Proletari din foafe țările, uniți-va F Saiela Mîrmlnîului Organ al Ministerului luyălămîutului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din luvătămint și Culturi Anul XL Nr. 529 Vineri 4 septembrie 1959 8 pagini 25 bani iiiMiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiminiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiitm An nou în școli noi Au mai rămas puține zile piuă la deschiderea anului școlar. începe un nou an de muncă pentru profesori și elevi. Pentru acest eveniment, în șco- lile din întreaga țară s-au făcut in- tense pregătiri. încă din vară clădi- rile au fost reparate, înzestrate cu mobilier nou. cu material didactic și cu tot ceea ce este necesar pentru asigurarea unor cit mai bune condiții de muncă și învățătură. Multe școli și-au mărit capacitatea de cuprindere a elevilor prin construirea unor noi săli de clasă realizate prin contribuție voluntară și cu ajutorul profesorilor, elevilor și părinților lor. Ceea ce este caracteristic acestui nou început de an pe care 1 pregătim este faptul că în întreaga țară se vor deschide în prima zi de școală porțile multor școli noi. Comparativ cu anul trecut, rețeaua școlilor elementare și medii va fi sporită in noul an cu 841 unități noi. Au fost înființate de asemenea 123 noi școli agricole și de meserii. Multe din școlile create în acest an vor funcționa în localuri noi, construi- te din fondul centralizat al statului. ' Numai în regiunea Pitești au fost ter- minate recent 34 noi construcții șco- lare. în regiunea Suceava 22. în re- giunea Constanța 17, in regiunea Baia Mare 7 in orașul București 16. Contribuția cetățenilor la construi- rea de noi localuri școlare a fost deosebit de largă in acest an. Școala elementară din comuna Șesuri — raio- nul Brad, cea din Bujorul — regiunea Galați, din satul Lunca — raionul Vrancea. sau din Ohaba — raionul Hațeg sînt numai cîteva din sutele de școli noi. construite prin contribu- ția directă a sătenilor. Organele de par- tid și de stat din satul Valea Brazi- lor. raionul Curtea de Argeș, au ho- tărît într-o ședință lărgită cu țăranii muncitori, construirea unui local de școală. A doua zi, la locul fixat pentru construcție era mare animație. Ală- turi de masa locuitorilor din comună, la chemarea organizației de partid ve- niseră aici o mulțime de tineri. Lu- crau de zor la nivelarea terenului, la transportul pămîntuluj și al materia- lelor de construcție. De atunci au tre- cut citeva luni. Clădirea noii școli din satul Valea Brazilor s-a ridicat mare Si frumoasă. In regiunea București se constru- iesc peste 200 săli de clasă, atît din fonduri centralizate cit și din contri- buția voluntară a cetățenilor. Recent constructorii, cu sprijinul cetățenilor, ao terminat o bună parte din noile lo- caluri de școală. Sînt gata localul cu 8 sări de clasă din Urziceni, localul cu 4 săli de clasă din Turnu Măgurele, ce! din satul Cîrlomanu. comuna Puti- r? cel din comuna Găletenj ș.a. De asemenea pină la deschiderea noului 5r. școlar vor mai fi date în folosință si alte localuri noi de școală, ca cele d:n localitățile Panțoiu — raionul Ur- ziceai Plătărești, Armășești, Răsu- cem — raionul Drăgănești-Vlașca, s.a. Prin contribuție voluntară se con- strsiesr In prezent în regiunea Ga- lați Iff? săli de clasă. Majoritatea a- cestora vor fi date în folosință în toamna acestui an. Una din noile construcții terminate recent în Capitală este și cea a Școlii I. MOSCU (Continuare in pag. 6) ■nu Clădirea nouă a Școlii de 7 ard nr. 183 din raionul Grioița Roșie. DIRECTORII în pragu deschiderii cursurilor In aceste zile care premerg deschiderii școlilor, director ii au foarte multe probleme de rezolvat. Se poate spune că este perioada cea mai aglomerată din munca lor. Desigur că numeroasele și complexele sarcini pe care le au de îndeplinit acum le cer o muncă sistematică, ordine și fermitate. Pentru succesul muncii sale directorul trebuie să-și dozeze eforturile in funcție de importanța și urgența problemelor, de complexitatea lor, deoarece altfel este amenințat să fie absorbit de treburile ntărunte, cele mari răminînd nerezol- vate. Am stat de vorbă cu cițiva directori pentru a vedea cum soluționează ei complexele probleme ale deschiderii noului an școlar. lată ce am aflat discutind cu tovarășa Marioara Iordan, directoarea Școlii medii nr. 26 din Capitală, și cu tovarășul Petre Popescu, directorul Școlii medii nr. 1 din Bacău. Acțiuni importante Directoarea Școlii medii nr. 26 din Capitală ne-a arătat că se preocupă cu stăruință în aceste zile atît de problemele gospodărești, cit și de mă- surile menite să asigure buna desfășu- rare a procesului de instruire și educa- re a elevilor. Ea se îngrijește de mo- dul cum va fi organizată activitatea în producție a elevilor, de ceea ce va trebui făcut de la începutul anului pentru a asigura o bună legătură a școlii cu familia, ca și de îmbunătă- țirea propriei sale munci de conducă- tor al unității. — Ce și-a propus colectivul școlii dumneavoastră pentru întărirea și dezvoltarea legăturii invățămintului cu viața, cu producția ? — am întrebat-o pe tovarășa M. Iordan. — Experiența anului trecut — ne-z răspuns tov. Iordan — a arătat că practica în producție a fost un mijloc eficace pentru lărgirea orizontului de cunoștințe al elevilor, pentru înarma- rea lor cu deprinderi practice, pentru întărirea disciplinei și deprinderea e- levilor cu planificarea timpului șl co- ordonarea mai justă a activității lor. Contactul cu muncitorii le-a dezvoltat respectul pentru muncă și încrederea în puterile lor. Cei 50 de elevi care au lucrat în cursul anului la întreprin- derea de aparataje electrice, care patronează școala noastră, au reu- șit să realizeze la sfîrșitul anului lucrări de precizie, bine finisate. Ne-am dat seama toți — și noi, și părinții, și elevii înșiși — că îmbinarea învățăturii cu munca în producție este calea cea mai potrivită de pregătire a tineretului pentru viață. Iată de ce în anul acesta vom lărgi și vom îmbunătăți practica în producție a elevilor. Ne vine mult în ajutor fap- tul că, incepînd din acest an, se vor introduce predarea cunoștințelor e'.e- mentare de producție industrială și studiul mașinilor cu aplicații practice. Maiștrii-instructori și profesorii de specialitate care vor urmări practica în producție au început de pe acum să studieze specificul meseriei pe care urmează să și-o însușească elevii. In scopul unei cit mai temeinice docu- mentări asupra producției le-am reco- mandat acestor profesori să cerceteze literatura legată de practica în pro- ducție. Pentru a le crea elevilor și în școa- lă condiții de practică mai bune ca cele din anul trecut, ne-am străduit să găsim posibilități de mărire a uti- lajului atelierelor școlii, în special al celui de lăcătușărie. Astfel am reușit să obținem sprijin din partea Școlii profesionale „Galvani-Tei“, care a donat școlii un strung, o bormașină și un polizor, iar cu ajutorul tehnicieni- lor de la I.C.M.A. toate aceste piese au fost puse in funcțiune. — Ce alte măsuri ați luat în vederea întăririi mi/ncii instructiv-educative ? — Am schițat o tematică a discuți, ilor în consiliul pedagogic. Ne-am con. dus, în stabilirea ei. de concluziile trase în urma rezultatelor anului școlar în- cheiat. De exemplu, am hotărit ca la una din primele ședințe ale consiliului pedagogic să discutăm tema „Ținuta elevilor, comportarea loc în școală și in afară de școală — factor de seamă in desfășurarea unei activități perse-* verente". Ne-am oprit asupra acestei teme pentru a reînnoi acum după o vacanță îndelungată cerințele școlare față de elevi și pentru ca toți e'evii, și cei nou veniți în școala noastră, să afle ce așteptăm noi de Ia ei. Ne-a de- terminat să facem acest lucru și fap- tul că am constatat și o slăbire a gri- jii cadrelor didactice față de compor- tarea unora dintre elevii noștri, ceea ce a dus la o oarecare tendință spre o ținută necorespunzătoare, spre folosi- rea unui vocabular necorespunzător. O temă importantă pe care o vom dezbate in consiliul pedagogic va fi „Importanța studiului individual și metodele folosite de școală pentru în- tărirea lui". Și această temă ne-a fost impusă de viață. Anume, după exame- nul de maturitate din vara acestui an, am constatat că două clase paralele, a Xl-a „A“ și a XI.a „B“, au obținut rezultate cu totul deosebite: în timp ce elev.ii clasei a Xl-a „B“, care erau în general elevi buni, au obținut rezul- tate slabe la examen, din cauză că au subestimat importanța studiului indi- vidual. cei d'n clasa a Xl-a „A“. deși mai slabi în timpul anului, au reușit totuși să obțină rezultate bune, pentru că la îndemnul și îndrumarea profe- sorilor au muncit conștiincios și au dat multă atenție studiului individual. Discutarea în consiliu a acestei pro- bleme ne va ajuta să stabilim măsuri care să-i deprindă pe toți elevii cu stu. diul individual, să-i învețe cum să-și organizeze studiul. Desigur că, pe parcurs, viața școlii va pune noi prob!eme. De acest lucru vom ține seama. De cîte ori se va ivi vreo problemă importantă, care com- portă o dezbatere colectivă, o vom in- clude în tematica noastră — Vorbeați la început despre preo- cuparea de a întări în acest an cola- borarea cu familia. Ce v.ați propus in acest scop ? — Vom duce mai departe o serie de acțiuni pe care am început să le a- (Coniituiare in pag. 5) O EXPOZIȚIE despre dezvoltarea invățămintului Vizitatorii privesc ipiămînă. în ședințe de clte 3 ve consecutive, cu grupe de 15—20 elevi. Ele se w dc^:frî duoă programele elaborat» te minier. ediția MS* La școlile de 7 ani unde se pot constitui grupe de 15—20 eleve din același an de studiu. în cadrul activităților practice se va organiza pentru ele o oră pe săptămînă de lucru de mină și gospodărie, sub conducerea G-cOsi- * «c ms- ...‘dre. Orele de lucru de ; 4a» șt g ae vor deștds*oă programa elaborată de -.er si se vor organiza Ia a’olik ttnde sînt create '^d'țuîe maierizle nece- sare. Elevele care participa la lucrările practice de lucru de mină și gospodărie vor efectua numai clte 2 ore de lucrări prac- tice de atelier. Acolo unde nu- mărul elevelor dintr-o clasă este mai mare de 15 se va constitui cu ele o grupă separată de practica în atelier. In cazul cînd nu se poate constitui grupa separată de practică, elevele vor participa împreună cu elevii la lucrările de atelier efecluînd nu- mai cîte 2 ore lucrări de atelier dacă s-au organizat în școală lucrări practice de lucru de mină și gospodărie. Avînd în vudere că elevele fac cîte o oră mai puțin lucrări practice de a- feiier. maiștrii-instructori vor a. ptr? iemele din programă dînd elevelor piese și obiecte ușor de execotat și care cer mai puține «re de tacra. Participarea elevilor și eleve- lor la orele de cunoștințe ele- mentare de producție industrială și la lucrările practice de ate- «er este nhbgjtorie. P-vr" buna desfășurare a a- artar artwiiSi. la fiecare clasă din rtasele V-VH se va re- ac,j zi pe săptămînă în care se wr orga za toate aceste ac- m jți î -preuno cu orele de r ei:»?. port introducerea cu. r^ producție industri. ală Ir teste școlile de 7 ani din o^așe și «centre industriale, orga uuarea lucrărilor practice de •tetier este obligatorie pentru taste școlile de 7 ani. In s-.Mptd asigurării condițiilor pent ■ desfășurarea lucrărilor p-.i ce secțiile de Invățămînt raionale, orășenești și conduce- rile școlilor vor lua următoarele măsuri: — Școlile de 7 anf care nu au ateliere proprii pentru desfă- șurarea lucrărilor practice vor lua legătura cu școlile profesio- nale de ucenici și de meserii din localitate sau cu alte școli care au ateliere stabilind posibilitatea organizării lucrărilor practice în atelierele acestor școli. Sec țlKe de învăfămînt și cultură vor canduce această acțiune pentru sprijinirea școlilor în organiza- rea lucrărilor practice. — Școlile de 7 ani care dis- pun de spațiu pentru organiza- rea atelierelor școlare vor cere sprijin material din partea secțiilor de învățămînt pentru înzestrarea atelierelor. Pe baza fondurilor existente secțiile de învățămînt raionale și orășenești vor lua legătura cu Direcția de aprovizionare și desfacere din Ministerul Invâțămîntului șl Cul- turii. pentru obținerea repartiții- lor de utilaje și scule necesare. In localitățile unde sînt școli de meserii și profesionale care pot livra direct asemenea utilaje, secțiile de învățămînt vor con- tracta direct de la aceste școli inventând tehnic necesar. Pentru a reduce cheltuielile necesare înzestrării atelierelor școlare. secțiile de învățămînt vor solicita sprijin de la toate întreprinderile și unitățile pro- ductive din localitate pentru ob- ținerea prin transfer a unor uti- laje și scule care prisosesc sau nu sînt necesare producției. In această acțiune vor fi mobilizate toate cadrele didactice și părin- ții elevilor care lucrează în dife- rite unități productive. Se vor lua toate măsurile ca oină la deschiderea anului școlar toate școlile de 7 ani să aibă asigu- rate foate condițiile pentru des- fășurarea activităților practice. fn orașele unde sînt mai multe școli de 7 ani și medii, secțiile de kivătămînt vor organiza pe dt posibil centre de ateliere (un atelier de tîmplărie și 2-3 ate- liere de lăcătușărie) intr-un lo- cal separat sau în cadrul spa- țiului unei școli, unde vor fi pro- gramate pe serii la lucrări prac- tice toate școlile de 7 ani din localitate care nu au ateliere proprii sau acces 1a atelierele școlilor profesionale și de me- serii. Iu scopul realizării de econo- mii în înzestrarea atelierelor, elevii tuturor școlilor de 7 ani și medii din orașe și centre in- dustriale. sub conducerea ca- drelor didactice, vor colecta fier vechi, resturj de pînze. stofe și alte țesături provenite din obiec- te de îmbrăcăminte uzate, oase, maculatură și fulgi pe care le vor preda la D.C.A., iar din va- loarea încasată se vor cumpăra scule și materiale necesare ate- lierelor. De asemenea se vor or- ganiza serbări și reuniuni în scopul de a se cumpăra din fon- durile încasate scule și unelte necesare atelierelor. II. In conformitate cu planul de învățămînt pentru clasele VIU-X1 aprobat pentru anul șco_ Iar 1959-1960. în locul lucrărilor practice se va organiza la cla- sele VlII-Xl-studiul mașinilor cu aplicații practice. Studiul mași- nilor cu aplicații practice se va desfășura în 2 ore pe săptămînă Ia clasele a VII 1-a și a IX-a și în 3 ore pe săptămînă La clasele a X-a și a XI a, pe grupe de 15-20 elevi. Atît studiul mașinilor cît și a- plicoțiile practice se vor orga- niza în ateliere școlare, în ate- lierele școlilor profesionale și de meserii, în întreprinderi industri- ale. G.A.S.. G.A.C., S.M.T. și centre mecanice, după specificul temelor prevăzute de programă. Orele de studiu și aplicațiile practice la mașini vor fi conduse de către maiștri instructori de specialitate sau de tehnicieni și ingineri care au practică înde- lungată in specialitatea respeo. tivă Studiul mașinilor cu aplicații practice se va desfășura astfel s — In clașa a VUI-a, la toate școlile medii din mediul urban și rural se vor stadia uneltele, sculele și mașinile unelte sim- ple întrebuințate în prelucrarea metalelor și se vor efectua lu- crări practice în cadrul cărora elevii vor învăța să mînuiască sculele, utilajele și mașinile stu- diate în executarea diferitelor operațiuni de prelucrare a meta- lelor aplicate la piese utile. — In clasa a IX-a a școlilor din mediul urban se va desfă- șura studiul mașinilor unelte cu aplicații practice. Vor fi studiate strungul, ma- șina de frezat, mașinile de rabo- tat, mașina de rectificat, mașina de mortezat și mașina de alezat In cadrul lucrărilor practice ele- vii vor învăța să manevreze ma- șinile unelte, să execute ope. rațiile de așchiere aplicate la diferite piese utile. In clasa a IX-a a școlilor din mediul rural se vor studia ma- șinile agricole și aplicații prac- tice. Studiid mașinilor agricole începe cb descrierea, pornind de ta mașinile simple la mașinile agricole complicate. Tn cadrul lucrărilor practice elevii vor în- văța manevrarea mașinilor a» gricole și exploatarea lor în pro- ducția agricolă. — In dasa a X-a a școlilor medii din mediul urban se va studia automobilul cu aplicații practice, iar în dasa a X-a a școlilor medii din mediul rural se va stadia tractorul cu aplica- ții practice. La studierea auto- mobilului cît și la studierea trac- torului se va insista asupra cu- noașterii de către elevi a meca- nismelor și sistemelor motorului, a modului de funcționare a ma- șinii și a conducerii ei. Se va acorda o atenție deosebită acti- vității practice: manevrării, revi- ziei. reparației și conducerii de către elevi a automobilului și tractorului. In clasa a Xl-a a școlilor me- dii din mediul urban și rural se vor studia aparatele și mași- nile electrice cu aplicații prac- tice. La școlile medii din me- diul rural atît studiul dt și apli- cațiile practice se vor lega de mecanizarea și electrificarea a- griculturii. Elevii își vor com- pleta cunoștințele tehnice și prin cercurile tehnice de electro- tehnică, radio etc. In cadrul lucrărilor practice efectuate la Atelierele C.F.R. „Grivița Roșie"., elenii Școlii medii nr. 4 „Aurel Vlaicii" au studiat construcția sfrinigulai III. Școlile medii care au or ganizat în anul precedent prao tica direct în producție vor con4 tinua această practică tot în producție. Școlile medii care vor putea organiza practica în pro- ducție în anul ședar 1959/1960 vor desfășura această practică numai cu clasele a X-a si « Xl-a. Clasele a VUI-a și a lX-« vor desfășura activitățile prac- tice în atelierele școlare, aplicînd programa elaborată de minister, ediția 1959. Pentru clasele X XI care vot desfășura practica tn producție în întreprinderi industriale și ar gricole, ținînd seama că desfășu- rarea practicii în producție soli- cită programe adecvate specifi- cului întreprinderilor, școlile medii vor întocmi, cu sprijinul inginerilor și al maiștrilor din întreprindere, proiecte de pro- gramă pentru practică, care vor fi avizate de Ministerul Invăță- mîrrtului și Culturii. Practica în producție va fi condusă de maiștrii instructori ai școlii, care vor răspunde de instruirea tehnologică a elevilor, de instructajul privind protecția muncii și tehnica securității muncii și de supravegherea șf instruirea practică a elevilor la locul de producție. Grupa de practică -în produar ție este de 15-20 elevi. Avînd în vedere că desfășura4 rea activității practice în pro- ducție constituie o problemă nouă pentru școlile care organi- zează pentru prima dată prac- tica, aceasta necesită un studiu și o pregătire temeinică. In acest scop secțiile de învățămînt și cultură raionale vor stabili, pe școli, numărul elevilor din clasele a X-a și a Xl-a care sînt pregătiți pentru a putea efectua activitățile practice în producție. In vederea încadrării acestora în întreprinderile in- dustriale, secțiile de îvățămînt și cultură vor solicita sprijinul organelor locale, vor discuta cu conducerile întreprinderilor po- sibilitatea efectuării de către elevi a practicii în producție. încadrarea în întreprindere trebuie astfel făcută Incit să nu se producă perturbări în procesul de producție și în realizarea planuluj de producție. Repartizarea școlilor pe între- prinderi se va face de către sec- țiile de învățămînt și cultură ra- ionale, pe baza contractului în cheiat cu întreprinderile respec- tive. In repartizarea școlilor pe întreprinderi se va ține eeama de întreprinderile care patrrr nează școlile, de distanfde de la școală la întreprindere precunț și de alte criterii locale. De îndată ce școlile vor ctH noaște întreprinderile în care elevii claselor X și XI își or desfășura activitățile practice, se va convoca o ședință ț con4 silfului pedagogic în oare se vor lua următoarele măsuri : 1. Se va constitui un colectiv de profesorj care să studieze procesul de producție în între4 prinderea respectivă și cunoștin- țele de care au nevoie elevii pen- tru a putea face față cerințelor întreprinderii. Pentru aceasta ei vor cere concursul tehnicienilor și inginerilor din întreprinderi, înainte de a intra în întreprin- deri, acești profesori îi vor în- șirui pe elevi astfel Incit ei să fie cît mai bine pregătiți pen- tru munca productivă. 2. Maiștrii instructori ai cla- selor respective vor avea răs- punderea organizării și desfășu- rării activităților practice în producție în bune condițiuni. In această muncă vor fi ajutați de diriginți și de profesorii de fi- zică și chimie. Maiștri; instruc4 tori, ajutați de colectivul de pro- fesori și de tehnicienii din în- treprindere, vor întocmi un plan concret de muncă, în care se var prevedea pentru fiecare elev în parte secțiile în care va lucra, locul de muncă și perioada de timp cît va rămîne în acel loc. 3. Toți elevii vor avea carnete de practică, în care fiecare elev își va trece planul de muncă, ac- tivitatea tehnică, datele tehnice și procesul tehnologic al lucră- rilor pe care le execută. Carne- tele de practică vor fi controlate și vizate de către profesorul maistru și mtmoitorul pe lîngă care lucrează elevul. 4 In afară de pregătirea teo- 4:tică și practică, a elevilor — fee va aven loc înainte de a în* cepe munca în întreprindere —' de comun acord cu conducerea întreprinderii ei vor fi instruiți și în problemele de tehnică a securității muncii și li se va face cunoscut regulamentul de ordine interioară al întreprinde- rii. 5. La încheierea fiecărui tri- mestru se va analiza munca depusă de elevi. Aceștia vor fi notați — ca la orice altă dis- ciplină — conform cunoștințelor practice și teoretice dobîndite. Problema asigurării condicilor mate- riale pentru deschiderea noului an șco- lar constituie una din principalele preo- cupări ale secțiilor de învătămint și ale conducerilor școlilor, tn multe raioane din regiunile București, Ploești ți Pi- tești secțiile de invătămint și cultură au făcut încă de la sfîrșitul anului șco- lar o analiză judicioasă a situației ma- teriale a școlilor și au luat măsuri te- meinice pentru ca in timpul vacantei de . vară să se efectueze lucrările de repa- ratii și Întreținere a localurilor existen- te, să se procure mobilier nou șl să se repare cel vechi, să se asigure șcalilor materialul didactic necesar șl să se ter- mine lucrările de construcție a localuri- lor noi. Astfel, in raionul Topolovenl, plnă la 1 septembrie au tost date in fo- losință trei localuri noi de școli in co- munele Teiu, Negrești șl Zăvoi și au fost reamenajafe încă înainte de sfîrșl- tul lunii trecute toate localurile școlilor din raion. Mobilierul trimis de către secția regională de invătămint și cul- tură a fost repartizat din timp școlilor. O preocupare permanentă In proble- ma asigurării condițiilor materiale pen- tru deschiderea noului an școlar a do- vedit și seefia de invătămint și cultură a raionului Tltu, unde de asemenea au fost reparate și curățite din vreme toate localurile școlare. In timpul verii a fost terminată construcția unei școli noi in comuna Mircea Vodă. O serie de școli din raionul Tltu vor avea in anul acesta mobilier nou. Dar acest mobilier n-a ajuns Încă in întregime la școli pentru ca directorii respectivi nu s-au prezen- tat să-l ridice. Este cazul ca aceștia să dea dovadă de mai multă operativitate iar secția de invătămint șl cultură să-l tragă la răspundere pe cei delăsători. Pregătiri intense pentru Intimpinarea noului an școlar s-au tăcut și in raionul Mizil. Majoritatea lucrărilor de repara- tii și Întreținere a școlilor au fost ter- minate. In raion s-au construit cinci săli de clasă. Iar In orașul Mizil o școa- lă nouă cu patru săli. Toate construc- țiile noi, cu excepția celei din satul Căl- dărușanca, sint gata pentru că inspec- torii școlari s-au ocupat îndeaproape de această problemă. Ca urmare a intere- sului cu care șeful secției de invătămint și cultură a raionului Mizil urmărește execuția bugetară, fondurile alocate pen- tru mobilier și material didactic au fost folosite tn mod judicios iar mobilierul inscrkrl pentru noul an la Școala medie „Nlcolae Bălcescu din Capitală, șl materialul didactic comandat au ajuns la școli. Lucruri bune se pot spune șl despre felul cum s-a ocupat seefia de fnvăfă- mint și cultură a raionului Snagov de pregătirea deschiderii cursurilor. Dar aceasta are lipsa că n-a controlat In toate școlile cum se aplică măsurile luate, din care cauză la unele localuri nu s-au terminat încă reparațiile. Asigurarea condițiilor materiale pen- tru deschiderea cursurilor nu depinde însă numai de felul cum au muncit sec- țiile de invătămint șl cultură, ci In pri- mul rind de seriozitatea cu care direc- torii școlilor și cadrele didactice și-au îndeplinit această sctJnă. La școlile de 7 ani din comunele Ră- dești și Valea Popii (raionul Mușcel) ca șl la școala din Costești Vale (raio- nul Titu), Valea Călugărească (raionul Mizil) lucrările de reparatii Șl întreți- nere au fost efectuate chiar după înche- ierea anului școlar, cu sprijinul sfatu- rilor populare comunale, al comitetelor de părlnji și prin eforturile susținute ale cadrelor didactice. Sint Insă și școli ca cele din comuna Cocioc (raionul Snagov) unde lucrările de reparare și curățire a localurilor nu au fost incă terminate, pentru că directorii lor și sfaturile populare respective au tratat cu superficialitate o problemă așa de importantă. Dacă in linii mari problema amena- jării școlilor s-a bucurat de mai multă atenție, repararea și Îngrijirea materia- lului didactic lasă incă de dorit. La Școala de 7 ani din satul Romlneștl, ra- ionul Ploești, ca și la alte școli, mate- rialul didactic nu a fost reparat și pus in ordine. De prea putină atenție din partea secțiilor de invătămint se bucură dis- tribuirea manualelor școlare. De obicei această muncă este lăsată pe seama li- brăriilor și a cooperativelor sătești, sec- țiile de invătămint limitindu-se numai la a comunica necesarul de manuale In funcfle de numărul elevilor. Or, se știe din experiența anilor trecufl că fără controlul secției de invătămint distri- buirea manualelor școlare nu se poate face în condiții bune. Nu toate școlile au primit plnă acum Imprimatele nece- sare. Lucrurile nu pot rămîne așa. Sec- țiile de invătămint și cultură trebuie să urgenteze și difuzarea acestora pentru ca să ajungă la timp în școli. Deși majoritatea școlilor s-au aprovi- zionat cu combustibil pentru iarnă, stnl Încă unități școlare care din diferite motive nu și-au procurat incă lemne de foc. Așa este cazul școlilor din comu- nele Pietroasele și Greceanca. raionul Mizil și al unui mare număr de școli din raional Tltu care nu au putut să-șl ridice cantitățile de lemne repartizate pentru că sfaturile populare comunale respective nu s-au Îngrijit să asigure fondurile necesare. Și in această prl- vlnță organele de învățămînt au dato- ria să seziseze tn cel mai scurt timp co- mitetele executive ale sfaturilor popu- lare raionale pentru a trage la răspun- dere pe cei care nu s-au Îngrijit de acest lucru. Se fmpune de asemenea să se comu- ' nice de urgentă care este încadrarea școlilor, pentru ca toate cadrele didac- tice să știe din vreme unde vor func- ționa. Un fenomen negativ care merită a fl semnalat, este șt acela că unii Inspec- tori școlari au plecat în concediu de odihnă tocmai 1n această perioadă cfnd toate forfele trebuiau mobilizate in ve- derea pregătirii deschiderii cursurilor, ceea ce dovedește o proastă planificare a concediilor din partea conducerilor secțiilor respective. Este necesar ca tn timpul ce * mai ră- mas să se depună eforturi sporite pen- tru a fi remediate lipsurile existente, în așa fel ca elevii să pășească In școli pregătite pentru o bună desfășurare a muncii. Școlarizarea yi generalizarea învaȘăroîntului de > ani Marea majoritate a școlilor șl cadre- lor didactice au luat măsuri din vre- me pentru a asigura școlarizarea în clasele I-IV a tuturor copiilor de vîrstâ școlară și pentru cuprinderea în cla- sa a V-a a tuturor absolventilor clasei a IV-a din localitățile care au școli de 7 ani- Astfel, conducerea Școlii de 7 ani din Titu-Tîrg a făcut cunoscută în scris din timp părinților care au copii ce urmează să intre în clasele I’a Și a V-a obligația de a-j trimite la școală. Totodată, cadrele didactice au verificat pe teren datele cuprinse în recensămîntul copiilor, au cercetat ce schimbări au survenit în acest re- censămint, au organizat convorbiri cu părinții și au procedat la înscrierea elevilor. Ca urmare, se va realiza cu- prinderea în clasele I—IV a tuturor copiilor de vîrstă școlară, iar fn clasa a V-a vor fi înscriși toți absolventii clasei a IVa din circumscripția șco- lii, precum și marea majoritate a ab- solvenților din satele vecine. Cadrele didactice de la Școala de 7 ani din comuna Rădești, raionul Muș- cel, i au vizitat pe elevi la domiciliu și «u întocmit listele de înscriere pen- tru toate clasele, au stat de vorbă cu părinții, determinîndu-i să-și trimită । copiii la școală. Ca urmare toți cei 31 de absolvenți ai clasei a IV a au făcut cereri de înscriere în clasa a V-a. A- ceasta se datorește și faptului că sfa- tul popular comunal se preocupă îndea- proape de școală, precum și legăturii strînse ce există intre școală și părinții elevilor. Rezultate bune in această privință s-au obținut și la școlile de 7 ani d.n comunele Costești-Vale (raionul Titu), Valea Călugărească (raionul Ploești), Greceanca (raionul Mizil) sau la Școa- la medie din Topoloveni, care au în- scris in clasa a V-a pe toți absolven- ții a patru clase din localitățile res- pective, și un mare număr dintre cei din satele apropiate. ț Sînt insă și școli unde nu s au luat toate măsurile necesare. De pildă, La Școala de 7 ani din comuna Pietroa- i sele, raionul Mizil, au fost înscriși în , clasa a V-a numai 35 din cei 41 ab- solvenți ai clasei a IV-a din localitate și numai 4 din cei 13 absolvenți de la Școala elementară de 4 ani din Va- lea Boului, care face parte din aceeași circumscripție. Aici nu s au organizat vizite la domiciliul tuturor elev.lor, iar unele cadre didactice, cum este cazul ; învățătoarei Ioana Constantinescu, nu ț depun interes pentru cuprinderea în școală a tuturor copiilor de vîrstă șco- lară. O situație similară se întîlnește și 1^ Școala elementară de 7 ani d:n , Romînești, raionul Ploești, unde colecti- vul didactic și sfatul popular comunal nu s-au preocupat îndeaproape de șco- t larizarea elevilor din clasele I—IV și ț de cuprinderea în clasa a V-a a absol- ) venților clasei a IV-a. I» Este necesar ca în cel mai scurt timp | aceste școli să ia măsuri pentru aduce- rea la școală a tuturor copiilor de ’t vîrstă școlară și a absolvenților clasei a IV-a. Vor putea fi obținute rezulta. I te bune în această direcție dacă pînă la deschiderea cursurilor se va cere sprijinul organizațiilor obștești și al j deputaților și se va intensifica munca în rîndurile părinților- Școlarizarea tuturor copiilor de vîrs- tă școlară și generalizarea învățămîn- In Întreaga țară, în tot • timpul verii s-au desfășurat acțiunile de pregătire a nou- 9 lui an* școlar. S-au dat în io- g losință construcții școlare noi și s-au procurat cantități sporite de mobilier și mate- rial didactic. Spre a cunoaște stadiul pregătirilor pentru noul an școlar, cîțiva redactori ai ga- zetei noastre s-au deplasat la unități de învățămînt din re- giunile București, Ploești și Pitești. S-a constatat cu acest tului de 7 ani depind în bună măsură și de felul cum muncesc secțiile de învățămînt și cultură în această privin. ță. Secția de învățămînt și cultură a raionului Topoloveni, de pildă, nu s a mărginit să planifice din birou cifrele de școlarizare, ci a controlat pe teren felul cum se desfășoară munca în școli, iar comitetul executiv al sfatului popular ra- ional controlează felul cum se achită de această sarcină sfaturile populare comunale, ceea ce a asigurat condiții pentru ca în noul an școlar să fie cu- prinși în clasa a V-a peste 95% din absolvenții a patru clase. Aceeași preo- cupare o manifestă și secția de învă- țămînt și cultură a raionului Mizil. Nu același lucru se poate spune des- pre secția de învățămînt și cultură a raionului Snagov. Aceasta s-a limitat la trasarea sarcinilor și la comunicarea planului de școlarizare, fără să con- troleze felul cum muncesc cadrele di- dactice pentru înscrierea elevilor, deși în acest raion au fost elevi neșcolari- zați în clasele I IV în anul școlar. 1958—59, iar procentul de cuprindere în clasa a V-a a fost doar de 70% pe raion .Abia după ce comitetul exe- cutiv al sfatului popular raional a a- nalizat felul cum s a pregătit deschi- derea anului școlar s-a hotărît consti- tuirea unui colectiv care să controleze pe teren înfăptuirea acestei sarcini. De aici se poate trage concluzia că pentru îndeplinirea sarcinilor de șco- larizare >n clasele I—IV și pentru gej neralizarea învățămîntului de 7 ani în localitățile care au asemenea școli, pre- cum și pentru cuprindere^ în clasa a V-a a unui număr cît mai mare de copii din celelalte localități, organele de învățămînt trebuie să țină o mai strînsă legătură cu terenul și să con- troleze ce măsuri a luat îiecare școală în această direcție, indicînd _ soluții concrete acolo unde sînt greutăți. Ce așteaptă didactice din Lunguieții In comuna Lungulefu, raionul Ră- cori, sint două școli: una de 7 ani și alta de 4 ani, cu elective de elevi destul de numeroase- Aici însă nu se simte deloc apropierea deschiderii anului școlar. Ambele școli se află și acum în starea in care au fost lăsa- te la sfîrșitul anului trecut. Poate, doar, că stratul de praf care se afla atunci pe ferestre, pe mobilier. pe materialul didactic este acum mai gros. încolo — aceleași clase nevă- ruite. cu geamuri sparte, cu mobilier stricat. Este drept că s-a procurat ce- va materia! pentru curățenie, dar a- cesta stă depozitat pe undeva. Cadre- le didactice și directorii socot că mai au destul timp la dispoziție pen- tru a pune lucrurile la punct și nu fac încă nimic în această privință. Credem că este cazul să se trezească din starea de amorțeală în care se complac și să treacă la acțiune, așa cum fac toate cadrele didactice din întreaga tară. De ce nu s-a făcut pînă acum re- parația la școlile din Lungulelu ? Pen- tru că de două luni de zile coopera- tiva „Hărnicia" din Titu, cu care sfa- tul popular a încheiat un contract și care avea termen de execuție pînă la 23 august, nu s-a prezentat să e- xecute lucrarea. Toți stau cu mîinile în sin și așteaptă să vină meșterii cooperativei, dar aceștia nu se mai arată și școlile stau nereparate. Să fie oare vorba aici de „cauze coiective“? Se pare mai curînd că deschiderea noului an școlar Școala dispune acum de laboratoare și cabinete tehnice mai bine utilate, de mașini și instalații mai perfecțio- nate, de unelte mai multe și mai va- riate. Toate acestea se datoresc grijii cu care au muncit în vacanță toți gos- podarii grupului școlar, începînd de la conducătorii lui și pînă la elevi și ucenici. La uzina electrică a grupului școlar, care cuprinde o instalație în mărime naturală pentru 5000 volti, un cabinet de centrale, stații și rețele, s-au exe- cutat la scară o centrală hidro și una terino, cu o turbină de aburi. Odată cu începerea anului școlar întreaga uzină va putea fi folosită pentru e- xemplificări practice. Mai toți elevii și ucenicii au adus, de la zecile de întreprinderi și uztne i unde au efectuat practica, o serie în- treagă de mostre, probe, piese etc.- i care vor îmbogăți cabinetele tehnice. | La rindul lor, profesorii ingineri, care țin o legătură strînsă cu întreprinde- rile din Capitală și din țară, au obți- i ruit și de la acestea numeroase ma- teriale. Astfel, cabinetul de tehnologie s-a îmbogățit cu multe piese de la Fabrica de cabluri și materiale elec- troizolante. de la întreprinderea ..Cle- ment Gottvald“ și de la Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din j Hunedoara. In cabinet se aranjează j acum un mare panou cu eșantioane Și • materiale ce se fabrică și se utilizea- ză în producție, cu diverse feluri de cabluri electroizolante etc. Cabinetul s a îmbogățit și cu unele lucrări exe- cutate de elevi în cadrul programei și prezentate de ei la expoziția de sfir- șit de an. A fost reutilat și cabinetul de desen tehnic. Acesta dispune de o sală a- decvată, cu iluminat fluorescent. S-a prilej cu în majoritatea șco- iilDr lucrările au fost puse Ia punct Mai sînt însă și școli unde nu s-au terminat toate pregătirile, ceea ce dovedește câ directorii acestora și ca- drele didactice nu le-au privit cu destulă seriozitate Este necesar ca în timpul care a mai rămas pînâ la des- chiderea cursurilor să iie in- tensificate eforturile pentru ca școlile sa înceapă din prima zi în cele mai bune condiții. este vorba de neglijență, de delăsare, atit din partea stalului popular co- munal, cit și din partea conducerilor școlilor și cadrelor didactice, care n-au stăruit la sfat să ia măsuri de urgentare a reparațiilor și care au manifestat o totală indiferență în ce privește pregătirea deschiderii cursu- rilor. De altfel. Ia școlile din comuna lamgulețu sînt și alte lipsuri grave- De pildă, la Școala de 7 ani a în- ceput, cu trei ani în urmă, construi- rea a două săli noi de clasă prin contribuția voluntară a cetățenilor. Deși sînt materiale și fonduri, cons- efia o ajuns abia la centură, pen- că proiectul s-a schimbat de mai Ite ori și de fiecare dală lucra- rea a fost reluată de la capăt. Ca-n legenda Meșterului Manole. Ce se zidea ziua, noaptea se surpa. Aceasta dovedește în primul rînd lipsă de gri- jă din partea proieclanlilor și a con- structorului, dur și nepăsare din par- tea cadrelor școlii care n-au sezisat la vreme această situație. Școala nu s-a aprovizionat pînă .a- atm nici cu lemne de foc, iar grupul sanitar se află Intr-o stare cu totul necorespunzătoare. De asemenea, nici în ceea ce privește mobilierul și ma- terialul didactic lucrurile nu stau mal bine. Cit despre școlarizarea elevilor șl îndeosebi despre cuprinderea absol- venților clasei a IV-a in clasa a V-a, ar fi și aici multe de spus. Deocam- dată nu se știe precis citi dintre cei 96 absolvenți ai clasei a IV-a din s-au luat toate masu necesare La Grupul școla* ,.Iosif Rangheț* din București, munca didactică se va desfășura în anul acesta în condiții mult mai bune ca în anii trocuți. confecționat cu ajutorul elevilor un ; g nou tip de planșete-patent, elaborat ș de profesorul de desen al școlii. Este vorba de o planșetă cu suport total metalic, care dă posibilitatea să se mecanizeze toate manevrele necesare. De asemenea, cabinetul a fost înzes- trat cu un așa numit „complex didac- = tic", care a fost confecționat pornin- du se de la modelul „dulapului didac- tic" din școlile profesionale s'ovietice. „Complexul didactic" îngăduie etala- = rea planșelor în mod mecanizat. Pe g lîngă aceasta, cabinetul dispune de un g mare panou cu organe de mașini, al- g cătuit din piese colecționate, cu aju- torul elevilor, de la întreprinderile I.R.E.B.. „Electromontaj“-Filaret etc; Zilele acestea din pragul noului an școlar au adus în librării un mare număr de tumpărUori: sini elevi din toate clasele, nerăbdători să răsfoiască paginile ma- nualelor, să afle de pe acum cile ceva despre toate cile vor învăța in cursul anului. in plicim primul pragu I deschiderii cursurilor (Urmare din pag. 1) tre sarcinile centrale în activitatea rugat pe tov. Petre Po- incă în anul școlar trecut. In rînd vom lărgi activul de pă. școlilor, l-am pescu, directorul Școlii medii nr.l din pentru că nu t-a organizat o acțiune largă de lămurire a părinților în a- rastă privință. Cit de mare este interesul colec- tivelor de la școlile din comuna Lunguieții pentru pregătirea deschide- ri! anuluj școlar se poate vedea și din faptul că la data de 1 septembrie, cind toate cadrele didactice trebuiau să fie prezente la școală, la școala de 7 ani din 14 învățători și profe- sori erau prezenți numai 3, far la școala de 4 ani numai directorul șco- lii, Gheorghe Neagu. Fără îndoială că defecțiunile de la școlile din Lungule/u se datoresc nu numai stalului popular local și ca- drelor didactice, ci și secției raionale de învățămint și cultură, care n-a controlat în ultimul timp stadiu! pre- găflrilor pentru deschiderea cursuri- lor și n-a luat măsuri de remediere. Este edificator în această privință faptul că școala de 7 ani din locali- tate nu are director de Ia data- de 1 iulie, pentru că s-a aprobat trans- ferarea fostului director fără să se fină teamă că acesta avea obligația ■d pregătească deschiderea noului an școlar- Tolerarea unor asemenea lipsuri grave, acum cind mai sînt citeva zile pină ce elevi- vor păși pragul școlii, «le cu totul inadmisibilă. Este ca- zul ca organele în drept să ia ur- gesie măsuri de îndreptare și să pună capul atitudinii de nepăsare pe care o Bscnifestă colectivele școlilor din cowur.u Lurvruletu. Cabinetul tehnic de radio a fost îm- bogățit și el cu o serie de materiale și aparate. Astfel, s au adus cartome- tre pentru Încercarea lămpilor și s-au achiziționat heterodine modulate pen- tru acordarea aparatelor de radio și televizoarelor, procedeu pe care nici o școală nu l-a utilizat pînă acum. Fo- losindu-se tuburile electronice primite de curînd de către școală, se lucrează la instalarea unui post de recepție și se va înființa o stație colectivă de ra- dio-amatori ce va intra în legătură cu stațiile de radio-amatori din alte orașe ale țării și de peste hotare. Maiștrii-instructori au efectuat repa- rațiile curente și capitale la mașinile și instalațiile din ateliere și au com- pletat sculele necesare efectuării lu- crărilor practice. Pilele, ciocanele, pînzele de fierăstrău, dălțile trase la freză au fost controlate, numerotate și puse în trusele care îi așteaptă pe elevi să înceapă munca. Caietele și elevilor, numeroase logice noi. de practică ale ucenicilor în care aceștia șl-au notat metode și procedee tehno- sint examinate acum cu grijă de către profesorii ingineri care, completînd documentația tehnică ne- cesară, vor utiliza toate aceste însem- nări la orele de curs. Conducerea grupului școlar a luat din vreme legătura cu birourile de or- ganizare a muncii și cu inginerii șefi din întreprinderile unde se vor desfă- șura lucrări practice în timpul anului, pentru ca de la început fiecare ucenic și elev să-și aibă asigurat locul de muncă, iar rotația să fie executată în cele mai bune condiții, Pregătindu-se cu minuțiozitate pen- tru începerea unei noi etape de mun- că, profesorii și elevii Grupului șco- lar „losif Rangheț“ se străduiesc să asigure toate condițiile necesare pen- tru ca steagul de școală fruntașă, cîș- tigat anul trecut prin munca întregu- lui colectiv să fie reținut în școală și în acest an. L rințl comuniști. Vom organiza și în acest an ședințe pe teme pedagogice din care părinții să învețe cum să con- tinue acasă munca educativă dusă in școală. Vom introduce și o formă nouă de legătură cu părinții, a cărei nece- sitate ne.a arătat-o experiența anilor trocuți: ședințe separate ale conduce- rii școlii cu părinții acelor elevi a că- ror învățătură și comportare ridică probleme asemănătoare, cum sînt: de- bilitate fizică, interes pentru tămînt etc. — Și acum despre efortul indisciplină, insuficient unele materii de învă. dacă vreți să ne vorbiți de a îmbunătăți propria dumneavoastră muncă, efort la care vă refereați la începutul convorbirii. — Mă preocupă îndeosebi problema extinderii experienței celor mai buni profesori. Intr-un colectiv mai mare. Bacău, să ne vorbească și dînsul des- pre măsurile pe care le-a luat pentru înfăptuirea acestei sarcini în anul școlar care începe. Iată ce ne a răs- puns tov. Popescu. — Introducerea, din acest an, a pre- dării cunoștințelor de producție indu. striată în clasa a Vl-a și a Vll-a și a studiului mașinilor cu aplicații practi- ce la clasele VIII.XI a fost primită eu deosebită satisfacție de profesorii și de elevii școlii noastre, ca și de pă- rinți. Vom putea realiza în mod mai organizat, mai sistematic, legătura în- vățămîntului cu viața, pregătirea ele- vilor pentru viitoarea lor muncă în producție. Școala noastră dispune în momentul de față de patru ateliere : de lăcătușă- rie, de strungărie, de motoare și auto. cam școlii meni ajuta celor jinul este colectivul de profesori al noastre, sînt, în mod firesc, oa- cu experiență inegală. Pentru a-i pe toți să se ridice la nivelul mai buni, vom organiza, cu spri- organizației de partid din școală, grupe de profesori care să se ajute re- ciproc. Imn’ revine sarcina de a urmări fără întrerupere modul cum se desfă- șoară munca de predare și munca edu- cativă, să descopăr din primul moment ceea ce este necesar să zat in școală, precum și nează bunei pregătiri a Vom căuta în același fie generali- ceea ce dău- elevilor, timp să cre- ăm condiții cit mai bune pentru stu- diul individual al profesorilor în dome- niul specialității lor prin îmbogățirea bibliotecii cu material bibliografic ne- cesar. Trebuie să subliniez — a încheiat tov. Iordan — că în realizarea tuturor măsurilor pe care conducerea școlii 1e_a luat în vederea unei cit mai bune desfășurări a muncii instructiv-educa- tive in noul an școlar ea primește sprijinul activ al întregului colectiv didactic al școlii. O sarcină de căpetenie legarea invățămintului de viață fntrucît legarea învățămîntuluî de viață, de producție, constituie una din- mobilistică lărgi sfera elevilor am atelier de și de electricitate. Spre a de activitate practică a hotărât și infiinfarea unui timplărie. Atelierele exis- tente au fost dotate cu mașini noi — un autocamion, un strung etc. care le vor permite elevilor să învețe să con- ducă un motor, să aplice in viață cunoștințele în domeniul mecanicii. Vom da o mai mare atenție și lu- crărilor practice de laborator. In a- cest scop am înzestrat laboratoarele de chimie și fizică cu numeroase apa. rate, materiale și substanțe necesare înmulțirii numărului de experiențe. fn activitatea noastră pentru strîn. gerea legăturii invățămintului cu via. ța primim un sprijin larg din partea părinților. Mulți dintre aceștia — lă- cătuși, sțrungari. tehnicieni etc — ne ajută să amenajăm cit mai bine atelie- rele și să creăm condițiile necesare pentru ca elevii să-și însușească te. meinic cunoștințe tehnice șl deprinderi de muncă practică. Discuțile purtate cu tovarășii direc- tori M. Iordan și P. Popescu ne-au a- rătat că ei au știut să se oprească a- supra unor probleme esențiale ale muncii din școală, dirijindu-și activi- tatea spre rezolvarea celor mai impor- tante sarcini ale acesteia. predarea limbii și literaturii ruse și „Unele pro- bleme organizatorice la catedrele de limba și literatura rusă“ (Univ. „C. I- Parhon”). Pe marginea acestor refe- rate au luat cuvîntul 43 de tovarăși din diferite instituții de învățămînt din tară. Referatele și participantii la discu- ții au scos în evidentă succesele obți- nute în domeniul predării limbii ruse și literaturii ruse și sovietice de la re- forma învătămîntului pînă astăzi Par- ticipantii la discuții au subliniat că ni- velul științific al predării cursurilor teoretice și practice de limba rusă și de literatura rusă și sovietică este. în general, corespunzător. In discuții s-a subliniat că un mijloc eficace de îm- bunătățire continuă a nivelului știin- țific al predării l-au constituit anali- zele de cursuri efectuate în institutele de învățăm'nt superior în urma ins- trucțiunilor primite de la Ministerul învătămîntului și Culturii. Discuțiile au arăta; de asemenea că majoritatea absolvenților Institutului „Maxim Gorki“ și ai secțiilor de filo- logie rusă au o pregătire care le per- mite să facă față cu succes sarcinilor ce le revin. In predarea limbii ruse tn instituții- le de învățămînt superior Ia secțiile de specialitate s-a acordat o atenție deo- sebită căutării unor metode no- de muncă. Astfel, s-a introdus predarea diferențiată a cursului practic de lim- ba rusă (gramatică, lexic. fonetică), ceea ce a permis extinderea și preci- zarea bagajului lexical al studentilor și îmbunătățirea pronunției lor. De a- semenea. această metodă a dus la o mai bună specializare a cadrelor didac. tice și la ridicarea nivelului de preda- re a disciplinelor respective. In mod substanțial au contribuit la îmbunătățirea procesului de învăță- mtnt specialiștii sovietici care, orin a- lutorul lor competent si multnateral, an P11® bazele pregătirii cadrelor ti- nere și ale muncii didactice si științi- fice tn domeniul limbii și literatnrii ruse. In urma Plenarei CC al P M.R din 9—13 iunie 1958 s-a dat o atenție deo. sebită promovării sistematice s cadre- lor tinere bine pregătite, cu perspecti- ve de dezvoltare în domeniul muncii didactice și științifice. Insă, atît din referate cît și din dis- cuții. a reieșit că rezultatele obținute nu ne pot satisface Intru totul. Una dintre cauzele care au determinat în mare măsură o serie de greutăți In procesul de predare a limbii ruse a fost lipsa de experiență, de tradiție în acest domeniu. Se știe că regimul burghezo-moșieresc din vechea Ro- mînie na numai că nu sprijinea stu- diul limbii ruse, ci, dimpotrivă. îl prigonea. De aceea nu am avut :n tre- cut o școală filologică de rusistică. nici nu »m moștenit în acest domeniu cadre de specialiști rusiști La consfătuire s-a arătat de aseme- nea că ana dintre cele mai importante lipsuri existente astăzi în predarea limbii și literaturii ruse o constituie faptul că în practica unor cadre didac- tice se mai manifestă tendințe de for- malism, în sensul că nu s-au folosit întotdeauna căile cele mai indicate pentru ca studenții să cunoașcă limba rusă In mod activ, practic Se observă că unii studenti își însușesc mecanic regulile gramaticale, ortoepice »• sti- listice ale limbii ruse, fără să reușeas- că să Ie aplice la practică. Se consta- tă un decalaj între cunoștințele teore- tice, deseori mulțumitoare, și stăpîni- rea practică a limbii ruse de către atudenți. Unele cadre didactice nu fo- losesc suficient pricipiul sprijinirii pe limba maternă a studentilor. Toate acestea fac ca învățămintul su. penor să dea uneori școlilor medii ca- dre de predare care nu lucrează tot- deauna în mod creator cu elevii, tri- mițind la rindul lor in învătămîntul superior candidați cu o pregătire Încă AN NOU IN ȘCO (Urmare din pag. 1) de 7 ani nr. 183 d