Orfan al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Ccmitetilui Central al Sindicatului Muncitorilor din Invărămiot și Culturi Anul XI, Nr. 530 Vineri 11 septembrie 1959 8 pagini 25 bani SUCCES IN MUNCĂ, DRAGI TOVARĂȘI! Să pregătim pentru viată, instruindu-i și educindu-i in spirit comunist pe cei 2.8H2.000 de elevi ai patriei — aceasta este misiunea pe care o avem de îndeplinit noi, oamenii școlii, a- ceasla este sarcina pe care ne-o încredințează la acest început de an clasa muncitoare. Pornim la înfăptuirea îndatoririlor noastre, începem munca noului an cu încredere și optimism. Am trecut de curînd în revistă realizările celor 15 ani de via/ă liberă și am văzut cum poporul nostru, condus de partid, și-a dovedit forța de harnic constructor al vieții noi, obținînd realizări mai mari decît aș- teptările în toate domeniile. Sub ochii noștri, acum. înfloresc de la o zi la alta orașele și satele tării, viata fiecăruia dintre noi devine mai îmbelșugată, mai ușoară, mai frumoasă. Cifrele bilan- țului celor 15 ani au arătat cit de mult s-a realizat pentru învă- țămînt. pentru școală și slujitorii ei. Iată temeiuri pentru încre- derea și optimismul nostru, iată de unde izvorăsc elanul și dragostea noastră de muncă- Ziua cea dinții a anului școlar trezește întotdeauna amintiri din anii noștri de școală. Dar nu regretul ne cuprinde pe noi, pedagogii, ci ne stăpînește conștiința că anii care au trecut ne-au dus departe, că am mers înainte. $1 noi știm că mersul acesta înainte trebuie să se vadă în felul cum sînt pregătiti astăzi elevi. E nou anul care vine prin pașii noi pe care îi va înscrie în dezvoltarea învățămîntului nostru. In contrast cu amintirile care se trezesc în ziua începutului de an, vedem prezentul — elevii noștri de azi — intr-un ta- blou viu. colorat, vedem clar și limpede privirile în care stră- lucește dorința de a cunoaște, de a învăța. Acesta este mo- mentul festiv al primei zile de școală — momentul în care, de la catedră, cuprindem intr-o privire clasa. Atunci răsună pu- ternic imperativul: să ne împlinim pînă la capăt datoria de e- ducatori ai generației noi, să-i pregătim cu dragoste și răbda- re pe cei care stau în fata noastră. Succes, dragi tovarăși — educatoare, învățători, profesori succes deplin în înfăptuirea acestui mare imperativ ! Noi sîntem gata I Uniformele, ghiozdanele, cărțile și caietele, toate sînt pregătite. Așteptăm doar să vină ziua cînd vom începe școala. NOII ELEVI Al ȘCOLII SERALE Pentru o activitate în noul an școlar Condițiile in care se deschide noul an școlar reflectă grija permanentă a parti- dului și guvernului pentru dezvoltarea în- vătămîntuluî și îmbunătățirea bazei sale materiale. Anul celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist a adus cu sine importante succese și In domeniul Invățămintului ca și in toate domeniile vieții economice și cultu- rale a tării. Ca urmare a sarcinilor trasate de ple- nara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1658 in «cest an a sporit simțitor volumul construcțiilor școlare, atit din fonduri cen- tralizate cit și din contribuția voluntară a cetățenilor. Fonduri importante au fost alo cate oentro confecționarea de mobilier și material didactic necesare înzestrării șco- lilor nou construite și reutilării celor vechi. Trecerea ta învățămintul obligatoriu de 7 ani in toate localitățile sătesti care au asemenea școli a creat premizele unui im- portant pas înainte în vederea generaliză- rii învățămîntului de 7 ani. Se remarcă un interes cresclnd în rîndurile maselor de părinți pentru ca fiii lor să absolve școala de 7 ani. în perioada de pregătire a deschiderii anului școlar au fost luate o serie de mă- suri importante care vor determina o sim- țitoare ridicare a nivelului predării, îmbunătățirile aduse planurilor de în- vățămînt prin introducerea predării cu-1 noștințelor elementare despre produc- ția industrială în strînsă legătură cu lu- crările practice de atelier la clasele V—VII și a studiului mașinilor cu aplicații prac- tice la clasele VIII—XI, precum și pregă- tirea practică diferențiată a elevilor din școlile sătești față de a celor din școlile de la orașe vor asigura o mat strînsă le- gătură a învățămîntului cu viața, cu pro- ducția. Reducerea însemnată a numărului de ore ne clase față de planurile ante- rioare de invățămînt înlătură una din cauzele care mai mențineau supraîncărca- rea elevilor, dîndu-le acestora posibili'a- tea să se pregătească mai temeinic. In scopul îmbunătățirii conținutului învăță- mîntului și al accentuării legăturii școlii cu viața au fost elaborate une'e programe și manuale noi. care vor contribui Ia o mai bună pregătire a elevilor. Pe de altă parte, măsurile luate de partid și de guvern pentru mnîorarea sim- țitoare a salariilor cadrelor didactice con- stitu’e un factor mobilizator în lupta ma- selor de pedagogi pentru instruirea și edu- carea tinerelor generații. Toate aceste măsuri creează condițiile cele mai favorabile pentru ca în noul an școlar să se desfășoare o activitate rod- nică. Cadrele didactice au datoria patrio- tică să folosească din plin aceste condiții în vederea obținerii unor rezultate cit mai bune în munca instructiv-educativă. Care sînt problemele cele mai impor- tante ce trebuie să rețină întreaga atenl’e a oricărui învățător sau profesor și cum trebuie ele rezolvate ? W Una dintre aceste probleme este aceea a școlarizării elevilor din clasele I—IV și a cuprinderii în clasa a V-a a tuturor absol- venților clasei a IV-a din localitățile care au școli de 7 ani și a unui număr cît mai mare din celelalte localități. Cadrele di- dactice au datoria să-i viziteze din nou la domiciliu în aceste zile pe toți elevii înscrișit să fină o legătură strînsă cu pă- rodnică rinții acestora, in așa fel ca să asigure o frecvență bună chiar din prima zi de școală. Fără îndoială că în această ac- țiune școala și cadrele didactice trebuie să se bazeze pe sprijinul deputatilor și al or- ganizațiilor obștești, care pot aduce o con- tribuție prețioasă în această direcție. Nu poate fi scăpată din vedere nici pro- blema cuprinderii în clasele V—VII a ele- vilor care au rămas repetenți sau care s-au retras din aceste clase, precum și a absolvenților a patru clase din seriile mai vechi. Se îmnune îndeosebi intensificarea muncii cadre'or didactice în rîndurile pă- rinților din acele regiuni care au realizat în anul trecut un procent scăzut de cu- prindere în clasa a V-a. rum sînt regiu- nile Iași. Bacău, București, Clui. Pitești, în asa fel ca în anul ce urmează să fie cuprinși în clasa a V-a cel outin 90% din absolvenții clasei a IV-a. Lichidarea ori- căror asnecte negative care s-au mani- festat pînă acum în unele localități în pro- blema școlarizării si a cuprinderii în clasa a V a va fi posibilă dacă toti slujitorii școlii vor considera aceasta drept o sar- cină de căpetenie a lor. După deschiderea anu’ui școlar, atenția cadrelor didactice trebuie să se îndrepte spre menținerea în școală a tuturor copii- lor înscriși și spre lichidarea cazurilor de retragere din școală a elevilor din clasele V—VII. îndeplinirea acestor importante sarcini este legată de asigurarea unor con- diții materiale corespunzătoare, cum sînt buna gospodărire a internatelor și canti- nelor, organizarea transportului în comun a elevilor ce locuiesc Ia distanță mare față de școală, o cît maî fustă repartizare a burselor planificate, precum și de crearea unei puternice opinii in rîndurile părinților privind obligația lor de a-și trimite copiii la școală. , (Continuare in pag. 7/ Probele de verificare a cunoștințelor pentru ad- miterea tinerilor munci- tori în învățămintul seral și fără frecvență de cul- tură generală, care s-au desfășurat în întreaga țară zilele acestea, au scos încă odată în lumină setea de cultură, dragos- tea și interesul pe care I manifestă tinerii munci- tori din fabrici și uzine pentru lărgirea orizon- tului Ier. pentru îmbogă. țirea cunoștințelor. A- ceasta se vede atit din numărul muncitorilor care s-au prezentat la probele de verificare, cît și din calitatea lucrărilor și răs- punsurilor date. 1“ regiunea Stalin, de pildă, numărul celor în- scriși pentru învățămintul mediu seral este 3.877. în regiunea Galați s-ău în- scris pentru a urma cursurile invățămintului seral și fără frecvență peste 2.000 de tineri mun- citori, iar în regiunea București reste 1.200. In orașul Hunedoara vor urma cursurile clasei a VUI-a a scolii medii se- rale și fără frecvență peste 500 de tineri mun- citori. Partidul ■ si guvernul nostru acordă toată gri- la pentru a crea acestor tineri muncitori dornici să învețe condițiile cele mai bune, centru ca prin dubla lor muncă. în pro- ducție și în scoală, să de- vină intelectuali de nă- dejde, cu cea mei temei- nică pregătire si cu dra- gostea cea mai fierbinte de a sluți patria noastră socialistă. O lucrare scrisă la limba romînă, dezlegarea unei pro- bleme pe cale algebrică, re- zolvarea unui exercițiu din aritmetică, cîteva răspunsuri scurte și precise date la în- trebările adresate pe rînd de către membrii comisiei așe- zati la masa împodobită cu flori... Cej care se prezintă în fața comisiei sînt emoționati. Acești tineri cu privirile se- rioase și senine trăiesc emo- țiile încadrării lor într-o nouă activitate, para'elă cu aceea pe care o desfășoară în pro- ducție : peste citeva zile vor începe să înve>e în clasa a VIH-a a cursurilor serale sau fără frecvență, iar probele pe care le trec acum trebuie să arate că s au pregătit temei- nic pentru învățătură. ...Sîntem la centrul de pre- gătire nr. 1 din Capitală al tinerilor muncitori pen- tru intrarea în școala meJ die serală sau fără frec- vență. In săli, pe culoare, ori unde te-ai afla, privirea ți sa oprește pe fețele preocupate (Continuare in pag. Plenara f C al S. M I. C DE li MIHISTEXUL La începutul acestei săptă- mlBi s-a ținut In sala Clubului din Bulevazoul 4 Marti* nr. 52 ședința plenară a Comitetului Central ai Sindicatului Munci- torilor din invâțănunt ri Cul- tură. La lucrările plenarei a participat io». Nico’ae Fascu, secretar al Consiliului Centrai ai Sindicatelor. Tovarășul lo- rii Pliechi. vicepreședinte al prezidiului C.C. ai sindicatului, a prezentat raportul privind sarcinile ce revin organelor ți organizațiiloc sindicale din in- vățămint ți cultură în lumina documentelor plenarei CjC. ai P.M.E. din 15—14 iulie a-c. laportorul a subliniat deose- bita atentie pe care o acorda partidul ți guvernul ncstru ri- dicării nivelului de trai al ca- drelor didactice, pre^m ți en- turiasmui invățâlorMor ți pro- țeserilor din patrii noastră față de recentele măsuri pri- vind îmbunătățirea salarizării loc. In tinderile strins unite ode întregului nostru popor, arata raportul, aviad ace- leași năzuințe ți idealuri cu Io* oamenii muneii, învățăto- rii și prmesorii iți maruiostă haimirea de a-ți da întreaga contribuție la creșterea din rindurile tinerei generații a onor buni specialiști, luptători activi pentru progresul patriei socialiste. Prin legarea cit mai strinsă a invațâminlului de viață, de ■■ca productivă, prin ridica- rea continuă a nivelului mun- cii iastructiv-educative, cadre- le didactice au sarcina de onoare de a contribui la ior- mmea noului catățoau. con- structor activ ai socialismului, ievwlepl de dragoste fierbinte Pentru calificarea cadrelor didactice s pentru patrie, de dorința de a-ți pune toată priceperea ți strădrmiUe in slujba înălțării ți înfloririi ei. Pentru a contribui la proce- sul de ionnare a noii intelec- tualități din rîndurilu oameni- lor muncii care lucrează direct In producție, cadrele didacti- ce trebuie să-ți intensifice contribuția la traducerea Ia viață a Hotărî rii partidului ți guvernului privind îmbunătăți- rea invațcănintuiui seral ți iară frecvență prin ajutorarea la învățătură a elevilor mun- citori ți fii do muncitori țl prin îmbunătățirea continuă a metodelor de predare ți a ac- tivității educative in rindurile acestora. Pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor ce le revin, ca- drele didactice sini chema.e să-ți ridice necontenit califi- carea ți perfecționarea proie. ■tonala ți Îndeosebi nivelul ideologic, pregătirea lor mar- xisl-leninlstâ prin frecventare conștiincioasă și participare activă Ia cursurile de Invăță- mlnf ideologic. intensUicindu-ți activitatea pe linia culturalizării maselor, oamenilor muncii din invăță- mint, artă, presă și edituri le revine sarcina de a contribui prin organizarea de conietin- țe, piese de teatru, brigăzi ar- tistice, prin instruirea forma- țiilor artistice de amatori, etc. la dezvoltarea conștiinței soclalisle a poporului, luptlnd pentru răspindirea științei in rindurile maselor ș! combă- tind influențele ideologiei bur- gheze, ale obscurantismului ți misticismului, ale înapoierii culturale țl întunericului In 1 care a lori ținut poporul nos- tru de trecutele regimuri de asuprire ți exploatare. Îndrumarea țărănimii spre formele socialiste ale agricul- turii ți propagarea metodelor agrotehnice înaintate prin mun. că de convingere, prin de- monstrații pe loturile ex- perimentale, precum și pe calma sugestivă și eficientă a artei constituie de asemenea o sarcină de cinste a cadrelor didactice, a artiștilor și publi- ciștilor șl. in general, a tutu- ror lucrătorilor din sectorul Invățămint țl cultură. Pe marginea raportului pre- zentat de tov. I. Plischi au luai parte la discuții numeroși membri ai C.C. al sindicatu- lui. Ei au relatat că Hotărirea plenarei C.C. al P.M.B. din 15—14 iulie a.c. îi mobilizează ți mai mult pe muncitorii din domenjul Invățămintului ți culturii la înfăptuirea sarcini- lor pe care partidul le-a pus in fața poporului nostru. In cuvintu] lor vorbitorii s-au re- ferit șl Ia rezolvarea unor pro- bleme legate de deschiderea anului școlar. In continuare, tovarășul Ion Petruțca, membru al C.C. al sindicalului, a prezentat plena- rei raportul privind execuția bugetului de asigurări socia- lo ți bugetului financiar al C-C. al sindicatului pe anul 1*51. In legătură cu felul cum au fost executate cele două bu- gete a prezentat un raport ți comisia de cenzori. Plenara a adoptat in în- cheierea lucrărilor unele mă- suri organizatorice. In urma acestor măsuri din prezidiul C.C. al Sindicatului Muncitori- lor din învățămînt și Cultură fac parte tovarășii : loan Nis- tor-președinte, lorii Plischi-vl- cepreședinte. Elena Bolog, Niki Atanasiu, Ion Apolzan, Eugen Cristofor-membri. INVĂȚĂMINTULUI Șl CULTUM . . ■ _____—— Sărbătorirea în școli a 500 de ani de existență a orașului București Ministerul Invățămintului și Culturii a dat recent in- strucțiuni in legătură cu sărbătorirea în școli a îm- plinirii unei jumătăți de mi- leniu de la cea mai veche mențiune documentară des- pre existența orașului Bucu- rești. In instrucțiuni se arată că acest eveniment — care con- stituie un prilej însemnat pentru evocarea momentelor celor mai de seamă din is- toria luptei maselor populare din București pentru elibe- rarea socială și națională, din istoria luptei pentru făurirea regimului democrat-popular și construirea socialismului, pentru dezvoltarea sub toate aspectele a Capitalei patriei noastre — trebuie larg folo- sit pentru întărirea educa- ției patriotice a elevilor, pen- tru popularizarea în rîndu- rile lor a realizărilor obținu- te in anii puterii populare. Se recomandă ca în școlile de cultură generală, profesio- nale și tehnice, agricole și de meserii, in școlile peda- gogice și speciale să se or- ganizeze în cursul lunii sep- tembrie conferințe privind istoria mișcării muncitorești din orașul București, realiză- rile regimului democrat-popu- lar etc., să se organizeze audierea de către elevi a emisiunilor de radio și tele- viziune închinate aniversarii, precum și citirea articolelor publicate in presă în legă- tură cu acest eveniment. Elevii vor fi îndrumați să confecționeze albume cu ima- gini din București și, după posibilități, se vor organiza mici expoziții și colțuri unde- să fie expuse fotografii, cărți desene executate de copii despre Capitala patriei noas- tre. Colectivele de elevi și cadre didactice vor trimite scrisori către școlile similare din Capitală. La orele de nruzică și ansamblu coral se vor învăța cîntece despre București, ca de exemplu : „In Bucureștiul iubit" de Mauriciu Vescan, „Cîntec pentru prietenii din Bucu- rești" de Tabacinikov și „București, București" de Aurel Giroveanu. Elevii care manifestă preocupări filate- lice vor fi antrenați în co- lecționarea și popularizarea timbrelor jubiliare „Bucu. rești, 500 ani" care vor fi emise cu ocazia aniversării- Școlile din apropierea Capi- talei, care au posibilități, vor organiza Vizitarea Capi- talei de către elevii fruntași la învățătură și în munca obștească. Pe lingă acțiunile mențio- nate mai sus unitățile școla- re de toate tipurile din Ca- pitală vor organiza în cursul lunii septembrie vizitarea Muzeului de istorie a ora- șului București, a expoziții- lor care se vor deschide în vederea sărbătoririi, a monu- mentelor istorice, a locurilor legate de lupta maselor populare din București pen- tru făurirea regimului demo- crat-popular și construirea socialismului. Elevii și ca- drele didactice vor fi an- trenați în acțiunile patriotice de înfrumusețare a orașului, a cartierelor, a școlilor și vor participa la manifestările culturale și artistice organi- zate în Capitală cu ocazia sărbătoririi. Prii Hotirirea din martie 1959 partidul și guvernul au tuat nr* m tn itru '.argrea bazei de masă a învăț ămin- i s s f tu ui mediu și superior seral și fără frecventă, astfel incit din ce in ce mai mulți muncitori și maiștri din producție să poală căpăta 0 calificare superioară și să întărească intelec- tualitatea nouă, socialistă. In ce privește sectarul universitar și pedagogic superior, care constituie izvorul principal de cadre pentru învățamîn- tul de cultură generală, secțiile fără frecventă au [ost pro- filate in special In această direcție, cu sarcina de a asigura școlarizarea cadrelor didactice care funcționează în prezent la clasele V—Vil fără a avea calificare superioară. Această orientare este pe deplin justificată tn anii pu- terii populare a căpătat o puternică dezvoltare invățâmtntul de 7 ani prin case cultura elementară a maselor populare este lărgită și aprojundată. In momentul de față acest in- vățdmint este obligatoria in orașe. în centrele raionale si muncitorești și in toate localitățile sătești care au școli de 7 ani, exlinzîndu-se dm ce in ce mai mult, pe măsură ce se creează condițiile materiale necesare. Față de cele 3549 școli de 7 ani cu 284.450 elevi, înființate in primul an de aplicare a reformei invățămintului, pină in 1958 '59 numărul lor a crescut Ia 4886. cu 5OI226O elevi- O problemă de bază In buna funcționare a școlilor de 7 ani a constiluit-o formarea cadrelor didactice necesare predării disciplinelor de specialitate la clasele V—VII. Sta- tui democrat-popular a lărgit In acest scop In măsură con- siderabilă școlarizarea la secțiile de zi și fără frecvență ale facultăților din universități și institute pedagogice, de la care au plecat tn învățămînt tn ultimii ani un număr sporit de absolvenți. Aceștia muncesc cu multă rîvnă pentru a rea- liza mă-eafa politică culturală a partidului p guvernului Totuși, față de impetuoasa dezvoltare a Invățămintului de 7 ani. numărul absolvenților dați de înoățămintut saperior s-a dovedit încă insuficient. Există Incă ta clasele V—VII cadre fără calificare suoerioară, dar dornice s-o obțină, pen- tru ca munca lor să fie cit mai eficientă, iar rezultatele cit mai bune. Pentru a crea acestor cadre posibilitatea de a urma cursurile facultăților in specialitatea In care predau, Hotă- rirea partidului și guvernidui din martie 1959 le dă dreptul de a se prezenta la concursul de admitere in invațămintul fără frecvență, ce va avea loc la 25 septembrie. La Univer- sitatea .C. I. Parhon“, de pildă, concursul se va ține la facul- tățile de matematici-fizică. științe naturale, geologie-geografie și filologie (limba și literatura romină). O broșură puricată recent de Ministerul Inoățărmntului și Culturii dă candidaților toate lămuririle necesare în această privință. Măsurile luate găsesc un larg răsunet in rt ridurile ca- drelor didactice, conștiente de importanța deosebită a îmbu- nătățirii calificării lor profesionale și ideologice pentru con- tinua ridicare a calității Invățămintului. Prof. J. LIVESCU rectorul Univers* iții „C. 1 ParhoB" I i i î Noii elevi ai școlii serale (Urmare dm pag. 1) ale tinerilor care abia cu cî- teva ore în urmă și-au pără- sit locul de muncă din fa- brică sau din uzină. Unii după alții se prezintă in fața co- misiei, trec probele de veri- ficare. Membrii comisiei ii examinează cu atenție, cu se. riozitate și ascultă cu interes aprecierile pe care Je fac a- supra lor reprezentantii între- prinderilor in care lucrează. La centrul de pregătire nr. 1 din Capitală au frecventat cursurile peste >00 tineri mun- citori de la I.T.B., de Ia Direc- ția P.T.T.R. a Capitalei și a re- giunii București, de Ia centrul de producție cinematografică — Buftea, de la întreprinderea po- ligrafică „13 Decembrie 1918' si de la alte întreprinderi din Capitală. La probele de verifi- care ș-au prezentat însă mai mulți — în total 175 de tineri muncitori recrutati de către comisiile de pe lingă intreprin- derj pentru invățămîntul seral si fără frecventă. Majoritatea acestor tineri au arătat, cu pri- lejul probelor de verificare, un nivel ridicat de cunoștințe. Ei îți dovedesc astfel recunoștin- ța față de Partidul Muncitoresc Romîn, care le-a deschis larg porțile pentru a putea urca pe cele mai înalte culmi ale știin- ței și culturii. Tineri care în regimul bur- qhezo-moșieresc ar fi fost sor- tiți mizeriei, ar fi trăit în bez- na analfabetismului, avînd doar „libertatea" de a cerși de lu- cru pe la porțile întreprinderi- lor capitaliste pentru a nu muri de foame, pășesc acum cu în- credere în clasa a VBI-a a șco- lii medii serale. Pe timpul șco- larității le este asigurat un pro. gram de activitate care le va permite să se perfecționeze continuu în meseria ce o pro. fesează la locul lor de produc- ție și, în același timp, să în- vețe. să devină cadre de in telectuali cu o înaltă calificare și cu un nivel de cultură ge- nerală ridicat, corespunzător dezvoltării continue a econo- miei și culturii. Cită pasiune pune în munca lui de zi cu zi tînărul Nico- lae Godeanu, mecanic, care lu- crează în centrala automată din Direcția P.T.T.R. a Capitalei ! El aduce o mare contribuție la asigurarea bunei funcționări a rețelei telefonice ce deser vește Bucureștiul, fiind unul dintre muncitorii fruntași aii în- treprinderii. Dar candidatul de partid Nicolae Godeanu a do- vedit că va fi și un elev frun- taș. El a dat răspunsuri din- tre cele mai bune la probele de verificare a cunoștințelor pentru admiterea în școala me- die serală. Rezolvarea unui sis. tem de ecuații, demonstrarea unei teoreme din geometria ce se predă la clasele a VT-a șî a VII-a nu constituie acum pen tru ei nici o greutate. Pregătire temeinică li matu- ritate politică a dovedit la pro- bele de verificare a cunoștin- țelor și mecanicul Vasile Cos- tache. Nu de mult, cînd a fost primit în rindurile candidaților de partid, o dată cu angaja- mentul de a-și menține tot timpul titlul de fruntaș în pro- ducție, tovarășul Costache s a mai angajat să învețe, să în- vețe mult și în mod organizat. Răspunsurile pe care le-a dat la probele de verificare a cu- noștințelor confirmă că-și înde- plinește angajamentul luat in fața comuniștilor din organiza- ția de bază care l-a primit can- didat de partid. Tratînd su- biectul „Caracterizarea eroului Mitrea Cocor ca reprezentant al țărănimii muncitoare de după 23 August 1944“. tovară- șul Costache a scris în lucra- rea sa : „Datorită luptei și jert- fei partidului celor asupriti și exploatați, Mitrea Cocor devi- ne om liber, participă activ la înfăptuirea reformei agrare, sarcină din programul partidu- lui... Politicii partidului îi da- torăm toate grandioasele trans- formări revoluționare înfăptui- te de poporul nostru înainte și după ce Mitrea Cocor a înfipt plugul în moșia lui Cristea Trei Nasuri". Mecanicul Vasule Costache exprimă prin aceste fraze dragostea și încrederea lui în partidul clasei munci- toare. Exemple de tineri muncitori care în producție sînt fruntași și inovatori, iar acum au tre- cut cu cinste probele de ve- rificare sînt foarte multe. Este acesta un fapt care reflectă tra- ducerea în viață a politicii partidului nostru, de a pregăti pe scară tot mai largă, din rîn- dul oamenilor muncii care lu- crează direct in producție, ca- dre de intelectuali, necesari construcției socialismului și comunismului. F. D. Experiența școlii din Beidaud Brigada /-a condusă de eleva Elena Sifiringă, la prășii al porumbului. Asculți nd explicațiile cu privire la principiile de funcționare a tractor alai Sarcina legării invățămintului de viață, de producție, spre ■ cărei realizare ne indru mează cu consecvență Partidul Muncitoresc Romin. constituie în prezent una din probleme- le majore ale invățămintului din patria noastră, care se bucură de sprijinul tot mai larg al maselor de pedagogi și al părinților. Manifestind tot mai multă inițiativă pentru gă- sirea celor mai adecvate forme de Îndeplinire a acestei im- portante sarcini, o serie de școli au și dobîndit o experiență valoroasă, O asemenea experiență, pe care ne propunem s-o prezen- tăm in mod succint, este aceea a colectivului de cadre di- dactice de 1a Școala elementară de 7 ani din comuna Bei- daud, raionul Istria, regiunea Constanța. Ea se referă în deosebi la formele de legare a invățămintului de viață in cazul școlii sătești, care deține un loc deosebit de însemnat în sistemul nostru de învățămint. dl mal airmt le irttKie Pornind de 1a sarcinile trasa- te de Congresul al II-lea al P.M.R. și de Consfătuirea de la Constanta a lucrătorilor și ță- ranilor din sectorul socialist al agriculturii, conferința regională de partid și birou! Comitetului regional de part'd Constanța au cerut șco':,or de cultură gene- rală din regiune să se tar op ie cit ma" msl! de nevoile vieții, sâ lege mai strins 'nvătămlntul de munca productivă Ținlnd seama de specificul regiunii, a cărei agricultură este în între- gime colectivizată, organele lo- cale de partid au îndrumat școala sătească să folosească drept forma cea mai potrivită de îmbinare a învățăturii cu munca productiva practica a- grlcolă în gospodăria agricolă colectivă. Cadrele didactice de la Școa- la elementară de 7 ani din co- muna Beidaud, în frunte cu di- rectorul școlii, comunistul Vir- gil Podaru au analizat temei- nic posibilitățile existente pen- tru realizarea acestei importan- te sarcini și au luat măsuri practice pentru traducerea tn viață a indicațiilor date de par- tid. între școală ți gospodăria a- gricoiă colectivă „Gheorghe Doja* din Beidaud s-a statorni- cit o strînsă legătură, condu- cerea gospodăriei arătîndu-se in- 'ereșată ca elevii — viitori co- •ert v ști — să posede temeinice :_-^t -de *• deprinderi de mun- că produH’vâ. încă din toamna trecută școa- la d*n Beidaud a primit din partea gospodăriei agricole co- ’ect e o suprafața de 7 hectare teren arabi; pentru cultura ce- realelor «i 5700 m p pentru cul- tura legu-ne'or. Aceste suprafețe urmau să fie cultivate de către elev: tn cadru! gospodăriei co- lective duș" aceleași norme și tn aceleași condiții ca In gos- podărie. De aceea s-a acordat o deoscMă alentie întocmirii planului de producție șl orga- nizării muncit elevilor Tn pla- no! de producție. întocmit pe hi za planului de producție al gospodăriei colective, s-a prevă- zut eu't’varea oe terenul arabil a 2 ha de porumb, 2 ha floa- rea soarelui. I ha. grîu. 1 ha. orz de primăvară și I ha. ovăz. Pe terenul legumicol s-a prevă- zut cultivarea a 3000 m.p. cu cartofi, 1500 m.p. fasole și 1200 m.p. cu roșii, varză, ardei. In ce privește organizarea muncii, colectivul școlii a adoptat sis- temul existent în gospodăria agricolă colectivă. Astfel, e- levii claselor III-VII, în nu- măr de 281, au fost re- partizați în 3 brigăzi de pro- ducție, avînd fiecare cîte 93—95 membri. La rîndui său, fiecare brigadă a fost împărțită în cîte 5 echipe avînd fiecare cîte 18—19 membri Pentru fiecare brigadă sau echipă a fost ales cîte un brigadier sau șef de e- chipă dintre elevii cei mai buni la învățătură din clasele VI-VII. De fiecare brigadă sau echipă au răspuns cîte un învățător sau profesor repartizat de școa- lă și cîte un brigadier din rîn- durile colectiviștilor, repartizat de conducerea gospodăriei. Tot- odată, pentru evidența muncii au fost aleși dintre elevii clasei a Vl-a un socotitor-contabil și un casier. S-a căutat ca echipele și brigăzile să prezinte stabili- tate, elevii rămînînd pînă la ab- solvire în aceeași echipă și bri- gadă. fn fiecare echipă au fost repartizați în număr corespun- zător elevi din clase diferite. După organizarea elevilor pe brigăzi și echipe s-a pus în dis- cuția adunării generale pe școa- lă planul de producție și s-a trecut 1a defalcarea sarcinilor de pian, fiecare elev notîndu-și în carnetul său sarcinile ce reve- neau echipei respective S-a a- vut în vedere ca brigăzilor să le revină cîte o suprafață egală din fiecare cultură prevăzută în plan, stabilindu-se termenele e- fectuării lucrărilor, normele de producție pe zi, numărul nece- sar de zile-muncă și cantitățile de produse planificate a fi rea- lizate Astfel, fiecărei brigăzi i-au rexenit cîte 6650 m.p. pen- tru culturile de porumb șl floa- rea soarelui și cîte 3325 m.p. pentru cele de grîu. orz și ovăz. Din aceste suprafețe s-au repar- tizat fiecărei echipe cîte 1330 m.p pentru porumb și floarea soarelui și cîte 665 m.p. pentru grîu orz și ovăz. Odată întocmit planul de pro- ducție și organizată munca, elevii au îngrășat terenul cu 70 tone gunoi de grajd și au trecut la efectuarea lucrărilor pe baza calendarului agricol în- tocmit tn conformitate cu reco- mandările agrotehnicii. Princi- • palele lucrări agricole — arătu- ra adîncă de toamnă, semănatul cerealelor, cultivarea cu polidis- cul, seceratul etc. — au fost exe- cutate cu mașinile agricole ale S.M.T. Brigăzile de elevi au partici- pat la toate muncile efectuate, executînd lucrările în termenele prevăzute și respectțnd prescrip- țiile agrotehnice. înainte de se- mănat ei au primit pentru Iotul lor aceleași semințe pe care le-a folosit gospodăria colectivă și au făcut proba de germinație a acestora. Pe terenul destinat grîului s a semănat sămînță din soiul „Bărăgan 77“, la porumb s-a folosit sămînță din soiul hi- brid Dobrogean, iar la floarea soarelui sămînță din soiul Vnimk. Aplicînd în munca practică cele învățate în orele de cunoștințe agricole sau de științe naturale, îndrumările pri- mite din partea profesorilor, a tehnicienilor și brigadierilor de la gospodăria colectivă, elevii au executat în continuare lucră- rile de întreținere a culturilor de toamnă, pregătitul terenului și semănatul de primăvară, întreți- nerea culturilor de primăvară și recoltatul păioaselor. Tn afară de lucrările efectuate pe lotul propriu-zis, în timpul iernii colectivul de elevi a ame- najat o răsadniță caldă în su- prafață de 8 m.p. Răsadurile de varză, roșii și ardei obținute au fost plantate în grădina gospodăriei și pe parcela desti- nată școlii. Antrenarea întregului co- lectiv de elevi în activitatea practică agricolă, organizarea temeinică a muncii au făcut po- sibilă îndeplinirea cu ușurință a acestor munci în cadrul ore- lor de lucrări practice agricole prevăzute în orarul școlii, în așa fel încît să poată fi efectu- ate de toți elevii o dată, fără să stînjenească celelalte activi- tăți și fără să-i supraîncarce pe școlari. Experiența căpătată de colec- tivul școlii din Beidaud în anul încheiat a dovedit astfel că școala poate lua spre cultivare, fără eforturi deosebite, o supra- față mai mare de teren, pe care elevii să efectueze o gamă mai variată de lucrări agricoie. De aceea, conducerea gospodă- riei colective a hotărît ca în anul ce urmează să dea scolii spre cultivare o suprafață de 15 ha teren agricol, precum și 1 ha. vie și 2 ha. livadă Rezu'ta- tele obținute pînă acum ir pre- gătirea elevilor pentru munca agricolă constituie premisa ca elevii și cadrele didactice de la Beidaud să facă față cu cinste unor sarcini sporite. EtiM șl retribuirea muncii Nu putem vorbi de organiza- rea muncii în gospodăria colec- tivă a școlarilor din Beidaud, fără a aminti și de felul cum se ține aici evidența muncii și cum se face retribuirea ei. Tntrucît scopul principal al experienței efectuate de școala din Beidaud îl constituie cunoaș- terea de către elevi a vieții și muncii din gospodăria colectivă, cadrele d'ilfattidb ’du urmărit șt familiarizarea elevilor ca siste- mul de evidență și retribuire a muncii în gospodăria agricolă colectivă. Astfel, școala a adop- tat ca sistem de evidență și re- tribuire a muncii sistemul zile- lor-muncă, după aceleași norme ca în gospodăria colectivă. Pen- tru fiecare lucrare prevăzută în planul de producție întocmit de școală s-a prevăzut și numărul de zile-muncă necesare pentru efectuarea ei. Numărul total de zile-muncă planificat a fi reali- zat de școală pe Iotul ce i s-a repartizat și pentru celelalte lu- crări din gospodărie se ridică la 393, din care elevii au reali- zat pînă la începutul lunii au- gust 246 zile-muncă. In același timp s-a introdus și sistemul re- tribuirii suplimentare pentru de- pășirea sarcinilor de producție, sistem care constă în acordarea pentru școală a 40% din pro- ducția realizată peste plan. In ce privește evidența mun- cii, fiecărui elev i se acordă pentru cele două ore de lucrări practice pe săptămînă nu- mărul de procente de zi-mun- că, corespunzător cu norma e- fectuată. Astfel, Ia plivitul orzu- lui sau ovăzului elevii au rea- lizat cîte 0,01—0.02 zile-muncă, iar la prășitul porumbului și florii soarelui cîte 0,09—0,12 zile-muncă. După execu*area Fe- cărei [ucrări, șefii de echipă, a- jutați de cadrele didactice, în- tocmesc fișele de es ide iță a zi- lelor-muncă, în care se trec no- minal membrii echipei, ziua, lu- crarea și norma realizată de fie- care. Aceste fișe de evidență sînt centralizate apoi pe brigăzi. Socotitorul școlii întocmește fi- șele de evidență a zileîor-muncă pe brigăzi, pe care Ie trece apoi în registrul de evidență a zile- lor-muncă pe școală. Chenzina! socotitorul școlii prezintă preșe- dintelui gospodăriei centralizato- rul zilelor-muncă. După verifi- carea normelor realizate, aces- tea sînt trecute în registrul gos. podăriei colective la rubrica școlii. Toate produsele realizate pe terenul repartizat școlii se predau gospodăriei, școala p ‘i- mind sumele de bani și cantita- tea de produse corespunzătoare cu numărul zilelor-m. ncă în a- celeași condiții ca și ceilalți co- lectiviști. Important de remarcat este faptul că veniturile realizate nu sînt repartizate elevilor duaă numărul zilelor-muncă prestat de fiecare, ci sînt folosite tn in- teresul întregii școli, după un pian de venituri și cheltuirii discutat și adoplat în adunarea generală a școlarilor. Produsele ce revin școlii sînt valorificate prin gospodăria colectivă. Potrivit bugetului întocmit, veniturile, în sumă de 7870 lei, au fost repartizate pentru efec- tuarea unei excursii de 18 zile prin țară, pentru procurarea de material sportis, pentru îmbu- nătățirea hranei Ij cantina șco- lii. pentru procurarea de unelte agricole, pentru înfrumusețarea școlii și pentru alte asemenea acțiuni. întrebuințarea venituri- lor realizate în folosul școlii face să crească dragostea elevi- lor față de școală, interesul pen- tru înfrumusețarea'ef, -fiind totfc odată un mijloc de evitare ■ formării unor interese înguste, mercantile ]a elevi. Roadele acliuw în com Activitatea în comun desiășu- rată de întregul colectiv al șco- lii din Beidaud a început să dea roade tot mai bogate. In primul rînd elevii capătă cunoștințe și deprinderi tot mai temeinice de agricultură știin- țifică, aplică regulile agroteh- nice, înțeleg avantajele muncii mecanizate, cunosc sistemul de organizare, de evidență și de re- tribuire a muncii în gospodăria agricolă colectivă. Din rîndurile elevilor se formează viitorii co- lectiviști, șefi de echipă, briga- dieri, socotitori cu un larg ori- zont de cunoștințe, pătrunși de dragoste față de munca agrico- lă. Școlarii participă încă de pe băniile școlii, alături de pă- rinții lor, la îndeplinirea pla- nului de producție al gospodă- riei, la lupta pentru recolte bo- gate, sînt educați In spiritul co- lectîx ismului Aplicînd îngrășăminte, efec- tuînd arătură adîncă de toam- nă, plivind semănăturile, execu- tînd cîte 3 prașile ia porumb și floarea soarelui, executînd pole- nizarea artificială, colectivul de elevi a reușit să depășească sarcinile de plan. Astfel, s-au obținut 1690 kg. grîu la hectar față de 1350 kg. planificate, 1504 kg. orz la hectar față de 1000 kg. planificate, 1700 kg. o- văz la hectar fată de 1000 kg. planificate și sînt perspective să fie depășită în mod substanțial producția planificată de 2000 kg. porumb și 1200 kg. floarea soarelui la hectar. Preocupările elevilor pentru sporirea producției agricole nu s-au oprit însă aici Răspunzînd chemării C C. al U.T.M. și la în- demnul organizației de pionieri, co'ectivui de elevi, cu sprijinul cadrelor didactice, a hotărîl or- ganizarea unui sector zootehnic In prezent acesta dispune de 130 pui de găină din rasa „Leg- horn“ 15 ienurr de casă din ra- sele ..Marele belgian", „Alb vie- nez“ și „Chinchtlla" și 2 scroafe „Mangalița" cu purcei. Fiecare brigadă, prin rotație. asigură zilnic cîte o echipă de 3 șco- lari care se ocupă de hrana și îngrijirea păsărilor și animale- lor și face observații asupra dezvoltării și creșterii lor In greutate, puțind cunoaște astfel rasele cele mai rentabile- In felul acesta elevii din Beidaud caoătă cunoștințe și deprinderi de muncă nentrv fie- care sectot din cad-ul gospo- dăriei agricole colective. se familiarizează cu toate lucrările agricole mai imnortante. Marea forță instrucfiv-educa- tivă a muncii in colectiv a de- terminat în rîndurile școlarilor din Beidaud o puternică însu- flețire pentru a obține în viitor roade și mai bogate. El sînt ho- tărîți să dezvolte mai departe activitatea în producție, să par- ticipe activ la sporirea bunuri- lor materiale, convinși fiind că numai așa vor putea avea o viață feticțtă și îmbelșugată. C. MINCA mare 1 Cel dinții act oficial !n care apare numele existent orașului București datează de acum 503 de ani, de la 20 septembrie 1459. Scris cu litere slavone pe un pergament, el purta pecetea unuia dintre cei mai vrednici și patrioti domnitori ai noștri — Vlad Voevod — rămas în isto- rie sub numele de Vlad Țepeț. De fapt, Capitala noastra, ca așezare omenească, pare să aibă o vechime mult mai mare dacă se iau în considerare rezultate- le cercetărilor arheologice. In- tr-adevăr, numeroasele obiect?, preistorice descoperite în zilele noastre — unelte de piatră și os, de bronz și de fier, apoi monistele daco-romane, diferite vase — vin să confirme origi- nea străveche a orașului încă din timpul comunei primitive și drn timpul sclavagismului. Cetatea Bucureștiului, fiind așezată pe un drum de un in- tens trafic comercial, și deve- nind, cu începere din 1462, ca- pitală, ajunge treptat centrul exportului de a de co- în- terea însemnată a produse fabricate. Plenara C.C. al 26—28 noiembrie bucurcșteană este prevăzută realiza economii in. valoare 100 milioane lei. La începutul acestui an, leciivele a 8 întreprinderi P.M.R. din 1958, precum I l-5«« indicilor tehnico-economici vor asigura satisfacerea in mai mare măsură a cerințelor crescînde ale economiei naționale, vor face posibilă, în același timp, creș- cultural al țării noastre timp ce industria ușoară avea o pondere in totalul p-oducțici industriale de 32%, iar cea ali- mentară de 23' i, industria me talurg.că ți cea chimică aveau, în schimb, o pondere de numai 10%. întreprinderile existente se caracterizau printr-o capacitate redusă de producție, cu mașini, utilaje ți instalații învechite, cu hale mici și întunecoase, cu me- tode de lucru meșteșugărești, cu condiții grele de muncă și cu produse de tehnicitate redusă. In timp ce în centrul Ca- pitalei burghezia își construia cartiere moderne, cu blocuri mari și vile luxoase, la periferie se construiau fabrici mohor.te, case mici, insalubre. Cartierele muncitorești erau r.ecanalizate, fără lumină electrică, cu străzi pline de noroaie, cu maidane, cu gropi de gunoaie care adu- ceau adeseori molime. Fiind un puternic centru muncitoresc. Bucureștiul a fost leagănul luptei revoluționare întregului popor munci- ră a matakl.r din R.P.R.. 29% d.n producția industriei chimi- ce. 37% din producția industri- ei de confecții. De asemenea, pesie 65% din so. timentele da medicamen’e fabricate în țară se obțin din producția fabrici- lor din București. înaltul nivel de dezvoltare a economiei orașului rezultă și din numărul muncitorilor lui, care in 1958 reprezenta 17% din muncitorii industriali ai țarii. Partidul și guvernul nostru au dus o politică consecventa de ridicare economică a tuturor re- giunilor țării, de iichidare a Îna- poierii economice a unor re- giuni rămase in urmă pe timpul regimului turghezc-moșieresc d • dezvoltare a lor in ața fel incit acestea să ajungă la nivelul re- giunilor dezvoltate din punct de vedere economic. Paralel cu dezvoltarea fn- tr-un ritm accelerat a regiu- nilor ramase in trecut în ur- mă din punct de vedere e ASPECT DIN VECHIUL BUCUREȘTI (desen de pro}. loan Cirdei} unui mare număr de negustori permanenți, al unui important tîrg, al unui mare antrepozit de mărfuri precum și al unui nu- măr de meseriași intr-o perma- nentă creștere. De pildă, de la vechile bresle, care căpătau o tot mai mare importantă în via- ța economică a Bucureștiului, o seamă de străzi și-au păstrat pînă în zilele noastre denumiri- le de Lipscani, Negustori, Za- rafi, Blănari, Șelari, Cavafi. Cu toate că Bucureștiul a fost distrus cu ocazia diferitelor răz- boaie, ocupații sau incendii, el se dezvoltă intr-un ritm rapid. De la 70.006 locuitori in anul 1831 (primul recensămînt) el crește la 122.000 în 1858, la 230.006 în anul 1895. la 630.000 în 1930 și la circa 1.600.000 în 1941, ajungînd astăzi la 1.300.000. După Unirea Țărilor Romine, și în special după primul răz- boi mondial, ca urmare a dez- voltării capitalismului, București se dezvoltă și mult devenind trepta orașul un mai im- portant centru economic și in- dustrial al tării. Intre cele două diale producția Bucureștiului era •azbotie mon- îndustrială a data de un mare număr de ateliere mește- șugărești precum și de unele întreprinderi industriale mai dezvoltate. Insă, ca și întrea- ga economie a Rominiei burghe- zo-moșiereștî, Bucureștiul purta pecetea atît ee constă unitatea lu- mii. — Materialismul filozofic marxist, singura concepție Ști- ințifică despre lume. Combate- rea doctrinelor mistico-reli- gnase despre lume. — Materia factor prim, con- știința factor secund. — Conștiința — proprietate a materiei superior organizate. — Conștiința — reflectare * tamii materiale Critica idea- lismului cu Privire la raportul dintre materie și conștiință. — Posibilitatea cunoașterii lumii Cunoașterea ca proces istoric. Critica agnosticismului. — Rolul practicii în cunoaș- tere. Marxism-leuinismul des- pre unitatea teoriei Ș< prac- ticii. — Importanța teoriei cu- noașterii a materialismului dia- lectic pentru dezvoltarea știin- țelor naturii și a științelor so- ciale. pentru previziunea știin- țifică. Dialectica marxistă. Ce se Înțelege prin dialectică. Ce se înțelege prin metafizică. Opoziția radicală dintre me- toda dialectică și metoda metafizică. Principalele ei ape de’ dezvoltire ale gindirii dialectice !n opoziție cu metafi- zica. — Dialectica marxistă sin- gura metodă științifică de cer- cetare și cunoaștere a reali- tății obiective. Dialectica mar- xistă — șliinja celor mai gene- rale legi de dezvoltare a naturii societății și gindirii omenești. — Interdependenta și condi- ționarea reciprocă a fenomene- lor din natura și societate — Legea ca legătură internă esențială, necesară și generală dintre fenomene. — Legea unității și a luptei contrariilor. Obiectele și feno- menele m unitate a contrarii- lor Lupta contrariilor, izvorul intern al dezvoltării. Contradic- țiile interne în natura anorga- nică șl organică. — Contradicții interne Tn fe- nomenele vieții sociale Con- tradicții antagoniste si neenta- goniste. Critica metafizicii și religiei în oroblema izvorului dezvoltării și mișcării. — Legea trecerii schimbări- lor cantitative tn schimbări ca- litative. — Trecerea de la schimbări cantitative la schimbări calita- tive Saltul — forma universală a trecerii de la o caf'tate veche la una nouă Specificul saltului în societate RevpluFa socială ca trecere nrin salt dP la ,o o-'' rînduire inferioară la alta Su- perioară. Critica reformismului $i anarhismului — Legea negării negației — expresie a dezvoltării progresi- ve în natură și societate. Nega' rea ca trecere de la vechi la nou de la trepte inferioare la trepte superioare Tn procesul dezvoltării. Negarea dialectică și negarea metafizică Negarea ca moment de legătură în pro- cesul dezvoltării. Caracterul o- biectiv a! progresului. — Categoriile dialecticii fi- lozofice marxiste. Categoriile filozofice ca reflectare a celor mai generalp legături și rela- țP ale lumii materiale, ca pune, te nodale ale procesului cunoaș- terii. — Scurtă prezentare a cate- goriilor dialecticii: cauză și e- fect. esență și fenomen, conți- nut și formă, necesitate și în' tîmplare. necesitate și liberta- te oos:bili*ate și realitate. — importanța categoriilor dialecticii marxiste pentru sti-nță și practică. — Importanța cunoașterii te' zelor materialismului filozofic marxist pentru activitatea teo- retică și practică a partidelor comuniste și muncitorești de transformare revoluționară a naturii si societății 3. MATERIALISMUL ISTO- RIC — 3 ore. Materialismul istoric — știin- ța despre cele mai generale legi ale dezvoltării societății Apari' ția materialismului istoric, o re- voluție în știința socială. Unitatea materialismului dia- lectic și istorie. Caracterul obiectiv al legilor dezvoltării sociale. Combaterea subiectivismului și voluntaris- mului. Caracterul de clasă al folosirii legilor sociale. Partini- tatea materialismului istoric. Materaiismul istoric — baza teoretică a socialismului științi. fie. metodă de cunoaștere și transformare revoluționară a so' cietăfii Masele populare — forță hotă, rttoare în dezvoltarea socială Pooorul — creatorul bunurilor macerate și spirituale ale socie- tății Ro’ul personalității In ia- torie Roiul conducătorilor cla- sei muncitoare Tn mișcarea re- voluționară. Importanța materialismului isj toric pentru activitatea practică a partidului marxist-leninist, pentru educarea politică și re. voluționară a maselor. 4 CLASELE $1 LUPTA DE CLASA. ROLUL ISTORIC AL PROLETARIATULUI — 3 ore. — Modul de producție, facto- rul determinant în dezvoltarea societății (recapitularea cunoș- tințelor căpătate la cursul de economie ooiit'că). — Ce sînt clasele Caracterul istoric al apariției, evoluției și dispariției claselor Clase anta- goniste si neantagoniste. — Lupta de clasă, forță mo- frică a dezvoltării societății îm. părțile ic clase antagoniste. Formele luptei de clasă. Clasele și lupta de clasă tn orinduirea capitalistă Rolul istoric al oro letaratului Pieirea inevitabilă a caoitalismu'u! Imperialismul — ajunul revoluției proletare. Lupta de clasă din țările capi- taliste In etapa actuală. — Clasele și (opta de da să tn perioada de trecere d» la ca- pitalism la socialism Principa- lele forme de manifestare ale lujate' de clasă fo tara noaslră în etapa actuală — Critica teoriilor burgheze și revizioniste (b'mare din fug. /) Noul an școlar trebuie să a- duca uu progres in ceea ce pri- vește conținutul activității in- structiv-educative din școlile noastre, punindu.se accent pe însușirea temeinică a cunoștin- țelor de către elevi, pe valori- ficarea conținutului educativ al lecțiilor și pe legarea mai strinsă a invățămintului de viață. Aceasta presupune o te- meinică organizare a predării întregii materii de către învă- țători și profesori. pregătirea sistematică și atentă a fiecărei lecții și legarea acestora de realitățile existente in țara noastră, de problemele pe care le ridică construirea socialis- mului. Un loc important in ansam- blul activității ce începe va tre. bui să-l ocupe pregătirea ideo- logică a elevilor Aceasta pune fw fața profesorilor de econo- mie politică și socialism știin- țific, de istorie, constituție, lite- ratură etc. sarcina de a acorda cea mai mare atenție purității ideologice a lecțiilor și caracte- rohiî partinic, combativ al a. eestora. realizind totodată o le- gătură strinsă cu celelalte dis- ctpiine O trăsătură esențială care trebuie să caracterizeze întrea- ga activitate din noul an școlar este accentuarea legăturii din- tre teorie și practică, dintre X»olă și producție. Realizarea acestei sarcini este strins lega- to de felul cam se vor preda ■ode discipline introduse in planurile de iavăfâmint — ele- mentele de producție industrială și studiul mașinilor cu aplicații practice — de felul cum se vor osganiza șl desfășura lucrările practice de atelier sau agricole, activitățile practice ale elevilor in producție. Folosind sprijinul hHreprinderitor care patronează școlile, al comitetelor de părinți, al școlilor profesionale și de meserii, precum și fondurile alo. cate în acest scop, cadrele di- dactice și conducerile școlilor au datoria să se preocupe îndea- proape de organizarea și înzes- trarea atelierelor școlare, iar acolo unde acest lucru nu este posibil, de organizarea lucrări- lor practice în atelierele școlilor profesionale și de meserii. Pro- fesorilor de diferite specialități, îndeosebi celor de fizică, chi- mie, matematică, științe natu. cale, le revine sarcina de a pune accent pe acele cunoștințe care-și găsesc aplicarea în pro- ducție, de a cunoaște bine pro- gramele lucrărilor practice și de a participa ei înșiși la aceste lucrări alături de elevi, ajutîn- du-i și indrumindu-i în activita tea practică. Este necesar ca ei să cunoască bine procesul de producție din întreprinderile unde vor face practică elevii, ta colaboreze strins cu inginerii și tehnicienii pentru a da elevilor o pregătire teoretică și practică corespunzătoare nivelului actual de dezvoltare a științei și> teh- nicii. Un element important al re- zultatelor întregii activități practice este acela ca elevii să capete deprinderi temeinice de muncă, să iubească și să res- pecte munca și roadele ei. In felul acesta crește mult valoa- rea educativă a muncii, se în- tăresc încrederea școlarilor îs forțele proprii și convingerea că pot să fie folositori societății incă de pe băncile școlii. In ce privește activitățile practice din școlile sătești, pen tru a da roade cit mai bune, este bine ca ele să se desfășoare în condiții cit mai apropiate de producție. Merită să rețină atenția experiența acelor școli care au luat in îngrijire anu- mite suprafețe de păjnint de la Școlile din regiunea Bucii • rești sînt gata să-i primească pe cei peste 200.000 de elevi ai lor. Printre aceștia se numără 38.500 copii care vor păși pen tru prima dată pragul școlii, tn- trînd în clasa l-a. Toți elevii sînt așteptați cu căldură de în- vățătorii și profesorii lor și vor găsi în școală condiții dintre cele mai bune de învățătură, ca rezultat al strădaniilor depuse de sfaturile populare și cadrele didactice sub îndrumarea per- manentă a organizațiilor de partid. Comitetul executiv al sfatului popular regionaJ, îndrumat de comitetul regional de partid, a luat din vreme o serie de mă- suri privind deschiderea noului an școlar. O atenție deosebită s-a acordat dezvoltării rețelei școlare in vederea cuprinderii în școală a tuturor copiilor de vîrstă școlară și a extinderii generalizării invățămintului de 7 ani. Pentru aceasta s-au în- ființat 112 unități școlare noi, numărul total al școlilor pe re- giune crescînd astfel la peste 1500. Astăzi, în regiunea Bucu- rești nu există sat în care fiii oamenilor muncii să nu se poată bucura de binefacerile științei de carte. In întreaga regiune vor funcționa, in noul an șco- lar, 430 de unități preșcolare, 700 de școli elementare de 4 ani, aproape 350 de școli ele mentare de 7 ani, 20 de școli medii, 5 școli de meserii, 17 școli agricole și alte școli speciale și instituții de educa- ție. O serie de raioane ca Dom- nești. Roșiori, Videle, Drăgă- nești-Vlașca au obținut rezul- tate pozitive in realizarea invă- țămintului general obligatoriu de 4 ani, reușind să cuprindă in școală încă din anii trecuți pe toți copiii de virstă școlară. Pentru ca pretutindeni să se poată obține astfel de rezultate s-au luat măsuri în vederea în- gospodăriile agricole colective sau care, in munca pe lotul școlar, pe lingă scopurile in- structiv-educative, și-au propus și scopuri productive, antrenind in felul acesta pe școlari in bă- tălia pentru sporirea producției agricole. De asemenea, in ca- drul activităților practice din școala de 7 ani e necesar să se rezerve timp și pentru înarma- rea fetelor cu cunoștințe și de- prinderi de gospodărie, care au fost introduse recent în pro- gramele de învățămînt. In anul ce incepe munca edu cativă in rindurile școlarilor va trebui să se afle în centrul preocupărilor cadrelor didactice. In îmbunătățirea acestei munci este necesar să se țină seama de concluziile consfătuirilor ra- ionale din iulie ale cadrelor di- dactice. Valorificarea mai de- plină a conținutului educativ al lecțiilor și antrenarea școlarilor in variate acțiuni cu caracter educativ, cum ar fi participarea Ia acțiuni patriotice pe șantiere, in unitățile agricole socialiste etc., creșterea păsărilor, a iepu- rilor de casă și a viermilor dc mătase, colectarea de fier vechi și alte deșeuri. înfrumusețarea școlilor, cartierelor, satelor. în grijirea monumentelor și parcu rilor etc.. va duce la dezvolta- rea dragostei din absolvenții clasei a IV-a. Pe lingă unele raioane ca Snagov. Domnești, Urziceni, care au reu- șit să cuprindă in clasa a V-a peste 90 din absolvenții a pa- tru clase, au existat și raioane ca Zimnicea. Slobozia Oltenița Giurgiu, unde procentul de cu prindere a fost de 65—85%. U- nele școli de 7 ani. cum este cazul celor din comunele Fîntî- nele — raionul Zimnicea, Bu- zești și Țigănești — raionul Alexandria etc. n au reușit să aducă in clasa a V-a nici pe propriii lor absolvenți decit in- tr-un număr nesatisfăcător. Constatînd o rămînere în urmă în privința generalizării invățămintului de 7 ani, biroul rea mai aprofundată a realizări lor din U.R.S.S. și țările de democrație populară și prin sta bilirea unor legături mai strînse cu școlarii din țările socialiste frățești. Realizarea unui nivel ridicat al întregii munci instructiv- educative cere din partea învă- țătorilor și profesorilor o pre- ocupare permanentă pentru creș- terea pregătirii lor ideologico- profesionale. De un mare ajutor in această privință le vor fi frecventarea cu regularitate a invățămintului ideologic, studie- rea atentă a materialului biblio- grafic și a celor mai noi lu- crări de specialitate, răspindi rea experienței pedagogice po- zitive. Fără îndoială că activitatea cadrelor didactice In noul an școlar nu se poate limita la ca- drul îngust al școlii, ci trebuie să se împletească strins cu ac- tivitatea obștească, pusă în slujba ridicării nivelului de cul- tură al poporului, a transformă rii socialiste a agriculturii și a educării oamenilor muncii în spirit socialist. Ridicarea nivelului intregii munci instructîv-educatîve în noul an școlar. în așa fel ca ea să dea rezultate cît mai bune, va fi posibilă numai prin mo- bilizarea tuturor forțelor peda- gogilor noștri în îndeplinirea sarcinilor pe care partidul le-a pus în fața școlii, pentru crește rea unor tineri cu o temeinică pregătire teoretică și practică, cu dragoste fierbinte față de patria noastră. Republica Popu- lară Romînă. Printr-o muncă însuflețită și plină de abnegație să fim la înălțimea condițiilor create de statul democrat-popu- lar și să răspundem cu cinste grijii partidului și guvernului față de școală și slujitorii ei. comitetului regional de partid prin hotărirea din 3 august a.c. a trasat sarcini pentru lichida- rea ei. Prin înființarea de noi unități școlare, în regiune există acum școli de 7 ani aproape în toate comunele, ceea ce va în- lesni mult îndeplinirea acestei sarcini. Ca urmare a acestor măsuri și a intensificării mun- cii de lămurire a părinților ne-am propus ca in anul ce în- cepe să cuprindem in ctasa a V-a cel puțin 95% din absolven- ții clasei a IV-a. Sesiunea a Vfl-a a sfatului popular al regiunii București, care a avut loc de curînd, a hotărit ca zilele dintre 1—15 septembrie să fie declarate „Zile ale școlarizării și extinderii ge- neralizării invățămintului de 7 ani“. in care toate forțele au fost mobilizate pentru rezolva- rea acestei probleme. Comitetul executiv al sfatului popular al regiunii București s-a preocupat in mod deosebit de dezvoltarea bazei materiale a invățămintului. Numai pentru acest an școlar s-au alocat pen- tru învățămînt și cultură peste 150 milioane lei. In regiune s a inițiat o largă campanie de con- strucții școlare, atit din fonduri centralizate, cît și din contribu- ția voluntară a cetățenilor. In cinstea marii sărbători a elibe- rării Rominiei de sub jugul fas- cist a fost terminată construcția a 25 localuri noi de școală cu 77 săli de clasă, iar pînă la sfîrșitul anului numărul școli- lor nou construite se va ridica la 49. cu 166 săli de clasă. Exemplul unor școli ca cele din Frățești — raionul Giurgiu și Plătărești — raionul Brănești, a căror construcție a fost ter- minată în mai puțin de 6 luni, ne dovedește ce lucruri minu- nate se pot înfăptui acolo unde organele locale, deputății și ca- drele didactice atrag masele de oameni ai muncii în realizarea unor lucrări de interes general. Tot ca urmare a preocupări- lor comitetului executiv, școlile din regiune au primit însemnate cantități de mobilier și materia! didactic. N-a fost neglijată nici pro- blema asigurării școlilor cu ca- dre didactice factor important în asigurarea bunului mers al invățămintului. Peste 8006 de învățători și profesori, dintre care 337 sînt cadre tinere, re- partizate anul acesta. în învăță- mint. vor depune toate efortu- rile pentru instruirea și educa- rea fiilor oamenilor muncii din regiunea Bucirrești. Sesiunea recentă a sfatului popular re- gional a pus în fața sfaturilor populare raionale și comunale sarcina de a asigura aces- tor cadre didactice condiții bune de trai și de muncă, de a intensifica măsurile pentru continua lărgire a spațiului de școlarizare, pentru terminarea la timp a construcțiilor începute și pentru executarea de noi con- strucții școlare. Marea majoritate a școlilor din regiunea București func- ționează in localitățile să- tești. De aceea. problema pregătirii elevilor pentru mun* ca agricolă a constituit una din preocupările principale ale organelor regionale, raionale și comunale. Anul școlar ce ur- mează va aduce un vizibil pro- gres in această privință, prin Înzestrarea școlilor cu loturi experimentale, cu unelte și uti- laje prin realizarea unei legă* turi mai strînse cu unitățile agricole socialiste în vederea desfășurării activității practice a elevilor în producție. Avind create aceste condiții, însuflețiți de grija partidului și guvernului față de învățămînt, slujitorii școlii din regiunea București sînt gata să desfă- șoare munca din acest an la ni- velul înaltelor cerințe ale in vă* tămintului nostru. MARIA ENA€HE vicepreședinte al sfatului popular al regiunii București Marile realizări ale poporului frate bulgar La 9 septembrie poporul bulgar a săr- bătorit împlinirea a 15 ani de la elibe- rarea patriei sale de sub jugul fascist. In acești ani. sub conducerea Parti- dului Comunist, oamenii muncii din Republica Populară Bulgaria au obținut realizări mărețe. Intr-o perioadă isto- rică scurtă. Bulgaria, care a pornit de la un nivel scăzut de dezvoltare econo- mică, s-a transformat dintr-o țară agrară înapoiată într-o țară industrial- agrară înfloritoare. In comparație cu anul antebelic 1939. producția globală industrială a crescut în 1958 de peste 8 ori. In anii puterii populare a fost făurită o industrie grea proprie care se dezvoltă cu succes ; au fost create noi ramuri industriale, ca industria con- structoare de mașini, industria meta- lurgică și siderurgică. O mare victorie a poporului bulgar o constituie înfăp- tuirea transformării socialiste a agricul- turii. Paralel cu realizările în domeniu! in- dustriei și agriculturii, a crescut con- tinuu nivelul de trai material ți cul- tural al ți sate. Și in în toate care au oamenilor muncii de la orașe domeniu! Invățămintului, ca și celelalte domenii, moștenirea pe lăsat-o anii de dominație oto- mană și regimul burghezo-moșieresc a fost grea și dureroasă. Pentru lichida- rea acestei situații, porțile școlilor de toate gradele au fost larg deschise pen- tru toți fiii oamenilor muncii. Invăță- mîntul este laic ți unitar, organizat pe baze noi. întemeiat pe învățătura marxist-lenmistă. In anii regimului democrat-popular un mare avint au luat instituțiile pre- școlare, ajungîndu-se ca în anul școlar 1958'59 în întreaga Bulgarie să func- ționeze peste 6.800 de grădinițe, care sînt frecventate de peste 285.000 de co- pii. Regimul zilnic al copiilor din gră- dinițe cuprinde activități variate, înce- pînd cu deprinderile igienice și sfîrșind cu jocurile. în grădinițele din R. P. Bulgaria se pune un mare accent pe educația morală a copiilor, pentru care sînt elaborate valoroase programe pre- școlare. Copiii sînt formați în spiritul dragostei față de patrie, prin introdu- cerea în viața grădiniței a celor mai variate forme de artă cu caracter poou- îar, accesibile copiilor mici cum sînt muzica, dansul, poezia și basmul. In aceeași măsură se urmărește educarea copiilor în spiritul dragostei de muncă ți deprinderea lor cu dl’erite activități practice — îndeosebi cu activitatea gos- podărească, cu autodeservirea și cu de- servirea grupei. Tn anii puterii populare în R. P. Bul- garia s-a dezvoltat mult învățămîntul de 7 ani. Generalizarea acestui învă- fămînt încă din 1952 constituie una din Șco'orul francez costa cît greutatea lui în Școlarul francez din anul 1959-1960 costă cît greutatea aur. Acest lucru il gindesc mame din Franța preocupa e aur școlar Sa în multe să-și echipeze copiii pentru re.nceperea cursurilor. Școlarul model instalat în aceste zile in vitrinele magazinelor, îm- brăcat și încălțat cu lucruri noi și posedind o comoară neprețuit! — un ghiozdan strălucitor de piele — le apare acestor mame ca un vis irealizabil. Pentru a-si echipa copi- lul așa cum este echipat acest șco- lar model din vitrină, mama ar trebui să cheltuiască pes'e 152)00 de franci. O pereche de ghete care costau anul trecut 1990 de franci costă acum 2995 de franci. Bluza care se căpăta anul trecut pentru 1240 de franci se vinde acum cu 1390 de franci. Și nu mai puțin scumpe sint ma- nualele școlare, la care urcarea pre- țurilor este aproape generală. Bună- oară, un manual de matematică, care costa anul trecut 530 de franci costă acum 560 de franci, un ma- nual de engleză se vinde acum cu 420 de franci in loc de franci. Și asemenea exemple se multe. Ele arată cum în 320 de pot da Franța, sub guvernul pretinsei „măreții", se întărește și mai mult bariera banilor, ridicată in . fața fiilor și fiicelor de muncitori care doresc să învețe. realizările cele mai importante ale în- vățămăntului din R P. Bulgaria. In anul școlar 1958/1959, numărul elevilor care au frecventat școlile elementare de 7 ani a fost de 1.213.170, număr ce reprezintă un procent de 99,8% din toți copiii de vîrstă școlară. Școala de 7 ani care are sarcina să contribuie din plin la ridicarea nivelului cultural al oame- nilor muncii, dă elevilor un sistem larg ți unitar de cunoștințe în spiritul con- cepției materialist-dialectice. In R. P. Bulgaria. 84.5% din elevii care termină școala de 7 ani continuă studiile în invătămîntul mediu de cul- tură generală și în școlile profesionale. In viitorii 2—3 ani rețeaua școlilor pro- fesionale ți a școlilor medii va fi astfel extinsă, incit să permită cuprinderea tuturor absolventilor școlilor de 7 ani. Educația multilaterală a tineretului și pregătirea Iui pentru viată constituie o sarcină principală a noii școli. Pentru aceasta au fost luate măsuri în vede- rea legării Invățămintului de munca din industrie și din agricultură. în acest scop, folosindu se tradițiile progresiste ale școlii bulgare și bogata experiență a școlii sovietice, au fost elaborate noi planuri ți programe de învățămînt, au fost tipărite manuale ți metodici roi, iar laboratoarele și muzeele școlilor au fost înzestrate cu aoaratură ți material didactic corespunzător. Aproape toate școlile de 7 ani de la sate au preluat vățămînt fese că acum în școlii de din Lituania sovietică soco- sncceselo dobîndite pînă ceea ce privește apropierea, viață constituie numai primii SI* 18» 8» Cîluanâanâ Membrii cercului tinerilor R S.S. Lituaniană, petrec multe In familia multinațională a popoare- Tor sovietice, sub conducerea partidu- lui comunist și a quvernului sovietic, poporul lituanian a dobînd t succese deosebit de mari în dezvoltarea culturii naționale în formă si socialiste în con. ținut. Datorită realizării consecvente a politicii naționale leniniste, în Lituania sovietică a fost înfăptuită pe deplin re- voluția culturală. Acest fapt se vădește în marile cuceriri obținute în învăță- mînt, în știință, în artă, în literatură. De mare însemnătate sînt succesele dobîndite în domeniul invățămintului public. S-a realizat învățămîntul ge- neral obligatoriu de 7 ani și s-au dez- voltat mult învățămîntul mediu de cultură generală și special. învăță- mîntul tehnico-profesional, învățămîntul superior. Tn timp ce în număra un gimnaziu de de locuitori, acum există medie la fiecare 6.000 de mărul elevilor din clasele anul 1939 se stat la 75.000 cile o școală locuitori. Nu- V—XI a cres- cut de 7 ori în comparație cu anul 1939. Tn 1940, în Lituania au fost înregis- trați peste 400.000 de oameni care pu- neau o cruce în Ioc de semnătură. Acum analfabetismul, această ruși- noasă moștenire a societății burgheze, a fost lichidat. In anul 1939. din 10.000 de oameni abia 13 aveau posibilitatea să studieze în învățămîntul superior. Tn prezent se numără 91 de studenți la 1000 de locuitori — ceea ce întrece indicii obținuți în acest domeniu în multe țări capitaliste. In ultimii ani în Lituania sovietică s-au făcut primii pași în ceea ce pri- de la gosffodăriile agricole cooperative loturi întinse pe care le cultivă cu toată grija. Elevii școlii medii din comuna Miglișa — Kazanlik, de pildă, cultivă singuri o suprafață de 35 hectare teren și își construiesc un local de școală, pentru care și-au confecționat singuri cărămida. Aceeași atenție se acordă legării în- vățămintului de viată și în școlile oră- șenești. Elevii din clasele a X-a ți a XI a de la Școala medie nr. I din Vama lucrează cite o zi pe săptămină direct in producție alături de munci- torii Șantierului naval din localitate. Elevii Școlii medii nr. 2 din Stara- Zagora primesc comenzi de timplărie după un plan de producție stabilit, iar elevii clasei a X a de ia aceeași școală au plan de producție pentru a executa obiecte de uz casnic din mase plastice preparate de ei sub conducerea profe- sorului de chimie. In R. P. Bulgaria a luat o mare dez- voltare și învățămîntul seral și fără frecventă care dă oamenilor muncii ce lucrează direct in producție posibilita- tea să-și completeze studiile de cultură generată. Un însemnat număr de tineri muncitori frecventează cu mult interes aceste forme de învățămînt. După ab- solvirea acestora multi dintre ei intră în invătămîntul superior, care, de ase- menea, a luat o mare dezvoltare in anii puterii populare. radiotelegrafiști de la Școala medie din orașul Kelme, ceasuri interesante in cercul lor. vește întărirea legăturii între și viată. Pentru a-i înarma claselor I — IV cu deprinderi școală pe elevii elemen- tare de muncă s-a introdus ceste clase lucrul manual, claselor V—VII desfășoară practice în atelierele școlare loturile experimentale, iar elevii în a- Elevii lucrări Și pe clase- selor VIII—XI studiază bazele agricul- turii. construcția mașinilor și electro- tehnica. Elevii claselor mari dintr-o se- rie de școli medii au desfășurat cu re- gularitate practica în producție în în- treprinderi industriale, studiind diverse specialități. Pentru elevii acestor clase s-a introdus practica de vară în indus- trie și agricultură, care se desfășoară cu succes. In anul școlar trecut, în 200 de școli medii s-au introdus cursuri facultative de calcul al producției colhoznice, de mecanizare a agriculturii, de grădinărie. albinărit. artă culinară, croit, dactilogra- fie, stenografie etc. O intensă muncă creatoare desfă- șoară în școli cercurile tehnice, al că- ror scop -este de a-i educa pe elevi în spiritul dragostei pentru știință, de a-i obișnui să desfășoare o muncă crea- toare. de a adinei cunoștințele lor de fizică, biologie, chimie, matematică, li- teratură. In 12 școli medii din republică s.au organizat clase experimentale cu in- struire în producție. Elevii acestor clase lucrează în producție 2—3 zile pe săp- tămînă, cîte 6 ore. Aici ei se pregătesc să devină muncitori calificați și parti- cipă la producție continuindu-și în ace- în timp ce în anul școlar 1944/45 au funcționat în total 7 instituie de invăță- mint superior, astăzi numărul acestora se ridică la 20, cuprinzind 43.000 de stu- denti tată de 26.412 în 1944/45. Cu prilejul unei vizite pe care am făcut-o de curind in R. P. Bulgaria am cunoscut multe unități de învățămînt, așezăminte culturale. întreprinderi in- dustriale ți gospodării agricole coopera- tive. Am stat de vorbă cu nenumărați oameni ai muncii și in special cu ca- dre didactice și părinți ai elevilor, dîn- du-mi seama odată mai mult că po- poarele romîn și bulgar sînt unite prin- tr-o sinceră și Indestructibi’ă prietenie, ale cărei rădăcini se află în lupta co- mună de veacuri împotriva jugului oto- man, pentru libertate și independență națională. Oamenii muncii din patria noastră păstrează vie amintirea eroilor Hristo Botev. Vasil Levski, Ltiben Kara- velov și alții care, luptind cu înflă- cărare pentru libertatea Bulgariei, au găsit spriiin și adăpost frățesc în țara noastră. De asemenea, popoarele noas- tre n-au uitat și nu vor uita niciodată anii războiului de eliberare națională de Ia 1877—1878. cînd armata romină. ală- turi de armata rusă împreună cu p» trioții bulgari au luptat laolaltă pentru independenta Romîniei și Bulgariei. Le- găturile frățești dintre popoarele noas- tre s-au întărit și mai mult, au căpă- tat nn conținut mai bogat odată cu instaurarea regimului democrat-popular în cele două țări. Alături de întreg poporul nostru muncitor, cadrele didactice din Repu- blica Populară Romină au salutat po- porul bulgar cu prilejul marii sale săr- succese tot mai mari bătorî, urîndu-i în lupta pentru socialiste. înflorirea patriei sale DUMITRU NICU lași timp învățătura la școala de cul- tură generală. Se poate vorbi cu mulțumire despre influența pozitivă pe care o are legătura invățămintului cu producția asupra dra- gostei de muncă a elevilor, asunra situ- ației 1or la învățătură. La Școala medie ,,F. Jema’tls" din Siatdiais s a alcătuit o clasă cu instruire în producție for- mată din elevi mediocri, care treceau din an în an clasa numai dună reexa. minare. In anul școlar trecut, toți elevii acestei clase au dobindit succese la în- vățătură, clasa lor a devenit clasa cea mai disciplinată și cea mai îngrijită din școală, echipa lor artistică a obținut rezultatele cele mai bune. Profesorii și ceilalți lucrători din în- pași. Legea „Cu privire la întărirea’ legăturii între școală și viață și la con- fnua dezvoltare a învățămîntlilui în R.S S. Lituaniană", adootată de Sovie- tul Suprem al R.S S. Lituaniene, des- chide cete maj largi perspective pentru continua îmbunătățire a instruirii și educării tineretului. Tînăra generație se bucură de grija neobosită a partidului comunist și a guvernului sovietic. Conform cifrelor de control ale planului septenal de dez- voltare a economiei naționale, se pre- vede ca în anul 1965 numărul școlilor- internate din Lituania sovietică să crească pînă vor învăța in celelalte la 80. In școlile-internate 25.000 de elevi. Si școli vor fi create condu ții minunate pentru ca elevii să învețe și să crească ca membri activi ai so. cietății. Pentru reorganizarea școlii și apropi- erea ei de viată. în republică se des. fășoară larg întrecerea socialistă intre orașe, între raioane, intre școli. între- cerea socialistă constituie un factor im- portant de întărire a bazei ti i clac tic o- matcriale a școlilo- și, de asemenea, de îmbunătățire a muncii instrucliv-educ.a- tive. Lucrătorii din învățămînt din Litua- nia sovietică îmbunătățesc neîncetat educația comunistă a tinerei generații, îi pregătesc pe elevi pentru viață, pen- tru activitatea practică. Poporul litua- nian, care a dobindit perspective lumi- noase de viață economică ți culturală în familia frățească a republicilor so- vietice, va continua să-și dezvolte cultura, arta și știința, mergînd împre- ună cu toate popoarele sovietice pe calea construirii comunismului. I. KAVALIAUSKAS locțiitor al ministrului Invățămintului al R.S.S. Lituaniene RadtePi șt •Imlnlstrilll : BuavesH Pl«U Selntep nr. I- tsiefan t? 80.10. Tipaml i Combinatul Palle'-llc Cssi Sclnlell .1. V. Slalln*, București. Pluta Sclnleil. Abonamenle li .Găteli luvlțamlatulul* m lac li toate otlcliti nodale oria lactaill poștali s< dlluzocU voluntari din Întreprinderi (l Instituții. Abonamente: 1 an — 14W lei l S luat — S.25 lei 1 Juni — &I2 lei.