Organ al Ministerului lovățămiDlului și Cultorii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Iniățămlnt și Culturi Anul XI. Nr. 523 Vineri 19 iunie 1959 8 pagini 25 bani HOTĂRÎREA C. C. al Partidului Muncitoresc Romtn și a Consiliului de Miniștri al R. P. Romine * cu privire la cea de-a 15-a aniversare a eliberării Rominiei de sub jugul fascist Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și Consiliul de Miniștri al R.P. Romine au adoptat o Hotărire cu privire la cea de-a 15-a aniversare a zilei de 23 August, ziua eliberării Rominiei de sub jugul fascist, cea mai mare sărbătoare națională a poporu- lui romin. Așa cum se arată in Hotărire, victoria insurecției armate din 23 August 1944 ți răsturnarea dictaturii militare fasciste obținute sub conducerea Partidului Comunist Romin prin acțiunea coordonată a forțelor patriotice populare, a soldațilcr, ofițerilor și genera- lilor patrioți din armată, in condițiile loviturilor ni. inicitoare date armatelor fasciste de Armata Sovietică eliberatoare, a constituit o cotitură istorică în viața poporului romîn. Ea a însemnat începutul revoluției populare care a dus la instaurarea regimului demo- crat-poputar și la construirea socialismului in țara noastră. In intreaga tară oamenii muncii au inceput de pe acum pregătirile în intimpinarea marii sărbători a eliberării patriei. In legătură cu aceasta, Hotărîrea prevede sarcinile organizațiilor de partid, sindicale și de LJ.T.M. privind larga desfășurare a întrecerii so- cialiste pentru obținerea de noi Și importante succese in producția industrială și agricolă. Se vor desfășura acțiuni de înfrumusețare a orașelor și satelor și alte lucrări de interes obștesc. Celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist ii va fi consacrată o sesiune solem- nă a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romine. Sfaturile populare regionale se vor întruni in sesiuni festive. Hotărîrea prevede că în ziua de 23 August la Bucu- rești și in orașele reședință de regiune vor avea loc parăzi militare, defilări ale gărzilor muncitorești și demonstrații ale oamenilor muncii. In celelalte orașe din tară vor avea loc demonstrații ale oamenilor muncii sau mitinguri. In a doua jumătate a anului 1959 se va deschide la București expoziția ..Dezvoltarea economiei Republicii Populare Romine în cei 15 ani de la eliberare". Marii sărbători ii vor fi consacrate o ședință so- lemnă a Academiei Republicii Populare Romine și o sesiune științifică comună a Școlii Superioare de Partid ..Ștefan Gheorghiu", Institutului de Istorie a Partidului de pe lingă C C. al P.M.R., Institutului de Istorie ți celorlalte institute de științe sociale ale Academiei Republicii Populare Romîne și Academiei Militare Generale. Institutul de Istorie a Partidului de pe lîngă C C. jBMiiiiiiiiiiiwimiiiiiiiiînmiiwniiiiiiiiiiifflHMi»^ Se pregătesc pentru sărbătorirea „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI" 4 rămas puțin timp pină la 30 iunie, „Ziua invâfătoru- Im*. Așteptată cu bucurie de cadrele didactice din școlile pa- triei re; dr?, „Ziua Invățăloru- lui* este ’ntimpinată și tn acest an cu noi și frumoase realizări. Parale! cu activitatea de în- cheiere cu succes a acestui an școlar, tn școlile patriei noastre au început pregătirile pentru deschiderea tn bune condiții a oii!orului an școlar. Profesorii de fizică, științe naturale șl geo- grafie de la școlile medii din Ga- lați. bunăoară s-au angajat ca la perioada care a mai rămas pină la „Ziua învățătorului' să revizuiască șl să repare mate- rialul didactic din laboratoare sau din muzeiA școlii. Pentru profesorii din Capi- tală, cercurile artistice ale Clu- bului muncitorilor din învăță- mint pregătesc in vederea „Zilei învățătorului" noi programe ar- tistice. Astfel, echipa de dansuri iși împrospătează repertoriul cu noi cintece și jocuri, iar cercul literar „Mihail Sadooeanu" pre- gătește o ședință literară festivă, ta care se oor citi lucrări in- spirate din munca ți viața în- al P.M.R. va edita o lucrare cu privire la pregătirea și desfășurarea insurecției armate de la 23 August 1944 ți la însemnătatea ei istorică. De asemenea vor apare o lucrare de sinteză „Economia Rominiei Intre anii 1944—1959“ ți alte lucrări științifice legate de această aniversare. Ața cum se arată in Hotărire, între 13—24 august se va desfățura ..Decada culturii din R.P. Romînă“ cu prilejul căreia se vor trece în revistă realizările în domeniul creației artistice ți culturii. In cadrul deca- dei se vor prezenta spectacole de teatru, vor avea loc concerte ți audiții a noi lucrări muzicale, simfonice ți cintece de masă, se va deschide expoziția anuală de stat a artelor plastice unde vor fi expuse opere ilus- trind momente ți aspecte din lupta poporului pentru eliberare ți pentru construirea socialismului. La ma- nifestările organizate in cadrul decadei vor lua parte cele mai bune formații artistice de amatori din în- treprinderi, instituții ți de la sate, care s-au eviden- țiat cu prildțul concursului pe |ară în cinstea aniver- sării el berării patriei de sub jugul fascist. In cursul anului se vor publica noi romane, volume de nuvele, poezii și alte lucrări beletristice consa- crate luptei poporului în frunte cu comuniștii în anii ilegalității, pregătirii și înfăptuirii insurecției armate, construirii socialismului in țara noastră. Se vor reali- za filme artistice și documentare evocind episoade ale insurecției armate și participării Rominiei la răz- boiul antihitlerist. Activitatea desfășurată de P.C.R pentru pregătirea și Înfăptuirea insurecției armate din august 1944 va fi oglindită într o expoziție la Muzeul de Istorie a Partidului. O largă ți bogată activitate cultural-educativă se va desfățura în cluburi, cămine culturale, școli, ins- titute de învățămînt superior și unități militare. Vor avea loc conferințe, concursuri de masă, întreceri sportive. Pentru tineretul muncitor și studios vor avea loc o serie de manifestări cu caracter educativ-patriotic, — Întâlniri cu milltanți ai mișcării muncitorești, excursii ți vizite la muzeele ți locurile evocînd momente im- portante d n istoria Partidului Muncitoresc Romîn. La Timișoara ți Arad se vor dezveli monumente ridicate în- memoria ostașilor romîni căzuți in luptele împotriva armatelor fasciste. Se va emite o serie de timbre consacrată aniver- sării a 15 ani de ta victoria insurecției armate. Zilele de 23 și 24 august vor fi zile nelucrătoare. vățătorului. Echipele artistice vor susține spectacole tn cele opt raioane din Capitală. Cercul de artă plastică „Ion Andreescu" al profesorilor de desen din București, deschide de asemenea, tn cinstea „Zilei învățătorului", o expoziție de pictură și gravuri a cărei tema- tică va fi inspirată exclusiv din activitatea pedagogilor. Prin- tre expozanti figurează profe- sorii Eugenia Brateș, ion Clr- del. Dumitru Martinaș, Dumitru Drăgoi, Ion Hlihor și al(il. Experiența an a or trecuti ne arată deosebita însem- nătate pe care o au consfătuirile raionale pentru continua îmbunătățire a muncii cadrelor didactice, pentru dezvoltarea și ridicarea pe o treaptă din ce în ce mai înaltă a invățămintului nostru. In con- sfătuiri pedagogii au posibilitatea să facă o analiză profundă și temeinică a muncii lor din timpul anului școlar, să-și împărtășească experiența pozitivă și să contribuie la răspindtrea și generalizarea ei, să vadă lipsurile care mai există în activitatea unor cadre didactice, a colectivelor de pedagogi, să afle cau- zele care au generat aceste lipsuri și căile menite să ducă Ia înlăturarea lor. Tema discuțiilor care se vor desfășura la consfă- tuirile raionale din acest an este „îmbunătățirea muncii de educație comunistă a elevilor". Ea privește problema centrală a muncii școlilor noastre, sarcină spre îndeplinirea căreia sînt orientate în mod deo- sebit eforturile pedagogilor din țara noastră și care se realizează prin toate formele activității instructiv- educative. Avînd în vedere importanța pe care o are dezba- terea problemelor privitoare la educația comunistă a elevilor, secțiile de învățămînt raionale au datoria să pregătească cu multă seriozitate lucrările consfă- tuirilor și în primul rînd referatul care va sta la baza acestora. Trebuie să se vadă din referat o bună cunoaștere a muncii, a oamenilor, a rezultatelor activității lor. Este necesar ca referatul să fie astfel conceput incit, prin conținutul său principial și combativ, prin referirile sale concrete la oameni și fapte, să stimuleze în cadrul discuțiilor o critică fără ocol a tuturor lipsurilor. Referatul trebuie să arate că organele de învățămînt cunosc lipsurile muncii, ale oamenilor și nu le trec cu vederea, să-i facă con- știenți pe cei care nu au lucrat bine de greșelile existente în munca lor și să ajute tuturor cadrelor didactice din ra:on să înlăture lipsurile, să mun- cească mai bine. Pedagogii care lucrează în școli au datoria să se pregătească temeinic, din timp, pentru discuții, să analizeze adine și multilateral, cu spirit de răspun- dere munca proprie și munca desfășurată de colec- tivele școlilor în care lucrează, să Iacă propuneri menite să aducă 6 contribuție eficientă la mai buna rezolvare a problemelor educative în viitorul an școlar. Este necesar ca atît referatul cît și discuțiile să fie axate pe problemele esențiale ale educației comu- niste. Astfel, o foarte mare atenție trebuie să se a- corde în lucrările consfătuirilor grijii pe care o ma- nifestă cadrele didactice pentru asigurarea purității ideologico-politice a procesului de învățămînt, ca factor principal în educația comunistă a elevilor. Este necesar să se analizeze preocuparea pedagogi- lor pentru a forma la elevi, prin predarea lecțiilor și prin diverse forme de activitate școlară și extrașco- lară, bazele concepției științifice materialist-dialec- tice despre natură și societate. Consfătuirile vor avea și menirea de a analiza străduințele pedagogilor pentru a-și ridica nivelul ideologico-politic, fără de care nu se poate desfășura cu succes o muncă ideo- logică atît de importantă cum este educația comu- nistă a tineretului. Referatul secției de învățămînt, ca și discuțiile pedagogilor, trebuie să constituie un bun prilej de a critica orice tendință de denaturare ideologică ce s-ar fi ivit în cadrul procesului de învățămînt, precum și lipsa de preocupare a unor cadre didactice pentru ca prin lecții să realizeze educația comunistă a elevilor, să contribuie la întă- rirea dragostei lor pentru patrie, să combată super- stițiile și prejudecățile religioase. Lucrările consfă- tuirii trebuie să arate cum au reușit pedagogii să folosească mijloacele, căile specifice fiecărui obiect de învățămînt pentru a dezvolta dragostea fierbinte și devotamentul nemărginit al elevilor pentru pa- tria noastră socialistă, admirat a și mindria pen- tru marile înfăptuiri ale regimului nostru demo- crat-pcpular, atașamentul față de Partidul Mun- citoresc Romîn, cirmuitorul înțelept al poporului nostru. Trebuie combătută cu tărie atitudinea ace- lor profesori care mai consideră și acum că în cadrul obiectului lor — oricare ar fi acela — nu se poate realiza educația comunistă, patriotică, socotind că materia pe care o predau nu se poate lega de actualitate, de realitățile vieții noastre. In dezbaterile consfătuirilor va trebui să se pună (Continuare în pag. 6) iiiiiiiiliiuiiiiiii'viiiiiiiiiuiiiiiiitiiiuiiiiiiiiniiiiiniiiiitiiiniiiiiiiiiNi știi VIATA OE PARTID Pe marginea analizei activității cultural-educative Sfîrșit de an școlar în învățămîntul ideologic Tn organizațiile sindicale ale muncitorilor din invătamint din raionul Lenin s-au ținut de cu- rind ședințe de analiză a acti- v.Uliii cullu'.xl-edueative. In cele mai multe organizații. «ceste In regiunea București a început desfășurarea coloc- viilor d n învățămîntul ideo- logic al cadrelor didactice. Pentru a veni efectiv in De curind, învățătorii, proiesorii și educatoarele de la cele 55 de țevii ekmen- = sprijinul celor peste 240 propagandiști — care g sarcina de a asigura = înalt nivel srmnariilor de au un nul Săcuieni, regiunea dea, precum și cadrele dacike de la Școa'a raio- Ora- di pro- analize s-au încheiat cu hotăriri prin care s-au stabilit masuri practice imediate necesare pen- tru îmbunătățire» activității in acest domeniu. In majerr Mea adunărilor pro- blema cea mai amplu dezbătută mI« — comitetul regional de partid a trini s in ioane 20 de lefteri și con- MilUnțî. Ei au «slgarrt buna pregătire a propagan- diștilor, organizind discuții in sem narii speciale pe te- mele ■■ care in cursul anu- lui școlar s.au intimpînat unele dificultăți ți dind consultații la problemele ce- rute de propagandiști. Nivelul ridicat al consul- tațiilor și discuțiilor purtate cu propagandiștii cercurilor frecventate de cadrele didac- tcc este asigurat de faptul că cei 20 de lectori ți con sa'tanți trimiți de comite- tul regional de partid sînt activiști de partid. membri ai corpului didactic de I* școala de partid de 2 ani, redactori de la z:arul,,Stea- gul roțu“ cil o bună pregă- tesională viticolă din biosig ți de la Centrul școlar agri- col din Valea lui Mihai au h>;-t parte la seminarul capetiriativ itnal pe aniH școlar 1933-1958. Intr-e ședință comună. luat sKrșit seminariîle, to- vorății A. Tamaț și A Tur- kosi. secretari *i comitetului raional de partid, analizind lela! cam s-a desfășurat in- vațâmintul ideeXfie al ca- școlar aprecieri inchriat. au pozitive anul făcwt asupra muncii depuse de cei mai mulți pedagogi pentru ridi- carea nivriutai kw ideologic tire ideologică și pofti ici După închiderea in învățămîntul cursurilor iAeefcigK și politic, asupra lor obținute de ei muncă. Inv. CH. rezulta te- in aceasta BOBOC a] cadrelor didactice este prevăzută, intre 1 — 15 au- gust, o etapă de pregătire specială a propagandiștilor în vederea desfășurării succes a viiloruhii an cu șco- I. POPESCU Pentru cadrele didactice din Capitală care au stu- diat in acest an școlar in cercurile de invățămint ideo- logic, comitetele raionale de partid au organizat in pe- rioada 10—20 iunie consul- tații la temele „Filozofia marxistă — concepția des- pre lume a clasei munci- toare*', „Modul de producție capitalist", „învățătura mar- xist-lenmistă despre partid", „Teoria marxist-lenmistă de- spre revoluție' ț-a Con- sultațiile au avut scopul de a ajuta 1a aproftindarea pro- La 14 iunie, intr-o atmos- feră sărbătorească s-au des- fășurat in raionul Drăgănești- Olt colocviile de sfîrșit de an in învățămîntul ideologic al cadrelor didactice. Colocviile nu au prileiiui numai un bi- lanț al succeselor obțmtrte de pedagogi in pregătirea lor ideologico-pohtică, dar și -o analiza a felului cum au apli- cal ei cunoștințele însușite ia aceste cursuri in procesul instructiv-educativ și in acti- blemekjr ideologice, incit pedagogii să se zinte ta colocvii cit bine pregătiți. astfel mai vifatea culturală obștească din circumscripțiile in oare iși desfășoară activitatea. Cele 450 de cadre didactice care au participat ia colocvii in centrele T Hulești, Drăgă- nești, Radomirești și Basești, au dezbătut cu competență problemele, doi ednid conștiiu- ciozitale in insușirea materia- lului din tematica celor șapte lecții predate in cursul anu- lui. Cea mai mare parte din tursanți au dat răspunsuri bune și foarte bune. a fosi W»i nrî«tao«»a ■■ îwva- țămintu! ideologic al cadrelor d-ă«v;tce — organizat și con- trolat direct de organizațiile de panid și «priJWIR ftdwproape de organizațiile sindicale — la felul cum aceșfe a fost folosit in predare și in ac'ăitatel socială a pedagogilor. • Aiit dările de seaaa cit și disaitiile au sub- liniat rolul important al invă- țamintului i.ieo.ogic in ridicarea nivelului invațămintului nostru. Asii el. Ia ședința ținuta da Școala e>îmnt«râ de 7 ani nr. 140 membrii de sindicat au ară- tat cum studierea temeinică 4 învățăturii marxisț-leninîste de- opre partidul de Hp nou, parti- dul clasei muncitoare i-a ajutat, de pildă, pe profesorii de limba romină și istorie Bă predea cu mult mai bine decît in anii an- teriori lecții ca : „Partidului", •Lupta? clasei muncitoare, sub ceniucerae Partidului Ccmurrist, conira reacțiunii burghezo-mo- șierești", „Romînia in perioada fascizării larii" etc. Studierea ra- poartelor și cuvintăriior tovară- șului Gh. Gheorghiu-Dej a fo- losit și profesorilor de fizica și chimie—după cum a aratat to- varășul Dumitru Teodor — pen- tru îmbogățirea și orientarea conținutului unor lecții ca: „Centralele electrice", „Electri- ficarea țării", „Întrebuințarea motoarelor electrice in indus- trie, agricultură și transporturi" și multe altele. Felul cum au fost ajutați în- vățătorii și profesorii in mun- ca lor profesională prin învă- țaminîul ideologic a reieșit și din sr.alizeie care s-au făcut la școlile eRmcntare de 7 ani nr. 131. 133. 1X5. Analizele au scos in relief și felul cum au fost popularizate hotarîrile partidului cu privire la invățămint. Astfel, la Școala medie muncitorească „Grigore Preoteasa" hotărîrea partidului și guvernului cu privire la în- bunătățir-ca învățămînlului seral și fără frecventă a fost studiată în mod organizat de întreg co- lectivul de profesori. Analiza care a avut loc în organizația sindicală din această școală a subliniat importanța hotărîrii partidului și guvernului pentru făurirea intelectualității prove- nite din popor și devotată cu trup și suflet intereselor lui și a dezbătut pe larg felul în care cadrele didactice și con- vățamînt au ajutat pe profesori, i-au mobilizat să-și împlinească mai bine sarcinile profesiunile. Darea de seama prezentata de comitetul de instituție al Școlii elementare de 7 ani nr. 141, de pi,da, care cuprinde nici mai mult nici mai puțin decit 25 de pagini, deși face o expunere largă a înfăptuirilor din școală, nu analizează măsura in care ia aceste realizări a contribuit și activitatea cultural-educativă organizată de grupele sindicale. Această deficiență se reflectă și în hotăririle adoptate de unele din adunările generale, hotăriri din care lipsesc cu de- săvîrșire măsurile concrete pri- vim} îmbunătățirea muncii cul- turll-educative. Multe din a- ceste hotăriri se rezumă la o inșaupe searbădă a sarcinilor re revin cadrelor didactice pe linie profesională, fără să stabilească modul cum organizația sindi- cală prin fnembrii săi vi ajuta la împlinire» in bune condiții a acestor sarcini, formele de acti- vitate culturală ce vor fi folo- site în acest scop. In acest fe), destul de superficial au fost alcătuite și hotărîrile adoptate la ședințele organizațiilor sin- dicale din școlile elementare de 7 ani nr. 133, 135, 140, 142. In consecință este necesar ca la întocmirea planurilor activi- tății viitoare organizațiile res- pective gă țină seama de aceste lipsuri și să prevadă măsuri pentru înlăturarea lor. Această importantă analiză privind conținutul și formele activității cultural-educative des- fășurate de organizațiile sindi- cale nu poate fi considerată ca încheiată dacă se oprește la ni- velul comitetului de instituție. Socotim ca absolut necesară continuarea analizei la nivelul comitetului sindical raional și luarea de către acesta a celor mai practice măsuri menite să impulsioneze activitatea cultu- ral-educativă a organizațiilor sindicale din școfi, pe care s-o orienteze în spre rezolvarea ce- lor mai actuale probleme din munca pedagogică. Prospețime și talent Expozițiile de desene ale ele- vilor au intrat bl tradiția mani- teslârilor șool&ești. Ca și in anii trecuți, in prima lună din vara acestui an sălile npulioase ale pavilionului ,,C“ din Parcul de cultură și odihnă 1. V. Stalin și-au deschis larg porțile pentru a găzdui încer- cările artistice ale școlarilor. Ca și in anii trecuți, am intiinii Ui „Expoziția de artă plastică a tinerelului școlar", in nume- roasele tablouri și desene ex- puse, prospețimea și talentul co- piilor care jac, cu ajutorul a- cuarelei, al peniței sau al cărbu- nelui, primele 'încercări de a ex- prima o idee, de a reproduce — așa cum îl văd ei — un frag- ment de realitate care i-a im- p-esionat mai muti. De la un an la alta' -e observă, in ace- lași timp, deosebiri mari, care relevă o creștere neta u nivelu- lui acestor expoziții sub roate raporturile,. Ceea ce frapează in primul rind atenția este tematica Ex- poziția școlarilor din anul acesta se caracterizează printr-o abun- dență covtrșiioare de subiecte temeinic ancorate în realitate, legale de problemele vieții zil- nice ale școlarilor și de realită- țile vremurilor noastre noi. La fiecare pas îutilnești tablouri care surprind peisagii industriale, muncitori, construcții, momente din viața țăranilor colectiviști, aspecte din munca școlarilor ji a pionierilor antrenați in acțiiâ^t patriotice etc. Titluri ca pecte din uzină", „Munca feraf' viarHoru. „Sonde". „Rodul mun- cii la G A.C.", „In gospodăria agricolă colectivă", „l-a strinsul fierului vechi" sini edificatoare în aoest sens. Demn de subliniat este și ni- velul artistic la care se prezintă expoziția din anul acesta. Prin- tre încercările a căror stingă- cie este inerentă, se găsesc multe la care se poate vorbi de o anumită „maturitate- artisti- că. Sînt surprinzătoare astfel, arind in vedere virsta uutoriior, desene ca cele ale elevilor Robii Viorel (reg. Cluj), Greta Rot- tman (regiunea Bacău). Florina Olteana, Ntcolae Gherghe (reg. București), loan Cristei (reg. Timișoara), Maria Farkaș (reg. Constanța), Dumitru Dima (reg. Galați) etc. Remarcabil este faptul că spre deosebire de anii trecuți, expo- ziția din anul acesta u cuprins, desene ale elevilor din toate giunile țării. ................. ■ A. CERNA D. MOISE DE LX MINISTERUL iHVițUMlNTULSI p OILTIiili Potrivit dispozițiilor date la timp de către M I.C. concursul de adm.tere in clasa a Vili-a a școlilor medii de cultură ge- nerală și în anul 1 al școlilor pedagogice de învățători și de educatoare se va desfășura in- îndrumărHe date secțiilor invățămint și cultură. Examenul de admitere de ducerea sarcinile această școlii au îndeplinit Ce le reveneau din importantă S-a arătat, de pildă, hotărîre. că, la cursul de pregătire a viitorilor elevi ai școlii, profesorii asigură ftisușir-ea cit mai deplină a cunoștințelor prevăzute de pro- grama acestui curs printr-o pre- gătire minuțioasa a fiecărei lecții și prin folosirea unui bogat material didactic. Analiza a scos insă în relief și faptul că frecventa la cursurile de pregătire lasă de dorit. Hotă- rîrea menile adoptată prevede măsuri să ducă firea grabnică Printre acestea se tura cu comitetul la imbunătă- a frecventei, numără legă- de întreprin- tre 1—10 iulie și între septembrie a.c. In prima sesiune (iulie). 1 — 12 vor școlile profesionale de ucenici, în școlile de meserii și în șco- lile agricole se vor desfășura între 7—14 sept. Concursul de admitere In in- stitutele pedagogice de învăfa- fi ocupate 70% d.n numărul locur.lor plan ificate pentru fie- care școadă, iar în sesiunea de toamnă restul de 30% din Jocuri. In organizarea și desfășura- re» «cestui concurs vor fi apli- cate prevederile regulamentului școlilor de cultură generală și tori cu durata de 2 ani se țin€ între 15—25 sep.. Examenul de admitere în școlile tehnice pentru perso- nalul tehnic se va desfășura între 25—30 sețtt. La școlile tehaice de maîș. tri, examenul de admitere se dere și cu organizația respec- tivă de partid și intensificarea muncii de lămurire, de atragere a muncitorilor înspre școală. Ana’iza activității cultural- educative în organizațiile sin- dicale din raionul Lenin a avut însă și o seamă de lacune. Ast- fel, dările de seamă nu au ana- lizat în profunzime conținutul - activității artistico-culturale des- fășurate de membrii de sindi- cat, nu au spus nici un cuvînt despre conținutul gazetelor perete, despre conferințele propagandă pedagogică și spre nivelul lor științific. de de de- de- spre felul cum munca artistică desfășurată la nivelul școlii, a raionului sau a clubului pe va de^ășura între 1 —10 sept. Capitală al muncitorilor din în- GREFA ROTIM AN (elevă din Piatra Neamț): „Autoportret". LECȚII CÎT MAI BINE PREGĂTITE Pe lingă numeroase întreprinderi și școli din Capitală continuă să se desfă- șoare din ce in ce mai bine și mai or- ganizat cursurile de pregătire a munci- torilor care vor intra in clasa a Vlll-a a școlilor serale de cultură generală. La aceste cursuri, care se bucură de o a- tenție permanentă din partea Comitetu- lui orășenesc P.M.R. București și a co- mitelelfx raionale de partid, urmează un mare număr de muncitori. Organele de partid îndrumează și controlează siste- matic conducerile și organizațiile de partid din întreprinderi, precum și orga- nele de învățămînt, pentru a asigura un nivel ridicat de predare la cursuri și condiții corespunzătoare de învățămînt pentru tinerii din întreprinderi. La cursurile de pregătire au fost re. partisate cadre didactice cu experiență și cu o bună pregătire ideologică și pro- fesională, care acordă un ajutor impor- tant tinerilor în munca lor pentru reîm- prospătarea și completarea cunoștințelor. Asemenea cadre didactice lucrează, de exemplu, la cursul de pregătire de pe lîngă Fabrica de confecții „Gh. Gheor- ghiu.Dej". Intelegînd specificul muncii pe care trebuie s-o desfășoare la cursul d« pregătire, în funcție de scopul aces- tuia și de nivelul diferit de cunoștințe al cursantilor, majoritatea acestor cadre didactice țin lecții în care recapitularea se împletește cu transmiterea de noi cu. noștințe, astfel fncft, o dată cu reîm- prospătarea materiei, se realizează corn, pletarea cunoștințelor și consolidarea tor. Profesorul de fizică, tovarășul Teodor Constantinescu, acordă multă atenție pregătirii și sistematizării lecțiilor, în- lesnind înțelegerea noțiunilor de către elevi. In lecția privitoare la clasificarea mișcărilor șt elementele mișcării, de exemplu, el a urmărit să le reamin- tească elevilor cunoștințele studiate de ei in anii anteriori în legătură cu aceste probleme și să le formeze o re- prezentare completă a lor. De aceea, a antrenat în permanentă pe elevi în desfășurarea lecției și a însoțit expli- cațiile cu numeroase exemple întilnite în producție și în viata de toate zilele. A insistat îndeosebi ca elevii să-și în- sușească bine relațiile dintre elementele mișcării — spațiu, timp, viteză — și a cerut cursantilor să efectueze apli- catii practice. Astîel, tînărului mun- citor Mihai Ghiță i s-a cerut să calcu- leze distanța la care s-a produs o descărcare electrică cunoscînd viteza de propagare a luminii și a sunetului precum și timpul, iar Iiina Bivol, frun. lașă în prodncț;e, csre vrea să devină inginer texti'ist. a rezolvat o problemă de determinare a vitezei benzii rulante la care lucrează in producție. Tov. Constantinescu acordă multă a- lentie bunei desfășurări a lecțiilor, aju- tindu-i pe cursanti să înțeleagă in a. dincime noțiunile predate. Este necesar însă ca el să alcătuiască dinainte pro- blemele pe care le va da spre efectuare în clasă, spre a evita improvizația și pierderea de timp. In lecțiile de literatură și limba romî- nă, pe care le predă tov. Lucreția Păs- culescu, se urmărește ca elevii să fie lămuriți asupra scriitorilor reprezenta, tivi din literatura noastră și a celor mai importante opere ale lor, precum și a- supra noțiunilor și regulilor gramaticale de bază Bunăoară, la lecția în care a predat tema „Vaslle Alecsandri", profe. soara a recapitulat cu elevii cunoștințele pe care le aveau aceștia dinainte asu- pra scriitorului, le.a dat cîteva date su- plimentare asupra vieții și operei lui, stăruind asupra caracterului patriotic al «cesteia și asupra contribuției poetului ia pregătirea revoluției de la 1848. A scris apoi pe tablă tot ceea ce a consi- derat că trebuie reținut neapărat. Ca să ilustreze specia literară a pastelului, în care Alecsandri a excelat, tov. Păscu- escu le-a citit elevilor „Sfîrșitul iernii", oprindu-se 1a fiecare strofă, explicîndu-i înțelesul, scoțînd în evidență imaginile artistice. La lecția de gramatică despre sub- stantive defective de număr, substanti- ve cu forme multiple la plural și sub- stantive colective, tov. L. Păsculescu a dat exemple potrivite, alese din vreme, atit din texte literare cît și din practica zilnică, reușind astfel să înlesnească în. telegerea de cadre elevi a acestor cate- gorii gramaticale. Faptul că aproape toți cursantii au știut să identifice substan. tivele respective și că au putut da ei înșiși exemple dovedește că și au însușit cele predate în lecțiile anterioare de gramatică despre substantiv și că au în. țe'es caracterul substantivelor defective de număr, cu forme multiple la plural sau colective. Totuși, desfășurarea lecțiilor ținute de tov. Păsculescu arată că profesoara se bazează prea mult pe experiența sa și prea puțin pe o pregătire specială pen. tru fiecare lecție. De aceea trece uneori superficial peste părți esențiale ale lec- ției, iar alteori insistă prea mult asupra unor amănunte nesemnificative. Așa, de pildă, la verificarea cunoștințelor din lecția despre Nicolae Bălcescu, a cerut elevilor titlurile exacte ale cărților din lucrarea „Istoria romînilor sub Mihai vodă Viteazul" sau amănunte despre desfășurarea luptei de la Călugăreai, dar n a stăruit asupra valorii literare a o- perei și nici asupra motivelor pentru care scriitorul s-a oprit asupra acestei perioade istorice, (inind seamă de epo- ca în care a fost scrisă lucrarea. Nesis- tematizarea din vreme a materialului de predat s-a oglindit și în faptul că pro- fesoara n-a reușit să vorbească în ca- drul lecției despre procedeele artistice mai des folosite de V. Alecsandri pen- tru zugrăvirea naturii în pastelul „Sfâr- șitul iernii" (epitetele), despre orinduu rea gradată a elementelor din pastel. La lecția de gramatică, unele explicații au fost insuficiente. Lipsurile de acest lei vor putea fi ușor lichidate dacă profesorii vor acor- da mai multă atenție pregătirii din vre. me a lecțiilor, sistematizării materialu- lui pe care-1 au de predat în așa fel ca să cuprindă toate problemele importante și să se încadreze în timpul afectat lecțiilor. Profesorilor care lucrează la cursurile de pregătire li s-a încredințat o sarci- nă importantă. Ei au datoria să răspun- dă cit mai bine dorinței de învățătură manifestate cu prisosință de către tine- rii muncitori, cărora partidul și guver- nul le-au creat posibilități nelimitate să-și ridice nivelul de cultură generală. C, MINCA și G. VARZARU Absolvenți și strungari ai școlii medii calificați La Școala medie nr. 4 „Aurel Vlaicu" din Capitală s-a petrecut cu cîteva zile în urmă un eveniment de mare însem- nătate, primul de acest fel din istoria școlii: elevii din clasa a Xl-a „F“ au dat un examen de calificare în mese- ria de strungar. Acești elevi au lucrat în ultimii ani, în cadrul unui experiment organizat de Institutul de științe peda- gogice, la Complexul C.F.R. „Grivița Roșie", însușindu-și parale! cu cunoș- tințele predate în școală, meseria de strungar. Trebuiau să dovedească acum că au meritat încrederea ce li s-a acor- dat — aceea de a fi prima promoție de absolvenți ai școlii medii care primește, alături de diploma de maturitate, cer- tificatul de muncitor calificat. Prima probă din cadrul examenului era o probă tehnologică. Fiecare candi- dat avea să deseneze piesa ce urma să o execute apoi la strung și să explice în fața comisiei succesiunea operațiilor ce trebuiau executate. Cei care au lucrat în sectorul vagoane, au primit spre executare desenul unui bulon pen- tru fixarea dinamului la vagoane de călători, iar cei din sectorul locomotive — desenul unui vîrf de strung. Amîn- două aceste piese, care urmau să fie e- xecutate a doua zi la mașină în 50 de minute, au fost socotite ușoare de ma- joritatea elevilor. Ei au executat corect desenele, respeciînd toate normele teh- nice. A doua zi, la ora 7 dimineața, toți candidații erau în uzină, în jurul mași- nilor, cu sculele pregătite, cu mașinile unse, gata să înceapă lucrul. .. Comunistul Pintilie Gheorghe, mun- citor inovator care i-a instruit în timpul anului pe elevi, privește cu cîtă înde- mînare fixează cuțitele și mînuiește strungul „ucenicul" său Cioc Dan. T««>l muacitorl Mitu Im, MItcm Stoicracu *4 GreHi atHKxgha, d« I* Fabtic* înțeleg ei o serie de Htante ale vieții și cum Se o operă literară. Hor scrise elevii au expus Ilegale de tema tratată. Hei au știut eă înlănțuie He in așa fel. incit com- H>ă un conținut închegat ■lucrărilor cuprind in in- I câ scriitorii iși dovedesc Huza poporului prin scrie- ■ ind 'n spiritul realismu- Kaiitatea noua din țara Bribumd la formarea omu- Hc.al^te. Itemei indicate, elevii au marea însemnătate a luptei L luptei chemate să stă- tnie celor care urzesc I. se pregătesc să curme Irr de vieți omenești, să Iile materiale și culturale lori»"t In lucrările elevi* I aplica operelor literare I' care oglindesc lupta I Aproape toți elevii s-au ke-.-r.ei „Lidicc* ■ lui Eu- l stuc ată de ei in timpul p conți,- ‘..d acestei opere pasagiile care trai gindul poetului. I versurile iui le-au trezit ■ternice. Ei au vorbit In Lnante despre semnificația ■ micul muzeu de la Li- cărora se oprește poetul, lizate in lucrările elevilor e. cum sînt: „Glasul po- M. Bcnîuc, „La tr.asa ver- i Bănuț ți altele, din care năzuința către pace a oa- iti. deosebit de important este rările elevilor dovedesc nu irarea subiectelor, ci și lă aprecieze conținutul de Urca artistică a operelor, că prin mijloace artistice a te transmit cititorilor un rat de pace, fac să crească i ucigașilor și hotărî rea de udul un nou război. Această țrmatâ de elevi nu in ge- ■a care pe ei nu-i privește ie dm ei, vorbind despre »- LUCRAREA RISĂ DE TEMATICĂ m zi de examen, elevii le a Vll-a ale Școlii nr. radea au dat examenul Latema/ică. Lregi'ip de profesoara tisa Marta Geczi, elevii l curaj la examen dar, k. ți cu o oarecare emo- Id in asemenea Impre. Kofia mai persistă cîteva ce problemele sînt uat.'d. Cei mai mulți e~ bc insă repede căile de Fa pornesc liniștifi la I problemă se referă la ■?: gospodării colective: I sistem de ecuafti cu MO'îx’e trebuie să se Lroită cu obținut co'.ec- I hectan Maț iritarea e- I puț cc-cc: problema in I por afli rezultatul e- Ir insă țț unii care fac cabcuM algebr.c. twblemâ le cere eievt- ►r/ueze o sene de opera- .fu ordinare, iar cea ae In calculeze aria totaiă Ir.’ unui con. folosind re- gonomeince cunoscute și Li Pnagora. Aceasta din r rezolvată cel mai bine ♦Zarea elevilor. Ure clisă cile 5—6 lu- [ notate cu 10. Toate lu- rată că elevii și-au in- Bști nfele predate perseverente ceste lucruri, s-au referit 1a viata lor, la ceea ce le este aproape. Elena V. Iftimie, de exemplu, referindu-se la poezia „Celor ce vin“ de Dan Deșliu. scrie: „poetul cheamă oamenii să apere pacea pentru ca noi să învățăm, ca mai tîrziu eă strîngem roade îmbelșugate, să fim oameni de folos patriei". Referindu-se la poezii cum sînt „Andrei Silvester salvează abatajul", „Minerii din Ma- ramureș" și altele, care oglindesc figuri de oameni ai muncii' din țara noastră, elevii au exprimat ideea că fiecare om. la locul său de muncă, contribuie la apărarea păcii. Ei au scos de asemenea fn evidentă ideea că luptă- torii pentru pace sînt multi ți luptă uniti pentru acest nobil țel, că în fruntea k>r se află cei care doresc cel mai mult binele omenirii — comu- niștii. Elevii au știut să-și exprime ideile prin propriile lor cuvinte și să le ar- gumenteze. Citatele numeroase folo- site de ei au fost în majoritatea cazu- rilor bine alese. Totodată elevii nu •-au limitat la citarea operelor stu- diate In clasă, ci s-au folosit și de lectura extrașcolară. Majoritatea lucrărilor au fost scrise cu grijă, curat. Analiza gramaticală a fost rezolvată de cei mai multi elevi fără nici o greșeală. Examenul oral la limba romînă a arătat, ca și proba scrisă, o justă ori- entare în alegerea subiectelor. Elevii au avut de vorbit despre operele cele mai valoroase ale literaturii noastre de după 23 August 1944, despre felul cum oamenii muncii, sub conducerea partidului, construiesc o viată fericită. Li s-a cerut să caracterizeze figurile unor eroi comuniști din operele lite- rare, să scoată în evidentă trăsăturile lor de oameni dirji, hotărîți, devotati țelului pentru care luptă. Vorbind de- spre evoluția sufletească a lui Mitrea Cocor, bunăoară, eleva Cornelia Al- beanu a dovedit că a înțeles bine schimbarea petrecută în sufletul lui Mitrea care, de la copilul oropsit ți exploatat, neștiutor de carte, a ajuns, cu sprijinul comuniștilor din armată ți al oamenilor sovietici, un om con- știent, hotărît să lupte pentru schim- barea vechilor orînduieli. Trebuind să vorbească despre romanul „Bărăgan" eleva Elena Calomfir a scos just în evidență minunatele trăsături de ca- racter ale lui Anton Filip, comunistul trimis de partid pentru a reorganiza producția agricolă la -ferma de stat în conducerea căreia se streeuraseră sa- botorii. Subiectele pentru examenul oral la limba romînă s-au referit și la lucrări ale scriitorilor noștri clasici, care au descris lupta din trecut a poporului pentru libertate, pentru o viață mai bună, sau care au biciuit racilele so- cietății burgtiezo-moșierești. Răspunsurile date la examenul oral au arătat că elevii știu să vorbească liber și să-și expună limpede și lo- gic ideile. Au fost puține cazuri cînd devii și-au citit răspunsurile. Rezultatul examenului de limba ro- mînă, promovat de toți cei 30 de elevi ai clasei, a dovedit că în clasa a Vll-a s-a muncit cu seriozitate în cursul anului. Totuși s-au vădit cu acest prilej și unele lipsuri. Unii elevi, e drept, destul de puțini, nu au dpt răspunsuri la nivelul cerut. O parte din ei au dovedit că n-au înțeles su- biectele unora dintre operele studiate și n-au știut să le încadreze în epoca istorică respectivă. De exemplu, unii elevi nu și-au dat seama că actul de împărțire a pămîntului către țărani, oglindit în romanul „Mitrea Cocor" se petrece în primăvara anului 1945 și că trecerea pămîntului moșieresc în proprietatea țăranilor a constituit una din condițiile care mai tîrziu au per- mis să se treacă la socializarea agri- culturii, ci au socotit că acest roman oglindește procesul de socializare. A ieșit de asemenea în evidență necesi- tatea ca elevii să fie mai mult în- drumați în înțelegerea conținutului unor opere literare citite de ei la lectura extrașcolară. în lucrările scrise unii elevi care s-au referit la poezia „Ție îți vor- besc, Americă" de Maria Banuș au arătat în mod greșit că poeta redă lupta dintre America și Europa. In general, însă, elevii clasei a Vll-a „A“ de la Școala nr. 131 ies de pe băncile școlii de 7 ani înarmați cu cunoștințe temeinice privitoare la limba și literatura patriei. Aranjați pe grupe și încolonați, elevii Școlii medii „George Enescu' din Sinaia s-au oprii pentru o clipă și așteaptă disciplinați în fața uneia din principalele intrări ale uzinei „1. C. Frimu* din orașul lor. Pe lingă fiecare grupă, cîte unul sau doi profesori continuă și acum instructajul : .Să nu vâ atingeți de mașini... Notați cu grijă fiecate explicație..." Prea mul- te. însă, nu mai pol să spună, pentru că poarta se deschide, li întîmpină tovarășul Alexandru Istrățoiu, profesor-maistru, responsabilul comi- siei de organizare a practicii elevilor în aceas- tă perioadă. Flutură în mînă tabelul în care s a notat în ce sectoare și ateliere și pe lingă care maiștri și muncitori vor lucra elevii. — „Sîntem așteptați 1" Intr-adevăr, alături de tovarășul Istrățoiu îi în- tîmpină pe elevi și pe profesori tovarășii Aurel Boghici, directorul uzinei. Silviu Pană din partea comitetului de partid și Petre Petcu, șeful servi- ciului de cadre și Invățămint. Poarta se deschide larg și tinerii practlcanți pășesc in curtea îngri- jită a uzinei. Nu e pentru prima oară cînd elevii claselor VIII—X de la Școala medie „George Enescu* intră in întieprindere. De cițiva ani, de cînd școala este patronată de uzina „I. C. Frimu*, între conducerea și muncitorii acesteia, pe de o parte, și colectivul școlii, pe de altă parte, exis- tă o legătură strînsă. Uzina a contribuit mult Ia dezvoltarea bazei materiale a școlii, la lega- rea învățămînlului de practică. Deși cu- nosc destul de bine uzina, elevii pășesc în secțiile și atelierele ei cu emoție. Acum nu mai este vorba de o simplă vizită. Timp de zece zile elevii vor participa și ei, nemijlocit, la munco plină de însuflețire care se desfășoară aici. Sînt pregătiți de altfel pentru aceasta încă din șcc - lă. Cu două săptâmîni în urmă a luat ființă comisia care are sarcina organizării practicii și care l a instruit în amănunțime pe elevi pen- tru activitatea ce urmează s desfășoare. După intrarea ultimei grupe de elevi pe poarta uzinei, rindurile se string și se optesc in fața unei clădiri. Tovarășul Petre Petcu le vorbește ele- vilor despre specificul uzinei și despre rolul ei In economia națională „Uzina noastră — le spu- ne el — fabrică aparataj de injecție pentru mo- toarele Diesel, Pompa de injecție este una din părțile importante ale motoarelor. Buna ei func- ționare depinde de precizia cu care a fost fa- bricată fiecare piesă componentă...* Tovarășul Petcu le vorbește apoi elevilor despre regula- mentul de ordine interioară al uzinei și despre organizarea procesului de producție. Ia cuvfntul și tovarășul Silviu Pană, care le face cunoscute elevilor cîteva reguli privitoare la protecția muncit și la tehnica securității acesteia în dife- rite sectoare. Apoi fiecare grupă de elevi este condusă la sectorul în care a fost repartizată și dată în primire maistrului sau șefului de atelier care va conduce munca practică. ...N-au trecut nici două ore și partea organiza- torică a primei zile de lucru s-a încheiat. Acum elevii se află în plin proces de producție. In atelierul de turnătorie de precizie, un grup de eleve din diferite clase afută destoinicelor mun- citoare din aces*. atelier fie la curățatul modele- lor din ceară, fie la scoaterea miezurilor din pie- sele turnate. Pe masa la care lucrează elevele stau deschise caiete. Dacă-țr arunci ochii pe ele, vezi că au și fost umplute cîteva pagini. In a- devăr, elevele au găsit timp să-și noteze lu- cruri interesante : „La turnătoria de precizie se toarnă unele din piesele care intră in compo- nența pompei de injecție și care, după turna- re, nu mai pot suferi prelucrări mecanice. De aceea, modelul, împreună cu miezurile sînt tăcute din ceară. In componenta cerii intră stea- rină, parafină... Modelul se obține prin matri- țare, căpăttnd configurația geometrică cerută. Sistemele de turnare folosite in turnătorie sînt..-* După cum se vede. In numai cîtev ore elevii au dobindit multe cunoștințe noi, multe no- țiuni de tehnică, legate strins de cele învăța'» în școală. dunăoară au învățat la lecțiile de chimie despre diferiți compuși chimici, despre amestecuri și aliaje, despre obținerea aliajelor și folosirea lor la construcția multor piese de motoare. Acum au văzut direct care este im- portanța pentru formare a amestecului de nisip cu sikcat de sodiu cum se folosește bioxidul de carbon la uscarea formei etc. Si în sectorul de prelucrări mecanice munca elevilor ese in toi. După ce au primit expli- catii asupra diferitelor tipuri de strunguri și mașini universale de frezat, alezat, filetat etc., asupra construcției și funcționării lor, ei au fost repartizați pe lingă muncitori și, sub su- pravegherea acestora, au trecut la mînuirea mașinilor-unelte. Stăm de vorbă cu un elev care lucrează la mașina de rectificat. Acum ptimim noi explica- tii de Ia el. Ne arată că rectifică acul pulveii- zatoiului pentru pompa de injecție și ne spune cum trebuie executată operația aceasta. Vor- bind, deschide caietul unde însemnase ordinea operațiilor pe care le face, desenase piesa și noiase cîteva lucruri asupra rolului ei în func- ționarea pompei fntr-un alt atelier din sectorul de prelucrări mecanice o elevă verifică la microscop limite- le de toleranță a spirei pistonașului pompei. Este bucuroasă că poate lucra la un asemenea micioscop de tip special, care se folosește în industrie. Foarte mîndri de munca pe care o efectuează fn uzină sînt elevii repartizați în atelierul de electrotehnică. Ei execută lucrări de bobinaj, urmăresc cum sînt întreținute instalațiile de lu- mină și de forță și au posibilitatea să vadă cum funcționează o uzină hidroelectrică, după ce în școală au învățat principiile de construc- ție și de funcționare a acesteia. In secția chimică vor efectua cintărîri la ba- lanța analitică, vor face analiza clasică și spec- trală a carbonului și sulfului din fonte și oțe- luri, analiza cromului și a manganului, analiza clasică și prin electroliză a neferoaselor etc. In secția de încercări fizico-mecanice vor veri- fica rezistența diferitelor metale la tracțiune, compresiune, Încovoiere, torsiune și îndoire. Un viu interes a stîrnit în rîndurile elevilor și sectorul în care se realizează montajul gene- ral al aparatajului de injecție. Ei au văzut cum, la un capăt al atelierului, se adună iutii piesă cu piesă. Acestea parcurg apoi un drum nu prea lung, trecînd prin mîinile indemîna- tice ale muncitorilor și ajung în capătul ce- lălalt al atelierului, asamblate în produsul finit, ce trece la bancul de probă. Activitatea practică a elevilor este mult ușurată de sprijinul neprecupețit pe care uzina 11 acordă școlii și în această privință, ca și în multe altele. Practica elevilor a constituit o preocupare de seamă a conducerii uzinei și a organizațiilor de partid și obștești din cadrul acesteia. Uzina s-a preocupat să creeze elevilor cele mai bune condiții de muncă, să-i repartizeze pe lingă cei mai destoinici muncitori și maiștri. Prima zi de practică a olerit elevilor bogate posibilități de larqire a orizontului lor tehnic, de dobîndire a unor importante deprinderi prac- tice. Ei și-au dat astfel de la început seama că cele zece zile de practică în uzină vor fi cît se poate de rodnica Fiecare elev va trece prin majoritatea atelierelor uzinei, va cunoaște întregul proces de producție al acesteia. Uzina dispune și de un bogat laborator de analize chimice și de Încercări fizico-mecanice a me- talelor. Aci elevii vor efectua în zilele care vin numeroase experiențe legate de cunoștințele primite de ei in scoală, la cursul de chimie. Munca In uzină le dă totodată elevilor prilejul de a cunoaște mai îndeaproape viața acesteia, lupta plină de clan a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor pentru sporirea producției, pen- tru progresul tehnicii noastre. F. DIAC Piâșitul fasolei pe lotul expe rimental al Școlii elementare de 7 ani din comuna Câhigarcni. reg:unea E joureșli E. FLORESCU Excursii pentru lărgirea și consolidarea cunoștințelor agricole In această perioadă, numeroase școli de 7 ani organizează excursii menite să contribuie la lărgirea, consolidarea și sintetizarea cunoștințelor agricole pre- date în cursul anului școlar. Scopul acestor excursii este multiplu. Vizitînd diferite unități agricole socia- liste, elevii au prilejui să cunoască în mod concret condițiile naturale si eco- nomice locale în care se desfășoară pro- cesul de producție agricolă, să vadă ne- mijlocit efectele aplicării normelor agro- tehnice și mecanizării lucrărilor agricole. In decursul unei asemenea excursii ele- vii își vor da mai bine seama de con- dițiile în care se dezvoltă plantele și vor înțelege unitatea dintre creșterea plan- telor și factorii mediului înconjurător, manifestată în agricultură prin specifi- cul climatic și pedologie al regiunii. De asemenea, excursiile dau elevilor prile- jul să cunoască organizarea unităților agricole socialiste și realizările lor, în comparație cu agricultura înapoiată a micilor cultivatori individuali. Pentru a asigura îndeplinirea acestor importante scopuri, excursiile trebuie să fie cît mai bine organizate. Este necesar să se stabilească cu precizie itinerariul excursiei, unitățile agricole socialiste ce vor fi vizitate, ramurile de producție ca- re vor fi studiate. Totodată, elevii vor fi împărtiți în echipe și vor fi numiți responsabili a> acestora. Trebuie asigu- rate din timp mijloacele de transport, cazarea, alimentația etc. Este bine să alegem ca obiectiv al excursiei o gospodărie agricolă de stat sau colectivă, gospodăria didactică a unei școli de agricultură, un S.M.T., te- renurile experimentale ale unei stațiuni de cercetări agronomice etc. — în orice caz o unitate bine organizată, înzestra- tă cu mijloace de producție cît mai mo. derne și cu terenurile bine cultivate, ast- fel ca elevii să vadă multiplele posibi- lități tehnico.economice pe care Ie oferă marile gospodării agricole socialiste. Ținmd seamă că la aceste gospodării tarlalele cultivate au suprafețe întinse, de sute de hectare, care sînt așezate la depărtări destul de mari de sediul gos- podăriei, este bine să alegem numai o singură unitate, deoarece altfel excursia devine prea obositoare. Vizitarea unei singure unități agricole, în scurtul timp ce-l avem la dispoziție, are și avantajul că se pot vedea mai pe îndelete aspectele diverse pe care le prezintă ramurile de producție dintr.o gospodărie agricolă complexă. Vizitarea in fugă a mai mul- tor unități nu-și îndeplinește scopul inși tructiv Și educativ: elevii obosesc, își pierd atenția și puterea de concentrare. Trebuie să avem in vedere și faptul că vizitarea unei mari gospodării agricole presupune deplasări lungi pe jos, în soare, cu staționări în picioare cînd se dau explicații, se fac demonstrații etc. Numai cînd organizăm excursii de dura- tă mai mare și cu autovehicule putem să programăm vizitarea mai multor, gospodării, ceea ce prezintă, desigur, avantajul că cercul cunoștințelor se lărgește mult și elevii pot face com- parații și generalizări. înainte de efectuarea excursiei trebuie să luăm legătura cu conducerea gospo- dăriei respective, pentru a stabili împre- ună cu aceasta tema excursiei și itinera- riul deplasărilor în cuprinsul gospodă- riei. Tema se stabilește tn funcție de materia predată în cursul anului și de ramurile de producție pe care le putem vizita la gospodăria respectivă. De e- xemplu, tema unei excursii la o gospo- dărie cerealieră din regiunea de cîmpie poate fi „Cultura cerealelor în regiunea noastră". Această temă dă prilejul să se precizeze și să se consolideze cuno- ștințele privitoare la diferite specii și soiuri de cereale, la asolamentele cerea- liere, la producția pe unitatea de supra- față, la organizarea muncii pentru cui. tivarea și recoltarea cerealelor etc. O excursie la o gospodărie viticolă poate avea tema „Dezvoltarea viticulturii în regiunea noastră". Se vor preciza cu acest prilej cunoștințele în legătură cu zonele favorabile pentru cultura viței de vie, cu soiurile de struguri specifice, cu sistemele de cultură a viței de vie practicate în regiune, cu producția la unitatea de suprafață, cu valorificarea producției, cu organizarea muncii pentru cultura viței de vie etc. Excursia la un S.M.T. poate avea o temă privitoare la principalele lucrări agricole care se exe. cută în perioada respectivă, pentru ca elevii să le vadă. De exemplu, se poate alege tema „Mașinile de recoltat ce- reale", în cadrul căreia se vor preciza cunoștințele privitoare la tipurile de mașini folosite pentru recoltarea cerea- lelor. la randamentul lor, la organi- zarea muncii etc. Stabilirea unei teme nu înseamnă o limitare a scopurilor excursiei, ci preci- zarea grupei de cunoștințe asupra că. reia trebuie să se pună accentul în ex- cursia respectivă. Pe lîngă tema prin- cipală, care diferă după regiune și spe. cializarea gospodăriei vizitate, toate ex- cursiile trebuie să aibă și o serie de te- me comune, dintre care cele mai impar, tante sînt cunoașterea condițiilor natu- rale pedo climatice ale regiunii respec- tive și cunoașterea organizării propriu- zise a gospodăriei ce se vizitează In decursul deplasării Ii se vor arăta ele- vilor tipurile de sol, morfologia regiunii, vegetația spontană, culturile agricole, se va discuta cu ei despre elementele meteorologice care caracterizează clima regiunii, se vor trage concluziile nece- sare în privința agrotehnicii specifice. Nu trebuie să neglijăm să arătăm ele- vilor efectele dăunătoare aie rîurilor (inundații, înmlăștiniri), acolo unde este cazul, și ale eroziunii solului în regiu- nile de dealuri, explicîndu le la fața lo- cului lucrările ce trebuie executate pen. tru combaterea acestor deficiențe (îndi- guiri, desecări etc.). Cînd ajungem în gospodărie, înainte de vizitarea ei, trebuie să le prezentăm elevilor gospodăria respectivă. In acest scop se va face o scurtă expunere (de preferat de către un delegat al gospo- dăriei), care trebuie să se refere la is- toricul gospodăriei, la ramurile ei de producție, la mărimea ei (suprafețele cultivate), la mijloacele de producție (cu accentuarea utilajelor mecanizate), la realizările mai importante, ia frun- tașii in producție și producțiile obținute, la organizarea muncii, la ramurile anexe, precum și la alte elemente care pot să caracterizeze gospodăria. Deosebit de important este să li se arate elevilor deosebirea între modul de folosire »• gricolă a teritoriului respectiv în trecut, cu mijloace înapoiate de producție, pe baza exploatării muncii țăranilor munci, tori — șj organizarea științifică de as- • Va d a vi-a Sa ta Sco^a eiementarâ Strehaia, la IMpai Mei leetii-ezcursie tăzi a unei gospodării agricole socia- liste, unde lucrează muncitori și țărani muncitori liberi de orice formă de ex- ploatare a omului de către om. . Vizitarea gospodăriei trebuie efectua- tă ținîndu se seama de tema stabilită, după cum s-a arătat mai sus. Dacă sînt elevi mai mulți și din clase diferite, este bine să-i jmparțwn în grupe, sub con- ducerea unui profesor și a unui tehni- cian al gospodăriei, care să dea explica- țiile necesare pe parcurs. Este impor- tant să se întocmească un itinerar pre- cis al vizitării gospodăriei, șpre a se evita drumurile prea lungi, ocolirile, re- venirile, pierderile de timp etc. Pe teren se pot organiza diferite de- monstrații, cum ar fi, de pildă, recol- tarea cerealelor cu combine, prășitul mecanic al porumbului sau al sfeclei, stropirea împotriva dăunătorilor, pole- nizări artificiale etc. Cu această ocazie este bine să culegem diferite plante, se- mințe, mostre etc., pentru înzestrarea colecției de material didactic a școlii. După terminarea vizitei ne vom re- întoarce la sediul gospodăriei, unde vom sistematiza noile cunoștințe căpă- tate de elevi printr-o expunere recapi- tulativă și vom trage concluziile și în- vățămintele cu care trebuie să rămină elevii în urma excursiei. P MANEA (Urmare din pag- 7, în același timp accentul pe problemele de educare a tineretului nostru școlar în spiritul frăției dintre poporul romin și naționalitățile conlocuitoare, ai dra- gostei și recunoștinței față de Uniunea Sovietică, a! prieteniei cu popoarele celorlalte țări socialiste și al solidarității cu oamenii muncii din întreaga lume în lupta pentru pace și progres social. Discu- țiile trebuie să ajute la găsirea celor mai bune căi pentru intărirea frăției dintre elevii și pedagogii romîni și cei aparținînd naționalităților conlocui- toare, la înlăturarea tuturor piedicilor care ar mai exista în această privință. Una din marile sarcini care stau in fața școlii este legarea invățămintului de viață, de practică, de problemele construirii socialismului. De aceea, con- sfătuirile trebuie să pună în discuție căile și mij- loacele folosite de pedagogi pentru îmbinarea înva- țămîntului cu munca productivă, contribuția pe care lecțiile, lucrările practice în ateliere, pe loturile șco- lare sau în unități industriale și agricole au adus-o la formarea noii atitudini față de muncă, a dragos- tei și interesului pentru munca productivă. In directă legătură cu această problemă pedagogii vor discuta despre orientarea profesională a elevilor, despre mijloacele folosite pentru a îndruma cît mai mulți absolvenți ai școlilor de 7 ani și medii către acele profesii care le vor da posibilitatea să se încadreze în producția industrială și agricolă, acolo unde se creează bunurile materiale. In munca de educație comunistă a elevilor un rol de mare răspundere îl are dirigintele, care trebuie să coordoneze întreaga activitate instrucUv-educmiva a clasei. Consfătuirile vor accentua asupra modulul în care își duc munca dirigihții, punînd în evidență metodele și rezultatele bune ale acestora și dezvă- luind, în același timp, aspectele negative aii? mun- cii acelor dirignți care au desfășurat o activitate formală, fără să se străduiască să cunoască în- deletnicirile și preocupările elevilor lor în timpul li- ber, fără ca, în strînsă colaborare cu organizația U.T.M., cu organizația de pionieri și cu familia, să orienteze aceste preocupări în direcțr constructive. Pedagogii vor analiza în cadrul consfătuirilor felul cum în școlile din raionul respectiv s-a reușit să se asigure o unitate de exigență în problemele educative din partea întregului colectiv de cadre didactice, a organizațiilor U.T.M. șj de pionieri și a familiei- In analiza tuturor acestor probleme trebuie sa se evite discuțiile cu caracter general, formale, lipsite de conținut și sa se pătrundă în adîncimea pro- blemelor ridicate, folosindu-se dale concrete, spunîn- du-se pe nume faptelor și oamenilor’ aduși în dis- cuție, trăgindu-se concluzii și învățăminte pentru munca viitoare de călire ideologică și politică a tineretului, pentru ca toți elevii să dobândească pro- filul moral al cetățeanului societății socialiste. In anii școlari trecuți, unele secții raionale de tnvâțămînt și cultură și unele cadre didactice nu au tratat cu suficientă seriozitate consfătuirile. O serie de referate prezentate la consfătuiri s-au măr- ginit numai la enumerarea searbădă a citorva date cifrice și la citarea unor nume de pedagogi și de școli, fără să facă o analiză profundă a conținutului muncii in școală, a metodelor și mijloacelor instruc- tiv-educative folosite de cadrele didactice. De ase- menea. unii pedagogi s-au limitat în cuvîntul lor la citeva fraze generale sau au abordat diferite proble- me neesențiale, oereușind de aceea să aducă o con- tribuție la realizarea «.opului consfătuirilor. Asemenea lipsuri trebuie să fie cu hotărire înlătu- rate. Tuturor cadrelor didactice trebuie să le fie clar că roiul consfătuirii raionale este acela de a ana- liza temeinic, concret, cu seriozitate, de pe poziții principiale munca desfășurată in decursul anului. Discuțiile din cadrul consfătuirilor vor avea menirea de a releva nu numai munca educativă a pedago- gilor. ci ți rezultatele acestei munci, măsura în care au reușit cadrele didactice să le formeze elevilor convingeri și sentimente puternice — patriotice și internaționaliste. Esfe necesar să se vadă din cuvin- tul participanților la discuții dorința de a ajuta într-adevăr la lichidarea lipsurilor, care nu pot fi înlăturate decit dacă sînt scoase la lumină și anali- zate cu curaj, fără ocol, tăr5 menajamente dăună- toare. Este inadmisibilă indiferența și pasivitatea in discutarea nrob'emelor educație1 comun ste. A nu lua atitudine, a nu descoperi lipsurile înseamnă a nu dori ca ele să se lichideze Pasivitatea este incom- patibila cu etica pedagogului de tip nou. Din ana- liza activității pedagogilor să cîștige școala, invă- țămîntul elevii noștri: educație tineretului școlar să se îmbunătățească. Critica și autocritica c'nsti- tă, curajoasă și intransigentă este condiția princi- pală a succesului consfătuirilor Numai -o tratare concretă a activității fiecărei școli, a fiecărui om va da pedagogilor prilejul să învețe unii din expe- rienja altora, să găsească tn comun cele mai bune căi pentru înlăturarea lipsurilor, pentru ridicarea nivelului muncii. întreaga activitate de instruire și educare a elevi- lor va trebui să se îmbunătățească în urma acestor consfătuiri care, luînd în discuție educația comunis- tă a tineretului, vor dezbate problemele de bază ale învățămînfului. Economii Elevii celor 68 de școli din raionul Bistrița au depus în ultimele luni la CEC peste 13.000 lei. Cele mai frumoase rezultate în această direcție au fost obți- nute de școlile de 7 ani nr. 1 și nr. 2 din orașul Bistrița, de școlile din comunele Josenii. Birgăuiui, Archiud, Galații-Bis- triței și Tiha-Birgăuiui. Și în școlile raionului Rădă- uți se acordă multă atenție în- drumării elevilor tn vederea economisirii prin CEC. Numai INSTITUTUL AGRONOMIC „T. VLADIMIRESCU* DIN CRAIOVA a- nunță scoaterea la concurs a urmă- toarelor posturi didactice : 1) Postul de șef de lucrări Ia disci- plina Atletism și gimnastică spor- tivă, catedra de Educație Fizică, poz. 1. 2) Postul de șef de lucrări la dis- ciplina Mașini agricole, catedra de Mașini Agricole, poz. 3. Pentru participarea la concurs, can- didații interesați urmează să înain- teze, în termen de o lună de la pu- blicarea prezentei, o cerere adresata Institutului agronomic ,,T. VladimJ- rescu* din Craiova însoțită de ur- mătoarele acte : Copie legalizata de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de studii superioare i în decursul a două luni, 1a Școala medie nr. 1 numărul depunătorilor permanenți a cre- scut la 381. In aceeași perioadă, elevii Școlii medii nr. 2 au de- pus la CEC 1480 lei. Nici școlile de 7 ani nu sînt mai prejos. In comunele Fră- tăuții Vechi și Frătăuții Noi. 233 de elevi au depus pe librete și foi de economii aproape 3500 de lei. Printre școlile evidențiate în această acțiune se numără și școlile de 7 ani din comunele Sucevița, Ulma și Vicovui de Sus. Concurs pentru ocuparea de posturi în învâțâmîntul superior copie legalizată de pe diploma de doctor sau candidat în științe ( lucră- rile științifice ale candidatului, in- tr-un exemplar j certificatul de ca- racterizare a activității profesionale și obștești a candidatului eliberat de instituția la care acesta iși are func- ția de bază, sau recomandarea șefu- lui de catedră, In cazul cînd candida- tul funcționează în învățămînt । cer- tificatul de vechime în muncă, eli- berat de unitatea unde lucrează ; me- moriul de activitate didacUco-știin- țifică. semnat de candidat ; autobio- grafia. Concursul se va desfășura in localul Institutului din slr. Libertății nr 27. Craiova. Data desfășurării concursului se va anunța ulterior- Temele și bibliogrratia pentru studiul individual al profesorilor care vor preda socialismul științific în școlile medii In vederea sprijinirii profesorilor care vor preda obiec- tul „Noțiuni de soaalism științific” în școlile medii de cultură generală, serviciul personalului și perfecționării cadrelor didactice din Ministerul învățămintului și Cul- turii organizează in nara aceasta un curs de pregătire cu durata de o lună. Pentru a asigura desfășurarea acestui curs în cît mai bune condiții este necesar ca profesorii respectivi să cunoască temele și să studieze cu atenție biblio- grafia necesară. In acest scop publicăm cu titlu indicativ temele și bibliografia. Tema I. Obiecta! șl Însemnătatea cursului. Marxism- leninismul — teoria revoluționară a clasei muncitoare BIBLIOGRAFIE X- MARX—FR. ENGELS: „Manifestul partidului comu- rusT. K. MARX: „Critica programului de la Gotha” io Marx și Engds : „Opere alese” voi. II, ed. 1952. pag. 11—28. FR. ENGELS: „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință” în Marx și Engels: „Opere alese" voi. II, ed. 1952, pag. 105-140. V. 1. LENIN; „Trei izvoare și trei părți constitutive ale marxismului” ia „Opere" voi. 19, pag. 3—8. V. I LENIN: „Ce-i de făcut" — capit 1, II. 111. V. I. LENIN: „Marxism șt revizionism’’ io „Marx-En- gels — marxism'', ed. 1958. pag. 214—222. N. S. HRUȘCIOV: „Raport prezentat la Congresul XXI extraordinar al P.C.U.S", pag. 119—144. GH. GHEORGHIU-DEJ ; „Cuvintare rostită la Congre- sul XXI extraordinar al P.C.U.S." Temi 2. Materialismul filozofic marxist. BIBLIOGRAFIE X. MARX: Jeze asupra lui Feuerbach” In Marx-Erw gels : „Opere alese" voi. II. ed. 1955, pag. 437—439. FR. ENGELS: „Ludtrig Feuerbacft și sfirșilul filozofiei clasice germane” in Marx-Engels: „Opere alese" voi. 11. pag. 399—409. FR ENGELS: „Aati-Duhnng” ed. 1955, pag. 43—96. FR ENGELS: „Rolul mu/uM ia procesul transformării maimuței in om". Marx-Engels: „Opere alese" voi. II, ed. 1952, pag. 70—82. V. /. LENIN: „Materialism si empiriocritiăsm”, „Ope- re” voi. 14, pag. 11—28; 113—122; 135—185; 244—307. V. 1. LENIN : „Despre însemnătatea materialismul ui militant" în „Marx-Engels — marxism" ed. 1958, pag. 463—473. I. V. ST ALIN: „Anarhism sau socialism” a „Opere” voi. I, pag. 316—374. AL4O ȚZE-DL N: „Cu privire la practică" in „Opere” voi. I. pag. 509—531. Tema 3 Dialectica —există, BIBLIOGRAFIE K. MARX: Jeze despre Feuerbach.” in Marx-Engels: „Opere alese" voi. II, pag. 367—369. X. MARX: Prefață la cartea „Contribuții la critica e- conomei politice". FR. ENGELS: „Ann-Duhrmg” ed. 1954. pag. 94—100; 135—145; 146—160. V. 1. LENIN: Jn pirul problema dialecticii” in „Marx- Engels — marxism" pag. 293—303. V. I. LENIN: „Materialism și empiriocritiăsm” in „Opere” voi. 14, pag. 179—185. V. I. LENIN: „Despre broșura lui Junius” io „Opere” voi. 21. V. I. LENIN; „Sarcinile imediate ale Puterii Sovietice" in „Opere" voi. II, pag. 330—333. V. I. LENIN: „Ce sini „prietenii poporului” și cum luptă ei împotriva social-democrației” în „Opere" voi. 1, pag. 154—166. N. S. HRUȘCIOV : „Raport prezentai la Congresul al XXI-lea extraordinar ai P.C.US.”, cap. IV, pag. 119-144 MAO ȚZE-DUN: „Cu privire la contradicții" în „O- pere~ \oL 2, pag. 409—465. GH. GHEORGHIU-DEJ . „Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul II al partidului”, pag. 21—27; 31—33; 93—117. • * • „Daciurația Cons/ăluiru partidelor comuniste și -vesti din tun ie socialiste” în „Lupta de 'lasăT nr. 11 din 1957, pag. 7—9. Temele 4—5. Materialismul istoric. Clasele și lupta de clasă. Rolul istoric <1 proletariatului BIBLIOGRAFIE X. MARX—FR. ENGELS: „Manifestul partidului comu- nist" (cap. 1). K. MARX: „Scrisoare către Veidemei/er" în Marx- Engels: „Opere alese” voi. II, pag. 414—415. K. MARX : „Scrisoare către Aruienkov” în Marx-En- gels : „Opere alese” voi. II. ed. 1952, pag. 404—414. FR. ENGELS: „Anti-Duhriug", pag. 184—193; 203—215. FR. ENGELS: „Scrisoare către Starkenberg”, Marx- Engcls : ..Opere alese" voi. 11, pag. 463—465. V. I. LENIN ■ „Stingismul — boala copilăriei comu- nismului” „Opere” voi. 21, pag. 23—39; 71—75. N. S. HRUȘCIOV : „Raport prezentat la Congresul XXI extraordinar al P.C.U.S.", pag. 107—119. GH. GHEORGHIU-DEJ: „Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul II al partidului" pag. 27—33; 93—107; 123—133; 149-160. Tema 6, Conștiința socială și formele ei. BIBLIOGRAFIE X. MARX: Prefață la cartea „Contribuții la critica eco- nomiei politice”. FR. ENGELS; „Ludwig Feuerbach și sfirșitul filozofiei clasice germane” în Marx-Engels; „Opere alese” voi. II. ed. 1952, pag. 246—251. FR. ENGELS: „Anii-Duhring", pag. 98—112; 313—336. FR ENGELS: „Scrisoare către Schmidt" în Marx- Engels: „Opere” voi. II, ed. 1952, pag. 450—456. V. I. LENIN: „Organizația de partid și literatura de partid” în „Lemn despre literatură" pag. 5—15. V. I. LENIN: „Cu privire la atitudinea partidului mun- citoresc față de religie" în „Marx-Engels — mar- xism’' ediția 1958, pag. 235—247. V. 1. LENIN: „Despre „însemnătatea materialismului militant" în „Marx-Engels — marxism”, ediția 1958, pag. 463—473. V. 1. LENIN: „Sarcinile Uniunilor Tineretului” în „O- pere” voi. 31, pag. 265—272. N. S. HRUȘCIOV : „Raport prezentat la Congresul XXI extraordinar al P.C.U.S.”, pag. 68—76. GH. GHEORGHIU-DEJ: „Cuvintare rostită ia cea de a doua consfătuire pe țară a U.A.S.R.”. Tema 7. Marxism-leninismul despre partidul revoluționar al clasei muncitoare- P.M.R, — partid marxist-leninist BIBLIOGRAFIE V. 1. LENIN ; „Un pas inainte, doi pași înapoi” io „O- pere” rol. 7. pag. 227—261. V. 1. LENIN: „Scrisoare către un tovarăș asupra sar- cinilor noastre organizatorice” in Lenin-Stalin: „Despre construcția de partid”, voi. 1, pag. 262—275. N. S. HRUȘCIOV : .Raport prezentat la Congresul XX al P.C.US.” — capitolul „Partidul". N. S. HRUȘCIOV : „Raport prezentat la Congresul XXI extraordinar al P.C.U.S.”, pag. 144—158. GH.GHFXJRGHIU-DE1: .Raportul de activitate al C.C. al P.M.R la Congresul II al partidului", pag. 21—37; 123—159. GH. GHEORGHIU-DEJ: „Expunere ținută la ședința plenară a C.C, al P.M.R, din 26-28 noiembrie 1958”t pag. 67—76. • * * „Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din iunie-iu- Ue 1957”.' • * * Articol redacțional cu privire la hotăririle ple- narei din 9-13 iunie 1958 (în ziarul „Scinteia"). Tema 8 Revoluția socialistă. însemnătatea istorică imeruațkmală a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Revoluția democrat-papulară din țara noastră BIBLIOGRAFIE X. MARX—FR. ENGELS: „Manifestul partidului co- munist” — cap. II. X- MARX ; „Critica programului de la Gotha” in Marx-i Engels: „Opere alese”, voi. II, pag. 11—28. FR. ENGELS: „Originea familiei, a proprietății private si a stalului" în Marx-Engels; „Opere alese” voi. II, pag. 239—249. V. 1. LENIN; „Statul și revoluția” în „Opere”, voi 26, pag. 376—388. V. J. LENIN: „Despre sarcinile proletariatului in actuala revoluție" în „Opere", voi. 24, pag. 1—8. V. 1. LENIN: „Revoluția proletară si renegatul Kauisky" în „Opere alese", voi. 11. pag. 352—377 ; 390—401. V. I. LENIN; „Marxism și revizionism" în „Marx-En-, gels — marxism", ed. 1958, pag. 214—222. 1. V. ST ALIN: „Problemele leninismului", pag. 613—• 619. N. S. HRUȘCIOV: „Raport prezentat la Congresul XXI extraordinar al P.C.U.S”, pag. 133—144. GH. GHEORGHIU-DEl . „Raport prezentat la Congre- sul J1 al- P.M.R", pag. 33—36. • * * „Declarația Consfătuirii partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste" din noiembrie 1957 (broșură). Tema 9. Dictatura proletariatului. Statul de democrație populară — forma a dictaturii proletariatului. BIBLIOGRAFIE K. MARX ; „Critica programului de la Gotha" în Marx- Engels : „Opere alese”, voi. II, pag. 7—28. V . LENIN: „Opere", voi. 25, pag. 397—398:452—467. V . 1. LENIN ; „Opere", voi. 27, pag. 246—252. V . 1. LENIN : „Opere", voi. 31, pag. 25—29 ; 166—169. 1. V. ST ALIN: „Dictatura proletariatului" în lucrarea „Despre bazele leninismului" în „Opere", voi. 6, ed. 1950, pag. 98—133. N. S. HRUȘCIOV : „Raport prezentat la Congresul XXI extraordinar al P.C.U.S", pag. 133—144. GH. GHEORGHIU-DEl: „Raport prezentat la Congre- sul 11 al P M.R.", pag. 33—36. GH. GHEORGHIU-DEl: „Cuvintare rostită la Confe- rința de partid a R AM". GH. GHEORGHIU-DEJ : .Expunere ținută la ședința plenară a C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958". • • • „Ortnduirea noastră populară — orînduire pro- fund democratică" în „Lupta de clasă" nr. 2 din 1957. • • • „Cu privire la proiectul de program al U.C.I.” în „Lupta de clasă” nr. 5 din 1958. Tenta 10. Alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare sub conducerea clasei muncitoare. BIBLIOGRAFIE V . 1. LENIN: „Opere", voi. 32, pag. 330—359 V . 1. LENIN : „Opere", voi. 29, pag. 182—199. V I. LENIN: „Opere", vot. 33, pag. 461—469. GH. GHEORGHIU-DEJ: „Articole și cuvintâri" pag. 196-243. GH. GHEORGHIU-DEJ; „Raport prezentat la Congre- 1 sul 11 al P.M.R", pag. 93—114. GH. GHEORGHIU-DEJ: .Expunere ținută la Consfă- tuirea pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, de la Constanța". GH. GHEORGHIU-DEJ: „Expunere ținută la ședința plenară a C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958", pag 6—7; 37—40. • • * „Rezoluția ședinței plenare a C.C. al P.M.R. dm 3-5 martie 1949" în voi. „Rezoluții și hotărîri ale C.C. al P.M.R. 1948-1950". * * * „Traducerea tn viață a măreței învățături cu privire la alianța dintre clasa muncitoare și țărăni- mea muncitoare" (broșură). Tema II. Problema națională și național-colonială. BIBLIOGRAFIE K. MARX—FR, ENGELS: „Opere alese", voi. I, pag, 397—400. V. 1. LENIN: „Opere”, vot. 6, pag. 427—436. V. 1. LENIN: „Opere", vot. 19, pag. 73—74 ; 498—502. V, 1 LENIN: „Opere", vd. 20, pag. 395—414; 452— 455. V. 1. LENIN: „Opere”, voi. 21, pag. 88—92. I. V. ST ALIN : problema națională" in „Problemele leninismului", pag. 44—51. I. V. ST ALIN : „Marxismul si problema națională” în „Opere", voi. 2, pag. 308—316 ; 318—328; 344— 349 ; 378—386. N. S. HRUȘCIOV : „Raportul tinut la Congresul al XX-lea al P.C US ", pag. 113—118. N- S HRUȘCIOV: „Raport prezentat la Congresul XXI extraordinar al P.C.U,S“, pag. 48—52 ; 98—102; 110—119. GH. GHEORGHIU-DEl: „Raport asupra proiectului de constituție" în „Articole si cuvintâri", pag. 520—529. GH. GHEORGHIU-DEl; „Raport prezentat la Congre- sul II al P.M.R", pag. 44—47. GH. GHEORGHIU-DEJ: „Poziția față de curentele șovine și revizioniste" în „Articole și cuvintări", pag. 85—99. GH. GHEORGHIU-DEJ: „Cuvintare ținută la cea de a 11-a consfătuire pe tară a U.A.S.R.” din „Scînteia” 21 11 1959 * * * „Rezoluția Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în chestiunea națională” k) „Rezoluții și hotăriri ale C.C. al P.M.R.”, voi. I, pag. 33—46. Tema 12. Patriotismul socialist — forță metrică în dezvoltarea și consolidarea orinduirii socialiste în țara noastră. BIBLIOGRAFIE A. AMKA—FR. ENGELS; ^Manifestul partidului co- munist", ed. 1957, pag. 56. V. 1. LBNJN : „Despre tineret", pag. 315—337. M. 1. KAL1N1N: „Despre educația comunistă", pag. 74_____97 ■ j 14_i2| t 194—198. N. S. HRUȘCIOV: „Raport prezentat la Congresul XXI extraordinar al PL.US", pag. 66—76. N. S. HRUȘCIOV : JTmeret, spre noi acte de eroism” (broșura). GH. GHbORGHIU-DEJ : .Raport prezentat la Congre- sul II al P.M.R., pag. 44—47. GH. GHEORGHIU-DEJ: „Cuvintare rostită la cea de a doua consfătuire pe țară a U.A.S.R." din „Scîn- teia“ 21.11.1959, • • * „Măreața forță a patriotismului socialist” in „Lupta de clasă", nr. 2 dm 1958. Tema 13. Învățătură marxist-lenmistă despre război și pace BlBLloGRAblt V . 1. LENIN : „Războiul și social-democrația din Rusia” și „Despre 'mfringerea propriului guvern" în „O- pere”, voi. 21, pag. 11—20; 266—271. V . 1. LENIN. „Războiul si revoluția” in „Opere”, voi. 26, pag. 387—393; 408—410. V . I. LENIN . „Teze cu privire la atitudinea față de război”, „Opere " vot 23. pag. 141 — 143. N. S. HRUȘCIOV ; „Raport prezentat Iu Congresul XXI extraordinar ai PjC.U.S”, pag. 90—106 N. S. HRUȘCIOV ; „Cuvintare de includere rostită la Congresul XXI extraordinar al P.CJJ.S." GH. GHEORGHIU-DEJ : „Raport prezentai la Congre- sul H al P.M R." — capitolul „Situația internațio- nală". * * • „Manifestul păcii" adoptat la Consîătuirea parti- delor comuniste șt muncitorești din 16-17 noiembrie 1957 de la Moscova. Tema 14. Vict o ria in e v i ta b i 1 ă a soc ia lismul u i în întreaga lume BIBLIOGRAFIE V . I. LENIN: „Destinul istoric al învățăturii lui Rari Marx" în .^Marx-Engels — marxism”, ediția 1958, pag. 74—78. V . L LENIN: „Cuvinte profetice” în .JHarx-Engeis — marxism”, ediția 1958. pag. 365—370. N, S. HRUȘCIOV ; „Raport prezentat la Congresul XXI extraordinar al P.C.U.S”, pag. 76—119. Pc Doza experienței celor mal bune $coH Hotârîrea C.C. al P.C.U.S. si a Consiliului de Miniștri a) U.R.S S. cu privire la extinderea autodeservirii în școli are un larg răsunet în invujâmîntui sovietic. Ziarul „UciteNkaia Gazeta" din ti iunie a.c. pu- blica în leaăturâ cu acejașta o con vorbire cu P. L- Mirqorodski. ad- junct al ministrului Învățăm!ntului al R.S.S. Ucrainene, in care sînt expuse măsurile luate de minister pentru organizarea aulodeservirii elevilor. Reproducem mai los cele spuse de P. L. Mirqorodski. O pilda vie pentru școala din țara noastră Hotărirea C.C. al P.C.U S. ți a Con- uliului de Miniștri al U.R.SS. ca pri- vire la extinderea amodeserwii in țcoli subliniază marea insemnitaie educativi a muncii de autodeservire a elevilor, experiența unor asemenea țcoli cum s.nt țcolile nr- S4 din Hariov, nr. S uin Vina ița. nr. 10 din Simferopol ți a multor altora confirmi taptul ci auto- ueservirea contribuie la dezvoltarea ini- țiativei copii.or. n învață să fie de sine stătători. li înarmează ca deprinderi de munci, ii face mai disciplinați, ceqțri- buie la creșterea simțului lor de răspun- dere. ii educă in spiritul colectivismului ți are o influentă pozitivă asupra com- portării Iar Pot fi numite mu te xoU ai căror elevi au devenit, in urma introdu- cerii autodeservirii. de nerecunoscut Ministerul țnvățămîirtnlui dia R.S.S. Ucraineană a pregătit o programă pen- tru munca de autodeservire. care va constitui o parte organică a sistemu- lui de educație prin muncă. La elabo- ram acestei programe au colaborat cei mai buni profesori ți educatori, me- todițti. lucrători pe tărimul țtimței. me- dici. Acețtia au studiat ți au analizat experienfa existentă, au slabi ut ce munci de autodeservire trebuie să în- deplinească elevii fiecărei clase, in con- cordantă cu virsta lor. Aceasta s-a tă- cut luindu se in considerare ți progra- mele de lucru manual ți de gospodărie, ca ți cerințele activității pionierețti. In prezent elaborarea programei este aproape terminată ți, o dată cu înce- putul noului »n țcolar, ea va ti pusă in aplicare Programa a fost alcătuită in trei variante: pentru țcolile de masă, pentru țcolile-intemate ți pentru casele de copii. La programă sint ane- xate indicații metodice. Cîteva cuvinte despre programa pen- tru țcolile de cultură generală. toate muncile de autodeservire sint grupate in această programă in trei diviziuni: muncile care se îndeplinesc acasă, in internatul școlii ți nemijlocit in țcoală. Muncile care se îndeplinesc in familie sint divizate, la rindul lor, in | xtru grupe: îngrijirea hainelor ți a încălțămintei; curățenia locuinței ți a dependințelor; participarea la pregă- tirea hranei, la servirea și stringerea mesei : îngrijirea copiilor mici. In clasele I —IV munca de autode- servire va avea in primul rind un ca- racter de instruire. Copiii trebuie să-și consolideze priceperile și deprinderile doblndite In perioada preșcolară ți, de asemenea, să invețe să-și îngrijească așternutul, hainele ți încălțămintea, să facă ordine in cameră și in curte, să ajute la pusul ți la strînsul mesei. In clasele V—VIII se vor consolida priceperile ți deprinderile doblndite in clasele mici. Pe lingă aceasta, copiii vor invăța să îndeplinească munci mai complexe ți mai variate. Ei îți vor forma deprinderea de a munci siste- matic pentru deservirea lor proprie, pentru deservirea familiei și a colecti- vului. In aceste clase elevii se vor obișnui, in special, să efectueze complexe de reparare a încălțămintei, să spele j hainele, să participe la nerală * locuinței țl a lucrări mai hainelor ți a curățenia ge- dependințelor. complicate de să facă reparare bilei țl vadă ți lucrări nu prea a materialului didactic, a mo- i locuinței, să lucreze in tf- in grădină. Va fi mai com- plicată, de asemenea, munca lor in bu- cătărie. In familie elevii ii vor îngriji pe frații ți surorile lor mai mici. In vacanță ei vor învăța să se pe ei înșiși ți colectivul în tabără. in clasele IX—XI elevii prinde in mod sistematic deserveascî condiții de se vor de- să indepli- nească de sine stătător ori ce tel de muncă, pentru ca atunci cînd vor fer- mina școala să aibă deprinderi nice de autodeservire. Am grupat de o parte muncile todeservire în familie pentru ca să poată da un ajutor sistematic tilor — prin sfaturi și indicații temei- de au- țcoala părin- — în ceea ce privește organizarea muncii co- piilor acasă. Socotim că este necesar să dăm la sfirțitul programei o listă de activități cxre nu sint permise elevilor (curăța- rea ți scoaterea gunoiului, deservirea sisleuralui de încălzire fără suprave- ghere* celor maluri, curățirea zăpezii de Pe acoperișuri sau curățirea părții carosabile a străzii, spălarea geamurilor la etaj etc.). Munca de autodeservire a elevilor poate avea valoare educativă numii dacă in organizarea ei se ține seama de o ^erie de cerințe pedagogice. Ast- fel. -ste necesar să fie obișnuiți in mod sis'ematk cu autodeservire* toți copiii, fărf bici O' excepție, inclusiv cei din •cbwl claselor. Munca trebuie să fie accesibilă copiilor ți pe măsura puterilor Ier. io concordanță cu virsta. cu sexul st ca starea sănătății lor. Ea trebuie să fie îndeplinită de copii in mod conștient, Acețtia trebuie să îndeplinească lucrări variate ți care să devină din ce in ce mai complexe. Autodeservirea trebuie să fie organi- zată de însoți colectivul de elevi, cu ajutorul pedagogilor. să prilejui» scă pe toate căile dezvoltarea inițiativei co- piilor. să I învețe să lucreze indepen- dent. pe baza unei largi desfățurări a întrecerii socialiste. Fiecare elev tre- buie lă răspundă in fața colectivului de felul cum indeplinețte munca ce I s a incredințat. Toate muncile de autodeservire tre- buie îndeplinite de elevi cu respectarea severă a cerințelor sanitare ți igienice, a regulilor profilactice ți de securitate * muncii. Este necesar ca munca de autodeservire să fie cu pricepere îm- binată cu munca intelectuală ți cu alte îndeletniciri. precum ți cu odihna. Proiectul programei alcătuite de mi- nister a fost discutat pe larg de către profesori, diriginți, instructori superiori de pionieri, directori de țcoli ți lucră- tori din cadrul secțiilor de invățămint. Acum programa este definitivată, lu- indu se in seamă observațiile și pro- punerile care eu fost făcute. O serie de institute regionale de per- fecționare a cadrelor didactice au țl editat broșuri închinate experienței in domeniul autodeservirii. Noi le reunim pentru a edita o culegere in care va fi generalizată cea mai bună experiență a școlilor, a țcolilor-internat ți a ca- selor de copii din republică. La toate cursurile de vară care se desfășoară la Kiev ți în centrele regio- nale vor fi expuse lecții speciale cu pri- vire la conducerea pedagogică a mun- cii de autodeservire și va fi organizat schimbul de experiență in această pri- vință. BĂIATUL MILIARDARULUI AMERICAN (Desea de FRED GHENĂDESCUI — Ei brava ! Ai reușit la examen. Dar ce ta-a întrebat ? — M-a întrebat daca sînt fiul dumitale... Timp de trei săptămîni, o dele- gație a Ministerului învățămînlului și Culturii d'n țara noastră a vizitat Uniunea Sovietică pentru a cunoa- ște nemijlocit experiența școlii și a pedagogilor sovietici, precum și mă. șurile care se întreprind în momentul de față în direcția întăririi legăturii școlii cu viata. La înapoierea în Ca- oitală, tov. prof. univ. Anghel Mano- lache. director general adjunct în Ministerul învățămînlului și Cultu. rii. conducătorul delegației, ne-a de- clarat următoarele : Delegația noastră a avut fe- ricitul prilej de a studia proble- mele invălămintului din U. R.S.S. intr-un moment cînd acesta se reorganizează pentru a corespun- de noii etape istorice In care a in- trat dezvoltarea Uniunii. Sovietice — etapa construcției desfășurate a co- munismului. Aceasta ne-a ajutat să luăm contact cu o serie de aspecte și probleme deosebit de importante pentru dezvoltarea școlii noastre ca- re. potrivit hotărîrilor partidului șl guvernului, se dezvoltă pe calea a- propierii lot mai mari de via/ă. de munca productivă. Pretutindeni am primit un larg sprijin din partea celor cu care am venit in contact, fiind în- timpinali ca adevărati prieteni și irafi. Am avut convorbiri cu tov. E. I Afanasenko, ministrul In- vălămintului din R.S.F.S.R., preșe- dintele Asocia/iei pentru stringerea legăturilor de prietenie sovieto-ro- mine, și cu tov. M.P. Kașin, locții- tor al ministrului Învățămînlului din R S.F.S.R-, care se ocupă direct de problemele reorganizării învătămîn- tului de cultură generală. Am vizi- tat Academia de Stiinle Pedagogice a R.S.F.S.R.. unde am discutat cu cîtiva savan/i care răspund de principalele probleme legate de re- organizarea scolii sovietice. De ase- menea, membrii delegației noastre au vizitat mai multe scoli din Mos- cova, Leningrad șl din regiunea Rea- zan, unde au cunoscut direct mo- dul in care elevii sovietici din șco- lile de cultură generală se pregătesc penlru munca productivă in lumina hotărîrilor partidului și guvernului cu privire la reorganizarea școlii. Astfel, am urmărit cu deosebit In- teres activitățile de muncă st în special instruirea în producția in- dustrială a elevilor Scolii medii nr. 222 din Leningrad, care se pregătesc în uzina ,.Sverdiov' din acest oraș, precum și felul in care se pregă- tesc elevii Scolii medii nr. 1 din orașul Reazan în atelierele școlii și în fabrica de aparate radio-tehnice din localitate. Ni s-a creat, de asemenea, prile- jul de a vizita cele două școli medii experimentale de cultură generală din regiunea Reazan: Școala medie din Ermiș și Școgla medie din fușta, care încă din 1953 experimentează felul cum trebuie realizată instrui- rea practică a elevilor pentru mun- ca in agricultură. Pentru elevii cla- selor V — VII școlile respective au terenuri agricole experimentale cu o suprafață de cîteva hectare, care sînt cultivate sistematic de elevii iar pentru elevii claselor me-, dii școlile posedă gospodării didac- tice experimentale cu o suprafață de peste 100 ha fiecare. Școlile au de asemenea mașini și unelte agri- cole proprii. Fiecare școală asi- gură calificarea de mecanizator., zootehnician sau specialist în mai multe ramuri agricole. Școala din Ermiș dă elevilor și calificarea în meseria de constructor de locuin- țe. înzestrarea laboratoarelor, cabi- netelor și atelierelor școlare este excelentă, corespunzînd întrutotul cerințelor pregătirii teoretice șl practice a elevilor. Impresionantă este atenția ce se acordă in Uniunea Sovietică pregă- tirii muncitorilor din producție, lăr- girii orizontului lor de cultură ge- nerală și specializării lor prin învă- jămîntul seral și fără frecventă. O puternică impresie a produs a- supra noastră seriozitatea cu care se pregătesc cadrele didactice pen- tru a face fată sarcinilor noi ale școlii. De acest fapt ne am con- vins vizitind Institutul pedagogic „V. P. Potemkin’ din Moscova și Institutul orășenesc pentru perfec- ționarea cadrelor didactice din Mos- cova. Viitorii profesori, precum și cei care funcționează azi în școli, se pregătesc temeinic nu numai pentru a preda la un nivel ridicat obiectul respectiv, ci șl pentru a îndruma pregătirea Ve muncă a ele- vilor. O pregătire specială primesc sludenfii facultăților de științe na- turale, care lucrează efectiv în gos- podăriile agricole ale facultăților. Este impresionantă convingerea, însuflețirea și priceperea cu care lucrează cadrele didactice din școa- la sovietică pentru traducerea în viată a măsurilor privitoare la le- garea învătămintului de practică. Uriașa acțiune ce se desfășoară în Uniunea Sovietică pentru legarea strînsă a școlii de viată și de mun- ca productivă este condusă șl ur- mărită îndeaproape de Partidul Co- munist și Guvernul Uniunii Sovieti- ce, In realizarea acestei importante sarcini un rol deosebit de însemnat îl au sovietele de deputat! De a- semenea, întreprinderile și colhozu- rile îl acordă toată atenția, spriji- nind din plin traducerea ei în via- (3. Problema reorganizării școlii so- vietice este privită ca o problemă a întregului popor. Drumul dezvoltării învățămînlului sovietic, experiența școlii și a peda- gogilor din marea tară vecină și prietenă constituie o pildă vie, un izvor de învăfăminle penlru școala și pedagogii din tara noastră". •eevrțt» țf »dmlnlstr»tl»: Bușești Pișt» Sc»ntMl nr, t. Telefon ILflO 19. ȚiM'ut: Combinatul P »’,«lr,,’f at șanțul ut* (ac h toate oficiile oojtale oria CactocU ©ostili tl difuzării rV uni ari din întreprinderi •< i