Organ al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Ccmitetiilui Central al Sindicatului Muncitorilor din iDvajimiot și Culturi
Anul XI, Nr. 527	Vineri 7 august 1959	12 pagini 25 bani
Majorarea salariilor
și instituirea gradelor pentru cadrele didactice
din instituțiile de educație, instituțiile preșcolare
invățămîntul general, pedagogic, profesional,
tehnic, școlile agricole și de meserii
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc
Romîn și Consiliul de Miniștri al Republicii
Populare Romîne au hotărît să se introducă pen- •
tru personalul didactic din instituțiile de educa-
ție, instituțiile preșcolare, din învătămîntul gene-
ral, pedagogic, profesional, tehnic, școlile agri-
cole și de meserii sistemul de salarizare în ra-
port cu funcția didactică îndeplinită, pregătirea
(studii) și vechimea în gradul didactic obtlnut
Potrivit prevederilor Hotărîrii, salariile tari-
fare ale cadrelor didactice se majorează după
cum urmează (exemplele din tabelul de mai jos
privesc principalele funcțiuni didactice și creș-
terea salariilor în procente, față de cele exis-
tente, în vigoare pînă la 31 iulie 1959) :
	Funcțiunea	Gradul didactic	Stagiul de activitate In învățămînt				
			0—3 ani	3—5 am	5—10 ani	10—20 ani	Peste 20 ani
	ÎNVĂȚĂTOR Șl EDUCATOARE 1 (educator) cu școli pedagogice sau studii echivalente	stagiar Gradul definitiv Gradul II Gradul 1	20%	33%	32%	28% 42% 63>t,	25% 37*/. 56%
•	PROFESOR 1 cu studii »upe- noare complecte sau atada: adu- vaknta	stagiar Gra-ăin definitiv Gradul Ii Gradul I	1 1ll	37%	32%	27% 40% 60%	26% 39»/. 56%
	PROFESOR II eu Inst pedago- gic de 2 ani, cu examen de atat sau studii echi- valente	stagiar Gradul definitiv Gradul 11 Gradul I	l 1	38*/»	33%	29% 44% 62%	25»/» 37% 52»/.
	PEDAGOG 1 cu studii medii complecte	—	30%	30%	30%	28%	28%
fabrica de fibre sintetice de la Săvinești (corpul central).
De asemenea Hotărkea prevede acordarea in-
demnizațiilor lunare pentru cadrele didactice
eare îndeplinesc funcții de:
—	director, director adjunct;
— diriginte de dasă :
—	învățător care predă în același timp la
2—I clase elementare ;
— educatoare, învățători, profesori. în cadrul
untăților s tuate în localitățile izolate de
munte sau deltă, cu condiții grele de mun-
că și de trai.
Personalului didactic și didactic de conducere
l șe ral adaugă sporuri la noile tarife în urmă-
soareie cazuri:
—	pentru orele prestate la învătămîntul se-
ral cu 10—15 la sută ;
— r-e~-.ru orele de îndrumare a practicii pe-
dagogice cu studenții. 10 la sută:
— riVru activitatea de conducere a școlilor
socale și de meserii (director și di-
rector adjunct) cu plan de producție pro-
priu, pînă la 10 la sută.
— pentru cadrele de conducere și didactice
care lucrează la casele de copii și școli
speciale. 10 la sută.
Instructorii superiori de pionier', conducătorii
de cercuri și de activități pionierești, vor fi asi-
milați cu învățătorii sau profesorii, în raport cu
pregătirea (studii), cu vechimea și gradul di-
dactic obtlnut.
Hotărîrea prevede instituirea pentru învăță-
tori și profesori din instiîuți'le de educație, În-
vățămîntul general, pedagogic, profesional, teh-
nic din școlile agrico'e și de meserii precum și
pentru educatoarele din unitățile preșcolare a
următoarelor grade didactice :
— gradul definitiv r
— gradul II;
— gradul I.
Prevederile Hotărîrii intră în vigoare cu
începere de la data de 1 august 1959.
Pentru ridicarea
continuă a nivelului
de trai al poporului
nostru muncitor
Zilele trecute a avut loc ple-
nara lărgită a Consiliului Cen-
tral al Sindicatelor din R. P.
Romînă. care, pe baza expune-
rii tovarășului Gheorghe Apos-
tol, a dezbătut și aprobat sarci-
nile ce revin sindicatelor In lu-
mina documentelor Plenarei C.C.
al P.M.R. din 13—14 iulie ax.
cu privire la noile măsuri pen-
tru ridicarea nivelului de trai
al poporului muncitor.
In cuvîntul lor, participanții
la plenara C.C.S. au exprimat
entuziasmul puternic cu care
oamenii muncii au întâmpinat
măsurile prevăzute în raportul
tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej
la Plenara C.C. al P.M.R., în
vederea creșterii bunăstării celor
ce muncesc. Pe tot cuprinsul
țării. în orașe și sate. în uzine
si fabrici, pe șantiere și pc ogoa-
re. întregul nostru popor mun-
citor se angajează cu însufleți-
re să obHnă noi ți noi succese
în muncă, pentru înflorirea con-
tinuă ■ patriei noastre socia-
liste.
Măsurile adoptate de plenari
constituie o nouă și străluciți
afirmare a justeței politicii par-
tidului pe care masele largi ale
poporului nostru muncitor o
consideră ca pe propria lor po-
litică și luptă cu fermitate pen-
tru realizarea ei.
Noile măsuri hotărîte de
partid prevăd creșterea salarii-
lor muncitorilor, inginerilor,
tehnicienilor, maiștrilor și func-
ționarilor. cadrelor didactice,
lucrătorilor din comerț și a>ltor
categorii de oameni ai muncii,
scutirea și reducerea impozitului
la unele categorii de salariu
îmbunătățirea pensiilor, reduce-
rea prețurilor de vînzare Ia peste
2.600 de produse industriale și
alimentare. In urma aplicării
acestui ansamblu de măsuri.-
sporul net al veniturilor oame-
nilor muncii va fi de 4.7 miliar-
de lei anual. Ca urmare a ma-
jorării salariilor, scutirii și re-
ducerii impozitului pe salarii,
(Continuare în pag. 4-5) 1
Condiții de viată
din ce în ce mai bune
N-a trecut mult de cirul am aflai, plini de bucurie,
despre Hotărirea prin care partidul și guvernul au
luat noi măsuri pentru creșlerea nivelului de viață al
cadrelor didactice și iată cu a apărut și Hotărirea prin
care sini traduse in viață aceste măsuri.
In școala noastră muncesc împreună tineri ți
virstnici. Veteranii școlii ne povestesc adeseori despre
traiul lor din trecui. Ne-au vorbit nu odată despre
vremurile cind, terminindu-și studiile, ei trebuiau să bată
luni și arii la rind scările inspectoratelor și ale minis-
terului, cerind un post pe care rareori il dobindeau. Nici
pomeneală pe atunci de măsuri pentru a se asigura
cadrelor didactice locuințe. Pe vremea aceea, in loc de
sporirea salariilor — curbe de sacrificiu. In loc de
stimă și prețuire — dispreț și nepăsare.
Cit de mult s-a schimbat situația învățătorilor și a
profesor Hor în cei 15 ani care au trecut de la eliberarea
patriei noastre! Nouă ni se pun acum la dispoziție cele
mai bune condiții de a ne pregăti, de a desfășura o
muncă creatoare, de a duce o viață cit mai frumoasă.
Nci'e măsuri luate recent îmi vor ingădui să-mi satisfac
multe dorințe: de a avea o casă mai confortabilă, de
a-mi spori biblioteca, de a face mai multe călătorii.
Însuflețiți de dragostea și grija ce ni se arată, ne pre-
gătim să începem un nou an școlar hotăriți să depunem
eforturi sporite spre a da patriei tineri bine pregătiți,
care să pontă face fată cu succes sarcinilor mărețe
pu/x dc construirea sex lalismului.
pni CONST ȘTEFANESCU
comoM Gbirdovaaj, raioaul Cjapia*
In atelierele Inlreprinde ni de material didactic se confecționează aparate de fizică, mulaje reprezen?
tind structura eu. Ier mei etc.
Material didactic
0 dovadă a prețuirii
mai bun și mai ieftin
munca noastre
De vorbă cu tovarășul Tlberlu Petcovlci, directorul I.M.D.
Am parcurs cu mleres Hotărirea ce ne-a adus imbu-
curutoorea veste a rruiforaru salariilor și a instituirii
prudelor pentru cadrele didactice, Hotărire in care sini
i: retizate sarcinile trasate de Plenara C.C. al P M R.
din 11,-14 iulie a c. in legătură cu ridicarea nivelului de
trai al cadrelor dida ticc.
Prin ai "'darea gradelor didactice, activitatea noastră
este apreciată la rusia ei valoare, calitatea muncii șt
anii de serviciu fiind criterii de bază după care sinlein
redribuiți. Sporirea salariilor face ca traiul slujitorilor
școlii să fu din cc in ce mai bun. Bineînțeles, nivelul
nostru de viață va crește șt prin reducerile de impozit,
ca să nu mai vorbesc despre scăderea masivă de pre-
țuri la unele arhcole de larg consuni ce se va apliia
in curind.
N-am muncit în vechiul regim, cind școala și dascălii
ei erau socotiți de stăpinire o tagmă demnă de dispre-
țuit și erau tratați ca atare. Dar cunosc amarul vieții
înoâțâiorimii noastre de altădată, il știu bine de la cei
mai virstnici. Urmele pe care le-a lăsat trecutul in viața
lor nu pot fi șterse aiit de ușor. Pot fi oare uitate
curbele de sacrificiu, peregrinările după posturi,
nepotismul care slutea la baza repartizăm in școli,
mizeria și umilința ? Țoale acestea au dispărut pentru
totdeauna, dato'ită grijii continue a partidului și guver-
nului, a întregului popor muncitor pentru invalâlorimea
pair tei noastre.
Panind față in fufă prezentul cu trecutul imi pot da
bene seama ce prăpastie adincă desparte viața invăță-
foeiior de azi de viața dascălilor de odinioară. Noi
Iritm vremuri luminoase, în care școala și pedagogii
săli puși la loc de cinste. La r irului nostru. înțelegem tot
mm bine că avem datoria patriotică de a munci cu
abnegație spre a răspunde cerințelor partidului, guver-
nului, ale întregului popor.
Sintem hotăriți să depunem toate eforturile spre a
obține noi succese în muncă, pentru a înarma tineretul
cu cmnoșiințe legate sirius de practică, de mâță, pentru
a-1 educa in spiritul dragostei fierbinți fată de patrie.
pro» TRAIAN PATRAȘCANU
Zlatna
însuflețit de Hotărirea Plenarei C.C al P.M.R din
13—14 iulie a.c. și de apropierea marii sărbători a
eliberării patriei noastre, întregul colectiv de mun-
citori și tehnicieni de la întreprinderea de material
didactic și-a sporit avîntul în muncă, hotărît să facă
tot ce-i stă în putință pentru a pune la dispoziția
școlilor aparate și instrumente de tot mai bună ca-
litate și la un preț de cost cît mai scăzut.
Pentru a da cititorilor noștri posibilitatea să cu-
noască aspecte concrete din munca întreprinderii, re-
dacția noastră a adresat tovarășului TIBERIU PET-
C0V1C1, directorul acesteia, o serie de întrebări. Re-
dăm mai jos convorbirea avută :
— Ce măsuri s-au luat în întreprinderea pe care
o conduceți pentru traducerea în viață a sarcinilor
puse de Plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c.
în fața tuturor oamenilor muncii ?
— Pe linia sarcinilor trasate de recenta Plenară a
C. C. al P.M.R., muncitorii și tehnicienii din între-
prinderea noastră, sub conducerea organizației de
bază P.M.R. au găsit noi mijloace care să asigure
mărirea productivității muncii și, în același timp,
micșorarea prețului de cost al produselor. Este vorba
în primul rind de reducerea consumului de materiale,
de înlocuirea unor materii prime mai scumpe cu altele
mai ieftine și, mai ales, este vorba de amploarea pe
care au luat-o propunerile de inovații și raționalizări.
Nu greșesc dacă afirm că în întreprinderea noastră
propunerile de inovații și raționalizări venite din rin-
dul muncitorilor incep să capete un caracter de masă.
Bunăoară, imediat după apariția documentelor Ple-
narei, colectivul de muncitori și tehnicieni din între-
prindere a studiat problema găsirii unor noi posibi-
lități pentru realizarea de economii peste cele prevă-
zute pe acest an și a ajuns la concluzia că pot fi rea-
lizate economii in valoare de 1.000.000 lei față de cele
în valoare de 500.000 lei prevăzute inițial. Aceste eco-
nomii sint posibile datorită faptului că muncitorii au
venit cu noi propuneri concrete de raționalizări, de
^m!)lll)IINIIIIRIIIIIIIMIIIIIIINIIIIIIIIIIIinW^
i
I
■
■
I
¥
ECONOMII IN VALOARE
DE 120 000 LEI
La 20 august, în raional Gri-
vița Roșie din Capitală se va da
in folosință, in cinstea celei de a
XV-a aniversări a eliberării pa-
triei noastre, un nou local de
șc »tă. Acesta cuprinde 22 de
sili de clasă, două laboratoare,
două săli pentru depozitarea ma-
terialului didactic, o sală de de-
sen, o cameră a pionierilor etc.
S-a amenajat de asemenea un
teren de sport. Curtea școlii a
fost frumos împodobită cu spații
verzi.
Elevii și pionierii Școlii or. 183,
care vor învăța în noul local, au
prestat aici, însoțiți de profesorii
lor, peste 3000 ore de muncă vo-
luntară. Alături de muncitorii
șantierului, ei au contribuit în
acest
nomii
tei.
fel
ce
la realizarea unor eco-
se cifrează la 120.000
gătesc să intîmpine cea de a 15-a
aniversare a eliberării patriei
noastre cu noi ți însemnate rea-
lizări.
Astfel, in cinstea zdei de 23
August vor fi terminale ți dale
în folosință 25 de localuri șco-
lare. Pini la 20 augL*st se vor
termina lucrările de reparații și
curățenie a tuturor țcvMoc din
regiune.
Au și fost terminate lucrărie
în vederea școlarizării tuturor
copiilor de virstl școlari și a
cuprinderii in clasa aV-aa95'_
din absolvenții claselor a IV-a.
De asemenea, in întinai narea
zilei de 33 August școlarii din
tabere și-au luat angajamentul si
strângi 76 600 kg boabe din
spice, 80.000 kg fier vechi pre-
cum și o importantă cantitate de
plante medicinale.
I. SADICA
25
NOI LOCALURI
REALIZĂRI IMPORTANTE
■
DE ȘCOALA IN REGIUNEA
CONSTANȚA
Alături de oamenii muncii din
întreaga țari, cadrele didactice
din regiunea Eonstanțp se pre-
Pe iot cuprins J regiunii Ora-
dea se desfășoară intense lucrări
de construcție a unor noi șco4i
ți săli de ciaaă. La această acți-
une iau parte activi locuitorii
comunelor și satelor. Prui con-
tribuția lor voluntară se constru-
iesc circa 70 de sili de clasă noi.
Numai în raionul Marghita s-au
construit 4 școli noi.
La kt de intens se desfășoară
lucrlrile de reparare și amenajare
■ școlilor existente. Asemenea lu-
crări au loc, de eimțju, la
Școala medie nr. 2 din Beiuș. la
școlile medii nr. I, nr. 3 și nr.
4 din Oradea, la internatul Șco-
lii medii din Șimieu etc.
1n înlimpi narea marii sărbă-
tori de la 23 August, învățătorii
de la sate pregătesc conferințe
despre eroii care au luptat pentru
eliberarea patriei, despre reali-
zările obținute in cei 15 ani care
au treoat de la eliberare. Echi-
pele cnlturale cele mai bune, care
au luat parte 1a cel de ad cinci-
lea eencers pe țari ai arhșbtar
amatori, se pregătesc sub îndru-
marea invățătorifor pentru marile
serbări care vor avea loc ta re-
ședințele de raioane.
■
I
I
^■MiMiKiiiHHNiHiiitiiiiiiiHiiniiiiiiiiHiiHitiiifflHinttiiiiiiitiiiiiniiiiiiiiiiitHiiniiiiifiiwiniitiiiiiiiiiiHfliiHtunHiieiKainiiniiiiiiiiuiiuiHiidmiiiHinflHiiiiiiiiiii' mNuiHiiNiiimiiiHiiiiiiiiiNiHiiiiiiM^
reducere a consumului de materii prime, energie etc.,
ceea ce va micșora prețul de cost la foarte multe din
produsele întreprinderii. Sînt de remarcat în acest sens
propunerile colectivului secției de aparate de măsură.
Mobilizați de organizația U.T.M. și de comitetul de
instituție, sub conducerea organizației de partid, mem-
brii acestui colectiv, în marea lor majoritate tineri,
sînt sufletul întreprinderii în ceea ce privește intro-
ducerea de noi metode și norme de muncă.
— Cum se manifestă grija muncitorilor și tehnicie-
nilor pentru îmbunătățirea calității produselor? '
— Vorbeam de reducerea consumului de materiale,
de înlocuirea unor materii prime cu altele mai ieftine.
Acest lucru se realizează ținîndu-se în primul rind
seama de îmbunătățirea continuă a calității produse-
lor întreprinderii. De exemplu, pină acum materialul
didactic necesar predării lecțiilor de științe naturale
— îndeosebi mulajele — era confecționat din ipsos,
care se lucra greoi. Pe Jîngă aceasta, durata mulaje-
lor din ipsos era destul de mică. In prezent s-a trecut
la fabricarea mulajelor din material plastic, care nu
numai că este mai ieftin, dar este și mult mai dura-
bil decit ipsosul. De asemenea, ebonită folosită la fa-
bricarea multor aparate și instrumente a fost înlocuită
cu policlorura de vinii.
in general Hotărirea Plenarei C. C. al P. M. R din
13—14 iulie a.c. a dat un nou avint preocupărilor
muncitorilor din întreprindere pentru îmbunătățirea
calității produselor. Aceștia acordă o mare atenție in-
depfinirii propunerilor și sugestiilor venite de la cei
care lucrează cu aparatele și instrumentele produse de
noi. Ele pildă, pentru îmbunătățirea funcționării unor
aparate cum sînt galvanometrul simplu și gaivano-
metrul balistic s-a sistat fabricarea în vechile condiții
și s-a trecut la elaborarea unor noi proiecte de con-
strucție. Se iau în seamă totodată propunerile pre-
țioase primite de la cadrele didactice de specialitate
pentru îmbunătățirea calității lămpilor micro, a ul-
tratermostatelor etc. De altfel, sezisările asupra cali-
tății produselor noastre venite de la oamenii școlii
constituie pentru toți muncitorii și tehnicienii din în-
treprindere o verificare a muncii lor și, totodată, îi
stimulează la un studiu continuu pentru îmbunătățirea
calității produselor.
— Ce noi materiale veți pune la dispoziția cadre-
lor didactice și a elevilor în noul an școlar ?
— Pe lingă o serie de noi tipuri de voltmetre și
ampermetre, pe Jîngă telefonul școlar și aparatele
pentru demonstrarea legilor fundamentale din electri-
citate, realizate la un preț de cost mult redus în ra-
port cu anii trecuți, vom da o serie de noi aparate,
cum sint oscilograful magnetic, spintariscopul, ca-
mera Wilson, aparatul de recepție și emisie etc. care
au lipsit pînă acum din laboratoarele școlilor de cul-
tura generală dar care, începînd din noul an școlar,
vor îmbogăți inventarul multor școli din patria noas-
tră. In curind vom trece la fabricarea în serie a unor
truse pentru „micii hidrologi" și „mici meteorologi"
într-o asemenea proporție, incit să putem satisface și
școlile elementare și cercurile pionierești.
Vreau să profit de prilejul pe care mi-1 dă această
convorbire pentru a cere cadrelor didactice să
stringă legăturile cu noi. De exemplu, am fj bucuroși
dacă învățătorii și profesorii ne ar comunica direct și
mai des observațiile lor critice asupra construcției și
funcționării aparatelor și instrumentelor ieșite din
fabrica noaslră, dacă ne ar face mai multe propuneri
concrete pentru îmbunătățirea acestora. O mai strînsă
legătură a școlilor cu întreprinderea noastră ar putea
duce și la înființarea unor ateliere pe regiuni pentru
repararea materialului didactic defectat in timpul a-
zndui școlar, ateliere care să fie înzestrate cu unele
piese de schimb și materii prime chiar de către I.M.D.
De asemenea, este de dorit o mai strînsă colaborare
cu tei oare se ocupă de canstrmrea prin mijloace loca-
le a materialului didactic.
Astfel, prin preocupările muncitorilor și tehnicieni-
lor din întreprinderea noastră pentru ridicarea oon-
tm«i a cablați i muncii Ier ș| cu wprijimd wlectiveior
largi din afara întreprinderii vom contribui la ridi-
carea pe o treaptă mai înaltă a procesului mstrucliv-
educativ.
In raionul Curtea de Argeș
Pregătiri pentru
In această perioadă, pe întreg
cuprinsul țării se desfășoară
pregătiri intense in vederea des-
chiderii în condiții optime a
noului an școlar. Eforturile de-
puse se Încadrează In elanul
general cu care întregul popor
de dezvoltare a rețelei
din raion, se efectuează
școlara
exclusiv
intîmpină ziua de 23
niversarea eliberării
sub jugul fascist.
In raionul Curtea
August, a-
noastre de
pregătirile
noului an
diat după
Una din
care stau
pentru
de Argeș,
deschiderea
școlar au început ime-
încheierea cursurilor,
principalele probleme
In atenția organelor
prin contribuția voluntară a ce-
tățenilor. In afară de ce4e 72
școli de 4 ani existente, anul a-
cesta vor funcț'ona încă 7 uni-
tăți școlare noi de 4 ani. Con-
strucțiile acestora se află tn-
tr-un stadiu avansat. Astfel, la
școala din satul Galeș se lu-
crează finisajul exterior, la Să-
lătruc și Văleni construcțiile stnt
gata la roșu,
ca și cel din
Aceste localuri,
Valea Brazilor,
de învățămînt și a cadrelor di-
dactice dm raion o constituie
cuprinderea tuturor copiilor de
vlrstă școlară In clasele I —IV.
In această privință se folosește
experiența anului trecut cînd,
prin identificarea din timp a tu-
turor copiilor care urmau să fie
școlarizați, prin lămurirea pă.
rînților d«spre necesitatea de
a-si trimite copiii la scoală și
prin asigurarea condițiilor ma-
teriale necesare, au fost cuprinși
în învățămîntul elementar toți
copiii de vîrstă școlară din co.
munele și satele raionului. Mă-
suri asemănătoare au fost luate
si in anul acesta. Mulți Învăță-
tori ai claselor |-a își cunosc
de pe acum elevii cu care vor
lucra In viitorul an școlar. El
au stat de vorbă cu părinții a-
cestora și au pregătit toate con-
dițiile pentru ca înscrierea să
se facă intr-o perioadă de timp
cit mat scurtă.
Multa atenție se acordă înde-
vor fi gata Ia 23 August. Nu-
mărul unităților școlare de 7
ani va crește anul acesta cu
tncă 5. Sînt în toi lucrările de
construire a noului local pentru
școala de 7 ani din Poenarl,
care de asemenea va fi pata în
cinstea zilei de 23 August.
In afară de aceste construcții,
se ridică în multe locuri noi săli
de clasă, care vor lărgi spațiul
școlar existent. Se adaugă șl
Inițiativele locale de construire
a unor localuri sau săl| de cla-
să tn afară de planul de dez-
voltare a rețelei școlare, ca de
exemplu la Dumirești și Oeștl.
Lucrările de amenaiare șl în-
frumusețare a localurilor de
scoală au adunat la un loc e-
forturile cadrelor didactice, ale
elevilor si părinților. Locuitorii
au nrocurat și transportat ma-
fel consideră, pe semne, și unele
cadre didactice, care nu prea
dau pe la școală în această pe-
rioadă.
ȘI la școala din satul Toplița
lucrările de pregătire pentru
noul an școlar au întîrziat In-
tr-un mod de neîngăduit. Pen-
tru a nu se Împiedica începerea
cursurilor la timp și în condl-
țiuni bune trebuie să se efec-
tueze urgent reparațiile și lu.
crărlle de curățire de care are
nevoie școala. Sînt în urmă cu
lucrările de pregătire și școlile
convorbiri pe diferite feme le.
gate de munca instructiv-edu-
cativă — și nu a îndrumat stu-
diul individual al acestora. Nu
este suficientă nici preocuparea
secției de învățămînt pentru an-
trenarea unui număr cit mal
mare de învățători în obține-
rea unei caliîicări superioare,
această situație men(inîndu.se
și după apariția Hotărîrii pri-
vind îmbunătățirea învățămîntu-
lui seral și fără frecvență.
In asigurarea desfășurării la
un nivel tot mai înalt a proce-
sului de învățămînt în anul șco-
lar 1959—1960 un ro| important
îl are pregătirea ideologică pe
care au prlmit-o cadrele didac-
tice
gic.
în învățămîntul Ideolo-
Numărul mare de
ticipanți la aceste cursuri
par-
iu
plinirii
prevederilor
Consiliului de Miniștri
Hotărîril
cu pri-
vire la dezvoltarea Invățămintu-
lul de șapte ani, prin cuprinde,
rea In clasa a V-a a tuturor ab.
solvenților clasei a IV-a din co-
munele cu școli de 7 ani și din
comunele apropiate. Spre deo-
sebire de anul școlar 1958 59,
cînd in clasa a V-a au fost ou-
prinți numai 72% din absolven-
ții claselor a IV-a, în anul ace-
sta sarcina de cuprindere a ele-
v!lor în clasa a V-a a fost sta-
bilită ia un procent de 10%. în-
vățătorii și profesorii desfă-
șoară o muncă susținută pentru
îndeplinirea șl depășirea acestui
procent. El le-au vorbit elevilor
clasei a IV-a despre necesitatea
de a-și continua învățătura
au inițiat discuții cu părinții
orilor, atit la școală rit și
i mpui vizitelor Ia domiciliu,
gazetele de perete din școli
la gazetele cetă|eoesti se
»i
co-
tn
»i
blkă articole la legatară ca ae-
rințe cu această temă la cămi-
nele culturale, iar In unele co-
mune s-au făcut afișe care în-
deamnă pe părinți să-și trimită
copiii la școala- In consuna
Corbi munca de lămurire pen-
tru înscrierea in clasa a V-a s-a
împletit cu folosirea diferitelor
forme de apropiere și cunoaștere
intre absolvenții
exemplu, au avut
riase! a IV-a
V și VI. De
Ioc excursii
comune șl s-au organizat lucrări
practice In comun 1a pepiniera
școlii. Absolvenții clasei a Vlf-ă
au povestit celor care urmează
să intre in clasa a V-a despre
lucrurile interesante pe
le-au învățat în clasele
si despre posibilitățile pe
care
V—VII
absolvenți
care
ai
clasei a Vll-a, de a urma di'e-
rite școli medii și profes'onale.
Metodele variate și perseve-
rența cu care s-a muncit au fă-
cut ca de pe acum să se obțină
rezultate pozitive in aceasta pri-
vință. Pină la începutul lunii
iulie, în multe locuri numărul
ce'sr înscriși în clasa a V-a a-
-■e procentul de 80—90%
.'■e zbia!v?nții clasei a IV-a.
Avossesea situații există la
"?r-'î Zj-e-îi, Tutana, Corbi,
Majel 'i' In comuna de centru
yinf la data de 1 au-
d>n csi 27 absolvenți ai
< a IV-a. 24 înaintaseră ce-
reri de Scriere in clasa a V-a.
t — -rla /e 7 ani din comună
S "t lavtrîy În prezent și
42 \ ăia absolvenții școlilor de
4 sau e - satele apropiate.
O	imoertantă de care
trebuie șa se țină seama In a-
ceitii perioadă este asigura-
rea materiale a invățămîn-
In raionul Curtea de Ar-
această grijă se concreti-
z;i:o prin ridicarea de noi con-
strucții școlare, prin amenajarea
si înfrumusețarea celor existen-
te. prin completarea și repara-
rea mobilierului, amenajarea la-
boratoarelor. îmbogățirea mate-
rialului didactic etc. Construc-
țiile, realizate conform planului
terîalcle necesare acestor
crări. Brigăzile de muncă
triotică. formate din
cadre didactice, au ।
din plin la efectuarea
într-un termen scurt.
la stîrșitul lunii iunie.
elev.
In.
pa-
și
contribuit
lucrărilor
Chiar de
școlile
d'n Valea Sasului, Căpățlnenl
și Zămeștl erau complet amena-
jate și pregătile pentru deschl.
derea noului an de învățămînt,
iar acum, la majoritatea școlilor
din raion, lucrările de reparații
și de zugrăvire, de vopsire a
mobilierului, de curățenie șl în-
frumusețare a localurilor ^nt
gata.
Sfatul popular al raionului a-a
preocupat din timp de procara-
rea mobilierului nou nece
unora dintre școli. In afară
aceasta, o serie de unități
contractat direct cu Școala
meserii din Curtea de Argeș
lu.
crări de confecționare a mobi-
lierului. latnKlt necesara! de
mabiiier nu poate fi acoperit na-
și îngrijirea mobilierului
trebuie să constituie o
pare a tuturor școlilor.
Nu se poate trece cu
existent
vederea
că mai există unele școli unde
nu se acordă toată atenția pre-
gătirilor pentru deschiderea nou-
lui an școlar. Așa se tnttmplă
la Școala de 7 ani din Flămln-
zeștl. La data de I august, școa-
la era încuiată, cu toate el
mai erau multe de făcut. Cură-
țenia nu era terminată, băncile
ședeau, deteriorate, tn curtea
școlii. Directorul școlii, tov.
Ștefan Constantin, era de părere
că „mai este destul timp". La
din comunele Băiculești
fringenl.
Preocuparea pentru
rea tnvățămîntului de 7
ți Cio.
ext’nde-
ani in-
clude și grija față de condițiile
de cazare a elevilor care lo-
cuiesc departe de școală. De
aceea în anul acesta va crește
șl numărul internatelor din ra-
ion. Trebuie să se lich'deze însă
lipsurile care au existat In or-
ganlzarea și întreținerea
inter-
natelor. Nu este admis să se
susnende internatele 1n cursul
anului școlar, așa cum s-a în-
tknplat anul trecut în comuna
anul școlar trecut va permite o
tratare și o aprofundare științi-
fică a lecțiilor în fața elevilor,
explicarea evenimentelor și in-
terpretarea lor de pe pozițiile
ideologiei marxist leniniste, o a-
titudine fermă in educarea pa-
triotică și ateistă a copiilor. Tre.
buie ca și anul acesta secția de
învățămînt a raionului să acor-
de o atenție deosebită mobiliză-
rii cadrelor didactice pentru a
participa la învățămîntul ideolo-
gic și să urmărească felul cum
acestea se pregătesc pentru se-
minarii.
Stadiul pregătirilor in vede-
rea deschiderii noului an școlar
Corbenl. Acest lucru poate
ducă Ia retragerea copiilor
școală sau Ia absente, în
clal în perioada de lamă.
să
din
spe-
în raionul Curtea de
vedește, în general,
nelor de învățămînt
lor didactice pentru
unui nivel tot mai
Argeș do-,
grija orga-
și a csdre-
asigurarea
ridicat
Vacanța de vară este folosită
șl pentru îmbogățirea cunoștin-
țelor Ideologice, pedagogice* șl
de specialitate ale cadrelor di-
dactice, o bună parte dintre a-
cestea partlcipind la cursurile
de perfecționare de la București
și Pitești. Totuși trebuie criticat
faptul că secția de Învățămînt
raională nu a inițiat și măsuri
de ajutorare a cadrelor didac-
tice care nu participă la cursu-
rile organizate pe plan central
— de exemplu conferințe sau
procesului instructiv-educativ
școlile din raion. însuflețiți
recenta Hotărire
P.M.R. cu privire
a C. C.
al
în
de
al
la ridicarea
nivelului de trai al tuturor oa-
menilor muncii, lucrătorii din
învățămînt, pregătind condiții
cit mai bune de desfășurare a
muncii în nou! an școlar, con-
tribuie la succesele cu care in-
tregul popor
sărbătoare
nivensări
noastre.
a
a
tntlmpină măreața
celei de a
15-3 3-
eliberării patriei
E. FLORESCU
MUNCITOR
In cele 3 grupe care funcționează la centrul
da pregătire nr. 1 din Cluj pentru tinerii
ca vor intra în clasele a VIII-a ale școlilor se.
raia învață numeroși muncitori romîni și ma-
ghiari Jin întreprinderile „Armătura*. „Tehno.
frig”, „Depoul C.F R.
„Complexul C.F.R.",
„Menajul", „Libertatea*.
.Atelierele
Februarie”, „Industria Cărnii”,
C.F.R.” „16
I.LI.C. și „Te-
rapia”. Pregătindu-se să intre în școlile me.
oii, tinerii muncitori care frecventează acest
curs manifestă o adevărată și puternică dra-
goste de învățătură. '
— La început m.am cam speriat, qîndind că
îmi va fi greu — mărturisește tovarășa Maria
Mărgineanu, muncitoare Ia fabrica de medica-
mente „Terapia*. Acum însă sînt recunoscă-
toare tovarășilor de la noi, care nu mi.au dat
pace și mi-au lămurit foloasele învățăturii. A-
cum îmi pare foarte bine că m-am înscris la
curs. Tot înaintînd în materie, pe zi ce trece
îmi place mai mult învățătura...
Plini de dragoste pentru învățătură sînt și
Tineri petroliști din ȚiclenL regiunea Crai op a se pregătesc pentru admiterea
In învățămîntul seral
ceilalți colegi
fănucă de la
Vaier Ghete,
PRIN FORȚE
PROPRII
Analizînd posibilitățile
de care dispune pentru e-
fedil ar ea lucrărilor de
zugrăvire, de reparare a
mobilierului si a materia-
lului didactic, ca și de a-
menajare a unui atelier
de lucrări practice pentru
anul școlar 195911960.
colectivul didactic și co-
mitetul de nărinfi de la
Școala de 7 ani nr. 18
din Capitală și-au dat
seama că pot efectua a-
ceste lucrări prin forțe
proprii și au propus ca
fondurile alocate in acest
scop de către comitetul
executiv a! sfatului popu-
lar raional să treacă la
fondul construcțiilor șco-
lare.
S-a trecut de îndată la
acțiune. Școala a fost zu-
grăvită. întregul mobilier
reparat. In camera în
care va fi amenajat ate-
lierul pentru lucrări prac-
tice au fost efectuate toa-
te lucrările pregătitoare
pentru fixarea bancurilor
și a strungului, iar acum
se amenajează un atelier
fotografic. Toate aceste
lucrări s-au executat prin
forțe proprii, multe din
ele prin munca patriotică
a părinților elevilor —
zugravi, timplari, lăcătuși
etc. Astfel a fost econo-
misită suma de 40.000 lei,
sumă ce va fi folosită la
construcțiile școlilor din
Capitală.
ELEV
ai ei — tovarășii Constantin Tri-
Depoul C.F.R., Gheorqhe Maxim,
Trandafir Badea, Ana Rusu șl
Păunel Jurian de la Complexul C.F.R., Barbu
Teodor și Aurel Olaju de la fabrica de mobile
„Libertatea” și mulți alții-
La această atitudine a lor față de învățături
contribuie mult și felul cum muncesc profeso.
rii. Aceștia s-au străduit de la început să-șl
sprijine elevii în învingerea greutăților ini.
țiale, s-au apropiat de ei cu dorința sinceră da
a-i ajuta să ducă la bun sfîrșit munca.
— Ne place foarte mult cum predă literatura
și gramatica tovarășa profesoară Georqeta Ne.
deanu — afirmă cursanții. Și motivează și de
ce le place : tov. Nedeanu explică amănunțit
și foarte clar noțiunile noi, îi antrenează la
multe exerciții aplicative, le atraqe mereu a-
tenția asupra importanței legăturii dintre or.
tc/grafie și însușirea regalilor gramaticale, II
ajută să.și fixeze bine cunoștințele, așa Incit
să plece din clasă cu lecția învățată.
Pline de roade sînt și lecțiile de matematică.
Profesorul care predă această disciplină își pla-
nifică in așa fel orele, îneît îi mai rămîne tot-
deauna timp pentru a se convinge dacă elevii
au înțeles într.adevăr materia predată.
.Mai greu a mers la început la fizică,
rășa profesoară Ana Suărășan, vrînd ca
să-și însușească repede cît mai multe
tințe, a ajuns să-i
după ce i s.a atras
ea și-a îmbunătățit
ține și explicînd
pe care le predă.
Tova-
elevil
cunoș.
supraîncarce cu teme. Dar
atenția asupra acestui fapt,
munca, dind teme mai piu
mai amănunțit cunoștințele
Pentru ca întreaga activitate a centrului da
pregătire să se desfășoare cit mai bine este ne-
cesar ca și profesoara de desen, tovarășa Pau.
la Banu, să acorde mai multă atenție muncii
cu tinerii muncitori, pe care a cam neglijat-a
pînă acum.
Responsabilul centrului de pregătire, tova.
rășul Peter Erno, ține cu regularitate legătura
cu conducerile întreprinderilor în care lucrea-
ză cursanțif. Cele mai multe dintre acestea sa
străduiesc să facă tot posibilul pentru a asi-
gura tinerilor muncitori condițiile
vățăturii.
Tinerii muncitori din Cluj care
să intra în școlile medii, ajutați
necesare in-
se pregătesc
îndeaproape
de profesorii lor, se străduiesc să-și însușească
temeinic pînă la începerea anului școlar în-
treefja materie prevăzută în programa cursului
de pregătire. Ei sînt hotărîți să intre în școa.
la medie cu multe cunoștințe de matematică,
de fizică, de limbă și literatură, care să le
ușureze înțelegerea lecțiilor ce li se vor preda
în școală. i
M. GALL
Pentru ridltarca continua a nivele: Jl
(Urmare din pag. 1)
salari»! mediu va înregistra o creștere
efectivă de 12.5 la sută, sporul fiind
mai accentuat la salariile muncitori-
lor, care se vor mări cu 14 la sută.
La baza tuturor acestor importante
măsuri adoptate de plenară siau suc-
cesele istorice obținute de eroica noa-
stră clasă muncitoare, de toți oamenii
muncii sub conducerea partidului, în
îndeplinirea mărețelor sarcini trasate
de Congresul al ll-lea al P.M.R. cu
privire la înfăptuirea cu consecvență
a politicii Leniniste, de industrializare
socialistă a țării. Ca rezultat al poli-
ticii de dezvoltare cu precădere a in-
dustriei grele — temelia dezvoltării
tuturor ramurilor de producție și a în-
tregii economii naționale — produc-
ția industriei mijloacelor de producție
a crescut in anii 1956—1959 cu 56 la
sută, iar producția bunurilor de con-
sum cu 29 la sută. In acești ani s-au
construit 38 de întreprinderi industri-
ale și 40 de secții noi și s-au dezvol-
tat și modernizat alte 125 de între-
prinderi.
Crește rapid producția industriei si-
derurgice, ea depășind producția anu-
lui 1955 cu 70 la sută la oțel, eu peste
55 la sută la laminate, cu 370 la sută
la țevi de oțel și cu 450 la sută la
cocs metalurgic. O asemenea creștere
a producției siderurgice a fost posi-
bilă datorită și faptului că în această
ramură au fost construite noi capaci-
tăți industriale, printre care oțelăria
Siemens-Martin de Ia Hunedoara, fa-
brica de țevi de la Roman, 3 linii pen-
tru laminarea tablei subțiri la Galați.
O amplă dezvoltare a căpătat indus-
tria noastră petroliferă, altădată izvor
de bogăție pentru monopolurile străi-
ne. Producția petroliferă crește anul
acesta cu 21 la sută fată de 1955, iar
pentru mărirea capacității de prelucra-
re au fost construite noile rafinării de
la Borzești Și Dărmănești și au intrat
în funcțiune instalațiile de Ia Teleajen
pentru producerea uleiurilor supe-
rioare.
industria chimică, aproape inexis-
țență în trecut, a _cre_scut in perioada
anilor 1955—19o9 de circa două ori,
cu un ritm anual mediu de 19 la sută.
Sarcinile trasate prin planul de elec-
trificare a tării au fost îndeplinite și
depășite. Sint asigurate toate condi-
țiile pentru ca producția de energie
electrică prevăzută pentru anul 1960
să fie realizată înainte de termen.
Cerințele mereu creseînde ale oame-
nilor muncii sînt satisfăcute din ce în
ce mai bine de către industria bunu-
rilor de larg consum, care produce în
1959 cu 50 la sută mai mult zahăr
decît în 1955, cx 23 la sută mai multe
confecții, cu peste 50 la sută mai mul-
tă încălțăminte și de peste doua ori
mai multă mobilă.
Faptul că producția industrială pe
un singur trimestru al anului 1959
este mai mare decît producția obți-
nută în întreg anul 1938 — anul cu
cea mai înaltă producție industrială
în regimul burghezo-moșieresc ■— de-
monstrează cu prisosință progresele
Se ridică necontenit nivelul de trai al oamenilor muncii din patria noastră.
'In fotograf ie unul din noile cvartale de blocuri muncitorești din Bucureștii Noi,
importante ale industriei noastre so-
cialiste în ultimii ani.
Succese importante au fost obținute
în transformarea socialistă a agri-
culturii. Aproape 2.500.000 familii de
țărani muncitori au pășit cu încredere
pe drumul arătat de partid, iucrînd
în comun peste 67 la sută din supra-
fața arabilă a țării. Pentru dezvolta-
rea agriculturii s a alocat numai în ul-
timii 3 ani de către statul democrat
popular uriașa sumă de 8,7 miliarde
lei. Zi de zi satul nostru capătă o
altă înfățișare, crește neîncetat nive-
lul de viață material și cultural al
țărănimii muncitoare.
Creșterea productivității muncii este
hotărîtoare pentru victoria orînduirii
noi, socialiste. Pe ansamblul industriei
noastre, productivitatea muncii crește
în perioada 1955—1959 cu 31 la sută.
Deosebit de pozitiv este faptul că în
utimii ani, trei sferturi din creșterea
producției industriale a fost obținută
pe seama creșterii productivității
muncii.
Prin eforturile susținute ale munci-
torilor, tehnicienilor, inginerilor, func-
ționarilor s-a realizat în această pe-
rioadă o reducere a prețului de cost
cu 12 la sută. Numai în ultimii patru
ani economiile totale realizate prin
reducerea prețului de cost se cifrează
la 9.miliarde 400 milioane Iei.
Noile măsuri pentru ridicarea nive-
lului de trai al celor ce muncesc, care
se adaugă celor înfăptuite în perioada
ce s-a scurs de la cel de al ll-lea
Congres al P.M.R., vor face ca sala-
riul real al oamenilor muncii să crea-
scă în anul 1959 cu 30 la sută față
de 1955, realizîndu-se astfel cu un an
mai devreme sarcina trasată de Con-
gres cu privire la creșterea salariului
real. Aceasta constituie o mare victo-
rie a regimului nostru democrat popu-
lar.
La obținerea succeselor poporului
nostru în opera de construire a socia-
lismului, un aport prețios l-au adus
sindicatele — sprijin de nădejde al
partidului în realizarea politicii sale.
Educate Și îndrumate de partid, sin-
dicatele și-au îmbunătățit permanent
munca, antrenînd tot mai activ masele
muncitoare pentru însușirea Și tradu-
cerea în viața a istoricelor hotărîri ale
Congresului al H lea al P.M.R.
Mobilizate de sindicate, mase tot
mai largi de muncitori, ingineri și
tehnicieni participă cu succes la în-
trecerea socialistă în care se mani-
festă din plin inițiativa lor creatoare
în lupta pentru o producție mai mare,
mai bună și mai ieftină.
Organele și organizațiile sindicale
au acordat o atenție mai mare pregă-
tirii și desfășurării consfătuirilor de
producție, și-au îmbunătățit activitatea
în rindurile inovatorilor și raționali-
zatorilor, au participat activ la etabo-
rarea și definitivarea planurilor de
stat.
Măsurile adoptate de- partid pun în
fața sindicatelor noi și importante
sarcini în lupta pentru îndeplinirea
și depășirea planului de stat, crește-
rea productivității muncii, reducerea
sistematică a prețului de cost, reali-
zarea de economii și îmbunătățirea ca-
lității produselor, baza sigură pentru
ridicarea continuă a nivelului de trai
al celor ce muncesc din țara noastră.
*
Tn raportul prezentat la plenara C.C.
al P.M.R. din 13—14 iulie, tovarășul
Gh. Gbeorghiu-Dej a arătat că ,,Preo-
cuparea principală a partidului și gu-
vernului se îndreaptă către ridicarea
nivelului de viață al clasei muncitoare,
clasa care a purtat in mod eroic greul
anilor de muncă încordată pentru re-
facerea și dezvoltarea economiei na-
ționale, îndep>inindu-și misiunea isto-
rică de a organiza și conduce po-
porul muncitor în opera de transfor-
mare socialistă a societății**.
Ca urmare a succeselor obținute de
oamenii muncii în dezvoltarea econo-
miei naționale, veniturile nete din
salarii afe muncitorilor au iost spo-
rite în medie cu aproape 14 la sută
față de salariul actual, la care dacă
adăugăm îmbunătățirea salarizării e-
fectuată în anii 1957—1958, rezultă
că nivelul veniturilor nete provenite
din salarii ale muncitorilor crește în
medie cu 34 la sută față de 1956.
Organele și organizațiile sindicale
și-au adus o contribuție prețioasă la
traducerea în viață a hotărîrilor parti-
dului și guvernului cu privire la îm-
bunătățirea sistemului de salarizare și
normare, a cărui experimentare a con-
stituit pentru organele sindicale, pen-
tru toți activiștii sindicatelor o înaltă
școală de cunoaștere Și rezolvare prac-
tică a problemelor economice concrete
ale întreprinderilor de stat din in-
dustrie și agricultură.
Astăzi, ca urmare a măsurilor de
îmbunătățire a sistemului de salari-
zare și normare, la a căror experi-
mentare și stabilire au fost consultate
masele largi de oameni ai muncii, sa-
lariul tarifar a devenit baza sigură
și stabilă din ciștigul muncitorilor,
el reprezentind circa 83 la sută din
venitul muncitorilor, față de numai 62
la sută cit era înainte de experimen-
tare. Sistemul îmbunătățit de salari-
zare și normare a muncii a devenit
mai mobilizator, mai stimulativ, cores-
punde mai deplin nivelului de dezvol-
tare a economiei naționale și contri-
buie din ce in ce mai mult la cointe-
resarea materială a oamenilor muncii.
Rezultate importante au fost obți-
nute în direcția introducerii norme-
lor cu motivare tehnică, acestea re-
prezentind astăzi circa 40 Ia sută din
volumul total al muneii în acord, con-
tribuind din plin la aplicarea mai jus-
tă a principiului socialist de plată du-
pă cantitatea și calitatea muncii, la
sporirea cîștigurilor muncitorilor pe
baza unei creșteri continue și reale a
productivității muncii.
In atest scop comitetele sindicale
din întreprinderi sint datoare să spri-
jine conducerile administrative in con-
tinuarea acțiunii de introducere a nor-
melor tehnice și .să urmărească justa
încadrare a muncitorilor după pregă-
tirea și calificarea fiecăruia.
O importanță deosebită a fost acor-
dată îmbunătățirii salarizării maiștri-
lor și creșterii rolului acestora în or-
ganizarea Și conducerea producției,
salariile lor tarifare majorîndu se in
medie cu 20 la sută.
Grija de căpetenie a organelor și
organizațiilor sindicale din întreprin-
deri să se exprime in sprijinul acor-
dat maiștrilor pentru ridicarea nivelu-
lui lor de cunoștințe și pregătire pro-
fesională, în însușirea de către maiș-
tri a tot ceea ce apare nou în mese-
ria sau ramura respectivă, astfel ca
ei să se poată ridica la înălțimea ro-
lului de organizatori ai producției. In
același timp, fiecare maistru să consi-
dere o îndatorire patriotică aiutorul
la timp și calificat pe care să-l acorde
muncitorilor din subordine, făcînd din
bogata lor experiență și pricepere un
bun al tuturor muncitorilor pe care-i
conduc.
Odată cu sporirea salariilor tarifare
ale muncitorilor și maiștrilor se ma-
jorează și salariile personalului teh-
nic ingineresc, administrativ și de spe-
cialitate. în medie cu 8 la sută, dife-
rențiat pe ramuri și funcțiuni. îndato-
rirea de cinste a inginerilor, tehnicie-
nilor, economiștilor este de a depune
noi eforturi în lupta pentru introdu-
cerea tehnicii avansate și ridicarea ni-
velului tehnic profesional al munci-
torilor in scopul folosirii depline a ca-
pacității instalațiilor, mașinilor și a-
gregatelor, pentru obținerea unor eco-
nomii cit mai mari la cheltuielile de
producție.
Concomitent cu îmbunătățirea sala-
rizării în unitățile productive, pe baza
hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. se
majorează în medie cu 8 la sută și sa-
lariile lucrătorilor din aparatul de stat
și instituțiile bugetare. Dacă avem în
vedere și reducerea impozitelor, creș-
terea medie a cîștigului este de H la
sută, iar pentru categoriile inferioare
de salarizare de 20 la sută. Această
Îmbunătățire substanțială a salarizării
constituie pentru lucrătorii din apara-
tul de stat un nou imbold în hipta
pentru continua perfecționare și iefti-
nire a aparatului de stat.
In cadrul măsurilor luate de ple-
nara C.C, al P.M.R., salariile tarifare
ale cadrelor didactice se majorează
cu 24 la sută, iar pentru unele cate-
gorii cu 34 la sută. Salariile majorate
ale educatorilor, învățătorilor și profe-
sorilor corespund rolului și importarv-
ței ce se acordă acestei numeroase ca-
tegorii a intelectualității noastre în
viața social-culturală a țării.
In adunările ce au avut loc cu ca-
drele didactice pentru dezbaterea do-
cumentelor plenarei C.C. al P.M.R.
din 13—14 iulie a.c., participantii
s-au angajat să muncească maî mult
pentru perfecționarea neîncetată a ac-
tivității lor pedagogice și de ridicare
a nivelului politic-ideologic, să se ridi-
ce la nivelul încrederii acordate de
partid de a fi vrednici educatori ai
tinerei generații în spiritul dragostei
de muncă și al patriotismului socia-
list.
De o majorare importantă a sala-
riilor beneficiază lucrătorii din comerț,
împreună cu reducerea impozitului pe
salarii, creșterea medie a salariilor lu-
crătorilor din comerț este de 20 la
sută, iar a celor din categoriile infe-
rioare de salarizare de 30 la sută.
Oamenii muncii așteaptă din partea
lucrătorilor din comerț o mai bună or-
ganizare și conducere a comerțului, o
atitudine mai atentă lață de cumpără-
tori, reducerea simțitoare a cheltuie-
lilor de circulație, realizarea a cît mai
multe economii. înfăptuirea acestor
sarcini trebuie să constituie preocupa-
rea principală de zi cu zi a organiza-
țiilor sindicale din comerț și coope-
rație.
îmbunătățirea sistemului actual de
pensionare și majorarea pensiilor con-
stituie un exemplu viu al atenției cu
care sint înconjurați în țara noastră
cei ce muncesc și care după ani de
muncă în producție au ieșit la pensie.
Măsurile stabilite de plenara C.C. al
P.M.R. prevăd o substanțială cre-
ștere a pensiilor, alocindu-se in
plus în acest scop suma de 1 mi-
liard 85 milioane lei. Plenara C.C.S.
• subliniat necesitatea ca organele sin-
dicale să arate o grija deosebită față
de pensionari, sa part.cipe activ în co-
misiile de echivalare a pensiilor, să se
îngrijească ca celor care ies la pensie
să li se întocmească în timpul cel mai
scurt actele necesare.
Plenara C.C.S. a exprimat hotărirea
ferma a sindicatelor din țara noastră
de a depune toate eforturile pentru
mobilizarea largă a Oamenilor muncii
în vederea întăririi și dezvoltării con-
tinue a economiei naționale, pentru
înflorirea și fericirea scumpei noastre
patrii.
Plenara C.C. al P.M.R. a arătat că
datoria sindicatelor este să desfășoare
o largă acțiune politică de mobilizare
a oamenilor muncii in întrecerea so-
cialistă pentru descoperirea și valo-
rificarea rezervelor interne și pentru
reducerea cheltuielilor de producție în
toate ramurile economiei.
In lupta maselor pentru traducerea
In viață a hotărîrilor Congresului al
ll-lea al P.M.R., s-a dovedit din ce
în ce mai mult marea forță a între-
cerii socialiste ca metodă principală
de construire a socialismului, ca mij-
loc de mobilizare activă a muncitori-
lor, inginerilor și tehnicienilor la în-
deplinirea și depășirea sarcinilor de
plan, de educare a lor în spiritul pa-
triotismului socialist.
După plenara C.C. al P.M.R. din
noiembrie 1958, care a arătat necesi-
tatea creșterii acumulărilor socialiste
în vederea accelerării dezvoltării in.
dustriei și agriculturii, întrecerea so-
cialistă pentru obținerea de economii
peste plan a luat o mare amploare. Ca
răspuns la chemarea colectivelor ce-
lor 8 întreprinderi din Capitală, mun-
citorii, tehnicienii, inginerii și func-
ționarii din aproape 1.200 întreprin-
deri din țară s-au angajat încă în pri.
mele luni ale anului, ca prin reduce,
rea consumului de materii prime, com-
bustibil și energie, să dea însemnate
economii peste plan.
In cad-rul lucrărilor plenarei C.C.S.
vorbitorii au arătat că din dezbate-
rile ce au avut loc pînă acum în între-
prinderi a reieșit că studierea atentă a
rezervelor care mai există în producție
și valorificarea lor constituie o ga-
ranție sigură că angajamentele de a
da patriei acumulări peste plan pot fi
mult depășite.
PARTICIPANȚ1I LA PLENARA
C.C.S. AU ARATAT CA REALIZA.
de trai al poporului nostru muncitor
REA $1 DEPĂȘIREA ACESTOR AN-
GAJAMENTE TREBUIE SA CONSTI-
TUIE OBIECTIVUL CENTRAL AL
ÎNTRECERII SOCIALISTE IN A-
CEST AN.
In întrecerea pentru realizarea a
Cit mai multe economii, masele de
oameni ai muncii au venit cu nenu-
mărate inițiative și metode menite să
ducă la reducerea prețului de cost. O
largă răspîndire a căpătat practica
conturilor personale de economii.
Muncitorii, inginerii, tehnicienii se an-
gajează ca zilnic sau pe anumite pe-
rioade — luni, an — să realizeze un
anumit volum de economii.
In întrecerea socialistă pentru cit
mai multe economii, bătălia trebuie
dată în special în direcția reducerii
consumurilor specifice de materii pri-
me — metal, lemn, bumbac, lină, piei
— combustibil. energie electrică și
altele.
In întreprinderile noastre se aplică
numeroase inițiative și metode impor-
tante care duc Ia reducerea consumu-
rilor specifice. In toate întreprinderile
industriei constructoare de mașini din
regiunea Stalin — de exemplu — eco-
nomisirea de metal a devenit o ches-
tiune care preocupă pe fiecare om al
muncii. La uzinele de tractoare „Ernst
Thâlmann“ activează comisii speciale
care studiază și fac propuneri de re-
ducere a consumurilor de metal pe
principalele elemente : reducerea pro-
centului de rebut în toate fazele de
desfășurare a procesului tehnologic,
reducerea greutății pieselor, a adao-
sului de prelucrare, a consumului de
laminate, extinderea turnării de pre-
cizie, reducerea consumului de scule
etc. Ca rezultat, numai în primele 5
luni ale anului 1959 s-a redus greuta-
tea tractorului cu 251 kg. Prin extin-
derea inițiativei colectivului uzinelor
de tractoare in toate întreprinderile
constructoare de mașini s-a realizat în
primul se nestru al acestui an o eco-
nomie de metal de peste 8.000 tone
pe întreaga regiune.
Mari rezerve în ce privește redu-
cerea consumurilor specifice sînt și în
industria bunurilor de consum Apli-
cînd iniți tiva muncitorilor, tehnicie-
nilor și inginerilor de la uzineJe „Ja-
noș Herbak” din Cluj : „Să realizăm
cît mai multe produse cu cele mai
mici consumuri specifice și de cea
mai bună calitate pe țară", muncitorii
din întreaga industrie de pielărie eu
economisit în primele 3 luni ale anului
1959 o cantitate de 29.936 kg. talpă,
12.813 m p. piele și 36.881 kg. piei
crude.
Experiența practică a colectivelor
întreprinde-iior frun'așe arată că un
rol mobîlizeîor în ecenomi^rea de ma-
terii prin*, materiale, combustibil și
energie electrică îl are eliberarea pe
baze științifice a normativelor de
consum.
UN OBIECTIV IMPORTANT AL
ÎNTRECERII SOCIALISTE ESTE
INTRODUCEREA IN PRODUCȚIE A
CELOR MAI NOI CUCERIRI ALE
TEHNICII. CALE PRINCIPALA
A CREȘTERII PRODUCTIVITĂȚII
MUNCII. Tn numeroase întreprinderi
organele sindicale au căpătat o expe-
riență valoroasă în sprijinirea munci-
torilor, tehnicienilor și inginerilor în
perfecționarea proceselor tehnologice
și introducerea metodelor avansate.
La uzinele de mașini agricole „Semă-
nătoarea” din București, comitetul
sindical și conducerea întreprinderii,
sub îndrumarea comitetului de partid,
an inițiat o largă acțiune de antrenare
a muncitorilor, lehnicienilor și ingine-
rilor la îmbunătățirea tehnologiei de
fabricație, la organizarea mai bună a
procesului de producție. S-au format
colective de muncitori fruntași, ingi-
neri și tehnicieni pe fiecare secție și
linie de fabricație, care împreună cu
specialiștii din cadrul institutelor de
cercetări și proiectări și din învăță,
mlntul superior au studiat fiecare pro-
ces tehnologic și au făcut propuneri
de îmbunătățire la peste 150 de ope.
rații de introducere a unor procedee
tehnologice. Această acțiune a avut
ca rezultat o creștere însemnată a pro-
ductivității muncii în primul semestru,
fabricarea peste plan a unui număr
de 80 combine C. 1 și o economie la
prețul de cost de 691.000 lei.
Pentru ridicarea continuă a nivelu-
lui tehnic în toate ramurile economiei
naționale, expunerea tovarășului Gheor-
ghe Apostol cit și participanții la dis-
cuții *u arătat că ESTE NECESAR
SA SE DEA TOATA ATENȚIA DEZ.
VOLTARII LARGI A MIȘCĂRII INO-
VATORILOR Șl RAȚIONALIZATO-
RILOR.
Numărul inovatorilor și raționali-
zatorilor, al propunerilor făcute de ei
și economiile realizate au crescut an
de an. In 1958 au fost 49.230 inovații
față de 44.859 în 1957, iar propunerile
înregistrate s-au ridicat la peste 65.000
fată de 59.600. Prin aplicarea în pro-
ducție a inovațiilor și raționalizări-
lor acceptate s-au obținut progrese
însemnate în dezvoltarea tehnicii, în
îmbunătățirea substanțială a condi-
țiilor de muncă și s-au realizat eco-
nomii care numai în 1958 au însumat
441 milioane lei.
Dezvoltarea mișcării inovatorilor și
raționalizatorilor, creșterea numărului
de inovații demonstrează pe deplin
înaltul patriotism al maselor largi de
muncitori, ingineri și tehnicieni care
își dăruiesc tot spiritul inventiv, toată
inițiativa lor creatoare nobilei cauze
a construirii socialismului în patria
noastră.
Succesele obținute în domeniul ino-
vațiilor puteau fi și mai însemnate
dacă toate organele sindicale și ad-
ministrative ar fî avut o preocupare
permanentă, plină de atenție Față de
inovatori, dacă s-ar fi îngrijit îndea-
proape de felul cum sînt sprijiniți ino-
vatorii în realizarea proiectelor și a
prototipurilor de inovații, cum sînt
aplicate și generalizate inovațiile a
căror eficiență economică a fost do-
vedită.
Merită să fie studiată și extinsă ex-
periența de la Combinatul Siderurgic
Hunedoara, unde din inițiativa corni,
tetului de întreprindere a luat ființă
un cerc al inovatorilor și raționaliza-
torilor care organizează ajutorul reci-
proc între inovatori, asigură asistența
tehnică din partea aparatului ingine-
resc, desenele sau proiectele de ino-
vații și raționalizări și aplicarea lor
-în practică. Ca urmare a sprijinului
acordat de cercul inovatorilor și rațio;
nalizatorilor, numai în primele cinci
luni ale anului 1959 au fost înregis-
trate 207 propuneri de inovații care,
aplicate, vor aduce economii antecal-
culate de 4.800.000 lei, adică de 2,3
ori mai mult decît în întregul an 1958.
DE MARE ÎNSEMNĂTATE PEN-
TRU CREȘTEREA PRODUCTIVITĂ-
ȚII MUNCII ȘI REDUCEREA PRE-
ȚULUI DE COST ESTE INTENSI-
FICAREA ÎNTRECERII SOCIALISTE
PENTRU FOLOSIREA DIN PLIN A
CAPACITĂȚILOR DE PRODUCȚIE
A MAȘINILOR Șl INSTALAȚIILOR
IN TOATE RAMURILE ECONOMIEI
NAȚIONALE.
In uzinele textile, organele sindica-
le. sub îndrumarea organelor de par-
tid. au întreprins acțiuni importante
menite să ducă la creșterea randa-
mentelor ca : mărirea turațiilor la răz-
boaie și ringuri, introducerea unor dis-
pozitive și perfecționări tehnice la
mașini și utilaje, ridicarea calificării
muncitorilor. Tn primul semestru a.c.,
pe această bază s-a putut obține o
producție suplimentară de 2.000.000
m p. țesături.
De mare însemnătate pentru folosi-
rea deplină a capacităților de preduc-
ție a mașiniloi și instalațiilor este
experiența acumulată de colectivele
Combinatului Siderurgic Hunedoara
și Combinatului Metalurgic Reșița.
Colectivele din aceste două întreprin-
deri s-au informat zilnic în mod re-
ciproc asupra rezultatelor obținute în
producție, au adus în mod operativ la
cunoștința muncitorilor stadiul de des;
fășurare a întrecerii, iar reprezentanții
ambelor combinate s-au întîlnjt pe-
riodic pentru a face împreună analiza
întrecerii socialiste și schimburi de
experiență. Numai în primul semestru
al anului curent oțelarii de la Reșița,
ridicînd indicele de utilizare a cup-
toarelor Martin de la 3,32 tone cît a
fost în 1958 pe m.p./zî calendaristică
la 5,62, au dat peste plan 16.000 tonE
oțel. Gei de la Hunedoara au dat
peste plan 21.678 tone oțel. Aceste
succese reprezintă chezășia sigură a
faptului că sarcina trasată de a se
obține în 1959 — 1.300.000 tone oțel,
adică cu 38% mai mult decît în 1958,
va fi realizată și depășită.
Participantii la plenară au vorbit
și despre experiența altor colective de
întreprinderi, care pentru folosirea cît
mai deplină a capacităților de pro-
ducție au introdus metode avansate
ca tăierea rapidă și intensivă a meta-
lelor, forajul rapid, turnarea de pre-
cizie și altele, care merită să fie ex-
tinse și generalizate.
Tn ultimii ani industria noastră a
făcut progrese însemnate în îmbunătă-
țirea calității produselor. Pentru
dezvoltarea acestor succese e necesar
să fie mai larg folosite metodele care
și-au dovedit eficacitatea, cum sînt:
consfătuirile între întreprinderile pro-
ducătoare și cele consumatoare sau
ale comerțului, consfătuiri eu consu-
matorii, expoziții cu vînzare și altele.
Plenara C.C.S. a acordat o mare
atenție intensificării întrecerii socia-
liste pentru creșterea productivității
muncii, și reducerea prețului de cost
în agricultură și a cerut organelor
sindicale din G.A.S. și S.M.T. să mo-
bilizeze masa largă a muncitorilor,
inginerilor și tehnicienilor, să foloseas-
că la maximum condițiile materiale
create, în vederea obținerii unor re-
colte mari pe hectar la producția de
grîu, porumb și la celelalte produs»
agricole.
Merită să fie larg cunoscute și fo-
losite de către toți oamenii muncii
din agricultură metodele folosite de
către fruntașii recoltelor bogate, a
crescătorilor de animale pentru ca re-
zervele mari ce există în agricultură
să fie pe deplin valorificate.
La G.A.S „Partizanul“-București,
de pildă, organizarea mecanizato-
rilor în brigăzi complexe pe princi-
piul : „Un om, un tractor la 100 hec-
tare“, a condus în anul 1958 la efec-
tuarea lucrărilor de însămînțare a po-
rumbului în numai 5 zile, a recoltării
griului în 8 zile, timp record față de
anii precedenți. Brigăzile complexe au
obținut în medie cîte 2.165 kg la ha.
față de 2.012 kg. la ha., realizate de
ceilalți mecanizatori ; tona de grîu
obținută de aceste brigăzi a costat cu
60 de lei mai puțin, comparativ cu
costul tonei de grîu ptodus de meca-
nizatorii necuprinși in brigăzile spe-
ciale. Aceasta dovedește că organiza-
rea muncii în brigăzile complexe asi-
gură o productivitate mai mare, un
preț de cost mai scăzut pe tona de
produs.
De mare importanță este extin-
derea inițiativei mecanizatorilor de
la S.M.T Cobadin. care s-au an-
gajat să lucreze fiecare al cincilea
hantru cu carburanți economisiți. A-
ceastă inițiativă mobilizează pe me-
canizatori în folosirea rațională a
carburanților, creează condițiile nece-
sare pentru ca ei să lupte împotriva
risipei și a utilizării neproductive a
tractoarelor și are o influență directă
asupra reducerii prețului de cost.
IN DEZBATERILE PLENAREI
C.C.S., UN LOC IMPORTANT L-AU
OCUPAT MĂSURILE CARE TRE-
BUIE LUATE PENTRU LĂRGIREA
CONTINUA A ÎNTRECERII SOCIA-
LISTE, PENTRU A CUPRINDE MA-
SE Șl MAI LARGI IN VEDEREA
ÎNTĂRIRII SI DEZVOLTĂRII ECO-
NOMIEI NAȚIONALE.
Tn ultimii ani organele sindicale din
multe întreprinderi au folosit în în-
trecere forme variate de ajutorare a
muncitorilor rămași în urmă pentru a
se ridica la realizările medii ale frun-
tașilor, ca : schimburi de experiență,
antrenarea maiștrilor și inginerilor
pentru a da asistență tehnică la locul
de muncă, organizarea demonstrații-
lor practice, a conferințelor tehnice,
etc.
Recent, activul sindical din secția
mecanică a uzinelor „Tudor Vladimi-
rescu“ a inițiat o acțiune menită să
ducă la ridicarea tuturor celor ră-
mași în urmă, la nivelul realizărilor
medii ale fruntașilor. Cei 50 activiști
CONSTRUCȚIILE SOCIALISMULUI.!	Rafinăria nr. 10 dui Onești
sindicali din secție — care în marea
lor majoritate sînt muncitori cu ca-
lificare înaltă și ou experiență boga-
tă în producție — »-au angajat să
dezvolte acțiuni de tntr-ajutorare de
către fruntași a celor rămași în urmă,
să inițieze transmiterea organizată a
experienței înaintate la locul de mun-
că, să antreneze cadrele tehnice, în
special pe maiștri, în îmbunătățirea
asistenței tehnice, în așa fel ca pînă
la 23 August nici un muncitor din
secție să nu lucreze ’ub normă, iar
pînă la 1 decembrie toți muncitorii
din secție să se ridice la t.ivelul rea-
lizărilor medii ale fruntașilor din pro-
fesia respectivă. Prin înfăptuirea obiec-
tivelor propuse, colectivul acestei sec-
ții va putea obține lunar peste plan
piesele necesare pentru 19 autobuze
sau 28 autobasculante.
Tn întrecerea socialistă, deosebit de
important este ca muncitorii, tehni-
cienii și inginerii să-și ia angajamen-
te cît mai reale șl mai apropiate de
capacitățile și posibilitățile concrete
ale locurilor de muncă.
O mare atenție trebuie acordată creă-
rii condițiilor necesare care să asi-
gure îndeplinirea zi de zi a angaja-
mentelor luate d# participanții la în-
trecere.
Sînt create toate condițiile pentru
ca întrecerea socialistă să capete un
și mai mare avint, stimulînd în felul
acesta într-o măsură și mai însemna-
tă inepuizabila energie creatoare a
celor ce muncesc.
Plenara C.C.S., în numele celor
2.500.000 membri de sindicat, s-a an-
gajat in fața partidului să muncească
neobosit in vederea mobilizării active
a oamenilor muncii pentru înfăptuirea
Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din
13—14 iulie a.c.
înfăptuind cu fermitate și însufleți-
re politica leninistă a P.M.R., orga-
nele sindicale vor mobiliza și mal
activ masele de oameni ai muncii în
întrecerea socialistă pentru mai buna
organizare și conducere a producției
în vederea creșterii productivității
muncii, îmbunătățirii permanente a
calității produselor, reducerii prețului
de cost, realizării de cît mai multa
economii — cale sigură a creșterii ne-
contenite a bunăstării poporului mun-
citor.
Plenara C.C.S. a asigurat C.C. al
P.M.R., pe tovarășul Gheorghe Gheor-
ghiu Dej, că sindicatele, sprijin de nă-
dejde al partidului, vor munci cu de-
votament și abnegație pentru tradu-
cerea în viață a politicii partidului de
construire a socialismului in scum”a
noastră patrie. Republica Populară
Romină.
Articol apărut In ziarul „Munca"
nr. 3652 din 1 august 1959.
O dimineață însorită, fierbinte de
vâri. La tabara de curte nr. 2 din ra.
kxial benin e Urmă și huiet. Spiri-
tele «lat pe drept cuvint agitate, căci
băieții de la „141“ au zvîriit celor de
la „142* o înfruntare : „witeți sLatH la
fotbal*1. Pe loc cei de La 142 au tre.
cat la formarea unei echipe care
le arate lor de ce stntem noi in atare**.
Gilceavia 6-a poiolit insă ca prin tar.
■kc îndată ce au sosit mașinile care
■muu să i ducă pe toii 1* ștrandul
Mihâilești, pe tnaiul Argeșului. Jucători
*1 suporteri au chiuit de bucurie și au
luat cu asalt mașinile. Echipele au
ajuns la înțelegerea că vor Începe între-
cerea pe plajă. Pe drum și-au mai pus
la punct ..schemele tactice**. Ajunși
fosă ta malul apei, au uitat și de pro-
vocări și de scheme tactice : unda
limpede cum e cristalul, i-a ademenit
pe toți. Cei care știau să Înoate și-au
arătat, mtndri, dibăcia. Ceilalți au în-
ceput să învețe, sub conducerea unui
proeoor, ca să-i poata ajunge din
ml pe ași.
După ce s-au odihnit tn cring, la
■nbrâ deasă, a pornit și mult dispu-
tatul meci de fotbal. Cei de la 142 au
dovedit o dată pentru totdeauna că ou
M ac poate aplica In niciun caz calUi-
catnul de ..slăbi La fotbar : i-au bătut
ca trei la zero pe cei de la 141.
Spre seară, cind soarele începuse să
m ascundă după copaci, au mai făcut
o baie. Apoi, In mașinHe care-i duceau
spre casa, au discutat despre progra-
mul de a doua zi, dia care punctul
principal era vizita La Muzeul de »K>-
rie a partidului.
Șl Lata-i a doua zi pășind tăcuți, la
Vtrial picioarelor, pria solde muzeului.
Ascultă cu aesa| tot ce li se povestește
despre lupta comuniștilor dm țar*
noastră In anii de cruntă asuprire
burghezo-moșierească. Privenc îndelung
Popaț la poalele Bucegilor
Întoarcerea din excursie
— Ce faci piciule î
— Mă odihnesc I
Figura plictisită a piciului din ta-
băra instalată la Preventoriul din Buș-
teni m a determinat să continuu :
— Și ieri ce-ați făcut ?
— Ne-am odihnit I
— Și miine ?
— O să ne odihnim... Zice că sin.
tem „la odihnă" I
A» fi vrut să-I întreb dacă-i place dar
■i.an dat seama de inutilitatea Între-
bării- Cele 5 000 de calorii pe zi fi
cele 2 pături de pe fiecare pat cu al-
biturile de zăpadă, confortul vilei și
splendoarea peisajului, in qeneral con-
dițiile materiale deosebit de bune de
care se bucură copiii fi devotamentul
personalului in îngrijirea lor nu sint
suficiente pentru ca cei cărora ÎL
s-au pregătit aceste minunății să
fie pe deplin mulțumiți. Mai lip.
sește ceva, acel ceva care-ți aduce o
voioșie molipsitoare, care se imprimă
In amintire și te face, după mult! ani.
să exclami : .,Tiii. ce bine-am petrecut
atunci, ce frumos a fost In tabără" I
Ca odihna să fie intru totul folosi,
toare. timpul petrecut în tabără tre-
buie umplut cu activități care să-I
distreze și să-i atragă pe copii și toto.
dată să continue procesul educativ.
Băiatul cu care vorbisem nu se mai
interesa de mine. Privea cu jind înspre
Valea Cerbului, de unde se auzea frea-
măt de voci copilărești, de sunete de
trompetă și răpăieli de tobă. Răsuna
valea. Prinsese viată. M.am indrep.
tat fi eu intr-acolo.
Erau copiii de la tabăra CFR-ului.
Se întorceau dintr.o plimbare prin
împrejurimi- M.am amestecat printre
ei, am vorbit cu unul, cu altul, l-am
însoțit pe drumul reîntoarcerii- Poar-
te taberei nea deschis-o o pio.
chipurile eroilor care au luptat șl ș1-au
sacrificai viața pentru ca ei. copiii de
azi ai patriei noastre, eă aibă o topi
tărie lericită.
După amiază, tn tabăra de curte,
toți vorbesc cu aprindere despre ce.e
văzute și auzite la muzeu, care le-cu
făcut o impresie puternică, de neuit. t.
Se risipesc apoi in sălile școlii, spe-
cial amenajate pentru activitatea de ta-
bără. La etajul I sint sălile de muzică.
Pioniera Doina Blră, care a promovat
clasa a VI-a numai cu note de f și 10,
repetă la vioară un menuet de Beetho-
ven. Sub conducerea pionierei Vasilica
Nicu, corul repeta programul ce ur-
mează să fie prezentat cu prilejul jocu-
lui de tabăra ce va incheia seria.
Și In curte activitatea e in toi : are
loc un meci de hanobal intre fe.e. Dui ă
cele doua reprize, se artă rezultatul :
scor egal, C-L
Se Încheie. In rlsete și voie bună, o
nouă *1 de tabăra. Și tot in r.sete și
voie buna începe o alta, cu un pro-
gram la iei de interesant și atrăgător
ca și celelalte. Astăzi se vizitează uzi-
nele „Grigore Preoteasa** și are loc o
totUnire a copiilor cu unul dintre con.
ducătorii nzmelor, tov. lacob Tinicâ.
Ca fiecare secție vizitată sporește inte-
resai copiilor pentru realizările munci-
torilor, iar cuvintele tovarășului Tin.că
U ajută să Înțeleagă mai b.ne tot ceea
ce văd.
— Aici — le spune tov. Tin că — In
vechea fabrică de telefoane „Standard-*
a uMMiopolșștilor americani, munceau
dia grea, pentru un salariu de miZvf.e,
sute de muncitori din cartierul nostru.
An de an proiiturile stapinilor de peste
eceaa creșteau, iar muncitorii o duceau
tot mai greu. Astăzi uzina noastră nu
mai seamănă nici cit negru sub unghia
cu cea din trecut. Vedeți doar cu ochii
voștri. E o uziaă moderna, in care
nleră de serviciu (care m-a obligat
să-mi dezinfectez miinile cind am pă.
șit In incinta taberei), garda drapelu-
lui ne.a dat onorul, elevii de seivi.
ciu la bucătărie și in sala de mese
au raportat că masa poate li servită.
Dar nimeni nu se gîndea la masă. Se
comenta desfășurarea jocului de ori.
entare de azi dimineață : fiecare își
dădea cu părerea unde a greșit tra-
seul detașamentul I și de ce detașa-
mentul II n.a răspuns la toate între-
bările din plicuri-
După masă, după cele două ore de
somn obligatoriu, viața în tabără luă
forme diferite. Echipa de volei
se antrena pentru meciul cu „Con.
structorul", in alt colț echipa de nim-
□astică exersa piramidele pentru ser-
barea focului de tabără, șahul și te.
nisul de masă mobilizară un mare nu-
măr de copii (biblioteca mai puțin,
poate pentru că e cam sărăcăcioasă).
Iar seara, seara aceasta a fost minu-
nată pentru cei mici. Colectivul, de
instructori pregătise o seară de basm.
Și mai interesant este prcnramul
alcătuit de colectivul de profesori și
instructori ai taberei Trustului l-Con.
structii, din care nu lipsesc nici spar-
tacbiadele sportive, nici mult gusta-
tele concursuri „Drumeții veseli".
Unul din «le a avut o temă de mare
actualitate — „23 August". Bine pre-
gătiți (pe lingă cele știute dinainte,
ascultaseră cu cîteva zile în urmă,
la o adunare tematică, despre impor.
tanța Zilei Eliberării), copiii au dat
răspunsuri care au arătat însă nu nu.
mai cunoștințele lor bogate, ci și sen-
timentul lor de dragoste fierbinte
pentru clasa muncitoare, pentru
partid, pentru patria noastră. Alte
adunări tematice au avut subiectul
muncitorii lucrează tn condiții civill-
xate, bucurindu se de o viață mereu
mai bună. Fabrica este a noastră. Șl
clștigul tot al nostru. De aceea urlă și
spumegă de furie domnii care au fost
alungați. Nu mai pot să ne sugă sin-
gele. Nu mai pot și n-o să mai poată
în vecii vecilor.
Cuvintele acestea le-au mers la 1-
nimă pionierilor. Mulți dintre ei, in
anii viitori, vor veni aici să invete mt.
serie, să devină muncitori de nădejde
ai fabricii, ca și părinții lor.
...Zilele de tabără trec una după
al'.a, bogate in conținut, pline de frea-
măt și de voioșie. Și iată-i pe copii în
u ținu seară, la focul de tabără. Au
venit și părinții să vadă programul
pregătit de odraslele lor. Văzlndu-i ru-
meni, sănătoși și voinici, privindu-i
cum danseaza, ascultlndu-i cum cintă
' și spun versuri, părinții nu se pot opri
sa nu se gindească Ia propria lor co-
pilărie, petrecută tot pe aici, prin stră-
zile cartierului Rahova. Pe atunci era
aici o mahala năpăstuită, bătută toată
vara de copii t.ăminzi. In zdrențe. Um-
blau de la un capăt la altul al ei, prin
băltoacele rău mirositoare sau prin no-
rii de praf din care nu te vedeai. Jucau
fotbal avînd drept „minge" un gnemo-
toc de cîrpe vechi și de hîrtii băgate
tntr-un ciorap... Astăzi, toate acestea
par un vis urit. Copiii lor n-au cunos-
cut și nu vor cunoaște nicicînd aseme-
nea vremuri. Pline de forță și de gra-
ție, trupurile lor de tineri gimnaști
înalță acum, in încheierea serbării, o
piramidă. In virful ei se desfășoară o
lozincă : „Trăiască 23 August, ziua eli-
berării patriei noastre". Este salutată
cu aplauze furtunoase, izbucnite din
inimă. Din inima copiilor și a păr.n-
ților lor, pe care i-a eliberat 23 August,
croinou le o viață cu adevărat fericita.
ION DAN
I
O
E
l-am intilmt pe plaja dintre
Mamaia și Constanta Intr-o zi
calmă, cu cerul înalt, albastru
și fără nici un fulg de nor, cu
marea liniștită, tntinsă și lucie
ca o oglindă. Erau copii din re-
giunea Stalin care au venit să
se recreeze timp de 21 de zile in
taberele din Constanta.
In trei săptămlni petrecute pe
litoral se pot aduna numeroase
amintiri frumoase. Așa că șco-
larii care se bucură acum de
razele binefăcătoare ale soare-
lui vor avea multe de povestit
acasă: despre plăcerea de a te
scălda în undele înspumate și
răcoroase ale mării, de a te lă-
sa mîngîiat de razele calde ale
soarelui, despre jocurile copilă-
rești, despre concursurile de
înot. Vor vorbi mult, cu sigu-
ranfă, și despre prieteniile
care le-au legat aici.
In taberele pentru copiii
pe
din
1
■
„Să ne cunoaștem tara”, ..Libertate lui
Manolis Glezos" etc
Veniti în tabără, copiii au învătat
nenumărate cîntece dintr.un reperto-
riu foarte variat, cuprinzînd cinteca
pionierești. Imnul FMTD. cîntece re-
voluționare si melodii populare. Apei
s-a organizat un concurs de c.e-.pte
trazicaiă-	Calitatea	aorrv-.'.ă; :
ccHura'e a taberei este apreciată si
de forurile din localitate, care i-au
rezervat loc in cadrul emisiunilor sta-
ției de radiotican*
Am intrat la club. Detașamentul I
pregătea o monografie a taberei, in-
cepînd de la construcț a vilei —
acum 5 ani — și pînă în prezent, iar
detașamentul celor mici confecționa
un album cu vederi din Valea Pra-
hovei.
Nici cind plouă copiii din tabăra
„Constructorul" nu se plictisesc.
Intr-o cameră se joacă telefonul fără
fir, în alta se trage la țintă. Din sala
mare se aude o larmă teribilă. Unui
copil — legat la ochi — i s-a dat să
deseneze din memorie o pisicută : •
ieșit un elefant.
— E un joc pe care Lam luat din
cartea de jocuri — ne-a spus instruc-
toarea superioară de pionieri, tova-
rășa Silvia Vișan- Acum o să-l dez-
legăm p» desenator și o să-i arătăm
greșelile, apoi îl vom lega din nou
la ochi și-i vom cere să deseneze din
nou. In carte se spune că a doua
oară va desena corect. In realitate...
o să vedeți și dumneavoastră.
Am constatat că toate aceste acti-
vități plac copiilor și, in același timp,
îi educă în spiritul dragostei de pa-
trie. îi fortifică, le o'ezvoltă aptitudi-
nile. spiritul de observație, talentele.
M-am întrebat atunci de ce copiii
veniți la odihnă la Preventoriu se
plictisesc. Desigur, ei nu pot fi asi-
milati întrutotul cu ceilalți copii, dar
cu avizul medicului se pot organiza
și pentru ei concursuri culturale,
jocuri, seri de basm etc. Am aflat că
tov. Sicoe, care răspunde de proble.
mele educative a plecat la cursurile
de perfecționare și a încuiat în maga-
zie tot materialul — mingi, jocuri etc.
(pionierii n-au măcar trompetă și tobă
pentru careu), că secția de învățămint
și cultură a raionului Cîmpina a tri-
mis aici, pentru perioada de vară, cî-
teva tovarășe învățătoare fără expe-
riență în munca de tabără, că nu e-
xistă nici program de activitate, nici
plan educativ. Cu mai multă atenție,
și odihna copiilor din tabăra de la
preventoriu ar putea fi tot atît de
plăcută ca și a acelora nin celelalte
♦sbere instalate în cuprinsul raionu-
lui Cîmpina-	।
F. Z. FLORIN
B
■
B
I
I
=
I
■
I
1
I
I
ÎS
regiunea Stalin, care au fost a-
menajate în școlile nr. 3, nr. 12
și nr. 15 din Constanța, sint co-
pii de diferite naționalități; ro-
mini. maghiari și sași. Viața
comună din tabără i-a făcut să
lege prietenii frățești. In dormi,
toare, la masă, pe plajă ro-
minii, sașii, maghiarii sint tot
timpul împreună. Încă din tre-
nul care-i ducea spre Constanța
cunoștințele și prieteniile s-au
incnegai repede.
Prieteniile legate la început se
întăresc, se aaîncesc, pe măsură
ce trec zilele de tabără. Desigur
că loan Șzocs și Peier Zehaluc,
ca și Ștețan Stanciu și llie Va-
lentin, care le sînt prietenii cei
mai apropiați, își vor aminti cu
plăcere mai tîrziu de meciul de
fotbal organizat pe plajă și de
aprinsele discuții care au urmat
după aceea. Și Ingrid o să-și
amintească multă vreme de cas-
telul de nisip la construirea că-
ruia a „muncit* împreună cu
prietenii ei. Copiii dm regiunea
Stalin — romini. maghiari și saș.
— poi fi giisiț; peste lut iaoistia
D.

trx serbi'i, eizioneaza filme și
specrarOiC. împreună tu țost ia
Muzeul arheologic dm Constan-
ța și s-au minunat tn țața col-
(Hor de memut și a
lespezilor
romane. De curlnd au vizitat ac-
variumul și acum se întrec să
povestească aespre căluții sau
pisica de mare, despre pești cu
solzii aurii, albaștri sau roșii,
despre crabi și aespre nenumă-
rate alte specii de vietăți ma-
rine văzute aici.
Tot împreuna participă școlarii
romini și școlarii aparțlnind di-
feritelor naționalități' conlocui-
toa 9 din regiunea Stalin la ac-
țiunile inifiate in cinstea zilei de
23 August. Pionierii de la tabăra
nr. iz au organizat o seară literară
pe tema ,.Actul revoluționar de la
23 August oglindit in literatură*
și un concurs „Drumeții veseli"
pț aceeași temă, la care au luat
parte toți colegii lor. Școlarii
din tabăra nr. 3 se vor intllni
zilele acestea cu un luptător din
ilegalitate care a participat
la
insurecția armată de la 23 Au-
gust. Elevii din tabăra nr.
15
pregățesc o serbare cu cintece,
poezii șt dansuri închinate zilei
de 23 August.
O excursie pe litoral, de la
Mamaia pînă la Vasile Roaită,
le-a dat celor veniți tn tabere
prilejul să vadă uriașele reali-
zări care au schimbat radical
fața țărmului mării tn 15 ani de
democrație populară. Sub îndru-
marea instructorilor, privirile
copiilor nu s-au oprit numai a-
sapra minunatelor construcții
eare au creat pe malul mării o
adevărată țară de basm. Ei au
reușit să vadă mai adine, să
pătrundă semnificația schimbă-
rilor petrecute aici. Faptul reie-
se evident din însemnările ^sim-
ple ale unui jurnal de detașa-
ment : „...în aceste vile — așa
ne-a spus tovarășa instructoare
— au fost înainte bogătași care
se lăfăiau pe malul mării sub
razele calde ale soarelui. Acum
toate aceste vile, tot ce se
vede în fața noastră, aparține
poporului. Mii de copii se bron-
zează, ca și noi, la mare. Toate
acestea se datoresc partidului
De aceea noi clntăm din tot su-
fletul cintec de mulțumire parti-
dului drag, care ne-a croit o
viață fericită*.
O. BUZESCU
I


■
I
I
1
ni
I
Activitățile practice
pe lotul școlar
în timpul vacantei
Activitățile practice pe lotul școlar
continui cu intensitate in multe școli
și acum, in vacanti. Lucrările agricrlî
se execută in mod curent și coifurile
se prezintă in condiții mulțumitoare.
La unele școli, insă, o dată cu vacanța,
preocupările profesorilor in legătură cu
lucrările agricole pe lotul școlar au
ramas pe un plan secundar. Intr-o se-
rie de școli lotul este lăsat chiar in
părăsire, consider.ndu-se că roiul lui
s-a terminat o data cu încheierea anu.
lui școlar șl că va fl reamenajat la
primăvară, cind vor reîncepe muncile
agricole.
Dar lotul școlar trebuie să-și exer.
cite fără întrerupere funcțiunea in-
structiv-educativă pentru care a fost
creat. Aceasta rezultă, pe de o parte,
din faptul că plantele cultivate con.
tinuă să vegeteze, că ele au nevoie de
îngrijiri agrotehnice specifice, că pe
lot s-au organizat unele experiențe ce
trebuie urmărite prin observații feno-
logice etc. Pe de altă parte, elevii
trebuie să vadă in toamnă rezultatele
muncii lor și să continue, pe aceleași
parcele, unele lucrări curente.
Principiul pedagogic esențial în des-
fășurarea aplicat ilcr practice agricole
este principiul continuității lucrărilor.
Trebue să urmărim permanent ca ele-
vii să constate ei inșiși — atit pe lo-
tul școlar cit și pe terenurile agricole
din gospodăria colectivă sau de stat
unde se execută practica agricolă —
efectele lucrărilor pe care le-au execu-
tat. In felul acesta ei iși vor da sea-
ma prin propria lor activitate de ros-
tul fiecărei lucrări agricole în parte și
de al tuturor la un loc, se vor incre.
dinja de legătura ce există intre indru-
mărKe teoretice și aplicarea lor practi.
că, vor constata că in agricultură lu-
crările nu trebuie privite izolat, ci de-
pendente uncie de alte e, făcând parte
din sisteme unitare de lucrări ce se
condiționează reciproc, fiecare lucrare
fi nd pregătită de cea anterioară și pre-
gatmu-o pe cea care urmează.
Acest principiu pedagogic, caracteris-
tic totodată ți procesului de producție
în agricultură, trebuie să se rea izeze
prin organizarea în continuare a tutu,
rar lucrărilor agricole pe aceleași parce-
le. de la pregătirea solului pentru se-
mănat și pina la recoltarea plantelor
respective. Durata unei perioade de a.
plicații pract.ce in agricultură este de-
tenniaati de surata perioadei de vege-
tație a p.antekc.
Adesea insă acest ciclu este întrerupt
de iacheierea anului școlar. Astfel, de
exemplu, pe parce.ele cultivate cu po-
rumb sau cu sfec.ă de zahăr elevii au
început lucrări .e (ogorul de toamnă și
aplicarea îngrășămintelor organicei
i»că din toamna trecută, le.au conti-
nuat primăvara (pregătirea solului in
vederea semanatu ui, alegerea semințe,
lor și semănatul), pînă spre sfîrșitul Ui-
n.i iunie (prășită, răritul etc.). După
care, au plecat in vacanță. Dar porum-
bul sau sfecla de zahăr iți continuă mai
oeparte vegetația ți au nevoie și de
alte lucrări de îngrijire (prațilek, co-
pilitul, polenizările artificiale, ingrășă.
rile suplimentare din cursul vegetației,
distrugerea buruienilor etc.). Aceste lu-
crări au o mare importanță, deoarece
recolta depinde de executarea lor la
timp și in condiții bune. Aceleași pro-
bleme se pun și pentru alte culturi de
pe lotul școlar legumele, culturile de
plante textile și uleioase, vița de vie
etc. Aceste lucrări trebuie executate
chiar după ce s.au terminat cursurile
școlare. A nu le executa la timpul po-
trivit icseamnă no numai a pierde re.
căitele respective, dar și a-i lipsi pe
eteri de Mijlocul instructiv cei mai
eficace pentru obținerea cunoștințelor
agricole de bază prevăzute in progra.
nu școlară, a nu le da posibilitatea să
■r.aareatcă și să constate singuri re-
zaltatefe activității lor.
Aceste considerații cer să ne Indrep.
tău co stăruință preocupările spre în-
trețiaerea lotului școlar și in timpul
verii In cele mai bune condiții de ve.
getație șl de producție. Procedeul cel
mai indicat constă in organizarea lucră-
rJcr de vară pe lotul școlar cu elevii
după criteriul continuității lor.
Numeroase școli au întocmit mai int'.i
m program al activităților practice pe
teren, pînă la deschiderea cursurilor.
In «cest program au prevăzut lucrările
ce urmează a fi executate, data ți du-
rata executării lor, grupele de elevi (no-
minal) ți responsabilii, rotația lor si
uneltele s»u materialele necesare. Pen.
tru programarea lucrărilor s-a cercetat
pe teren fiecare cultură ți s-a ștab Ht.
în funcție de mersul vegetației, lista
lucrărilor agrotehnice necesare a fi e.
xecutatc pînă la recoltă. Ținind seama
de suprafața culturii respective, de »u-
mărul elevilor, de componența grupc.or,
de uneltele pe care le-au avut la dis-
poziție, au stabilit durata fiecărei lu-
crări. Astfel programul activității de
vară pe lotul școlar a fost întocmit sub
forma unui tabel asemănător cu cel în.
tocmit pentru practica de primăvară.
Este important acum să se asigure
in permanență activitatea pe lot, fără
o întrerupere care ar dăuna culturilor.
De obicei elevii lucrează bucuroși pe
lot și în timpul vacanței, deoarece mun-
ca aceasta îi atrage ți îi interesează.
Cu atit mai tine șl mai conștiincios
lucrează ei dacă li se arată importanța
pe care o are continuarea lucrărilor
pentru rezultatul general al recoltei.
Printr-o judicioasă împărțire a sarcini,
lor se poate organiza în ața fel rotația
grupelor, incit fiecărui elev să i vină
rîndul cel mult cîte o jumătate de zi
pe săptămină.
Un ajutor prețios in mobilizarea ele.
vilor ți in organizarea muncii ni-1
poate da organizația de pionieri a șco-
lii, căreia ii putem încredința duce,
rea la bună îndeplin're a Întregii ac-
țiuni. Printr.o legătură permanentă cu
comitetul de părinți putem să asigurăm
și mai mult prezența elevilor la apli-
cațiile programate.
0 atenție deosebită trebue dată re.
coltării produselor, mai ales la parcelele
experimentale, finind seama de faptul
că rezultatele experiențelor se apreciază
după mărimea și calitatea producției,
este necesar să luăm toate măsurile
pentru a recolta produsele de pe fie-
care parcelă în cele mai bune condiții
și pentru a cintări separat producția,
parcelă cu parcelă, in funcție de te-
ma experienței. Toate datele se in re.
gistrează in caietul experienței respec-
tive și in carnetele de practică ale ele.
vilor.
Spre sfîrșiiu] vacanței vom cere fie-
cărei grupe de elevi să întocmească
cîte o dare de seamă despre lucrările
executate și rezultatele experiențelor.
Aceste dări de seamă vor fi prezentate
întregii clase, intr-o ședință specială,
in primele zile de școală, pentru ca
toți elevii să ia cunoștință de activitatea
dia timpul verii pe lotul școlar. Profe.
sonii va tace recapitularea de sinteză
a lucrărilor și va trage toate conclu-
ziile și învățămintele necesare.
Astfel, activitățile practice din timpul
verii vor. contribui, in aceeași măsură
ca și cele din timpul anului școlar, la
consolidarea cunoștințelor agricole ale
elevilor.
P. MANEA
Activitatea în producție
a învățătorilor
La cursul de perfecționare a
cadrelor didactice din orașul
Turnu Măgurele s-a organizat
— pe lingă lecții, seminarii, lu-
crări practice — și munca di-
rect în producție. învățătorii
cuprinși la curs au efectuat la
Gospodăria agricolă de stat din
Lița diferite lucrări de întreți-
nere a plantelor de cultură. Pe
toată durata cursului învăță-
torii au efectuat aproape 1000
de ore de muncă productivă.
Pregătirea practică a învăță-
torilor in cadrul cursului de
perfecționare va asigura o ridi-
care a nivelului predării in anul
școlar viitor.
In ajutorul
muncii la arii
Pionierii din comuna Smir-
dioasa, raionul Zitnrucea, regiu-
nea București folosesc cunoștin-
țele prinute in cursul anului
școlar la cursul de Cruce Roșie,
F.G.P.A.S. și G.P.A.S., pentru
sprijinirea punctelor sanitare de
pe arii.
Printre pionierii care participă
cu entuziasm la această acțiu-
ne se numără Păun Florica,
Stoica Marin. Aldea Petre, Ma-
tei Gheorghe, Lovișteanu Ma-
riana și alții.
Cu aproape două luni în urmă, în
timpul desfășurării examenelor de
sHrșil de an, ucenicii zidari din anul I
al Scolii profesionale de construcții
aparfinind Sfatului popular al Copita,
lei au auzit o veste care a devenit in
curind subiectul principal de discuții,
obiectul a fel de iei de comentarii.
Ucenicul Ion Chitită a ailat-o de la
colegul lui Fănică Radulă. Era în
pauza de ia prinz. Ieșea tocmai de la
cantină, cind s-a apropiat Răduță de
el:
— Ai auzit, Chitită ? Conducerea
școlii a propus șantierelor de locuin.
țe din Piața Amzei și din strada Bre-
zoianu să organizeze sectoare de mun-
că in care vor lucra brigăzi de
ucenici.
— Și?
— Cum „și ?“ Nu înțelegi ? Brigăzi
formate numai din ucenici. Atunci să
te văd, băiatule I Numai tu singur și
maislrul-inslructor care răspunde de
toată secția. Să vedem cum ai să te
descurci atunci 1
Chinjă căzu pe ginduri. Dacă are
dreptate i „Nu-i nimici Am să mă
descurc și atunci” — iși spuse el. „O
să ne descurcăm toii. Doar nu degea.
ba am învățat atita 1“
Seara, în dormitor. îi auzi șl pe
alții vorbind despre același lucru. Ba
unii știau sigur că s a și aprobai să
se acorde lucrări independente brigă-
zilor de ucenici. Tirziu, adormind,
Chiriță s.a visat lucrind singur la
înălțarea unei clădiri mari, impună-
toare. In jur nu erau decît băiet! ti.
neri, colegii lui. $i pretutindeni zidu-
rile creșteau văzlnd cu ochii...
La cîteva zile după terminarea exa-
menelor de promovare, ucenicii zidari,
zugravi, dulgheri, Instalatori tehnico-
sanitari, caloriieriști și electricieni au
format brigăzi care au fost reparti.
zate pe șantierele de construcții din
Piața Amzei și din strada Brezoianu,
ca și pe alte șantiere.
La blocul de locuințe din Piața Am-
zei lucrează independent o grupă de
15 ucenici, condusă de maistrul-in.
structor Constantin Vizdei. Pe o sche-
lă, unul lingă altul, ucenicii Ion Chi.
riță și Fănică Rădută grăbesc lucrul.
La început le părea că mistria e greu
de minuit. Dar numai după o săptămi.
nă au început să realizeze zilnic, cu
ușurință, 6 m.p. de zidărie. Si-au pro-
pus amindoi ca, in cinstea zilei de 23
August, să realizeze zilnic 8 mp. de
tavan și perete, sprițuit, grund și strat
vizibil — norma unui muncitor califi,
cat. Acest obiectiv a iost realizat în
întregime, căci voinței și priceperii
lor li s.au adăugat sfaturile perma-
nente ale maistrului.instructor Vizdei.
Acesta i-a învălat să utilizeze ia aran.
jatul cărămizilor metodele înaintate
ale constructorilor sovietici Orlov și
Maximenko. Tot el i.a deprins cu uti-
lizarea lopeților Malțev, q colțarelor
Șirbkov ele. Acum, cu prilejul practi-
cii în produc/ie, ucenicii au învățat,
cu ajutorul maistrului.instructor, și u.
nele lucruri noi cu privire la proble-
mele teoretice ale meseriei lor: des.
pre rezistența materialelor, despre ci.
mente, betoane și alte materiale uti-
lizate pentru construcții.
Pionierii de la școala de 7 ani nr. 3ă dm București ajută la ridicarea școlii
noi din cartierul lor.
jurnal de șantier
Muncind cu entuziasm, brigăzile de
ucenici zidari de la blocul de locuin.
țe din Piața Amzei au terminat re.
cent lucrările de zidărie și tencuire
pentru 3 apartamente. Maistrul-in-
structor Vizdei și ucenicii lui au fost
felicitati de conducerea șantierulu..
Ion Chirifă. Fănică Rădută și ceilalți
colegi ai lor s.au bucurat nespus ae
acest succes.
Și brigada ucenicilor zidari de la
blocul de locuințe din strada Brezo-
ianu se află în fruntea întrecerii în
cinstea zilei de 23 August. Brigada a.
ceasta, îndrumată de maistrul.instruc-
tor. Octavian Scărlăleanu, a efectua!
în ultima lună lucrări de zidărie si
tencuire completă pentru 10 aporia
. mente. însufleți li de Hotărirea C.C.
al P.M.R. din 13—14 iulie a.c.. uce-
nicii zidari au contribuit, alături de
constructorii de pe șantier, la reali,
zarea unor importante economii de
materiale.
Tot in frunte se situează șl grupa
de ucenici zugravi din clasa La „F”
de ia blocul nr. 208 din cartierul FIo-
reasca. Conduși de maistrul Platon
Mihail, ucenicii au efectuat aici in
bune condi/iuni lucrările de zugrăvire
la 18 apartamente. Inginerul I. Vodă,
novici, conducătorul șantierului, pre-
cum și noii locatari și.au exprimat sa-
tisfacția pentru aportul adus de uce-
nici la terminarea lucrărilor înainte
de termen.
Lucrind cu însuflețire pe diferite
șantiere de locuințe din Capitală, u-
cenicii constructori nu neglijează un
alt angajament important pe care și
l-au luat ; amenajarea noului local al
școlii.
Am vizitat zilele trecute acest nou
local, situat in comuna Militari. Ame.
najat cu contribuția unor ucenici zi-
dări, dulgheri, zugravi și electricieni,
localul va permite ca in noul an să
fie școlarizați 900 de ucenici, adică
un număr dublu față de anul școlar
încheiat. Din cele 22 pavilioane ale
școlii, 13 sint destinate sălilor de
cursuri, atelierelor.de practică și labo-
ratoarelor. Directorii școlii — tova-
rășii Longhin Popa și Dragoș Boteza-
tu — au elaborat împreună cu cadrele
didactice un plan de măsuri pentru u-
tilarea atelierelor si laboratoarelor.
Pînă în prezent au fost amenajate și
înzestrate cu utilai modern atelierele
pentru zidari, zugravi.vopsitori, dul-
gheri și instalatori tehnico-sanilari.
Sini în curs de amenajare laboratoa-
rele de fizică tehnică, de mecanică,
de electrotehnică și de tehnologie a
materialelor. Aparatul de proiecție și
numeroasele filme cu conținut tehnic
de specialitate aflate în depozitul
școlii vor asigura în viitorul an apro.
fundarea de către ucenici a metode-
lor avansate de lucru.
Toate pregătirile de amenajare șl
înzestrare a școlii vor ii terminale,
conform angajamentului luat, pînă la
23 August. Profesorii, maiștrii.însfruc-
tori, personalul tehnico-administrativ
și ucenicii nu precupețesc nici un e.
fort pentru a îndeplini înainte de ter-
men acest angajament.
I. MOSCU
Acțiuni variate pentru educarea copiilor
în spiritul
patriotismului socialist
Școala noastră nouă are sarcina de a
crește tineri devotați poporului muncitor,
mîndri de cuceririle revoluționare ale
clasei muncitoare conduse de partidul
său, tineri hotărîți să contribuie, chiar
de pe băncile școlii, la zidirea vieții noi
tn patria noastră. Educarea tinerei ge-
nerații tn spiritul dragostei față de pa-
trie este una din sarcinile cele mai
importante ale colectivelor pedagogice
din școlile de cultură generală.
Dacă în munca de educare a copiilor
tn acest spirit există Însemnate realizări
și în regiunea noastră, aceasta se dato-
rește în mare măsură sprijinului primit
în permanență de către unitățile de învă-
țămînt din partea organelor și organiza-
țiilor de partid. Mai intii aș vrea să a-
mlntesc publicarea în anul școlar 1958-59
de către organul regional de presă al
partidului, „Viața nouă", a peste 50 de
articole pe tema educației patriotice a
tineretului, inserarea în publicațiile lo-
cale a unor materiale referitoare Ia
viața eroilor clasei muncitoare din regi-
unea Galați, la evenimentele istorice le-
gate de lupta poporului nostru muncitor
pentru libertatea națională și socială,
la sarcinile cadrelor didactice pentru rea-
lizarea educației patriotice și internațio-
naliste a elevilor. Aceste articole au servit
cu prisosință muncii de educare ■ copii,
lor în spiritul patriotismului socialist,
căci au fost folosite intens în orele edu-
cative, Ia lecții, în activitatea de îndru-
mare a părinților, ajutînd la o justă »-
rientare a muncii pedagogilor.
Prin grija comitetului regional de par-
tid au stat de asemenea la îndemina
pedagogilor broșuri editate pe plan local
sub titluri ca acestea ; „Din realizările
regimului de democrație populară în re-
giunea Galați", „O gospodărie agricolă
milionară" etc.
tio adevărat ghid în munca învățăto-
rilor și profesorilor a devenit broșura
„O experiență valoroasă", tipărită tot
din inițiativa comitetului regional da
partid, care împărtășește experiența pe-
dagogilor din comuna Cioara-Dokești,
raionul Căknățui, în munca politică, in
activitatea de educare patriotică a tine-
rilor și vârstnicilor din comună. Foarte
folositoare diriginților, învățătorilor și
profesorilor este și broșura cu cîntece
patriotice și revoluționare, tipărită ta
4006 de exemplare și difuzată tuturor
școlilor elementare, medii și profesio-
nale din regiune. Utilizată în unitățile
de invățămint, această broșură a contri-
buit mult ca elevii să cunoască nume-
Lecturile geografice
In anul școlar încheiat în multe
școli s.au folosit lecturile geografice
cu bune rezultate.
Ca și proiecțiile, tablourile fi har.
țile murale, lecturile geografice lăr-
gesc sfera de cunoștințe a elevilor,
contribuie la consolidarea cunoștințe,
lor, stimulează interesul elevilor pen-
tru studiul geografiei. Dezvoltind ima-
ginația școlarilor și cotitribuind la e.
ducația lor estetică, lecturile geografi-
ce constituie fi un mijloc de a de-
prinde pe elevi cu lectura în genere-
In ansamblu, lecturile geografice au
o importanță mai mare decît Ie-o
acordă unele cadre didactice. Și ne-
glijarea lecturilor a făcut ca geogra-
fia să nu fie întotdeauna o materie
agreată de către elevi. De asemenea,
înțelegerea greșită a felului cum tre-
buie folosite (există cadre didactice
care văd în lectura geograiică doar
un text beletristic, avînd contingență
cu geografia numai prin faptul că in
descrierea cu caracter artistic se <jâ-
sesc și cîteva nume de localități) a
făcut ca uneori lecțiile de geografie
să piardă din valoare.
Lecturile geografice pot avea loc în
diferite momente ale lecției. Se obiș-
nuiește, uneori, să se facă înainte de
predare, după anunțarea lecției noi,
mai cu seamă în cazurile cînd lip-
sește materialul intuitiv sau pentru
crearea pe această cale a unei almos.
fere favorabile lecției. Sînt recoman-
roase cîntece patriotice, care au intrat
în repertoriul lor muzical.
Pentru a ajuta cadrele didactice în cu-
noașterea temeinică a realizărilor ce au
avut loc în regiunea noastră m anii aceș-
tia, pentru cunoașterea in general a sa-
telor și orașelor ei. comitetul regional
de partid a sprijinit organizarea in a-
ceastă vară a unor excursii documentare
pentru învățători șl profesori. Informați-
ile ample pe care podagogii au ocazia
să le culeagă din întilnirile cu muncito-
rii, țăranii colectiviști, cu intelectualii
satelor, cu tineri și vîrstnici vor fi •
sursă serioasă de îmbogățire a lecțiilor
pe care le vor ține in fața elevilor in
cursul anului școlar viitor.
Adunările generale ale comuniștilor
din școli, prin inițiatfoele prețioase cu
care au venit membrii de partid, au aju-
tat la găsirea unor mijloace variate și
atractive pentru educarea copiilor in *pl-
ritul patriotismului și iniernaționalismu'uî
socialist. Ca urmare, au fost mult folosite
întilnirile cu fruntașii în producție, cu ile-
galiștii, cu bătrînii care au participat fa
Marea Revoluție Socialistă din Octombrie
sau care au luat parte la răscoala din
1907, cu rude de ale lui Moș Ion Roată
etc. Cum acești oameni au povestit ele-
vilor fapte văzute și trăite de ei, mtilni-
rile au produs o impresie profundă
asupra școlarilor, le au lăsat amintiri
de neșters. Ele le-au dezvoltat interesul
pentru faptele istorice, admirația față de
eroismul luptătorilor pentru libertate na-
țională și socială, dorința de a ea
afirma prin fapte deosebite.
A stat mereu în atenția organizațiilor
de partid cunoașterea realizărilor pre-,
zentului, ale regimului nostru democrat-
popular, De aceea, aproape nelipsite au
fost în școli vizitarea întreprinderilor in-
dustriale, a șantierelor, a unităților so-
cialiste din agricultură, a instituțiilor de
cultură. In cursul vizitelor, profesorii m
dat elevilor lămuriri asupra celor văzute,
scoțfnd In evidență faptul că martie rea-
lizări ale oamenilor muncii nu ar fi fost
posibile dacă In țara noastră ar fi con-
dus exploatatorii, dacă poporul munci-
tor nu ar fi fost descătușat din lanțurile
robiei. Profesorii, în frunte cu comuniș.
tii, au căutat să dezvolte în sufletele co-
piilor mtndria patriotică pentru aceste
înfăptuiri. Vizitând Șantierul naval din
Galați, de pildă, dirigințli și maiștrii
constructori au subliniat că elevii au
ocazia să vadă cea mai importantă rea-
lizare obținută pmă acum de industria
noastră coirstructoare de nave : cargoid
dabile și în timpul predării, după
anumite părți din lecție, cu scopul de
a completa ceea ce este dat in ma-
nual In această situație este bine să
se aibă în vedere ca lecturile să fie
pe cît posibil scurte. spre a nu slîn-
jeni desfășurarea normată a lecției
Utilizarea lecturilor Ia sfîrșitul lec.
fiej — după fixarea cunoștințelor și
aplicații — sau utilizarea lor la sfir-
șitul unui capitol ori după un grup
de lecții sînt procedeele cele mai răs.
pindite. Profesorul are latitudinea să
aprecieze cum și cînd trebuie folo.
site, finind seama de cerințele lec-
țiilor.
Nu orice text beletristic descriind
peisaje din natură poate constitui o
bunii lectură geografică. Anumite
texte de mare valoare literară pot fi
totuși necorespunzătoare ca lecturi
geografice, din cauză că locurile pe
care le descriu nu sînt caracteristice
din punct de vedere geografic.
Pentru ca lectura geografică să.și
atingă scopul se cer anumite condiții.
Astfel, o bună lectură geografică tre-
buie să se bazeze pe un material des.
criptiv precis conturat, veridic. Ea
poate face și o caracterizare piforeas.
că a unui ținut sau a unui fenomen
geografic, fără însă ca aceasta si aibă
un caracter general, imprecis, cum se
întîlnește adesea în descrieri.
Textul lecturilor alese trebuie să
fie legat de programa analitică, de
conținutul lecțiilor. Prezența unor
de 4.500 tone Dw De la profesori copiii
au aflat cu bucurie că ia prezent se
proiectează in țara noastră construcția
unui cargou cu mult mai mare — de
10.000 tone — și că aceste realizări ta-
seamnă tot atitea succese remarcabile
ale tinerei noastre industrii socialiste.
La combinatul stuficol de la Chiscaai,
pe care l-au vizitat numeroase școli din
regiune, tinerii au aflat că «ceata va fotoni
ca materie primă stuful — una din ma-
rile bogății ale țării noastre — In trecut,
nevatorificată de burghezie și moșierime.
Vizitarea hidrocentralei „V. I. Leu in “ de
la Bicaz și a altor mari construcții ale
socialismului din regiune și din țară ■
oferit copiilor posibilitatea de a cunoaște
entuziasmul nestăvilit ou care muncitorii
își dau contribuția la construirea vieții
noi, a făcut să crească admirația mici-
lor vizitatori pentru minunatele realizări
ale oamenilor muncii din patria noastră,
încrederea lor în trăinicia regimului de
democrație populară. '
Aș vrea să mai arăt că pentru dezvol-
tarea sentimentului de dragoste față da
patrie și popor au fost folosite ta
școli — sub îndrumarea organizațiilor
de partid — și serile literare, simpozioa-
nele, concursurile pe teme legate de cu-
noașterea patriei și a ținutului natal,
expozițiile, filmele documentare, confe-
rințele, panourile, că elevii au fost an-
trenați la întocmirea de monografii, de
hărți, au participat la dezvelirea de
plăci comemorative, monumente, pe care
le-an luat chiar tn îngrijirea loc.
Acțiunile întreprinse în școli pentru
educarea celor mici tn spiritul patriotis-
mului socialist au avut o puternică in-
fluență asupra elevilor. Iubirea față de
patrie, admirația față de cuceririle revo-
luționare ale clasei muncitoare, respec-
tul față de cei ce prodec ban urle materi-
Me fi culturale ale societății se ngllndeae
tai atitudinea justă a cspiUae față de ba-
nul poporului, față de munca pusă ta
Munții Rar da —
date statistice — judicios alese — fi
a unor denumiri (suplimentare față de
manual) de munți, ape fi localități e
necesari în unele lecturi, căci spo-
rește interesul elevilor pentru stu-
diul geografiei- Aceste date, just doza,
le, nu încarcă lecturile, ele neavînd
scopul să fie memorate, ci numai a.
cela de a face ca descrierea geogra-
fică să fie mai apropiată de realitate.
Cu alte cuvinte, lectura geografică
trebuie să aibă un conținut bogat.
Căutarea unui fond cît mai substanțial
nu trebuie să ducă însă la repetarea
în lectură a conținutului manualelor
de geograiie. Prin lectură elevul vrea
să afle altceva decît a găsit în ma.
nual, dar este necesar ca acest „alt-
ceva" să fie în strînsă legătură cu
lecțiile respective.
Succesul folosirii lecturilor geogra-
fice este asigurat nu numai de fond,
ci și de o formă adecvată. Forma lec-
turii trebuie să fie potrivită cu virata
slujba colectivității, față de învățătură.
Ilustrează acest lucru printre altele,
faptul că in regiune peste 42.000 de ti-
neri au prestat in acest an muncă volun-
tară pentru înfrumusețarea orașelor și
comunelor. Este vorba de nu mai puțin de
835.030 ore muncă voluntară ! Cu în-
suflețire au participat elevii și pionierii
La plantarea a 45.886 de pom| fructiferi,
376.759 puieți. Copiii au colectat 53.939
kgr. fier vechi, au curățat 2.082 ha izlaz,
au amenajat 302 terenuri sportive și al-
tele.
In această perioadă, în care în școli
se fac intense pregătiri pentru sărbăto-
rirea zilei de 23 August, elevii ajută la
curățarea localurilor, la amenajarea să-
lilor de clasă, la pavoazare. Pe mulți
dintre ei îi veți găsi alături de profesori
Și de părinți pe șantierele de construc-
ții, partkiptnd la înălțarea unor noi
școli, a unor noi clase (școlile de 7 ani
nr. II, 14, 15 șl 18 din Galați, nr. 12 din
Brăila etc).
Faptul că profesorii obișnuiesc să
explice elevilor importanța pe care o au
acțiunile patriotice în care s-au angajat
pentru economia statului face ca ei să
participe cu drag la munca voluntară
înțelegând că aduc foloase patriei, că
slujesc mersul nostru spre socialism.
Nu pot să închei fără a arăta că în
munca de educare a școlarilor în spiritul
patriotismului socialist se manifestă și
unele lipsuri. Nu îndeajuns se pune ac-
cent in unele școli pe cunoașterea înfăp-
tuirilor din prezent ale oamenilor mun-
cii, pedagogii sprijinlndu-se mai mult în
educarea patriotismului pe trecutul isto-
ric al poporului nostru. Preocuparea
pentru formarea unor convingeri pro-
funde la elevi și înlăturarea lozincăriei —
deci o luptă mai susținută împotriva for-
malismului — nu se face suficient sim-
țită in unele școli. O lipsă aproape
generală este aceea că organizațiile sin-
dicale nu inițiază destule acțiuni care
să vină tn ajutorul pedagogilor pentru
găsirea unor mijloace variate de reali-
zare a educației patriotice. Mă gindesc
în prunul tind la consfătuirile de pro-
ducție pe această temă ce ar putea fi
organizate cu mult succes în unitățile
de învățământ.
Cu toate lipsurile ce se mal manifestă,
ex|»eriența pozitivă și mereu mai bogată
acumulată de școli sub îndrumarea or-
ganelor și organizațiilor de partid, ne
îndreptățește eă afirmăm că pe viitor
vom avea succese șl mai mari in acest
tanportaut domeniu al activității școlare.
C. MARINESCU
instructor aJ Comitetului r®-
gioaal P.M.R, Galați
Pietrele Doamnei
elevilor, sâ cuprindă expresii pe oare
el să le înțeleagă. Intre stilul manua.
lului și cel al lecturii este o deosebi-
re netă. Cel dinții este științific —
simplu și sobru — cel de al doilea viu,
mai colorai. Stilul lecturilor geografi-
ce este o îmbinare a celui folosit de
literați cu acela al oamenilor de
știință.
Lectura geogratică este, în general,
un text pretențios- Cum oadrele di-
dactice nu au Ia indemînă decît in-
tr-o foarte mică măsuri astfel de lec-
turi. considerăm utilă o dezbatere a
acestei probleme cu scriitorii, cu re-
dactorii care lucrează fa periodice
geografice, la edituri etc. O asemenea
dezbatere ar putea stimula o preocu-
pare mai mare pentru crearea unul
număr îndestulător de texte literare
necesare predării geografiei.
Prof. GH. TEOGORESCU
Școdid medie ,,Gh. Șmcai'
București
Elevele Adina Atanasiu și Silvia Năstase de la Școala medie ,/.oia
Kosmodemanskaia* inierpreiînd o scenă din .Poveste pentru dreptate"
de Mărgărită Aligher
Dra matizarea
^perelor literare
Organizarea de spectacole
realizate cu ajutorul elevilor
c ari constituie un mijloc atractiv
li eficace de educare comunistă
a unenicr. Asupra acestui mij-
loc « ran opri în mod specia!
te ele ce urmeazi
Expertanț» șarfii sovietice, ea
*: eațxT?m;a școlilor noastre
fruntașe * arătat că spec-
tacolul are un paterne efect
educativ, mai ales cind e fixat
ta țața colectivului ca o țintă
te trebuie atinsă la capătul u-
■ei perioade de pregătire. Cel
nai răspîndit procedeu de dra-
netizare a tnei opere literare
oaie reprezentarea ei sub forma
piesei de teatru. Artfd. ta
Școala medie nr. 10 „Zoii Kos-
BOdemunskâia" din Bncureții
s-a realizat punerea la scenă a
poemului Mărgăritei Ahgber
„Zoia". Elevii au fost Îndrumați
ku multă vreme înainte de spec.
^taeol să citească literatura apă-
rută la noi tn legătură cu .Zoii
ți Șura Kosmodemianski, an
purtat corespondență cu elevii
școlii din Moscova unde a învă-
țat Zoia și au avut chiar ocazia
să stea de vorbă cu mama
Zoiei, Liubov Kosmodemian-
skaia, care le-a vizitat școala cu
prilejul călătoriei sale la noi în
țară. In felul acesta, elevii au
putut pătrunde în atmosfera
piesei, s-au convins de auten-
ticitatea acțiunii ei, imaginea
Zoiei devenindu-le apropiată și
dragă. Pregătirea și realizarea
spectacolului au contribuit ast-
fel la educarea comunistă a eie-
rdor.
Folosirea literaturii în cadrul
■nui spectacol poate lua uneori
forma montajului literar. Ast-
fel. tot la Școala medie nr. 10
din București s-a realizat, cu
ocazia zilei de 24 ianuarie, mon-
tajul literar „Moș loan Roată
și Unirea”. Recitările, scenetele
și cintecele din program au
fost legate între ele printr-un
text alcătuit de unul dintre pro-
fesori. Textul și-a îndeplinit pe
deplin scopul, anume acela de
a mări valoarea educativă a
programului, subliniindu-i con-
ținutul și legîndu-1 într-un tot
unitar pe linia educației patrio-
tice.
Literatura noastră realist-
socialistă oferă un bogat mate-
rial pentru alcătuirea unor
montaje literare care să contri-
buie ta educarea comunistă a
elevilor. Așa, de pildă, se poate
alcătui un montaj literar cu
tema „Luptăm pentru pace" în
cuprinsul căruia să intre, pe
fclgă dramatizarea poemului
„Clntec de leagăn al Doncăi" de
Mareei Breslașu, recitarea unor
poezii ca „Măslinul" de Mi-
hai Benruc, „Ațițătorii la răz-
boi* de Dan Deșliu, „Poveste
dm ulița noastră* de Cicerone
Theodorescti și alte creații cu
aceeași temă ale poeților noștri.
0 formă cu totul interesantă
de dramatizare a unei opere li-
terare ai elevii în afară de da-
ta este procesul fiterar-specta-
coi. Această antrenantă formă
de activitate educativă. încă
DeextiDSă, răspunde, ca și cele-
lalte despre care im amintit
mai sus, interesului viu pe care
tineretul l-i arătat întotdeauna
pentru teatru.
Un astfel de proces literar a
fost organizat într-o clasă a
X-a ta Școala medie nr. 16 din
București, de către o grupă de
studenți de la Facultatea de
filologie care făcea la acea
școală practica pedagogică. Au
fost aduse atunci pe „banca acu-
zaților" în fata elevilor clasei a
X-a, doua personaje ale poemu-
lui ,,Evgheni Oneghin" de A.
Pușkin. Primul a fost Evgheni —
eroul principal al poemei și al
doilea ușurateca Olga Larina.
Au apărut apoi la proces în ca-
litate de martori ai acuzaților
visătorul Lenski și veșnic îră-
mîntata Tatiana Larina. sora
Olgăi. Procesul a fost pregătit
o perioadă îndelungată, timp în
care elevii au studiat poemul
Iui Pușkin. Ba chiar, interesați
de problema esențială desprin-
să din operă — aceea a „omului
de prisos" din vechea Rusie ța-
ristă — au citit și „Cine e de
vină* a lui Herzen.
Faptul că elevii care au in-
terpretat rolul personajelor au
apărut la proces în costume de
epocă a făcut mai mult simțită
atmosfera operei pușkiniene.
In cadrul procesului ele-
vii au purtat o discuție a-
prinsă, mul ți dintre ei propu-
nînd condamnarea, fără rezerve,
a celor doi acuzați. Apăra-
rea a pledat însă pentru a-
cordarea unor circumstanțe ate-
nuante ară tind că respectivii
eroi ai Iui Pușkin aduși în fața
curții de judecată nu sînt în
fond decît niște produse ale so-
cietății putrede în care s-au
născut și au trăit. „Tn patria
noastră — a spus eleva care-i
apăra — ca și în toate țările
socialiste, nu se mai nasc „oa-
meni de prisos", iar cei putini
care au mai rămas iși trăiesc
ultimele clipe. Nici fete super-
ficiale ca Olga nu se mai plă-
mădesc la noi. Din generația
noastră tînără se ivesc altfel de
femei, care pășesc în același pas
cu bărbații la lupla penlru făuri-
rea socialismului". Pregătirea
acestui proces literar a avut și
alte efecte educative demne de
remarcat. Prin studiul poemu-
lui elevii au îndrăgit versul puș-
kinian și au căpătat mai mult
interes pentru literatura rusă
în general.
Subiecte de procese iiterare-
spectacol, în scopul educării co-
muniste a elevilor noștri, pot fi
găsite în numeroase opere li-
terare și din creația noastră
artistică. Ca să ne referim la
teatru, putem lua ca exemplu
„Citadela sfărîmată" de Horia
Lovinescu .Dezbaterile din ca-
drul procesului organizat pe
marginea ei ar constitui pentru
elevi un prilej minunat de în-
fierare a educației burgheze
putregăite, care a otrăvit gîn-
durile și simțămintele atitor
rînduri de tineri. Adus în fața
curții de judecată, Matei, tînă-
rul intelectual crescut în spiri-
tul culturii decadente burgheze
ți al filozofiei „ideilor abso-
lute", minat de un egoism fe-
roce propriu clasei sociale din
care face parte, va fi acuzat
pentru faptul că a exercitat o
influență nefastă asupra frate-
lui său, Petre și asupra Irinei,
Jntunecându-le viețile.
Practica școlară a arătat că
dramatizarea operelor literare
în cadrul activității in afară de
clasă cu elevii mari ere o de-
osebită valoare educativă. Citi-
rea, comentarea și discuțiile pe
marginea celor citite în lunga
perioadă de pregătire a specta-
colului, ca și însăși desfășura-
rea spectacolului ridică nivelul
cultural și politic al elevilor, le
dezvoltă interesul pentru crea-
țiile de înaltă calitate artistică,
in miezul cărora pot să pă-
trundă mai bine.
Trebuie să subliniem ci dra-
matizarea unei opere literare —
fie ea piesă de teatru, moijtaj,
sau proces literar — dm mo-
mentuT în care devine un obiec-
tiv în activitatea colectivului,
unește pe elevi în străduințele
de a realiza cît mai bine spec-
tacolul. Evident, aceasta contri-
buie în mod substanțial la in-
tarirea relațiilor tovărășești din
colectiv, la închegarea colectivu-
lui de muncă al școlarilor.
Utilizarea acestor forme de
activitate literară cu elevii mari
merită să constituie o preocu-
pare a cadrelor noastre di-
dactice.
TIA MUREȘ
cercetător la
Institutul de științe
pedagogice
Clădirea Centrului școlar agricol din Buzău
Pe drumul
recoltelor
Am vizitat de curind Centrul
școlar agricol din Buzău, una din
marile unități care pregătesc ca-
drele necesare agriculturii noa-
stre socialiste. Baza tehnico-ma-
terială a centrului școlar, ca și
condițhle științifice de deslășu-
rare a lucrărilor, asigură califi-
carea în cele mai bune condiții a
viitorilor muncitori și maiștri-
agricultori. Terenul Centrului
școlar, aflat pe teritoriul comunei
Lipia, la o depărtare de 4 km de
orașul Buzău, are o suprafață de
152 de hectare, pe care sînt cul-
tivate principalele culturi cerea-
liere, industriale și furajere.
fncepino cu pregătirea tere-
nului și terminind cu recoltatul,
toate lucrările au fost executate
de ucenicii șccjii profesionale a-
gricole sub conducerea cadrelor
didactice de specialitate, folosin.
du-se cele mai avansate metode
agrotehnice. Astfel, solul a fost
■pregătit prin dezmiriștire și ară-
tură de toamnă pentru toate cul-
turile, prin aplicarea de îngră-
șăminte, nivelarea terenului, exe-
cutarea lucrărilor cu cultivatorul.
S-a semănat numai sămință de
prima calitate, din soiurile cele
mai productive, după ce a fost
tratată in prealabil. In timpul ve-
getației au fost aplicate îngrășă-
minte suplimentare de super-
fosfat, jar lucrările de întreținere
a culturilor au fost executate în
termen, făcindu-se trei pliviri la
culturile dese și cîte 3-4 prașile
la culturile prășitoare.
Toate aceste lucrări au făcut
posibilă obținerea unor producții
duble față de sectorul individual.
Gîteva exemple în această pcj-
vință sînt pe deplin edificatoare.
La grîu s-au recoltat, de pildă.
2165 kg pe hectar față de 2000
kg planificate, iar de pe o su-
prafață de 3 ha însămințată ex-
perimental s-au obținut 3000 kg
la ba. La ovăz, față de 1700 kg
pe ha. producție planificată, s-au
realizat între 2330 kg și 3000 kg
la ha.
Față de stadiul actual al cul-
turilor, există certitudinea că și
recoltele planificate la porumb
(6000 kg. la ha.) și floarea soa-
relui (2500 kg. la ha.) vor fi de-
pășite. Mărturisim că nu ne-a
fost dat pină acum să vedem o
astfel de pădure de floarea soa-
relui, cu asemenea tije groase și
cu un fruct atit de mare. Porum-
bul are cîte 2 și 3 șiiuleți la fie-
care rădăcină, iar fasolea, fără
exagerare, 1 kg. de fiecare
plantă.
Se minunează țăranii din sa-
tele vecine cînd trec pe lingă
parcelele de floarea soarelui, de
porumb, de fasole și de sfeclă de
la Lipia, văzând ce recolte record
record
se vor obține aici. Aceste rezul-
tate constituie un argument de-
osebit de convingător pentru o-
rientarea tineretului de la sale
către învățământul profesional și
tehnic agricol.
Și in sectorul zootehnic al
centrului școlar se obțin rezul-
tate îmbucurătoare. Gospodăria
didactică posedă 110 porci de
rasă Marele alb și 400 de păsări
de rasă. Acestea sînt îngrijite
științific și in condiții deosebit de
igienice. Majoritatea construcții-
lor din sectorul zootehnic au fost
executate cu posibilitățile proprii
ale centrului școlar, prin munca
voluntară a elevilor și ucenicilor.
Ele sînt întreținute în cele mai
bune condiții. |n momentul de
față este în curs de construcție un
grajd pentru vacile de rasă, cu
care va fi dotată în curind gos-
podăria.
Socotim că, pentru deprinderea
elevilor și ucenicilor cu metodele
cele mai înaintate folosite în
sectorul zootehnic, pentru obține-
rea unei înalte productivități, este
bine ca gospodăria zootehnică a
centrului școlar să fie dotată cu
construcții în care să fie folosită
tehnica cea mai modernă. Rezul-
tatele deosebite obținute în con-
dițiile actuale dovedesc că inves-
tițiile pentru realizarea acestor
construcții vor fi pe deplin recu-
perate printr-o substanțială cre-
ștere a productivității în sectorul
zootehnic și printr-o pregătire
tehnico-științifică și practică su-
perioară a elevilor și ucenicilor.
Ne-a reținut în mod deosebit a-
tenția parcela experimentală în-
sămințată cu diferite culturi la
care se aplică tratamente variate
de îngrășăminte. Totul este în-
cercat, urmărit cu atenție iar fi-
ecare rezultat înregistrat și dis-
cutat. E drept, în unele cazuri
se recoltează mai multă ... expe-
riență decît recoltă propriu-zisă.
Așa s-a intîmplat pare-se cu lo-
tul insămințat cu orz. Asemenea
mici insuccese parțiale sînt com-
pensate însă din plin de expe-
riența acumulată de elevi și u-
cenici, experiență care va duce
fără îndoială la obținerea pe vi-
itor a unor recolte superioare ci-
frelor planificate.
Ceea ce ne-a impresionat insă
în cea mai înaltă măsură la Cen-
trul școlar agricol din Buzău au
fost dragostea de muncă și sim-
țul de răspundere de care dau
dovadă toți elevii și ucenicii, ca-
lități care stau mărturie temei-
nicei munci de educație desfășu-
rată in școală. Am stat de vorbă
cu un grup de zece eleve care,
îmbrăcate in pantaloni cafenii ți
bluze de culoarea cerului, dez-
rădăcinau cu sapele buruienile,
lucrind într-un ritm perîect uni-
form, dovadă a unei temeinice
deprinderi de muncă.
Elena Harab, de fel de prin
Zărnești și Florica Vîku, origi-
nară din Grăjdani, mi-au măr-
turisit deosebita dragoste pentru
meseria pe care o aprofundează
aici in școală. Această dragoste
se oglindea pe fețele lor strălu-
cind de voie bună, in munca lor
însuflețită.
Centrul școlar agricol din Bu-
zău pregătește specialiști de
înaltă caliîicare, în stare să țină
pasul cu ritmul impetuos al
dezvoltării agriculturii noastre
socialiste.
ing. VANGHELI MIȘIGU
consilier în Ministerul
Învâțâ-mîntului și Culturii
LUMINOASĂ ZI DE AUGUST
Veisuii: VIOREL BURLACU Muzica : Prof. ALEX. PLEȘCA
Mișcat
Tot
RtUts
pedagogic
toamnă 1*5*
tembele ac.
înscrierile
™ 0'5 p 5 "		
	lee-	-	H»	o &
—			r .	-l_l
	—	»»	n de
0 .J—J		"•» -	<3 o & rf.
Fac excepție
dații care vot
XI (anul IV) la
— Lucrările scrise la
menul do maturitate se
In următoarele zile :
3 septembrie, limba șl
ratura romlnâ;
Examenul de maturitate la
Invâțămintul general ți exa-
menul de stat ia Invălâmîntul
din sesiunea da
încep la 3 sep.
candidatilor la
aceztș examene lac între
numai candl-
absolvi clasa
dusurile fără
Irecvenlâ din sesiunea august
a-c, precum fi elevii corlgențl
*1 amtnațl, care se vor putea
Înscrie pinâ In ziua de 31 au-
exa-
dau
!»•-
4	septembrie, matematica;
— candidatii care provin d
la școlile clasice vor da in
aceeași zl și la aceeași oră
lucrarea scrisă Ia limba lati-
nă in loc de matemat'jă;
5	septembrie, limba și iHe.
ratura maternă pentru școlile
cu limbi de predare ale na-
ționalităților conlocuitoare.
— Lucrările scrise la exa-
menul de stat de la școlile
pedagogice șl de la institu-
tele pedagogice de învățători
se dau In următoarele zile ;
3 septembrie, limba și lite-
ratura romlnâ pentru candida-
ți! proveni)! de la școlile pe-
dagogice de Învățători și e-
ducatoare; literatura pentru
copil pentru candidați! pro-
veniți de Ia institutele peda-
gogice de învățători.
4 septembrie, matematica
pentru candidatii provenlțl de
la școlile pedagogice de in.
vățători; pedagogia preșco-
lară pentru candidatele pro-
venite de la școlile pedago-
gice de educatoare ; pedago-
gia pentru candidatii prove-
niți de la școlile pedagogice
de învățători.
5 septembrie, limba și lite-
ratura maternă pentru candi-
dați! proveni)! de la școlile
pedagogice cu limbi de pre-
dare ale naționalităților con-
locuitoare.
Probele orale, atit la exa-
menele de maturitate cit și la
examenele de stat vor înce-
pe in ziua de 4 septembrie
(7 septembrie pentru școlile cu
limbi de predare ale naționa-
lităților conlocuitoare) șl se
vor termina cel mai tirziu In
seara zilei do 11, respectiv 12
septembrie.
Ultimele rezultate alo exa-
menului de maturitate se vor
afișa col meri tirziu in seara
zilei de 12 septembrie.
A de ide. U - •
► > r
Un Lreamăl de vară văzduhul cuprindă
Jar cerul te smulge din norul cernit.
Văpaie de luptă pămintul aprinde
fi omul se înalță din lan) dezrobit.

ȘTIRI
Retren: Luminoasă zi de August
i-	drum apre soare ne.al croit,
ești de-apururi sărbătoare
libertăților scut de granit, r
JUsar steaguri roșii spre bolta înaltă
Cu-al țării drapel tricolor se.nfrăleec.
Ostașii sovietici cu noi laolaltă
Ia luptă Indirjită vrăjmașul zdrobesc.
Rămlne In urmă durerea cea mută
Șl zârf socialiste spre noi se deschid
SIntem țării straja In luptă născută
Sub steagul de Izbinzi ridicat de partid.
Elevii vor studia obiectul „Cunoștințe ele-
mentare de producție industrială".
După cum se știe, incepind cu anul școlar
viitor, la școlile de 7 ani din orașe și centrele
industriale se va introduce un nou obiect do
Invățămint „Cunoștințe elementare de produc-
ție industrială*. In cadrul acestui obiect ele-
vii vor primi cunoștințe despre producție, uni-
tățile de producție industrială (fabrici, uzine),
despre rolul lor in producerea bunurilor ma-
teriale, ca și cunoștințe de ansamblu privind
ramurile economiei naționale. Tot aici elevii
vor iace cunoștință cu anumite procese tehno-
logice, din diferiTo sectoare de producție cu
materialele de producție — scule, utilaje șl
mașini-unelte — folosite In industrie. Noul
obiect de studiu va stabili o legătură mal trai-
nică cu producția și va avea o contribuție
subefcmțialâ la pregătirea elevilor pentru
viață. Programa a fost întocmită și In curind
va 11 tipărită și tranamisă școlilor.
!■ ajutorul educatoarelor
Pentru a se veni In ajutorul educatoarelor
din instituțiile preșcolare s-au luat măsuri In
vederea difuzării In grădinițe a unui bogat ma-
terial de Îndrumare, printre oare se numără
lucrările : „îndrumări metodice privind organi-
zarea și desfășurarea jocurilor didactice In
grădinițele de copii", „îndrumări metodice pri-
vind desfășurarea activității instructiv-educa-
tive In grâdirri|a de copii cu grupa combi-
nată*, .Instrucțiuni au privire la organizarea
serbărilor In grădinița de copii" etc. De ase-
menea, va fi difuzat Manualul de cintece pen-
tru grădinițele de copti, caro cuprinde circa
150 de ctnteoe pentru copiii preșcolari. In anul
școlar viitor se va afla la îndemina educa-
toarelor și o colecție de jocuri didactice cu-
ptinzlnd 250 de Jetoane a căror tematică este
In strtnsă legătură cu prevederile progrcnneL
Mol șed! speckrie
In noul an școlar se vor deschide noi școli
•pedale. Astfel, la Bfrtad va funcționa o școa-
lă pentru orbi, iar la Craiova și în regiunea
Baia Mare vor lua ființă școli ajutătoare.
In același timp, pentru ridicarea nivelului
muncii instrucliv-educative in școlile speciale
au fost îmbunătățite programele de invățămint
destinate acestor școli. Programele urmăresc
inițierea elevilor in anumite meserii și legarea
tot mai strinsă a invățămîntului de practică.
Astfel, pentru școlile ajutătoare au fost elabo-
rate noi programe de invățămint la geografie
și desen și au fost îmbunătățite programele de
limba romină și matematică. Pentru școlile dri
eurdo-muți vor fi revizuite toate programele
școlare.
Au fost elaborate și manuale școlare noi
pentru școlile ajutătoare și de surdo-muți.
Menționăm dintre acestea : Dezvoltarea vor-
birii pentru clasa a IV-a și Aritmetica pentru
clasa a V-a (școlile de surdo-muți), Abecedar
și Aritmetica pentru clasa l-a. Aritmetica pen-
i tru clasa a Il-a și Citire pentru clasa a Hl-a
(școlile ajutătoare).
O grădiniță de copil fruntașă
Grădinița de copii din comuna Deta a luat
ființă acum 11 ani.
Așezată In centrul comunei, tntr-o frumoasă
vilă in care înainte huzurea familia unui moșier,
grădinița este frecventată de aproape 70 de copii
ai oamenilor muncii de la fabrica i.P.R.O.F.I.L,
din localitate. Sălile de clasă, dormitoarele, sala
de mese — toate mari și luminoase, înzestrate
cu mobilier nou — instalațiile pentru jocuri, gos-
podăria auxiliară, fac ca viața copiilor în grădi-
niță să se desfășoare în cele mai bune condi-
țiuni.
La rtndul lor, educatoarele se străduiesc săi
lucreze cît mai bine, să obțină rezultate tot mar
rodnice în munca lor. In acest scop ele desfă-
șoară o bogată activitate în cadrul cercului metodic.
O mare atenție acordă educatoarele legături!
cu părinții copiilor. Ele prezintă adesea în fața
acestora conferințe pe teme pedagogice.
Prin activitatea ei, grădinița din comuna Deta
a ajuns să fie o unitate fruntașă pe raion.
CONdUKSUL NOSTRU)
OE FOTOGKAFUII
STINGĂ: ..Experimentarea inooa{ieiu (la lucru cu traforajul electric, inova-
ție obținută in cadrul cercului tinerilor fizicieni de la casa pionierilor din
Timișoara)
JOS: „Antrenament'.
Organizarea și desfășurarea examenului de stat
în instituțiile de învățămînt superior
Prinir-un ordin al ministrului
Invafamintului și Culturii a fost
aprobat regulamentul privind
urbanizarea și desfășurarea exa-
menului de stat in instituțiile
de irrvă|itinînt superior. în re-
gulament se arată că, pentru a
primi diploma universitară, stu-
dentii instituțiilor de învățămînt
superior vor trece un examen
de stat potrivit cu prevederile
pianulilor de învătămtnt.
Examenul de stat face parte
integranta din procesul de invă-
tămînt și are oa scop să veffifice
cunoștințele teoretice și practice
ale studentilor, fundamentate pe
concepția marxist-leninistă des-
pre lume, capacitatea lor de a
generaliza și a aplica tn mod
creator în practică cunoștințele
dobindite tn cursul studiilor
superioare, maturitatea în pregă.
tirea de specialitate. orientarea
lor în problemele construirii
socialismului.
La institutele politehnice și
tehnice, examenul de stat constă
din susținerea unui proiect de
diplomă. La universități, insti-
tute pedagogice, institute de ști-
mfe economice, medico-farma-
ceutice, agronomice, de educa-
ție fizică și de arte, examenul
de stat constă din susținerea
unei lucrări de diplomă ca pri-
mă probă, precum și din probe
la 2—3 discipline stabilite prin
planurile de învățămînt. Lucra-
rea de diplomă va fi redactată
ii. scris.
La (acuitatea de mecanizare
a agriculturii, examenul de stat
constă din susținerea unui pro-
iect de diplomă și a unui exa-
men de știin(e sociale. La insti-
kutele de arte lucrarea de dipio-
p.a va consta, în general, din
prezentarea unei creatii origi-
nale după specificul institutului,
pregătită îr; cursul ultimului an
de studii.
Probele examenului de stat
sîrrt orale. Pentru anumite
obiecte ce se vor stabili tn pla-
nurile de trrvălămtnt, probele
orale pot fi completate cu probe
pr-wMice.
Pentru fiecare facultate exa-
menul de stat are loc de două
ori pe an, la datele stabilite
prin planurile de fnvătămînt.
Pentru susținerea examenului
de stat, la instituțiile de îr.vă-
țămint superior se vor constitui
comisii compuse dintr-un preșe-
dinte și din 2—4 membri per-
manenti. Comisiile pentru exa-
menul de stat se numesc de Mi-
nisterul Invățămîntuluj și Cul-
turii, la propunerea instituțiilor
de invătămîr.t superior
In vederea prezentării la exa-
menul de stat, decanatele vor
verifica situația școlară * stu-
denților care au promovat ulti-
mul an de studiu, pe toată du-
rata școlarității și vor afișa lis-
tele nominale ale celor admiși
la examenul de stat.
Temele proiectelor și ale lu-
crărilor de diplomă vor fi sta-
bilite de catedrele de specialitate,
urmind a fi discutate și apro-
bate în consiliu! științific al fa-
cultății. La stabilirea temelor
proiectelor și lucrărilor de diplo-
mă se va ține seama de cerin-
|efe economiei națiot-ale, pre-
cum și de dezvoltarea continuă
a științei, tehnicii și culturii.
Proiectele de diplomă trebuie să
cuprindă și problemele de eco-
nomia și organizarea produc-
ției, tehnica securității și con-
trolul producției. Repartizarea te-
melor proiectelor și lucrărilor de
diplomă la studenti (cu indica-
rea conducătorului proiectului
sau lucrării de diplomă) se va
anunța printr-un ordin a! de-
canului, cu cel puțin două se.
mestre înainte de încheierea
cursurilor ultimului an de studii.
Documentarea și elaborarea pro-
iectului sau lucrării de diplomă
se face sub îndrumarea condu-
• Storului desemnat. Studenții
vor ore «a proiectul sau lucra-
rea de diplomă, semnată, cu cel
puțin 20 de zile inair.te de data
-aritmii examenului de stat.
Conducătorul proiectului sau
lucrării de diplomă va controla
lucrarea, alcătuind un referat
asupra ei și indicind totodată
nota cu care apreciază proiectul
(lucrarea). Proiectul sau lucra-
rea va mai fi avizată de 1—2
recenzenți numiți de catedră, cu
specialitatea în domeniul în
care s-a făcut proiectul (lucra-
rea). în cazul aprecierilor favo-
rabile tăcute de conducătorul
proiectului sau lucrării de diplo-
mă și recenzenți, șeful de ca-
tedră hotărăște admiterea pro-
iectului (lucrării) pentru susți-
nere și predă proiectul (lucrarea)
decanatului. Susținerea proiec-
tului sau lucrării de diplomă se
Uit In fa[a comisiei examenu-
lui de stat în ședință publică.
Probele orile ți practice la
rumnul de stat vor avea loc
în prezenfa a cel puțin doi mem-
bri permanenți ai comisiei exa-
mer.mlui de stat.
Notarea candidatilor la sus-
ținerea proiectului de diplomă
și a lucrării de diplomă se face
de comisia examenului de stat,
in ședință închisă, prin majori-
tate sbmiplă de voturi. In caz de .
paeitabe decide președintele co.
misiei examenului de stai. Nota,
rea candidaților le probele orale
și practice ale examenului de
stat se face de examinator, tn
prezenta membrilor comisiei ca'e
au asistat 1a probe. In cazul
cînd membrii comisiei nu sînt
de acord cu nota dată de exa-
minator, decide președintele co.
misiei. Aprecierea cunoștințelor
candidatilor ta probele exa-
menului de stat se tace cu
notele de la 10— 1 (exprimate
prin numere întregi), nota mi-
nimă de promovare fiind 5.
La disciplinile unde se dau
probe orale și practice, nota dis-
ciplinei va fi media rezultată
din notele celor două probe.
Nota examenului de stat este
media aritmetică a notelor ob-
ținute la fiecare disciplină și a
notei lucrării de diplomă care
Intră în calcul cu pondere
egală cu celelalte r.ote.
Candidatii care în cadrul exa-
menului de stat susțin un pro-
iect de diplomă și primesc nota
■ub 5 sânt docta roți respinși. Ei
pot să susțină aceiași proiect de
diplomă în sesiunile următoare
neschimbat sau refăcut, sau să
elaboreze un nou proiect, după
aprecierea comisiei. La facultă-
țile unde examenul de stat cu-
prinde susținerea turei lucrări
de diplomă, candidați! care au
obținut nota sub 5 la susținerea
acestei lucrări sînt declarați
respinși la examenul de stat și
nu au dreptul să se prezinte la
celelalte probe. Ei pot să sus-
țină aceeași lucrare refăcută în
sesiunile următoare de examen
de stat sau să elaboreze o nouă
lucrare, după aprecierea comi-
siei. Candidați! care obțin r.vta
sub 5 la una din discipline, sini
declarați respinși. Cei care au
abținut la lucrarea de diplomă
notă de promovare, însă au fost
declarați respinși la examenul
de stat prin nepromovarea ce-
Concursuri pentru ocuparea de
posturi în învâțâmîntul superior
INSTITUTUL DE CONSTRUCȚII
BUCUREȘTI an tir ți scoaterea la
concurs a următoarelor posturi di-
dactice :
J. - FACULTATEA
DE CONSTRUCȚII
1) Șei de laborator. 1a catedre
Clădiri, poziția IC din statul de func-
țiuni. 2) Preparator la catedra Clă-
diri. poziția 11 din statul de func-
țiuni. 3) Asistent La disciplina Con-
strucții metalice, poziția 6 din statul
de ftmcțtani al catedrei de Construc-
ții metalice. IC,5 orc proiect medie
săptămînală. 4) Asistent la disciplina
Construcții metalice, poziția 4 din
statul de funcțiuni el catedrei de
construcții metalice, 10,5 ore medie
săptămînală 5) Preparator la cate-
dra Construcții metalice, poziția 8
din statul de funcțiuni 6) Asistent
la disciplina Beton armat, poziția 6
din statul de funcțiuni al Catedrei
de Beton armat, 9,5 ore proiect ți
ta bor 8 tor medie săptăminalî. 7) Asis-
tent la disciplina Beton armat, po-
ziția 7 din statul de funcțiuni el ca-
tedrei de Beton armat, 9,5 ore pro-
iect și laborator medie săptămînală.
8) Preparator la catedra de Beton
armat, poziția 10 din statul de func-
țiuni. 9) Șef de cabinet la catedra
de Mecanica construcțiilor, poziția 18
din statul de funcțiuni. 10) Prepa
rator principal la catedra de Meca-
nica construcțiilor. poziția 16 din
statul de funcțiuni. 11) Preparator
ta catedra Mecanica construcțiilor,
poziția 17 din statul de funcțiuni.
12) Asistent la disciplinele : Tehno-
logia execuției construcțiilor, secția
ingineri economiști ; Organizarea și
planificarea lucrărilor de construcții.
Facultatea de Construcții ; Tehnolo-
gia, organizarea $1 planificarea lu-
crărilor hidrotehnice. Facultatea de
Hidrotehnică ; poziția 13 din stalul
de funcțiuni al catedrei de Organi-
zarea șl planificarea construcții’or,
10 ore proiect și seminar medie săp-
tămirMlă 13) Asistent ta discipli-
nele : Organizarea și planificarea
lucrărilor de construcții, inclusiv
întreprinderile auxiliare și Economia
industriei construcțiilor, sectta in-
gineri economiști și Organizarea și
planificarea construcțiilor, poziția 14
din statul de funcțiuni al catedrei
de Organizarea și planificarea con-
strucțiilor, 10 ore proiect și seminar
medie săptămînală. 14) Șef de ca-
binet la catedra de Economie, orga-
nizarea șl planificarea lucrărilor de
construcții, poziția 16 din statul de
funcțiuni. 15) Asistent 1a catedra de
Practică In producție, conducerea
nnet grupe de studenti de 1a Pacnl-
tatea de Instalații și Utilaj 1a prac-
tica premergătoare, poziția 7 din sta-
tul oe funcțiuni, 26 ore medie săp-
lămiaală 16) Asistent 1» catedra de
Practica în producție, conducerea stu-
denților de la Facultatea de Hidro-
tehnică la practica premergătoare,
lorlalte probe, pot repeta exa-
menul de stat fără a susține
din nou lucrarea de diplomă.
De asemer.ea, cei care repetă
examenul de stat vor fi scutiți
de susținerea din nou a probe-
lor la care au luat note de „9“
ți „10“ in prima sesiune.
Rezultatul examenului la fie-
care disciplină prevăzută în pla-
nul de învățămînt, consemnat in
procese verbale, se va afișa
zilnic.
Proiectele și lucrările de di-
ploma ale absolvenților rămir;
la instituție, eliberindu-li-se la
cerere copii de pe acestea (exe-
cutate de absolventul respectiv).
Rectorul sau directorul insti-
tuției de învățămînt superior va
lua măsuri pentru afișarea re-
zultatelor finale ale comisiei exa-
menului de stat și va elibera
celor în drept diploma respec-
tivă.
Candidați! care au trecut exa-
menul de stat primesc diploma
de absolvire a instituției respec-
tive de învățămînt superior, prin
care li se acordă calificarea co-
respunzătoare. Primesc diploma
cu mențiunea de merit absol-
venții care au reușit la exame-
nul de stat în prima sesiune
planificată în ultimul an de stu-
diu obținînd la toate probele
note de 9 și 10, dacă în ultimii
trei ani de studiu și-au înde-
plinit obligațiile școlare prevă-
zute în planul de îr.vățjmînt,
obținînd la toate disciplinele
note de 9, 10 și în facultate au
avut o comportare bună. Po-
sesorii diplomei de merit se bu-
cură de dreptul de preferință la
repartizarea în producție.
Absolvenții ultimului an de
studiu al instituțiilor de învâ.
țămînt superior pot susține exa-
menul de stat în decurs de 2*/a
ară din momentul absolvirii, in
cel mult două sesiuni. Cei care
nu au reușit la examenul de
stat nici pentru a doua oară sau
nu au susținut de loc examenul
de stat în termen de 2'A ani
de la absolvire primesc în loc
de diplomă de absolvire un cer-
tificat de studii în care sînt enu-
merate disciplinele la care au
luat examenele, după plar.iil de
învățămînt, precum și notele
poziția 9 din statul de funcțiuni, 26
ore medie săptămînală.
II — FACULTATEA
DE INSTALAȚII Șl UTILAJ
1) Preparator la catedra Instalații,
poziția 9 din statul de funcțiuni. 2)
Asistent la disciplinele Electrotehnică,
măsuri ș1 mașini electrice și Insta-
lații electrice și automatizări; pozi-
ția 6 din statul de funcțiuni al ca-
tedrei de Electrotehnică, 11 ore pro-
iect și laborator medie săptămînală.
3) Asistent la disciplinele Instalații
electrice și automatizări și Electro-
tehnică. mașini și acționări electri-
ce, Facultatea de Instalații și Utilaj
și Electrotehnică și instalații elec-
trice. Facultatea de Construcții, po-
ziția 9 din statul de funcțiuni al
catedrei de Electrotehnică. 10 o e
proiect și laborator medie săptămî-
nală. 4) Asistent la disciplinele E
lecîrotehnică. măsuri și mașini elec-
trice. Electrotehnică’, mașini și acțio-
nări electrice și Instalații electrice
și automatizări. Facultatea de Insta-
lații și Utila] și Electrotehnică $1
Instalații electrice. Facultățile de
Construcții, Drumuri și Poduri ș?
Hidrotehnică, poziția 8 din statul de
funcțiuni al catedrei de Electroteh-
nică, 11 ore proiect șl laborator me-
die săptămînală. 5) Asistent la disci-
plina Mașini de ridicat și transpor-
tat, secția Utilaj de construcții, po-
ziția 6 din statul de funcțiuni al ca-
tedrei de Mașini de construcții. 9
ore proiect, seminar șl laborator me-
die săptămînală. 6) Asistent la disci-
plinele Mașini de construcții și tera-
samente, Secția Utilaj de construcții
și Organe de mașini și mașini de
construcții. Facultatea de Construcții,
poziția 7 din statul de funcțiuni al
catedrei de Mașini de construcții. 10
ore proiect, seminar și laborator me-
die săptămînală. 7) Asistent la disci-
plinele Geometrie analitică. Matema-
tici generale și Analiză și Matema-
tici speciale. Facultatea de Instalații
și Utilai șl secția de Geodezie, pozi-
ția 13 din statul de funcțiuni al ca-
tedrei de Matematici. 10 ore seminar
medie săptămînală. 8) Asistent 1a
disciplinele Geometrie analitică si A-
naliză și matematici speciale, Facul-
tățile de Instalații și Utilaj. Drumuri
și Poduri si Hidrotehnică, poziția 14
din statul de funcțiuni al catedrei
de Matematici, 9.5 ore seminar medie
săptămînală 9) Preparator principal,
catedra Matematici, poziția 15 din
statul de funcțiuni. 10) Asistent 1a
disciplina Desen de construcții. Fa-
cultatea de Drumuri și Poduri și
secția Geodezie, poziția 11 din sta-
tul de funcțiuni al catedrei de Geo-
metrie descriptivă și desen. 12 ore
seminar medie săptămînală. 11) Asis-
tent la disciplina Desen industrial și
de instalații, Facultatea de Instala-
ții șl Utilaj, poziția 12 din statul de
(calificativele) obținute ți vor
fi încadrați în producție ca teh-
nicieni sau în funcții similare.
Studenții bursieri din ultimul
an de studii primesc bursa de
stat și indemnizația de merit pe
toată perioada pregătirii și sus-
ținerii — în prima sesiur.e —
a examenului de stat. De ase-
menea, continuă să primească
bursa de stat și indemnizația
de merit pe timp de o lună
după încheierea sesiunii exame-
nului de stat studenții bursieri
care au promovat examenul de
stat. Vor mai continua să pri-
mească bursa de stat și indem-
nizația de merit pe timp de o
lur.ă și studenții muncitori, cei
orfani de ambii părinți și cei
proveniti din casele de copii,
bursieri din ultimul an de stu-
diu, indiferent dacă au promo-
vat sau nu examenul de stat.
Studenții muncitori, cei orfani
de ambii părinți și cei prove-
niți din casele de copii, bur-
sieri din ultimul an de studiu,
care au fost repartizați îr. învă-
țămint, primesc bursa de stat
în continuare pină la încadrarea
în muncă, pe baza repartizării.
Studenții muncitori care au pri-
mit indemnizație (salariu) în
cursul ultimului an de studiu,
repartizați în învățămîrrt, pri-
mesc indemnizațiile (salariul)
pînă la încadrarea în muncă,
Se baza repartizării. Studentii
ursieci care nu s-au prezentat
la prima sesiune a examenului
de stat pierd dreptul de bursă
și respectiv de indemnizație.
Studenții care au promovat
nHimul an de studii al instifu-
țiilor de învățămînt superior
eursuri de zi și au fost anga-
jați în producție, ca tehnicieni,
fără a fi promovat examenul de
ftat, vor beneficia de concediu
ără plată de cel mult 30 de
zile în vederea susținerii exame-
nului de stat. Studenților din
învățămîntul superior seral și
fără frecvență care se prezintă
la examenul de stat li se va
putea acorda la cerere un con-
cediu fără plată de ce] mult 15
zile, pe lîngă concediul cu plată
prevăzut de Hotărîrea C.C. al
P.M.R. și a Consiliului de Mi-
niștri nr. 271/1959. Pentru ob-
funcțiuni a.] catedrei de Geometrie
descriptivă și desen. 14 ore seminar
medie săptămînală.
111.	- FACULTATEA
DE DRUMURI SI PODURI
1)	Asistent ta disciplinele Curs
general căi de comunicații. Facul-
tatea de Construcții și exploatarea
carierelor. Facultatea de Drumuri și
Poduri, poziția 8 din statul de func-
țiuni al catedrei de Drumuri. 9 ore
proiect și seminar medie săptămîna-
1ă.2) Șef de laborator de Geodezie,
pozițta 11 din statui de funcțiuni a!
catedrei de Geodezie. 3) Preparator
1a catedra de Geodezie și Fotogra-
metrie. poziția 13 din statul de func-
țiuni. 4) Preparator principal la ca-
tedra Topografie, poziția 10 din sta-
tul de funcțiuni.
IV.	— FACULTATEA
DE HIDROTEHNICA
1)	Asistent la disciplinele Regulari-
zării de rîuri, căi navigabile și por-
turi. Hidrologie șî meteorologie. Simi-
litudine și modelare. Hidrodinamica
și hidromecanizare. Facultatea Hidro-
tehnică și Curs general de construc-
ții hidrotehnice, secția Geodezie, po-
ziția 10 din statul de funcțiuni al
catedrei de Hidraulică și Construcții
hidrotehnice. 7ore seminar, pro-
iect și laborator medie săptămînală.
2) Asistent la disciplinele Mecanica
fluidelor șî Hidraulică și mașini hi-
draulice, Facultatea de Instalații șl
Utilaj. Hidraulică și amenajata
cursurilor de apă. Facultatea de
Drumuri și Poduri și Construcții hi-
drotehnice. Facultatea de Hidroteh-
nică. poziția U din statul de func-
țiuni al catedrei de Hidraulică șl
construcții hidrotehnice, 8 ore semi-
nar, proiect și laborator medie săp-
tămînală. 3) Asistent 1a disciplinele
Construcții hidrotehnice. Hidraulică
și Economia apelor, poziția 12 din
statul de funcțiuni al catedrei de Hi-
draulică și construcții hidrotehnice. 3
ore seminar, proiect și loborator me-
die săptămînală 4| Asistent la disci-
plinele Regularizări d* rîuri. Căi na-
vigabile șl porturi și Mașini hidrau-
lice, Facultatea de Hidrotehnică și
Curs general de construcții hidroteh-
nice. inclusiv alimentări cu apă șl
canalizări, secția ingineri economiști,
poziția 13 din statul de funcțiuni a1
catedrei de Hidraulică și eon strunii
hidrotehnice. 7 ore seminar, proiect
și laborator medie săptămînală. 5)
$ef de laborator Ia catedra Hidrau-
lică șl Construcții hidrotehnice, po-
ziția 14 din statul de funcțiuni. 6)
Asistent ta disciplinele Canalizăii.
Facultatea de Hidrotehnică șl Hidra-
ulică. construcții hidrotehnice, ali-
mentări cu apă și canalizări; Facul-
tatea de Construcții, “poziția 5 din
statul de funcțiuni al catedrei de
Alimentări cu apă șl carMbaAri, ă
ore proiect șl seminar medie săptă-
ținerea concediilor din producție
in vederea trecerii examenului
de stat, cei în cauză vor face
dovada, cu adeverințe eliberate
de decanul facultății, că pregă-
tesc examenul de stat.
Absolvenții ultimului an de
studiu din seriile 1957—1958 și
1958 -1959 pot susține examenul
de stat în decurs de 2'/, ani, în
cel mult două sesiuni. Absol-
venții ultimului an de studii din
seriile 1956—1957 și anterioare
se pot prezenta la examenul de
stat o singură dată, ta una din
sesiunile din anii 1959 sau 1960.
Prima sesiune generală ve fi
între 25 septembrie — 10 octom-
brie 1959. Nu pot beneficia de a-
ceste sesiuni cei care s-au pre-
zentat de două ori 1a examenul
de stat și nu l-au promovat.
Candidatii înscriși la examenul
de stat în aceste sesiuni vor sus-
ține examenul în conformitate cu
prevederile prezentului regula-
ment, pe baza planurilor de în-
vățămînt în vigoare la data pre-
zentării la examenul de stat.
Absolvenții institutelor pedago-
gice și ai secțiilor pedagogice cu
durata de școlarizare de 3 ani se
pot prezenta la examenul de stat
o singură dată 1a una din sesiu-
nile din anii 1959, 1960 și vor sus-
ține examenul de stat pe baza
planurilor de învățămînt din
anul școlar 1955—1956, fără a
prezenta lucrare de diplomă.
Pentru a fi îr.scrișf, acești can-
didați vor prezenta recomanda-
rea ministerului, a organizației
centrale sau a Comitetului exe-
cutiv al sfatului popular regio-
nal în care lucrează, semnată
de conducerea’ ministerului, a
organizației centrale sau a co-
mitetului executiv al sfatului
popular regional.
Regutemenful privind organi-
zarea și desfășurarea examenu-
lui de stat în învățămîntul supe-
rior este întoomit în baza art.
îl din Hotărîrea Consiliului de
Miniștri nr. 995/1959. Orice dis-
poziții legale anterioare referi,
toare ta organizarea și desfășu-
rarea examenului de stat și-au
încetat aplicabilitatea, fiind a-
brogate prin Hotărîrea Cons'-
liului de Miniștri menționată
mai sus.
mîrwlă. 7) Asistent la disciplinele
Alimentări cu apă șl Hidroameliora-
ții, Facultatea de Hidrotehnică si Hi-
draulică, construcții hidrotehnice, ali-
mentări cu apa și canalizări. Facul-
tatea de Construcții, poziția 6 din
stătu) de funcțiuni al catedrei de A-
limentări cu apă și canalizări. 9 ore
proiect și seminar medie sSptăm -
nală. 8) Asistent la disciplina Geo-
tehnieă șl fundații. Facultatea de
Construcții, poziția 6 din statul de
funcțiuni al catedrei de Geotehnica
și Fundații, 9 ore protect și labo-
rator medie săptămînală. 9) Asistent
1a disciplinele Geotehnică și Fundatii
și Geologie tehnică. Facultatea de Hi-
drotehnică și Geomtrrfologie, secția
Geodezie. Roziția 8 din statul de
funcțiuni al catedrei de Geotehnică ș:
Fundații. 9 ore proiect și laborator
medie săptămînală. 10) Asistent Ia
disciplina Rezistenta materialelor.
Facultatea de Construcții, poziția 8
din statul de funcțiuni al catedrei de
Rezistența materialelor. 10 ore semi-
nar și laborator medie săptămînală.
11) Asistent la disciplinele Rezisten-
ța materialelor și Statica construc-
țiilor. Facultatea de Instalații și Uti-
laj. poziția 10 din statul de funcțiuni
al catedrei de Rezistența materiale-
lor. 10 ore seminar și laborator me-
die s^tămluală.
La concurs se pot prezenta persoa-
nele care funcționează în posturi de
asistent, șef de laborator seu de
cabinet, preparator principal și pre-
parator. sau persoane din producție.
Cel ce doresc să participe 1a concurs
vor Înainta in decurs de o lună de
la publicarea prezentei, o cerere în-
soțită de următoarele acte: !) Copie
legalizată de pe diploma de stat sau
de pe actul echivalent de studii su-
perioare. 2) Lucrările științifice ale
candidatului. într-un exemplar. 3)
Certificatul de caracterizare a acti-
vității profesionale și sociale a can-
didatului. eliberat de instituția In
care acesta își are funcția de bază,
din care să rezulte și vechimea tn
cfmpul muncii. 4) Memoriu de activi-
tate didactico-științifică, semnat de
candidat. 5) Autobiografie.
Concursul pentrtr ocuparea posturi-
lor de asistent constă din următoa-
rele probe : 1)0 probă scrisă șl o
probă orala la disciplina (disciplinele)
care formează postul respectiv. 2) O
proba practică la disciplinele care
comportă lucrări practice sau de
atelier. 3) O probă pedagogică, care
coc si ă din conducerea unei ședințe
de seminar sau de lucrări practice.
Concursul pentru ocuparea postu-
rilor de șef de laborator sau cabi-
net. preparator principal șî prepara-
tor ■ constă din următoarele probe :
1) O probă scrisă și o probă orală
la disciplina de specialitate. 2) O
probă practică la disciplinele care au
prevăzute lucrări practice.
Locul șl data concursului vOr fi a-
fnmtete direct candidaților admiși 1n
concurs, pentru postul respectiv.
Noua clădire a Institutului pedagogic din Ceboksar
VACANȚA
ELEVILOR
DE PES7E HOTARE
INVĂȚĂMÎNTUL SOVIETIC
în preajma
noului an școlar

1
1
Consfătuirea
Comitetului
3
|
administrativ al F. I. S. E
De curînd a avut loc la
Sofia consfătuirea Comitetu-

In Uniunea Sovietică, anul
școlar care se va deschide in
curind va fi un an deosebit. O
dată cu el va Începe realiza-
rea In practică a reorganiză-
rii sistemului de învățămînt.
De aceea, organele învăță-
mîntulul și școlile acordă o
mare atenție creării celor mai
bune condiții in vederea des-
chiderii cursurilor.
Cu deosebită grijă sint re-
zolvate problemele privitoare
la întărirea bazelor politehni-
ce ale invălămîntului, la des-
fășurarea instruirii in produc-
ție a elevilor, la organizarea
c'aselor a VIII-a pe lingă șco-
lile de 7 ani existente. In noul
an școlar va crește tntr-o
măsură însemnată numărul
școlilor de 11 ani. Pentru aces-
In orașul Novorosiisk au fost
complet reamenajate toate
clădirile școlare, a fost pus la
punct inventarul și utilajul
școlar. Un sprijin prețios au
primit școlile In această pri-
vință din partea întreprinderi-
lor .Proletarul*, .Oriol*, .Mo-
torul roșu* etc.
Pretutindeni se construiesc
localuri noi pentru școli, pen-
tru școlile-internate, pentru
ateliere, laboratoare, săli de
sport. Milioane de oameni so-
vietici ajută organelor de în-
vățămînt în munca lor pentru
cît mai buna pregătire a tu-
turor școlilor în vederea În-
ceperii cursurilor.
lui administrativ al Federației Internaționale a Sindi-
catelor din învățămînt. La lucrările consfătuirii au par-
ticipat reprezentanți din Mexic, Irak, Africa Neagră.
Romînia, Polonia, U.R.SS., Franța, R.D. Germană, Aus-
tria, Ungaria, Cehoslovacia, China, Chile. Participă de
asemenea reprezentanți ai U.N.ES.C.O. $1 al Biroului
internațional pentru problemele educației.
In ședința din 27 iulie, Paul Delanoue, secretarul ge-
neral al F.l.SE., a prezentat raportul : ..Dezvoltarea so.
cietății contemporane, noile
Federației Internaționale al
mînt.“
La 30
portului
rezoluții
iulie au luat sfirșit

sarcini ale școlii și rolul
Sindicatelor din Invăță-
discuțiile pe marginea ra-
prezentat de Paul Delanoue. Au fost adoptate
cu privire la noile sarcini ale Federației In-
ternaționale a Sindicatelor din învățămînt cu privire
la problemele educației și mișcarea de eliberare în ță-
rile latino-americane, precum și cu privire la lupta
penbru pace.
i
In R.D.G., vacanța de vară a
fost inaugurată printr-un mare
festival al pionierilor care a
avut loc la Frankfurt pe Oder
la tnceputul luni) Iulie. Apoi,
peste șase sute de mii de copii
și tineri din toate regiuni<e
R.D.G au plecat în taberele
de odihnă organizate de școli și
întreprinderi. Anul acesta au
fost alocate în acest scop, din
bugetul de stat, 65.500.000 de
mărci, în afară de cele cîteva
milioane de mărci prevăzute din
fondurile întreprinderilor și ale
sindicatelor.
Pentru copiii și tinerii care-șl
petrec vacanța în tabere se or-
ganizează excursii în cele mai
frumoase regiuni ale țării. De
asemenea, anul acesta au fost
amenajate la periferia orașelor
mari ca Berlin, Ilalle, Leiipzlg,
Karl-M.arx-Stadt și Dresda te-
renuri de joc, centre pentru tu-
riști șl cabane.
In republica pionierilor, ,WI1-
helm Pieck“, situată pe malul
lacului Werbellin, în apropiere
de Berlin, a fost deschisă o ta-
bără internațională de pionieri.
De asemenea, municipalitatea
din Berlinul democrat a pus la
dispoziția copiilor vestberiinezl
15.000 locuri de odihnă In tabe-
rele din R.D.G.
In orașul copiilor Csiilebărc
din Budapesta s-a deschis o ta-
bără internațională de pionieri
șl școlari. In afara celnr 900 de
copii maghiari, aici tșl petrec
vacanța 200 de pionieri din
Uniunea Sovietică, Cehoslovacia,
Republica Democrată Germană,
Bulgaria, Republica Populară
Mongolia, Franța, Danemarca,
Belgia. " ’ ■ . ’
Presa franceză scrie despre sil
tuația grea a copiilor oameniloff
muncii din Franța. După cum
arăta de curind ziarul „Paris
Journal", anul acesta 3.500.000
de copii ai oamenilor muncii
din Franța nu vor putea eă se
odihnească tn afara orașelor.
Alocațiile de stat pentru între-
ținerea taberelor de vară pentru
copii sînt cu totul insuficiente
și se reduc an de an. Dacă tn
anul 1945 alocațiile acopereau
50 la sută din cheltuielile pen-
tru întreținerea acestor tabere,
tn prezent alocațiile de stat nu
depășesc 7—8 La sută.
toa se croază baza materială
corespunzătoare. ie organi-
zează ateliere școlare și iu-
torșcolare.
In numeroase raioane are
loc și dă rezultate importante
întrecerea desfășurată sub lo-
zinca .Să pregătim în chip e-
xemplar fiecare școală pentru
noul an de învătămtnt*.
In raioanele Ucrainei, de e-
aemplu, pregătirea pentru noul
an școlar este în toi. Aici se
construiesc, pe baza alocații-
lor din buget, peste 100 de
scoli și clădiri pentru școlile
internate. Se ridică de aseme-
nea numeroase școli noi prin
mijloacele colhozurilor. Numai
în regiunea Kirovograd se
construiesc prin mijloacele col-
hozurilor 86 de școli și 290 de
săli de clasă. De asemenea,
sute de școli noi se clădesc
cu ajutorul colhozurilor în re-
rcunile Cerkassk, Lugansk,
Harkov etc.
Constructorii din Moscova
vor da în funcțiune, Ia 1 sep-
tembrie, 30 de școli și 8 școU-
internate.
In orașul Irkutsk, 18 școli de
7 ani sînt transformate în
scoli de 8 ani și 16 școli me-
dii trec la învâțămîntul de 11
ani cu instruire în producție.
Se deschid 7 școli-internate si
două școli ai căror elevi vor
îi semi-intemi.
Școlile din orașul Sum-
raitsk (R.S.S. Azerbaidjană)
«în! gata de pe acum pentru
deschiderea cursurilor. Cu a-
jutorul întreprinderilor care Ie
patronează, al organizațiilor
obștești și al elevilor înșiși,
încă de la 20 iulie în toate
școlile raionului au fost ter-
minate reparațiile curente șl
capitale, au fost reutilate ca-
binetele de fizică și chimie.
Sri cleme
Timp de zece zile. Viena — orașul
Dunării albastre — a fost un oraș al
tinereții. Bătrînele ei ziduri, palatele du-
rate in marmoră, de sute de ani, piețele
ce evocă omenirii atilea amintiri au fost
martore ale unei manifestări tinerești de
o mare forjă, o manifestare închinată pă-
cii și prieteniei popoarelor. Poate nicio-
dată în întreaga ei istorie Viena nu a
fast atît de tînără ca în aceste zile. Au
întinerit-o cei 18.000 de băieți Și fete
veniti din 111 țări care au dovedit că
ideea cea mai scumpă a tinerelului de
pe toate continentele este cea a apărării
păcii. Pentru că Festivalul nu a însemnat
doar o dezvăluire a tezaurului artei po-
poarelor, o serbare a cîntecului și dan-
sului, ci și o examinare, cu simțul răs-
punderii, a sarcinilor ce revin generației
celor cu au 20 de ani în apărarea pro-
priului lor viitor.
La Viena, tinerii au făcut un rodnic
schimb de păreri care a permis o mai
exactă înțelegere a fenomenelor ce se
manifestă în prezent în viata internațio-
nală. Unii tineri veniti din occident nu
aveau totdeauna o viziune exactă a lu-
mii, căci propaganda aouseană le-o de-
formase. La Viena, discutînd cu tineri
din alte tari, ei au putut să capete o
imagine reală a faptelor.
E greu să faci un bilanț al Festivalu.
lui. Exigenta vienezi nu vor uita nicio-
dată baletul ler.inqrădean, sau seara de
neuitat cind Paul Robeson a cînlat în Hel-
denplalz. In orașul valsului s-a încetățe-
nit și ..oerinita* noastră- Arta s-a dove-
dit și de astădată un bun mesager al
năzuinței de pace a celor tineri. Cei mai
talenta/i dintre tinerii ce au evoluat pe
scenele vieneze in zilele marii întilnirt
au fost premiati. Am avut bucuria de a
înregistra printre aceștia numeroși soli
ai ariei rominești.
Multe din telegramele pe care cores.
pondentii de presă prezenti la Viena le-au
transmis în zilele Festivalului s-au referit
la înltlnirile pe profesii și la seminariile
Internationale. S.au bucurat de o largă
dezbatere și problemele invălămîntului.
ce b? e
OCR
3-000 de studenti au luat parte la semi-
nariile ce au dezbătut aspecte ale dez-
voltării sistemului de învățămînt, ale ro.
lului său în educarea unei generatii care
să aibă nu numai o pregătire la nivelul
actual al cuceririlor științei și tehnicii, d
și o înaltă conștiință cetățenească. o
fierbinte năzuință de pace. Rodnică s-a
dovedit întilnirea dedicată problemelor
pregătirii profesionale a tineretului.
După 10 zile pline de voioșie tinerii
oaspeți ai Vienei și gazdele lor s-au în.
tilnit în Ralhausplalz, unde a avut Ioc
închiderea Festivalului. In aplauzele în-
delungate ale celor prezenti. Bruno Ber.
nini a citit o declarație în care se arată:
„Festivalul nostru a ajuns la sfîrșitul ma-
nifestărilor sale, dar realitatea sa și idea-
lurile sale vor rămîne veșnic vii tn ini.
mile noastre".
Zadarnic s-au zbătut dușmanii Festiva-
'JuIuL Zadarnic a cheltuit fonduri imense
Ministerul de Externe de la Bonn. Zadarnic
au fost mobilizafi provocatori de profesie*
lepădături fasciste și stipendiati ai propag
gandei apusene. Dușmanii Festivalului nu
au reușit să torpileze, așa cum au sperat
ei, marea sărbătoare a tinereții- Ei au
reușit doar să se acopere de dispreț-
Festivalul s-a încheiat. La despărțire,
pretutindeni au răsunat cuvintele „auf
wiedersehen', „fa revedere! Ne vom în.
tllni Ia Festivalul următor". In aceste
cuvinte rostite cu căldură își găsește ex-
presia năzuința comună a tinerilor de a
întări prieteniile ce au fost legate în o-
rașul de pe Dunăre. Mesajul de pace și
prietenie al Festivalului va fi purtat în
lumea întreagă.
E. OBREA
Tineri din delegația noastră au vizitat monumentele Vienei
«t «imeur'im R-»™'ejri Puți SdnicM «c I. Trielon ir 80.10. notari t Comhlmtul PriierMic Ctsi Sztntetl .1. V. Slitm*.	Plita Srintett. Abonameite ’• -Q1’®”
m »«c I» lorii «Menta wwiiW oda tirtoru oostili il dilatau! vriuntid din tntieprtnderi i! Institut)!. Abontmenls. I ie - 1239 lei: S luni — 6.25 lei 9 lent — 9.12 ta.