t
Organ al Ministerului iDYă^mîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor diu lnTă|ămlot și Culturi
Anul XL Nr. 522	Vineri 12 iunie 1959	8 pagini 25 bani
SĂ PREGĂTIM
DIN TIMP
DESCHIDEREA
NOULUI AN
ȘCOLAR
încă nu sa încheiat anul
școlar in curs, dar bunii gos-
podari ai școlilor. înțelegind
necesitatea de a pregăti din
vreme condiții cit mai priel-
nice de muncă in noul an șco-
lar. au și inceput să se preo-
ci pe de această acțiune.
O problemă căreia i se a-
cor da, in cadrul pregătirilor
pentru noul an școlar, o aten-
ție deosebită este aceea a cu-
prinderii în școlile elementare
a tuturor copiilor de virstă
școlară. In anii regimului de-
mocrat-popular, iu țara noa-
stră s au obținut importante
succese in ceea ce privește
generalizarea invățămintului
el-snetar. Au fost școlarizați
an de sa ăpr^pe toți copiii de
vi--;j școțîra. Cu toate ace-
sita, se	ci un "fimâr
d« coou — cț-î dro&t «kstul
ae	—io. 4 nu frecventea-
ză școala. închiderea definitivă
a izvoarelor analfabetismului
cerc ca nici un copil să nu
rămină in afară de scoală. De
aceea de pe acum trebuie
identificați toți copiii care nu
frecventează școala și trebuie
luate măsuri ca ei să fie șco-
larizați in noul an.
Anul școlar care urmează
trebuie să însemne un mare
pas mai departe în traducerea
in viață a sarcmilor cu pri-
vire la învățămint cuprinse
in documentele celui de al
II lea Congres al P.M.R. și în
Hotărirea cu privire la gene-
ralizarea Invățămintului de 7
ani in localitățile sătești. De
aceei. problema dezvoltării re-
telei școlilor de 7 ani și a cu-
prinderii in clasa a V a a tu-
turor absolventilor clasei a
IV-a din localitățile care au
scoli de 7 ani, precum și a
unui număr cit mai mare din
celelalte localități trebuie să
intre de pe acum în atenția
tuturor organelor de învăță-
mint si cadrelor didactice.
După cum se știe, în anul Șco-
lar care se incbeie acum au
fost cuprinși în clasa a V-a
rea. 85% din absolvenții cla-
sei a IV a. Această importan-
tă realizare a fost posibilă da-
tacită faptului că în numeroa-
se ra.aane și regiuni au fost
școlarizați aproape toti absol.
vestii a patru clase. Sînt însă
si o serie de localități (de
exemplu în regiunile Iași, Ba-
riu. București) unde procen-
tul de cuprindere a elevilor
in clasa a V-a a fost destul
de scăzut. Pe de altă parte,
ri urmare a faptului că în
unele cazuri nu s a desfășurat
cu destulă grija tnunca de lă-
murire a elevilor și părinților,
□ n număr de elevi din clasele
V—Vil an părăsit școala. Așa
s-au petrecut lucrurile, de
(Continuare in pag. 7-a)
Elevii Școlii medii „Mihail Sadoveanu" din Iași executind !n cadrul unei lecții de laborator experiența da
scoatere a aerului dintr-un recipient cu ajutorul pompei Komovski.
Ce trebuie să arate
examenele
începe etapa examenelor in învățămlntul ele-
mentar, mediu, profesional și tehnic. Profesori
și elevi deopotrivă vin acum să demonstreze trăi-
nicia muncii pe care au desfășurat-o la catedră
sau pe băncile școlii. De aceea, dacă in școala
burghezo-moșierească examenele erau numai ale
elevilor, care puteau fi trmtiți fără ca examina-
torul să chibzuiască prea muft, școlarii fiind so-
cotiti drept singurii vinovați de nivelul scăzut
al cunoștințelor lor, in școala noastră nouă exa-
menele au devenit un mijloc de verificare se-
rioasă nu numai a muncii școlarilor, dar și a
profesorilor- Trăinicia și volumul cunoștințelor
copiilor din clasa pe care învățătorul sau pro-
fesorul a avut-o în grijă reflectă nu numai munca
fiecărui elev, conștiinciozitatea și sirguința lui.
Ele vorbesc cu prisosință și de capacitatea pro-
fesională a pedagogului, de felul în care a înțe-
les să-și facă datoria.
Fără îndoială că această răspundere pe care
o au profesorii in legătură cu nivelul și volu-
mul cunoștințelor elevilor, nu duce, in școala
noastră nouă, la scăderea exigenței lor față de
elevi. Etica profesională a pedagogului de tip
nou ii impune să verifice cu grijă, cu răbdare
trăinicia pregătirii tinerilor.
Ce înseamnă a verifica trăinicia cunoștințelor
elevilor ? Care este accepția acestui cuvint in
școala noastră notiă ? Se știe că. in trecut, buna
pregătire a școlarului era apreciată in . general
după numărul mare de cunoștințe și mai ales de
date, pe care el le poseda. Pe acestea, elevii a-
desea le memorau mecanic și, dacă nu erau ui-
tate a doua zi. rămineau totuși nefolosite în viață
fie pentru că școlarul nu era ajutat să le aplice
in viață, fie pentru că ele insele nu aveau va-
Icarc practică. Dar școala noastră nouă nu do-
rește să scoată bucheri. ci oameni cu un orizont
larg, invățați de mici să pătrundă în sensul
adine al problemelor. De aceea, pregătirea școla-
rului în anii noștri se apreciază după măsura în
care el și-a însușit cunoștințele prevăzute de
programă. De aci. sarcina pentru învățători și
profesori ca in cursul examenelor să urmărească
atenți in, primul rind dacă fiecare elev a
înțeles pe deplin fenomenele și faptele despre
care este pus să vorbească. Chiar și atunci cînd
examinatorul a primit un răspuns exact, absolut
corect, el trebuie să se convingă prin întrebări
suplimentare dacă elevul a înțeles cu adevărat
toate cele afirmate și să vadă în ce măsură a-
cesta posedă elementele de bază ale concepției
marxist-leniniste despre lume și viață. Dacă de
pildă elevul va afirma la limba romină că scrii-
tortil X sau Y a trăit in trecut în mizerie, el tre-
buie să explice cauzele adinei ale acestei situații
și să arate urmările ei asupra vieții și operei
scriitorului. De asemenea la fizică, chimie,
științele naturale, geografie (acolo unde ele
constituie obiecte de examen) profesorul — la
(Continuare in pag. 7-a)
Dezvoltarea
invățămintului
in Bielorusia
■EunMWMaMMiaw*
Sovietică
în trecut, Bielorusia era una
dintre regiunile înapoiate ale
Rusiei. Stăpinirea țaristă fi ți-
nea pe oamenii muncii în întu-
neric, îi lipsea de drepturi șl
îi asuprea. Aproape 80% din
populația țării era analfabetă.
In anul 1915 în Bielorusia
lucrau în total numai 5380 de
pedagogi. In școlile elementare
învățau ceva mai mult de 200
de mii de copii, iar în școlile
medii mai puțin de 20.000. In
întreaga Bielorusie se numărau
doar 50 de școli medii.
Școala era organizată pe
principiul stărilor sociale și
avea un pronunțat caracter de
clasă. Stăpinirea lua toate mă-
surile pentru a împiedica acce-
sul la învățătură al copiilor de
muncitori și țărani. Porțile șco-
lilor medii erau închise pentru
aceștia. Să luăm ca exemplu
gimnaziul de băieți din orașul
Gomei. In anul 1909 învățau
în acest gimnaziu 486 de elevi,
dintre care 390 erau fii de no-
bili, de negustori, de fabricanți.
Ceilalți erau din mediul func-
ționarilor, al clerului înalt și al
chiaburilor. Un tablou asemăs
nător îl ofereau toate școlile
medii din Bielorusia.
Copiii oamenilor muncii avea*
acces numai in școlile elemen-
tare și nici pe acestea nu le
puteau urma întotdeauna. Ast-<
fel, după datele din anul 1911*
în școlile primare ale circum-
scripției școlare Vilensk, ld
componența căreia intra cea
mai mare parte a BielorusIeL
învățau numai 21,8% din copiii
de vîrstă școlară. Ceilalți ră-
mineau analfabeti. In rîndurile
fetelor analfabetismul era a-
proape total. Dar chiar și acei
care izbuteau să intre tn
școala elementară erau obligați
adeseori să părăsească învă-
țătura din cauză că nu aveau
haine, încălțăminte etc.
Așa a fost în trecut. Dar toa-
te a:estea au luat sfîrșit o dată
pentru totdeauna ca rezultat al
victoriei Marii Revoluții Socia-
liste din Octombrie. Mulțumită
grijii neobosite a Partidului
Comunist și a Guvernului So-
viet c. mulțumită ajutorului fră-
țesc al tuturor popoarelor țării
noastre multinaționale, poporul
eliberat al Bielorusiei și-a
făurit un stat al său, și-a
construit o nouă economie și,
intr-un termen istoric extrem
de scurt, a înlăturat rămîne*
rea în urmă pe tărîm economic
și cultural. Prin eforturile e-
roice ale tuturor oamenilor
muncii din Bielorusia Sovie-
tică au fost obținute suc«
cese uriașe în dezvoltarea in-
dustriei și agriculturii, în ridi»
I. ILIUȘIN
ministrul Invățămintului
•1 Republicii Sovietic»
Socialiste Bieloruse
(Continuare in pag. 8-a)
Educali împ
reună
Tn Școala medie din Săcetle,
înființată cu oîțiva ani in urmă,
Învață în cele două secții — ro~
mînă și maghiară — fii ai oame-
nilor muncii care conviețuiesc
hățe^te și lucrează împreună în
unitățile industriale sau agricole
din localitate pentru înfăptuirea
aceluiași scump ideal : construi-
rea socialismului în patria noas-
tră.
Fără îndoială că la cimentarea
înfrățirii dintre copiii romini și
maghiari din această unitate con-
tribuie faptul că în școală există
o singură organizație U.T.M.,
ceea ce face ca problemele ute-
miștiloi de la cele două secții
că nu fie privite disparat, că e
levii interni locuiesc în aceiași
internat, că părinții, indiferent
de naționalitate, discută în ace"
leași adunări aspectele muncii
din școală, că direcțiunea i-a
antrenat deopotrivă să sprijine
colectivul pedagogic în activita-
tea educativă.
Pentru întărirea frăției dintre
copiii romîni și maghiari școala
fi organizația U.T.M., sub în-
drumarea organizației de partid,
îi antrenează pe elevi în activi-
tăți comune astfel încit ei să se
poată cunoaște mai bine, să se
apropie, să se împrietenească.
Trebuie spus că multe dintre a-
ceste activități, prin conținutul
lor, duc la dezvoltarea admira-
ției școlarilor romîni și ma-
ghiari față de marile înfăptuiri
din anii aceștia ale poporului
nostru, la dezvoltarea dragostei
lor față de patria comună. Re-
publica Populară Romină. Un
bun mijloc de educare în a-
cest spirit sînt excursiile, fo-
losite nu o dată In școală In
afară de excursiile de scurtă
durată ce au fost organizate in
scopul vizitării unor fabrici si
uzine din regiune, a unor gos-
rodirii agricole colective, locuri
istorice etc. au fost organizate
și excursii de durată, cu un iti-
nerar mai mare, avînd ca obiec-
tiv cunoașterea și a altor regiuni
sub aspectul realizărilor obți-
nute în ar» nuferii populare,
al frumuseților și bogățiilor na-
turale ale regiunilor respec-the.
Bunăoară, în -mul școlar trecut
copiii romini și maghiari s-au
putut împrieteni mai bine călă-
torind împreună pe un lung
traseu (Orașul Stalin. Făgăraș,
Sibiu, Cozia, Călimănești, Rîm-
nicul Vîicea. Govora, Curtea de
Argeș, Pitești. Cbnpulungi. Că
lătona le-a oferit prilejul să ad-
mire realizările oamenilor nun
«ii din fabrici și de pe ogoare,
frumusețile celor mai pitorești
•sezări etc. Excursia de lungi
durată pe care cooiii o vor face
anul acesta (București. Cernavo.
dă, Constanta, TuJceo	Galați.
Tecuci, Bacău, Piatra	Neamț,
Bicaz, Vatra Dornei. Tirgul Mu
■eș. Orașul Stahn), pe Ungă cări
v» apropia mai mult pe copii,
ie va întregi cunoștințele despre
înfăptuirile mari dm anii regi-
mului democrat-popular, deațxe
elanul cu care se clădește viața
nouă în patria noastră, despre
frumusețile și bogățiile țării,
De curind. înfrățiți — de srii
Uată prin muncă — elevii șeofci
mixte dhn Săcele. răspunzind
ahemăni organizației U.T.M.. au
Bninat cu dragoste la ameneja-
DE LA MINISTERUL
. ÎNVĂȚĂMiRTULUI Șl CULTUM
. .... .....................
In legătură cu consfătuirile raionale
ale cadrelor didactice
Ministerul Invățămintului și
Culturii a botărît ca la consfă-
tuirile raionale ale cadrelor di-
dactice. care vor avea loc în
«ilele de 28—29 iunie ax.. In
ședința plenară a cadrelor di-
dactice să se dezbată tema !
„îmbunătățirea muncii de e-
ducație comunistă ■ elevilor*.
rea unui teren sportiv în orașul
lor. Acum, elevi și profesori, in-
diferent de naționaJiitate, se mui-
ci r esc cu această recentă reali-
zare a colectivului lor, cu atît
mai mult cu cât necesitatea unui
teren sportiv bine amenajat se
făcea simțită în oraș.
Fără îndoială că practica
în producție ce se va desfășura
la întreprinderile „Eleciropreci-
zia", „Republica"-Dîrste și coo.
peraitiva „Munca" în care elevii
romîni și maghiari vor lucra cot
la cot (conducerea școlii mani-
festă preocupare pentru efec-
tuarea în acest mod a practicii)
va uni și mai mult pe elevi. Pro-
ducând obiecte utile, tinerii vor
simți că pot fi folositori poporu-
lui, patriei și, împreună, se vor
mîndri și de această dată cu
roadele muncii lor colective.
Cele arătate mai sus, deși nu
sînt singurele realizări, sînt su
ficsexite pentru a sublinia orien-
tarea ce există In școală înspre
educarea împreună a fiilor oa-
xneoaâor muncii romîni și ma-
ghiari astfel ca tinerii să crească
înfrățiți. Realizările in această
privință însă ar putea fi încă
mai multe și mai de calitate
Cu toate că In școală există
greutăți obiective cauzate de
spațiul restrâns in care se des-
fășoară procesul instructiv edu-
cativ — unitatea dezvoidadu-
ae mult in rsltănc ani — socotim
că conducerea școlii (tov. Flrk™
Alexandrina —* directoare Și Iov
Zatyi Ludovic — director ad-
junct) precum și colectivul pe-
dagogic n-an căutat cu perseve-
rență toate posibilitățile care ar
exista pentru aducerea hnprennă
a eievioi celor două secții. Ia.
cepind ru lena februarie a.e- i-a
renunțai la pao«iaaiul de ^aă
atunci potrivit cărea elevh ce
lor deal sectă (secții există ■*
mai la darnic VW—XU invitau
In aceiași tiasn — a drent tn
localuri diferite — deoarece așa
ptifle» mated Faptul ci tn
prearat o parte din liniari tava»-
ți dimaseata și alții după amiaza
taopsadică desfășurarea unor ac-
tivități ce pot fi organizate Im
pasai : pungă firea serbărilor,
arirmăpie la cercurile de elevi
etc. Inăeaali nu se trrtîtneec nici
la prina b cantină deoarece
unii din ei dat plecați la cursuri
atentă cind ceilalți vin să ia
masa Ei nn se întlinesc nici în
cursul după-andeeii. la meditații
și la alte activități, din aceleași
motive.
E drept că serbările școlare
cuprind pe dna de la wabde
secții to aceleași programe ar-
tistice. Școlara romini pot as-
culta dnlace maghiare, pot ad-
mira pe scenă frumusețea portu-
lui și daasadai populației ma-
ghiare din regiune, prezentate
de elevii secției cu limba de pre-
dare a naționalității conlocui-
tcare și invers. Există însă și
aci o scăpare : tn școală sînt
două echipe de dansuri separa-
te două formații corale sepa-
rate e*c_ cu repertorii deose-
bite. Oare nu s-ar contribui mai
muh la înfrățirea tinerelor vlăs-
tare dacă ar exista bunăoară o
singură formație de dans, care
să cuprindă pe amatorii de la
ambele aecții și care să pregă-
tească dansuri populare icmi-
In acest scop fiecare secție
de învățămînt și cultură raio-
nală (orășenească) va pregăti
un referat întocmit pe baza
constatărilor făcute în școli
«i privire la activitatea des-
fășurată șl rezultatele obținute
în educația comunistă a elevi-
lor.
nești, dar și maghiare, germane
etc.? Nu ar fi fost mai folositor
pentru educarea împreună a co-
piilor dacă de pildă la serbarea
școlară din 17 mai a.c. coriștii
de Ia cele două secții ar fi in-
terpretat împreună unele cînte-
ce, scenete muzicale ? Succesul
serbărilor in felul acesta pregă-
tite și desfășurate ar fi simțit de
copii cu adevărat ca o încunu-
nare a eforturilor lor comune, ca
un succes al întregului lor co-
lectiv.
Aceste scăpări care nu sînt
singurele, asemenea lipsuri dău-
nătoare pentru muncă educativă
din școală nu se datorase nu-
mai direcțiunii și colectivului pe-
dagogic. Aceștia puteau să-și
dea seama mai bine de lipsuri
dacă ar ta primii nn sprijm a-
tent din partea secțiilor regiona-
lă și raională de învățămînt și
cultură in problemele ed icati-
ve. După cum arată înseși pro-
cesele verbale semnate de inspec-
torii care au controlat școala,
chiar și atunci când ei au avut
printre obiective „munca edu-
cativă*" aceasta nu a fost anali-
zată în profunzime Și țmînd sea-
ma de condițiile eresleaței a
două secții cu kmbi de predare
diferite. De altfel, ri—Aerăm că
inspecțiile au urmărit in mod
nesatisfăcător întreaga activitate
instructiv educativi de la secția
cu limba de predare maghiari,
lipsind-o astfel in mod nejustifi.
cat de no ajirior case le putea
fi de folos profenorilor respec-
tivi.
Educarea hnpreimi a copiilor
din școlile unice cu secții, în
spiritul dragostei fată de Repu-
tdica Populari Romină, al pre
țuini marilor cuceriri și reali-
zări ale oamenilor muncii dm
patna noastră este o problemă
oare nu ponte fi nrglhlti ti nici
tratată ca superficialitate. De
aceea coaducreea școlii din Să-
cele întreg colectivul pedagogic,
inspectorii de tnvițimint care
răspund de îndrumarea și con
holul acestei naități teebuie să
studieze cu cea mai mare ateu
țb posibilitățile existente în
școală de a se obține încă mai
muhe nahitri pentru rinsran
rea frăției dintre copii și pen-
tru educarea lor In spiritul pa-
triotismului socialist.
ana cosmin
c a n ț a
va fi prilej d
de activități atractive
e odihnă,
și folositoare
Nu ne mai desparte mult
timp de încheierea anului
școlar. E firesc de aceea ca
elevii ad-și pună din ce m ce
mai de« întrebarea : ce le va
aduce vara aceasta t Această
întrebare om adresat-o și noi
comisiei de organizare a tabe-
relor pionierești din Regiunea
Autonomă Maghiară, pentru a
alia ce planuri are în pri-
vința organizării vacanței ele-
vilor. Tov. Lăszlo Gheorghe,
membru al acestei comisii, ne-a
relatat următoarele :
Datorită grijii permanente a
partidului și guvernului, elevii
din R.A.M. își vor petrece și
anul acesta o mare parte a va-
canței de vară în tabere. In
regiune vor fi organizate ta-
bere de pionieri în îl locali-
tăți. Nouă din aceste tabere
sînt organizate de organele
regionale, iar două var avea
caracter republican. Jn afară
de aceasta, vor iț organizate
numeroase tabere de curte pe
lingă școlile de 7 ani.
Pionierii și școlarii iși vor
petrece vacanța îi) taberele de
la Gheorghieni, Miercurea
Ciuc, Odorhei, Borsec. Mal-
naș etc. Tabere centrale se
vor organiza la Homorod și
Tușnad. In vara aceasta, din
școlile regiunii vor pleca In
tabere 3.89J pionieri, dintre
care 200 Ia Năvodari, In regiu-
nea Constanța și 365 la Ho-
morod.
Elevii din școlile medii iși
Maim Sirbu, sora uteciste! Eleno Sîrbu, In mijlocul elevilor
de la Școala medie nr. 15 ,.Elena Sîrbu* din Capitală.
lilIIlllllllillllllilIlIlliIllliillilllllllIIlllllllllliiiiiliiliiilllliiliiiiiiilIilllllIlllllllllllllllllllllllilIlllllllilIlllllllllllllllllliiMiiiiiiatuhiuiiiiiiiM
Școala medie nr. 15
a primit numele
„Elena Sîrbu**
Sala de festivități a Casei raionale de cultură „23 Au-
gust" din Capitali a găzduit duminică, 7 iunie, festivi-
tatea atribuirii numelui eroinei uteciste Elena Sîrbu
Școlii medii nr. 15.
Sute de elevi, cadre didactice și părinți au participat
la acest eveniment de seamă din viața școlii. In sală se
aflau, de asemenea, membri ai familiei uiecistei Elena
&rbu
Tov. Petre Drăgoiescu, vicepreședinte al Marii Adunări
Naționale a RP R și președinte al Consiliului superior
sl școlilor, a dai citire decretului de atribuire a numelui
eroinei Elena Sirbu Școlii medii nr. 15, urind cadrelor
didactice și elevilor să muncească în așa fel incit să fie
demni de numele glorios pe care-l poartă școala.
Tov. E. Petricu, directoarea adjunctă a școlii, a vorbit
despre lupta Elenei Sirbu in anii grei ai ilegalității cînd,
cu prețul libertății și al vieții, și-a îndeplinit sarcinile
date de Partidul Comunist. Tov. Ilinca Tănăsescu, direc-
toarea școlii, a vorbit pe larg despre dezvoltarea Școlii
medii nr. 15 tn anii regimului democrat-popular și des-
pre succesele la învățătură obținute de elevii școlii.
In cuviniui lor, pionierii și utemiștii s-au angajat să mun-
cească și pe mai departe, neobosiți, pentru a-și însuși
temeinic cunoștințele predate tn școală
tn încheierea festivității elevii școlii medii „Elena
Sirbu* au prezentat un frumos program artistic. După
cinteze și dansuri a urmai piesa intr-un act „Inimă vi-
tează* de M Davidoglu. care evocă un moment din viața
p lupta eroinei uteciste Elena Sîrbu.
G. A.
iblIKMUIIimiHIIIBHIIIMNIIHNIIIIIIMIIIUHMMIIIlllllllllNIlllllinilllBlliKIlIIBIHIttlIlllllilIIIIIWIIHIIIIIUIIIIUIUIIUI^
vor petrece vacanța în tabe-
rele regionale de la Izvorul
Mureșului și Păltiniș, precum
și în taberele republicane de
la Gheorghieni și Topii ța. A-
fară de aceasta, acei elevi ca-
re nu avut rezultate deosebite
In timpul anului își vor petre-
ce vacanța în tabăra de la O-
topeni, regiunea București.
Numeroși elevi din școlile
medii constitui/! în brigăzi
de muncă patriotică, vor lua
parte la muncile de vară din
gospodăriile colective și de
stat.
Vacanța va li astfel cu ade-
vărat un prilej de intensificare
a muncii educative, de odihnite
și fortificare a elevilor.
Comisia de organizare a ta-
berelor, în componența căreia
intră reprezentanți ai organe-
lor de partid, ai organizațiilor
U.T.M. și a> Sindicatului mun-
citorilor din învățămînt, cola-
borează îndeaproape cu între-
prinderile și instituțiile din re-
giune. Acestea acordă un mare
sprijin organizării vacanței de
vară. De exemplu, tabăra de
la Borsec va fi patronată de
Fabrica de zahăr din Tg. Mu-
reș, cea din Odorhei de Trus-
tul de construcții din locali-
tate ele.
Pentru desfășurarea în bune
condițiuni a vieții de tabără
s-au organizat cursuri de pre-
gătire a instructorilor care vor
lucra cu copiii. Circa 200 de
Instructori dezbat în cadrul a~
cestor cursuri chestiuni legate
de organizarea activităților
culturale, a întrecerilor spor-
tive. a excursiilor, a reuni-
unilor cu temă, de rezolvarea
unor probleme de ordin sani-
tar ele. Ei audiază totodată
conferințe asupra celor mai
importante probleme ale po-
liticii interne și internaționale.
De asemenea, au fost pregă-
tiți circa 500 de instructori ca-
re vor lucra în taberele de
curte.
Pregătind de pe acum pro-
gramul activităților din ta-
bere, comisia a pus accentul
îndeosebi pe desfășurarea u-
nor acțiuni pline de conținut
și folositoare, care să-i odih-
nească pe copii și să contri-
buie la lărgirea orizontului
lor de cunoștințe, să întărea,
scă dragostea lor pentru pa-
trie. pentru muncă, pentru cei
ce muncesc. Pionierii care iși
vor petrece vacanța in tabere-
le de curte de pe Ungă șco-
lile de 7 ani de la sate vor lua
parte și Ia muncile agricole de
vară în gospodăriile colective
și de stat, vor ajuta la strîn-
gerea spicelor, la lucrările de
recoltare etc.
In tabere vor veni laolaltă
copii romini și maghiari. A-
ceasta va constitui un bun pri-
lej pentru întărirea frăției in-
tre acești capii, pentru însuși-
rea tot mai bună a limbii ro-
mîne de către elevii care au
ca limbă maternă limba ma-
ghiară.
B. BADGI
CURSURI DE PREGĂTIRE
pentru tinerii muncitori de la Bicaz
De patru ori pe săptămina,
după orele de producție, nu-
meroși tineri muncitori de pe
șantierul Hidrocentralei „V. I.
Lenin“ de la Bicaz vin la cursul
organizat pentru ei la școala
din Dodeni, pentru a-și re-
împrospăta și completa cu-
noștințele în vederea intrării în
clasa a Vlll-a a școlii medii
de cultură generală. Este dem-
ni de subliniat seriozitatea cu
care privesc acest curs de pre-
gătire tinerii muncitori, care-i
ascultă cu atenție pe profesori
și se străduiesc să-și însușeas-
că temeinic cunoștințele pre-
date. Față de eforturile pe care
le depun cursanții ar trebui să
existe și din partea cadrelor di-
dactice o serioasă preocupare
pentru pregătirea tinerilor mun-
citori Din felul cum decurg
cursurile, însă, această preocu-
pare nu e suficient de evidentă.
La lecția de matematică des-
pre operațiile cu polinoame, de
pildă, s-a pornit de la exerci-
țiile cele mai simple, menite
să i pună in temă pe elevii
care au întrerupt de mai mult
timp învățătura. Aceștia au
fost in primul rind chemați la
tablă și chestionați. Bineîn-
țeles că această metodă nu
presupune neglijarea celorlalți
cursanți. Aceștia sint antrenați
insă intr-o măsură foarte mică
în rezolvarea diferitelor pro-
bleme.
S-a tntîmplat la această lec-
ție ca un elev să nu înțeleagă
mecanismul înmulțirii a două
polinoame. Se afla la tablă și
a dus pină la capăt exercițiul
cu ajutorul colegilor și al pro-
fesoarei. Cînd i s-a cerut însă
să explice cum a ajuns la re-
zultat, a declarat că nu înțele-
sese. Cîteva întrebări adresate
și altor elevi din clasă au fă-
cut să se vadă că erau și alții
în această situație. Atunci pro-
fesoara a reluat exercițiul, for-
mulind mai întii regula și con-
tinuînd să dea explicații pe par-
cursul rezolvării problemei. Și
de data aceasta au mai rămas
insă cițiva elevi nelămuriți. O
nouă reluare a exercițiului în
fața întregii clase, in care ma-
rea majoritate cunoștea acum
bine operațiile cu polinoame, nu
ar fi însemnat decît o inutilă
pierdere de vreme. Trebuia gă-
sită insă o soluție și pentru cei
cîțiva elevi care nu reușiseră
să înțeleagă. Pentru ei a fost
rezervată o jumătate de oră
înainte de începerea cursurilor
de a doua zi. Deși e bine că
s-a procedat așa, e neîndoielnic
că astfel de soluții trebuie să
fie evitate atunci cînd există
posibilitatea ca elevii să înțe-
leagă problemele în timpul ore-
lor de cursuri.
Care este cauza pentru care
s-a ajuns la această situație ?
Profesoara n-a verificat suficient
volumul și nivelul cunoștințelor
anterioare ale cursanților. Ne-
știind că ei nu posedă toate cu-
noștînțelele necesare, e a tre-
cut direct la exerciții, fără
să dea explicații suficient
de amănunțite asupra ope-
rațiilor ce urmau să se efec-
tueze și fără să se refere la
regulile pe care se bazează a-
ceste operații. Tocmai de aceea
a ajuns în impasul pe care l-am
descris mai sus.
Seriozitatea cu care se pregă-
tesc tinerii muncitori s-a văzut
și la lecția de literatură ro-
mină în care s-a studiat un
fragment din „Istoria romînilor
subt Mihai Vodă Viteazul".
Mulți cursanți au dovedit cu
acest prilej o bună orientare
ideologică, reușind să aprecieze
cu justețe ideile cuprinse în
această lucrare. Ei s-au oprit
în special asupra capitolului
„Robirea țăranilor", pentru a
scoate în evidență atitudinea
critică pe care o are Bălcescu
față de poziția retrogradă
a domnitorului. Din discuțiile
care au avut loc după lectura
capitolului ce descrie lupta de
la Călugăreni s-a văzut că ele-
vii au urmărit cu atenție senti-
mentul de profundă mindrie pa-
triotică ce se degajă din aceas-
tă descriere, precum și caracte-
rul militant al creației lui N.
Bălcescu, care a scris această
lucrare pentru a însufleți și a
îmbărbăta poporul în vederea
luptei ce urma să se dea la
1848. Vorbind despre luptele de
la Călugăreni elevii au abordat
în treacăt și ideea războaielor
juste și nejuste, arătind că ro-
mînii au purtat împotriva turci-
lor un război just, de apărare
împotriva cotropitorilor.
Astfel cursanții au reușit să
extragă ideile principale din
textul citit, care au fost siste-
matizate pe tablă. Pentru sub-
linierea ideilor mai însemnate
ei și-au notat unele citate sem-
nificative.
Este de menționat ca poziti-
vă grija de a se corec-
ta greșelile gramaticale și
de exprimare ale elevilor, dar
e regretabil că această grijă nu
este consecventă. Pentru greșeli
asemănătoare unii cursanți au
fost corectați, iar alții au fost
trecuți cu vederea. Lasă de do.
rit și faptul că profesoara se
mulțumește cu formulările scurte
la care se limitează cursanții în
răspunsuri și nu caută să-i o-
bișnuiască cu expunerea mai
completă a unor idei, pe care
să le argumenteze și să le sus-
țină independent.
Pentru ca munca de pregă-
tire a tinerilor muncitori să se
desfășoare cit mai bine este ne-
apărat necesar să se lichideze
unele lipsuri care se mai vădesc
in organizarea cursului. Astfel,
la aproape o lună de la deschi-
derea cursurilor nu a fost incă
alcătuit un orar. O atare situa-
ție creează serioase neajunsuri.
De exemplu, in ziua de 2 iunie
s-au ținut trei ore consecutive
de fizică, iar la 3 iunie s-au
predat cîte o oră și jumătate
de matematică și limba romînă.
Se înțelege că astfel de condi-
ții nu dau tinerilor muncitori
posibilitatea să-și organizeze
în mod sistematic și temeinic
învățătura.
O altă lipsă privește orga-
nizarea cursurilor pe grupe de
învățătură. Deși numărul celor
care au fost înscriși pentru
cursurile de pregătire este des-
tul de mare, cadrele didactice
nu au luat măsurile necesare
pentru a-i impărți in mai multe
grupe. De aceea, cursanții sint
nevoiți să umple pină la refuz
o singură sală de clasă, în care
stau cite trei într-o bancă. Bine-
înțeles că în aceste condiții le
este greu și profesorilor să.și
predea lecțiile, și elevilor să a-
simileze cunoștințele.
Se impune deci ca școala să
ia măsuri imediate pentru a re-
media în cel mai scurt timp a-
ceastă stare de lucruri. Tinerii
muncitori manifestă o vie do-
rință de a învăța și dovedesc,
și la școală, ca și la locurile lor
de muncă, seriozitate și perse-
verență. Profesorii au datoria
să valorifice aceste mari ca-
lități ale elevilor lor și să-i a-
jute să obțină cele mai bune
rezultate.
OCTAVIAN BUZESCU
cajufcrul
1W •	•
gospouariet
agricole
cclecliwe
iile vii Școlii de 7 ani din
comuna Conțești, raion ni
Zimnioea, și-au însușit în
acest an bogate cunoștințe
agricole, datorită faptului
că și au desfășurat munca
practică în codrul gospo-
dăriei agricole colective
„30 Decembrie", care Ie
patronează școala.
O muncă deosebit de
rodnică au desfășurat elevii
in grădina de zarzavat a
gospodăriei, alături de pă_
rinții lor, colectiviștii, ră-
sădind roșii, ardei, vinele,
varză. Cînd a avut loc ră-
ritul sfeclei de zahăr, elevii
au primit din partea gos^o
dariei o parcelă de 0,50 ha
pentru executarea acestei
lucrări.
Multe lecții de botanică,
zoologie și cunoștințe agri-
cole predate la Școala de
7 ani din Conțești s au des.
fășurat chiar în cadrul gos-
podăriei, ceea ce a lat ele
vilor posibilitatea să urmă,
rească direct fenomenele
pe care le-au studiat.
Dorind să mulțumească
gospodăriei pentru ajutorul
primit, elevii au luat în în
grijire 100 de pui de găină,
de creșterea cărora vor răs-
punde în fața colectiviști-
lor.
Trebuie folosite toate posibilitățile
îndrumate de comitetul oră*
șeneec de partid, comisiile or.
ganizate in orașul Bacău pen-
tru selecționarea muncitorilor
in vederea intrării în învăță-
mintul seral și fără frecvență
au recrutat și recomandat în
acest scop numeroși tineri. O
parte dintre aceștia urmează
cursurile de completare și re-
împrospătare a cunoștințelor.
Un asemenea curs funcțio-
nează, de pildă, pe lingă Școa-
la medie nr. 2 din orașul Ba-
cău. Am asistat de curînd la
o lecție de limba romînă cu
tema ..Pronumele posesiv" pre-
dată in cadrul acestui curs de
profesorul Alexandru Șendrea.
Lecția a izbutit, în mare ^psu-
ră, să transmită cursanților cu
noștințele de bază referitoare
la tema planificată. Profesorul
a înțeles în mod just că, mai
mult decît la lecț:ile obișnuite
de limba romînă, la cursul de
pregătire trebuie să se insiste,
în primul rînd, asupra aplica-
țiilor gramaticale. In vederea
realizării acestei cerințe el a
dat Ia lecție numeroase exem-
ple ilustrative, care au fost a-
nalizate amănunțit de către
cursanți. Tinerii muncitori, în-
clumați de profesor, au căutat
să exemplifice regulile grama.
ticade cu propoziții legate de
activitatea lor în producție și
de viața nouă din patria noa-
stră, cum sint, de pildă, pro-
pozițiile „Ai noștri au cîștjgat
drapelul de fruntaș în pro-
ducție*, „Astăzi, în patria
noastră, toate bogățiile sînt
ale poporului muncitor” etc.
Cei mai mulți dintre cursanți
și-au însușit, în anii ante-
riori de studii, vechea ortogra-
fie a limbii romîne. Pentru ca
exprimarea lor scrisă să fie
corectă și îngrijită, e nevoie
ca ei să-și însușească bine, în
mod practic și rapid, noua or
tografie. De aceea procedează
just tov. Șendrea insistind me-
reu la lecț;e asupra lămuririi
greșelilor de ortografie întll-
nite în scrisul cursanților. Ar
fi bine dacă, totodată, ar co-
recta regulat caietele de teme
ale elevilor și ar alcătui gra-
fice ale greșelilor tipice de
ortografie atit pentru întreaga
grupă, cit și pentru fiecare
cursant în parte. In felul acesta
ar putea să obțină mai ușor
lichidarea tuturor deficientelor
din scrierea cursanților pe ba
za unor exerciții gramaticale
și ortografice gradate.
Deoarece nivelul de cunoș-
tințe ai celor înscriși la curs
a fost la tncgput, In mod fi-
resc, foarte inegal, trebuie să
se asigure, în mod sistematic
și treptat, pregătirea unitară și
temeinică a tuturor cursanti-
lor. Lecție de lecție aceștia
trebuie să-și înlăture golurile
din cunoștințe, să-și complete-
ze aceste cunoștințe în așa fel
încit ele să devină o solidă
bază de plecare necesară do-
bîndirii unor succese reale la
studiile medii de cultură ge
nerală ce le vor urma in ca-
drul învătămîntului seral.
Ținînd seama de această ce-
rință, tovarășul Șendrea se
preocupă de fiecare cursant
în parte, caută să antreneze
întregul colectiv în desfășu-
rarea rodnică a lecției. El cere
să se repete anumite reguli
gramaticale de către diferiți
cursanți pentru a se convinge
că au fost reținute corect și
îi stimulează cu tact pe toți
tinerii să participe activ la
lecție. Dacă ar folosi în preda-
re și scheme, dacă ar face a
pe! la creta colorată pentru a
sublinia pe tablă fenomenul
gramatical analizat — într-un
cuvîrit. dacă ar face apel Ia
procedee intuitive mai bogate
și mai variate, eforturile sale
ar fi încununate de rezultate
și mai bune. Nu trebuie să
neglijăm nici un mijloc care
ar putea face ca lecția să o-
fere cursanților o pregătire
corespunzătoare, și aceasta cu
atît mai mult cu cît cursanții,
angrenați în cursul zilei în
procesul muncii productive,
au prea puțin timp disponibil
acasă pentru pregătirea teme-
lor. In acest sens socotim că
procedează bine tovarășul Șen-
drea revenind mereu, ia lec-
ție. asupra cunoștințelor gra-
maticale predate în orele an-
terioare. pentru că repetarea
judicioasă a materiei este în
totdeauna un factor impor-
tant în munca instructivă.
Este însă necesar ca profe-
sorii ce predau Ia acest curs să
se preocupe mai stăruitor de
asigurarea unei frecvențe re-
gulate-Din cei 124 de tineri în-
scriși la cursuri nu frecventează
regulat, din păcate, decît 75. A-
sigurarea frecvenței, ca și des
fășurarea corespunzătoare a
cursurilor, constituie o sarcină
de mare importanță, care nu tre-
buie neglijată. Cadrele didac-
tice trebuie să ia deîndată le-
gătura cu întreprinderile unde
lucrează cursanții care au o
frecventă neregulată și să stă;
ruie pentru luarea, unor mă-
suri care să ducă la înlătu-
rarea lipsurilor în această pri.
vință.
De asemenea, deoarece nu
toți cursanții au la dispoziție
manualele școlare trebuitoare,
e necesar să se ia de urgență
măsuri ca și această piedică
în munca lor să fie înlăturată.
Propunerea Secției de învăță-
mînt a regiunii Bacău de a se
folosi .în acest scop manualele
elevilor de la cursurile de zi
este bună. Ea trebuie, însă, să
devină cît mai grabnic o rea-
litate.
Organede de învățămînt ar
trebui să urmărească mai înde-
aproape felul cum se desfă-
șoără procesul de învățămînt
la cursurile de pregătire, dînd
toate îndrumările necesare
îmbunătățirii continue a muncii
instructiv-educative.
In regiunea Bacău sînt largi
posibilități pentru a Se do-
bîndi toate rezultatele pe care
partidul și guvernul le cer în
legătură cu aplicarea hotărî-
rii referitoare la învățămîntul
seral și fără frecvență de cul-
tură generală. Este necesar ca
pedagogii să folosească din
plin aceste posibilități, să le
valorifice cît mai bine.
t. CREMER

Muncitorii -dc»i
• - “ 4 - *	— *
In pragul
examen uIu i
de maturitate
Numărul tineri Ier care vor absolvi in
anul acesta cursurile Școlii medii serale
nr, 1 din Ploești a crescut simțitor in
raport cu anii precedenți Totodată, a
crescut și nivelul general de pregătire
al acestora, datorită atit muncii cadre-
lor didactice care au căutat continuu
să-și Îmbunătățească metodele de pre-
dare ținînd seama de specilkuț șcclif
serale, cit și rivnei deosebite aratate de
tinerii muncitori. Stradumdu se să lu-
creze cît mai bine în producție, ei au lio-
vedit in același timp o mare dor ți de
a-și însoți temeinic Cunoștințele de cul-
tură generală.
Acum, cei peste IM de elevi din cele
4 clase a Xl-a ale Școf i medii serale
■r. I BMincesc intens. ajutați îndeaproape
de profesorii lor. pentru a se prezenta
cît mal bine pregătiți la euaecuț de
maturitate, la aii iovele săptă.-nini s-a des-
fășurat in școală recapitularea Mieriei
din clasa a XLa in strinsi legătură cu
materia claselor VIII — X. Lecțiile de re-
cap:tnbre la fost minuțios pregătire de
către fiecare profesor, prin indicarea te-
■ehr recapăinlalive ți a materialului
bibliografic pe care eterii urmau să-l stu-
dieze. Totodată la unele materii li sau
dat elevLcr ți scheme cuprinzind proble-
mele principale pe care ei trebuie să pu-
nă accentul in timpe! recapitulării. La
algebră, recapitularea s-a desfășurat in
juni! UMT teme de sinteză cum sini „tne-
falfUți“, , Discuția ecuațiilor ți a siste-
melor de ecuații', ..Ecuații de grod su-
perior*. La geometrie s-au discutai te-
mele „Corpuri de rotație'. „Poliedre-.
„Poliedre înscrise ți clrcmoscr.se slerei".
la cadru! recapita'ârii cunoștințelor de
Iknba și literatura romînă s-a dat «Hoție
nu nmnai reîmprospătării cunoștințelor de
istorie ți teorie a literaturii, ci ți cuno-
ștințelor de gramatică, punindu-se un
mure accent pe analiza sintactică ți mor-
fologică.
In viitoarele două săptămini profesorii
care predau la casele a Xl-a matematici,
fizica și chimia, științele naturale, Ihn-
ba ți literatura rominâ. istoria ți geogra-
fia se pregătesc să facă cu elevii acestor
clase o recapitulare de sinteză a întregii
materii studiate in anii anteriori. In
acest scop pe întreaga școală a fost
elaborat un orar al orelor de pregătire
pentru elevii clasei a Xl-a, in care sînt
rezervate săptăminal cite 5 ore pentru
matematică 4 ore pentrn limba și litera-
tara nnnină. 4 ore pentru fizică, etc. Pro-
fesorii de aceeași specialitate au discutat
In colectivele lor temele ți problemele
pe cane vor pune accentul in cadrul a-
cestri pregătiri, așa incit să învețe
anii din experiența al.’era ți să asigure
o desfășurare unitară a muncii. Astlel.
profesorii de limba ți literatura romină
vor acorda o deosebită atenție lucrări-
lor de compunere ale elevilor. In reca-
pitularea problemelor privitoare Ia isto-
ria literaturii ei vor urmări in mod deo-
sebit să adincească cunoștințele pe care
le au elevii asupra operelor literare con-
temporane, asupra literaturii noastre de
după 23 August 1944, care reflectă mari-
le transformări sociale ți politice savir-
țite de poporul nostru, sub conducerea
înțeleaptă a partidului.
Problemele centra'e care ver sta în a-
tenția profesorilor de istorie in perioada
recapitulării dintre 15—30 iunie privesc
consolidarea cunoștințelor elevilor in
legătură cu modurile de producție și
orinduirile sociale perindate pe teritoriul
patriei noastre, pentru a-i ajuta să înțe-
leagă în adincime legătura dinfre reali-
tățile sociel-economice și consecințele po-
litice «le acestora. In mod deosebit vor
stărui profesorii asupra înțelegerii luptei
de clasă ca motor al dezvoltării societă-
ții împărțite in clase antagoniste și a-
supra formelor pe care le-a îmbrăcat
lupta de clasă în diferitele orînduiri so-
ciale, acordind o mare atenție epocii con-
temporane și mai ales perioadei actuale.
La matematică se vor rezolva în a-
ceastă etapă probleme tipice, în genul
celor care se dau de obicei la examenul
de maturitate. In recapitularea la fizică
ți chimie profesorii se sprijină pe cu-
noștințele practice ale elevilor, aju-
t ndu-i să-și consolideze cunoștințele cu
privire la diferite Iz principii teoretice și
legi ale fizicii sau chimiei in slrinsă le-
gătură cu aplicațiile ier practice la lo-
cul de producție.
Toți profesceii caută să-i obișnuiască
pe elevi cu răspunsuri pe baza biletelor
de examen și cu expunerea închegată a'
prob'emelor teoretice și practice.
întreaga activitate legată de pregăti-
re.! elevilor claselor a Xl-a pentru exa-
menul de maturitate este îmbinată cu gri-
ja pentru o frecvență cit mai regulată a
tuturor elevilor acestor clase. Proftsorii
și-au intensificat in această perioadă vi-
zite e la local de muncă al elevilor și
legătura Cu condoeitcrii întreprinderilor
ș: ai secțiilor sau atelierelor in care lu-
crează ei. Majoritatea întreprinderilor
spnțiaă efortul muncitarHor-elevi, cre-
iadn-le asemenea condiții incit să dis-
pună de timpul necesar învățăturii. Este
necesar ca Și acele întreprinderi in care
na s-an luat încă măsuri in acest scop
(I S-A.R.. Uzinele de îngrășăminte chi-
a tt .Petra Peni", Autobaza pentru tran-
sparten — Pleețti) să le urmeze exem-
0 Artă ca desfășurarea ultimei bătălii
peatra asigurarea succesului devikx din
clasele a Xl-a Ia examenul de maturitate,
conducerea șceiii și colectivul didactic se
preccupă ți de orientarea acestor elevi
spre invățămintu! superior. Majoritatea
viitorikr absolvenți lucrează nemijlocit
în producție, fiind calificați in cele mai
diverse «aescrii, mai ales dia domeniul
îndestriei petrolului. Pentru orientarea
lor in alegerea facultății ce o vor urma,
s-a stabilit o strinsi legătură între școa-
lă și întreprinderile in care lucrează ele-
vii ca scopul de a-i îndrepta spre facul-
Ufile care pregătesc cadre de ingineri și
tehnicieni pentru ramurile in care lucrea-
ză ia prezent ținînd seama și de pers-
pectivele de dezvoltare ale industriei in
regiune.
Activitatea cadrelor didactice care pre-
dau Ia clasele a Xl-a ale Școlii medii se-
rale nr. 1 din Ploești este mult intensi-
iicatâ acum. Prin folosirea tuturor mij-
loacelor ce le stau la indemină — lecții
recapitulative, ore de meditații, consul-
tații colective și individuale etc. — profe-
sorii ii ajută pe muncitorii-clcvi să-și
lăutărească toate problemele ce li se cer
pentru examen, să asigure încheierea cu
succes a studiilor medii ala acestora și
să-i sprijine in vederea trecerii lor la
studii mai inalte, in invățămlnfu! su-
perior.
F. DIAC
Excursiile
și materialul didactic
mijloace de aprofundare
a cunoștințelor
Direcția și cadrate didac-
tice ale Școlii de 7 ani nr. 17
din Sibiu acordă in această
etapă o atenție deosebită
pregătirii elevilor din clasa
a Vll-a pentru examenul de
sfîrșit de an.
In vederea aprofundării cu-
noștințelor predate la lec-
ții, a legării lor de proble-
mele producției, s-a organi-
zat cu elevii clasei a Vll-a
o excursie în comuna Avrig.
Aci elevii au vizilat fabrica
de sticlă, au avut ocazia să
cunoască diferite aspecte ale
procesului de fabricație a
sticlei.
Lecțiile recapitulative d
istorie și geografie a R.P.R.
au fost însoțite de vizionarea
unor ăiafilme ca „Răscocria
din 1907*. „Valea Prahovei",
„Munții Apuseni", „Ghețarul
de la Scărișoara", „Marea
Neagră". Și la alte lecții de
recapitulare s-a folosit mate-
rial didactic.
Astfel, folosind excursiile
și un bogat material didac-
tic ca procedee menite să a-
sigure o cît mai temeinică
recapitulare a celor predate
în cursul anului școlar, ca-
drele didactice de la Școala
de 7 ani nr. 17 din Sibiu s-au
străduit să-i pregătească bine
pe viitorii absolvenți ai școlii
pentru examenele care vor
Începe peste cîteva zile.



In atelierul Școlii medii bx. 2 din Ccvistanja, elevii din
Preocupări actuale în șco
In aceste săptămîni. e-
krtunle cadrelor didac-
tice din școala noastră au
lost concentrate în cîteva
direcții: organizarea cit
mai judicioasă a recapi-
tulării materiei, pregăti-
rea elevilor din ultimul
an în vedera examenului
de stat, pregătirea activi-
tăților practice pe care le
vor desfășura elevii în
intervalul 15-26 iunie.
Spre a Ie asigura viito-
rilor noștri absolvenți o
astfel de pregătire Incit
să poată face față cu
succes examenului de
stat, am dat o mare a-
tenție consolidării și sin-
tetizării cunoștințelor lor.
Paralel cu recapitularea
materiei din anul în curs,
profesorii au revăzut cu
Elevele din clasa a Xl-a a Școlii medii nr. S ,.Unirea" din Orașul S'alin se
•jutâ reciproc în pregătirea pentru examenul	de	maturitate.
elevii anului IV și ma-
teria studiată In anii pre-
cedenți. Analizind în con-
siliul pedagogic proble-
mele pe care trebuie să
se pună accentul în
cursul recapitulării finale
ne-am dat seama că este
necesar să stăruim în
deosebj asupra limbii și
literaturii romîne și asu-
pra matematicii, mai
ales a geometriei. A fost
intensificată recapitula-
rea la literatura romină
întrucît directivele din
acest an privind exame-
nul de stat prevăd probe
scrise și orale și la acest
obiect, probe care nu s-au
cerut pînă acum. Ținînd
seama de acest fapt, pro-
fesorii de limba romînă
au dat și continuă să dea
o mare atenție reîmpros-
pătării cunoștințelor de
gramatică și de istorie a
literaturii studiate de elevi
în anii anteriori.
Se stăruie în mod spe-
cial și asupra recapi-
tulării la geometrie, deoa-
rece analiza situației la
învățătură a elevilor a
arătat că la acest obiect
există cele mai multe la-
cune în cunoștințe. In ca-
drul pregătirii pentru exa-
men profesorii au avut în
vedere lipsurile elevilor
privind acest obiect și au
insistat asupra cunoaște-
rii și înțelegerii proble-
melor mai dificile din
cursul de geometrie. S-a
acordat o mare atenție și
celorlalte forme de ajuto-
rare a elevilor la romîud
și geometrie : meditați?,
consultații, teme speciale
pentru acasă etc.
Faptul că s-a insistat
asupra limbii și literaturii
romîne și a geometriei nu
înseamnă, bineînțeles, că
au fost neglijate celelalte
obiecte care se cer la exa-
menul de stat — pedago-
gia, istoria, limba rusă.
Și pentru aceste obiecte
«-au pregătit cu grijă
lecțiile de recapitulare.
s-au organizat
și consultații.
Eforturile pe
depun cadrele
meditații
care le
didactice
în vederea pregătirii ele-
vilor pentru examen, ca
și perseverența în studiu
a acestora creează condi-
ții pentru obținerea unor
rezultate bune.
Paralel cu munca de
pregătire a elevilor pen-
tru examenul de stat ca-1
drele didactice din școala
noastră sînt intens preo-
cupate de organizarea ac-
tivității practice pe care
vor începe să o desfă-
șoare peste cîteva zile ele-
vii care nu dau examene.
Datorită sprijinului primit
din partea întreprinderii
1RTA, care ne patronează
școala, am izbutit să asi-
gurăm o bună planificare
a acestor activități. Am
organizat munca practică
avînd în vedere că prin
ca trebuie să se realizeze
o legătură strînsă între
ceea ce au învățat elevii
și producție, lărgirea și
consolidarea deprinderilor
formate în cadrul școlii,
care 1e vor servi viitori-
lor învățători în munca
lor cu copiii. Astfel, ele-
vii anilor I și II vor efec-
tua lucrărj agricole pe
tereirul de 5 hectare apar-
ținînd școlii. Impărțiți in
brigăzi, ci vor săpa car-
tofi, vor plivi morcovi,
vor lega via etc. Am or-
ganizat rotația elevilor la
îngrijirea diverselor cul-
turi, pentru a le da posi-
bilitatea să efectueze lu-
crări variate. Aceasta este
posibil întrucît pc terenul
nostru agricol sînt culturi
diverse: un
hectar
vie, unul cu livadă
de
de
caiși și pruni, 2 hectare
cu legume de tot felul,
iar altul cu hicernă ți
păioase. De altfel și pînă
în prezent elevii anilor 1
ți II an desfășurat pe
acest teren lucrări agro-
tehnice, în orele de prac-
tică agricolă prevăzute
de programă. Tovarășul
proles
conduJ
pere ]
du-le
a »pli|
cunoșt
orel^-
«edă ș
de poi
vite, î
putințr
Mpra
Cu
nii I
■
la strJ
Iar, spE
elevi cl
carca E
vece, iifl
tară, <■
rilor H
cu cîicE
ganiza I
c . I
din lexj
fesori îl
oră pi
practiț®
O tJ
îectua I
rele ini
unde J
rea, - ea
rea
grupe ■
parti- 1
rea pai
cale, a
mimam
altor al
Elevii
efectua |
rele dej
vor ea
zile h
Imtrwt
0'.
traS.1
maraîl
,'UI* ia vată iă iacteze U maș.n* da găinii.
pedagogic
Pentru ridicarea nivelu'ui muncii
:e-
ori d*
munca
pentru lecții la ma-
școală au ocupat un
programul zilnic din
lecțiilor s-a desfășu-
pregătirea curentă
teriile predate în
Ioc important în
cămin. Pregătirea
IV-a
laie
s-au
vor con-
munca.
că rezul-
examenul
&t. care are o
de 1.5(0 metri
elevi la
aEr • ..
cadrul practicii
tinua și această
Fără îndoială
talele bune la
și a Vil-a. Lecțiile de recapitu-
și sistematizare a materiei care
jinut în ultima perioadă Ia toate o-
n atelie-
1RT\.
a curați -
demonta-
isontarca. motoa-
" automobile. Alte
casele de copii, instituții create
partidul și guvernul nostru pentru
terea și educarea copiilor orfani.
In zilele care urmează, multe din
su-
pă-
•uprindc culturi de-
ve foarte variate
va face posrbil
atelierul de tăcâ-
. iar in restul fim-
iolf! școlar. A-
fon Mihăilescu
cu multă price-
ște lucrări creîn-
vilor prilejul de
în practică toate
lele studiate In
âgasă. Școala po-
■ nicrescătorie
și un grajd de
care elevii au
să se inițieze
creț	vitelor,
eva ' din
i II	organiza
timp de 5-6 zile
t sfatului popu-
e a-i deprinde pe
lucrări ca repi-
ăsadurilcr în ghi-
rășarca s-jplimen-
arazitarca cultu-
c. De asemenea,
a echipe vom or-
practica în gos-
agricolă de stat
itate. Patru pro-
Int-eprinde-
îFcienă’e de
..Stejarul”, unde
uta t:mp de 6
rări de uvleiat.
tî:2t la rir-dea.
frâu etc. Alte
vor efectua Iti-
1ctu! școlar. La
clas- a Vl-a
Intr-o familie cu 75 de copii
Frămîntarea deosebită care se simte în
aceste zile dinaintea încheierii anului
școlar în familiile cu copii de vîrstă
școlară se face și mai mult simfită în
familiile care au zeci de vlăstare. In
țara noastră sînt și asemenea familii:
de
creș-
cele
75 de eleve de la casa de copil din Că-
lărași se vor prezenta în fața comisii-
lor de examinare. De aceea, nu este de
mirare că întregul colectiv pedagogic al
casei, în frunte cu directoarea ei, tova-
rășa Ana Dobrescu, se preocupă în mod
deosebit de pregătirea elevelor din cla-
sele a IV-a și a Vii-a în vederea exa-
menelor. Educatoarele și directoarea ca-
sei dovedesc totodată multă grijă și față
de celelalte probleme importante ale a-
cestei perioade: orientarea profesională
a viitoarelor absolvente, pregătirea ele-
velor din clasele Il-IIl și V-VI pentru
activitatea practică pe care o vor des-
fășura acum, la sfirșitul anului școlar,
pregătirile pentru vacanța de vară.
Colectivul pedagogic al casei de co-
pii a avut grijă ca elevele să meargă
regulat Ia orele de meditație organi-
zate Ia școală pentru elevele clasei a
biectele din program, ca și aceste ore de
meditație, le-au ajutat pe eleve să adîn-
cească unele probleme studiate în
cursul anului, să-și reîmprospăteze cele
învățate, să înlăture lacunele pe care le
aveau în bagajul lor de cunoștințe.
In afară de acest ajutor primit în ca-
’drul școlii, elevele de Ia casa de copii
au avut sprijinul educatoarelor lor, care
le-au îndrumat zi de zi. Orele de studii,
ca elevii să efectueze nu-
meroase lucrări: plivitul
morcovilor, îngrășarea su-
plimentară a culturilor,
lucrări de distrugere a
buruienilor, recoltarea ma*
zarei, săparea terenu-
rilor pentru plantarea car-
tofilor.
De curînd. elevii cla-
selor V și VI au luat în
grija lor și crescătoria de
iepuri și de viermi de mă-
tase a școlii, de care se
ocupă cu mult interes. In
de stat, ca și cele ale prac-
ticii în producție, vor de-
pinde de interesul pe
care-1 vor depune în con-
tinuare cadrele didactice,
de aportul fiecăruia 1a
buna desfășurare a muncii.
N. ȚANE
dirccloiul «colii pedagogice
dia Bazau.
rat întotdeauna sub supravegherea edu-
catoarelor, care le-au dat și lămuriri în
legătură cu problemele ce Ie aveau de
rezolvat. Participarea regulată a educa-
toarelor, de două ori pe săptămină. Ia
orele de clasă Ie-a dat posibilitatea să
cunoască bine cum muncesc elevele Ia
școală. In felul acesta, ajutorul acordat
fiecărei eleve în parte a putut fi cît mal
concret și eficient.
Trebuie menționat faptul că multe
dintre elevele din casa de copii, ca
de pildă: Steliana Dima, Elena Cristea,
Ecaterina Vișan. Fevronia Olan, Cons-
tanța Budoi, Ana lorga, Maria Scurlu și
altele sînt fruntașe Ia învățătură. De alt-
fel, toate elevele din cămin au muncit
cu seriozitate în cursul anului. Colecti-
vul pedagogic al casei a avut grijă ca
ele să vină totdeauna Ia școală cu lec-
țiile pregătite, să aibă o frecventă re-
gulată, să fie ordonate, disciplinate, să
participe la activitatea obștească.
încă din primii ani de cînd au venit
Ia casa de copii elevele au fost Îndru-
mate spre unele activități practice. Ele
au participat la îngrijirea lotului școlar,
au țesut preșuri în atelierul căminului,
au executat frumoase broderii sau cu-
sături. In sarcina lor intră și Îngrijirea
a 200 de pul, activitate în care dovedesc
multă îndeminare și dragoste de muncă.
In cămin există o regulă de mult sta-
bilită ca elevele să asigure curățenia și
ordinea în camerele de locuit, să partici-
pe prin rotație la servilul mesei, să exe-
cute reparațiile mici Ia obiectele perso-
nale de îmbrăcăminte. De asemenea,
excursiile și vizitele în întreprindere nu
au lipsit din activitatea lor extrașcolară.


Școala medie muncitorească de pe lingă întreprinderea
„7 Noiembrie* din Craiovaa încheiat cel de al ll-lea trimestru
al anului școlar cu un procent de promovabilitate de peste 75
la sută. In trimestru] III numărul elevilor cu note slabe a
scăzut și mei mult, astfel că există condiții ca la încheierea
anului școlar marea majoritate a elevilor să promoveze clasa
cu un volum ridicat de cunoștințe.
Elementul hotăritor care a dus la îmbunătățirea substanțială
a activității școlii, la ridicarea nivelului procesului de învăță-
mint a fost Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Mi-
niștri cu privire la îmbunătățirea învățămintului seral și fără
frecvență. Imediat după apariția Hotărîrij organizația sindicală
din școală, sub îndrumarea și conducerea organizației de par-
tid. a desfășurat o susținută acțiune de mobilizare a cadrelor
didactice pentru traducerea in viață a prevederilor ei.
In vederea ridicării nivelului învățămintului organizația sin-
dicală a inițiat diferite acțiuni privind îmbunătățirea metodelor
de predare ale fiecărui profesor.
Au avut Ioc plenare sindicale în care s-a analizat activitatea
pr.tețională a membrilor de sindicat, interasisfențe la lecții,
ccns'ătu.rj de muncă.
Sprijinind ridicarea nivelului muncii profesionale din școală,
temeinica pregătire a elevilor, organizația sindicală contribuie
la făurirea intelectualității provenite din rindurile clasei mun-
citoare.
însoțite de educatoare ele au vizitat
unele întreprinderi din localitate, pri-
mind explicafii în legătură cu pro-
cesul de muncă respectiv. Toate acestea
au contribuit la îndrăgirea de către eleve
a activităților cu caracter productiv.
Este în tradiția casei de copii din Că-
lărași ca absolventele clasei a VH-a să
se îndrepte în special spre școlile care
formează cadre calificate pentru Indus-
trie și agricultură. Dintre cele 19 tine-
re care au absolvit școala în anii tre-
cufi, majoritatea sînt astăzi eleve ale
Școlii agricole din Călărași, ale Șco-
lii profesionale de croitorie din Pi-
tești, ale unor școli tutelate de Minis-
terul Industriei Bunurilor de Consum
etc. Ele constituie un exemplu pentru
elevele care în anul acesta vor trebui
să-și aleagă o profesiune.
Colectivul pedagogic al casei de copil
se ocupă cu grijă și dragoste de vii-
toarele absolvente. Și în anul acesta,
ajuns cunoscindu.se bine înclinațiile e-
levelor. Ea dovedește grija atentă a
lectivului pedagogic
viată al copiilor pe
educă.
Vacanta de vară,
curînd; va fi pentru
pentru
care'i
drumul
crește
co-
în
șl
care va
începe
în
elevele de la Casa
de copii din Călărași o perioadă de re-
confortare, dar în același timp și o pe-
rioadă de activitate culturală, educati-
vă. Odihna la munte sau la mare, ex-
cursiile. munca de folos obștesc (ele-
vele claselor V'VII au format o brigadă
care va lucra în gospodăria agricolă co-
lectivă, iar cele din clasele mici vor
participa, ca și în alți ani, ]a strîngerea
plantelor medicinale), activitatea în ca-
drul echipei de dansuri și al corului ca-
sei de copii, vizionările de filme și pro-
ca și în anii precedenti, elevele au
îndrumate spre școlile cu caracter
iesional. Astfel, o parte dintre ele
pregătesc pentru a intra în școala
fost
pro-
se
pro-
grame artistice
posibilitățile pe
a-și petrece cît
vacanta.
In condițiile
sînt numai cîteva din
care le vor avea pentru
mal plăcut și instructiv
minunate create de re-
fesională. iar altele la școala agricolă
din orașul lor. Trei absolvente se vor
prezenta la examenul de admitere în
clasa a VIH-a. La această repartizare s-a
gimul democrat-popular, copiii din pa-
tria noastră cresc astăzi sănătoși și voi-
nici, primesc lumina învățăturii, se bu-
cură de viată. Printre ei, familia celor 75
de copii din Călărași privește senină
viitorul.
EUGENIA FLORESCU
Elevii claselor a Il-a și a lll-a din
școlile elementare, încheind cursurile, au
început să desfășoare, sub conducerea
învățătorilor, activitățile practice de la
sfîrșitul anului școlar. In planificarea a-
cestor activități învățătorii s-au stră-
duit să respecte indicațiile date de mi-
nister, alegind teme accesibile elevilor.
Indicațiile au fost valorificate de fiecare
școală în funcție de condițiile sale con-
crete.
Astfel, la școala elementară din co-
muna Buftea, regiunea București, care
crește viermi de mătase, fiecare în-
vățător a prevăzut in planul de muncă
strîngerea frunzei de dud necesară hrăni-
rii viermilor. Această activitate nu va fi
desfășurată într-o singură zi, ci consti-
tuie o sarcină cu caracter permanent pen-
tru această etapă. Aceeași grijă de a
pune în centrul preocupărilor o anumită
activitate cu un caracter permanent se
întîlnește șl la învățătorii Școlii medii nr.
10 din București, unde se acordă multă
atenție colectării maculaturii și fierului
vechi.
Totuși, pentru ca activitatea copiilor
să nu devină monotonă, cadrele didac-
tice din aceste școli s-au preocupat să
Deți au avut sarcini diferite, in funcție
de virsta lor, elevii claselor a H-a și a
lll-a au lucrat alături, laolaltă. Aceasta
i-a făcut să se ajute reciproc și, totodată,
să se ocupe cu interes și de parcela cla-
sei a
pentru
tribuit
clase.
Din
pentru
IV-a, ai cărei elevi se pregătesc
examen. Munca în comun a Con-
ta dezvoltarea legăturilor dintre
la închegarea colectivului școlii,
păcate, preocuparea învățătorilor
realizarea in bune conditiuni a
organizeze $1 alte activități, cum
munca pe Iotul școlar, lucrările de
răfire a școlii etc.
Cele mai multe activități se vor
fășura în afară de clasă. Pentru a
veni insă stagnarea lor din cauza
sint
cu-
des-
pre-
tim-
pului nefavorabil, unele cadre didactice
și-au planificat și cîteva activități supli-
mentare, care se pot realiza în clasă (în-
grijirea plantelor de la colțul naturii vii,
curățirea mobilierului, repararea mate-
rialului didactic etc.) Aceste activități
urmează să se desfășoare in zilele în care,
din cauza ploii, nu se vor putea realiza
celelalte.
Practica muncii didactice ne-a arătat
însă că, oricit de bine ar fi întocmită
planificarea muncii, ea nu contribuie la
realizarea obiectivelor propuse decît a-
tunci cind se asigură o bună desfășurare
a fiecărei activități.in parte. Acest lucru
presupune cunoașterea de către copii atit
a scopurilor urmărtie, cît și a rezultate-
lor muncii desfășurate. Conștienți de a-
cest lucru, învățătorii de la Școala din
Buftea organizează in fiecare zi, inainte
de Începerea activității practice, o scurtă
discuție pregătitoare, in care li se arată
copiilor scopul muncii ce urmează să se
desfășoare șl cum trebuie îndeplinită a-
ceasta. Astfel se asigură participarea con-
știentă și activă a tuturor elevilor la
muncă. De exemplu inainte de a incepe
lucrările de îngrijire a florilor din curtea
școlii și a plantelor de pe parcelă. învă-
țătorii au purtat o discuție cu elevii a-
mintindu-le care sint dușmanii plantelor
și cum se luptă contra lor. Ei au insistat
in special asupra
scoate buruienile
pentru ca acestea
ușor. După aceea
necesității de a se
cu rădăcină cu tot,
să nu se poată reface
s au împărțit sarcinile
pe grupe de elevi, urmărindu-se să se
facă rotatla intre grupe. Faptul că în-
vățătorii au fost in permanentă in mij-
locul elevilor și au lucrat alături de ei
a stimulat in bună măsură interesul co-
piilor pentru activitatea desfășurată. De
asemenea, aprecierile care au însoțit -fie-
care realizare a copiilor, ca și discuțiile
de analiză a rezultatelor, care au avut
loc la sfîrșitul activității, au contribuit
la sporirea entuziasmului copiilor pentru
muncă.
fiecărei lucrări și antrenarea lor directă
în muncă i-a făcut să neglijeze faptul că
puterea de concentrare a elevilor este li-
mitată. De aceea, spre sfirșitul activi-
tății copiii au început să dea semne de
oboseală. Abia atunci și-au dat învățăto-
rii seama că. pentru virsta pe care o au
copiii, indiferent de felul activității, res-
pectarea unor pauze pentru destindere
este tot atit de necesară ca și in timpul
muncii in clasă.
Cu multă tragere de inimă se preo-
cupă de desfășurarea activităților prac-
tice și învățătorii de la Școala nr. 10 din
Buftea. Ințelegînd că orice muncă, oricît
de simplă, cere o bună pregătire, ei
acordă o mare atenție acestei probleme.
Bunăoară inainte de a porni cu copiii 1a
munca de curățire a curții școlii s-au
plimbat cu ei prin curte, arătîndu-le ce
au de făcut. Apoi copiii s-au răspîndit in
diferite colțuri ale curții și au început să
siringă tot ce era de prisos — pietre,
bețe, crengi uscate etc. — întrecindu-se
să facă ordine.
Cu prilejul acestei activități s-au des-
prins din comportarea elevilor cîteva
trăsături care au apărut mult mai rar in
timpul muncii din clasă și pe care în-
vățătorii le vor putea folosi cu succes
în activitatea educativă ulterioară. S-a
remarcat, in primul rind, dorința copiilor
de a se sprijini intre ei. Cînd unul din
copii se străduia să ridice un bolovan
mai mare, săreau alții 5 sau 6 in jurul lui
să-l ajute. De asemenea, s-a remarcat do-
rința băieților de a ocroti pe colegele lor.
Atunci cind fetele s au străduit să ridice
o seîndură. băieții au cerut cu insistență
să facă ei acest lucru, motivind că este
,,prea greu pentru fete”. Totodată, faptul
că majoritatea copiilor au participat ac-
tiv la muncă i-a făcut și pe cei mai apa-
tici să se antreneze și să devină mai
vioi.
Activitatea s a încheiat cu o nouă
plimbare prin curte, cu prilejul căreia
s-a apreciat munca. Totodată. învățătorii
au remarcat comportarea elevilor, evi-
dențiind in special pe cei care au dovedit
un efort mai susținut și o comportare
mai tovărășească.
Activitatea elevilcr ar fi dat rezultate
și mai bune dacă ei ar fi fost organizați
pe clase, dacă fiecare clasă ar fi avut un
colț de care să răspundă și de a cărui or-
dine să se preocupe și in viitor. Proce-
dindu-se astfel, s-ar fi putut face și o
analiză comparativă a muncii fiecărei
clase și. totodată, s-ar fi putut suprave-
ghea mal bine activitatea fiecărui elev,
evitîndu-se la timp eforturile prea mari
ale unora din ei.
Grija pentru organizarea muncii, pen-
tru supravegherea întregului colectiv și
a fiecărui elev in parte in timpul practi-
cii constituie sarcini importante, care vor
asigura desfășurarea cu succes a aces-
tor acțiuni atit de valoroase pentru in-
struirea și educarea elevilor.
CORNELIA MARINESCU
Pentru a încheia cu succes
munca unui an școlar
In sprijinul pregătirii
cadrelor necesare
agriculturii
Majoritatea școlilor Ministerului A*
gricuiturii și Silviculturii au luat din
timp, potrivit indicațiilor date de mi-
nister, măsurile necesare în vederea
bunei desfășurării a examenelor.
Astfel, consiliile pedagogice din
scoli au stabilit subiectele proiectelor
de diplomă și tematicite pentru exa.
menul oral, precum Și subiectele pro-
belor practice cu caracter complex. A-
cestea au fost astfel alese, incit să
se poată verifica gradul în care și-a
însușit meseria fiecare elev în par-
te. Toate subiectele și tematicile oglin-
desc cuprinsul programelor de învă-
țămînt și țin seama de cele mai noi
cuceriri ale științei ți tehnicii.
Cu multă atenție se va verifica la
examene cum sînt pregătiți ucenicii
și elevii în vederea îndeplinirii direc-
tivelor partidului și guvernului cu
privire la sporirea producției agricole.
Pentru a i sprijini în această direcție,
școlile i-au îndrumat să studieze tn
mod amănunțit. în cadrul perioadei
de practică ce a premers examene-
lor, cele mai noi metode introduse in
cultura porumbului, a sfeclei de za-
hăr, a florii soarelui, în folosirea în-
grășămintelor chimice șj bacteriene,
în sporirea producție* de lapte, in
efectuarea însăminfărilor artificiale,
în obținerea unui randament maxim
al muncii brigăzilor complexe etc. A-
cestea vor constitui de altfel, și prin-
cipalele subiecte ța examenele de ab-
solvire pe care le vor da atît viitorii
maiștri cit și viitorii muncitori cali-
ficați.
Pentru ca și practica de vară să dea
rezultate cît mai bune, s-a elaborat
și s.a difuzat în toate școlile, ca și
în unitățile productive ale M.A.S.
un regulament de practică în care
sînt prevăzute obligațiile elevilor și
ale școlilor, precum și obligațiile uni-
tăților productive. De asemenea, s-au
elaborat și s au pus la dispoziția ele-
vilor caiete de practică. La alegerea
unităților productive pentru practica
în producție s-a ținut seama ca aces-
tea să ofere cele mai bune condițiuai
de însușire a meseriei pentru care se
pregătesc elevii. Față de anul trecut,
conducerile unităților productive acor-
dă o mai mare atenție pregătirii prac-
tice a viitoarelor cadre, luînd din timp
măsurile corespunzătoare.
Un număr însemnat de ucenici și
elevi vor efectua practica in producție
la stațiunile experimentale ale insti-
tutelor de cercetări agricole, hortiviti*
cole zootehnice, de mecanizare S e-
lectrificare a agriculturii etc, partict-
pind astfel și ei la rezolvarea proble-
melor ridicate de producție.
Colaborarea rodnică între cadrele
didactice din școli și conducerile uni-
tăților productive, colaborare care s a
întărit mult în ultimul timp, este o
garanție că școlile vor da promoții de
muncitori și maiștri bine pregătiți, ca-
pabili să contribuie la dezvoltarea
continuă a agriculturii noastre socia-
liste.
Dr. NICULAE V ABA CHIU
director tehnic în Direct’- geaer.U
de învâtâmînt din Ministerul
Agriculturii și Silviculturii
Toată atenția lucrărilor
practice
Profesorii și maiștrii-instructori din
școala noastră — Școala de meserii
„Galvani-Tei’ — se preocupă cu gri-
jă de pregătirea elevilor pentru exa-
mene.
Perioada recapitulării materiei, pe
care o Încheiem în aceste zile. con-
stituit un bun prilej pentru Împrospă-
tarea și aprofundarea cunoștințelor
căpătate de elevi în tot cursul anului.
Faptul că recapitularea a fost însoți-
tă de meditații și consultatii colecti-
ve și individuale, că materia a fost
sintetizată și că s-au efectuat nume-
roase exemplificări practice in atelie-
rele școlii și într-o serie de întreprin-
deri industriale ne îndreptățește să
socotim că elevii vor obține rezulta-
te bune la examenele de promovare și
absolvire.
Tematica lucrărilor care se vor da
la examene pentru fiecare meserie și
an de studiu a fost stabilită din vreme
de către profesorii de tehnologie. în
colaborare cu maiștrii-instructori. fată
citeva din subiectele cuprinse în o-
ceastâ tematică : piese pentru strun-
guri, mobilier metalic, machete de ma-
șini și unelte, reparatii de motoare e-
lectrice, instalații de lumină etc.
Pentru buna desfășurare a acestor
lucrări, care vor fi efectuate In ate-
lierele școlii, s-a întocmit din timp șl
li s-a comunicat elevilor documenta-
ția tehnică necesară, astfel că ei să
cunoască In profunzime toate fazele
operațiilor pe care vor trebui să Ie
îndeplinească. In afară de aceasta, ca-
drele didactice s-au îngrijit de orga-
nizarea minuțioasă a locului de mun-
ca al fiecărui elev, asigurlnd dotarea
atelierelor cu uneltele, sculele și mate-
rialele necesare. In același timp, s~au
verificat dispozitivele, instalațiile și
mașinile din atelier pentru a se în-
lătura eventualele deficiente în func-
ționare.
O alenfie deosebită s-a acordai nor-
mării lucrărilor efectuate de elevi in
cadrul examenelor practice. In stabi-
lirea normelor ne-am orientat după
iaptul că, deși operațiile sînt cunoscu-
te de elevi, lucrările propriu-zise sînt
noi pentru ei și mai dificile decît cele
efectuate la sfîrșit de trimestru. Ca
principiu călăuzilor s-a luat norma din
întreprinderi, valabilă integral pen-
tru elevii care dau examenul de cali-
ficare. aplicindu-se coeficientul res-
pectiv pentru cei din anii 1 și II
In scopul evitării supraîncărcării e-
levilor in această perioadă de vîri,
consiliul pedagogic al școlii. în co-
laborare cu comitetul U.T.M., a luat
o serie de măsuri menite să asigure
elevilor condiții cît mai bune de mun-
că Activitatea cultural-sportivă și de
interes obștesc o fost mult redusă și
este organizată astfel incit să nu ia
prea mult timp și să nu-i obosească
pe elevi, ci, dimpotrivă, să contribuie
la recrearea lor.
Examenele Ia care se vor prezenta
în curind elevii noștri, pe lîngă că ne
vor da posibilitatea să verificăm te-
meinic cunoștințele și deprinderile
căpătate de aceștia, ne vor ajuta să
desprindem concluzii pentru propria
noastră m.sr>că. ele constituind astfel
un îndreptar pentru activitatea noas-
tră de viitor.
S. COMȘA
director al Școlii de maiorii
„GaIv am-Tei *-București
Colaborare strînsă
cm întreprinderile
Ana; «erata Grapa! școlar de petrol-
cfv.ar da Ctapiaa va da producției
peste o roti de — Litrei calificați și
citeva anei de oaistn. cadăe cu o ta.
metnică preettn profesională. De ase-
menea, ia acest aa ' Ou da priaaa serie
de abăofveați ai mk tehaice de maiș-
tri (cursori firi fiecreațăl. ale căror
succese in producție ao creacut aa da
an. pe măsura aramefirii de cunoștințe
noi.
întregul nostru colecții s-a străduit
ca toți acești tineri, ca r elevii care
trec Bria dtntr-aa aa hi altul. să se
prestate cil mri bine pregătiți la exa-
mene. Intr-o sedtață a consiliului peda-
gogic ee a avat loc b inceputol lunii
mai s-au analizat rareinile școlii in ce
privește desfășurarea recapitulării mate-
riei și organizarea minuțioasă a exame.
aeior de promovare li absolvve. Ga ur-
mare a sarcinilor trasate în această șe-
dință. cadrele didactice au acordat o a-
tenție deoaebită alcătuirii planurilor re-
capttalative fi bonei desfășurări a lec-
țiilor de recapitulare. așa Incit acestea
să reprezinte o sinteză a cunoștințelor
predate in cursul anului și să asigure
însușirea deplină de către elevi a no-
țiunilor de bază ale obiectului respectiv.
Dingmții au colaborat îndeaproape cu
profesorii, ajutindu-i să ia măsuri cores-
punzătoare pentru elevii rămași in ur-
mă (ore de consultații, meditații etc.).
Toate aceste măsuri au și început
să-și arate roadele. De pildă, elevul
Gheorghe Bădilă din anul I sondori,
care pe trimestrul I a avut note de 4 și
5, iar în trimestrul II note de 6 și 7,
a obținut în ultimele săptămînj ale a-
nului școlar note de 8. 9 și IO Situații
asemănătoare au elevii Alexandru Hîn-
jea, Vasile Pană, Andrei Onciu, Constan-
tin Mihăilescu și alții.
Colectivul nostru a luat măsuri amă-
nunțite și în vederea organizării exame-
Peste citeva iile in «colile proleniouln de ucenici se vor desfășura examenele	de
sfîrșit de au. Alături ta colega lor	mai mari, ucenidi din anul I se pregătesc	cu
strguintă pentru probele precoce pe care le vor efectua cu acest prilej.
nelor — îndeosebi a probelor pracrice.
Astfel, examenul de practică al anului I
se va desfășura în atelierul-școală, sub
îndrumarea comisiei metodice de specia-
litate, care a stabilit Și temele pentru
examen. Temele pentru examenul prac-
tic al ucenicilor din anul II au fost sta-
bilite de profesorii de tehnologia me.
seriei în colaborare cu specialiștii oare
răspund de practica ucenicilor în între-
prinderi. Pentru ucenicii anului III,
examenul de practică este examen de
calificare. EI se va desfășura în fața
unei comisii alcătuite din directorul în-
treprinderii sau inginerul șef, șeful ser-
viciului de organizare a muncii, șeful
secției unde și-a desfășurat practica uce-
nicul respectiv și maistrul care 1-* in-
struit, directorul școlii și profesorul de
tehnologia meseriei.
Trebuie să subliniem că profesorii de
tehnologia meseriei au ținut o legături
strînsă cu întreprinderile unde ucatiicsa
își desfășoară practica, urmărind respec-
tarea graficului de rotație conform cu
cerințele programei și oontrolînd cu re-
gularitate caietele de practică ale uceni-
cilor. Temele pentru examen au fost
stabilite în întreprinderi, de către pro-
fesorii de tehnologia meseriei împreună
cu inginerii șefi și maiștrii cave au b»-
crat cu ucenicii, potrivit cerințelor indi-
catorului tarifar pentru categoria a IV-a
de calificare.
Acum, toate eforturile colectivului
nostru sînt îndreptate spre asigurarea
succesului la examene, spre încheierea
cu rezultate rft mai bune a muncii unui
Întreg an școlar
DUMITRU VACARIU
director la Grupai școlar
de pe trai-chim ie din CîmpiM
Consolidarea
cunoștințelor însușite
Pentru încheierea cu sacees a anului
școlar, colectiva! didactic al școlii de
meserii din Pitești a inițiat o serie de
masori concrete, menite să vină în spri.
jinal elevilor în această etapă.
Analizindu-se in consiliul pedagogic
situația b învățătură, precum și rezul-
tatele obținute de către elevi in activita-
tea practică din ultima perioadă a tri.
mestrului III, s-a stabilit in ce direcție
trebuie ajutat fiecare elev in porte. A-
cest ajutor le este acordat elevilor atit
in cadrai lecțiilor recapitulative, cît și
prin orele de consultații. care se des-
fășoară după un grafic minuțios întoc-
mit. Pe aceste căi se realizează, pe de
o parte, înlăturarea lacunelor pe care
le mai au unii elevi tn cunoștințele
lor. iar pe de altă parte se asigură
consolidarea cunoștințelor însușite,
sintetizarea lor în jurul unor teme
centrale, esențiale.
Paralel cu aceasta, școala s-a preoca.
pat de buna pregătire a elevilor pentru
susținerea probei practice de calificare,
probă care precede examenul de absol-
vire a școlii șl care este eliminatorie.
Temele lucrărilor practice eare vor fi
efectuate în Cursul acestei probe au fost
stabilite de comisiile pe specialități, in
strînsă colaborare cu unitățile de pro-
ducție la care ucenicii au făcut practica
(întreprinderea metalurgică Pitești și coo-
perativele meșteșugărești). întreaga do-
cumentație tehnică va fi asigurată prin
grija acestor unități, cadrele didactice
urmind să dea îndrumările necesare pen.
tru efectuarea lucrărilor practice și să
supravegheze desfășurarea acestora.
Controlînd și sprijinind întreaga acti-
vitate a elevilor în această etapă hotă-
rîtoare, ne străduim ca ei să obțină re-
zultate cât mai bune, să dăm producției
o nouă promoție de muncitori cu o te-
meinică pregătire profesională.
DUMITRU CRUCEANA
director adjunct al Școlii de meserii
din Pitești
I nștiințare
La întrebările puse de unele școli, se
aduce la cunoștință că încheierea anu-
lui în școlile profesionale de ucenici,
școlile de meserii, școlile agricole, șco-
lile tehnice și școlile tehnice de mai-
ștri are loc în conformitate cu Instruc-
țiunile Ministerului Invățămintului și
Culturii nr. 94.739/1957, publicate în Bu-
letinul M.I.C., seria B, nr. 9/1957 sau
trimise școlilor nou înființate cu circu-
lara nr. 121.303 din 12 decembrie 1958.
Asupra lucrărilor de încheiere a anu-
lui școlar în învățămîntul profesional
și tehnic se fac următoarele precizări :
— Cunoștințele elevilor la examenele
de promovare se verifică prin lucrări
practice, lucrări scrise, lucrări grafice
Și examinări orale, conform prevederi-
lor planului de învățămînt al fiecărei
meserii sau specialități. Examinarea se
desfășoară la fiecare obiect teoretic în
cîte o zi. Examenele de promovare pen-
tru instruirea practică se desfășoară în
prima săptămînă stabilită pentru exa-
mene și durează cel mult 3—4 zile.
— Media anuală de promovare la
fiecare obiect de învățămînt este de
cel puțin „5" iar la purtare de cel pu-
țin „6“.
— La sfîrșitul anului școlar se fa-
cheie pentru fiecare elev media gene-
rală Ea rezultă din adunarea mediilor
anuale la obiectele de învățămînt (fără
media la purtare) și împărțirea totalu-
lui obținut la numărul obiectelor de în-
vățămînt. Pe baza mediei generale se
face clasificarea elevilor.
— Elevii școlilor tehnice de munci-
tori calificați dau examen de absol-
vire, nu examen de diplomă.
— La examenul de absolvire probele
orale se trec toate o dată de fiecare
candidat. în fața întregii comisii.
— Pe baza mediilor obținute la obiec-
tele de învățămînt prevăzute pentru
examenul de absolvire se calculează
aritmetic media generală a fiecărui can-
didat.
— La școlile profesionale de ucenici
:are funcționează pe lîngă sfaturile popu-
lare. examenul de absolvire se va des-
fășura conform prevederilor planului
de învățămînt. cu mențiunea că exa
menul la tehnologia meseriei^ constă
din probă scrisă și probă prală.
la	de cultura ,i odihna „I. V. Stalin- s-a deschis Expoziția do
dMM a picherilor și școlarilor din Capitală
Să pregătim din
deschiderea
f Urmare din pag 1)
exemplu, într o serie de școli
din regiunile București si Ga-
lați. Pentru ca asemenea lij>
•uni să nu se mai repete in
anul «cotar viitor, este nece-
sar ca de pe acum să fie in*
cepUtă munca de lămurire in
nodurile elevilor și părinților
pentru a se asigura cuprinde-
rea in clasa a V-a a tuturor
absolventilor clasei a IV a din
localitățile care au școli de
7 ani și a unui număr cit mai
■are din celelalte localități,
precum și pentru readucerea
in școală a tuturor elevilor re-
trași. Pentru realizarea acestei
sarcini școlile au datoria să-și
întocmească din vreme pla-
nuri de acțiune și să ceară
sprijinul tuturor orcanelor in-
teresate.
Paralei cu cuprinderea in
dau « V-a a tuturor absol-
venților clasei a IV a și cu
menținerea in clasele V—VII
a tuturor elevilor Înscriși, in
noul an școlar trebuie să se
realizeze un pas mai departe
și in ceea ce privește extin-
derea Învățământului de 7 ani
în localitățile sătești care au
avut pînă acum numai școli
de 4 ani. Unele regiuni au și
făcut propuneri concrete în
acest sens în planurile de șco-
larizare și rețea școlară. AsU
fel, în regiunea Cluj vor lua
ființă 126 de școli noi de 7
ani, in regiunea Bacău 65, în
regiunea București 58, in re-
giunea Suceava 32, in regiu-
nea Craiova 33, în regiunea
Constanța 28 etc. Ca urmare
a măsurilor luate in acest
scop regiunea București iși
propune să cuprindă in noul
an 87‘l din absolvenții clasei
a IV-a, față de 75% ciți au fost
cuprinși în acest an, regiunea
Craiova 95% față de 89%, re-
giunea Galați 92% față de
»%. Snt însă și unele regi-
uni. ca de exemplu Hunedoara,
Bacăn. Suceava, Regiunea Au-
tonomi Maghiară și Timi-
șoara, unde propunerile de cu-
prindere a elevilor in clasa a
V-a în viitorul an școlar nu
înregistrează creșteri însemna-
te față de acest an școlar. Este
necesar ca aceste . propuneri
să fie revăzute, pentru a dez-
volta învățămîntul de 7 ani în
vederea generalizării lui, așa
cum cer documentele de par-
tid și de stat.
la anul trecut, ca urmare a
sarcinilor puse de Consfătui-
rea de la Constanța, au luat
ființă in numeroase localități
școli agricole și de meserii,
tartr-o serie de cazuri însă a-
ceste școli nu s-au bucurat de
atenția cuvenită din partea or-
ganelor locale. Noul an școlar
trebuie Să însemne un progres
simțitor in dezvoltarea școli-
lor agricole și de meaerii,
prin extinderea rețelei aces-
tora, prin îmbunătățirea con-
dițiilor materiale și a activită-
ții lor și prin stabilirea no-
meoclatoruJui de meserii co-
respunzător nevoilor locale.
Una din acțiunile care nu
suferă nici o amânare este a-
ceea a orientării absolvenților
școlii de cultură generală spre
școlile de grad superior și
spre producție. Este foarte im-
portant ca absolvenții școlii
de 7 ani să fie îndrumați spre
învățămîntul profesional, agri.
col și de meserii, și în. special
•pre acele școli care funcțio-
nează în regiune și care pre-
gătesc cadrele necesare ramu-
rilor economiei locale. Fiii de
muncitori și țărani muncitori
care se îndreaptă spre școala
medie tret ăe pregătiți ce gri-
jă în vederea admiterii in
clasa a VlII-a.
Multă atenție trebuie acor-
dată dezvoltării învățământu-
lui seral și fără frecvență, prin
atragerea în aceste forme de
Invățămint a tinerilor care
lucrează în industrie și agri-
cultură, așa cum prevede Ho-
tărirea C.C. al P.M.R. și a
Consiliului de Miniștri al
R.P.R. și prin asigurarea unui
nivel cît mai ridicat al muncii
la cursurile de pregătire a ti-
nerilor ce vor intra în clasa
a VHI-a.
Buna desfășurare a activi-
tății didactice în nou! an șco-
lar este strins legată de dez-
voltarea bazei materiale a în-
vățămîntului atit pentru șco-
lile existente, cît șț pentru
școlile de zi sau serale nou
înființate. In vara aceasta se
desfășoară o largă campanie
de construcții școlare, atît din
fonduri centralizate, cit și din
contribuția voluntară a cetă-
țenilor. Multe raioane și loca-
lități s au angajat să termine
aceste construcții pînă la des-
chiderea noului an școlar. Ca-
drele didactice si organele de
invățămint au datoria să de-
pună toate eforturile ca aceste
angajamente să fie îndepli-
nite. Ele pot contribui direct
la terminarea noilor construc-
ții și la amenajarea de noi săli
de clasă prin mobilizarea ce-
tățenilor la procurarea mate-
rialelor, transportarea lor și
efectuarea lucrărilor, prin or-
ganizarea brigăzilor de muncă
patriotică formate din elevi.
Fondurile alocate pentru
construcții trebuie folosite In
mod judicios, pentru realiza-
rea unor localuri cît mai ief-
tine. Paralel cu terminarea
construcțiilor începute și cu
preluarea unor localuri de
școli retrocedate învățămîntu-
lui, imediat după terminarea
cursurilor este necesar să se
treacă la repararea și curăța.
Note bibliografice
„Cercetări filozofice" nr. 2 din 1959
Nr. 2/1959 al revistei ,,Cerce,
tari filozofice" cuprinde stu-
dii, articole, recenzii, note etc.
consacrate problemelor materia-
lismului istoric și materialismu-
lui dialectic, problemelor filo-
zofice ale științelor naturii, lo-
îicii, criticii sociologiei bur-
gheze contemporane. Sumarul
revistei include articolul „Trans-
formarea socialistă a agri-
culturii — parte integrantă
a construcției noastre socialiste"
de Costin Murgescu, ..Duns
Scot — un gînditor progresist
în evul media* de acad. Ath.
Joja, studiul filozofului sovietic
G. I. Ruzavin despre „Catego-
riile finit și infinit", „Conside-
rații asupra conceptului de evo-
luție biologică" de Bogdan Stu.
gren (Cluj). „Lupta unui so-
cialist romîn împotriva idealis-
mului în sociologie (Raicu lo-
nescu Rionț" de FI. Neagoe,
„Despre „paradoxele" implica-
ției și echivalenței și semnifi-
cația lor logică" de Florea
Țuțugan.
La rubrica „Lecții și consul-
timp
noului an școlar
rea localurilor existente, in
așa fel ca ele să fie puse la
punct din vreme.
Nu trebuie să fie neglijată
nici asigurarea școlilor cu mo-
biSerul necesar, cu bănci și
table de scris, cu material di-
dactic. De asemenea, trebuie
să se întreprindă o largă ac-
țiune de reparare a mobilie-
rului existent, cu ajutorul pă-
rinților și al elevilor, precum
și o acțiune de reparare și
completare a materialului di-
dactic. In acest scop există
suficiente posibilități, care aș-
teaptă numai să fie folosite cu
pricepere.
Participarea nemijlocită a e-
levilor la lucrările de con-
strucții, de reparare a mobi-
lierului, de confecționare a
materialului didactic are o
mare însemnătate educativă.
Pe lingă faptul că ii înarmează
cu deprinderi practice, ea îi
face să se lege mai strins de
școala lor, să îndrăgească mai
mult munca, să înțeleagă va-
loarea bunurilor obștești și
să-și dea seama că acestea tre-
buie păstrate și îngrijite cu
atenție. De aceea școlile tre-
buie șă acorde o mare însem-
nătate atragerii elevilor în a-
semenea acțiuni și să se preo-
cupe de caracterul educativ
al acestora.
Pregătirea deschiderii anu-
lui școlar în condiții bune
este legată și de asigurarea
școlilor cu cadre didactice. De
curând s-au adus unele modi-
ficări planurilor de învăță-
mînt. La efectuarea încadrări-
lor trebuie să se tină seamă
de aceste modificări și să se
ia măsuri din vreme pentru o
cât mai justă utilizare a profe-
sorilor în specialitate. Este ne-
cesar să se pună capăt prac-
ticii de a trimite Ia o școală
cîte 2—3 profesori de aceeași
specialitate care sînt nevoiti
să-și completeze catedrele cu
obiecte ce n-au nici o legă-
tură cu pregătirea lor, în timp
ce la alte școli lipsesc cadre
ou calificare corespunzătoare.
In această privință lipsurile
pot fi remediate și printr o cît
mai justă repartizare a absol-
venților ce vor intra anul a-
cesta in învățămînt. Școlile și
organele locale trebuie să știe,
din vreme unde vor fi repar-
tizati acești absolvenți, pen-
tru a lua măsuri de asigurare
a condițiilor necesar,® începu-
tului activității lor.
Pregătirea deschiderii noului
an școlar pune în fața orga-
nelor de învățămînt și a cadre-
lor didactice și sarcina îmbo-
gățiriii continue a cunoștințe-
lor ideologice, pedagogice și
de specialitate. în vederea ri-
dicării conținutului activității
tații" revista publică articolul
„Dictatura proletariatului —
cel mai înalt tip de democrație"
de Ionel lancu. La rubrica
„Viața științifică" revista pu-
blică un articol despre lucrările
de filozofie ce au apărut șau
vor apare în acest an in tara
noastră.
Rubrica „Critică și bibliogra-
fie" cuprinde citeva scurte re-
cenzii : „Primul volum al Ope-
relor filozofice alese ale lui G.
V. Plehanov", „Un valoros tra-
tat de istorie a psihologiei", ,,O
critică ascuțită a idealismului
subiectiv contemporan". ,Micro-
sociologia — variantă modernă
a psihologismului in sociologia
burgheză". ,Un studiu despre
statul sovietic multinațional".
Rubrica „Mișcarea filozofică
de peste hotare" cuprinde ma-
terialele: „Discuția despre logi-
că in R. D. Germană", de T.
Papadopol și „Un cercetător din
America Latină despre logica
dialectică", de P. Anghel. Re-
vista se încheie cu „Note de
lectură" și „Buletin bibliogra-
fic".
instructiv-educative la înălți-
mea sarcinilor pe care parti-
dul și guvernul le-au trasat
școlii noastre. Organele învă-
țămîntului au datoria să asigu.
re o cît mai bună organizare
a cursurilor de perfecționare
și calificare din această vară.
La rândul lor, cadrele didacti-
ce trebuie să studieze cu se-
riozitate, să cunoască din vre-
me programele și manualele ce
vor fi elaborate, precum și
alte materiale de specialitate
spre a ți la curent cu cele mai
noi probleme din activitatea
pedagogică.
Pregătindu-se să întîmpine
cu noi realizări cea de a 15-a
aniversare a eliberării patriei
noastre, slujitorii școlii își spo-
resc eforturile pentru a asi-
gura încheierea cu succes a
anului școlar în curs și pentru
ca toate măsurile legate de
începerea cursurilor să fie în-
făptuite din vreme și în cele
mai bune condițiunii. Marea
sărbătoare a poporului nostru
trebuie să aăsească școlile îm-
brăcate în haine sărbătorești,
gata de a-și deschide porțile
Ce trebuie să arate examene e
(Urmare din pag 1)
formularea întrebărilor ajută-
toare sau din bilete — trebuie
să urmărească dovedirea faptu-
lui că realitatea obiectivă este
un tot unic, in care lucrurile și
fenomenele se condiționează re-
ciproc și se află in mișcare și
dezvoltare sub acțiunea unor
legi obiective, că deci in natură
și in societate nu se întîmpiă
minuni,, nefiind posibil efect
fără cauză. Examenele trebuie
să-și a'bă partea lor de contri-
buție la formarea concepției
materialiste a elevilor despre
lume și viață. Întrebările —
stabilite, firește, în raport cu
anul de studii, cu clasa pentru
care se dă examen trebuie
să ajute ia înțelegerea materia-
lității lumii, a raportului din-
tre conștiință și materie, a in-
ffuențelor pe care condițiile ma-
teriale le au asupra conștiinței
oamenilor etc.
O altă problemă ce trebuie
avută în vedere de către exami-
natori este măsura în care ele-
vii pot să apHce, să lege de
viață cunoștințele pe oare le
posedă. La fizică, atunci cînd
elevii vor vorbi despre princi-
piu! vaselor ccmunicatrte, de pil-
dă, e necesar să li se ceară să
arate unde se aplică acest prin-
cipiu în viața de toate zilele,
In diferite sectoare ale indus-
triei și ale agriculturii. Tot
Schimb
de
experiență
Din inițiativa Secției de în-
văfămînt și cultură a regiunii
Galați și cu sprijinul organe-
lor de partid s-a organizat nu
de mult in orașul Focșani un
schimb de experiență între
cadrele didactice din casele
de copii și școlile speciale din
regiunea Gala/i.
In cadrul acestui schimb de
experienfă au iost prezentate
reieratele ■ ,,Cum se reflectă
in rezultatele la invătălură
munca instructiv-educativă a
cadrelor didactice de la casa
de copii școlari", „Metode fo-
losite în organizarea și întă-
rirea colectivului de copii",
„Organizarea bazei materiale a
casei de copii". „Cum mi-am
întocmit caietul de observatii
și cum mă ajută el in munca
instructiv-educativă". Atît re-
ieratele cît Și discuțiile au
scos în evidentă realizările
obfinute în casele de copii și
școlile speciale ca urmare a
grijii partidului și guvernului
pentru aceste instituții, a spr -
jinulut activ și continuu pe
care-l primesc din partea or-
ganelor locale de partid și de
stat, a muncii neprecupețite a
cadrelor didactice. In referate
și discuții s-a subliniat că pe-
dagogii au acordat o atente
deosebită educării copiilor in
spiritul moralei comuniste, al
patriotismului socialist, al in-
ternaționalismului proletar,
orientării lor către munca
productivă în industrie și
agricultură.
Schimbul de experiență a
dat participantilor posibilitatea
să discute și căile care duc
la îmbunătățirea activității în
casele de copii și în școlile
speciale. Astfel, între altele,
s-a accentuat asupra faptului
că succesul muncii instructiv-
educative în casele de copii
depinde în mare măsură de co-
laborarea strînsă dintre aceas-
ta și școală. De asemenea, s-a
arătat că profesorii din școlile
speciale trebuie să facă efor-
turi pentru evitarea supraîn-
cărcării programului zilnic,
creîndu-le copiilor condiții
cit mai bune pentru însușirea
cunoștințelor,
In cadrul schimbului de ex-
periență au avut Joc și lecții
practice, precum și vizite în-
tr-o întreprindere și la Mu-
zeul regional de științe natu-
rale.
așa. la geometrie profesorii exa-
minatori trebuie să verifice dacă
elevii știu să calculeze, bună-
oară. aria laterală, aria totală
și volumul unor corpuri geome-
trice care au aplicație largă in
practică șl să ceară elevilor să
spună unde iși găsesc acestea
aplicare. Problemele de mate-
matică șj fizică trebuie să cu-
prindă in mare măsură date
din agricultură, din industrie —-
din viață. La examenele de ab-
solvire pe care le dau elevii șco-
lilor profesionale și tehnice exa-
minatorii trebuie să Se ocupe
cu țoală stăruința de modul in
care tinerii leagă cunoștințele
teoretice căpătate la cursuri de
activitatea practică, astfel' incit
profesorii să se convingă de
faptul că aceia care vor -primi
diploma de absolvire nu sint
niște simpli meșteșugări.;ci niște
muncitori a căror viitoare acti-
vitate in producție va avea la
bază și o temeinică pregătire
teoretică.
Cerințele arătate mai sus tre-
buie șă-i călăuzească pe toți
pedagogii care au sarcina să
examineze și să stabilească cu
ob:ectivitate dacă un elev me-
rită să treacă în anul următor
de studii sau să absolve un
cîclu de invățămint. In îndepli-
nirea acestor cerințe examina-
torii au datoria să arate multă
grijă și înțelegere față de elevi,
dar și exigență.
80 de ani
HI
nr
sajul
dumneavoastră
(Urmare din pag. 1)
rat întotdeauna
set muncitoare,
jul de salut pe
trimis in 1954,
luptei cta-
fn mesa-
care i l-a
cu ocazia
lă a Sindicalelor din
vățămint l-a ales pe
fesorul Henri Wallon
președinte al său. Cu
tă virsta înaintată.
creatoare a poporului.
Școala medie de cultură _ge
nerală trebuie să pregătească și
mai mulți oameni culți, care să
cunoască bine bazele științei și
mărul școlilor medii a crescut nale, toate instituțiile de mva-
de mai mult de 30 de ori în țămint superior să joace un rol
comparație cu perioada prere- și mai activ in întreaga viață
voluționară. In Bielorusia lu-
- 4
iii ni
pi
■


■ «Fi; fj
o

HI tn
.»* «t
Wlx m
uf

w
' nr
nr
mr
«R
4 Oh
W
HI’

in
■t»ă tw
iw nr
H| III
ni m

carea nivelului material și cul-
tural al poporului.
Tn primii ani după Revoluția
din Octombrie în Bielorusia s-a
desîășurat reorganizarea jadi-
cală a întregului învățămînt
public. Școala a fost despărțita
de biserică, Invățămintul a de-
venit laic, gratuit, accesibil
pentru toți cei ce muncesc. Au
fost construite mii de școli noi,
au fost pregătite zeci de mii
de cadre didactice. La început
s-a realizat invățămintul gene-
ral obligatoriu de patrueni, iar
apoi invățămintul general obli-
gatoriu de 7 ani. întregul po-
por — tineri și bătrîni — a în-
ceput să învețe.
Tn anul 1941, în ajunul Ma-
relui Război pentru Apărarea
Patriei. în școlile republicii În-
vățau peste un milion de elevi.
Crescuse mult numărul școlilor
medii. Dacă înainte de 1917 în
Bielorusia nu exista nici o in-
stituție de învățămînt superior,
în 1941 se numărau peste 20
asemenea instituții în care stu-
diau mat mult de 15.000 de stu-
denti.
Dar construcția pașnică a po-
porului sovietic a fost între-
ruptă de agresiunea barbară a
Germaniei fasciste asupra țării
noastre. Războiul > pricinuit
nenumărate fertfe și nenorociri
popoarelor sovietice. El na
cruțat nici învățămîntut. Pe te-
ritoriul Bielorusiei barbarii hit-
leriști au distrus 6808 școli, cu
întregul lor utilaj. Celelalte
școli au suferit de asemenea
mari distrugeri. Tn decursul ce-
lor trei ani de ocupație fascistă
na funefionat în Bielorusia
nici o școală. Numai în cîteva
detașamente de partizani au
fost organizate „școli In pă-
dure", unde profesori-partizani
ti învățau carte. în timpul liber,
pe copiii care se ascundeau in
păduri de ucigașii fasciști.
Tn ciuda uriașelor
pricinuite de război.
bielorus a reconstruit
pierderi
poporul
într-un
termen extrem de scurt econo-
mia și cultura Și le-a dezvoltat
mai departe. Chiar In primii
ani de după război a fost
refăcută întreaga rețea
Iară. Desfășurare® unei
șco-
ac-
țiuni rapide de construcții șco-
lare a permis în curînd să se
realizeze învătămîntul general
obligatoriu de 7 ani. O mare
dezvoltare a luat-o Tnvățămîn-
tul mediu. In prezent în Bie-
lorusia funcționează 12.406 școli
Tn care tnvatâ 1.257 000 de
elevi, de patru ori mai mult
decît înainte de revoluție Nu-
III'
IF?
rr
Cil
114
nr
m
ÎȚT
HI
IU
mr
nr
nr
crează o întreagă armată de
pedagogi, numărind peste 80.000
de oameni, adică de 15 ori mai
mulți decît înainte de revoluție.
In R.S.S. Bielorusă există 25
de instituții de învățămînt su-
perior și peste 100 de școli me-
dii speciale. In care învață mai
mult de 100 000 de studenți. In
anii puterii sovietice acestea au
pregătit sute de mii de specia-
liști pentru toate ramurile eco-
nomiei naționale și culturii. In
comparație cu anul 1940, nu-
mărul specialiștilor cu in-
strucțiune superioară a crescut
în republică de trei ori. Tn pre-
zent, în invățămintul superior
din Bielorusia studiază 56 000
de studenti. In anul 1959 in-
stituțiile de învătămint supe-
rior vor fi absolvite de peste
7000 de specialiști, iar în vii-
rr
in
HI
ITT
m
II
IH
FT
I»
III
rr w
w
H I
IM
tt!
mr
it
H II

împli nește
La 15 iunie dr. Henri
Wallon, președintele Fe-
derației Internaționale a
Sindicatelor din învăță-
mint, împlinește 80 de ani.
Savant cu renume mon-
dial. Henri Wallon și-a
închinat întreaga sa viață
și activitate, alături de
oamenii muncii, luptei
pentru eliberarea de sub
exploatare, pentru pace și
progres. Ca profesor la
Sorbona și mai tirzia la
College de France, ca di-
rector la Ecole des Hauies
Etudes și la laboratorul
de psihologie a copilului.
Henri Wallon a desfășu-
rat o bogată activitate
științifici in domeniul
psihologiei, activitate care
l-a făcut cunoscut in lu-
mea întreagă. Combătind
pe psihologii idealiști
contemporani, el militea-
ză pentru o psihologie
care are ta bază învățătu-
ra materialist-dialectică.
împletind prodigioasa sa
activitate științifică cu ac-
tivitatea pe tărîm social.
Henri Wallon s-a alătu-
să subjuge și să aserveas-
că țara noastră, dumnea-
voastră ați luptat cu per-
severență pentru binela
poporului francez".
In 1944, H. Wallon este
numit secretar de stat al
educației naționale. Pre-
ocupat mereu de intere-
sele maselor populare șl
de propășirea învățămîn-
tului, el lucrează îm-
preună cu Paul Lan-
gevin la elaborarea unui
proiect de reformă de-
mocratică a învățămîn-
tutui public.
Ca semn de prețuire a
bogatei sale activități știin-
țifice și sociale, a luptei
sale pentru progres, pace
și colaborare între popoa-
re, Federația Internaționa-
împlinirii a 75 de am. Co-
mitetul Central al Parti-
dului Comunist Francez i
se adresa cu cele mai
calde cuvinte: ,,Nedespăr-
țind niciodată cugetarea
de acțiune — spunea tne-
totodată să fie capabili șă des-
fășoare o muncă fizică sistema-
tică, trebuie să-i facă pe tineri
să dorească a fi folositori
societății, geta să participe ac-
tiv Ia producerea bunurijor ne-
cesare societății. Invățămintul
superior este chemat să pregă-
tească oameni multilateral in-
struiti, care să cunoască	în
profunzime domeniile corespun-
' zătoare ale științei și tehnicii.
Reorganizarea sistemului de
învățămînt prevede transforma-
rea structurii școlii și prelun-
girea duratei învățămintului. In
locul învățămintului obligatoriu
de 7 ani se introduce învăță-
mîntul general obligatoriu de 8
ați fost unul dintre aceia
care, in zilele întunecoa-
se ale ocupației hitleriste,
ați condus lupta savanti-
lor și a educatorilor in
rezistența patriotică". „îm-
potriva naziștilor de ieri și
de azi — spunea mai de-
parte mesajul — împotri-
va celor care au urmărit
permanent, primind o pregătire
multilaterală și fiind educati de
către cei mai experimentati pe-
dagogi. In aceste școli activita-
tea instructiv-educativă este or-
ganizată pe baza îmbinării con-
secvente a învățăturii cu munca
social-ufi'-ă. .
Astăzi. în R.S.S.
funcționează 18 școli-internate,
în care învață 3700 de elevi.
torii 7 ani economia republicii ani. Durata învătămîntului în
va primi 77.000 de specialiști
cu instrucțiune superioară — o
dată și jumătate mai mult de-
cît în cei șapte ani care
trecut.
Pregătirea
Instrucțiune
die a atins
au
specialiștilor
superioară și me-
cu
în Bielorusia un
asemenea nivel Incit permite să
se satisfacă pe deplin cele mat
largi cerințe de cadre. Aceasta
da posibilitatea de a dezvolta
toate ramurile economiei și cul-
turii intr-un ritm și mal rapid
decît pînă acum. Tn ceea ce
privește numărul și nivelul pre-
gătirii specialiștilor. Bielorusia
Sovietică a lăsat cu mult In
urmă multe țări capitaliste.
In prezent, problemele edu-
zației comuniste a oamenilor
muncii și îndeosebi a tinerei
generatii au dobindit o însem-
nătate excepționala și au deve-
nit probleme centrale în acti-
vitatea statului și a organiza,
țiilor obștești . Trecerea ta con-
strucția desfășurata a comunis-
mului în țara noastră cere oa-
meni eu o înaltă cultură. în
stare să rezolve cele mai com-
plexe sarcini ale construcției
economice și culturale, oameni
care să aibă o bună orientare
în toate domeniile științei și
tehnicii. Școlii ii revine un rol
deosebit de însemnat in pregă-
tirea unor asemenea cadre. lată
de ce în prezent in Uniunea So-
vietică, inclusiv în Bielorusia,
se desfășoară reorganizarea în-
tregului sistem de învățămînt.
Scopul reoigani-ani sistemu-
lui de învătămint constă In a
face ca toate școlile de cultură
generală $1 tehnico profesio-
școala medie crește de la 10 la
II ani.
După terminarea școlii de 8
ani elevii î,i vor continua învă-
țătura în școli tehnico-profesio-
na le, în școli medii de cultură
generală și în școli speciale, sau
vor intra nemijlocit în pro-
ducție.
Școlile medii pentru tineretul
muncitoresc și sătesc vor fi atit
serale, cît și de zi. In ele vor
învăța fără a-și întrerupe mun-
ca în producție, timp de 3 ani,
tineri care au terminat școata
de 8 ani. In afară de aceasta
se organizează școli în care ti-
neretul muncitoresc va putea
dobîndi instrucțiune medie pe
calea studiului fără
sau a externatului.
frecvență
Numărul
școlilor pentru tineretul munci-
toresc și sătesc va crește în-
tr-o măsură însemnată pentru a
putea asigura posibilitatea de
a se instrui întregului tineret
care lucrează in economia na-
țională.
Școlile medii de cultură ge-
nerală, de muncă și politehnice
cu instruire în producție vor
avea de asemenea o durată de
3 ani. Absolvenții acestor școli
vor primi nu numai un atestat
privitor la terminarea studiilor
medii, ci șî un certificat cu pri-
vire la însușirea unei anumite
calificări pentru munca Intr o
ramură corespunzătoare din do-
meniul economiei sau culturii.
O deosebit de largă dezvol-
tare au luat școlile-lnternat,
care se creează atit pe tipul
școlilor de 8 ani cît șî pe tipul
școlilor de 11 ani. Aici elevii
nu tnvatâ numai, ci și loculeșc
Tn-
pro-
ca
toa-
H.
îndeletnicesc cu activități
tice. tehnice etc.
Se iau de asemenea șl
măsuri pentru realizarea
ca în producție timp de 4 luni.
primind salariul de ia locul de
colho-
artis-
a'te
cu privire la reorganizarea s:s-
bune condiții de în-
Acolo unde elevii lo-
o distantă de peste
de școală se creează
internate, se asigură
școlilor
sarcini.
Wallon a găsit energia și
timpul necesar pentru a
participa la congrese, la
mitinguri, la diferite ma-
nifestații și acțiuni ale
educatorilor, militind pen-
tru colaborarea și unitatea
pedagogilor din lumea în-
treagă in lupta pentru de-
mocratizarea și progresul
învățămintului.
Cu ocazia împlinirii a
80 de ani, cadrele didac-
tice din invățămintul no-
stru de toate gradele își
îndreaptă gindul cu admi-
rație și respect către emi-
nentul savant Henri Wal-
lon, arindu-i viață lungă
pentru a conduce Federa-
ția Internațională a Sin-
dicatelor din învățămînt
și pe mai departe pe ca-
lea solidarității și unității
sindicale internaționale a
■ celor ce se ocupă de creș-
terea tinerelor generații.
tinerii muncitori, colhoznici și
funcționari cu instrucțiune me-
die, precum și d.n rîndul absol-
. venților școlilor medii.
Studenții de la cursurile se-
rale primesc în fiecare an un
concediu de 20 zile pentru a-și
i da examenele, iar in ultimul an
Bielorusă de studiu sînt eliberați de mun-
In acest an se vor deschide . muncă. Întreprinderile,
încă 16 școli-internate pentru	......
.	zurile și instituțiile le creează
4800 de elevi, iar în anul 1965 studenților care îmbină învăță-
numărul acestor școli va crește .	.. ..
de peste 30 de ori.
Trecerea școlilor de ta durata
de 7 ani la durata de 8 ani, ca
și organizarea diferitelor tipuri
de școli medii va începe din
toamna anului 1959 și se va
termina în decurs de 4 ani.
Pe baza învățămintului de 8
ani se creează un tip unitar de
școli tehnico-profesionale in ca-
drul cărora durata învățămîn-
tului v® fi în orașe de I pipă
la 3 ani, iar la sate de I—2
ani (în funcție de complexita-
tea meseriei studiate).
Paralel cu Invățămintul de
cu'tură generală și tehnico-pro-
fesional, capătă o largă dezvol-
tare și se perfecționează siste-
mul învățămintului superior. Se
dezvoltă îndeosebi instituțiile
serale și fără frecvență de învă-
țămînt superior pentru a da t'J-
• turor celor care doresc posibili-
tatea de a face studii superi-
oare. tar acelora care au ase-
menea studii posibilitatea de a
dobîndi o a doua specialitate.
La primirea în invățămintul
superior se dă preferință ace-
lora care au un stadiu de cel
puțin 2 ani în munco practică.
Acestora le sînt rezervate 80%
din locuri, celelalte 20% fiind
ocupate de cei mai buni absol-
venți al școlilor medii. Primi-
rea în Invățămintul superior are
loc conform rezultatelor exa-
menelor de admitere, pe calea
selecționării prin concurs ■
celor mai destoinici, mai bine
pregătii! șl mal capabili dintre
tura cu munca în producție
toate condițiile necesare pentru
a învăța fără intrerupere.
Organele de stat, secțiile de
învătămint public iau toate mă-
surile pentru a crea copiilor
cele mai
vătătură.
cuiesc la
pentru ei
în mod gratuit transportul zil-
nic la școală și de la școală.
Se dezvoltă rețeaua școlilor
și grupelor în care elevii își
petrec toată ziua, pentru acei
copii ai căror părinți sint ocu-
pati în producție. Acești elevi
rămîn în școală pină cînd pă-
rinții lor se întorc de la mun-
că. Tn acest timp, sub supra-
vegherea profesorilor, ei Iși pre-
gătesc lecțiile, se odihnesc, se
ternului de învățămînt
adoptată de Sovietul
al R.S.S. Bieloruse în
prilie a acestui an-
Legea pune tn fața
noastre noi șl mari
public
Suprem
luna a-
Toate eforturile celor Ce mun-
cesc în învățămînt sînt îndrep-
tate acum spre îndeplinirea
acestor sarcini însemnate, spre
educarea și instruirea tinerilor,
pentru a face din ei construc-
tori activț ai societății comu-
niste în tara noastră.
1	Polieotie Cm Sclnten ,1. V. Ststln*. București. Piața ScBUelt. Abonamente ia .Gazeta
fnvalXmlnlutui as lac la toate olMile 0051 ale o-in ta.too, oosiah șl dUuzorU zoblnllzl din tnt enrlnderi al instituții. Abonamente: I an - 12.U9 lei : 8 luni - 6.25 lei 3 tanl - S 12 let.