoare în ceea ce privește însușirea cunoștințe- lor de către elevi, se impune și o atentă planificare a lecțiilor pe zile. Pentru a-și întocmi planuri bune de lecții, învățăto- rul trebuie să se gîndească la posibilitățile pe care i le oferă lecția la una din clase ca să-și poată desfășura activitatea in bune condiții și la cealaltă cla- să. De exemplu, nu vom pla- nifica în aceeași oră de curs două lecții care cer activitate directă cu învățătorul in cea mai mare parte din timp, ci vom căuta ca, dacă una din lecții este o lecție de predare, cealaltă să fie o lecție de con- solidare a cunoștințelor, bazată pe munca independentă a ele- vilor. De asemenea, este nece- sar ca învățătorul să prevadă In plan materialul didactic și intuitiv necesar, pentru a-l pro- cura dîn timp, fie din laborato- rul școlii, fie confecționîndu-l cu ajutorul elevilor, părinților etc. De exemplu: confecționa- rea alfabetarelor, confecționarea bețișoarelor și a altor materiale necesare predării aritmeticii la clasa l-a, procurarea diferitelor materiale necesare pentru lu- crul manual. Inceplnd munca noului an școlar, învățătorul care predă la două clase trebuie să fie conștient de faptul că buna or- gatdzare a acestei munci este una dintre condițiile hotărîtoa- re care asigură înarmarea ele- vilor cu cunoștințe și deprin- deri temeinice. M. BOȘTINA problemele muncii lor maghiari se cunosc bine reci- proc, se respectă unii de alții, învață și cresc laolaltă. Ei pre- gătesc adesea împreună serbări, participă împreună la vizite, ex- cursii etc., lucrează laolaltă în cadrul organizației de tineret, locuiesc în internatul comun. Aflîndu-se împreună în acțiuni obștești cum a fost, bunăoară, munca pe șantierul de hidroa- meliorații de pe rîul Tîrnava Mare, elevii romîni și maghiari au învățat să-și iubească mai profund patria, au înțeles mai bine ce însemnătate are, pentru înflorirea ei. lupta unită a tutu- ror oamenilor muncii. A trezit interesul participan- ților la consfătuire și referatul „Cum am studiat dezvoltarea psiho-fizică a elevilor mei în vederea justei lor orientări pro- fesionale", prezentat de către tov. dirigintă I. Popescu de Ia Școala medie nr. 3 din Sibiu. In referat s-au arătat metodele folosite de dirigintă în acest scop — analiza datelor biogra- fice, observația, convorbirea, analiza rezultatelor activității etc. — precum și unele caracte- Primele ore de tiudiu tn noul an școlar. Țesăfoarea Voica Gligore de la „Industria bumbacului B" din Capitală, elevă la școala medie serală, iși pregătește rezumate pentru lecțiile de literatură Repetarea materiei la început de an școlar Repetarea materiei la începu- tul anului școler are o deose- bită însemnătate pentru buna pregătire a elevilor. In primul rînd, ea ajută la sistematizarea și aprofundarea cunoștințelor dobîndite de ei în anii prece- denți, la însușirea noilor cunoș- tințe și priceperi și la formarea de noi deprinderi, conform conținutului programelor școla- re. De asemenea, prin repetare se asigură și continuitatea în studierea unor obiecte de învă- țămînt. Este deosebit de important ca începînd încă din clasa a ll-a a școlii elementare să se pună accent în această etapă pe repetarea materiei studiate de elevi în anul sau anii prece- denți. Ințelegînd însemnătatea recapitulării pentru ridicarea calității procesului de învăță- mînt, tov. A. Tarhon, învăță- toare la clasa a ll-a a Școlii medii „M. Eminescu" din Capi- tală, a prevăzut repetarea unor cunoștințe despre propoziție, scrierea propoziției, despărțirea cuvintelor în silabe și face cu elevii exerciții de scriere co- rectă. De asemenea, mulți alțî învățători de la clasele a IV-a din Capitală repetă cu elevii lor în această etapă cunoștin- țele despre adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea nume- relor din mai multe cifre, des- rizări alcătuite pe baza acestor metode. S-a insistat în mod deo- sebit asupra metodelor menite să asigure o justă orientare pro- fesională, bazată pe cunoaște- rea amănunțită a particularită- ților elevilor. Interesant prin problemele pe care le-a ridicat a fost și refe- ratul cu tema „Cum am contri- buit ca diriginte la ridicarea ni- velului la învățătură al fiilor de muncitori și țărani muncitori", expus de tov. Emil Marian, diri- ginte la Școala medie nr. 3 din Orașul Stalin. S-a subliniat în referat că, pentru atin- gerea acestor scopuri, accen- tul principal n-a fost pus pe munca suplimentară din școală sau la domiciliu, ci pe munca din cadrul lecțiilor, prin ridicarea continuă a nive- lului predării, prin fixarea cu- noștințelor în clasă, prin exerci- ții aplicative. Referatul cu tema „Formele, conținutul și metodele muncii cu părinții", prezentat de tov. Teodor Cumănic, diriginte la școala din comuna Valea Lun- gă, raionul Mediaș, a înfățișat pre ordinea operațiilor aritme- tice și efectuează cu ei exer- ciții și probleme. Observațiile făcute cu privire la nivelul de pregătire al ele- vilor în perioada de repetare a materiei la începutul anului șco- lar și concluziile trase pe baza acestei activități ajută învăță- torilor și profesorilor să dea un caracter concret și precis pla- nului lor de muncă pentru în- treg anul școlar la clasa res- pectivă. Astfel, cunoscînd golu- rile din cunoștințele unor elevi, cadrele didactice vor ști cărora dintre ei și în ce direcție vor trebui să le acorde ajutor din primele zile, vor putea stabili temele consultațiilor ce trebuie date elevilor. De asemenea, lec- țiile de recapitulare din această perioadă dau cadrelor didactice posibilitatea de a vedea modul în care elevii folosesc cunoștin- țele dobîndite în timpul prac- ticii în producție din vară, în taberele pionierești, în excursii, prin lectură etc. Desigur, timpul afectat repe- tării materiei la începutul anu- lui școlar nu permite parcurge rea întregului material însușit anterior. De aici necesitatea planificării corecte a temelor și a lecțiilor recapitulative, așa încît aceasta să cuprindă pro- bleme esențiale, a căror cunoaș- tere este absolut necesară pen- aspecte concrete din activitatea pe care o desfășoară cadrele didactice de la această școală în rindurile părinților. Printre altele, referatul a insistat asu- pra necesității unei colaborări mai strînse între școală și fami- lie în vederea autodeservirii ele- vilor. In completarea acestui referat, tov. diriginte N. Băl- tescu din Sighișoara a prezen- tat coreferatul „Aportul lecto- ratelor pentru părinți la stator- nicirea unei legături trainice între școală și familie". Cu prilejul consfătuirii a fost prezentată și o interesantă ex- poziție cuprinzind grafice, ca- iete de observații, albume și alte materiale ce ilustrează munca diriginților. Rezoluția adoptată în încheie- rea consfătuirii a cuprins sarci- nile de bază pe care diriginții s-au angajat să Ie îndeplinească în noul an școlar. P. SILVESTRU inspector ~ metodist Ia secția de Invătămint cultura a regiunii Stalin tru însușirea noilor cunoștințe. De asemenea, se va avea în vedere și gradul de dificultate al unor teme. Ținînd seama de aceste cri- terii, numeroși profesori de lim- ba romînă au prevăzut în pla- nul de muncă la clasa a VI a, de exemplu, recapitularea mor- fologiei și foneticii pe bază de texte, alegînd în acest scop unele probleme care nu fuseseră suficient însu- șite de elevi în anul pre- cedent : declinarea și arti- cularea genitivului feminin si scrierea lui corectă, funcțiile sintactice ale substantivului în propoziție, repetarea pronume- lui etc. La clasa a VH-a s a pre- văzut analiza sintactică prin schemă a unor texte, urmărin- du-se consolidarea priceperii de a așeza fraza în schemă, precum și recapitularea substantivelor defective de număr, a locuțiuni- lor verbale, a verbelor auxilia- re etc. După repetarea celor mai importante cunoștințe, li se vor da elevilor lucrări scrjse de control, pe baza unei dictări. Rezultatele obținute în urma acesteia vor arăta care proble- me necesită o repetare în con- tinuare, în cursul anului. Tovarășa E. Ciolac, profe- soară la Școala medie „M. Eminescu" din Capitală, a pre- văzut repetarea cunoștințelor despre clasificarea substanțe- lor și proprietățile lor, a cunoș- tmțetor referitoare la reacții și formule, la teoria atomo-mole- culară, oxizi, baze, săruri, so- luții etc. Pentru ca elevii să-și consolideze aceste cunoștințe și să înțeleagă mai bine legătura lor cu viața, cu problemele pro- ducției industriale, tov. Ciolac va efectua noi experiențe și va organiza vizite în întreprinderi Succesul repetării materiei la începutul anului școlar depinde de modul în care profesorii șî învățătorii s-au pregătit pen- tru organizarea și desfășurarea acesteia, de felul în care caută să găsească metode și procedee prin care să-i antreneze pe toți elevii să participe activ și cu interes crescînd la lecții. Pen- tru a determina o atitudine ac- tivă a elevilor, lecțiile trebuie să fie prezentate într o formă nouă, trebuie folosite materiale intuitive, scheme simple, planșe etc., trebuie să se efectueze de- monstrații și experiențe noi, să se organizeze excursii, vizite, etc. Asigurînd un nivel ridicat lecțiilor recapitulative de la în- ceputul anului școlar, cadrele didactice vor crea o bază solidă pentru însușirea temeinică de către elevi a materiei ce ur- mează să se predea în cursul anului. B. DOMOCOȘ Se împlinesc 500 de ani, de cînd un hrisov al lui Vlad Țe. peș, domn al Țării Rominești, menționa, Iz 20 septembrie 1459. existența „cetății București". Această primă mărturie scrisă a existenței Capitalei patriei noastre, nu este însă și actul ei de naștere. Dimpotrivă, descoperirile arheologice dovedesc că pe aceste meleaguri au existat cu mult timp înainte așezări omenești. Dar chiar și numai ceie cinci veacuri care au trecut de la menționarea in documente a celui mai iubit oraș a] țării consti- tuie o vîrstă respectabilă, care se cuvine cinstită și sărbătorită. Mai ■Ies dacă ținem seama că Bucureștiul a crescut o dată cu poporul nostru, a fost martorul celor mai importante evenimente din is- toria sa frămintată. Aici l-au primit locuitorii orașului, meseriași și tirgoveți, pe Tudor Vladimirescu venit in fruntea pandurilor săi spre izbăvirea celor Împilați, Aici s-a ridicat populația asuprită pentru apărarea guvernului revoluționar in frunte cu Băle eseu, la 1848, și tot aici masele populare au impus adunării elective, la 24 ianuarie 1859, unirea Țărilor Rotnine Muncitorimea din București a fost in fruntea valului revoluțio- nar dintre anii 1918—1920 și tot la București s-a ținat primul congres in cadrul căruia a luat ființă Partidul Comunist din Ro- minia. care a devenit conducătorul încercat al clasei muncitoare. Muncitorii ceferiști din Bncureșli au dat. in feăruarie 1933, sem- nalul luptei împotriva fascismului și a pregătirilor de război si tot la Bocurtști a fost înfăptuită, la 23 August 1M4, insurecția armată organizată și condusă de P.CR„ care a marcat începutul revoluției populare din țara noastră și ne-a deschis calea spre sucialnm Dezvoltarea economică a orașului București, in special in ul- tima sută de ani. a dus la creșterea rapidă a populației sale și. o dată cu aceasta, la creșterea numerică a clasei muncitoare. Trans- formarea Bucureștiului intr.un puternic centru muncitoresc a fă- cut din acesta Itagănal luptei revoluționare a poporului munci- tor împotriva exploatări burgtoezo-naațierești și a dictaturii ias- cide. lată de ce Capitala patriei este înconjurată ca dragocte de întregul nostru popor, care inttmpină cu entuziasm semimilenara ei aniversare lată de ce iți iubesc bacareștenii orașul iar drag, cin- tat de poeți 4 compozitori in versurile și cântecele lor. Inimile tu ia rar treaaMl de mindrie cind văd cam întinerește și înflorește pe zi ce trece bitnnnl București Ia foddangala u exstenți, orașul București a căpătat pe- cetea arindairifor sociale bazate pe exploatare, care aa făcut din el de tapt. tkmeutul reprezentativ a două lumi ca totul opuse: de o parhr lumea celor arați, a asupritorilor. locuind în cartiere luxoase, de altă pane țsmeu celor mulți. exploatați și asupriți, in- gbesai’ă ia ■akatateJe periferice. insalubre, noroioase. Lichidarea acestor stări de lucruri a constituit una din pre- ocapănie prri . ile ale partidalai și guvernului in grija lor pen- tru dezvoltarea și transformarea Capitalei noastre, după eliberarea țării de sub jugul fascist Realitățile de fiecare zi dovedesc că Bucareștfol iși schimbă intr-an ritm rapid înfățișarea In primul rind. ca urmare a politicii de industrializare socialistă, s-a acor- dat cea mai mare atenție dezvoltării industriei, lichidării unitate, ralîtățu, anarhiei și înapoierii tehnice a acesteia. In locul vechilor ateliere dărăpănate și fumeginde, in anu regimului democrat- popular s-au ridicat mari și moderne întreprinderi industriale, care constituie o mindne pentru poporal nostru și care au ajuns să fie cunoscute peste hotare: .Uzinele 23 August**, .Republica", ..Mau Tzedoo" -Semănătoarea*. -Tudor Vladimirescu- ele. Na mai puțin importante sânt saccesde obținute in dezvol- tarea culturală a orașului București. Cultura a devenit ca adevă- rat aa bun al maselor popul «re. Naz „ol țcofifor de Uate gr a dele s-a ^lat și s-a triplat coatrftuind Ia lichidarea neștiinței de carte și’la ridicarea uivcfoim de cultură al maselor bacurește- ne Manete nmuâr de trame ciuemaiagrafe, maree. multe dintre ele construite sau modernizate iu anii regimului democrut-pcpuLar, a făcut din București cel mai important centru cultural al țârii. O trăsătură caracteristică a Bucureștiului de astăzi este ac- țfaoea amplă și perseverentă de construcții de locuințe, pentru care pârtiei și guvenmi alocă importante mijfoace materiale. Mo- dernele aniambluri de scaiațe din cartierele Floreasca. 23 Aa- gust Vatra Lamioaosă. Boc-. reșt ii Noi. Ferentari și altele au schimbat fața orașalei. fund menite să lichideze starea de îna- poiere a cartierelor periferice Și să asigure condiții tot mai bune de viată pentru oamenii munco. Importantele lucrări edilitare ce se desfășoară in cartierele centrale vor contribui și mai mult la modernizarea fi inframușețarea orașului Oamenii muncii din patria noastră înconjoară cu dragoste Ca- pitala ei. de unde conducătorii partidului și guvernului veghează cu grijă la propășirea întregului popor pe drumul socialismului. Cu cită Mindrie privesc miile de grupuri de cetățeni și școlari, care vm anual in număr tot mai mare să viziteze Bucureștiul, jm- ponătoarele edificii de interes genera] ridicate în anii puterii popu- lare. marile realizări și transformări înfăptuite in acest timp. Nu ■rai mică este uimirea și admirația pe care o manifestă numereși vizitatori de peste hotare in fața noului București. Acum după o jumătate de mileniu de existență, Capitala pa- triei noastre devine pe zi ce trece mai tinără, mai frumoasă, spre mindria locțiitorilor săi și a întregului popor. ’ C. MINCA Orașul anului 500 are bulevarde largi, construcfii mărețe, mijloace de transport moderne. Dezvoltarea învățămîntului în anii puterii populare 0 „călătorie*4 în trecutul orașului In prima zi de școală, elevii din clasele a Vl-a și a VH-a ale Școlii elementare de 7 ani nr. 136 din raionul Lemn au făcut o vizita la Muzeul de Istorie a orașului București, o adevărată călătorie in trecutul orașului- Călătoria* a început de la hrisovul din 20 septembrie 1459 of lui Vlad Țepeș, în care se menționează pentru prima dată existenta orașului bucurești. Vizitînd sala care este dedi- cată perioadei feudale a Bucu- reștiului, elevii și-au amintit de cunoștințele căpătate Ia lecțiile de istorie despre jugul otoman, despre exploatarea boierească, despre condițiile de cumplită mi- zerie tn care trăiau robii și ță- ranii iobagi de pe teritoriul Ca- pitalei- Au privit apoi documen- tele și piesele referitoare la miș- cările populare din secolele al XVlII-lea și XlX-lea, la organi- Burea politică în vremea Regu- - ^■meniului organic, la eveni- mentele anului 1848, la unirea Țârilor Romlne. la începuturi e mișcării muncitorești în Capi- tală. la Irămintările sociale din 1907, la primul război mondial etc. Elevii au văzut macheta pri- mului automobil guvernului față de tinăra generație. Impresio- nante au fost de asemenea ma- nifestările de recunoștință și dragoste arătate partidului și guvernului de către cetățenii cartierelor cu ocazia festivită- ților de inaugurare a noilor lo- caluri- Pe bună dreptate s-a spus la aceste serbări că. dacă regi- mul burqhezo-moșieresc a clă- dit în Capitală, intr-o perioadă de un sfert de veac, numai 280 de săli de clasă, regimul de- mocrat-popular a construit în Capitală, în numai cîțiva ani, peste 700 de săli de clasă. Avîntul pe care 1 a luat în- vățămîntul în orașul București în anii puterii populare se vede și în dezvoltarea rețelei școlare. In anul 1938 existau în Capitală 103 unități preșcolare, 77 de școli de patru ani și de 7 ani și 28 de licee. In anul școlar trecut au funcționat în Capitală un număr de 279 uni- tăți preșcolare cuprinzind 16.000 de copii. 180 de școli de 7 ani și 54 de școli medii, cu un total de 146.000 elevi. S au înființat, de exemplu, școli medii în cartierele Fe- rentari, Apărătorii Patrietr Crinqași. Herăstrău. Concomitent cu eforturile depuse pentru a cuprinde in școală pe toți copiii de vîrstă școlară, pentru a închide iz- vorul analfabetismului, în anii regimului democrat-popular au fost alfabetizați în Capitală un număr de 125.000 de neștiu- tori de carte, grea moștenire a regimului trecut. Dintre acești foști analfabeti, mulți au con- tinuat să învețe in școli de 7 ani și medii, iar unii din ei chiar în învățămintul superior, dovedind prin aceasta setea lor de cultură. Urmînd directivele date de partid și de guvern, pentru ca oamenii muncii din producție să și poată completa studiile au fost înființate în Capitală 21 de școli medii muncito- rești și 19 secții serale munci- torești. Pentru aplicarea Hotă- ririi partidului și guvernului privind îmbunătățirea invăță- mintuiui seral și fără frecven- ță au fost organizate cursuri de pregătire a muncitorilor d:n producție. Peste 3500 de mun- citori din producție urmează în acest an cursurile serale și fără frecvență ale școlii medii și un număr de circa 400 de muncitori din producție cursu- rile universitare. Prin tradu- cerea în viață a prevederilor Hotăririi partidului și guver- nului, tineretului muncitoresc i se creează largi posibilități — pe care nu le-a putut nici visa in regimul trecut — de a realiza tipul de muncitor inte- lectual, stăpîn pe tehnica îna- intată. Pentru legarea cît mai strin- să a școlii de viață s au depus susținute eforturi în vederea extinderii practicii în produc- ție. Pe 1 ngă 50 de școli au fost înființate ateliere de lucrări practice, iar un număr de 21 de școli folosesc atelierele șco- lilor profesionale. 119 școli dispun de loturi experimen- tale. In perioada de practică în producție de la sfîrșitul fiecă- rui an școlar, un număr din ce în ce mai mare de elevi parti- cipă direct la munca în pro- ducție, în uzine, întreprinderi, fabrici, în gospodăriile agricole de stat și în gospodăriile agri- cole colective. In anul școlar trecut 92% din efectivul clase- lor V-XI au lucrat în uzine, fa. brici, ateliere- Experiența înce- pută acum 4 ani la una din clasele ȘcolH medii nr. 4 „Au- rel Vlaicu”, ai cărei elevi au lucrat o zi pe săptămînă direct în producție, a dat rezultate bune și incepe să se extindă. Pe linia trasată de documen- tele de partid și de stat, vom lupta cu puteri înzecite pentru a pregăti cetățeni destoinici ai patriei socialiste în școlile Capitalei noastre a cărei existență documentată de ju- mătate de mileniu o sărbăto- rim cu mindrie. sub soarele re- gimului democrat-popular. LETIȚIA IONESCU •vicepreședinte al Comitetului execu- tiv al Sfatului popular al Capitalei IN V A Ț A M I NTUL de-a lungul veacurilor Inpliniru a SM de ani de clnd na act oficial (hrisovul lui Vlad Țepeș de La îo septembrie 1459) aîetU existenfa Bucureștiului, capitala noastră dragă de as- Mzi, ne dă prilejul sa urmărim dezvoltarea, de-a lungul veacu- rilor. a invățămintului de toate gradele in vechea cetate de pe malurile Dîmboviței. Ca și in multe alte părți de pe teritoriul Țărilor Rominești, și In vechiul București prime e școli — școli primitive evident, puține ctte vor fi existat, la în- ceput numai de slavonește — fiin- țau pe lingă minăstiri. Pe lingă munca de preț, artistică, de co- piere a cărților religioase, scrise cu slove caligrafice de maeștri rabdurii, care le împodobeau cu iniția'e, vignete și miniaturi de un deosebit gust artistic, le- gtndu-le apoi in scoarțe bogate de metal prețios, călugării de prin aceste minăstiri, cei mai mulți emigrant! din sudul Dună- rii, fugiți din calea turcilor năvă- litori. învățau carte slavonească pe clte anii, care deveneau apoi pisari sau dieci. Despre un ast- fel de pisar, m oarecare Micul, aflăm dintr-un arie de la 1563 că ar fi învățat „In scaunul ora- șului București'*. La aceste școli mtnăstireștl, dintre care unele erau ridicate la rangul de „școa- lă domnească'* încă din seco'ul al XVI-lea, se aduceau copii cu sila la învățătură, spre a scoate din ei preoți „Așa se iac oa- meni de treabă: dintre aceia •Int vlădici și egumeni șl preoți și diaconi pe la sfintele mtnăs- tiri* — ne informează un docu- ment al epocii, citat de N. lorga. Forme superioare de ș oslă se dezvoltă ceva mai tirziu. In timpul lui Matei Basarab, școa- la de la Sfintei Sava din Bucu- rești ca și Acade«rîa î-temeUti de Vasile Lupa la Trei-lerarhi slot considerate de nni* istorici IHerari greci ca adevărate „ve- tre de lumină*, tai 1(79, 1n timpul domniei Ini Șerban Can- tacuzino, fratele acestuia, cunos- cutul cărturar stolnicul Constan- tin Cantacuzino, organizează tot In încăperile mînăstkii Sfintul Sava. pe locul unde se găsește astăzi statuia Iul Mihal Viteazul, In fața palatului Universității, o „Academie**, cum o numesc do- cumentele timpului. In care lim- ba de predare era greaca. Acade- mia avea profesori vestiți In lu- mea Orientului grecesc. plătiți cu salarii de fondările viste- riel. ca Gherman de Siov (Gher- manos Ntooos). poale chiar di- rectorul școlii. Inel mai înainte director al Academiei grecești dia Constantinopole. „prea înțe- leptul dintre dascăli*, care, ală- tur! de altii, a ajutat la tradu- cerea Bibliei de la București a Iul Șerban Cantacuzino din 1636. In al doilea an al domniei sale (1189). Constantin Brtncoveanu reorganizează Academia greceas- că din București, aduetnd pen- tru întărirea acesteia dască'i greci străluciți, ca Sevastoș Ki- menitul, directorul școlii grecești din Constantioopo'e, originar din Trapezunt. fost elev al lui Alev. Mavrocordat (tatăl primi- Vv domni fanarioți) tn școala Patriarhiei din Constantinopole și pe care, cum tx spune un con. lempora« Dapoote, așa de mult 'Aspect din vechiul București (desen de prof. IOAN CÎRDE1) fl prețuia Brtncoveanu pentru cultura lui, incit II așeza La masă „mai sus de toti bo- ierii... cinste pe care un alt domn la un alt profesor n-a dat și mici nu dă" ; loan Abramios, scoborîtor dintr-o familie de cor- fioți, care, adus de Briocoveanu, îndeplinea misiunea de predica- tor al curții și profesor la Acade- mia grecească din București : George Maiota, grec cu studii făcute la Roma și Veneția, care era predicator al curții și el și profesor de limbile latină și greacă al copiilor lui Brincovea- nu ; țoan Comnenul, profesor de științe fizlco-naturale și matema- tici, care-și făcuse studiile la Padova și publicase o serie de epigrame grecești, devenit mai apoi, după ce se călugărise la muntele Athos, mitropolit al Dristrei (Silistra) și, In stîrșit, Panait Sinopeus, urmașul lui I. Comnenul, șl el elev al univer- sităților italiene. După hrisovul dat de Brtncoveanu in septem- brie 1702, numărul profesorilor trebuia să fie de trei, „reputați prin religiozitate și moravuri bune**. Hrisovul ne-a transmis și programul acestei școli, din care se poate vedea caracterul instrucțiunii pe care o căpăta In această școală superioară ti- neretul, bineînțeles un anumit tineret, din rîndurile aristocra- ției, acum mal bine de 250 de ani. Invățămintul avea mai inttl un caracter filozofic Primul pro- fesor trebuia să predea: logica, retorica, psihologia șl metafi- zica. In al doilea rtnd, școala avea un caracter filologic și isr toric, căci se cerea să se citeas- că și să se interpreteze trage- diile lui Sofocle și Euripide, dis- cursurile lui Demostene, texte din Plutarh, Tucidide. Xenofon, îabule'e lui Esop. Școala avea apoi șl un anumit caracter știin- țific, pentru că se mai predau : Activitate patriotică Pionierii și elevii din Capitală întîmpină sărbătorește aniversarea a 500 de ani de la emiterea celui mai vechi document care menționează existența orașului București, partkipind la numeroase acțiuni patriotice pe diferite șantiere de construcții unde depun sute de ore de muncă voluntară. Elevii și pionierii școlii medii „Dr. Petru Gro- za“ de pildă, au lucrat pe șantierul de construcții al șco- lii. Aci se construiesc încă 8 săli de clasă și o frumoasă sală de festivități. Elevii au contribuit la reducerea pre* (ului de cost al construcției cu peste 10.000 lei, recupe. rînd din demolări 20.000 de cărămizi. 250 kg. cuie și 56 m2 geamuri. însemnate economii au fost obținute și prin descongestionarea căilor de acces ale șantierului de moloz și materiale de construcție pe care elevii le-au sor- tat apoi pe dimensiuni și le au depozitat ia tndemîna constructorilor. Datorită muncii neobosite a constructorilor și ajutoru- lui pe care aceștia îl primesc de la școlari, noile con- strucții vor fi date în folosință cu mult mai devreme de- cit prevedea planul inițial, școala urmind să-și desfășoare cursurile numai in timpul dimineții. Mobilizați de organizația U.T.M., elevii școlii medii „Dr. Petru Groza“ întreprind în cinstea aceluiași eveni- ment și diferite acțiuni de înfrumusețare a orașului. Ei au luat de curînd sub Îngrijire plantațiile de flori și ar- borii de pe străzile Arhitect Mincu și Barbu Detavrincea. astronomia, acustica fizică, „des- pre nașterea lucrurilor și desfă- cerea k>r" și matematica Iul Pi- tagora. Programul școlii vădea evident, tn sfirșit, preocuparea de a așeza in aceiași timp cul- tura elevilor și pe o serioasă bază de educație religioasă. După Ce strălucise sub dom- nia lui C. Brincoveanu, Acade- mia grecească din București su- feri o eclipsă în deceniile urmă- toare și numai in a doua jumă- tate a secolului al XVIfl-lea ea tși recîștigă terenul pierdut, mulțumită organizării pe care i-o dau Alex. Ipsilanti și mai tirziu Caragea. Importanța pe care o capătă încetul cu încetul studiile științifice în această școală — ca șl in Academia de la lași, fondată mai tirziu, și organizată de Gr. Ghica — face din ea un puternic focar de cul- tură. De unde la începuturile lor ambele „academii** se carac- terizau prin cultul exclusiv al antichității, ele cuprind cu timpul preocupările caracteristice epocii. Reforma lui Ipsilanti din 1776 înlătură Academiei din Bucu- rești caracterul ei pur grecesc. Programul avea un caracter en- ciclopedic șl, prin importanța acordată științe'or, școala de ia București se conformează idei- lor timpului. Spre sfîrșitul secolului. Acade- mia domnească din București ca și cea de ta lași ajung să ridice Invățămintul grecesc la un grad tot mai înalt. Sub ultimii fanarioți sînt aduși profesori dintre cel mai renumiți, ca Lam- bros Photiades, Neofit Ducas, Constantin Vardalah etc., profe- sori de mare autoritate și scrii- tori aprecîațl, în același timp, fn analele literaturii științifice neogrecești. Dar în aceste școli limba țării era tratată cu dispreț, privită ca o cenușăreasă. Era nevoie de un adevărat act de curaj pentru impunerea ei șt tn școlile mai Înalte. Au fost necesare perseve- rența și entuziasmul contagios al dascălului ardelean din Avrig, Gh. Lazăr, ca Hmba poporului să-și capete locul ei de cinste in școala romiaească. Este bine cu- noscut rolul revoluționar înde- plinit in cultura romînă de școa- la lui Lazăr, care Începe concu- rind școala grecească și sffrșe- ște substitumdu-se aceleia. Pen- tru punerea bazelor „școlii aca- demicești** pentru științele „filo- zoficești și matematicești" tn limba țării, Lazăr e ajutat de unii boieri patrk>ți ca lancu Vă- cărescu, banul Constantin Bălă- ceau u, lordache Golescu — gi- nerele Iul Bălăceanu — Grigore Ghica, viitorul domn etc. S-a susținut că întemeierea școlii romîneștl urcă pînă la 1816, dar argumentele aduse în sprijinul acestei afirmații arată că e vorba doar de o ipoteză. Primele pro- iecte de organizare a școlii Iul Lazăr datează din 1817. Ele Pre- văd un curs primar pe care îl vor completa studii superioare de matematici șl unele noțiuni de teologie. Cadrele școlii lui Lazăr sint lărgite in 1818, dată la care se Introduce și studiul filozofiei. In august același an, Lazăr lan- sează primul său prospect, inti- tulat „înștiințare. De toată cinstea vrednică tinerime*, plin de avînt patriotic, tn care ®e a- firmă că a sosit tn stîrșit ziua tn care poporul trebuie să por- nească pe căile culturii, pentru a-și relua și el „printre celelalte nații", locul care 1 se cuvine. Școala lui Lazăr e formată dintr-un curs elementar, un curs practic șl un învățămînt supe- rior, care cuprindea printre al- tele filozofia și dreptul, ca și cursuri paralele de teologie pen- tru elevii care se pregăteau pen- tru preoție. Spre școala Iul Lazăr fug mulți e'evi al Academiei gre- cești din Schitu Măgureanu, ca și discipoli ai școlilor de la Col- țea și Sf. Gheorghe, care abia știau alfabetul dar a căror am- biție era de asemenea de a de- veni preoți sau ingineri. Școala lui Lazăr n-atrase Insă numai pe elevii, ci și pe u-nll dintre profesorii de la Schitu Măgurea- nu. ca profesorul ardelean Er- dell, Eufrosin Poteca etc., ală- turi de care fnai predau acolo Simeon Marcovlcl. Constantin Moroiu, foan Pandeli ș.a. Din păcate, școala Iul Lazăr, care se deschisese în cîteva chitii ale mînăstlriî de la Sf. Sava șl care căpătă forme superioare tot mai organizate, trebui să-șl suspende activitatea tn timpul mișcării revoluționare a pandu- rilor Iul Tudor Vladimlrescu, alături de care, după cum se știe, a fost Lazăr, care-și oferi cunoștințele sale inginerești, atunci cînd Tudor ișl fixă tabăra la Cotroceni. Continuator la conducerea școlii de la Sf. Sava e fostul dis- cipol al dascălului ardelean, loan Eltade Rădulescu. care, din 1822, timp de șase ani cît a condus școala, a predat acolo gramatica (baza faimoasei sale gramatici din 1828), retorica, is- toria, logica, geografia, mate- matica etc., tn condiții vitrege, în încăperi friguroase, cu „sobe soarte ce umplea casa de fum* din cauza lemnelor ude pe care, iarna, le aduceau elevii Inș'și de-acasă, în indiîerența celor mal mulți dintre oficiali. cum ne povestește Eliade însuși în- tr-o scrisoare către Costache Negruzzi. La școala de la Sf. Sava, re- organizată, și unde veniră și alți profesori ca Fl. Aaron, Vall- lant etc., au învățat carte mu'țf Manifestări La Clubul muncitorilor din învățămînt din Capitală s-a or- ganizat pentru cadrele didacti- ce un ciclu de conferințe pe te- ma „București — 500 ani de existență istorică'". Pînă în pre- zent s-au ținut conferințe pe te- mele: „București în epoca feu- dală", „Momente din lupta re- voluționară a maselor populare din București în perioada feu- dală*. ..Anul revoluționar 1848 în București", „începuturile și dezvoltarea mișcării muncitorești în București". Ciclu! mai cu- prinde conferințele: „București, un mare centru Industrial al țării noastre". „Dezvoltarea co- merțului în București", „Din viata muzicală a orașului Bucu- rești", „Momente de seamă din Istoria teatrului bucureștean", ..Dezvoltarea învătămîntului în București". Conferințele au tre. zit un more interes în rîndurile pedagogilor. dintre scriitorii noștri pașoptiști din Muntenia, ca Grigore Ale- xandrescu, N. Băkescu, C. A. Rosetti, fon Ghica ș.a. ultimul lăsîndu-ne, In cunoscutele sale scrisori către V. Alecsandri, a- mintiri interesante despre șco- lile Bucureștiului din acele vre- muri. Cine nu cunoaște scrisoa- rea lui Ghica intitulată „Școala de acum 50 de ani", tn care scriitorul muntean ne povesteș- te despre condiții'e tn care pre- dau carte dascăli ca Chiosea, Chiriță sau Stan la modestele școli „de sub albastrul cerului" de la Udrlcani, de la Sfintul Gheorghe sau Colțea cu meto- dele lor primitive (folosirea nu- ielei și a imineilor azvîrliți după elevii mai grei de cap, blagos- loviți și cu cîte un „fir-ai al dracului cu tat-to și cu mă-ta, că n-ai învățat matima"), de care nu diferă mai deloc invec- tivele dascălului lui Delavrancea de la „școala domnească" din cartierul Orzarilor de mai tîrziu, faimosul „domnu* Vucea“, cel cu „ha, tătarilor, Jos, tătari'or", cu numeroșii lui monitori și cu linia „în patru muchii" trasă cu sete la palmă ? ! Cită distanță de Ia aceste școli, ca și de la școlile supe- rioare de drept, de matematică, de agricultură și de inginerie care funcționau tn timpul regu- lamentului organic, ori chiar de la facultăți'e independente, de drept din 1859, de științe și de litere din 1863, din care s-a dezvoltat mai apoi universitatea bucureșteană (prin decretul lui Al. I. Cuza din 4/16 VII 1864), Za numeroasele noastre școli me- dii și tehnice de astăzi, la Uni- versitatea „C. |. Parhon", Ins- titutul po'ttehnic. Institutul de construcții, Institutul Medico- Farmaceutic etc. etc. ? După eliberarea țării noastre șl mal ales după reforma invățămintului din 1948, Înfăp- tuită din inițiativa și cu spriji- nul Partidului Muncitoresc Ro- mln, In locul dezvoltării haotice din timpul regimului burghezo- moșieresc. in învățămînt a fost introdusă munca planificată și controlată. La baza muncii ins- tructlv-educative din școli și ins- titute de învățămînt superior stă studierea învățăturii marxist-le- niniste. e’evii și studenții puțind astfel să cunoască și să-și însu- șească Ideologia clasei munci- toare șl să fie în măsură a se orienta just în specialitatea lor șl în viață. Metodele folosite astăzi în școala noastră sînt dintre ce’e mai înaintate. Com- poziția socială a elevilor din învătămîntul mediu și a studen- ților se deosebește radical de aceea din trecut. Drumul fiilor de muncitori și de țărani săraci nu mai e barat, ca în trecut, de diferite legi care să le împiedice trecerea de la școa'a de patru ani la cea de 7 ani, de la aceasta La școa'a medie, de la școala de cultură generală sau tehnică spre institutele de Invățămint superior. Condițiile materiale șl culturale create elevilor șl stu- denților noștri s au îmbunătățit substanțial. Numeroasele burse, cantine și cămine care le sînt rezervate sînt o expresie a grijii pe care le-o poartă tot mai mult întreaga noastră clasă munci- toare. Ca și atttea alte orașe ale pa- triei noastre dragi, in plin avtnt de construire a socialismului, mal mu't decît oricare din ele, Bucureștiul a devenit cu adevă- rat un mare focar de cultură acum, clnd împlinește o jumătate de mileniu de existență. Conf. univ. EMIL BOLDAN culturale Clubul muncitorilor din învăj țămînt din Capitală mal orga- nizează șl numeroase alte ac- țiuni legate de evenimentul săr- bătoririi a 500 de ani de exis- tență istorică a orașului. Prin- tre acestea menționăm expoziția de desene a profesorului loan Cirdei. intitulată „București la a 500-a aniversare*, care pre- zintă cîteva sute de lucrări. Ex- poziția cuprinde desene tnfăți- șînd monumente istorice, precum șl numeroase aspecte ale Bucu- reștiului în plină construcție so- cialistă. In cinstea aceleiași sărbători, clubul organizează o ședință festivă a cercului literar „Mihaiț Sadoveanu", o expoziție cu cărți privitoare la trecutul ora- șului și un fotomontaj’ pe tema „Avîntul constructorilor în ora- șul București". Programa de economie politică pentru clasa a X-a Tema 1. OBIECTUL ECONO. MIEI POLITICE — 4 ore — Producție bunurilor mate- riale — baza existentei socie. lății omenești. Elementele sim- ple ale procesului de producție. — Modul de producție ți la- turile sale: forțele de pro- ducție și relațiile de producție. Interacțiunea dintre forțele de producție și relațiile de produc- ție. Trecerea de la un mod de producție la altul. — Definiția economiei poli- tice ca știință. Legile dezvol- tării economice a societății. Legi specifice și legi comune. Particularitățile legilor econo- mice. Rolul lui Marx, Engels și Lenin în crearea economiei po- litice a proletariatului. Caracte- rul militant transformator al economiei politice marxist-Ieni- niste. Economia politică — parte constitutivă a marxism-le- ninismului. Caracterul istoric și caracterul de clasă ți de partid al economiei politice. Secțiunea I. MODUL DE PRODUCȚIE CAPITALIST. A CAPITALISMUL PRE- MONOPOLIST Tema 2. PRODUCȚIA DE MĂRFURI. MARFA SI BANII — 4 ore — Producția de mărfuri și condițiile apariției ei. Producția de mărfuri simplă ți producția de mărfuri capitalistă. — Marfa ți cei doi (actori ai ei: valoarea și valoarea de în- trebuințare. Munea — unicul iz- vor al valorii mărfii. Dublul ca- racter al muncii întruchipai în marfă: munca concretă și mun- ca abstractă. Mărimea valorii mărfii. Timpul de muncă soci- almente necesar. Munca simplă ți munca complexă. Marfa bani. Funcțiile banilor. — Valoarea ca raport social— fetișismul mărfii. — Legea valorii — Hî* a producției de mărfuri. Acțiunea legii valorii Tn producția de mărfuri bazată pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție Importanța cunoaște- rii acțiurrti legii valorii pentru politica partidului clasei mun- citoare față de micii producă- tori de mărftrri. Tema 3. CAPITAL Șl PLUS- VALOARE - 4 ore — Proprietatea privat-capita. listă asupra mijloacelor de pro- ducție, baza relațiilor de pro- ducție In capitalism. — Transformarea banilor în capital. Forța de muncă ea mar- fă Valoarea ți valoarea de în- trebuințare a mărfii forță de muncă. — Procesul de producere a plusvalorii. Ziua de muncă și împărțirea ei în muncă nece- sară și supramuncă. — Capitalul ca relație sociala de producție. Capital constant și capital variabil Importanța împărțirii capitalului avansat in capital constant și capital va- riabil. Rata plusvalorii ca ex- presie a gradului de exploatare. — Cele două căi de sporire a plusvalorii: plusvalbarea ab- solută ți plusvaloarea relativă. Piusvaloarea suplimentară. Le- gea plusvalorii. legea econom i- da fundamentală a capitalismu- lui'. — Salariul în capitalism. Sa- lariul nominal și salariul real. Scăderea salariului real în ca- pitalism. Lupta clasei munci- toare pentru ridicarea salariilor și pentru reducerea zilei de muncă Lupta proletariatului din Romînia burghezo-moșierească împotriva exploatării. Tema 4. ACUMULAREA CA. PITALULUf Șl PAUPERIZA- REA PROLETARIATULUI - 2 ore — Producția și reproducția. Reproducția capitalistă simplă și reproducția capitalista lărgi- tă. Acumularea capitalului. Corn, poziția organică a capitalului. Concentrarea și centralizarea capitalului. — Procesul acumulării capi- taliste și formarea armatei in- dustriale de rezervă. Legea populației în capitalism. Supra- populația relativă. Critica teo- riei reacționare a lui Malthus ș' a malthusianismulni contem- poran. — Legea generală, absolută a acumulării capitaliste. Pau. perizarea relativă și absolută a proletariatului. Situația pro- letariatului în Romînia burghe- zo-moșierească. Contradicția fun- damentală a modulai de pro- ducție capitalist. Rolul istoric al proletariatului. Tema 5. PROFITUL MIJLO. CIU SI PREȚUL DE PRO- DUCȚIE — 1 oră — Profitul ca formă transfor- mată a plusvalorii. Rata profi- tului și factorii de care depinde mărimea ei. — Concurența dintre ramu- rile producției și transformarea valorii mărfii în preț de pro- ducție. Importanța învățăturii lui Marx privind profitul mijlo- ciu pentru lupta de clasă a pro- letariatului. Tema 6. RELAȚIILE AGRARE IN CAPITALISM — I oră — Structura agriculturii ca. piialiste. — Marea și mica producție în agricultură. Ruinarea și eli- minarea micilor gospodării agri- cole. Lupta de clasă la sate. Transformarea principalei mase a țărănimii în aliat al proleta- riatului. Situația maselor țără- nești în Romînia burghezo-mo- șierească Tema 7. REPRODUCȚIA CA- PITALULUI SOCIAL Șl CRI- ZELE ECONOMICE DE SU- PRAPRODUCȚIE — 3 ore — Produsul social total în ea pita li cm — Problema realizării produ. suhii social total. — Condițiile realizării produ- sului social total în reproducția capitalistă simpla șî lărgită. — Contradicțiile reproducției capitaliste. — Crizele economice de su- praproducție și inevitabilitatea lor în capitalism Cauza funda- mentală a crizelor economice de supraproducție. Caracterul ci- clic al reproducției capitaliste. Fazele ciclului industrial. — Crizele economice de su- praproducție și ascuțirea con- tradrțrflor capitalismului. Si- tuația maselor muncitoare d:n Romînia burghezo-moșiereașcă in timpul crizelor economice de supraproducție B CAPITALISMUL MONO- POLIST Tema 8. IMPERIALISMUL — STADIUL CEL MAI ÎNALT AL CAPITALISMULUI - 2 ore — Trecerea ta imperialism. — Cele cinci trăsături econo- mice ale imperialismului: al Concentrarea producției și formarea monopohirikx Mono- polurile și concurenta- Pretai de monopol. Monopolurile din Ro- rnfnia borgtiezo-moșierească. bl Monopolurile în sistemul bancar Capitalul financiar și oligarhia financiară. c) Exportul de capital. For. mele exportului de capital. Con- secințele exportului de capital. dl Împărțirea economică a lumii între uniunile monopoliste internaționale. el Terminarea împărțirii teri, toriale a lumii fnlre marile pu- teri imperialiste și luota pentru reîmpărțirea ei. Acțiunea legii economice fon- damerrta'e a capitalismului în imperialism. Tema ». IMPERIALISMUL — ULTIMUL STADIU AL CAPI- TALISMULUI - 2 ore — Locul istoric al imperia- lismului . Imperialismul capi- talism monopolist Imperialis- mul — capitalism parazitar sau în putrefacție. Imperialismul — capitalism muribund, ajunul re- voluției proletare. Capitalismul monopolist de stat în principalele țări capitaliste (S.U.A., Anglia, Germania Occidentală, Franța etc.f — Legea dezvoltării economi- ce și politice inegale și în sal- turi a țărilor capitaliste în im- perialism și teoria leninistă a revoluție' proletare. Tema 10. CRIZA GENERALA A CAPITALISMULUI - 2 ore — Scurlă caracterizare a cri- zei generale. — Prima etapă a crizei ge- nerale. Esența crizei — apari- ția sistemului socialist. Criza sistemului colonial al imperia- lismului. Agravarea problemei piețelor. Apariția fenomenului neutilizărH cronice a unei părți din capacitatea de producție a întreprinderilor capitaliste. Șo- majul cronic de masă. Crizele economice de supraproducție in- tre cele două războaie mondia- le. Situația economică a Romî- niei între cele două războaie mondiale. Lupta maselor mun- citoare din Romînia. conduse de P.C.R. împotriva exploatării, fascizării țării și împotriva războiului antisovietic. — A doua etapă a crizei ge- nerale a capitalismului. Adîn- cirea crizei generale a capitalis- mului. Formarea sistemului eco- nomic socialist noodiel. Deșiră, marea sistemului colonial al im- perialismului. Instabilitatea eco- nomiei țărilor capitaliste după al If-lea război mondial. înrău- tățirea situației clasei muncitoa- re. Ascuțirea contradicțiilor ca- pitalismului. Combaterea teori- ilor burgheze și revizioniste contemporane cu privire Ia im- perialism. — Lupta dase[ muncitoare pentru pace, democrație și so- cialism. Secțiunea H MODUL DE PRODUCȚIE SOCIALIST Tema H. PERIOADA DE TRECERE DE LA CAPITA- LISM LA SOCIALISM — 7 ore — Necesitatea perioadei de trecere de Ia capitalism 1a so- cialism. Dictatura proletariatu- lui ca instrument de construire a economiei socialiste. — Sectoarele economice în perioada de trecere de la capi- talism la socialism. Naționali- zarea socialistă a principalelor - mijloace de producție. Trans- formarea socialistă treptată a agrjculturii. Apariția relațiilor de producție socialiste și apari- ția legilor economice proprii eco- nomiei socialiste. Rolul econo- mic al statului socialist. Comba- terea teoriilor burgheze și re- vizioniste cu privire la rolul economie al statului socialist. Clasele și lupta de clasă tn pe- rioed.i de trecere. — Trăsăturile principale ale politicii economice a statului dictaturii proletariatului tn con- dițiile perioadei de trecere — Industrializarea socialis- tă. Necesitatea industrializării socialiste. Industria grea — baza economiei socialiste. Izvoa- rele și ritmul industrializării socialiste. Superioritatea indus- trializării socialiste fa|ă de in- dustrializarea capitaliști. Trans- formarea R.P.R dintr-o țară agrară înapoiată într-o țară in- dustrial-agrară. — Transformarea socialistă a agriculturii. Necesitatea obiec- tivă e transformării socialiste a agriculturii. Planul cooperatist al lui Lenin. Transformarea so- cialistă a agriculturii în R.P.R. Rolul S.M.T. în transformarea socialistă a agriculturii. G.A.8. Formele de cooperare în produc- ția agricolă a R.P.R. — Trăsăturile și legile genera- le proprii tuturor țărilor care trec la socialism. Combaterea teoriei revizioniste care neagă existen- ța unor legi general* in con- strucția socialistă. Tema 12. PROPRIETATEA SOCIALA SOCIALISTA ASU- PRA MIJLOACELOR DE PRO- DUCȚIE - BAZA RELAȚIILOR DE PRODUCȚIE ALE SOCIA- LISMULUI. LEGEA ECONO- MICA FUNDAMENTALA A SO- CIALISMULUI - 2 ore — Proprietatea socialistă a- supra mijloacelor de producție — baza relațiilor de producție socialiste. Cele două forme ale proprietății socialiste: proprie- tatea de stat și proprietatea cooperatist-colectivistă. Asemă- nările și deosebirile dintre ele. Rolul conducător al proprietății de stat. Proprietatea personală în socialism. Formele de proprie- tate în R.P.R. — Relațiile de producție în socialism. Deosebirea lor radi- cală față de relațiile de produc- ție capitaliste. Necesitatea apă- rării proprietății socialiste. — Legea economică funda- mentală a socialismului. Acțiu- nea ei în țara noastră. Folosi- rea ei de către partidul clasei muncitoare. Tema 13. DEZVOLTAREA PLANICA PROPORȚIONALĂ A ECONOMIEI NAȚIONALE — 2 ore — Necesitatea și posibilitatea dezvoltării planice a economiei naționale în socialism. Imposi- bilitatea planificării economiei naționale Ih capitalism. Legea dezvoltării plantce proporționale a economiei naționale, lege eco- nomică a socialismului. Princi- palele proporții din economia so- cialistă. — Planificarea socialistă. Principiile planificării socialiste. Centralismul democratic — prin- cipiul fundamental al conducerii economiei naționale. Caracterul științific, partinic, unie, com- plex. obligator Și mobilizator al planului. Controlul îndeplinirii planului. Planificarea economiei naționale a R.P.R. Succesele dezvoltării planificate i econo- miei R.P.R. Tema 14. MUNCA SOCIALA $1 PRODUCTIVITATEA MUN- CII IN SOCIALISM — 2 ore — Caracterul muncii în so- cialism. Noua atitudine lață de muncă. Obligativitatea muncii Dreptul 1a muncă. Disciplina so- cialistă a muncii. întrecerea so- cialistă și importanța ei pentru economia socialistă. — Creșterea necontenită a productivității muncii în socia- lism. Factorii de creștere ai pro- ductivității muncii, importanța creșterii productivității muncii pentru creșterea producției socia- liste și pentru ridicarea conti- nuă a nivelului material și cul- tural al oamenilor muncii. Tema 15. REPARTIȚIA DUPĂ MUNCĂ — LEGE ECONOMI- CA A SOCIALISMULUI. SA- LARIUL TN SOCIALISM — I oră — Repartiția după muncă — lege economică a socialismului. Salariul tn socialism și deosebi- rile hui față de salariul din ca- pitalism. Formele salarizării în socialism. Normarea muncii. — Măsurile luate de P.M.R. și Guvernul R.P.R. ui vederea îmbunătățirii sistemului de sa. larizare. creșterii salariului real și cointeresării materiale a oa- menilor muncii. Măsurile luate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959 pentru crește- rea nivelului de trai al poporu- lui muncitor. Tema 16. PRODUCȚIA DE MĂRFURI LEGEA VALORII ȘI BANII IN SOCIALISM — 3 ore — Necesitatea producției de mărfuri în socialism. — Valoare» de întrebuințare și valoarea mărfurilor în econo- mia socialistă. — Rolul banilor în socialism și în perioada de trecere de la capitalism Ia socialism. Funcți- ile banilor. — Prețul in socialism. Comer- țul in socialism și în perioada de trecere. Acțiunea legii va- lorii in socialism și în perioada de trecere de la capitalism la socialism și folosirea ei de că- tre statul socialist. Tema 17. GOSPODĂRIREA SOCIALISTA A ÎNTREPRIN- DERILOR (HOZRASCIOTUL) $1 RENTABILITATEA — 2 ore — Gospodărirea socialistă a întreprinderilor. Trăsăturile gos- podăririi socialiste în întreprin- derile de stat. — Fondurile întreprinderilor socialiste. Amortizarea. Uzura în socialism. Folosirea rațională a fondurilor întreprinderilor. — Prețul de cost. Structura prețului de cost pe elementele sale primare. Factorii care infiuen. jează reducerea prețului de cost. Structura prețurilor în socialism. Beneficiul și rentabilitatea. Im- portanța reducerii prețului de cost pentru economia socialistă. Sarcinile reducerii prețului de cest pentru toate ramurile eco- nomiei naționale a R.P.R. Tema 18. RELAȚIILE AGRA- RE IN SOCIALISM — 1 oră — Structura agriculturii so- cialiste. — Gospodăria obștească s Actuala programă de economie politică pentru clasa a X-a, cursul de zi, se va aplica și la clasa a X-a de ta cufsu rile seral și fără frecvență. Programa de socialism științific, publicată în ..Gazeta în- vățămintului' nr. 530 din II septembrie 1959. este valabilă ți la clasa a Xl-a de la cursurile seral și fără frecventă gospodăriilor agricole colective (artei). — Ziua muncă șl retribuirea muncii. — Repartiția producției și a veniturilor gospodăriei agricole colective. Creșterea bunăstării țăranilor colectiviști. — Superioritatea agriculturii socialiste. Tema 19. REPRODUCȚIA SOCIALISTA — 3 ore — Reproducția socialistă. Su- perioritatea ei față de reproduc- ția capitalistă. — Reproducția produsului so- cial total. împărțirea produsului social în două sectoare: secto- rul I și sectorul II. Dezvoltarea cu precădere e sectorului I — lege economică obiectivă a re- producției lărgite. Importanța dezvoltării cu precădere a sec- torului I pentru toate ramurile economiei. Acumularea socia- listă. — Reproducția forței de mun- că în socialism; folosirea rațio. nală a forței de muncă. — Reproducția relațiilor de producție socialiste: consolida- re* și dezvoltarea proprietății socialiste, dezvoltarea relațiilor de colaborare și ajutor reciproc și a relațiilor de repartiție so- cialistă. Reproducția tn econo- mia R.P.R — Venitul național în socia- lism și în țara noastră. Crearea și factorii de creștere a venitu- lui național. Cele două mari fon- duri sociale: fondul de acumu- lare și fondul de consum. Bu- getul de stat al R.P.R. Tema 20. SISTEMUL ECO- NOMIC SOCIALIST MON DIAL — 2 ore — Apariția și dezvoltarea sis- temului mondial socialist. — Rolul U.R.S.S. și al R.P. Chineze în cadrul sistemului economic socialist. Relațiile eco- nomice de tip nou dintre țările sistemului economic socialist. Diviziunea socialistă internațio- nală a muncii între țările sistemu- lui economic socialist. Combate- rea teoriilor revizioniste cu pri- vire Ia formarea sistemului so- cialist și la natura relațiilor dintre țările socialiste. — Principalele forme de cola- borare economică a țărilor so- cialiste: coordonarea planurilor de dezvoltare a economiei țări- lor socialiste, comerțul exte- rior, ajutorul reciproc tehnico- științific, acordarea de credite, pregătirea de cadre. C.A.E.R. — Ajutorul acordat de U.R.S.S. țări; noastre și celorlalte țări care construiesc socialismul. R P.R. în sistemul socialist. Tema 21. TRECEREA TREP- TATA DE LA SOCIALISM LA COMUNISM — 2 ore — Cele două faze ale societă- ții comuniste : socialismul și co- munismul. Trăsăturile comune; proprietatea socială asupra mij- loacelor de producție; dezvoltarea armonioasă a economiei pe bază de plan; inexistența exploatări1 omului de către om, inexistența claselor antagoniste. Deosebiri: nivelul diferit de dezvoltare a forțelor de producție; munca de- vine o necesitate vitală în comu- nism spre deosebire de socia- lism; existenta a două forme de proprietate în socialism, exis- tența a două clase, modul dife- rit în care se face retribuția muncii. — Crearea bazei materiale de producție a comunismului. Sar- cina economică fundamentală a Uniunii Sovietice. Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. — Congre- sul Constructorilor Comunismu- lui. Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. despre trecerea mai mult sau mai puțin simultana a țărilor socialiste la faza supe- rioară a societății comuniste. Importanța istorico-mondială a construirii comunismului în U.R.S.S. ★ Economia capitalistă 25 ore Economia socialistă 27 ore Recapitulare trimestrială 3 ore Lucrări scrise 3 ore Recapitulare finală 4 ore Total: 62 ore In ultimii ani școala noastră de cul- tura generală a făcut pași Însemnați pe drumul legării învățămîntului de viată, de producție Se realizează astfel una din principalele sareini puse de partid și de guvern 'n fala școlii — apropie- re» invatăiirintului de munca produc- tivă, trăsătură esențială a învățămin- tptui socialist. Incepîud din 1956, în numeroase școli din orașe și centre in- dustriale s-au introdus lucrări practice de atelier, iar din 1958 elevii școlilor sătești de 7 ani fși 'nsușesc cunoștințe agricole și desfășoară lucrări practice agricole. Introducerea activităților prac- tice in prodncție ale elevilor timp de două săptămiRi la sfirșitul anului șco- lar a adiaeit și naai mult legătura școlii Oi producția. Toate acestea au contribuit Ia o mai bună pregătire a elevilor pen- tru viată. Nou! an școlar va constitui un pas mai departe în această privință, ca urmare a studierii de către elevi a cu- noștințelor elementare de producție Hidustrială in clasele V-VI1 de la orașe și din centrele industriale și a studiu- lui mașinilor cu aplicații practice în clasele VIII XI Școala de cultură ge- nerală va da astfel elevilor o orientare pre-profesională mai judicioasă, în func- ție de cerințele economiei naționale. Predarea cunoștințelor elementare de producție industrială și lucrările prac- tice de atelier au scopul să dea elevilor cunoștințe despre dezvoltarea industriei din țara noastră și să le formeze price- peri și deprinderi practice în ceea ce privește cunoașterea și mînuirea scule- lor și utilajelor pentru prelucrarea lem- Bului și metalelor sau în legătură cu jcrările electrotehnice- Stăpîni pe astfel ue deprinderi practice, elevii vor avea posibilitatea să participe la producție îndată după absolvirea școlii. Cunoștințele elementare despre pro- ducția industrială, care se predau în clasele VI-V1I in cîte o oră pe săptă- mîoă, vor fi transmise elevilor în strîn- să legătură cu lucrările practice de a- telier. Io cadrul acestei discipline se dau elevilor noțiuni referitoare la inun- că, la evoluția uneltelor de muncă, la producție și mijloacele de producție. Ia împărțirea economiei naționale pe ra- muri industriale. Mai departe elevii vor dobîndi cunoștințe despre procesele tehnologice de fabricație care stau la baza fiecărei ramuri industriale, despre utilajele, mașinile și instalațiile tehnice caracteristice diferitelor ramuri indus- triale. despre materia primă, semifa- bricalele și produsele ce se obțin în in- dustria noastră și despre structura or- ganizatorică * întreprinderilor. înarmarea elevilor cu cunoștințe ele- mentare precise despre Întregul proces al dezvoltării industriei noastre și des- pre importanța pe care o are fiecare ra- pmură In opera de construire a socialis- mului pune în fața cadrelor didactice care vor preda această disciplină sar- cini deosebite. In primul rînd este nece- sară o pregătire și o documentare te- meinică pentru lecții. Deosebit de im- portantă este studierea de către profe- sori a documentelor de partid în legă- tură cu dezvoltarea industriei din țara noastră, pentru ca elevii să cunoască bine realizările din acest domeniu în comparație cu situația din timpul regi- mului burghezo-moșieresc, perspectivele Elevi dm școlile Capitalei idzi- tetuă întreprinderea de con- strucții metalice și aparataj de dezvoltare a diferitelor -sectoare ale industriei și influenta pe care o exer- cită aceasta asupra creșterii nivelului de trai material și cultural al oame- nilor muncii. De asemenea, sînt nece- sare documentarea științifică asupra procedeelor tehnologice, o bună cunoaș- tere a întreprinderilor și o strînsă legă- tură cu acestea. In predare profesorii trebuie să se bazeze pe cunoștințele dobîndite de elevi la fizică, la chimie, la matematică și la desen. Potrivit specificului lor este recoman- dabil ca lecțiile de cunoștințe indus- triale să fie predate în clasă, în ate- liere, laboratoare, în fabrică sau pe șantierele de construcții și să fie ur- mate de vizite în producție, care să e- xemplifice și să întărească noțiunile transmise elevilor. Caracterul politehnic al învățămîntu- lui se accentuează și mai mult în cla- sele VIII-XI prin introducerea studiu- lui mașinilor cu aplicații practice, care permite elevilor să capete o orientare generală și deprinderi de muncă pentru principalele ramuri industriale. Pe a- ceastă bază absolventii școlii medii ca- pătă o orientare profesională corespun- zătoare cu aptitudinile lor, avînd posi- bilitatea să intre direct în producție. In cadrul studiului mașinilor cu apli- catii practice, elevii claselor VIII-XI vor dobîndi cunoștințe despre construcția, funcționarea și utilizarea uneltelor, a mașinilor-unelte, a mașinilor agricole, a automobilului, tractorului, a mașinilor și aparatelor electrice și își vor lorma deprinderi practice pentru demontarea, montarea, repararea și exploatarea a- cestor mașini. Programa prevede că e- levii clasei a VIU * vor studia unel- a 9 r î c o Experiența primului an de predare • cunoștințelor agricole in școlile să- tești de cultură generală a arătat că buna desfășurare a lecțiilor teoretice și practice Ia această disciplină de- pinde de îndeplinirea unei serii în. tragi de condiții legate de specificul ei. Valorificînd din plin experiența do- bîndită, profesorii de cunoștințe agri- cole au datoria să se pregătească te- nsebotc pentru munca lor in noul an școlar, în cere predarea acestei disci- pline s a extins și la clasele a Vl-a și • Vff-a. In primul rfnd ei trebuie să-și asi- gure o bună documentare asupra con- dițiilor specifice agriculturii locale. Se știe că regulile și recomandările generale ale științei agricole sînt va- labile numai dacă în aplicarea lor se ține seama de factorii pedologiei și cli- matici locali. Cunoașterea acestor fac- tori presupune o documentare cît mai completă asupra condițiilor na- turale locale, precum și asupra agro- tehnicii diferențiate care trebuie să se aplice într o anumită regiune. De aceea este necesar ca profesorii să consulte literatura agricolă de specia- litate, unde, pe baza cercetărilor ex- perimentale executate în toate regiu- nile țării, se dau numeroase directive agrotehnice concrete care pot servi pentru predarea lecțiilor teoretice și practice. Este bine de asemenea ca tele, utilajele și mașinile simple utili- zate în procesul prelucrării metalelor și vor efectua lucrări practice de atelier cu aceste unelte, utilaje și mașini In clasa a IX-a, în timp ce elevii școlilor medii din orașe și centre industriale vor studia mașinile-unelte (strungul, mașina de frezat, raboteza, mașina de alezat etc.) și vor învăța să le roînu- iască, cei de la școlile medii din cen- trele agricole vor studia mașinile agri- cole și vor efedua lucrări practice cu aceste mașini. In continuare, în clasa a X-a, elevii școlilor medii din orașe vor studia automobilul și vor efectua - în mod practic toate operațiile legate de repararea, întreținerea și conducerea lui, pe cînd cei de la școlile medii din centrele agricole vor studia tractorul și vor efectua toate operațiile legate de repararea, întreținerea, exploatarea și conducerea acestuia. In clasa a Xl-a elevii vor primi cunoștințe despre apa- ratele, instrumentele și mașinile elec- trice utilizate în industrie, agricultură și în gospodărie și vor căpătă deprin- deri practice în legătură cu construcția, repararea și exploatarea lor. Ținînd seama de faptul că studiul mașinilor cu aplicații practice necesită cunoștințe tehnice de specialitate, pre- darea acestei discipline va fi încredin- țată maiștrilor și inginerilor cu expe- riență în învățămint, urmînd ca lucră- rile să se desfășoare în ateliere și în întreprinderi pe grupe de cite 15-20 elevi. împărțirea elevilor pe grupe este determinată de caracterul practic al a- oestei discipline, organizarea și condu- cerea lucrărilor neputîndu-se face în condiții bune cu clase întregi de elevi. Eșalonarea temelor din programa pen- tru studiul mașinilor cu aplicații prac- profesorii să discute asupra probleme- lor agricole concrete ale regiunii în care se află si asupra modului cum tre- buie să adapteze lecțiile practice pe teren cu tehnicienii agronomi de la secția agricolă a sfatului popular raio- nal. de la stațiunile experimentale ale institutelor de cercetări, de la gospo- dăriile agricole de stat sau școlile de agricultură de diferite specialități. O sarcină de mare însemnătate a profesorului de cunoștințe agricole o constituie stabilirea unei legături per- manente cu gospodăriile agricole so- cialiste din localitate. Adaptarea cu- noștințelor agricole Ia realitatea lo- cală presupune totodată și participa- rea școlii la procesul de producție din gospodăriile agricole socialiste, prin munca elevilor, în timpul a- plicațiilor practice. Chiar acum, o dată cu începerea cursurilor, conducerea școlii, împreună cu conducerea gospo- dăriei respective trebuie să întocmea- scă un program comun de acțiune, în care să se prevadă în special urmă toarele elemente: terenurile ce vor fi atribuite pentru practica elevilor, felul cum vor fi folosite aceste tere. nuri, uneltele și materialele necesare, delegații gospodăriei care se vor o- cupa permanent de buna desfășurare a practicii. Stabilind o legătură perma- nentă cu gospodăria agricolă colectivă sau de stat din localitate, profesorii care predau cunoștințele agricole vor putea să se documenteze și în pri. viața problemelor specifice ale a- grotehnicii diferențiate din regiunea respectivă. Trebuie organizate din vreme lu- crările pregătitoare pe lotul școlar. Pentru cursul de cunoștințe agricole, lotul școlar reprezintă o ilustrare cu elemente concrete a lecțiilor teoreti- ce de bază. Multe asemenea lecții se predau direct pe teren, linqă parce- lele cultivate. Pentru ca munca pe lot să se desfășoare cît mai bine, este necesar să asigurăm înzestrarea lui materială, să stabilim temele de exploatare și de experimentare sau de demonstrații și să întocmim planul de cultură. Prin înzestrarea materială înțele, gem în primul rînd procurarea unel- telor. Trebuie să procurăm apoi din vreme, in cantități suficiente, semințe, puieți, răsaduri si răsadnițe, îngrășă- minte etc. astfel incit lucrările practice să decurgă curent și cu maximum de eficacitate instructivă. Trebuie să a- sigurăm de asemenea Împrejmuirea lotului. parcelarea lui Ș* plantarea perdelei de protecție contra efectelor negative ale vintului. tice are în vedere cunoștințele căpă- tate de elevi la celelalte discipline și îndeosebi la fizică, precum și respecta- rea principiului accesibilității, al trece- rii de la simplu la complex. In preda- rea cunoștințelor despre mașini este necesar să se pornească de la expli- carea fiecărui tip de mașina prevăzut în programă, a părților lui componente și a principiilor de funcționare, după care elevii vor trebui să vadă cum arată în realitate unealta sau mașina respectivă și cum funcționează eaj tre- cînd apoi la efectuarea operațiilor de demontare, montare și mînuire. De aceea studiul mașinilor și aplicațiile practice trebuie să se desfășoare în a- teliere bine înzestrate sau în întreprin- deri, în ateliere de reparatii auto, în parcurile de mașini și tractoare ale gos- podăriilor agrteele de stat, S.M.T.-url- lor sau centrelor mecanice. Rezolvare* acestei probleme necesită o strînsă le- gătură cu întreprinderile din localitate, o bună cunoaștere a specificului între- prinderilor de către profesorii care pot contribui la pregătirea teoretică și prac- tică a elevilor. In această acțiune deo- sebit de importantă este nevoie de un sprijin efectiv din partea organelor de învățămint, cărora le revine sarcina de a înlesni și organiza colaborarea dintre școli și întreprinderi pe plan local O condiție importantă de care trebuie să se tină seamă în desfășurarea activi- tăților practice este aceea ca în proce- sul muncii elevii să producă material didactic și obiecte utile. Predarea noilor discipline introduse în planul de învățămint și efectuarea lucrărilor și aplicațiilor practice la un nivel corespunzător vor contribui, fără îndoială, la adîncirea legăturii dintre școală și viată, la întărirea dragostei pentru muncă a elevilor și la înarma- rea lor cu pregătirea multilaterală pe care o cere societatea socialistă tuturor membrilor săi. C. MIHAI Temele de exploatare le vom sta- bili in funcție de programa școlară și de plantele agricole indicate a se cultiva în regiune, prevăzînd și nor- mele agrotehnice de cultură a plan- telor respective. La fel, temele ex- perimentărilor și demonstrațiilor vot indica subiectele acestora s> modali- tățile practice de efectuare. Planul de cultură concretizează în mod ana- litic întreg programul de activitate al lotului școlar, pe baza temelor stabi- lite și a materialelor de care dispu- nem. Intr-o formă mai sintetică pla- nul de cultură se poate prezenta ca un tabel în care se prevăd : lista plantelor ce se vor cultiva pe parce- lele lotului, suprafața ce revine fie- căreia, cantitatea de sămînță sau nu- mărul de puieți de plantat, calenda- rul executării aplicațiilor practice în legătură cu principalele lucrări «- gricole. Multă atenție trebuie acordată și procurării materialului didactic. Pentru lecțiile despre sol, lecții care se predau încă în primul tri- mestru la clasa a V-a. trebuie să pregătim din vreme colecții de roci și minerale, planșe sau diapozitive re- prezentînd microorganismele din sol, mostre cu elementele componente ale solului, probe de sol și profile de sol caracteristice solurilor zonale din regiunea îrt- care se află școala. Pen- tru capitolul referitor la îngrășăminte vom pregăti o colecție de îngrășă- minte chimice azotate, fosfatice și potasice, mostre de îngrășăminte bac. teriene și altele. Pentru capito- lul despre semințe este necesară o colecție cît mai completă de se- mințe de plante agricole, semințe de buruieni, utilaj pentru executarea de. monstrațiilor de încercare a facultății germinative a semințelor etc. Pentru predarea importantelor capitole din fitotehnie (clasa a VI a) despre ca- racterele botanice ale plantelor de cultură (cereale, leguminoase, textile, uleioase, furajere etc.) care se predau în timpul toamnei și iernii, trebuie să culegem cantități suficiente de plante agricole întregi și să ]e ierbarizăm cu grijă, spre a le putea folosi la vreme pentru explicații. De asemenea, pu- tem începe de pe acum și desenarea diferitelor planșe intuitive reprezen- tind asolamente, secțiuni prin mașini etc- Problema pregătirii în vederea pre- dării cunoștințelor agricole trebuie să constituie o preocupare de căpetenie pentru conducerile școlilor și cadrele didactice de specialitate. S. PETRE PROGRAME NOI Pe baza modificărilor aduse planurilor de Inoăfămint ale școlilor de cultură generală, pentru acest an școlar programele de irwd/dmM au fost revăzute și îmbunătățite. Pentru unele discipline noa introduse In planurile de invă- țămni. cum ar fi cunoștințele elementare de producție in- dustrială si studiul mașinilor cu aplicații practice, ca și pentru alte discipline, s-au elaborat programe noi. In elaborarea sau îmbunătățirea programelor actuale s-a urmărit realizarea unei mai strînse legături a cunoștințelor transmise elevilor cu realitățile construcției socialiste si cu aplicațiile practice ale acestor cunoștințe In industrie și agricultură, precum și înlăturarea unor chestiuni de amă- nunt. neesențiale, in vederea lichidării supraîncărcării ele- vilor. Totodată, noile programe accentuează caracterul educa- tiv ai lecțiilor in vederea dezvoltării la elevi a dragostei față de patrie și de Partidul Muncitoresc Romîn. Prezentăm mai /as cîteva din noile programe de învăță- mint. LIMBA Șl LITERATURA ROM IN A. La lectura literara, confinutul programei oferă profesorilor posibilități multi- ple de z sădi in sufletele ele- vilor sentimente de dragoste și devotam-nt fată de patrie, de poporul muncilor și de partid, prin alegerea nnoc texte literare ea-e sJ înfăți- șeze realități din acești ani glorioși de luptă, de trans- formări sociale sub conduce- rea partidului, imagini din viata și lupta comuniștilor. Prin conțmutul lor bogat ia valori morale și estetice, a- ceste texte literare vor con- tribuî Ia dezvoltarea in sufle- te’e e'evilor a conv’ngerilor comuniste și le vor aprinde do- rința de a și dărui forțele și priceperea pentru cauza po- porului muncitor. La gramatică s-a accentuat caracterul practic al predării, insistindu-se mai mult asupra exercițiilor și aplicațiilor prac- tice. Li teoria literaturii fclasa a VHI-al. pe lingă unele tex- te din literatura populară și clasici, noua programă cu- prinde mai multe texte pe te- me actuale din literatura con- temporană, texte ce vor fi cu- prinse intr-o broșură care va apărea în curind, ca anexă la manual. Programa recomandă să se acorde toată atentia speciilor literare nou Introduse (im- nul, ctntecul. reportajul lite- rar, pamfletul) și textelor pentru exemplificarea diferite- lor specii și genuri literare. Noua programă prevede și 18 ore de gramatică la clasa a VII La și cîte 9 ore la cla- sele a IX-a și a X-a, în care se vor face lecții aplicative. PROGRAMELE DE MATE- MATICA pun accent mai ma- re pe legarea cunoștințelor de viața înconjurătoare, pe utili- zarea în compunerea proble- melor a datelor din diverse domenii ale tehnicii, din agri- cultura socialistă și din ce- lelalte sectoare ale economiei naționale. Programele cuprind mai multe probleme cu caracter practic și lucrări practice de măsurători sau de determina- re a unor dimensiuni, ceea ce va contribui la cunoașterea de către elevi a realităților din industrie și agricultură și le va trezi dorința de a lucra in aceste sectoare. IIIIIIIIIIIIMIMWWMII^ LA FIZICA Șl CHIMIE s-au elaborat programe noi pentru toate clasele Vf—XI, la alcătuirea lor ținîndu-se seamă de necesitatea de a-î pregăti pe elevi pentru o con- tribuție activă la dezvoltarea economică a țării. Atit în programele pentru clasele VI—VII cît și în pro- gramele pentru clasele VIII— XI, s-au introdus teme asu- pra unor aplicații practice ale fizicii și chimiei în industrie, agricultură, construcții, cum sînt: folosirea firului cu plumb și a nivele! cu bulă de aer în construcții, aplicații ale vaselor comunicante în agricultură, folosirea bioxidu- lui de suit, îngrășăminte chi- mice agricole, aplicații ale motoarelor cu reacție tn avia- ție. ultrasunetele și aplicațiile lor în tehnică etc. Programele cuprind teme legate de dezvoltarea diferite- lor ramuri ale industriei tn țara noastră, de realizările științei și tehnicii sovietice, a- rătînd elevilor posibilitățile nelimitate de dezvoltare a științei și tehnicii în orîndui- rea socialistă. NOILE PROGRAME DE GEOGRAFIE urmăresc în pri- mul rînd ca elevii să cunoas-1 că bogățiile și frumusețile pa- triei. realizările înfăptuite sub conducerea partidului, pun un mai mare accent pe latura e- ducativă a lecțiilor. Programa pentru clasa a V-a urmărește să adîncoască educarea în spirit științific- materialist a elevilor prin transmiterea primelor noțiuni despre univers și despre naș- terea sistemului nostru solar. Suprlmînd unele amănunte necsențiale, programele de geografie a R.P.R. pentru cla- sele VII și XI cuprind lecții noi privind pe vecinii noștri, relațiile strînse cu aceștia în trecut și astăzi, o privire de ansamblu asupra orașului București. Programele leagă cunoștințele de geografie fi- zică de importanța economică a bogățiilor țării. In programele pentru cla- sele V, VI și IX s-a prevăzut un număr sporit de ore pen- tru studiul geografiei U.R.S.S, țara care construiește comu- nismul, au apărut lecții noi despre țările care s-au elibe- rat de sub jugul colonialis- mului, se subliniază mai mult rolul partidelor comuniste și muncitorești din țările socia- liste. cît și al celor din țările capitaliste și dependente. Programa de geografie pen- tru clasa a lll-a. privitoare la geografia regiunii, are scopul de a face cunoscute elevilor satul (orașul), raio- nul și regiunea în care tră- iesc, de a le dezvolta dragos- tea față de ținutul natal, de a-i familiariza cu primele no- țiuni de geografie fizică. i FIZICA 81 de titluri de manuale noi, originale, In limba romtnj fi in limbile naționali- tăților conlocuitoare, se vor afla în anul acesta la indemina cadrelor didactice ți ■ elevilor. Se numără printre ele manuale de limba romînă — atit pentru țcolile cu limba de predare romînă, dt fi pentru școlile cu limbile de predare ale națio- nalităților conlocuitoare — manuale de limba rusă, culegeri de texte din litera- tura maghiară, manuale de limba engleză, de limba franceză ți de limba ger- mană, manuale de latină etc. Pentru înarmarea elecilor cu bazele concepției materialist-dialeotice despre societate apar manuale de economie politică Și socialism științific, precum și noi manuale de istorie. O deosebită atenție s-a acordat editării manualelor menite să contribuie la intă- rîrea legăturii invățămintului cu viața. Apar astfel manuale noi de matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, al căror conținut este strins legat de problemele practicii. De asemenea. s-au tipărit manuale de lirătuțărie ți limplărie, precum si de cunoștințe agricole pentru clasele V-VH. In același timp apar 83 de titluri noi, originale de manuale pentru țcolile pro- fesionale ți tehnice, printre care se numără manualele „Construcții de clădiri" (tn trei volume), „Exploatări miniere", „Electrotehnică" etc. Prezentăm mai jos cîteva din noile manuale. «LECTURI LITERARE* PENTRU CLA- SA A VII-A coprinde, într-o expunere cro- iK-togKă. unele dintre cele mat valoroase opere ale literaturii noastre. însoțite de nebuni de teorie literară pe măsura înțe- legerii elevilor. Manualul conține texte dir. operele marilor noștn scriitori clasici, precum și numeroase texte din literatura actuală care reflectă In imagini de o reală valoare artistică cuceririle poporului mun- citor. lupta eroică pentru construirea so- cialismului. Este de subliniat că, față de manualele din anii trecuți, manualul acesta cuprinde compuneri-lecții și compuneri-teme ce vor constitui un îndreptar pentru elevi atit in ceea ce privește analiza și sinteza lite- rară. cît și in ceea ce privește creația lor originală. «ISTORIA PATRIEI" PENTRU CLASA A IV-A este un manual care înfățișează într.un limbaj simplu, pe înțelesul copiilor, fapte și evenimente din istoria poporului nostru, explicate in lumina documentelor de partid și de stat. Toate capitolele ma- nualului sînt astfel alcătuite incit elevii să desprindă ideea că poporul este făuri- torul istoriei. Lecțiile sînt însoțite de texte ilustra- tive din literatura beletristică și de nu- meroase fotografii. «ISTORIA PATRIEI" PENTRU CLASA A VII-A prezintă periodizarea istoriei po- porului nostru la un nivel accesibil ele. vifor din clasa respectivă, insistind în mod deosebit asupra perioadei de trecere de la o orinduire socială la alta (de la sclavagism la feudalism, de la feudalism la capitalism și de la acesta la socia- lism). In manual se acordă multă aten- ție problemei formării poporului romîn. In toate capitolele se reliefează rolul maselor populare în desfășurarea proce- sului istoric, ta și contribuția poporului romîn la progresul și dezvoltarea culturii universale. „TRIGONOMETRIA* PENTRU CLASA A X-A. Apărînd în două ediții — una pentru clasa a X-a reală și cealaltă pen- tru clasa a X.a umanistică — manualul de trigonometrie urmărește în primul rînd să ajute pe profesori în realizarea sarcinii lor de a lega teoria de practică. Ia acest scop se tratează în mod special o serie de chestiuni teoretice care au o largă aplicare în producție și se dau numeroase exerciții și probleme aplicative. ..FIZICA* PENTRU CLASA A XLA tratează problemele de optică și struc- tura materiei la un nivel ridicat, cores- punzător pregătirii elevilor din ultimul an al școlii medii. Manualul prezintă pro- blemele în strinsă legătură cu producții. De asemenea, sînt subliniate realizările cele mai noi ale fizicienilor din țările socialiste și din întreaga lume. „CHIMIA ORGANICA* PENTRU CLA. SA A XI-A înfățișează numeroase aspecte ale industriei noastre chimice în plină dezvoltare, tratând o serie de metode de valorificare a bogățiilor țării. Elevii vor afla astfel cum se valorifică în țara noas- tră sarea, petrolul, stuful etc., in vederea ridicării nivelului de trai al celor ce mun- cesc. De asemenea ei vor cunoaște cum se fabrică masele plastice, materialele co- lorante, medicamentele — produse fabri- cate în prezent de industria noastră chi- mică și care in trecut se importau. „BAZELE DARVINISMULUI" PEN. TRU CLASA A XI-A. întemeiat pe con- cepția materialist-dialectică despre viață, manualul prezintă problemele biologiei în lumina acestei concepții, combătînd cu- rentele idealiste, mecaniciste, pseudo-știin- țifice. El cuprinde numeroase exemple legate de flora și fauna țării noastre, vor. bește despre activitatea unor biologi ro- mîni de seamă, ca și despre contribuția științei ruse și sovietice la dezvoltarea biologiei. Figurile și planșele colorate, execu- tate artistic contribuie la valoarea instruc- tiv-educativă a manualului: „MANUALUL DE GEOGRAFIE* PEN- TRU CLASA A III-A. Infățișînd geogra. fia regiunii București, acest manual con- stituie prima încercare de a prezenta, la nivelul clasei a IILa, conținutul geogra- fiei regionale, pentru a-i înarma pe elevi cu cunoștințe temeinice despre viața în- conjurătoare. Manualul se bazează pe in. tuiția vie a elementelor concrete din ori- zontul local, urmînd firul descrierii de la cunoscut la necunoscut, de la apropiat la depărtat. „CUNOȘTINȚE AGRICOLE* PENTRU CLASA A Vl-A tratează probleme do cultură a cerealelor și creștere a anima- lelor. Noțiunile principale privitoare la aceste probleme sînt prezentate la nivelul înțelegerii elevilor. Se stăruie în mod deosebit asupra metodelor agrotehnice înaintate. Cifrele comparative cuprinse în manual cu privire la rezultatele diferite- lor recolte obținute pe terenurile gospo- dăriilor agricole colective și pe ogoarele țăranilor individuali îi vor convinge pe elevi asupra superiorității sectorului so- cialist al agriculturii, asupra avantajelor muncii în comun cu mijloace mecanizate. „CUNOȘTINȚE AGRICOLE" PENTRU CLASA A VILA. Acest manual comple- tează cunoștințele agricole studiate de elevi în clasa a VLa, prezentînd noțiuni despre pomicultură și viticultură. El cu- prinde, de asemenea, două capitole despre mașini agricole și tractoare și despre or- ganizarea muncii în unitățile agricole so- cialiste. Numeroasele referiri la hotărî- rile și directivele partidului și guvernului îi vor lămuri pe elevi asupra unor impor- tante probleme ale construirii socialismu. lui în țara noastră. Manualul va putea fi folosit și de pă- rinții elevilor din mediul rural, contribuind astfel la culturalizarea maselor, la răs- pindirea cunoștințelor celor mai noi în domeniul practicii agricole. „LUCRĂRI PRACTICE DE TIMPLA- RIE" PENTRU CLASA A V-A cuprinde variate cunoștințe tehnice și tehnologice privind structura șt proprietățile lemnu- lui. prelucrarea lui, precum și indicații cu privire la mînuirea uneltelor și mașinilor folosite îri munca din atelierul de tîmplă- rie. De asemenea, în manual se dau indi. cații elementare de desen și cunoștințe în legătură cu operațiile de bază în lucrările de timplărie. La sfîrșitul manualului se arată modul de executare a unor obiecte din lemn, ca aplicare a operațiilor de prelucrare pre- date în cursul anului. „PRELUCRAREA MANUALA A ME- TALELOR, LUCRĂRI PRACTICE DE A- TELIER" PENTRU CLASA A VLA Șl CLASA A VII-A este un manual cu a- jutorul căruia elevii vor căpăta cunoștințe cu privire la principalele procedee de pre. lucrare manuală a metalelor, la uneltele și mașinile folosite în acest scop, la con- fecționarea unor obiecte din metal — de la unelte simple Ia aparate de laborator și chiar la unele mașini mai puțin com- plicate. De asemenea, manualul cuprinde no- țiuni cu privire la schițarea pieselor, citi- rea desenelor tehnice, organizarea rațio- nală a muncii etc. »l »dmlolstr»Ua: Buavesll Pista Sdnten nr. I. Teleton Tloarol: Combinatul Palle’-tlc Casa Sdnlett .1, V. Stalln", București. Plata Sctnleil. Abonamente ta .Gazeta JavltlmtaUilal* M lac la toate oficiile poștale prin factorii poetiU ti diluzorU xoluntarl din întreprinderi ti losUtufU, Abonamente; 1 an - JWC iei; a luni — 6,2a lei ș luni * 8.12 lei.