1 Hune^®ara^2^— Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Ccmitetilui Central al Sindicalului Muncitorilor din Invătâmint și Culturi Anul XI, Nr. 524 Vineri 26 iunie 1959 S pagini 25 bani Învățat orii o r, de ziua lor Acad. ATANASE JOJA vicepreședinte al Consiliului de Miniștri min stru al Invățămintului și Culturii Zi de cinstire a zecilor de mii de pedagogi care slujesc școala noastră nouă, ZIUA ÎNVĂȚĂ- TORULUI' este sărbătorită în acest an în con- dițil cu totul deosebite, tn condițiile în care întreg poporul muncitor se pregătește să în- timpine cea ce a 15-a aniversare a eliberării Rominiei de sub țugui iascist. Alături de toți cei ce muncesc, pedagogii se pot mlndri pe drept cuvînt cu succesele obținute. Ei înar- mează pe elevi cu temeinice cunoștințe teore- tice și deprinderi practice, spre a li bine pre- gătiti pentru viata așa cum cere partidul, pen- tru ca toti tinerii să devină cetățeni harnici șl 'pnceputi. hotărîti să închine patriei întreaga lor capacitate de muncă. Bilanțul pe care îl fac as'ăzi oamenii școlii vorbește despre stră- duințele lor de a educa tineretul în spirit co- munist. de a pregăti printr-o instruire temeinică pe intelectualii noi, ieșiti din popor și legați d« năzuințele acestuia, vorbește despre miile de țărani muncitori pe care, la îndemnul parti- dului. li ajută să pășească mal grabnic pe drumul agriculturii socialiste. Pentru marile realizări închinate cu dragoste si devotamen' patriei socialiste, pentru hărni- cia si elanul cu care își îndeplinesc nobila misiune învățătorii, proiesorii, educatorii sînt sti—ați si pretuiți pretutindeni în statul nostru demoorat-popular Au trocut pentru totdeauna vîomurile cînd eforturile și străduințele dască- hlcr erau răsplătite cu desconsiderare, neome- nie sau. în cel mai bun caz. cu indiferență. Numeroasele școli noi, moderne, construite în anii aceștia. înzestrarea unităților da învătă- mlnt cu toate cele necesare, îmbunătățirea continui a condițiilor de muncă și de trai ale cadrelor didactice sînt numai citeva dovezi c e gri: : nsrirdnlx sl guvernului de a crea l:.g. pos-b:lităti pedagogilor ca, nestingheriti de greutăți materiale, să se dedice activității io: creatoare, rodnice, folositoare. Munca modestă și harnică a învățătorimii — ce! mai numeros detașament de intelectuali d n tara noastră — desfășurată sub îndrumarea în- țeleaptă a partidului, asigură mersul înainte al invățămintului nostru nou. făcînd ca el să răs- pundă tot mai bine sarcinilor mari de con- strucției socialismului in R.P.R. A Acum, cu prilejul „Zilei învățătorului' urez tuturor celor ce muncesc pe tărîmul școlii nai succese in îndeplinirea nobilei misiuni de edu- catori și învățători ai celor ce mîine vor pre- lua si vor duce mal departe construcția socie- tății socialiste, mult spor în activitatea pe care o desfășoară neobositi pentru răspindirea largă a culturii In rîndurile maselor munci- toare. așa cum o cere însăși zidirea vieții noi in patria noastră. ION NISTOH președinte a! Comitetului Central a! Sindicatului Muncii or iilor din învățământ și Cultură „ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI' prilejuiește și In acest an o trecere în revista a realizărilor zecilor de mii de educatori din țara noastră pentru traducerea în viață a mărețelor sarcini puse de partid în fața școlii. Un nou Iot de tineri cu o temeinică pregă- tire, legată strîns de cerințele practicii, pără- sește școala, fie pentru a intra în producție, fie pentru a urma școli și institute de speciali- zare. Sute de mii de tineii au trecut cu bune rezultate dintr-o clasă în alta- Temeinicia pre- gătirii elevilor și spiritul în care au fost edu- “ câți constituie cea mai importantă dintre reali- zările cu care cadrele didactice își întîmpină sărbătoarea lor anuală. Devotamentul educatorilor față de patrie, față de Partidul Muncitoresc Romin, care ne conduce spre un viitor fericit, a fost exprimat și prin abnegația cu care marea lor majori- tate muncește pentru propagarea cuvîntului partidului în masele largi ale poporului, pen- tru atragerea țărănimii muncitoare pe calea agriculturii socialiste, pentru răspîndirea știin- ței și culturii închinate progresului și păcii. Prețuind rolul învățătorimii în vasta oporă constructivă ce se desfășoară în țara noastră, partidul și guvernul au luat numeroase măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă și viața ale cadrelor didactice. Demnitatea învățătoru- lui este azi scutită de jignirile la care o su- puneau regimurile burghezo-moșierești. învă- țătorul participă în regimul nostru la rezolva- rea celor mai diferite probleme cetățenești, ca deputați în sfaturile populare, în Marea Adu- nare Națională sau ca activiști cu munci de răspundere în diferite organizații de masă sau în aparatul de stat. In toate colțurile țării se fac intense pregă- tiri pentru sărbătorirea aniversării a 15 ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fas- cist. In acești aai au fost obținute de către poporul nostru, sub conducerea fermă și înțe- leaptă a partidului, mari și importante reali- zări. Ele sînt un factor mobilizator în lupta pentru noi victorii închinate vieții și fericirii oamenilor. Comitetul Central al Sindicalului Muncitorilor din învățămînt și Cultură își ex- primă convingerea că educatoarele, învățătorii și profesorii din patria noastră vor munci și pe viitor cu devotament și abnegație, conștienți că munca lor este o parte importantă in opera măreață de construcție socialistă in care sa găsește angajat poporul nostru. Cu prilejul „Zilei învățătorului'. Comitetul Centtal al Sindicatului Muncitorilor din Invăță- mînt și Cultură vă adresează, dragi tovarăși învățători, profesori și 'educatoare, un călduros salut, urfndu-vă noi și valoroase succese in activitatea nobilă de educare comunistă a tinerelor generații. I COPIIIIN MIED. CU VOH SIMT TI văd în clasa-ngustă, la masă aplecat, Tn ierni cînd prin ferestre mijeau, de lapte, = zorii ; Ascult rostirea spusă de gtasu-nflăcărat Cu Decebai străbunul și descălecătorii. Vorbea de slava dusă, de Ștefan, de Corvini, Reînviind din fumul trecutului istoria Și ochii lui albaștri clipeau de lacrimi plini Cînd povestea, adesea, de răzvrătitul Horia. Ar fi putut să spună, știind-o pe de-arînd. g Istoria vremii sale, amarnică și crudă: Durere adunată în inimă și-n gînd De osîndiții soarlei la foame și la trudă. Ar fi putut să spună de omul ce robea La margine de tîrguri și-n inimă de sate; De greve, de măceluri, de jalea țării, grea. Și de huzurul lînced al celor din palate. Dar despre-acestea toate doar focul din priviri Grăia, și fața-i suptă, și hainele lui roase, Purtîndu-le pe toate, durute moșteniri, Tn tulburea lumină subt grinda clasei joase* In preajmă-i stind, copiii, ca o pădure vie Creșteau, cu ochii ageri și frunți înglndurate* Iar vorba lui domoală. avinturi. bucurie Le aducea — și raza nădejdilor curate. Prin casele umile în nopțile Urzii Cei învățați de dtnsul, cu slova din poveste Scriau în cartea vieții, tipar de glnduri vii* Chemările la luptă clin roșii manifeste. Cînd a-ntilnit Partidul era bărbat cărunt. Dar inima fierbinte i-a spus : e drumul tău 1 Ridică-te și luptă cu veacul cel mărunt, tn mină poartă facla și lumînează-n hău! N-a pregetat — și-ndemnul din suflet a rodit Pe calea ce-o deschise, cu jertfe, muncitorul Și-n luminosul August istoria l-a-ntîlnit In frontul marii lupte, alături cu poporul. 3n îtilîmpinarea ztleS de 23 AugusS Pe întreg cuprinsul patriei, oamenii muncii se pregătesc cu ■ n entuziasm deosebit si intim- pme aniversarea a 15 ani de la H beri rea Rominiei de sub jugul fascist, de la victoria insurecției armate și răsturnarea dictaturii militare fasciste din țara noastră înfăptuite sub conducerea Parti- dutu. (omunist Romin, prin ac- țiunea coordonată a forțelor pa- triotice populare, a sotdaților. o- fiterifor ți generalilor patrioți din armată, in condițiile lovitu- rilor nim'citoare date armatelor fasciste de către Armata Sovie- tică eliberatoare. Din orașul București pină in cel mai înde- părtat cătun, pretutindeni se simte fierberea, animația pregă- tirilor de sărbătoare. In fabrici si in uzine, muncitorii dau zor lucrului: productivii ale ridicată, preț de cost cit ma* auauA pro- duse de calitate — acesta este gindul cu care fiecare din ei întîmpină pe 23 August. Pe o- goare, pe șantiere oamenii mun- cii nu se lasă mai prejos : vor să închine marii sărbători reali- zări cit mai multe, mai frumoase. In instituțiile de artă și cultură, dorința tuturor este de a închina zilei de 23 August cele mai iz- butite creații. Și in școli, acolo unde se plămădește viitorul con- structor al societății noi, este prezentă preocuparea vie pentru a întîmpină sărbătorește pe 23 August. In zilele acestea, in școli se duc ultimele activități pentru în- chiderea cu succes a anului de învățămînt. Profesorii și elevii culeg roadele unei munci în- cordate desfășurată de-a lungul unui an întreg, roade pe care le alătură numeroaselor realizări ce au avut loc în școli in cei 15 ani de la eliberare. In același timp, dornici să contr.buie la pregătirea temeinică a viitorilor elevi ai școlii merii proveniți din rîndurile muncitorilor, în a- ceasta perioadă profesorii spri- jină cu căldură și înțelegere pe toți aceia care s-au prezentat la cursurile special organizate in acest scop. Prin aceasta peda- gogii iși dau contribuția la crea- rea intelectualității de tip nou din R.P.R.. intelectualitate ieșită din popor care împreună cu in- telectualii cinstiți formați in școala veche, va lupta cu devo- tament pentru construirea socia- lismului în țara noastră. Una din sarcinile care revin învățătorilor, profesorilor și edu- catorilor in perioada care ne (Continuare in pag 2) * Din tei căzută-i floarea și vișinii-n grădini In roadele mustoase și-aduc prinosul verii: Amiaza scinteiază cu ploaie de lumini. E ziua de serbare și cîntă pionierii. Tncăpătoare-i clasa și prin ferestre mari Pătrunde adierea din arborii de-afară ; Copiii — o dumbravă de muguri și lăstari —• Dau glas de bucurie și cîntă noua țară. El pare azi nai tinăr, cum stă oprit în prag Și ochii lui sînt umezi de parc-ar vrea să spună : ...Copiii mei, cu voi sînt! Urmînd același steag Voi ține și eu pasu-nainte spre Comună! VLAICU BIRNA tKwdV* > W Ml", W HNWU»HIUH»lli*tt<*UMUmA Oameni și fapte Cnwmiila Ana Tomescu, profesoară do știința naturale la Școala medie din comuna Gătala, regiunea Timișoara, se străduiește să traducă in lapt indicațiile partidului cu privire la legarea iuvățămialului de viată. Pentru a- ceasta, printre altele, a organizat un Inmoe lot experimental ți se ocupă de înjghebarea In școală a unui colț vin. Datorită atenției mari pe care proiesoara □ acordă activităților prac- tice, elevii săi și-au Însușit temeinice deprin- deri de muncă agricolă. îndrăgind cu adevă- rat agricultura. Pregătiți în felul acesta de profesoară, elevii vor deveni de bună seamă pricepuți lucrători ai pămîntului, pentru a că- rui colectivizare Ana Tomescu a dus In comu- na Gătaia o propagandă intensă. Tovarășul Vasile Nicolae de la Școala de 1 ani nr. 2 din comuna Cioara Doicești, regiunea Galați, este cunoscut ca unul din îruuflețlloril muncii culturale de masă din comuna. Bun or- ganizator, un organizator plin de elan. învăță- torul este preocupat în permanență de găsirea celor mai interesante și mai variate forme de educare a maselor, de atragere a lor la munca culturală. Vasile Nicolae a reușit bunăoară să mobilizeze numeroși țărani muncitori, În- treg tineretul satului și tot corpul didactic in multiple și variate forme do activitate cultu- rală, să contribuie la ridicarea nivelului mani- festărilor de acest gen din comună. El este stimat și iubit de elevi și de cetățeni pentru dragostea și atașamentul cu care mun- cește. ★ 20 de ani din viață a închinat școlii pină acum Învățătorul Procopie Hăul ea. actualmente director al Școlii de 7 ani din comuna Ludoș, raionul Sebeș, regiunea Hunedoara. Școala pe care o conduce este fruntașă pe raion. Șl nu e de mirare : Irumoasa experiență pedagogică a directorului, dublată de buna sa Informare teoretică In domeniul pedagogiei și metodicii predării sînt Împărtășite și cadrelor didactice. Cu dragoste și Înțelegere se ocupă tov. Proco- pie Hăulea de învățătorii și profesorii tineri care au nevoie de a îndrumare atentă din par- tea colegilor mal virstnici. ★ Comunista Sofia V. Bcdta. de la Școala de 7 «mi din comuna Oviălu, r atente Medgidia, des- fășoară o intensă activitate obștească Ea a adus o contribuție deosebită In acțiunea de co- lectivizare, pe Hula comisiei de ieroet (a i- trena! femeile la înfrumusețarea comunei, a gospodăriilor personale etc.), muncește cn slrg in cadrul căminului cultural, antrenind tineretal In diverse colective artistice și coordonind ac- tivitatea colectivului de conlerențicnl In școală este apreciată ca un bun pedagog care are preocupări deosebite pentru educa- rea elevilor in spiritul patriotismului sodcdlsL Bogata sa activitate obștească și școlmă a fost răsplătită : tovarășa Sofia ▼. Balta a tata decorată cu Medalia mimcfl. învățătorul Die Mtlencovici este director id Școlii elementare cu limba de predare elită din comuna Hadimna. raionul Moldova Nomă, regiunea Timișoara. Citeva din realizările Iui ca director : in comună, datorită muncii desfă- șurate de colectivul pedagogic mobilizat de dsslofnicul director, nu există nici un copil de virată școlară neșcolarizat și încă din anul 1755 ana fabe'.ismul a fost complet lichidat. Prin munca de propagandă pe care o desfășoară în rîncuri e sătenilor. învățătorul nie Milenco- vlci a ajutat pe țăranii muncitori din Radianta să se conv agă de faptul că drumul colectivei este drumul bunăstării și al fericirii. In pre- zent, Ilie Milencovid duce o muncă susținuta pentru tranriormarea întovărășirii agricole din comună in gospodărie agricolă colectivă. Vor- bele le-a iusoțit de fapte : lâmurindu-și în pri- mul tind famLia, aceasta și-a dat printre pri- mele cererea de înscriere în G.A.C. ★ Nicolae Jerlăianu, inspector metodist la sec- ția de Invățâtnîni și cultură a raionului FUimon Sirbu. este apreciat de cadrele didactice, de țăranii muncitori și de toți cel cu care lucrea- ză pent.u buna sa pregătire politică, pentru competența profesională, pentru conștiinciozi- tatea cu care muncește pe tărim profesional și social, pentru spiritul său activ, care nu se Împacă cu lipsurile, pectru lupta sa împotriva vechiului și pentru promovarea noului. Așa cum ii stă bine unui comunist, tovarășul Nicolae Jerlăianu este modest, cere sprijinul tovarășilor din jur și nu există sarcină pe care să nu o îndeplinească cu simț de răspundere. Profesoara Mana Kovacs, fiică a unor țărani colectiviști, are de abia doi ani vechime In In- vâțâmlnt. Cn toate acestea, la școala unde lu- crează — Școala de 7 ani cu limba de predare maghiară din Bătut, raional Lăpuș, regiunea Bata Mare — s-a remarcat prin pricepere și bană pregătire, prin conștiinciozitate și rezul- tate bune in activitatea la clasă. Unul din „m- creiele" muncii sale este șl faptul că Mana Kovacs ține o strînsă legătură cu părinții ele- vilor — In cea mai mare parte muncitori mi- neri dto Băiuț. Pentru felul cum știe să lucreze cu aceștia, pentru răbdarea cu care se ocupă do instruirea și educarea copiilor ce-i sini ta- credințați, II văi a profesoară se bucură de res- pectul și prețuirea păriafilor, a sătenilor « Dacă Maria Kovacs este de abia la începu- tul carierei sale, in schimb tovarășul Gavzil Petru muncește de J2 de azi pe lăitmai șcef in prezent conduc* Școdo de 7 ani dto Dorobanți, raionul Botoșani, regiunea Suceava. 12 de ani in care a staȘM școala cu cinste șt devnlnmeal. Bun gospodar, bun organizator, harnic activist te domini cultural, comunistul GevrUa Petru a tom decerat cu MMMa micii și poartă MM — pa MMat — de Im* vățcHor truato» VESA N1ȚESCU-VESLOVSCH1 : „La catedră'. (din Expoziția închinata ,,Zilei învățătorului* — deschisa ia Sindicatului Muncitorilor din Invâ țămint) Sînt grădinar și îmi iubesc grădina Sînt grădinar fi îmi iubesc grădina : Eu zilnic răsădesc și pomi și Hori Și-i cresc atent; a mea doar fi-va vina. De n-or rodi și înflori în zori-.. Privesc cu drag la fiecare floare Cum iși ridici fafa spre lumină. Cum crește și cum ride către soart De gingășie și de farmec plină- Văd pomii înfloriți ca-nlr.o ninsoar. Cum își desfac coroanele bogate Și mă gindesc la roada viitoare, Ce vor purta-o ramurile toate. Trec ajui-n zbor și văd că-mbătrinesc, Dar îmi râmi se mie, grădinarul, Și pomi și flori mereu să răsădesc, Ca să dea tării rodul și nectarul. ION PISCU profesor, CJmpvluag-Muscel In Tntîmpinarea zilei de 23 August (Urmare din pag. 1) mai desparte de 23 August este aceea de a pregăti intens pe ti- neri pentru această sărbătoare. Pentru ca elevii să participe cu toată însuflețirea la marea ani- versare, pedagogii se străduiesc să-i ajute mai înfii să cunoască întreaga ei semnificație, să înțe- leagă importanța actului de 1* 23 August pentru viața întregu- lui popor muncitor, pentru însăși viața părinților lor, pentru în- săși viața lor. La acțiunile între- prinse în cursul anului școlar in scopul de a pregăti tineretul pentru marea sărbătoare, acum, in perioada vacanței de vară, școlile au prevăzut să adaoge și vizitarea unor locuri istorice, a muzeelor, a monumentelor lega- te de lupta revoluționară a parti- dului, de trecutul de luptă al cla- sei muncitoare, de lupta împotri- va fascismului. Vor fi vizitate, bunăoară, Muzeul Doftana. Mu- zeul de istorie a partidului, mu- zee regionale, monumentele e- roilor romîni și sovietici dm București și din alte localități ale țării ș-a. Numeroase școli și-au propus să ducă pe elevii lor în perioada vacanței de vară ta fabrici, uzine, pe șantiere, astfel incit școlarii să postă ve- dea cu ochii lor mtrarta ale social iniția, să n*MKi A»- gostea și elaute ca care ■«>- torii iși dau contribuția ța in- făptairaa planaim de mat Dis- cuțiile pa care școlarii și prote- jării le vor purta ca laaciiorii la curstd acestor vizite saa ca prilepil i stil nan tor orgamzate ca ei in tabere, la raatfe poauserv- lor etc. ■ vor apda pe tineri să vadă orisscȘ paa făcid de țara noastră pe druul progresului tehnic, al construirii onor insem- nafe unități industriale puse in fo- loctă poporului inacitor, să cu- noască grija pe care partidul o arată creșterii arvelufai de trai al oamenilor munca Vizitarea gospodăriilor agricole colective, a gospodăriilor agricole de stat și SJ4T.-urilor va înlesni înțe- legerea prefacerilor ce au loc in agricultura noastră, în satul nostru, datorită politicii ferme de constnare a socialismului dusă de Partidul Muncitoresc Romin. Fără Îndoială că la buna in- tecmare a devBor asupra situa- ției Rominiei in anii regimului burghez o moșieresc, asupra vieții acere in care erau ținuți In trecut oamenii muncii, asupra tegimulai barbar la care erau supuși luptătorii pentru binele poporului, vor contribui in mare măsură mtflairile cu parti- cipați ta luptele revoluțio- nare ale clasei muncitoare, la înfăptuirea actului de la 23 Au- gust IM4, ca partkipanți 1a războiul antihitlerist, cu activiști de partid și de stat, ca persoua- Măți de aramă ale vieții știin- țifice și cidnrale. Profesorii și învățătorii sînt convinși că ase- meaea acțiuni contribuie in mare măsură |a educarea copiilor in spiritul patriotismului socialist, deoarece cuvintele acelor oameni care au văzut cu ochii lor și au trăit evenimentele povestite, au un ecou larg in sufletele elevi- lor Bună este orientarea acelor școli care s-au gindit să organi- zeze vizionarea in colectiv a unor filme cu caracter revoluțio- nar. să pregătească concursuri „Drumeții veseli" pe teme le- gate de lupta eroică a poporului muncitor pentru eliberarea pa- triei noastre sau de succesele obținute la noi în anii regimului democrat-popular. Bucuria marii sărbători ee se apropie va fi resimțită de șco- lari și cu ocazia șezătorilor li- terare ce vor avea loc In cele mai multe unități de învățăndnt, a serSor căniecului și dansului, a serbărilor cîmpenești, simpo- zioanelor, audițiilor muzicale în- chinate lui 23 August. Copiii vor întîmpină marea noastră sărbă- toare prin manifestări sportive — atît de mult îndrăgite de ei — prin excursii, prin focuri de ta- bără, reuniuni tovărășești și car- navaluri în care se va revărsa toată bucuria lor. Expunerile despre pregătirea, organizarea și conducerea de că- tre P.C.R. a insurecției armate de la 23 August 1944, despre ce a dat puterea democrat-populară tineretului, despre realizările re- gimului democrat-popular în cei 15 ani de la eliberare și sarci- nile tineretului pentru continua dezvoltare și înflorire a patriei noastre pot informa larg pe elevi, ajutîndu-i să prețuiască valoarea actului de la 23 August 1944, prin care s-a făcut o co- titură istorică în viața poporului romîn. In perioada care premerge zi- lei de 23 August, copiii, mobi- Kzaii de organizațiile U.T.M. și de pionieri, de învățătorii și pro- fesorii lor, iși vor da contribu- ț*. — în semn de dragoste față de patria în care se construiește socialismul — la ridicarea cons- trucțiilor școlare, 1a amenajarea școlilor lor, la îngrijirea parcu- rilor, căminelor culturale, la re- pararea de drumuri și poduri, la înfrumusețarea satelor și orașe- lor. Acțiunea de stringere a spi- celor, care a devenit o tradiție îndrăgită de copii, ii va antrena și in această vară pe școlari, conștienți că fac o treabă utilă, folositoare patriei. De pe acum copiii participă cu dragoste la întreținerea culturilor, desfășoa- ră muncă voluntară pentru co- lectarea de fier vechi, hîrtie etc și se pregătesc să-i ajute pe virstnici la stringerea recoltei. Numeroase alte acțiuni au în- ceput să se organizeze în școli în întîmpi narea zilei de 23 Au- gust, sărbătoarea națională a po- porului nostru. Am pomenit nu- mai cîteva din multiplele mani- festări care au loc sau care intră în programul colectivelor de pe- dagogi și de elevi din toate șco- lile Republicii Populare Romine. Am pomenit cîteva, suficiente to- tuși pentru a arăta dragostea cu care școlile se pregătesc de sărbătoare, căldura cu care 23 August este așteptat de dascăli și de aceia pe care ei, cu grijă părintească, îi educă și îi in- struiesc. Sprijin larg scolii ..Ziua sărbătoare dactice și învățătorului". zi de pentru pentru por, care stimează * munca dascălilor, ’ cit ca unul din cadrele di- intregul po- ți prețuiește s-a statorni- evenimentele așteptate cu nerăbdare de ma- rea masă a învățătorilor ți pro- fesorilor după încheierea fie- cărui an de școală, oferindu-le posibilitatea să se bucure de roadele muncii lor, prilej de dragoste și recunoștință față de partidul nostru și față de statul democrat-popular care le poartă o permanentă ți atentă grijă. In anii regimului democrat- popular s-a făurit școala noa- stră nouă, școală a poporului, și, odată cu ea, a fost făurit noul învățător, luptător activ, alături de toți ceilalți oameni ai muncii, pentru cauza socia- lismului, pentru o cultură nouă pusă în slujba poporului. SE ÎMBUNĂTĂȚEȘTE NECONTENIT MUNCA DIDACTICA După cum spunea tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la Congre- sul învățătorilor „statul de de- mocrație populară i-a incredin- făurirea muncii. permanență sprijinul' ți grija partidului ți guvernului care mai espanză- condiiii ca lotul sale la ta bcnăti ținea co*- populare, înzestrarea cu stre, ziditor al socialismului". In îndeplinirea acestei misiuni frumoase ți nobile, învățătorii ți profesorii noștri au simtit in învățătorului kătoare, aceea noul cetățean tcare. Clasele exploatatoare șl partidele politice care reprezea- Mobilierul necesar, cantitățile sporite de material didactic pe o misiune de a forma al țării noa- le-au creat condiții tot bune de muncă ți de trai. pentru noul an școlar se construiesc sfert de zece cu- i putea amenaja curțile, | experimentale ale wșW C. MINCA in biroul șefului Sfatului popular condițiile ca localu- să fie terminate și blocuri de locuințe. Dar in București nu numai locuințe. Am văzut de curind, secției de invățămmt a date în folosință la deschiderea anului școlar, iar invățămintul de cultură gene- rală să primească un însemnat număr de noi săli de clasă. sport ți parcelele noilor școli. Există deci toate rile tn construcție M. CONSTANTINESCU elev tn clasa a Vll.a a Școlii elemen^ tare nr. 80 din București: La arat terenurile de strucții școlare din Capitală însumează decît a Insuficienta Dezvoltare a școlii in ttmpal regimului burghezo- moșieresc, redacerea perma- nentă a sumelor destinate în- vățământului ți cadrelor didac- tice, lipsa de grijă din partea statului burghez pentru cuprin- derea in școală a fiilor oameni- lor mimai, lipsa de localuri, de mobilier și material didactic, sălile de clasă neincălzite pu- neau pe învățători și profesori în situația să ■■■ceașcă ia f’^Muilor școlii Eliberarea țării noastre și in- staurarea regiMalal democrat- popular aa adus o schimbare hotăritoare ia situația școlii și a cadrelor didactice. Așezarez învățămintului pe baze noi. realist științifice, grija continuă a partidului și statului pentru educarea tineretului in spiritul socialismului, sporirea an de an a sumelor destinate dezvoltării și îmbunătățirii învățămintului, stima ți prețuirea cu care sint înconjurați învățătorii și profe- sorii au făcut să crească tot mai mult prestigiul școlii și al cadrelor didactice. Miile de localuri de școli și săli de clasă construite și date ia folosință In anii paterii care-l primesc anual școlile asi- gură o bază materială cores- punzătoare pentru ca munca de instruire ți educare a tineretu- lui să se desfășoare la un ni- vel tot mai ridicat, Numeroase documente de par- tid și de stat apărute după re- forma învățămintului reflectă preocuparea continuă pentru îmbunătățirea învățămintului ți a muncii cadrelor didactice. Hotărîrea C.C. al P,.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R, din 16 august 1951 constituie un program bogat în această privință. Astfel, s-au pus ba- zele unui sistem îmbunătățit ți lărgit de calificare ți perfecțio- nare a cadrelor didactice, sis- tem completat printr-o serie de documente ulterioare. Tot ca urmare a acestei hotăriri a fost creat Institutul de științe peda- gogice menit să studieze și să generalizeze experiența pozitivă din școlile noastre și experiența școlii sovietice, a început să fie editată , Revista de pedagogie", care contribuie la ridicarea ni- velului pedagogic al cadrelor didactice din invățămintul ele- mentar și mediu. De un real sprijin în Imunca învățătorilor ți profesorilor aa fost măsurile pentru îmbunătă- țirea planurilor de învățămint, programelor și manualelor șco- lare al căror conținut se bu- cură de o permanentă atenție din partea organelor centrale de partid ți de stat. Faptul că elevii au acum la indemină ma- nuale ți rechizite din ce în ce mai bune, in număr suficient și Ia prețuri scăzute contribuie de asemenea la ușurarea muncii învățătorilor și profesorilor, iar editarea a numeroase lucrări cu caracter ideologic, pedagogic ți științific și organizarea unui sistem special de aprovizionare a cadrelor didactice cu cărți, pe lingă înzestrarea substan- țială a bibliotecilor școlare, le dă acestora posibilitatea să fie la curent cu cele mai noi pro- bleme ale muncii instructiv- educative ți să le aplice ia practică. In munca de predare a dis- ciplineiar de tovățămiat de pe poziții științifice cadrele didac- tice aa primit an important organizarea unor forme speci- ale de invățănaint ideologic, care le ușurează interpretarea justă a fenomenelor din natu- ră ți societate și le sprijină in lichidarea confuziilor. Răspindirea în masa cadrelor didactice a celor mai bune me- tode pedagogice, atit prin pu- blicațiile de specialitate, cît ți prin consfătuirile raionale, con- tribuie de asemenea la îmbună- tățirea muncii lor. O serie de atte forme de activitate meto- dică— cercuri pedagogice, con- silii pedagogice, comisii meto- dice etc. dau prilejul unui larg schimb de experiență între în- vățători și profesori. Statul democrat-popular, par- tidul și poporul nostru dau g înaltă prețuire muncii desfășu- rate de pedagogi pentru instru- irea ți educarea tineretului, im- portantului rol social a! aces- fora. Ca o dovadă a acestei a- precieri, numeroase cadre di- dactice care muncesc cu abne- gație pentru îndeplinirea sarci- nilor de cinste ce le revin au fost decorate cu ordine și me- dalii ale Republicii Populare Romine, au fost distinse cu titlul de „emerit" sau „fruntaș". Recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Mi- niștri cu privire la îmbunătă- țirea învățămintului seral șl fără frecvență de cultură gene- rală ți superior creează largi posibilități pentru ridicarea ca- lificării cadrelor didactice care n-au avut posibilitatea in trecut să capete o pregătire superioară. Toate aceste condiții de mun- că, pe care nu le-ar fi creat nicicind regimurile trecute, sînt roadele politicii Partidului Mun- citoresc Romîn ți a regimului democrat-popul a r. NIVELUL DE VIAȚĂ AL PEDAGOGILOR DEVINE TOT MAI RIDICAT Pe lingă măsurile privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale cadrelor didactice, numeroase documente de partid ți de stat reflectă o grijă per- în Capitala patriei noastre se cons- truiește- intr-un ritm uluitor. Peste tot se ridică noi sclitle și, pe zi ce trece, în mijlocul lor cresc zidurile viitoare'.or al Capitalei, un plan al orașului Bucu- rești acoperit cu cercuri de diferite cu- lori, reprezenUud unitățile de invăță- mint. Un șir de cercuri roșii mconjoată orașul ca o centură. Sînt noile cons- trucții școlare ce se ridică in anul a- cesta in Capitală din fonduri centrali- zate, ca urmare a grijii partidului și guvernului pentru îmbunătățirea bazei materiale a învățămintului. După felul cum sînt amplasate, se poate cbserva că la baza repartizării tor a existat o anumită concepție, care ține seama de pianul de sistematizare a orașului ți de situația existentă in domeniul invăță- mintuhii. Așezate în cartierele muncito- rești, unde burghezia a lăsat puține lo- caluri de școli, sau in cartierele de lo- cuințe nou construite — la Floreasca sau pe calea Rahovei. în cartierul Mrtiii Bravu sau in Militari — noile con- 359 săli de clasă, mai mult construit burghezia intr-un veac. Noile localuri, dintre care prind cîte 24 săli de clasă, vor fi în- zestrate cu toate cele necesare bunei desfășurări a muncii instructiv-educa- tive. laboratoare, ateliere, săli de fes- tivități și de gimnastică, depozite de material didactic etc. îndrumate in permanență de Comite- tul orășenesc de partid. Sfatul popular a| Capitalei și întreprinderile de cons- trucții depun toate eforturile pentru ca localurile de școli aflate în construcție să fie terminate in cinstea celei de-a 15^a aniversări a eliberării patriei noas- tre și date in folosință pentru noul an școlar. Ca urmare, unele dintre aceste localuri Se află intr-un stadiu avansat de construcție. Prin darea in folosință a noilor loca- luri de școli. în care vor putea fi cu- prinși peste 14.000 elevi, se va putea realiza o restructurare a școlilor exis- tente, se va obține o simțitoare descon- gestionare a acestora și se va înlătura desfășurarea învățămintului pe 3 serii. Avind la dispoziție localuri încăpătoare de școală in toate cartierele, elevii nu vor mai fi nevoiți să se aglomereze in școlile din centru. Pentru ca noile construcții să poată intra în funcțiune o dată cu deschidere* manentă șl pentru a le asigura acestora condiții de trai tot mai bune. Măsurile speciale luata in ultimii ani in sprijinul ca- drelor didactice dovedesc cit de mare este această grijă. Hotărîrea partidului ți guver- nului din 1951 a îmbunătățit salarizarea cadrelor didactice și a pus atunci bazele unui sistem special de aprovizionare a lor cu alimente ți mărfuri indus- striale. Prin această hotărîre organele locale au primit sar- cini concrete pentru a da învă- țătorilor și profesorilor locuințe corespunzătoare și combustibil și a le atribui loturi în vederea cultivării de legume și zarza- vaturi. Tot atunci s-a instituit un sistem de premiere specială a celor evidențiați în activita- tea școlară și obștească. In anii creșterea întregului venit să următori, o dată nivelului de trai popor, noi măsuri al au îmbunătățească con- viață ale slujitorilor dițiile de școlii. Astfel, în anul 1956, au fost luate măsuri în legătură cu îmbunătățirea salarizării personalului didactic și crearea unor magazine speciale de unde acestea să se poată aproviziona cu mărfuri industriale cu plata în rate. A sporit an de an nu- mărul cadrelor didactice trimise la odihnă ți tratament in mod gratuit sau cu prețuri reduse. Numai in anul 1958 peste 16.000 de muncitori din învățămînt și-au petrecut concediul ia sta- țiuni balneo-climaterice. In prezent, cadrele didactice beneficiază de un concediu de odihnă egal cu durata vacanței de vară. Acest lucru, ca ți limi- tarea obligațiilor lor de muncă anului școlar, paralel cu munca de cons- trucție s-au luat măsuri și pentru con- fecționarea mobilierului necesar. Pe lingă confecționarea tablelor de scris practicate în perete ți a altul mobilier, o deosebită atenție s-a acordat băncilor școlare, pentru care s-a elaborat un mo. del cit mai adecvat, cu schelet metalic. Este demn de subliniat faptul că alege- rea unui tip de bancă școlară cit mai corespunzător din punct de vedere igienic și pedagogic a preocupat nu nu- mai pe specialiști — pedagogi și medici — ci și pe conducătorii comitetului exe- cutiv al Sfatului popular al Capitalei. In prezent, in școlile din orașul Bucu- rești și in rinduriie cetățenilor se des- fășoară o largă mișcare pentru spriji- nirea terminării la timp a numeroaselor construcții școlare noi. Pe lingă fiecare construcție s.au constituit comitete de cetățeni, formate din reprezentanți ai organizațiilor de partid și obștești, ai părinților ți cadrelor didactice, care mo- bilizează masele de oameni ai muncii la efectuarea unor lucrări auxiliare. De asemenea, in școli s-au constituit, sub conducerea organizațiilor U.T.M., bri- găzi de muncă patriotică, care dau cons- tructorilor un sprijin însemnat. Pină a- cum, elevii Școlii medii nr. 6, bunăoară au prestat peste 12.000 de ore de muncă voluntară pe șantierul școlii cu 20 săli de clasă din strada Corbului, raionul Grivița Roșie, iar cei de 1a Școala de 7 ani nr. 36 au prestat circa 600 ore de muncă voluntară pe șantierul școlii cu 24 săli de clasă din strada Silviei, ra- ionul 1 Mai. Intr-o singură zi, aproape 100 de cetățeni, cadre didactice și elevi din cartierul Giulețti au prestat circa 300 de ore de muncă voluntară pe șan- tierul școlii din acest cartier. Secția de Învățămînt a Capitalei a luat măsura ca elevii care nu lucrează in întreprinderi in perioada de desfășu- rare a activităților practice din luna iunie să facă practica pe șantierele de construcții, iar in perioada vacanței de vară să se extindă organizarea brigăzi- lor de muncă patriotică. Cu economiile realizate prin sprijinirea construcțiilor școlare de către elevi și părinți se vor la șase ore in medie pe zi, le dă posibilitatea să depună eforturi sporite ta timpul anu- lui școlar și să se pregătească mai temeinic pentru lecții. In regimul democrat-popular, cadrele didactice, la fel cu toți ceilalți oameni ai muncii, nu duc grija zilei de mîine. Au apus pentru totdeauna vremu- rile cind mii de învățători stă- teau fără posturi ani de zMe, cînd li se aplicau „curbe de sacrificiu". In loc de „curbe de sacrificiu" — creșterea perma- nentă a salariului real; în loc de șoma/ — dezvoltarea per- manentă a învățămintului și creșterea numărului de învăță- tori șl profesori; în loc de umilințe și lipsuri de tot felul — o viață demnă ți înconju- rată de grijă. Iată tabloul schimbărilor radicale din viața învățătorimii noastre. Ridicînd permanent prestigiu) învățătorilor și profesorilor, asigurîndu-le condiții de trai ți de muncă tot mal bune, încon- juri ndu-î cu stimă șl dragoste, partidul ți guvernul nostru traduc în viață indicația Iui V. I. Lenin care arăta că în statul socialist învățătorul po- porului trebuie să fie ridicat la nu 1® o înălțime la care n-a stat, stă și nici nu poate să stea societatea burgheză. Recunoscători partidului ți ce guvernului pentru tot ceea au făcut și fac pentru ei, ma- rea masă a învățătorilor, pro- fesorilor ți educatoarelor din patria noastră își îndeplinesc nobila lor misiune și cu cinste participă oamenii vieții noi activ alături de Mi 1 I I g i Activitățile Brlan'u) cu care se încheie munca practică elec- iuată acum, la sfîrșitul anului școlar, de elevii școlilor de cultură generală este bogat și rodnic. Perioada de practică i-a ajutat pe elevi să se fa- miliarizeze cu ptoblemele tehnicii industriale și agricole, sâ dobîndească temeinice deprinderi prac- tice. să se pregătească pentru viață. Elevii Școlii medii nr. 1 „Nicolae Bălcescu" din București și-au efectuat practica în producție la uzinele „Semănătoarea", la întreprinderile poli- grafice nr. 1 și nr. 5, la G.A.S. Dragomirești-Deal și în atelierele școlii. La uzinele „Semănătoarea" au lucrat peste 200 de elevi, care au fost repartizați în secții ți ate- liere și au participat direct, din primele zile de practică, la procesul de producție. Ei au efectuat la început lucrări simple — ca de exemplu mon- tarea etichetelor de metal pe combine sau ajus- tarea unor piese ale acestora — pentru a trece trep- tat la minuirea unor mașini unelte cum sint bor- mașina, strungul etc. sau a da ajutor direct la a- samblarea mașinilor de secerat In timpul practicii elevii au fost ajutați să în- țeleagă aplicațiile in producție ale multor feno- mene studiate de ei în cursul anului școlar la o- rde de fizică, chimie etc. Astfel, în atelierul de prelucrări mecanice, observ înd funcționarea pre- Bei cu excentric, au urmărit cum se transformă mișcarea circulară In mișcare liniară cu ajutorul unui sistem de ptrghii. încă din prima zi de practică filele caietelor de însemnări ale elevilor au Început să se umple cu date asupra organizării muncii în întreprindere, cu note amănunțite privind construcția combine- lor. a secerătorilor etc. Practica tn producție a contribuit șl la educa- rea comunistă a elevilor. Munca entuziastă a muncitorilor și tehnicienilor din fiecare secție țl din fiecare atelier, efortul acestora de a sprijini măreața operă de colectivizare a agriculturii, ■concretizat în convoiul de combine ți secerători care ies zilnic pe poarta uzinei intreptîodu-se spre cimpiile mănoase ale patriei — Intr-un cuvînt, în- treaga viață din uzină, a avut o influență pozi- tivă asupra 1or. încă din primele zile de practică elevii și-au tns'jș t disciplina muncii din atelier. Exemplul muncitorilo' a fost urmat de majoritatea elevilor. Prin munca lor practică tn unele ateliere elevii au ajutat chiar Ia mărirea producției. In atelierul în care se execută axe cardanice pentru combine, de exemp’», norma de fabricație zilnică a acestor practice piese a crescut și datorită muncii productive a ele- vilor. * Organizați pe grupe ți echipe, sub îndrumarea cadrelor didactice și a tehnicienilor-, elevii de la Școăla medie din Drăgășani au desfășurat o serie de interesante activități practice pe plantațiile bo- gate și variate ale Institutului de cercetări horti- viticole din localitate. Ei au efectuat palisatul ți ruperea copililor, sfărîmarea scoarței la biloane de port-altoi, lucrări de plivit și prășit, de com- batere a dăunătorilor care produc pagube viilor, lucrări de întreținere a culturilor legumicole și a plantațiilor de pomi etc. înainte de începerea fiecărei lucrări tehnicienii și inginerii le-au explicat în amănunțime elevilor tehnica lucrărilor, ca și scopul urmărit de aces- tea. Elevii și-au notat regulat tn caietele lor cele aflate de la tehnicieni și profesori, precum ți ob- servațiile proprii. La sfîrșitul fiecărei zile de mun- că s-au analizat rezultatele obținute. In afară de lucrările de pe plantațiile Institu- tului de cercetări hortivjticole, elevii de la Școala medie din Drăgășani au lucrat In atelierul de tîm- p!ărie al cooperativei „Avlntul", tn cercul de ra- diofonie organizat pe lingă școală, precum și pe cele două loturi de care dispune aceasta, aplicînd In practică cunoștințele însușite tn timpul anului la diferite obiecte. ★ Planul activităților practice efectuate de elevii Școlii medii din Buzia; a cuprins lucrări la gos- podăria agricolă colectivă, la gospodăria agricolă de stat și pe lotul școlar, precum și o serie de lu- crări In atelierul școlii. Cu prilejul muncilor efec- tuate la gospodăria agricolă colectivă și la gos- podăria agricolă de stat elevii au aplicat tn prac- tică multe din cunoștințele doblndite la științele naturale. Totodată, participînd la muncile agricole școlarii au avut posibilitatea să învețe numeroase lucruri noi cu privire la însemnătatea pe care o are folosirea agrotehnicii înaintate tn cultivarea pămînturilor. In cadrul lucrărilor în atelierul școlar elevii au executat diferite obiecte care vor fi prezentate la expoziția școlii, reparații la mobilierul școlar și numeroase piese de decor pentru reprezentațiile teatrale ale colectivului artistic. Pentru ca activitățile practice să dea cele mai bune rezultate școala a inițiat o întrecere între brigăzi. PREGĂTIRI PENTRU Consfătuirile raion ele Buna pregătire a consfătuiri- lor raionale este tn cen- trul preocupărillor secției de în- vățămînt a raionului V. I. Le- nin. De curînd, o comisie for- mată din inspectori ai secției de învățămînt și cadre didac- tice fruntașe a trecut la elabo- rarea referatului care va fi prezentat la aceste consfătuiri. In vederea alcătuirii referatu- lui comisia a strîns date cu privire la pregătirea ideologică ■ cadrelor didactice, educația patriotică și internaționalistă a elevilor, munca pentru legarea învățămîntului de viață. Comi- sia de redactare s-a oprit asu- pra unor deficiențe care mai există In munca școlilor din raion — bunăoară, în activita- tea profesorilor la orele de di- riginție. în orientarea profesio- nală a absolvenților școlilor medii etc. Secția de învăță- mînt este convins^ că discutarea concretă a lipsurilor în cadrul consfătuirilor, critica princi- pială, combativă a greșelilor va contribui la remedierea de- ficiențelor și la îmbunătățirea muncii de educație comunistă In școlile raionului. Secția de învățămînt a chemat pe directorii de școli la cabinetul pedagogic al raio- nului, unde au avut loc două ședințe de instructaj cu privire la felul cum trebuie să se des- fășoare lucrările consfătuirilor. La rîndul lor, directorii țin consfătuiri cu colectivele școli- lor, în care discută problemele concrete ale muncii de educa- ție comunistă în fiecare școală. ★ De Îndată ce a luat cunoș- tlnlă de problema care se va dezbate la consfătuirile ralo. nale din acest an, secția de Invățămint a orașului Ploeștf a format un colectiv care se ocupă de redactarea referatu- lui privind munca pentru îm- bunătățirea educației comunis- te a elevilor. Pentru întocmi- rea referatului colectivul de redactare folosește multiple surse de informare: rapoarte- le inspectorilor, materialele primite de la școli și materia- le culese de pe teren de me- todiști. Astfel a fost strins un bogat material referitor la e- ducatia comunistă a elevilor. Secfia de învătămint a ora- șului Ploești a organizat o șe- dință cu cadrele didactice in care s-au purtat discuții cu privire Ia scopul și rolul con- sfătuirilor. Cu prilejul acestei ședin/e sec/ia de invălămînt a arătat cadrelor didactice că discuțiile care vor avea loc la consfătuire nu trebuie să se refere la probleme general va- labile, ci la munca concretă a cadrelor didactice, la aspectele pozitive și negative din acti- vitatea lor. din care să rezul- te în ce măsură s-au preocu- pat cadrele didactice de reali- zarea educației comuniste a e- levilor, pentru a se populariza experiența bună și a găsi căile cele mai bune de Înlăturare a lipsurilor existente. Secția de Invățămint a reco* mandat de asemenea școlill^ să discute in prealabil proble- mele privind educația comu- nistă în consiliile pedagogice. In telul acesta învățătorii și profesorii vor avea posibilita- tea să vină la consfătuire cit mai bine pregăti/i. Constatări de la examene Examenul de istorie i patriei pe care I au dat elevii clasei a Vll-a -A" de la Școala de 7 ani nr. 31 din Capitală a dovedit că acești elevi, bine îndru- mați de profesoara lor, tovarășa Maria Constanțiu, au înțeles fenomenele isto- rice pe care le-au studiat în timpul anului, știu să le interpreteze în spiri- tul învățăturii materialist-dialectice. Ei au vorbit cu pricepere despre felul cum a evoluat societatea omenească pe teritoriul țării noastre, cunosc suc- cesiunea modurilor de producție și ca- racteristicile lor, precum și cauzele care au dus la înlocuirea unei orînduiei so- ciale cu alta Bunăoară, arătind mani- festările luptei de clasă în țara noastră de-a lungul veacurilor, elevii au por- nit de la situația economică și socială concretă care a generat această luptă, au scos în evidență ideea că in orin- duirile cu clase antagoniste lupta ex- ploataților împotriva exploatatorilor este o lege de dezvoltare a societății, au subliniat just cauzele nereușitei răs- coalelor țărănești în epoca istorică dată, precum și marea importanță a acestor răscoale care, deși Infrinte cu ajutorul aparatului de reprimare pe care-l aveau la îndemină exploatatorii, au lovit totuși puternic în orinduirea feudală, consti- tuind elemente ale acumulării cantitative ce avea să ducă la doborîrea orinduirii bazate pe nedreptatea socială. Elevii au înțeles că lupta împotriva exploatării a unit păturile sărace de diferite națio- nalități și că numai clasele dominante erau interesate să întrețină vrajba na- țională, pentru a abate pe oamenii muncii de la cunoașterea adevăratelor cauze ale mizeriei în care trăiau, de la lupta comună împotriva exploatării. Examenul a arătat că în timpul anu- lui s-a dat o atenție deosebită perioa- dei contemporane. Elevii au dat răs- punsuri bine orientate în legătură cu fupta partidului revoluționar al clasei muncitoare pentru înlăturarea exploa. tării burghezo-moșierești și pentru con- struirea socialismului. Ei au vorbit pe larg despre succesele obținute de po, porul nostru, sub conducerea partidului, pe drumul construirii vieții noi. O orientare justă a cunoștințe- lor elevilor a dovedit-o și examenul de constituție la clasa a VH-a „A" de la Școala medie nr. 31, condus de profe- sorul A. Stegărescu. Elevii au prezen- tat caracteristicile statului ți drep. tulul burghez în contrast cu cele ale statului de democrație populară, arătind și izvorul deosebirilor esențiale dintre acestea — caracterul diferit al proprie- tății asupra mijloacelor de producție. Ei au arătat că schimbările interve- nite în orinduirea economico-socială a țârii noastre au dus 1a adoptarea unor norme juridice cu totul noi. In folosul celor ce muncesc. Elevii cunosc bine orinduirea eco- nomică și de stat a țării noastre și principiile care stau la baza politicii statului de democrație populară, au scos în evidență rolul conducător ai Partidului Muncitoresc Romin în lupta pentru construirea socialismului. Examenele de absolvire a claselor • IV-a și a VII-a au arătat că majorita- tea elevilor din aceste clase și-au in- ■ușit cunoștmțe temeinice, strins le- gate de practică, de viață. Lucrările scrise și răspunsurile ora- le date de elevii clasei a IV-a de la Școala medie nr. 5 din Capitali la e- xamenul de matematică, bunăoară, au arătat că acești elevi și-au însușit ia adinc me cunoștințele de aritmetică ți geometrie primite in clasele I—IV, fiind in stare să Ie aplice la rezolva- rea problemelor cu conținut practic : Elevii celor două clase a VII-a de la Școala de 7 ani nr. 19 din Capitali, bine pregătiți de către tovarășa pro- fesoară Margareta Petreșteanu, au do- vedit de asemenea. Ia examen, price- perea de a-ți aplica cunoștințele la rezolvarea problemelor legate de pro- ducția industrială și agricolă. Bună- oară, ei țtiu să determine greutatea diferitelor metale ce intră în compo- nenta unui aliaj atunci cînd cunosc procentajul și greutatea totală a alia- jului, au întocmit cu pricepere grafi- cul producVei de cereale a unei Gos- podării agricole colective pe bază de date concrete, luate din viată și. de asemenea, graficul producției indus- triale dintr-o uzină, știu cum se aplică calculul volumului diferitelor corpuri geometrice in practică, la determina- rea volumului unor piese de motoare. Și examenele de fizică au constituit un mijloc de evidențiere a faptului că elev;i știu să aplice cunoștințele în practică. Ei au vorbit cu competență, printre altele, despre circuite electri- ce, despre legarea receptorilor în cir- cuit, despre măsurătorile electrice ți aparatele electrice de măsurat etc. în general, examenele au ilustrat progresul pe care 11 înregistrează țcoala pe linia legării invățămîntului de viată, de practica din industrie și agricultură. ★ 1 In aceste zile, 30.000 ucenici ți a- proape 5.000 elevi ai școlilor tehnice au susținut In fața com’siilor de exa- minare lucrările practice pentru obți- nerea certificatelor de muncitor cali- ficat. Grupul școlar „Steagul roșu" din Orațul Stalin dă producției, în acest an, zeci de strungari, frezori lăcătuși, turnători formari, rectificatori etc. fa- miliarizați cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii moderne, cu metodele înain- tate de muncă. Dintre aceștia se evi- dențiază în mod deosebit viitorii itrungari, care au arătat la examen că pot folosi cu succes metodele de mun- că de mare productivitate De la Grupul școlar petrol-chimie din Cimp:na vor pleca spre întreprin- derile petrolifere 120 de mecanici pen- tru motoare, mecanici pentru utilaj de foraj, sondori, lăcătuși pentru con- ducte petrolifere, precum și 57 de maițtri. Multe din lucrările de di- plomă ale elevilor maiștri de Ia acest grup școlar au cuprins soluții care vor pute? fi aplicate cu succes în pro- docție. La Grupul școlar de pe lingă Combi- natul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hunedoara, lucrările practice de ■Hițit de an ale ucenicilor și elevilor c-au desfășurat în secțiile furnale, o- țelărie. la laminorul bluming și in alte sectoare ale combinatului. Viitori fumaliști. laminatori, oțelari au dove- dit că știu să aplice corect procesele tehnologice la pregăt'rea furnalelor pentru scurgerea fontei, la suprave- gherea cuptoarelor Siemens Martin etc. Rezultate remarcabile sau obținut și Ia Grupul școlar „losif Ranflhet* din București. Ucenicii și elevii elec- tric:eni au dovedit că reușesc să îm- bine armonios cunoștințele teoretice cu cele practice. Cunoscători ai pro- ceselor tehnologice moderne de con- struire a diverselor aparate, de produ- cere și distribuire a energiei electri- ce, ei vor putea face față cu succes cerințelor industriei noastre. în numeroase școli din întreaga țară examenele au scos în evidență preo- cuparea crescîndă a cadrelor didactice și a specialiștilor din unitățile produc- tive pentru formarea unor muncitori și tehnicieni cu temeinice cunoștințe pro- fesionale, în stare să aplice, în munca pe care o vor desfășura In producț’e, metode de mare productivitate, să contribuie nemijlocit la înflorirea pa- triei noastre socialiste. ln atenția profesorilor de economie politică fi socialism științific care vor urma cursurile de perfecționare din vara aceasta Cursurile de perfecționare pentru profesorii care vor preda economia politică și socialismul științific in școlile medii de cultură generală, profesionale și tehnice in anul școlar 1959/60 se vor desfășura intre 15 iulie— 15 august a.c. in localul Com- plexului școlar special din Predeal. Cursurile vor incepe în ziua de 15 iulie a.c. la orele 8. Tova- rășii cursanțî anunțați de orga- nele regionale sînt rugați să fie la Predeal in ziua de 14 iulie 1959. — ■ ■ 1 1 Asociația sportivă „Olimpia" de pe lîngă Ministerul Invăță- mîntului și Culturii. în colabo- rare cu comitetul de instituție din minister și cu comitetele sindicale raionale de învătămiiit și cultură din Capitală, organi- zează pe timpul vacanței de vară 7 excursii de lung traseu în cele mai pitorești regiuni ale țării (Ceahlău-Cheile Bicazului, Defileul Oltului și al Jiului, Lanțul cetăților din Transilva- nia, Nordul Moldovei, Delta Dunării. Litoralul Mării Negre, Circuitul R.PR.), 8 excursii pe masivii muntoși din Carpații meridionali (Bucegi, Piatra Ma- re, Postăvarul, Piatra Craiului, Făgăraș, Retezat), 15 excursii de sfîrșit de săptămînă (pe di- verse trasee va, Ciucaș, zău). La aceste din Bucegi, Gîrbo- lezer-Păpușa, Bu- excursii pot parti- cipa și cadre didactice din pro- vincie. Cadrele didactice sînt rugate să se adreseze, pentru informații și înscrieri, la sediul asociației d n str. Alex. $opov Nr. 30 (te- lefon : 14.39 00) și la sindica- tele raionale de învățămînt din Capitală. | | ■ Centrele ș i o o m i s i i 1 e examenului de maturitate din sesiunea iulie 1959 Printr-un ordin al ministrului Invățămintului și Culturii s-au stabi it centrele ți președinții comisiilor pentru examenele de matur.tate de la țcolile medii de cultură generală, examenele de stat de la țcol'le pedagogice și institutele pedagogice de învățători, precum și examenele de diplomă pentru absolvenții fostelor școli tehnice de grad mediu, din sesiunea iulie 1959. Examenele încep in toată țara in ziua de I iulie 1959, orele 9 dimineața In vederea pregătirii lucrărilor examenului președinții comisiilor se vor prezenta la centrele la care au fost numiți in dimineața zilei de 29 iunie a c. Publicăm mai |os centrele unde vor funcționa comisiile, școlile care se prezintă la fiecare centru, precum și președinții comisiilor. oiAsut aucuBEșn $c«ala aedle ar. 1 J. L Care- țtala*. raional L V. Stalia — comisia ■ r. 1. Sa vor prezenta candidațil do la Școala medie u. 7 (cari dc xi). Președinta praf. naiv. Necalcc Mi- hat-Bvcv'cab. Șcnnia medie nz. 7 „L L Caia- țtaJ«*. raionul L V. Stalin — comisia ■ r. 2. Sc vor prezenta candidați! da Ja Școala medie ar. 7 (curs da xi). Președinta ceai. naiv. Galbară Gheei- •he-București. Școala media nr. 7 ,X L Cara- fUA«*i raional L V. Stal in — comisia ar. x Sa var prezenta candidatii da la Școala media Mi. 7 (curs aerai). Președinta p»«L naiv. Kralxdlei O«- caJ-BucarevU. Școala media ar. 21 „Dr. PeUa Ciexa*, raional L V. Stalin — comi- sia m. 4. Se var prezenta candidatii da ia școlile medii nr. 28 si 35 (cuib da zi). Președinta proL naiv, laao Amal-Bucure|tj. Școala media ar. 32 „1. ȘL Dela- vtucn", raionul 1. V. Stalin — co- wsia ar. 5. Se vor prezenta candi- dau* da la Școala media nr. 32 — Secția cn limba de predare rusă (evra de xi). Președinte lector naiv. Vaaeenka Vtetar-BucureștL Școala medie serala I.R.E.B., ra- ionul L V. Stalin — comisia ar. 6. Se vor prezenta candidați! de la șco- lile medii serale I.R.EB. fi C.P.C.S. Icnrn seral fi restanțieri). Președinta cent. nnlv. Stan Sncin Maxta-Bucu- reftz- ȘcoaJa medie ar. li „L Bemianshaia'. raionul 1 Mai — co- misia nr. 7. Se vor prezenta candi- dați! de la Școala medie ar. 16 (curs de ii). Presediate cont «aiv Mar- gnlev cn Eleaa-BucureștL Școala medie nr. II „Z. Koamo- de mia na kala*, raionul 1 Mai — co- misia nr. 8. Se vor prezenta candi- datii de la Școala medie nrK 10 (curs de xi). Președinte ceai. naiv. Gheor- ghin loa-Bucu i ești. Școala medie nr. 11 ..D. Cnnle- mdr*. raional 1 Mai — cămin ia na. 9. Se vor 8recenta caadMatij da la Școala mod ta nr. 11 inra da sf). Fmaedmle praL Sudam Gabrtai- Baca rosti. ScMb media ne. 11 J. Camio- ■hr*. raioni 1 Mod — cauza ar. 18. Sa «nr |imai a rmmdidnili da la acolite medii aerate nr. 11 fi nr. 34. Președinta eanL naiv. Birriun loe- Be curei U. Școala medie nr. 12, raionul 1 Mal ___ comisia nr. 11. Sa vor prezenta candidați! de la Școala medie nr. 12 (cnrx de xi). Președinte prof. naiv. Botez MLhal-Bucureșli. Școala medie ar. 12, x a tonal 1 Mai — comisia nr. 12. Sa vor pre- zenta candidatii de la Școala medio ar. 12 (curs serii). Președinte eoni, naiv. Placă Ana — București. Școala mede ar. 13 „Mibai Vi- teazul*. raionul 23 August — comi- sia nr. 13. Se vor prezenta candi- datii da la Școala medie nr. 13 (curs da xil. Președinte proL naiv. acad. Vrtmceann Gbeorffeo-Bucur ești. Școala mod ia nr. 13 ..Mlba! VI- t a ax ai'. rifoul 23 August — comisia ■r. 14 Se vor prezenta candidatii da la Școala media nr. 13 (curs se- ral si ori firi frecvență). Prețe- dinla ceai. naiv. Consl an U nenea V tel or-B acar ești. Școala medie nr. 14, cu limba de predare greaca, raionul 23 August — emuisia nr. 15. Sa vor prezenta can- di dalii de la Școala medie nr. 14 Inul de xi). Președinte lector nnlv. Martaeno Marla Hima — BucureștL 15 „Elena Slrbn*. — comisia nr. 16. candidați! de la 15 (curs de xi). naiv. Slmionesca 15 „Elena Sirbu'. — comisia nr 17. candidați! da la 15 (curs de zi), aniv. Mazilu Pa- Școala medie nr. raionul 23 Angast • Se vot prezenta Școala med.a nr. Precedate eoni. Ghras gbe- B ra r eș 11. Școala medie ar. -» • . 2 i •-ajut Se vor prezenta Școala media nr. F:«Kd.s!e prat a^-St-rești. Școala medie ar. 15 „Elena Sîrbu*. ra.c«%« 23 August — comisia nr. 18. <• vor pietanla candidați! de la $ cala medie nr. 15 (cura seral) fi da 1. Școala medie serala F.R B. Preșe- 4_bl« real. naiv. Radii Atena — Școala medie nr. 9 cu limba de predare maghiară, raionul 23 Au- gust — comisia nr. 18. Se vor pre- rcota candidatii de la Școala me- de nr. 9 (curs de zi). Președinte lector naiv. Nagy Ladl&Iaa-CIuj. Școala medie serala „23 Aogasl*. raicoel 23 Awgnst — comisia nr. 20. Se voc prezenta candidați! de la Ș:oala medie serală „23 August* (curs seral fi restantieri). Președinte proL unlv. Sirbu Marla București. Școala medio nr. 18 „Gh. Cofbnc*. raionul Tudor Vladimirescu — co- misia nr. 21. Se vor prezenta can- didatii de la Școala medie nr. 16 (curs de zi). Președinte prof. nnlv. Steepoe Alex.-Bucure$ti. Școala medio nr. 18 „Gh. Cm- boc"( raionul Tudor Vladimirascu — comisia nr. 22. Se vor prezenta can- didați! de la Școala medie nr. 16 (curs seral fi restanțieri). Președinta prof. ualv. Kâlleane Gbearfba — București. Școala medie nr. 17 „Matei Basa- rah“, raionul Tudor Vladimlrcscu. comisia nr. 23. Sa vor prezenta con- didații da la Școala media nr. 17 (cura de xi). Președinte praf. nadv. Parhon Constantin — București. Școala media nr. 17 „Matul Bana- rab*( raionul Tudor Vladimirascu, comisia nr. 24. Se vor prezenta can- didatii de la Școala medie nr. 17 (curs de xi, seral, fără frecventa |i restanțieri). Președinta proL nnlv. Isepeacu Constantin — București. Școala media nr. 17 „Matei Basa- mh*. raionul Tudor Vladimlrescn — comisia nr. 25. Sa vor prezenta can- didatii de la Școala medie nr. 17 (cura seral) Președinta eoni. nnlv. TUMOchi Silviu — București. Școala medie nr. 28 „Al. I. Caza*, raionul Tudor Vladimirescu — co- misla nr. 26. Sa vor prezenta candi- dați! de la Școala medie nr. 26 (cura de 11, firi frecvența |l restanțieri). Președinte lector nadv. Hexl Solia — București. Școala media nr. 26 „Al. 1. Ceia*, raionul Tudor Vladimirescu — co- misia nr. 27. Sa vor prezenta candi- dați! de ^a școlile medii serale „7 Noiembrie* si „Timpuri Noi*. Pre- ședinte prel. nnlv. Pop bUhal — București. Școala medie nr. 18 „M. Emlnea- raionul N. Bălcescu — comisia ar. 28. Sa vor prezenta candidați! da ta Școala medie nr. 16 (cura de zi și cura aerai). Președinta proL univ. Aflibteeenu lua — București. Școala madta nr. 16 .ML Emiam ev*. ratamaJ N. Bâlcmeu — comisia K. 36. Sa vet proNta candidata da ta Sonate medie ar. 18 (nn seral). Pzsșittata prut. andv. Steapee Iun — BmcveștL Senul ■ media ar. 18 ^L Creangă*, raiuanl N. Bălcescu — comisia nr. 36. Se vor prezenta candidați! da ta Școa- la medie nr. 19 (cura de xi si reutan- țieri). Președinta proL «Mv. Ion Censtaatftn —* BunreștL Școata medie nr. 36 „GB. StncM*. raionul N . Băleecn — comisia ar. 31. Se vor prezenta candidatii da ta Școala medie nr. 2fl (nn de xi). Președinte cenL nnlv. Călin Seegtu — Bnnreșd. Școala medie nr. 36 „Gb. Șiani*. raional N. Bălcescu — comisia ar. 32. Se vor prezenta candida ți! de la Școala media nr. 20 (cura da zl). Președinte eoni. naiv. Țtțelen Gnbrl- ota — București. Școala medie nr. 29 „Ql Șlacai*. raionul N. Bălcescu — comiaia nr. 33. Se vor prezenta cudidațil de ta Școala medie ur. 20 (nra de al). Președinte conf. ualv. Sachtei O «Las — București. Școala medie ar. 29 „Gk. Șlnnl*. raionul N. Bălcescu — comisia ur. 34. Sa vor prezenta candidați! de la Școala medie nr. 20 (cura aerai). Președinte lector udv. Dobriu Tama- ra — București. Școala medie nr. 20 „Gh Șlacai*. raionul N. Bălcescu — comiaia nr. 35. Se vor prezenta candidatii de la Școala medie nr. 20 (cura aerai șl fără frecventa). Președinte lector ualv. Toma Vasllescu — București. Școala medie nr.29 „Gb. Șlncal". raionul N. Bălcescu — comisia nr. 36. Se vor prezenta candidați! de la Școala medie nr. 20 (restanțieri). Pre- ședinte conf. unfv. Coșnlțâ Cezar — București. Școala medie nr. 22 „Gh. Lazăr*, raionul V. I. Lenin — comisia nr. 37. Se vor prezenta candidați] de la Școala medie nr. 22 „Gh. Lazăr* (curs seral șl restantieri). Președinte prof. nnlv. Petrescu Gheorghe — București. Școala medie nr. 22 „Gh. Lazăr*. raionul V. I. Lenin — comisia nr. 38. Se vor prezenta candidați! de la Școa- la medie nr. 22 (curs de zl). Preșe- dinte conf. univ. Virgi] Hllt — Bucu- rești. Școala medie nr. 22 „Gb. Lazăr*, raionul V. !. Lenin — comisia nr. 39. Se vor prezenta candidați! de la Școala medie nr. 22 (curs de xi]. Președinte cent. ulv. Trlpșa loiil — București. Școala medie nr. 22 „Gh. Lazăr*, raionul V. I. Lenin — comisia nr. 40. Se vor prezenta candidațil de la Școala medie nr. 22 (curs de zi și cura fără frecventă). Președinte pro!, ualv. Stanele Stolan — București. Școala medie nr. 22 „Gh. Lazăr*. raionul V. 1. Lenin — comisia nr. 41. Se vor prezenta candidați! de la Școala medie nr. 22 (curs seral). Președinte prof. nnlv. Savnleacn Olga — București. Școala medie nr. 23 „D. BoUntl- ■eana*. raionul V. L Lenin — co- misia nr. 42. Sa voz prezenta candi- dați! de Ia Școala medie nr. 23 (cura de zi șl restanțieri). Președinte lector nnlv. DnmlIresca Zoe — București. Școala medie ar. 27, salonul V. 1. Lenin — comisia nj. 43. Sa vor pre- zenta candidați! de la Școala medie nr. 27 (cura de xi șl lestanțieri). Președinte conf. nnlv. Oprea Horea — BucureștL Școala do 7 ani nr. 132. raionul V. I. Lenin — comisia nr. 44. Sa voz prezenta candidați! de la Școala me- dio serala „Mae Țze-dun* și de la Școala medie serala „Gr. Preotea- ii'. Președinte conf. naiv. Bogeescn Ceas lan Un București. Școala de 7 ani nr. 131, raionul V. L Lenin — comisia nr. 45. Se vor prezenta candidați! de la Școala me- die aerată „Gr. Preoteasa*. Preșe- dinta lector nnlv. Lagajan filmten — București. Școala medie nr. 1 „N. Bălceacw*. raionul Gh. Gheorghiu-De] — comi- sia nr. 46. Sa vor prezenta candi- dațil de Ia Școala media ar. 1 (cura de zl). Președinta prel. nnlv. Gher- măneacn Mlhal — BucureștL Școala medie nr. 1 „N. Bâlcescn*. raionul Gh. Gheorghiu-Dej — comi- sia nr. 47. Se voz prezenta candi- dați! de la Școala medie nr. 1 (curs de ai și curs seral). Președinte prof. acalv. BernLană Lascăr — București. Școala medie nr. 1 „N. Bâlcescn*, raionul Gh. Gheorghiu-Dej — comi- sia nr. 48. Sa vor prezenta candidați! de ta Școala medie nr. 1 (curs seral). Președinte prof. nnlv. Creangă Con- stantin — București. Școala medie nr. 2 „T. Vladîml- resen*. raionul Gh. Gheorghiu-Dej — comisia nr. 49. Se vor prezenta can- didați! de ta Școala medie nr. 2 (curo de xl) Președinte conf. nnlv. Dgeamo Nicolae — București. Școala medie nr. 2 „T. Vladimi- reao*. raionul Gh. Gheorghiu-Dej — comisia nr. 50. Se vor prezenta can- didați! da la Școala medie nr. 2 (curs seral) șl Școala medie serală F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej*. Președinte conf. naiv. Marlnescn Gh. — BucureștL Ș-i—1- aedla nr. 24 „V. Alecsan- drt*a raionul Gh. Gkeorghiu*Dej — comisia nr. 51 Se vor prezenta ean- didațti de ta Școala media nr. 24 — cn MC pa clasica (curs de xi). Pro* ș Bisata ennL onlv. Căita Voia. Școala medio nr. 25, raionul Gh. Gheorghiu-Dej — comisia nr. 52. Sa vor prezenta candidatii de la Școala media ar. 25 (curs de xi și curs seral) Preoedinle cont, nnlv. CaMria Adrian — Bucur ești. Școala media nr. 25, raionul Gh. Gheorghiu-Dej — comisia nr. 53. Se vor prezenta candidatii do la Școala medie nr. 25 (curs seral). Președinta camL nnlv. Meml Ca nitaa ța — Bucuzești. Școala media ut. 1 .Jm Necnlct*. zaioonl Grivița Boște — comisia nr. 54. Se vor prezenta candidatii de la Școala medie nr. 3 (curs da xi și cura iară frecvență). Președinta ceai nnlv. Iodmco Haz alambic — Ins Li to- tul politehnic București. Școala medio nr. 1 „Ion Necnlce*. raionul Grivița Roșia — comisia nr. 55. Sa vor prezenta candidați! de ia Școala medie nr. 3 (curs seral și curs fără frecvența). Președinte conL nnlv. Hițlg ImII — București. Școala medie nr. 4 „Aorol VIalea* raionul Grivița Roșie — comisii or. 56. Se vor prezenta candidațil de la Școala media nr. 4 (cais de xi). Pre- ședinte prof. nnlv. Drfmbă C o ni lan Un — București. Școala medie nr. 4 „Aurel Vlalco*. raionul Grivița Roșia — comisia nr. 57. Se vor prezenta candidați! de la Școala medie nr. 4 (curs de ii). Pre- ședinte lector nnlv. Brâescu Gh. — București. Școala medie nr. 4 „Aurel Vlalcu*. raionul Grivița Roșie — comisia nr. 58. Se vor prezenta candidatii de la Școala medie nr. 4 (curs de xi). Pre- ședinte lector nnlv. Butea Gbeorghe — București. Școala medie Dr. 4 „Anrel Vlalcu*. raionul Grivița Roșie — comisia nr. 59. Se vor prezenta candidați! de la Școala medie serală C.FR, Președinte conf. unlv. Ralcu Petre — București. Școala medie nr. 4. „Iile Pintilie*. raionul Grivița Roșie — comisia nr. 60. Se vor prezenta candidați! de la Școala medie nr. 6 (curs de zi). Președinte coif. unlv. Gavrllâ Stan — București. Școala medie nr. 9 „IHe Pintilie*. raionul Grivița Roșie — comisia nr. 61. Se vor prezenta candidați! de la Școala medie nr. 6 (curs seral). Pre- ședinte conf. ulv. Voi nea Radu — București. REGIUNEA BACAU Șroala medie Adjnd — comisia nr. 1. Se vor prezenta candidați! de la Școala medie Adjud și Școala me- die Zeletin (curs de zi. fără frec- vență și restanțieri). Președinte conL nnlv. Stânescn Eugen — București. Școala medie ar. I ,,Gh. Bicovla* Bacău — comisia nr. 2. Se vor pre- zenta candidațil de la Școala medie nr. 1 „Gh. Bacovia* Bacău (curs de zi. fără frecvență și restanțieri). Pre- ședinte coat. aniv. Drimbâ Ovldla — București. Școala medie ai. 2 „V. Alecsaa* dri* Bacău — comisia ar. 3. Se vor prezenta candidați! de la Școala media ar. 2 „V. Alecsandri* Bacău (curs de zi). Președinte ceaf ualv. Vaslllu George — București. Școala medie ar. 2 „V. Alecsaa- drl* Bacău — comisia ar. 4. Se vor prezenta candidați] de la Școala me- dia nr. 2 „V. Alecsaodri* Bacău (curs de zi. fără frecvența. restan- țieri). Președinte lectur univ. Chirlac Elena — București. Școala medie nr. 2 „V. AJecsaa- - dida^ de la Șcnala media ar. 3 Constența (cnrs te xT. Președinta praL. aniv. Ghi njhia Ort șaten — BucnreșL. Senate matea aortei Ciart—te — coai&ia ur. S. Se vor prezenta ean- d_d*4n te U Șcnate medie serală Consimte (enn saaalj. Președinta Iertau univ. lanuucn Gh. — BncureatL Scatea mate» a^teă Ciartrof — comriifi ar. 7. Sa wr prezenta candi- dați! te la Șehala metfie serală Con- stanța (curs aerai) Președinte răni, ■nlv. Damitzeoca Varia — Bacnrești. Școala madte MedfMLa — comis ia ■r. B. Se vot prezente camSteții te la Școala media Medgidia (cwa da n). Președinte Ierta, naiv Crtatatea Elena — Bucur coti Șcntea madln Mad^Uia — comisia or. IB. Se vor prezenta candidatii da Ia Școala media Medgidia (caro sera! și restantieri.) Președinte reaf, «iv. Potroaca Ștefan — Încărunți Școala media Cernavodă — eo- miaia nr 11. Se vor prezenta candi- datii da la Școala media Cernavoda șl Școala media Hirșeva (cura de si. curs seral). Președinte Iertau univ. Vrabie Emil — București. Școala media Fetefti — comisia nr. 12. Se vei prezenta candidatii de fa Școala medie Fetești (curs te zi. curs seral și reatauțieri). Președinta lector univ. Pagasin lan — Galați. Școala medie Tul cea — comisia nr. 13. Se vor prezente candidatii de la Școala medie Tulcea și Școala me- die Babadag (curs de zi. curs in- ral). Președinte tec lor univ. C o stea Troian — Bucarești. REGIUNEA CEAIOVA Școala medie nr. 1 Crai ova — co- misia nr. 1. Se vor prezenta can- dida)H de la Școala medie nr. 1 in- clusiv secția clasica Craiova (cura de si). Președinte conf. univ. Wiso- mtk Caro! — Timișoara. Școala medie nr. f Craiova — comisia nr. 2. Se vor prezenta can- didați! de la Școala medie nr. 1 Craiova (curs de zi). Președinte coof. univ. Hălălău Ion — Iași. Școala medie ar. 1 Craiova — co- misia nr. 3. Se vor prezenta can- didați! de la Școala medie nr. 1 Cra- iova, Școala medie Fîliași (curs seral, curs fără frecvență și restanțieri). Președinte conf. univ. Pîrfw— Victor —- București. Școala medie nr. 2 Cratere — co- misia nr. 4. Se vor prezenta candi- dați! de la Școala medie nr. 2 Craio- va (curs de zi). Președinte tecter univ. Popa C om ta» tis — Timișoara. Școala medie w. 2 Craiova — co- misia nr. 5. Se vor prezente cam- didații de la Școala medio nr. 3 ICraiova (curs seral șl restanțiarl). Președinte lector naiv, lobaa Iteum- da — București. Școala medie nr. 2 Crateva — co- misia nr. 6. Se vor prezenta coate- dații da la Școala medie nr. 2 Czate- va (restanțieri). Președinte terter univ. Boeteri Ignat — Timișoara. Școala medie nr. 3 Crateva — en- miiia nr. 7. Se vor prezente em- di datii de la Școala medie an. 1 Craiova (curs de zi). Pxeședuita oute. univ. Savir Aearg*M — Tteiioara> Școala media nr. 3 Crateva — co- misia nr. 1. Se vot prezenta d‘datM de la Școala med.e nr 1 Im VE-ee i'resianțien) Președinte terim ualv. Comăneacu Maria — Șcnria media nr. 1 Rimaicnl Vllcea ___ om.iu nr. 18- Se vor prezenta cntUil. *« M Școala nedie ni. 2 »-a cal Vlk« («w» de cl Piețe- cari em*v. Pop Victor — Cluj. Mdto nr. 2 RlmnicuJ Vllcea __ r n—— - nr 18. Se vor prezenta camhdațil de la Școala medie nr. 2 lIziKd VDcea și Școala medie Ho- rezu Icuri de zii. Președinte lector mfv. Bedighian Ohanez — București. Șt—’l nr. 1 Slatina - co- m*s;a ar. 2B Se vor prezenta când:- datH de la Școala med^e nr 1 Sla tina și Școala medie Drăgăoești-Olt (curs de zir curs fără frecvență). Președinte lector unlv. Chioaa Clara — București. Școala medie nr. 2 Slatina — co- misia nr. 21. Se vor prezenta candi- dații de la Școala medie nr. 2 Sla- tina (curs de zi). Președinte lector nniv. Dumitrescn A. — București. Școala medie nr. 2 Slatina - co- misia nr. 22. Se vor prezenta can- didați! de 1« Școala medie nr. 2 Sla- tina (curs seral și restanțieri). Pre- ședinte lector unlv. lonașen Alex. — București. REGIUNEA PLOEȘTI Școala medie or. 1 „B. P. Has- den* Buzău — comisia nr. 1. Se vor prezenta candidații de ia Școala me- die nr. 1 ,,B. P. Hasdeu" (curs de zi). Președinte eoni. unlv. Clucu Gheorghe — București. Școala medie nr. 1 „B. P. Haodeu" Buzău — comisia nr. 2. Se vor pre- zenta candidații de la Școala medie nr. I ,,B. P. Hasdeu* (curs seral) și de la Școala medie serală Berea. Președinte lector univ. lacob Mihal — București. Școala medie nr. 2 „M. Emiaes- cu“ Buzău — comisia nr. 3. Se vor prezenta candidații de la Școala me- die nr. 2 ,,M. Eminescu" (curs de zi și curs fără frecvență). Președinte proi. unlv. Stih! Eugen — Orașul Stalin. Școala medie nr. 3 Buzău — comi- sia nr. 4. Se vor prezenta candidații de la Școala medie nr. 3 (cura de zi). Președinte eoni. naiv. Patos Cob- ■tantfn — București. Școala medie ns. 1 „N. Grigorea- cti" Cîmplna — comisia nr. 5. Sa vor prezenta candidații de la Școala medie nr. 1 ,,N. Grigorescu' (curs de zi). Președinte lector nniv. Alexa Constanța — București. Școala medie or. I „N. Grigores- m" Cîmplna — comisia nr. 6. Se vor prezenta candidații de la Școala me- die nr. 1 „N. Grigorescu' și de la secțiile serale Băicoi, Țintea și Fi- li pe știi de Pădure (curs seral și res- tanțieri). Președinte lector naiv. Ildeecu Emilia — București. Școato medie w. 2 „IMe PtotOte* Cimpiaa — comisia nr. 7. Se vor prezenta candidații de la Școala me- die nr. 2 tlllia Pintilie' și de ia Școala medie din Breaza (curs da zi și restanțieri). Președinta Le*tinlvl din întreprinderi *| Inslltulll. Abcnimenla: I an — lAAO leit 6 luni — 5.25 tel 3 tuni — 3.12 le- Farcas" Icnrs de zi și restanțieri). predare alovacS — comisia ar. XJ. Sa vor prezenta candidații de 1a Școala didațn de la Școala medie nr. 3 Ti- zi). Președinte proi. examenului de maturitate mișoara (curs de univ. Gheorghlu mișoara. Școala medie Octavlan — Timișoara. Școala medie nr. 1 comisia nr. 9. Se vor didații de la Școala Caransebeș, Școala medie Orșova (curs seral). Președinte lector nniv. Popescu Ion — Timișoara. Școala medie nr. 2 Caransebeș — comisia nr. 10. Se vor prezenta can- Școala medie nr. 1 Arad — comi- sia nr. Î2. Se vor prezenta candi- dații de la Școala medie nr. 1 Arad (curs de zi, curs fără frecvență). Pre- ședinte conf. unlv. Roaensteln Berna! — Timișoara. breczl Alexandra — Cluj. Școala medie ar. 5 Timișoara •— comisia nr. 28. Se vor prezenta can- didatii de la Școala medie nr.^ 5 Ti- mișoara (curs de zl, curs fără frec- ventă). Președinte proi. anlv. Fora Eugen — Cluj. Școala medie nr. 7 Tindsaara — ■la nr. 16. Se vor prezenta candidați! de la Școala medie nr. 5 Arad și Școala medie Lipova (curs de zl). Președinte conf. unlv. Zdreaghea Mircea — Cluj. Școala medie nr. 4 Arad ca limba Școala medie nr. I Timișoara — comisia nr. 20 Se vor prezenta can- didatii de la Școala medie or. 1 Ti- mișoara (curs de zi). Președinte eoni. ■ alv. Cuparencu Lldia — Cluj. Școala medie nr. 1 Timișoara — comisia nr. 2t Se vor prezenta can- didați! de la Școala medie nr. 1 Ti- mișoara (curs seral). Președinte proi. naiv. Drăgulescu Corlolan — Timl- Școala medie ar. ? Timișoara, cu limba de predare germani — comi- sia nr. 24. Se vor prezenta candidații de la Școala medie nr. 2 Timișoara, Școala medie nr. 4 Lugoj (curs de zi, curs seral curs fără frecventa, res- tantleri). Președinte prof. Servatiui Castor — Medtas. EXAMENUL DE DIPLOMĂ al absolvenților fostelor școli Ș.oala tehnică comercială București — comisia nr. 4 Se vor prezenta absolvenții fosleloi scoli tehnice de grad mediu ce to anartlnut Mims- terulu de Finnnte. Președ lector naiv. Danoaica Ștefaa — București. terialelor lemnului vîrgii _ Grupul ședințe conf. nniv. Weha Tiberia — Cluj. Școala medie nr. 2 n 1. âe pre- dare maghiară Reghin — comisia nr. 8 Se vor prezenta candidații de la Școala medie nr. 2 Reghin (con da zi sl restanțieri). Președinte eoni, nniv. Klss Arpad — Tg. Mureț. Școala media Ghaorghleol — Sec- ția romină — comisia nr. 8. Sa vor prezenta candidații de la Școala me- die Gheorghienl, Școala media To- plița și Școala medie nr. 1 Sf. Gheor- ghe, Secția romină (curs de xi, fari frevență și restanțieri). Președinta lector unlv. Drașoveana Da mitra — Claj. zente candidații de 1a Școala peda- gogică de învățători Bacău și Școala pedagogică de educatoare Bacău (cursori de t) firi frecvență și restanțieri). Președinte: lector unlv. Tioaaălc Leaa — lași. Școala pedagogică da învățători zenta candidații de la Școala peda- gogică de învățători Sighet (cursuri de ri, liră frecvență și restanțieri). Președinte iaspoctor metodist Borog MaxiallLia — Satu Mare. Institutul pedagogic de învățători Claj — comisia nr. 1 Se vor pro- zelita candidatii de la Institutul pe- dagogic de învățători Cluj, de la Școala pedagogică de învățători Cluj șl de la școlile pedagogice de educatoare din Cluj, Cărei și Arad (cursuri de zi. fără frecvență și rea. INSTITUTUL DE CONSTRUCȚII DIN BUCUREȘTI scoate la con- curs următoarele posturi didactice : 1. Conferențiar la disciplina : Teh- nologia, organizarea și planificarea lucrărilor hidrotehnice — Facultatea de hidrotehnică, poziția 3 din sta- tul de funcțiuni al catedrei de Or- ganizarea și planificarea construc- țiibr — 3.5 ore curs șt 2,0 ore pro- iect medie săptămînală. 2. Conferențiar la disciplina : Geo- logia tehnică — 1a toate facultățile, poziția 2 din «ta tul de funcțiuni al catedrei de Geotehnlcă și fundații — 5.5 ore curs medie săptămînală. 3. Conferențiar la disciplină : Evi- dența contabilă șl analiza activității economice — la toate facultățile, poziția 9 din statul de funcțiuni al catedrei de Organizarea și planifi- carea construcțiilor — 6.0 ore curs medie săptămlnală. matematici speciale drumuri $1 poduri, statul de funcțiuni Matematici — 4.0 săDtămfnall. 6. Șef de lucrări ghiară ( cnrs de «I, fără frecvență și restanțicn). Președinte cobL a«lv. Maroai Paol — duj Școala media Miarcvea Cine — ca 1. de predare maghiari — comisia nr. 11. Se vor prezenta candidații de la Școala medie Miercurea Ciuc (curs de «1). Președinte eoni. univ. Marog Ttbertn — Tg. Mureș. Școala medie nr. I Sl. Gheorghe ca L de predare maghiara — comi- sia nr. 12. Se vor prezenta candi- dații de Ia Școala medie nr. 1 Sf. Gheorghe, Secția maghiară (cura de zi. seral, fără frecvență și restanțieri). Președinta proi. anlv. Gîmbiș Mlhai — Tg. Mureș. Școala BMcHa Tg. Sâculesc cu 1. da predare maghiari — comisia nr. 13. Se vor prezenta candidații de la Școala medie Tg. Săcuiesc (curs de zl. seral si restanțieri). Președinte lector anlv. Bledy EUnabeta — Cluj. Președinte coaf. nniv. Lunga loa — Craiova. Instituia! pedagogic de învățători Galați — comisia nr. 7. Se prezintă candidatii de la Institutul pedagogic de tnvătltori din Galați, de la Școala pedagogică Galați (cursuri de zi, firi frecvență și restanțieri). Președinte Lector unlv. Epurau Mlhai — Bucu- rești. Școala pedagogică de învățători Deva — comisia nr. 8. Se vor pre- zenta candidatii de îa Școala peda- gogici de învățători din Deva (cursuri de zi șl restanțieri). Pre- ședinte insp. șef adj. Cismașu Cornel — Hunedoara. Școala pedagogică dc învățători Cimpulung — reg. Pitești — comisia nr. 11. Se prezintă candiHatii de la școala pedagogică de Învățători din Cimpulung, reg. Pitești (cursuri de zi șl restanțieri). Președinte șef sec- ție învățămînt Plețu Vasile — Cimpulung. ȘcoJa pedagogică dc învățători Buzău — comisia nr. 12. Se vor pre- de pe actul echivalent de studii su- perloare : lucrările științifice ale - J candidatului, într-un exemplar ; cer- < tificatul de caracterizare a activi- tății profesionale și sociale a can- didatului, eliberat de Instituția în £are acesta își are tuncția de bază: vnemoriu de activitate didacticp- științifică. semnat de candidat : autobiografie ; dovadă de vechime tn cîmpul muncii, eliberată de unitatea în care lucrează (pentru posturile de șefi de lucrări sau lectori). Lo- cul și data concursului vor fi anun- țate direct candidaților admiși ia concurs pentru postul respectiv. INSTITUTUL AGRONOMIC „PROF. ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI publică vacant în vederea ocu- pării prin concurs postul de confe- rențiar la disciplina Zootehnia spe- cială, catedra Zootehnie generală și alimentația animalelor domestice, po- ziția 7. Pentru participarea la concurs cel de Pre- Școala medte Cristurul Săcuiesc cu 1. de predare maghiară — comisia nr. 16. Se vor prezenta candidați! de la Școala media Cristur, Școala medie Sîngeorgiul de Pădure cu 1. de pre- dare maghiară (curs de zl și seral). Președinte lector nniv. Ambrus Petre — Tg. Mureș. — București. Școala medie Sibiu — comisia zenta candidatii Se prezintă candidații de la Șc. pe- dagogică de învățători Gnra Humo- rului (cursuri de zi și restanțieri). Președinte lector univ. Tcaciuc Octav — Iași. Institutul pedagogic de învățători Timișoara — comisia nr. 15. Se vor prezenta candidatii de la Institutul pedagogic de învățători Timișoara șl de la școlile pedagogice de învăță- tori din Arad și Timișoara (cursuri de zi, fără frecventă și restanțieri). Președinte lector univ. Bărbulescu institutul pedagogic de învățători cu limba de predare maghiară Odor- hei — comisia nr. 16 Se prezintă can- didați! de la școlile pedagogice de învățători cu limba de predare ma- ghiară Odorhei și Aiud (cursuri de zl. fără I Președinte - Cluj. Institutul din orașul nr. 17. Se Institutul București. Școala pedagogică de în- vățători București și școlile pedago gice de educatoare din București Constanta și Galați (cursuri de zi fără frecventă și restanțieri). Preșe dinte conf, univ. Giurgea Maria București. specialitate, eliberat de unitatea unde lucrează. Concursul se va desfășura in lo- calul institutului, in Iași, Aleea M. Sadoveanu, nr. 3. Data desfășurării concursului va fi anunțată ulterior lună de la publicarea acestui anunț la Rectoratul Institutului politehnic din Cluj, ste. Emil Isac nr. 15. înso- țită de următoarele acte : copie le- galizată după actul de studii, de doc- tor sau candidat in științe ; copie le- galizată de pe atestatul de profesor titluri științifice sau grade didactice superioare, specialiști de înaltă va- loare. cu vechime în producție, care poseda studii superioare de specia- litate. Data la care va avea loc concursul se va comunica ulterior candidatilor.