Organ al Ministerului Invă^iclDlului și Cultcrii și al Ccmitetdui Central al Sindicalului Muncitorilor din iDvajămiut și Culturi Anul XI, Nr. 528 CINCISPREZECE ani de viață nouă 23 August, cea mal mare sărbătoare națională a poporului romin— Iruemnaiă cu slova da loc în cartea zbuciumatei istorii a poporului nostru, ziua de 25 August a descătușat Reminia din lanțul tiraniei tasc ste. punind In | ai Grupului școlar siderurgic din Hune- doara Ia întrecerea dintre oțelarii și fur- naliștii hunedoreni și cei reșițeni pentru a da cit mai mult oțel și fontă patriei, a primit o înaltă apreciere : cei doj tineri tehnicieni au fost declarați fruntași în producție 3 minute fi 20 de secunde... „Aici stația de radio Timișoara- Trans- mitem emisiunea locală I' în fiecare zi cetățenii orașului de pe malul Begăi așteaptă cu interes țwogra- mul stației locale. Reportajele din diferi- tele unități industriale și agricole ale re- giunii, știrile, programele artistice înfăți* șează viu, multilateral activitatea oame- nilor muncii din Timișoara. loachim TirMe est« cel mai tînăr teh- nician al Centrului de emisie de radio Timișoara. Intr-unadin seri era de serviciu în fața tabloului de comandă. întreaga răs- pundere a funcționării stației îi revenea lui. Regla tocmai tonalitatea concertului sim- fonic retransmis din sala Filarmonicii cînd, deodată, în fața tabloului de co- mandă începu să clipească alarmant be- cul roșu semnalizator. Miile de abonați care stăteau în fața aparatelor de radio au perceput citeva zgomote cărora cei mai mulți nici nu le-au dai atenție- Tînărul tehnician din fața tabloului de comandă știa însă că parazitii aceștia sînt semnul unei defec- țiuni în rețeaua complicată de aparate și dispozitive a postului. Totul depindea a- cum de rapiditatea intervenției iui. Fie- care clipă de întîrziere putea să aducă după sine o îndelungată întrerupere în funcționarea stației. Fără să deconecteze funcționarea apa- ratului de la tabloul de comandă, fără să întrerupă emisiunea, el începu să verifice, cu ajutorul aparatelor de măsură și con- trol. porțiune cu porțiune, funcționarea stației. In cel de al cincilea sector o re- zistență părea slăbită. Precaut (orice gest neîndemînatic ar fi provocat scurtcircui- tarea întregii instalații), el desfăcu și în- locui rezistența. Tînărul tehnician loachim Tîrlie se a- șeză din nou în fața tabloului de coman- dă. Cu dosul palmei șterse broboanele de pe frunte. Privi la ceas. Trecuseră 3 mi- nute și 20 de secunde de la semnalarea defecțiunii... ★ Aceste acțiuni ale unor tineri absolvenți de școală tehnică sînt considerate de ei, modest, drept: „fapte obișnuite de mun- că*. Ele sînt însă o dovadă grăitoare că școala noastră nouă educă tînăra gene- rație de muncitori și tehnicieni în spiritul eroismului în muncă, eroism care consti- tuie una din trăsăturile cele mai minu- nate ale oamenilor muncii constructori ai socialismului. Al. C1UCA lități ieșite din rîndurile po- porului muncitor a fost dove< iită încă odată prin adopta- rea, în primăvara acestui an, a Hotărîrii privind îmbunătă- țirea învățămîntului seral si fără frecventă de cultură ge- nerală și superior. „Invățămîn- tul seral și fără frecvență — se arată în Hotărîre —’ va aduce o contribuție în- semnată la formarea noii intelectualități izvorîtă din po- por și legată de năzuințele lui". In orașul Ploești, ca urmare a Hotărîrii cu privire la învă- țămîntul serai și fără frecven- ță, 834 de muncitori vor urma, începînd cu anul școlar 1959/ 60. cursurile claselor VIII-XI, în afară de cei peste 800 care sînt în prezent elevi în cla- sele IX-XI. In ultimii 6 ani numai la cursurile serale de pe lingă Școala medie nr. 1 au absolvit clasa a XI-a a- proape 500 de muncitori din întreprinderile orașului. In anul acesta se pregătesc pentru a intra în învățământul superior fără frecvență aproape 100 dintre muncitorii care au absolvit învătămîntuj mediu. Alții sînt deja pe băncile uni- versității, preqătindu se să de- vină specialiști cu o înaltă ca- lificare in meseria pe care au îndrăgit-o, cu ani în urmă. Drumul spre cetatea științei este minunat de frumos. Trăind zile mari de prefaceri pedru. mul deschis de 23 August, ho- tărîți să contribuie ou toate forțele lor la ridicarea mărețu- lui edificiu al lumii noi, pă- șesc sere viitor, cu fruntea sus, intelectualii construcției »o- □ialiste. E. FLORESCU existau nu- In anul școlar 1933/39 ale școlii sovietice t SiiifflHiiiiiniBiwiiuuiiiflimiininuimffliM INVATAMINTUL ELEMENTAR 284450 ohligatoriu au școli de de în- care cu anul 1958 a devenit in toate localitățile care 7 ani. la In la ce de 33.913 el&ri. In același timp numărul cadrelor didactice oare predau în a- ceste școli a crescut de la 4,767 Ia 8 072. £ dau la clasele V—X] de la 9.770 la 43.584. 224, ci te erau în 1938/39 la 508 1958/59, al elevilor de la 39-250 92-243, iar numărul școlilor tehni- și tehnice de maiștri au crescut la 142 cu 14.746 elevi la 235 cu S-a dezvoltat mult și învățămîntul mediu de cultură generală. Fală de 1938/39, numărul școlilor medii a crescut de Ia 211,. cu 29.004 elevi, la 395. cu 113.641 elevi- Numărul școlilor profesionale, a- gricole și de meserii a crescut de pedagogii din Repu- = Romînă l-au simțit g O mare dezvoltare a luat-o în- vătămintul de 7 ani, care începind marile realizări ale școlii sovietice = au fost în acest timp ajutorul de ne- § Cincisprezece ani din leqă- Lnvățămint- W1260 ȘCOU Ot7 AH! Pentru ELEVI CLASELE V-Vll 770 1938-39 1748-47 1958-59 a. prețuit pe care blica Populară pro- viața in timp ce in totalul studen- ta invățămin- îndreptată dezvoltarea au pri- cincinal tehnice. atenție inlelec- deschis fiilor oamenilor muncii toate naționalitățile. Dreptul la vățătură în limba maternă, de In institutele tehnice. 1938 numai 92% din ților urmau cursurile tul tehnic superior ■ cultura și sănătatea publică mit numai in anii primului peste 97 000 de cadre medii Puterea populară a dat o deosebită formării unei noi ficarea. să devină fruntași in ducție și să ia parte activă Ia Culturală. Prezentarea cltorva date In de la 90 787 turat și s-a tituțiilor de speciale Una din marile realizări ale regi- mului democrat-popular în domeniul învățămîntului o constituie faptul că porțile școlilor de toate gradele s-au la 293 257. S-a restruc- lărqit mult rețeaua ins- educație și a școlilor da femeilor mame Învățămîntului a fost spre întărirea și școlii elementare, veriga portantă din sistemul de 119110 S au scurs 15 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. Anii aceș- tia au fost ani de grandioase transfor- mări revoluționare. Uriașe succese •u fost dobîndite in toate domeniile vieții politice, economice și sociale- Dintr-o țară agrară înapoiată, Romi- ma s-a transformat In acești 15 ani într-o țară industrial agrară în plină dezvoltare, O dată cu industria sl agricultura •ocialistă, poporul nostru și-a făurit și o cultură nouă in cadrul căreia Invițămintu] ocupă un loc deosebit de important- Deși a trecut o perioa- dă, scurtă de la înfăptuirea mărețului •ci de la 23 August, bilanțul realiză, siloz din acest domeniu este deosebit de bogat învățămîntul de toate gra- dele a cunoscut io acești ani o dez- joltare fără precedent. , . încă din 1945, la Conferința Națio, bală a PC.R, s au trasat perspecti- vele și căile dezvoltării tnvătămigtu- 3«i din țara noastră Marile trans- formări revolaționare care au avut Joc în primii ani după eliberare au creat premizele schimbării structu- rale a IbvătJmintulni și așezării lui pe baza noi, socialiste. Reforma in- vitămlr.tului din anul 1948. inițiată și înfăptuită sub conducerea Partidu- lui Mancitoresc Romîn a constituit cel mai însemnat eveniment din is- toria școlii romînești. hotarul dintre școala veche, a regimului burqhezo- moșieresc, și școala nonă, a regimu- lui de democrație populară. întregul nostru Invățăaînt a devenit învăță- mlnt de stat co an caracter unitar, laic și reahst-științific. Dintr.un pri- vilegiu al copiilor celor avuti. în- vățămintul a devenit un învățămînt de mase — școala deschizîndu și larg porțile pentru fiii celor ce muncesc- Obligativitatea, gratuitatea si gene- ralizarea învățămîntului elementar, care erau trîmbitate in mod demago- gic de burghezo-moșierime. au de- venit o realitate a zilelor noastre Pe bazele puse de reforma InvJtă- mîntului, școala nouă de toate gra- dele s-a dezvoltat intr-un ntm rapid contribuind intr-o mare măsură la formarea cadrelor necesare construc- ției socialiste și la ridicarea nivelu- lui de cultură al poporului- încă de la sfirșitul primului plan cincinal beștiința de carte a fost lichidată ca fenomen de masă. Oameni care bltădată nici nu puteau semna au că- pătat astfel posibilitatea să descifre- ze tainele cărților, să-și ridice cali- tură cu situația actuală a învăUxîn- tului din țara noastră este destul de grăitoare pentru oricine vrea să-si facă o imagine cu privire la dezvol- tarea școlii din Republica Populară Romînă. Atenția principală a regi- mului democrat-popular in domeniul Deși obligativitatea și gratuitatea în- vățămintului elementar erau prevă- zute și in vechile legiuiri școlare, din cauza numărului insuficient de șțoli și de învățători a lipsei de grijă față de școală din partea gu- vernanților regimului burahezo-mo- țieresc și a condițiilor grele de trai ale maselor muncitoare, sute de mii de copii rămîneau anual în afară de școală. In cei 15 ani de viată nouă, statul nostru a creat condițiile pen- tru ca toți copiii oamenilor muncii să se bucure de lumina științei de car- te. S-a lărgit simțitor rețeaua școli- lor elementare, înființîndu-se unități noi pînă în cele mai îndepărtate că- tune și sate, s-au construit școli și internate, s-au acordat elevilor burse, îmbrăcăminte manuale și rechizite, ceea ce a făcut să fie cuprinși în școala elementară toți copiii de vîrs- tă școlară. Datorită măsurilor ară- tate numărul unităților școlare cu clasele I—IV a ajuns în anul școlar 1958/59 la 16 163. în care au fost cuprinși circa 1.452.000 elevi. Toto- dată învățămîntul elementar general, gratuit și obligatoriu a fost extins treptat de la 4 la 7 ani. Școala de 7 ani este considerată pe drept cuvînt ca o creație și o realizare importantă a regimului democrat-popular- In lo- cui celor 770 de gimnazii și cursuri inferioare de liceu care funcționau în 1938'39 și in care erau cuprinși 119.110 elevi, încă din primul an de aplicare a reformei învățămîntului au fost înființate 3.549 unități șco- lare cu clasele V-Vll cu un efectiv de 284.450 elevi. Numărul acestor unități și al elevilor a crescut an de an, alungind in 1958 59 la 4.886 școli cu clasele V-Vll, în care au fost cu- prinși 501.260 elevi- începind din 1955 56. învățămîntul de 7( ani a de- venit general și obligatoriu in orașe, centre muncitorești și reședințe de raion, iar din 1958'59 obligativitatea lui s-a extins în toate localitățile ru- rale care au școli de 7 ani. Peste 85% din absolvenții clasei a IV-a au fost cuprinși în clasa a V-a în anul școlar încheiat. In noul an șco- lar numărul acestora va creste sim- țitor. creindn se premizele ca în vii- torii cîțiva ani învățămîntul de 7 ani să fie generalizat in toată țara. O dată cu dezvoltarea invățămin- tului elementar s-au dezvoltat și ce- lelalte verigi ale sistemului de ins- trucție și educație- Dintre acestea, școala medie de cultură generală sa bucurat de o grijă deosebită. Cu 20 de ani in urmă, in cele 211 școli medii cu un efectiv de 29,004 elevi puțini fii de muncitori și țărani mun- citori puteau pătrunde. Astăzi, majo- ritatea celor 113,641 elevi din cele 395 școli medii de cultură generală sînt fii ai muncitorilor și țăranilor muncitori. In anii regimului democrat-popular învățămîntul profesional și tehnic s-a dezvoltat necontenit. In cele peste 700 școli profesionale, tehnice și teh- nice de maiștri au învățat în ultimul an aproape 130 000 ucenici și elevi. In anii de după reforma învățămîn- tului, aceste școlj au dat industriei și agriculturii socialiste peste 250 000 muncitori calificați, dia rindul cărora t-au ridicat numeroși fruntași în pro- ducție si inovatori, iar economia. tualități- O contribuție de seamă Ia aceasta a adus-o învățămîntul su- perior, organizat potrivit nevoilor dezvoltării economiei naționale- Față de and 1138 numărul facultăților și al studenților a crescut de trei ari. In ultimul an in cele 95 facultăți fiind cuprinși 67.849 studenti. S-a produs o schimbare radicală a com- poziției sociale a studentilor, care reflectă din ce în ce mai mult struc- tura de clasă a populației din țara noastră. S a realizat o mai justă o- rientare profesională a tineretului. în concordanță cu nevoile de cadre pen- tru industrializarea socialistă a tării și transformarea socialistă a agricul- turii. Astfel, peste 30% din totalul studenților au fost înscriși in 1958'59 Prin organizarea si lărgirea învăță, mintului seral si fără frecventă par- tidul și guvernul au creat oamenilor muncii din producție posibilități de a-și lărgi orizontul cultural-științific, de a deveni cadre cu o înaltă cali- ficare. Numai în anul școlar 1958'59 cursurile serale ale scolii de cultură generală au fost frecventate de 47.735 elevi, iar la cursurile serale și fără frecventă ale instituțiilor de invătămint superior au fost înscriși 22,348 studenți- posibilitatea să participe activ la via. ta economică și social-culturală. pen- tru a-i pregăti pe copiii in vîrstă de 3—7 ani pentru școala elementară. Invățămintul preșcolar s-a dezvoltat mult, numărul grădinițelor ajunqînd la 6.674 față de 1.577 cite erau în 1938/39, în timp ce numărul copiilor cuprinși în aceste unități s a ridicat naționalitățile conlocuitoare erau pri- vate în trecut, s a concretizat în cele peste 3 000 unități de învățămînt și educație în limbile acestor naționa- lități, în care învață peste 245 000 elevi. Școlile comune cu secții de predare alît în limba romînă cît și în limbile naționalităților conlocui- § toare, crearea Universității „Babeș- g Bolyai“ în care învață peste 4.200 | tineri romîni șî maghiari și în care g disciplinele sînt predate în limba ro- g mină, maghiară, sau în ambele limbi a constituie o minunată formă de dez- = voltare a frăției între diferitele na- = ționalitați, de educare a tineretului g in spiritul internaționalismului prole- g tar. Creșterea simțitoare a numărului de = învățători și profesori. îmbunătățirea g permanentă a pregătirii și calificării s lor profesionale, construirea a mii g de localuri de școală și săli de cl^să, înzestrarea lor cu mobilier si g material didactic, asigurarea elevi- = lor cu manuale și rechizite în număr suficient și la prețuri accesibile, spo. = rirea an de an a sumelor destinate e învățămîntului au creat premizele g materiale pentru instruirea și educa- g rea temeinică șî multilaterală a tine- g retului. Grija partidului și guvernului față g de școală se împletește în permanen- g ță cu grija față do slujitorii ei, pen- g tru îmbunătățirea continuă a condi- g țiilor de trai și de muncă ale acesto- g ra. Numeroase documente de partid g și de stat, începind cu Hotărîrea f C.C. al P.M.R- și Consiliului de Mi- g niștri din 16 august 1951 și terminînd g cu recenta Hotărîre a partidului, care g aduce o substanțială sporire a salari- g ilor cadrelor didactice, sînt tot atîtea dovezi de netăgăduit ale acestei griji, = O dată cu schimbarea principiilor ș de organizare a învățămîntului. cu = dezvoltarea rețelei școlare și a ba- g zei didactico-materiale a școlilor s a g schimbat radical și conținutul Invă- țămîntului. Școala nouă a regimului = democrat-popular dă elevilor săi o g pregătire multilaterală în legătură g tot mai strînsă cu practica cu pro- 1 ducția, îi înarmează cu cunoașterea = legilor de dezvoltare a naturii și so- ș cietății și îi educă în spiritul moralei g comuniste, ai patriotismului socialistul și internaționalismului proletar- Succesele obținute în dezvoltarea g învățămîntului din patria noastră în g anii regimului democrat-popular au g fost posibile datorită mărețului act g de la 23 August 1944 și politicii § partidului nostru, care ne conduce s din victorie în victorie. Experiența și = mereu alături în nobila lor muncă g de formare a omului nou. ' Acum, la cea de a 15-a aniversare g a eliberării patriei, învățătorii și 5 profesorii privesc cu mîndrie drumul ț_ parcurs și pășesc cu încredere în g viitor, strins uniți în iuruț partidu- lui și guvernului N1COLAE SIPOȘ director general !■ Ministerul învățămîntului fi Culturii SA 4886 Statisticile arată In anii regimului democrat-popu- Iar, învăfămîntul de toate gradele a cunoscut o puternică dezvoltare. In- vătămîntul elementar de 4 ani a de- venit general și obligatoriu, cuprin- zind toii copiii de vîrstă școlară. Dacă în anul școlar 1938/39 exis- tau 12.884 școli primare, în anul școlar 1958/59 numărul școlilor cu clasele I—IV a crescut la 16-163. în care au fost cuprinși 1-452-086 co- pii. | ■ mai 770 gimnazii și cursuri interi- oare de liceu care corespund actua- lelor școli de 7 ani și în care erau Înscriși 119.110 elevi. In anul școlar 1958/59, numărul școlilor de 7 ani și al celor cu clasele V—VII a aiuns la 4.886, în care au fost cuprinși 50'1-260 elevi. Numai în ultimul an numărul acestora a crescut cu pesle 60.000- Odată cu creșterea numărului de g școli și de elevi a crescut simțitor și numărul numărul clasele 36-665, 1938/39, 1958/59, cadrelor didactice. Astfel, învățătorilor cai^ predau la I—IV a crescut de Ia citi erau în anul școlar la 51.810 in anul școlar g iar al profesorilor care pre- In regimul burghezo-moșieresc în- vățămîntul preșcolar era reprezentat doar prin cele 1.577 unități în oare irau cuprinși 90.787 copii, Cu 1.819 educatoare. In regimul democrat- popular învățămîntul preșcolar se bucură de o grijă deosebită- Numă- tul grădinițelor de copii a aiuns în g 1958/59 la 6-674 unități în care sînt . cuprinși 293.257 copii. 3W I viata școlii noastre înființată din Udului, Editura inițiativa par- de stat didac- fică și pedagogică a apărut ca o necesitate în desfășura. rea revoluției țara noastrâ. aaicinâ poziția dactice mijlocit este de elevilor care sâ culturale din Principala ei a pune la dis- manuale di- contribuie ne- la instruirea lor, la raionul Ompeni CONȚINUT NOU Cine a cunoscut cu ani tn urma raionul Câmpeni șt are pri- lejul să-l viziteze din nou acum înregistrează cu bucurie ți sa- tisfac țe marile realizări dobin- dite aid In ultimii 15 ani. In a- cest colt de țară, cu bogății și frumuseți neasemuite, moții se bucură de o viață tot mai bună. Aki. unde alti^iată domnea în- tunericul, există astăzi numeroase școli și instituții culturale. Pînă in ultimul cătun, pe văile și pe colinele îndepărtate, poți găsi acum școală, cămin cultural, casă de citit, bibliotecă. Raionul Cîmpeni ■ moște- nit de la statul burghez peste 17.000 de analfabeți. De aceea, ridicarea nivelului cul- tural al maselor a trebuit să în- ceapă cu lucrul cel mai elementar dar cel mai necesar — cu lichi- darea neștiinței de carte. Acum cea de a 15-a aniversare a elibe- rării patriei noastre de sub ju- gul fascist găsește și raionul nostru cu neștiința de carie 8- diidată ca fenomen de masă. S-au făcut progrese remar- cabile în dț voi tarea învăță- alintului de toate gradele. .Cîte- va cifre comparative sint edificatoare tn această dirtcție. Cu 15 ani în urmă aveam în raion doar 3 grădinițe cu 3 educatoare. Astăzi avem 17 uni- tăți preșcolare cu 42 de educa- toare. Cu peste 30 a crescut nu- mărul școlilor de patru ani. A crescut de asemenea, an de an, numărul școlilor de 7 ani și medii. în școlile de toate gradele din raionul nostru frecventează cursurile 8772 de elevi, cu aproa- pe 4000 mai mulți decît acum 15 ani. Astăzi copiii moți Io» nu mai străbat cîte 10-15 km. pentru a ajunge Ia o școală. Pentru ej au fost înființate pește 40 de școli noi, peste 20 de internate dotate cu toate cele necesare, pentru care statul alocă anual peste 900.000 lei. In comunele Sohodol, Bistra, Arada, Ponorel, Ciuru. leasa, Abrud s-au inăltat din fon- drrfe centralizate ale statului țccA noi, luminoase, Încăpătoare, cu săi: de clasă spațioase, înze- strate cu mobilierul și utilajul ne- cesar. De asemenea, au fost corn strmte mthe școli prin contribu- ț_a voluntară a țăranilor munci- tori. Sj—ai în ultimii ani au fost date ti folosință 24 școli și 1? sil: de clasă în comunele Avram îancu, Lupșa, Aridă, Bistra, Sălciua, Cîmpeni, Cirpin $, Reția Montana etc. In raion nu exista nici o școa- lă proles'or.afă. In ultimii ani au fost Infi nțate școli în care se pregătesc lăcătuși mecanici, zidari și timplari. Alături de ceilalți oameni af mmcii. cadrele didactice din ra- icnol nostru desfășoară o inten- să muncă culturală în cele 19 echipe de cor, în cele 44 echipe de teatru, în cele 37 echipe de dans și în cele 14 brigăzi de a- gitație existente în raion. Acum, cînd sărbătorim cea de a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre, constatăm cu mtadrie și bucurie că slujitorii școlii din raionul Cîmpenl au dat patriei numeroase cadre bine pregătite, educă un tine- ret nou, însuflețit de dragoste pentru patrie, pentru popor, ION LEAHU șatal secție de Invltlmlnt șl culturi ■ raionului Cîmpenl educarea lor în spiritul patrio- tismului socialist, de a răs- pîndi o bogată literatură pe- dagogică. In anii regimului burghezo- moșieresc, cartea școlară era monopolul unor edituri care, realizîndu-și propriile lor sco. puri comerciale, de Îmbogă- țire pe spinarea maselor, ur. mâreau in același timp sâ formeze un tinerel supus cla- selor exploatatoare. Vechile manuale dădeau doar atîtea cunoștințe cîte conveneau stă. pînirii, denaturau adesea ade- vărul științific și căutau să educe elevii în spiritul mora- lei burgheze, Așezind pe baze cu desâvîr. șire noi munca de elaborare a cărții școlare, dîndu-i un conținut întemeiat pe știința cea mai înaintată din lume, știința marxist-leninistă, edi- tura didactică și pedagogică. Îndrumată permanent de par- tid și lucrînd sub conducerea Departamentului școlilor din Ministerul Invătămintulul și Culturii a pus și pune la dis- poziția școlilor noastre ma- nuale care îi înarmează pe elevi cu cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii și, tn același timp. Ii educă in spiri- tul moralei comuniste, îl în- vață sâ iubească munca și pe cel ce muncesc, ti cresc tn spi- ritul dragostei fierbinți iață de patrie, al dragostei și respec- tului față de oamenii mun- cii de pretutindeni. An de an au crescut numă- rul titlurilor și tirajul cărților școlare. Dacă in 1948 produc- ția globală de manuale se ri- dica la 84 de titluri, cu un tiraj de 3.940.000 exemplare, in 1952 ea atinsese 270 de titluri cu un tiraj de 9.892.000 de exemplare, pentru ca astăzi să ajungă la un număr de 490 de titluri, cu un tiraj 12.200.000 de exemplare. In afară de manualele blicafe tn limba romlnâ, tura elaborează manuale de pU' Edi- șco- lare în toate limbile naționali- tăților conlocuitoare, contri- buind prin aceasta la înfră- țirea între poporul romin și naționalitățile conlocuitoare. ȘCOLI CDII ELEV! CL& VIII-Xl mj! ȘCOLARE m 27004 5^475 1938 39 1948 49 1958-59 Numărul manualelor în limbile naționalităților conlocuitoare a crescut de la 29 de titluri, cu un tiraj de 270.000 de exem- plare în 1948, la 250 de titluri, cu un tiraj de 1.300.000 de exemplare tn 1959. Asigurindu-și un cerc larg de autori și colaboratori din rîndul celor mal buni învăță tori și profesori ai școlilor ele. mentare și medii, cu o temei- nică pregătire profesională șl ideologică, cu o bogată expe- riență pedagogică, Editura iz- butește sâ dea manuale care răspund din ce in ce mai bina cerințelor școlii noastre noi. In același timp, contribuția pe care o dau Ia munca de ela- borare a manualelor cadrele didactice din învătămîntul su. perior, oamenii de știință, academicienii, scriitorii, pic- torii. graficienii și cartografii face ca nivelul ideologico- științific, literar și tehnic al cărții școlare să crească ne- contenit. Astfel de manuale cum sînt Economia politică. Geografia R.P.R., Istoria peda- gogiei romînești, Matematica, Fizica, cărțile de limba romt- nâ pentru clasele 1—VII cons- tituie un sprijin de mare preț în manca pe care o desfășoa. râ cadrele didactice pentru a înarma tineretul cu bazele științelor, pentru a-i face cu- noscută întreaga dezvoltare economică, socială, politică și culturală a poporului nostru. Manualul de cunoștințe ele- mentare pentru producția in- dustrială, cel de cunoștințe agricole, de tehnologia meta- lei or, trucții acest dintre manualul pentru cons- și alte cărți școlare de fel aduc o contribuție cele mai însemnate la pregătirea elevilor pentru vii- toarea lor muncâ In produc- ție, pentru formarea tineretu- lui ca participant activ șl conștient la măreața operă da construire a socialismului în patria noastră. Totodată, Edi- tura a pus la dispoziția șco- lilor și a marelui public ma- terial didactic, planșe, atlase, hărți alcătuite la un nivel științific corespunzător. Hotăririle plenarelor C.C. al P.M.R. din iunie și noiembrie 1958, ca și Hotărîrea Plenarei din 13-—14 iulie ac. au corfhti- tuii adevărate momente de cotitură în viata și activitatea Editurii. O mai mare grijă și atenție conținutului ideologi- co-științific o —exigență sporită in apărarea purității liniei marxist-lenrniste în elaborarea manualelor și a literaturii pe- dagogice, măsuri concrete pentru aplicarea sarcinilor economice trasate de partid — iată sinteza orientării muncii pe care o desfășoară Editura, ca urmare a îndrumării ei de către patiicU—Se—pregătesc acum și vor apare tn curînd manuale cum sînt Istoria R.P.R., Istoria literaturii romî- ne, Socialismul științific, Peda. gogia generală și altele care vor întări contribuția adusă de Editură la pregătirea științifi- că și practică a tineretului, la adîncirea muncii de educare a lui în spiritul comunismului. In cinstea celei de a 15-a ani- versări a eliberării patriei noastre, Editura și-a pus ca sarcină să îmbunătățească și mai mult conținutul și prezen- tarea grafică a manualelor și a lucrărilor pedagogice, dînd alenția»prmcipală orientării lor ideologice și conținutului lor științific. Cartea școlară oglin- dește din ce tn ce mal mult și mai bine comorile și frumu- sețile patriei noastre, realiză- rile regimului democrat-popu- lar In toate domeniile, erois- mul muncitorilor și al tirani- lor muncitori care, sub condu- cerea partidului, își făuresc o viată nouă, socialistă. Omul nou. viața nouă care pulsează în țara noastră, înfrățirea în- tre poporul romin și naționali- tățile conlocuitoare, chipurile de eroi ai trecutului și pre- zentului, care constituie mîn- dria națională a poporului nostru, își găsesc un ioc tot mai larg în manuale, In căr- țile destinate elevilor și peda- gogilor. Intîmpinind cu noi succese măreața sărbătoare a eliberă- rii patriei noastre, lucrătorii Editurii de stat didactice și pedagogice sînt hotărîți să nu precupețească nici un efort pentru a da școlii lucrări care sâ constituie un ajutor din ce In ce loros tiuire mai însemnat șl mai va- fn munca nobilă de !ns- și educare a tineretului. CONSTANTIN NUȚU directorul Editurii de stat didactice și pedagogice CONSTRUCȚII ALE SOCIALISMULUI: Complexul școlar de la Birlad DOCUMENTE... ^lm în iată citeva documente care vorbesc despre școală și învățători. Multe din faptele la care se referă sînt necunoscute miilor de pedagogi care și-au început munca în anii pu- terii populare. Există insă și multi în- vățători și profesori care au cunoscut vremurile oglindite în aceste docu- mente- Socotim că ele îi vor interesa în aceeași măsură și pe unii și pe alții- Iată un fragment din expunerea de motive la legea invățămîntului din anul 1924. Citez : ....Am văzut : școli din comune de reședință, care în timpul unei ierni grele n-au avut nici un lemn, copiii aducînd dimineața, la venirea la școa- lă. cite un lemn In brațul înghețat. Școli care de ani de zile nu s-au pu- tut repara și vărui. Școli, si acestea în marea majoritate a cazurilor, fără servitori, învățătorul-director îndepli- nind ș> acest oficiu ; — școli la care materialul didactic și mobilierul se mărginește la citeva bănci stricate și o tablă, pe care se scrie după îm- prejurări, cu creta sau *cu un cărbu- naș; — școli în care nu se găsește nici harta patriei; — școli în care co- piii stau in picioare d>n lipsă de bănci și scriu punind tăblițele Pe dușumea și întinzindu-se fn clasă cu fata în jos ; — școli închise luni întregi din cauză că au fost evacuate de proprie tari, neplătindu-li-se chiria ani întregi, fără ca nimeni să se seziseze și să ia măsuri". Măsuri nu s-au luat nici după adop- tarea legii din 1924. Oficialitățile bur- gheze n-aveau nici timpul si nici in- teresul să se ocupe de scoală, de ele- vii și învățătorii ei. Iată un alt document oficial — Co- municatul revizoratului din județul Dîmbovița, adresat învățătorilor din acest județ in 1930: „Se aduce la cunoștința învățători- lor următoarele : sînt în restanțe sa- larii pe lunile : septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie. Statele au fost înaintate inspectoratului școlar regional Pitești, unde nu se știe din ce cauză n-au fost verificate și ordo- nanțate. Dealtfel, cazul nu e n tun ai la Dîmbovița, ci și in alte județe.. Ru- găm colegii învățători să aibă încă răb- dare... Sâ nu căutăm nici vinovati, nici răzbunare" Dar și fără să-j caute învățătorii ii cunoșteau pe vinovati : reprezentanții orinduirii burghezo moșieresti Iată un fragment din articolul „Scri- soarea unui învățător dobrogean*, pu- blicat în „Graiul Dîmboviței* din 1932 : ...„Mincăm o dată pe zi si de multe ori nimic... După umilitoare rugăminți primim cîte o strachină cu mălai, cu avertismentul : „a 5 a oară să nn mai vii* Soțiile ne sînt bolnave; sobele ne sînt reci, iar simțămîntul părăsirii absolute ne turbură qîndul*. De aceea se îmbolnăveau anual de tuberculoză circa 3.000 de învățători — cum ne arată statisticile sanitare de atunci. Oficialitățile insă, nu se sinchiseau. „Frate învățător I înțelege o dată : nu te apără nimeni. Poți să urli, poți să mori in margine de șanț, nimeni nu se sinchisește de tine . Ori- ce banchet cultural — acolo unde în- tre două gîlgîituri de șampanie, sfo- răie cite unul : ..învățătorii, domnilor, Învățătorii sînt apostolii neamului...* ■— sînt palme care ți se traa ne obra- jii tăi sfrijiți de mizerie* — recu- noaște „Graiul Dîmboviței* nr. 24'1932. Și, totuși, burghezia a manifestat in- teres pentru învățători. Dar nu pen- tru condițiile lor de muncă si de via- ță, nici pentru demnitatea si presti- giul lor..- ci pentru captarea voturilor ‘ ivățătorîmii în preajma diferitelor a- 1ageri. Cercetez mai departe hîrtiile d>n fața mea- De astă dată sînt altfel de documente. deși vorbesc tot despre școală și învățători. Documente des- pre școala poporului și învățătorii ei- „Partidul și guvernul dau o înaltă apreciere muncii rodnice pe care o duc cu modestie și abnegație zecile de mii de învățători răspindiți pe tot în- tinsul țării noastre" (Din cuvintarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dei la Congresul învățătorilor. 1952). Răsfoiesc mai departe documentele- Toate arată preocuparea regimului democrat popular pentru a crea cadre- lor didactice condiții tot mai bune de muncă și de viată : Hotărirea Consiliului de Miniștri nr. 387 din aprilie 1956 • determinat creșterea salariului mediu al cadrelor didactice cu 46 la sută. (Din raportul C.C al S.M-LC. la cei de al XV-lea Congres al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și Cultură). „In semn de prețuire a activității lor. 52 de cadre didactice an primit titlul de învățător sau profesor emerit, iar peste 2 300 de educatoare. învățători, profesori au fost decorați cu diferite ordine sau medalii ale R.P Romine". (.Jtominia liberă* din 29 iunie 1958). „Pentru nevoile Invățămîntului, ex- tinderea rețelei de scoli, Îmbunătă- țirea condițiilor de muncă si viață ale cadrelor didactice numai intre anii 1951 st 1958 s a alocat din bugetul statului suma de 20 miliarde let“. (..Scinteia* din 30 iunie 1959). Iată cileva spicuiri dia jurnalul ti- nărului profesor V. Roman din Râmni- cul Vil cea : „Azi sa ținut ședința festivă dedicată primirii noastre. Am primit 700 de lei ca primă de in- Continua per proresiona Acum, cu prilejul marii sărbători a eliberării patriei, educatoarele, învăță- torii și profesorii își trec cu mîndrie tn revistă realizările obținute în înfăp- tuirea sarcinii de onoare pe care le-a tncredințat-o partidul și guvernul — educația comunistă a tinerei generații. îndeplinirea acestei importante sar- cini a cerut cadrelor didactice să-și în- sușească țol mai adine învățătura mar- xist-leninistâ. să-și ridice necontenit nivelul ideologic-politic, să-și îmbogă- țească cunoștințele de specialitate cu cele mai noi cuceriri ale științei, să-și îmbunătățească permanent metodele de muncă. în această privință pedagogii școlilor noastre au primit un însemnat sprijin din partea partidului și guver- nului. care le-au pus la indemină un sistem eficient de perfecționare a mun- cii lor. Numai în perioada 1948—1951 peste 76.000 învățători și profesori au fost cuprinși la cursurile de îndrumare a cadrelor didactice, unde au avut po- sibilitatea să studieze unele probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste și să-și restructureze cele mai importante cunoștințe de pedagogie și metodică. Totodată, prin diferitele forme ale muncii de perfecționare cadrele didac- tice din patria noastră au avut posibi- litatea să cunoască și să studieze ex- periența bogată a școlii sovietice, școa- la cea mai înaintată din lume, să va- lorifice această experiență și s-o aplice în mod creator. Pe măsură ce învățătorii și profesorii au căpătat o orientare nouă în dome- niul invățămîntului. sistemul de perfec- ționare a cadrelor didactice s-a îmbu- nătățit și s-a lărgit, avînd scopul sâ le ajute în ridicarea nivelului ideolo- gico-științific și a mă'estriei pedago. gice. Instituirea unui sistem de stat de perfecționare in anul 1954 a constiluit un pas mai departe în această privință. stalare. Am fost conduși Ia școală. Ml s-a indicat casa unde voi locui*. ...„Este prima mea xl de școală. Cite emoții I Directorul și colegii mai in virstă mi au povestit despre pri- mele lor lecții- To130 de călători, Au urcat ceva tnai de dimineață decît in mod obiș- nuit pentru a prinde încă un răsărit de soare pe Dunăre- Este de altfel ulti- mul. Peste citeva ore ajungem la Brăila, oraș cu care se încheie excursia noastră, — Delta este o vrăjitoare care te farmecă prin neasemuita ei frumusețe- O vrăjitoare care naște și renaște mereu, spune cineva- — O vrăjitoare al cărei stăpîn este omul. Omul zilelor noastre, observă un altul, Razele soarelui încearcă timid să scalde puntea de sus. Intre timp s-au sculat și ceilalți participanti la excursie- Este ultima zi pe aoă st vor să-și umple privirile de nemărginita ei frumusețe- PRETUTINDENI — NOUL Excursia kt care participă fruntași ai muncii culturale din școlile Capita- lei are ca obiectiv important contactul cu realitățile patriei noastre în cel de al lă-lea an de la eliberare — pe iti- nerariul Galați. Tulcea, Sf. Gheorghe, Sulina, Brăila, Fie că este vorba de Bărăganul Ia- lomijei, al Brăilei, fie cd este vorba de orașul Galafi, de celelalte localități pe care le-am vizitat, te solicită două aspecte, expresie a unuia si aceluiași fenomen — acela al necurmatei lupte dintre vechi și nou. Si nu poți să nu fii bucuros văzind cum noul, progresul, pătrunde în sfere lot mai largi, intr-un ritm care-ti de- pășește cele mai optimiste aștep- tări. Unul din membrii expeditivi noastre, profesor cu o activitate la catedră de peste 20 de ani. care și-a început cariera didactică în Galați, ne mărturisea după ce am vizitat orașul că nu .mai recunoaște aproape nimic din ce a fost aici odinioară. Zeci de blocuri noi. moderne, străzi și bule- varde, labrici, școli și chiar institute de invăfămlnt superior I In Brăila același lucru- Portul din Tulcea, pe oare Fam văzut nu tnai de mult decît anul trecut, nu l-am recunoscut nici eu. In timpul călătoriei ne-am oprit la Crlșan, un sat de pescari la cifiva kilometri de Sulina, în mijlocul Împă- răției apei. Cherhanaua veche era de- molată- „Am construit alta noud, ne-au spus pescarii din Crișan. încăpătoare și Înzestrată cu tot utilajul modern". De-a lungul satului am numărat mul- te case noi. construite intr-un singur an. Frumoase, împodobite cu înflori- turi arhitectonice populare. Si școala are clădire nouă. Fata care ne duce cu lotca spre Caraorman. prin marea de stuf și nuferi, pe unul din canale- le cele mai pitorești ale Deltei, ne informează că anul acesta a părăsit școala prima promoție de absolvenți a 7 clase, că în toamna anului Ire- cul pescarii au format un cor de 109 persoane cu care au obținui locul l pe regiune la cel de al cincilea con- curs al formațiilor artistice de amatori, că au o echipă de dansuri și una de teatru- Analfabeti nu mai există în sat. iar problema școlarizării a fost rezolvată de mult. Toate acestea intr-o iocalitate 1n care în afara luptei cu mentalitățile moștenite din trecut, tre- buiau învinse și asperitățile naturii. DATE NOI IN CARNETELE DE NOTE Din București pînă la Galați au fost parcurse porfiuni ale cîmpieî romîne, observîndu-se culoarea solului și plan- tele de cultură. In partea de apus, la limita cîmpiei, s-au observat Subcar- pafii și, în continuarea lor, Carpafii de curbură. In carnetele de drum multe pagini ocupă însemnările tăcute la uzina me- talurgică „Nicolae Cristea' din Gala/i. Aci s-a urmărit în special procesul tehnologic de fabricare a tablei zin- cate. I-au impresionat în mod deose- bit pe pedagogi noile laminoare și in- troducerea automatizării. O amintire de neuitat le-au lăsat muncitorii cu hărnicia, dîrzenia, priceperea lor- Primul contact cu bătrînul fluviu a fost la „Cotul pisicii", in apropierea orașului Galați. Profesorii de geo- grafie sînt mereu solicitati cu între- bări. Sînt doar în specialitate. Pînă la Ceatal-Ismaif s-au făcut observatii a~ supra nivelului, vitezei, adîncimii și debitului apel, asupra malurilor Du- nării, vegeta/iei de apă precum și a- supra Munților Măcinului care se ve- deau din mersul vaporului. Pe bra/ul Sf. Gheorghe s-a cercetat fauna și flora Deltei. La Sf. Gheor- ghe a fost vizitată cherhanaua, unde pedagogii au văzut numeroase specii de pește de mare și apă dulce. De aci s-a făcut o plimbare cu cuiere- le pe Marea Neagră. Discuțiile anga- jau de astă dată probleme de geologie, de istorie, de economie. Muite expli- cații utile, mai ales în legătură cu a- cestea din urmă, ne-au fost date de inginerul șef al întreprinderilor de pescuit din Deltă, care a însofit pe pedagogi în plimbarea pe mare. Drumul spre Sulina a durat mai bine de o noapte. Pe parcursul brațului Su- lina excursioniștii au văzut noul șan- tier de la Maliuc pentru valorificarea stufului din deltă, care le-a permis să înțeleagă mal bine perspectivele de dezvoltare ale industriei prelucrării stufului din {ara noastră. Una din părțile cele mai frumoase ale excursiei a fost expediția cu lot- cile pe canalul spre Caraorman, De o parte și de alta se întind păduri nepătrunse de stuf, în care își au cui- burile mii de păsări. O dungă întune- cată la orizont anunță vestita pădure Letea. Aci s-au studiat de aproape stuful, papura, ciulinii de apă. nufărul alb, macul galben de apă, care stăpî- nesc întinderi nemărginite. A fost ob- servată viata pelicanilor, pescărușilor și a altor pă sări de baltă. Cunoștinței^ și impresiile culese din excursie vor îmbogăți conținutul lec- țiilor, le vor face mai vii, mai intere- sante. contribuind la educarea elevilor în spiritul patriotismului socialist. „Cunoscînd bogățiile și frumusețile pa- triei noastre — spunea la s*îrșftul excursiei profesoara Elena Piesa — le înțelegem mai bine, le iubim mai mult. Iar iubirea noastră se reflectă în hotărîrea de a participa mai activ la marea ofensivă a construcției so- cialiste" CONST. R4DO! Viața da partid In unitate frătească Partidul Muncitoresc Romin $i Gu- vernul R.P. Romîne, aplicînd politi- ca leninistă de rezolvare a problemei naționale, asigură cu consecventă de- plina egalitate în drepturi a naționa- lităților conlocuitoare. Existenta învă- țămintului in limbile naționalităților conlocuitoare este o expresie a aces- tei politici. In școlile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare din tara noastră, fiii oamenilor muncii ma- ghiari, germani, sîrbi, tătari și de altă naționalitate sînt educați și instruiti cu grijă, sînt ajutati să se pregăteas- că bine pentru viată. La terminarea i medii cei ce doresc urmează in- vățămîntul superior sau Intră direct în producție, pentru a fi cît mai cu- rînd folositori societății- Școlile cu limbi-le de predare ale na- ționalităților conlocuitoare consideră ca o datorie de mare însemnătate a lor aceea de a crește tineri pătrunși de dragoste fierbinte față de patria noas- tră, Republica Populară Romînă. de spiritul internaționalismului proletar, tineri înzestrați cu deprinderi trainice de muncă, cu temeinice cunoștințe teoretice, care să posede bine limba romînă. astfel ca după absolvirea în- vățămîntului de cultură generală să se poată încadra în munca de construc- ție socialistă în oricare colț al țării. Colectivele de pedagogi din școlile Regiunii Autonome Maghiare sînt con- știente de faptul că educarea copiilor maghiari în spiritul frăției cu copiii romîni și de orice altă naționalitate din țara ncastră pune baze sănătoase colaborării lor de mai tîrziu, cînd ca oameni maturi vor munci cot Ia cot în fabrici, uzine, pe ogoare. In scopul dezvoltării acestei frății, organizații- le de partid din școlile medii ale ora- șului Tg. Mureș s-au preocupat de în- tărirea și lărgirea legăturii dintre șco- lile cu limba de predare romînă și maghiară. Ele au căutat să apropie cît mai mult atit pe profesorii cît și pe elevii romîni și maghiari, ajutindu-i să-și cunoască reciproc munca, pro- blemele. preocupările. Astfel. în anul trecut, la îndrumarea dată de organi- zația de partid. Școala medie „Bolyal Farkas" (cu limba de predare maghia- ră) a stabilit o legătură mai strînsă cu Școala medie „Papiu IIarian“ (cu limba de piedare romînă). Organizații- le de partid din cele două școli au discutat posibilitățile practice Și mo- dalitățile de lărgire a colaborării din- tre colectivele lor. O legătură asemănătoare s-a stabilit și Intre Școa- la medie nr. 4 cu limba de predare maghiară și Școala medie „Unirea". In ce privește îmbunătățirea colabo- rării dintre școlile medii cu limba de predare romînă și cele cu limba de predare maghiară din Tg. Mureș, s-au făcut progrese însemnate mai ales în acest an, în urma celei de a H-a Con- ferințe oe țară a U.AS.R- în care a fost subliniat cu tărie faptul că școala reprezintă un mijloc puternic de apro- piere între tinerii de toate naționali- tățile. de înlăturare a tendințelor de izolare națională și a rămășițelor în- vrăjbirii naționale, pe care au culti- vat-o clasele exploatatoare, de educa- re a tineretului în spiritul patriotis- mului și internaționalismukij socialist, în spiritul luptei umăr la umăr pen- tru scopul comun — construirea so- cialismului. Conferința ne-a ajutat să vedem că trebuie să depunem noi e- forturi pentru a face ca școlile noas- tre să contribuie în tot mai mare mă- sură Ia întărirea frăției dintre tinerii de toate naționalitățile. creîndu-le condiții să desfășoare împreună cît mai multe și mai diferite activități. In lumina documentelor acestei Conferin- țe, organizațiile de partid din cele pa- tru școli medii din Tg. Mureș au dis- cutat sarcinile care le stau In față. Ele au considerat drept o lipsă faptul că pînă nu de mult colectivele peda- oogice au fost adeseori mulțumite doar cu aceea că între profesorii lor, ca și între școlari nu au existat dife- rente de păreri, manifestări nesănă- toase și că s au stabilit lenături de prietenie. Comuniștii au arătat nece- sitatea de a apropia și mai mult pe elevii și profesorii romîni și maghiari. De un real folos în această privin- ță au fost consfătuirile organizate de comitetul regional de partid cu direc- torii școlilor medii și secretarii orga- nizațiilor de partid în care s-au discu- tat modalitățile de întărire a frăției dintre copiii și profesorii romîni și maghiari. Trăgind învățăminte din a- ceastă dezbatere, organizațiile de par- tid din cele patru școli medii și-au a- nalizat activitatea și au luat hotăriri pentru întărirea legăturii dintre colec- tivele școlilor, hotăriri pe care le-au și pus în practică. Astfel, la inițiativa organizației de partid din Școaila me- die „Bolyai Farkas" cele patru școli medii au organizat reuniuni cu pro- gram artistic avînd ca temă : „împreu- nă trăim, împreună construim"- Aces- tea au constituit prilejuri de minuna- tă manifestare a prieteniei sincere, frățești, tovărășești dintre elevii ro- mîni și maghiari- Școala medie nr. 4 și Școala medie „Unirea" au organizat serbări comune, în care au fost pre- zentate dansuri, cîntece populare ro- mînești și maghiare. La festivitatea în care a fost atribuit numele școlii me- dii „Unirea" cu ocazia Centenarului Unirii Țărilor Romîne, școlile medii cu limba de predare maghiară au avut mai multe puncte în programul ser- bării și au luat parte la reuniunea to- vărășească ce s-a organizat. Școala medie nr. 4 și Școala medie „Unirea" au organizat un cor comun, care cîn- tă cîntece po-pulare în limbile romînă și maghiară. Copiii de la ambele uni- tăți au executat cusături pe motive populare romînești și maghiare. cu care au împodobit sălile de clasă. La Școala medie „Bolyai Farkas" se găsesc la loc de cinste și fotografiile elevilor fruntași de la Școala medie „Papiu Ilarian". Difuzoarele celor două unități își informează ascultătorii des- pre realizările în muncă ale colecti- velor de elevi din ambele școli. S-au organizat în comun concursuri „Drumeții veseli" precum și un con- curs de recitări din poezia nouă în limba romînă și în limba maghiară, pe tema „Se construiește o lume nouă". Au avut loc audiții muzicale în comun din cele mai frumoase crea- ții din anii noștri liberi. O legătură vie s-a stabilit și între organizațiile U-T.M- care, sub îndru- marea organizațiilor de partid, au ini- țiat schimburi de experiență privind viața de organizație și sprijinul pe care utemiștii il pot da școlii pentru ridicarea nivelului general la învăță- tură. Grupe de elevi și utemiști din școlile cu limbile de predare romînă și maghiară au asistat reciproc la lec- ții, au schimbat păreri despre metode- le de muncă în organizație, s-au in- teresat de condițiile in care învață etc. Cimentarea frăției dintre copiii ro- mîni și maghiari se realizează în cele patru școli medii din Tg. Mureș și prin participarea lor împreună la munca de folos obștesc. Cu multă dragoste au lucrat alături tinerii romîni și maghiari la repararea și amenajarea fabricii de cărămidă din Tg. Mureș — Fabrica ti- neretului, cum mai este numită — în care, în aceleași brigăzi, elevii au lu- crat la fabricarea cărămizilor pentru construcția Casei tineretului. Consfătuirile raionale a’e cadrelor didactice au scos la iveală și alte rea- lizări frumoase privind educarea copii- lor în spiritul frăției, în spiritul dra- gostei fată de patria socialistă. RJP.R. Cu viu interes au fost urmărite inter- vențiile pedagogilor care au vorbit despre rezultatele deosebite obținute în această direcție de școlile comune care au secții atît cu limba de preda- re romînă cît și maghiară. Tov. Fr. T6r3k. director al unei asemenea uni- tăți, a informat pe ascultători, de pil- dă, despre buna pregătire la limba ro- mînă a copiilor maghiari din școală Aceasta s-a vădit cu prisosință cu o- cazia concursului de admitere în cla- sa a VlII-a în care elevii Școlii de 7 ani nr. 2 s-au evidențiat pentru felul în care au reușit să-și însușească lim- ba romînă- El a relevat prin exemple luate din viata școlii pe care o con- duce cum prietenia dintre copiii ro- mîni și maghiari, cimentată în anii de școală, nu se stinge după absolvirea învătămîntului elementar îndrumate de către organizațiile de partid, colectivele pedagogice din șco- lile din Regiunea Autonomă Maghiară se străduiesc să creeze noi posibilități ca elevii, fără deosebire de naționali- tate. să se poată intîlni cît mai des în muncă. in activitățile culturale, sportive și obștești, la odihnă. In fe- lul acesta copiii se vor cunoaște mal bine, se vor împrieteni, se vor înfrăți, DIONISIE SARKANY instructor al Comitetului reg'onal de partid R.A.M. Rasf oind cataloagele OdaU ev încheierea anu- lai școlar cataloagele S-au inchis. Degetele grăbite sau domoale. calme sau emoționate care le-au răs- foit timp de opl luni nu le mai Întorc acum filele. Cu- rind, aceste cataloage își vor lua locul in arhivă. în- scriind pagina unui nou an in istoria fiecărei școli. V-ați gîndit la cile pro- bleme pot da răspuns, cit de bogate in semnificații sînt aceste documente șco- larei Dacă ne apropiem cu mai multă atenție de cata- loage și încercăm să des- cifrăm tainele ce le ascund, putem afla, din Însemnările lapidare înscrise pe file, un lucru deosebit de prețios : cum crește an de an dra- gostea de învățătură a ele- vilor. Iată, să răsfoim de pildă cataloagele Școlii medii „Nikos Beloiannis" din Ti- mișoara. Desprindem o pri- mă constatare care ne um- ple de bucurie : în zece din clasele V—XI nu există nici un repetent. Un mic calcul cu creionul in mină ne duce și la alte concluzii in. teresante. In decursul anu- lui școlar a crescut de Ia trimestru la trimestru pro- centul elevilor promovați (trimestrul I — 80 la sută, trimestrul II — 88 la sută, trimestrul III — 95 la sută). Răsfoind și cataloagele altor școli ne dăm seama că existența unor clase fără nici un corijent sau repetent nu mai constituie un feno- men izolat. Aceasta dove- dește creșterea generală a seriozității tn stndiu a ele- vilor din școlile noastre, rodnica activitate desfășu- rată de întregul colectiv al cadrelor didactice din șco- lile fruntașe pentru lărgi- rea permanentă a orizon- tului științific și cultural al tinerei generații. Citeva din nenumăratele exemple în această privință pe care le-am descoperit cercetind unele cataloage: clasele a Vl-a .A" și a VI-a de Ia Școala de 7 ani nr. 120 din București n-au avut nici un corijent sau repetent la finele anului școlar 1958 59; catalogul clasei a Xl-a de la Școala medie nr. 3 din orașul Tr. Severin ne dezvăluie de asemenea același lucru. Am stăruit mai mult asu- pra acestei clase aruncînd o privire retrospectivă prin cataloagele anilor anteriori. Și am descoperit un fapt care merită menționat. Cei care au absolvit anul ace- sta clasa a Xl-a sint împre- ună. tn același număr încă din clasa a VÎII-a. Pe par- cursul celor patru ani de A apărut REVISTA DE PEDAGOGIE nr. 4 pe anul 1959 Ia cwprvș • • • Mișcarea pedagogici 4* tara aaatLrl la di deceniu și ju- mătate ie la el.bcrarea patriei. A. Motive : Dezvoltarea invață- Biaîaiu »Mtn la cei 15 ani de la patriei. \ : Congresul învățătorilor, ■ important in dezvoltarea în- nostru. F. Drâfuiescn : Atitudinea nouă fa- țÂ de Muici, factor de baza in edu- carea oaulni de tip nou. 1. DaMeler : învățăm în tul și cultu- ra naționalităților conlocuitoare din X.P.R., aplicare consecventă a fnvâță- faiii marxist-leniniste de către P.M.R. V. MJik u 11 f. Danei ; Dezvoltarea Invățămîntului profesional și tehnic din tara noastră, sfrins legat de nevoile economiei naționale. studiu nici unul dintre elevi nu a rămas repetent. Analiza rezultatelor la în- vățătură obținute în școlile din orașul Cluj, analiză efectuată prin prisma me- diilor Înscrise în cataloage, ne indică un procentaj ri- dicat de elevi promovați, în special la clasele I-IV—96 Ia sută promovați și la V— VII — 91 la sută elevi pro- movați. Sint școli în orașul Cluj care au un procent de 100 la sută elevi promovați la clasele I—IV (școlile elementare nr. 1, 2, 15, 17, 19); alte școli au un pro- cent de promovați de 99 la sută (școlile de 7 ani nr. 10, 23 și 25). Față de anul școlar prece- dent se constată în total la școlile din orașul Cluj o creștere a procentului de elevi promovați de 10 ,a sută. Numeroase școli medii din orașul Cluj au obținut de asemenea procente ridi- cate de elevi promovați. Astfel Școala medie nr. 3 a avut 92 la sută elevi pro- movați, iar școlile medii „Gh. Barițiu" și ..Emil Ra- coviță" au avut 90 pînă Ia 91 la sută promovați. In ge- neral, la clasele VIII—XI procentul de elevi promo- vați a crescut in acest an școlar față de anul școlar 1957 58 cu 13,6 Ia sută. Cercetind cataloagele a- nului școlar care s-a înche- iat. constatăm rezultatele deosebit de pozitive la în- vățătură obținute de fiii de muncitori. In majoritatea școlilor aceștia au absolvit clasele cu medii bune în procent de 90—95 la sulă, iar la unele școli chiar pes- te 95 Ia sută. Aceasta do- vedește perseverența în stu- diu a viitorului schimb al clasei noastre muncitoare și, de asemenea, grija și dragostea permanentă cu care-i înconjoară și-i îndru- mă profesorii și învățătorii. Se îmbunătățesc notele elevilor pentru că se îmbu- nătățește predarea. Crește interesul elevilor pentru lecții pentru că acestea sînt mal legate de viață, de ac- tualitate. capătă un carac- ter științific, educativ mai înalt. Datele și procentele spi- cuite din răsfoirea cataloa- gelor sînt exemple grăitoa- re care ne dovedesc stră- dania permanentă a oame- nilor școlii noastre noi de a ridica pe o treaptă mereu mai înaltă nivelul învăță- mîntului, seriozitatea cu care tînăra generație — nă- dejdea șf viitorul statului — se pregătește pentru a duce mai departe cu destoi- nicie opera de construire a socialismului. I. LUPU 1. Horea și C. Popescu : Pregăti- rea și perfecționarea cadrelor didac- tice devotate poporului muncitor, M. Vișan : O nouă și importantă formă a legăturii dintre învățămînt și producția agricola. I. Șerdeanu Buna organizare a lecției de lucru manual, mijloc im- portant în educarea la elevi a in- teresului pentru muncă. Gh. Vlănțoiu: Legarea învâțămîn- tului teoretic de instruirea practică în școlile de maiștri chimiștl. N. Talpâșeann : Rolul cabinetelor școlare în legarea teoriei de practi- că. G. Moiega î Educația comunista a elevilor, preocupare centrală în con- sfătuirile cadrelor didactice. Tribuna ,.Lecturilor pedagogice-. Critică și bibliografie. pentru nou Prin contribuție voluntară Locuitorii satului Lapadnița, raionul Teleajen, au hotărît în- îr-una din adunările populare ca în locul vechiului local de școală să ridice unul nou, care să fie dat in folosință la înce- putul acestui an școlar. Lucrările pentru ridicarea noului focal sînt în toi. Mate- rialul necesar a fost procurat prin contribuție voluntară, iar transportul a fost asigurat de săteni cu mijloace proprii. La munca voluntară pentru ridicarea școlii participă locui- torii comunei, cadrele didactice și elevii. Condiții cit mai bune de învățătură In întreg raionul Tîrgu Neamț se fac intense pregătiri pentru deschiderea în cele mai bune condiții a noului ar, șco- lar. Datorită măsurilor luate de comitetul executiv al sfatului popular raional și contribuției voluntare a colectiviștilor și țăranilor muncitori, școlile din acest raion vor fi în măsură să primească în anul școlar 1959/ 60 un număr sporit de elevi. Astfel, au fost construite loca- luri r,oi de școală în comunele Lunca, Ocea și Pănurești. La Școala de 7 ani din comuna Păstrăveni au fost date în fo- losință două noi săli de clasă. In cinstea celei de a 15-a a- niversări a eliberării patriei de sub jugul fascist colectiviștii și țăranii muncitori din satul Crăcăoani vor da îr.- folosință ai doilea local de școală din acest sat, iar cei din Țibucanii de Sus vor termina trei săli CONCURSURI pentru ocuparea de posturi în învățâmîntul superior INSTITUTUL AGRONOMIC din Ti- mișoara anunță scoaterea Ia con- curs a următoarelor posturi didac- tice : 1) ASISTENT — VII/6, disciplina Tractoare, mecanizare și rezistența materialelor. 2) ASISTENT — VII/9, disciplina Fizică și meteorologie. 3] ASISTENT — X/12, disciplina Bovi- ne-ecvine. 4) ȘEF LABORATOR — V/ll. disciplina Fitotehnie. 5) ȘEF LABORATOR — V1II/12. disciplina Agrochimie și tehnologia produse- lor vegetale. 6) ȘEF LABORATOR IX/12, disciplina Zoologie. 7) PRE- PARATOR PRINCIPAL — VHI/13 disciplina Chimia organică, anorga- nică și biologică. Cei care doresc sâ participe la Concurs vor depune în termen .de o lună de Ia data apariției prezentului anunț, la Rectoratul institutului, ur- mătoarele acte : Copie legalizată de' pe actele de studii ; lucrările știin- țifice ale candidatului într-un exem- plar ; certificatul de caracterizare a activității profesionale și obștești eli- berat de instituția (întreprinderea) la care își are funcția de bază sau reco- mandarea șefului de catedră in ca- zul cind candidatul funcționează în învățămînt ; certificatul de vechime în muncă eliberat de unitatea in care lucrează i dovadă de efectuarea stagiului de producție ; memoriu de activitate didactico-științificâ, semnat de candidat ; autobiografia. Concursul se va ține la Institu- tul agronomic din Timișoara, Piața Unirii nr. 1 A, după două luni de la apariția prezentului anunț și se va desfășura conform prevederilor art. 48 șl 55 din Regulamentul apro- bat prin H.C.M. nr. 1057/1950. Informații suplimentare se pot lua zilnic între orele 8—15 de la Rec- toratul institutului, telef. 49.53. INSTITUTUL AGRONOMIC „N. BALCESCU- din București anunță l an școlar noi de clasă pentru școala de 7 ani. In majoritatea satelor loca- lurile de școală au fost repa- rate radical, în așa fel ca șco- larii să se poată bucura de condiții de învățătură superi- oare celor din anii trecuti. Secția de învățămînt și cultură a sfatului popular raional a procurat și a livrat școlilor mobilier și material didactic în valoare de aproape 300 000 lei. Toate aceste măsuri dove- desc că în raionul Tg. Neamț au fost asigurate pentru noul an școlar condiții din cele mai bune pentru desfășurarea pro- cesului instructiv-educativ. Cu 45 de zile înainte de termen Școala nr. 3 din Gravita a fost pregătită pentru începerea noului ar, școlar cu 45 de zile înainte de termen. Prin grija sfatului popular a] orașului și prin contribuția vo- luntară a părinților s-au efec- tuat lucrările de zugrăvire in- terioară și exterioară a între- gului local, au fost vopsite u- șile și ferestrele. Sălile de cla- să au fost frumos pavoazate. Alături de cadrele didactice, pă- rinții elevilor au dat un ajutor însemnat la repararea mobilie- rului școlar realizînd astfel e- conomii de aproape 1000 lei. In curtea școlii se află depo- zitată încă din luna iunie în- treaga cantitate de lemne nece- sară pentru iarnă. Cadrele didactice lucrează in prezent la sortarea materialelor didactice pe obiecte de învăță- mînt și pe lecții, după care a- ceste materiale vor fi nume- rotate, inventariate și așezaie în dispozitive deja confecționa- te, de unde vor putea fi găsite și folosite cu ușurință. scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice : 1) Preparator (II/H) — Agricultură generală: 2) Șei de labo ator (IV/13) — Fitotehnie ; 3) Șef de laborator (VII/12) — Tractoare, mașini agrico- le și unelte pentru agricultură; 4) Preparator principal (VII/13) — Trac- toare, mașini agricole și unelte pen- tru agricultură ; 5) Preparator prin- cipal (VIII/30) — Alimentația ani- malelor domestice j 6) Asistent (X/23| — Evidență contabilă și analiza ac- tivității economice ; 7) Preparator (X/2A1 , — Organizarea întreprinderi- lor agricole socialiste ; 8| Asistent (XI'13) — Disciplina de practica a- gncolă ; 9) Asistent (XI/16| — Dis- ciplina de practică agricolă : 10) A sistent (XIV (4) — Limba engleză ; 11) Preparator principal (XVI 16) — Bo- tanica ; 121 Asistent (XV11/17) — Chimie biologică ; 13) Șef de labo- rator (XVII'21) — Chimie anorgani- că ; 14) Preparator principal (XVII/25) — Chimie organică și biologică ; 15) Preparator (XV1J 27), — Tehnologia produselor vegetale ; 16) Preparator principal (XVII1/12) — Legumicultura; 17) Preparator principal (XlXylO) — Pomicultură ; 18) Preparator (X1X/11) — Pomologie ; 19) Asistent (XXI/7) — Anatomie comparată ; 20] Asistent (XXI/8) — Anatomie comparată ; 21) Asistent (XXI/9) - Anatomie com- parată ; 22) Asistent (XXI/10) — A natomie comparată ; 23) Asistent (XXII/5| — Fiziologie animală ; 24) Asistent (XXII/12) — Anatomie și fi- ziologie animală ; 25) Șef de labo- rator (XXI1/6) — Fiziologie animală; 26) Șef de laborator (XXII/9) — Fi- ziologie animala ; 27) Șef de labo- rator (XXII/13) — Anatomie și fizio- logie animală ; 28) Preparator prin- cipal (XXII/19) — Fiziologie animală; 29) Asistent (XXIII/8) — Patologia și clinica bolilor contagioase ; 30) Asistent (XXI1I/21) — Patologia și Spartachiada pionierilor și elevilor împodobit sărbătorește Stadionul Tineretului din Capitală precum și nume- roase alte baze sportive găzduiesc zilele acestea prima întrecere finală pe țară a Spartachiadei pio- nierilor și școlarilor, gran- dioasă manifestare sporti- vă desfășurată in cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei. La nouă discipline spor- tive — atletism, handbal, oină, volei, gimnastică, natație, aeromodelism, șah și fotbal — se întrec peste 1500 de băieți și fe- te, cei mai buni sportivi din rîndul celor 800.000 de pionieri și școlari care au luat parte la primele etape ale Spartachiadei. Sint aici prezenți, dornici să obțină cele mai bune rezultate în concurs, pio- nieri și școlari din regiu- nile Ploești, Stalin, Sucea- va și Timișoara, unde Spartachiada a antrenat peste 50.000 de partici- panți, adică cea mai mare parte din elevii școlilor din aceste regiuni. Spartachiada a consti- tuit o impresionantă ac- țiune cu caracter educa- tiv, în cadrul căreia au fost organizate excursii, vizite in întreprinderi, gospodării agricole de stat și colective, întâl- niri cu muncitorii fruntași, cu maeștri ai sportului etc. Spartachiada a dat de asemenea prilej pionieri- lor și școlarilor să lege noi și trainice prietenii cu colegii lor din toatnameme tg .Gazeta lavatamtntulut* se lac la toata sHelila ooatala pun leztorU poștali sl dlluzoni voluntari din tnueprtnderl el Instituit!, Abonament* | an — IZ.bO lei: 8 luni — a.2S lei s luni — 3.1^ (ei.