Organ al Ministerului Idyițamintului $i Culturii și al Comitetului Central al Sicdkatului Muncitorilor din lnYâ|ămiol și Cultură Anul XI, Nr. 521 Vineri 5 iunie 1959 8 pagini 25 bani Elevele dasa a X-a de la Școala madie nr. 10 din București In timpul unei ore de reoapitalare la cabinetul de matematică al școIU Vacan(a de vară Pontru. huna preootîre In curind elevii claselor i IV4, a Vll-a ți a Xl-a din școlile de culturi generali, elevii școlilor profesionale a- gricole fi de meserii ți ai școlilor pe- dagogice se vor prezenta la exameneto de absolvire sau de promovare. Aceste examene oferi prilejul unui cuprinzător brianf ai muncii elevilor și cadrelor di- dactice in anii de școală care le-au pre- cedat Fiecare din clasele ce se prezintă la examene încheie o dată cu eie o etapă de mnivă, in kj* loc deschizindu-se perspectivele unei activități noi, mai bogate. După examene; unii dintre ab- solventi vor păți intr-un nou ciclu do invățămint, al{ii vor trece, o dată cu examenele, pragul maturității, încadrin- du-se în efortul general pentru a con- tribui. alături de ceilalți oameni ai muncii, la îndeplinirea sarcinilor con- Urucției socialiste in sectoarele pentru care s-au pregătit, lata de ce exame- nele sint prilej de bucurie ți de emoție totodată. Se cuvine, deci, ca fiecare, elev, fiecare tinăr. să se prezinte cit mai bine pregătit. Acest lucru depinde in bună măsură de învățătorii și pro- fesorii respectivi. Pentru ca examenele să aducă satis- facție atit celor ce vor răspunde, cit ți celor care vor întreba, ele trebuie să fie cit mai bine pregătite. Exame- nele de absolvire a claselor a IV-a și a Vll-a vor începe la 15 iunie, iar pînă atunci nu mai este mult. De aceea, timpul care a mai rămas pînă la înce- perea examenelor trebuie să fie folo- sit in mod judicios. In primul rind trebuie avut în vedere ca in această perioadă să se asigure o temeinică recapitulare a materiei, în așa fel ca elevii să rămină cu un sis- tem închegat de cunoșh’nțe. Pentru a- ceasta majoritatea profesorilor au gru- a examenelor paf întreaga materie în jurul câtorva teme esen|iale și ii ajută in același timp pe elevi să-ți reîmprospăteze cele mai importante teme studiate în cla- sele anterioare. Astfel, profesoara Au- relia Nicolau de la Școala medie nr. 17 din București, după ce a îndrumat P* elevii clasei a Xl-a să studieze indivi- dual materia predată în clasele ante- rioare la fizică- a organizat recapitu- larea acesteia în jurul câtorva teme esențiale, în așa fel ca elevii să-ți în. suțească temeinic legile cele mai im- portante din domeniul fizicii, legătura dintre ele ți aplicațiile practice ale »- cestona. La fel procedează profesorul C. D. Vasiliu de la Școala medie nr. 18 din București la lecțiile de geografie. Numeroși învățători, ca cei de la Școala elementară din Strehaia sau de la Școala de 7 anî din comuna Puți- neiu, raionul Giurgiu, acordă multă a- tentie acum, în perioada recapitulării, folosirii materialului didactic și efec- tuării aplicațiilor practice. Este nece- sar totodată să se efectueze cu elevii clasei a IV a mai multe exerciții de dictare, în vederea pregătirii lor pen- tru proba scrisă la limba romînă, exer- ciții de citire; povestire și analiză gra- maticală pentru examenul oral, precum și rezolvări de probleme Și exerciții cu date luate din producție, din viata de toate zilele, care să le ofere prilejul de a recapitula cunoțtinfele de aritmetică. Pentru că elevii clasei a IV-a se pre- zintă pentru prima oară la un examen, el trebuie să fie familiarizați de pe *- cum cu atmosfera examenului. Este bine ca învățătorii respectivi să folo- sească până la încheierea cursurilor ascultarea după bilete, bineînțeles al- tele decit cele ce se vor folosi la exa- menul de absolvire, să dea elevilor lu- crări scrise pe coaie de felul celor ce se folosesc la examen, să organizeze asis- tarea la lecfiile de recapitulare șl a altor cadre didactice. In ce privește pregătirea elevilor din clasa a Vll-a pentru examenul de ab- solvire, profesorii lor trebuie să orga- nizeze mai multe discuții ți compuneri pe teme literare, mai multe exerciții de analiză gramaticală, rezolvarea de exerciții și probleme de matematică din întreaga materie a claselor V—VII, Multe cadre didactice folosesc deja a- semenea procedee, care trebuie să fie generalizate. O atenție deosebită trebuie acordată ajutorării elevilor rămași în urmă la învățătură prin organizarea de consul- tații șl meditații bine pregătite în legă- tură cu acele părți din programă la care elevii au lacune. Este necesar ca elevii să fie îndrumați mai îndeaproape asupra felului cum trebuie să studieze și să-și organizeze timpul pentru ca să obțină rezultate cît mai bune- Cadrele didactice au datoria să lămurească și pe părinți în această direcție, să țină o (Continuare în pag. 8) Ne mai desparte puțin timp de încheierea anului școlar. In perioada pe care o străbatem acum, elevii depun efoituri deosebite, pentru ca rezultate- le ce le vot obține să fie din- tre cele mai bune. După aceas- tă muncă încordată vacanța de vară va trebui să însemne pentru ei un bun prilej de odihnă și reconfortate, îmbi- nată cu o largă activitate edu- cativ-culturală, sportivă și ob- ștească. Partidul și guvernul, care poartă o părintească grijă ti- neretului nostru, au creat an de an condiții tot mai bune pentru ca un număr cît mai mare de copii și tineri să-și pe- treacă vacanta în mod util și plăcut. Aceste condiții trebuie folosite cu pricepere pentru ca formele de activitate ce se vor organiza în timpul vacantei să contribuie cît mai mult la re- confortarea copiilor, să aibă o cit mai mare valoare educativă, dezvoltînd în sufletele for dra- gostea și devotamentul nemăr- ginit față de patria noastră — Republica Populară Romînă —• față de Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul și îndru- mătorul poporului nostru pe drumul construirii socialismu- lui. Faptul că în vara aceasta sărbătorim aniversarea a 15 ani de la eliberarea patriei noastre constituie un prilej de a im- prima un caracter educativ ți mai profund acțiunilor ce se vor organica cu pionierii șl elevii în timpul vacantei. Toa- te aceste acțiuni trebuie să fie strîns legate de această mare sărbătoare a poporului nostru. Prin întîlniri cu ostașii care au luptat împotriva fascismu- lui, cu membri de partid, cu muncitori fruntași și funtași ăi recoltelor bogate, prin vizite în .întreprinderile industriale și a- gricole, prin discuții asupra rea- lizărilor din domeniul științe! și tehnicii, prin vizite la mu- zee, expoziții, prin îngri- jirea monumentelor legate de lupta poporului, prin simpozioane și serate literare închinate prieteniei cu po- porul sovietic, școlarii vor putea să cunoască mai bine lupta partidului pentru o via- ță liberă și fericită, realizări- le regimului democrat-popular, avîntul cu care oamenii mun- cii, sub conducerea partidului, construiesc socialismul, vor în- țelege mai adine semnificația eliberării patriei noastre, a prieteniei întregului nostru po- por față de marea țară a so- cialismului. In taberele ce se vor orga- niza, în cluburi și în brigăzi de muncă patriotică, prin șezători, serbări și întreceri sportive, își vor petrece vacanta laolal- tă copii rominl și copii aparțN nînd naționalităților conlocui- toare. Faptul că ei își vor pe- trece în comun timpul liber, că yor munci, se vor juca și var C. MINCA (Continuare în pag. 8) uuuiuiUMniuuuuuiiimiuiiiiiUiH Merele eiaaelor a JH-a jk a Vba; de la Școala de 7 ani ar 172 dia București au prezentat de curînd un frumos program artistic, la dișe^: un moment din „Dansul coșulețelor cu flori-. PROGRAMA pentru activitățile practice productive organizate în perioada 15-26 Iunie cu elevii claselor V—VI, VIII—X $1 elevii școlilor pedagogice Răspunsuri lă întrebările Maț mulți cititori au pus în- trebări in legătură cu aplicarea „Regulamentului pentru orga- nizarea ți funcționarea școli- lor de cultură generală". Dăm mai jos răspunsul la întrebările puse : Prevederile „Regulamentului pentru organizarea și funcțio- narea școlilor de cultură ge- nerală", care a fost introdus in școli cu caracter experimental, se aplică chiar din acest an școlar, cu următoarele obser- vații : 1. Examenul de maturitate din ace si an sc va desfășura in conformitate cu dispozițiile cu- prinse in Ordinul ministrului Invățămintului și Culturii Nr. 123/1959, al cărui conținut este cuprins in instrucțiunile Ministerului Invățămintului și Culturii Nr. 46093/1959, publi- cate in ^.Gazeta învățămintu- lui" din 20 martie 1959. Aceste Instrucțiuni cupr nd : datele li- x Ue pentru cele două sesiuni, categoriile de candidați care se pot prezent* la examen, obiec- tele la care vor h exami- nați și anele îndrumări pri- vind organizarea. In celelalte probleme de organizare și desfășurare a examenului de maturitate se vor aplica pre- vederile regulamentului. 2. Examenele de absolvire pentru clasele a IV-a și a VIl-a se vor desfășura con- form dispozițiilor publicate in „Gazeta invățămintului" din 17 aprilie 1959, completate cu normele fixate prin regulament. Se precizează că la școlile cu un număr mare de absolvenți ai clasei a VII a se pot con- stitui mai multe comisii, so- cotindu-se cit* 70—80 elevi de fiecare comisie ; la examenele de absolvire a claselor a IV a ți a Vll-a se va ține cite o singură probă, scrisă sau ora- lă, pe zi. ' liwnnminiiHilmW 'lini. I I Participanți activi la acțiunile obștești | învățătorii și profesorii Ș din lonășeni, raionul Tru- = șești, aduc o mare contri- Ș buție la desfășurarea acți- H unilor obștești din comuna 5 lor. Ei au’ organizat la că- H minul cultural, cu sprijinul . organelor locale, un cerc § agrozootehnic, frecventat ■ cu regularitate de peste 40 = de cursanți. Aceștia au as- ■ cultat aici numeroase ex- ș puneri privitoare la cultu- s ra diferitelor plante și au Ș participat la demonstrații p practice desfășurate pe g tarlalele unităților agricole g socialiste. Pentru a sprijini acțiu- H nea de extindere a supra- B fețelor cultivate cu sfeclă = de zahăr și a contribui la ^iiilIilIilIWIII^............................. cititorilor 3. Țtnind seama că la exa- menul de «bsolvire a clasei a VI l-a se dă un singur examen la Istoria R.P R. șl Constituția R.P.R., din comisia de exami- nare vor fare parte atât un profesor de istorie, cit ți un profesor care a predat constitu- ția ; biletul de bază va caprin- ele întrebări din programa de Istoria R.P.R. ți Constituția R P R. Pe baza răspunsurilor date se va stabili o singură notă, care va fi trecută m ca tatog |a rubrica „istorie**, pag. 42 (situația generală privind rezultatele la învățătură și purtare). 4. Media generală anuală (art CI din regulament) se calculează pe baza mediilor a- nualț obținute la obiectele de studiu — fără purtare — ți se trece in catalog, in acest an. ta prima rubrică, intitulată „Ele- vii". sub cuvintul „Mențiuni". In registrul matricol se trece pe ultimul rind de la rubrica „Obiecte". Pentru anul școlar viitor, in cataloage și matricole au fost prevăzute rubrici speciale pen- tru medio generală. 5. Media anuală la purtare este nota pe ultimul trimestru și, conform art. 29 și 62 din regulament, trebuie sâ fie cel puțin 6 (șase) pentru promo- vare. 6. In ceea ce privește în- cheierea anului școlar și or- ganizarea activităților prac- tice din luna iunie ale elevilor din școlile de cultură generală, se vor aplica instrucțiunile a- p roba te prin Ordinul ministru- lui Invățămintului și Culturii Nr. 126 din 22 mai 1959, al căror cuprins a lost publicat și în „Gazeta invățămintului" din 29 moi 1959. obținerea de cantități spo- rite de produse agricole la hectar, cadrele didactice au sprijinit organizarea unui concurs cu tema „Prietenii științei". învățătorii și pro- fesorii i-au mobilizat pe țăranii muncitori să stu- dieze materiale legate de tema concursului și au dis- cutat pe larg cu ei aceste materiale In cadrul cercu- rilor de citit. Ca urmare a acestui sprijin, la concurs au participat 90 de țărani muncitori. De asemenea cadrele didactice din lonășeni spri- jină cu multă căldură ți activitățile desfășurate pe linie sanitară, gospodă- rească etc. Programa de față cuprinde teme cu caracter orientativ pentru desfășurarea practicii în ateliere școlare, în întreprin- deri industriale, pe șantiere de construcții și In unitățile agri- cole socialiste. Temele care privesc practica electivă în producție vor fi adaptate și completate cu spri- jinul muncitorilor, tehnicienilor Lucrări CLASA A V-A a. Material didactic: plan fnciinat; suport pentru eprube- te; echere pentru geometrie (pentru tablă) ; raportoare pen- tru geometrie (pentru tablă) ; rigle mari (pentru tablă) ; corn- pase mari (pentru tablă) ; fi- guri geometrice; cutii pentru msectare. te. Mobilier dc uz școlar : co- practice pentru PENTRU REGIUNILE DE ȘES Lucrări agricole. Lucrări de întreținere a cul- turilor agricole. Executarea pli- vituiui, râritului și a prașilei. Polenizarea suplimentară la po- rumb și floarea soarelui, apli- carea de îngrășăminte supli- mentare. Combaterea bolilor și dăunătorilor care produc pagu- be culturilor agricole. Recolta- re* cerealelor păi oase și a unor plante de nutreț; metode de recoltare. Executarea desmiriș- titului cu polidiscuri, plug fără cormană. Pregătirea cartofilor pentru iarovizat. iarovizarea și plantarea de vară a cartofilor. Lucrări de pregătire in vederea Irgierișului Alegerea kcutsi pentru treierat, curățirea ți a- menajarea ariei. Lucrările pentru munca productivă cu devii claselor VIII—X in întreprinderile industriale și pe șantierele de construcții I. CUNOAȘTEREA GENERALA A ÎNTREPRINDERII Producția întreprinderii: pro- dusele principale, scurtă carac- terizare, însemnătatea economi- că. Cimoașterea pe scurt a procesului tehnologic din între- prindere, materia primă, mate- riale ajutătoare, principalele etape ale prelucrării materia- lelor. Structura întreprinderii: secțiile principale și ajutătoare. Profesiile de bază solicitate de procesul producției. Regulile principale ale tehnicii securi- tății muncii în întreprinderile industriale. Excursie în între- prindere. II. CUNOAȘTEREA SECȚIEI Rolul secției' respective; lo- cul ei în producția industrială a întreprinderii. Caracterizarea procesului de producție al sec- ției (atelierului) și utilajului principal. Regulile generale ale tehnicii securității muncii în secție. HI. CUNOAȘTEREA LOCULUI DE MUNCA. ÎNSUȘIREA PRINCIPALELOR PROCEDEE DE LUCRU Cunoașterea locului de mun- ca ; cunoașterea construcției, utilajului și a procesului teh- nologic Ia locul de muncă. Cu- noștințe sumare despre însuși- rile materialelor care sînt pre- lucrate și folosite la locul de muncă respectiv. Instrumentele de control și măsură. Organi- zarea locului de muncă. For- mele de lucru și plata munci- torilor. Regulile de protecție a muncii. învățarea principalelor procedee de lucru ; instructaj cu privire la tehnica securității și inginerilor din întreprinderi șantiere de construcții și uni- tăți agricole socialiste. Activi- tățile practice care se vor des- fășura în producție vor fi or- ganizate în strinsă colaborare cu întreprinderile, șantierele de construcții șa cu unitățile agri- cole socialiste, potrivit cu posi- eievii școlii de 7 ani. iere cu 5-10 agățători; tabu- rete ; suporturi pentru flori; dulăpioare perii j prim ajutor; stative pentru hărți; grătare ștergătoare. c. Bunuri dc consum: cutii pentru sare, zahăr, orez etc. CLASA A VI-A a. Material didactic: scule pentru atelier (dălți, dornuri. Lucrările agricole pentru elevii claselor V—VI, VIII—X și elevii școlilor pedagogice Lucrări legumicole. Lucrări de întreținere a cul- turilor legumicole. Executarea plivitului, râritului, buchetatu- lui, prășitului, aplicarea îngră- șămintelor suplimentare. Ame- najarea și executarea irigatului. Polenizări suplimentare. Lega- tul, arăcitul, copilitul și cîrni- tul pătlăgelelor roșii. Pregăti- rea terenului și plantatului verzei de toamnă și a cepei de apă, a ridichilor de lună pen- tru semințe etc. Combaterea bolilor și dăunătorilor care produc pagube culturilor de legume. PENTRU REGIUNILE DE DEAL Lucrări pomicole. Lacră-i de Întreținere In pe- pliere și Irvexu Executarea muncii; exered» pentru insu- ștrea prcced-rez-x de lucru. IV. EXECUTAREA DE OPE- RAȚII SIMPLE LA LOCUL DE MUNCA a. Lăcătuțărie (ajustaj, mon- taj) : executarea de operațiuni de ajustaj ; executarea de ope- rațiuni de găurire, zencuire, rectificări etc; executarea de operațiuni de nituire; executa- rea de operațiuni de filetate; executarea de operațiuni de montaj. b. Mașini-unelte: cunoaște- rea mașinilor unelte; exerciții de prindere a pieselor la mași- na-unealtă; exerciții de ma- nevrare a organelor mașinii- unealtă; executarea de operați- uni la mașina-unealtă. c. Turnătorie de fontă, oțel, neferoase: procesul formării manuale și mecanice în turnă- toriile de oțel, fontă și nefe- roase ; procesul topirii și tur- nării oțelului, fontei și neferoa- selor ; exerciții de formare a diverselor modele, executarea de miezuri etc; exerciții de dezbatere și curățire a pieselor turnate. d. Forje: utilajele, sculele și dispozitivele utilizate în prelu- crarea la cald a metalelor (scule, dispozitiv, ciocane me- canice, ciocane manuale, nico- vale etc.). Exerciții de forjare: încălzi- rea metalului (la cuptoare cu cărbuni și cu gaz) ; forjarea la ciocane mecanice; ștanțarea la cald, matritarea (toate opera- țiunile) ; tratamente termice (călirea, revenirea și recoace- rea). (Lucrările se vor executa pe lîngă muncitori). e. Electrotehnică ■ lucrări de bobinaj la motoare și aparate electrice; lucrări de montaje de rezistențe Ia aparate electri- ce ; lucrări la aparate electrice bilitățile acestora șl cu pregă- tirea teoretică și practică a elevilor. Ternele cu caracter general legate de organizarea produc- ției întreprinderilor industriale și agricole se vor desfășura, pe cît este posibil, cu toți elevii claselor VIII—X din localitățile unde sînt asemenea întreprin- derii. Școli care au ateliere punctatoare, ace de trasat, ca- dre de fierăstrău, șurubelnițe, compase) ; aparate pentru labo- ratorul de fizică; măsuri de capacitate; pîlnii pentru labo- rator ; cleme pentru laborator ; corpuri geometrice de cârmă, balot și tablă pentru predarea matematicii. b. Bunuri de larg consum : fărașe; grătare din sîrmă ; pîl- nii; scafe; tăvi. prășitului, ciupitului, combate- rea bolilor și dăunătorilor care produc pagube pomilor fructi- feri. Recoltarea fructelor tim- purii (cireșe, vișine, prune, mere, pere). Lucrări viticole. Lucrări de întreținere. Exe- cutarea prășitului, copilitului, cîrnitului, combaterea bolilor și dăunătorilor care produc pa- gube în vii. PENTRU TOATE REGIUNILE Lucrări de zootehnie. îngrijirea animalelor mari (hrănirea rațională, adăpatul, pansa jul). Pregătirea platfor- mei de bălegar. îngrijirea ani- malelor mici (îngrijirea albine- lor, viermilor de mătase, păsă- rilor). de uz casnic (fiare de călcat, reșouri etc.) ; lucrări de radio tehnică 4 f. Ateliere de suprafață i^ întreprinderi miniere și petro- lifere : lucrări pe lîngă munci- tori în atelierele de reparații: ajustaj, montaj, mașini-unelte, instalații simple electrice, bobi- naj, lucrări de tîmplărie (elevii vor fi repartizați pe lîngă muncitori). g. Ateliere de reparații din întreprinderi, centre mecanice, S.M.T. și ateliere auto: lucrări pe lingă muncitori în atelierele de reparații : ajustaj, mont- j, mașini-unelte, instalații simple electrice, bobinaj, lucrări de tîmplărie (elevii vor fi repar- tizați pe lîngă muncitori și vor lucra la repararea autovehicu- lelor, tractoarelor și mașinilor agricole). h. Șantiere de construcții : transportul materialelor (pie- triș, nisip, var, cărămidă) ; în- doirea fierului-beton pentru schelete de grinzi; îndoirea și legarea armăturilor ; prepararea betonului; prepararea mortaru- lui ; transportul și turnarea betonului; confecționarea cofri- jeîor ; confecționarea schelelor ; executarea de lucrări dc zidărie. i. întreprinderi ale industriei ușoare: cunoașterea războaielor de țesut ; cunoașterea mașinilor de depănat și tors fire ; lucrări în atelierele de reparații meca- nice; lucrări în secțiile de cu- rățat, imprimat; călcat etc.; lu- crări în sectiilede încălțăminte, croit, richtuit, bătut tocuri, talpă etc. j. întreprinderi industriale a- limentare : cunoașterea proce- sului de fabricație; urmărirea procesului de fabricație; execu- tarea de diferite lucrări accesi- bile cunoștințelor și posibilită- ților elevilor ; executarea de lu- crări în atelierele de reparații ale întreprinderii. Măsuri în ajutorul oamenilor muncii care vor intra în învățămîntul seral și fără frecvență La cursul de pregătire a tinerilor muncitori din Cimpina Hotărîrea Comitetului Central al P.M R. și a Consiliului de Miniștri al R.P R. privind îm- bunătățirea invâțamintului seral și firi frecvență de cultură ge- nerală și superior asigură mun- cstorilor din industrie și din a- gricultură cele mai largi posi- bilKăți pentru completarea stu- diilor de învătămint mediu, fără sa întrerupă producția. Absolventii școlilor profesio- nale. muncitori sau țărani mun- citori. care au stagiul în pro- ducție prevăzut de Hotărire. intri in invățimintul seral firi să dea vreun examen de dife- rență. Sint insă șl unii muncitori dia industrie și din agricultură care au absolvit in trecut dife- rite școli elementare de meserii, profesionale, școli interioare de meserii și de agricultură, cu durata de 3 sau 4 ani, școli su- praprimare (complimentare) de 7 ani sau gmnazii etc care au existat înainte de Reforma tnvă- țâmintului din anul 1948. Mi- nisterul învătămîntului și Cul- turii a stabilit care din a- ceste scoli pot li ecmvaiate cu actuala școală elementară de 7 ani. Pentru aceasta s-au stu- diai planurile de învățămînt și programele școlare ale acestor ^<>r::ie de învățămînt. stabilin- ^duse tipurile de școli care sint echivalate cu absolvirea școlii elementare de 7 ani, școli care au fost prevăzute în anexa nr- 1 a Regulamentului pentru organizarea și funcțio- narea învățămintului seral și fără frecventă de cuftură gene- rală și superior. Pe baza acte- lor de studii pe oare absolven- ții acestor școli le posedă, ei se pot înscrie în clasa a VUI-a serală sau fără frecventă dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Hotărîrea Comitetului Cen- tral al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. privind îmbunătățirea învătămîntului se- ral și fără frecventă de cuHură generală și superior Așa. de exemcxu. un muacitor care * absolvit patru clase demontare (primarei și o școaU prafes»- ■ală de 3 sas 4 ară este socotit absolvea ai școi; « Impui»w de 7 ani In cond ?r-ndere să fie recomandat ^pedtni înscrierea în clasa a VIII-® serală san fără frecven- ță. fără să dea examene de di- fereați In scopul completării și împrospătării unor cunoștințe de cuîturâ generală eî va trebui sâ urmeze tm curs de pregătire organizat de întreprindere. Cu- noștințele dobindite La acest curs vor fi de un real folos la frecventarea clasei a VHI-a. Un muncitor care a absolvit patru clase elementare (prima- rei și o școală inferioară de a- gricuHnră (horticultura, viticul- tură etc.) cu durata de mini- mum 3 ani. poate cere, de ase- menea. comisiei raionale de se- lecționare să fie recomandat pentru înscrierea în clasa a Vlll-a serală sau fără frecven- ță. în condițiile arătate mai sus. Sint numeroși muncitori din industrie și agricultură care au absolvit o școală profesională, o școală inferioară de meserii, o școală inferioară agricolă etc.. iar după aceea au promo- vat și una șau mai multe clase aie fo«.tetor șco’i de grad mediu (aed: medii tehnice — anii I — IV; licee Industriale — cla- sele V—VIII ; școli superioare de arte și meserii — clasele V- Vllt eăc • ți. din diferite motive, nu au putut absolvi aceste școli. Pentru ■ da și acestor munci- tori poBfb;,!tatea să-și comple- teze studiile de cultură genera- ți. s-a stabUrt un număr de șase școli de grad mediu care, ru examene de diferență, pot echivalate cu actualele țroli medii de cultură generală. Șco- We care pot fi echivalate cn școala medie de cultură genera- lă a» fost prevăzute în Anexa nr. 2 a Regulamentului cu pri- vire la organizarea și funcțio» narea învătămîntului seral și fără frecvență de cultură ge- nerală și superior. Așa, de pildă, un muncitor care a ab- solvit o școală profesională și a promovat și anul I al unei foste școli medii tehnice se poate înscrie direct în clasa a IX-a serală sau fără frecvență dînd numai cîteva examene de diferență pentru clasa a VIH-a. Un muncitor care a absolvit școala inferioară de agricultură și a promovat și anul II al unei foste școli medii tehnice de sil- vicultură se poate înscrie direct în clasa a X-a serală s-au fără frecvență, dînd examene de di- ferență pentru clasa a VIH-a și clasa a IX-a. Examenele de diferență pen- tru echivalarea cu școala me- die de cultură generală a celor șase tipuri de școli de grad mediu au fost prevăzute în A- nexa nr. 3 a Regulamentului cu privire la organizarea și func- ționarea învățămintului seral și fără frecventă de cultură gene- rală și superior. Astfel, un muncitor care a promovat anul I al unei școli medii tehnice de metalurgie se poate înscrie direct în clasa a IX-a serală sau fără frecventă dînd exa- mene de diferență pentru clasa a VUIa numai 1a 3 obiecte (limba romînă, științe naturale, geografie). Un muncitor care a promovat anu! II al unei școli medii tehnice de agricultură se poate înscrie direct în clasa a X-a serală sau fără frecventă dînd examen de diferență pen- tru clasa a VIH-a numai La două obiecte (limba romînă, geografie), iar pentru clasa a IX-a la trei obiecte (limba ro- mtnă, științe naturale, geogra- fie). Organele de învătămint au datoria să explice pe larg mun- citorilor din industrie și din a- grkultură posibilitățile pe care le au pentru completarea stu- diilor ți condițiile ta care pot face acest lucru. Este necesar si îi se «rate : ore din școlile absolvite pot fi echivalate cu școala elementară de 7 ani, care școli din trecut pot fi echiva- late cu clase ale școlii medii de cultură generală, care sint obiectele la care se dau exame- ne de diferență, precum și unde se pot da aceste diferențe și la ce date. în atentia f Direcție pedagogică din Mi- nisterul tnvățămîntulul și Cul- turii comunică — cu titlu orien- tativ — in atenția profesorilor de economie politică, problemele principale care trebuie avute în vedere la recapitularea lecțiilor de economie politică. — Obiectul economiei politice. Caracterul de clasă și de partid al economiei politice. — Modul de producție, factor determinant. tn dezvoltarea so- cietății. Trecerea de la un mod de producție la altul. Capitalismul premonopolist — Producția de mărfuri simplă și producția de mărfuri capita- listă. Asemănări și deosebiri. — Legea plusvalorii — lege e- conomică fundamentală a modu- lui de producție capitalist. în- semnătatea învățăturii marxiste despre plusvaloare pentru lupta revoluționară a clasei munci- toare. — Legea generală a acumulă- rii capitaliste. Pauperizarea re- lativă și absolută a proletaria- tului. Combaterea tezelor bur- gheze și revizioniste oare neagă pauperizarea proletariatului în capitalism. — Cauza fundamentală a cri- zelor economice de supraproduc. fie. Crizele economice de supra- producție și ascuțirea contradic- țiilor capitalismului. Munca la cursurile de pregă- tire pentru tinerii care vor intra in învățămîntui seral ridică pentru profesori cîteva proble- me deosebite. Ea le cere, bună- oară, să folosească cunoștințele bogate pe care le au cursanții din activitatea pe care o desfă șoară în producție. De aseme- nea, le cere să țină seama de faptul că tinerii cu care lu- crează nu au o pregătire omo genă. De aceea, sprijinite de organele de partid, secțiile de învățămint și cultură au recru tat pentru aceste cursuri cadre didactice cu o bogată experien- ță, cu o bună pregătire profe- sională. Acest criteriu a stat și la baza recrutării profesorilor care predau la cursul de pregătire de pe lingă Școala medie nr. 2 din Cimpina, frecventat de mun- citori din unitățile industriale din oW. Seriozitatea cu care se desfășoară procesul de în vățămint aici se explică atit prin buna pregătire a profesori- lor, prin munca stăruitoare des- fășurată de aceștia, cit Și prin atenția deosebită pe care o dă secția de învățămînt și cultură îndrumării lor. Toți profesorii ii cunosc pe tinerii cu care lu- crează. Ei au folosit primele lecții din cadrul cursului pentru a-și da seama de nivelul de pregătire al fiecărui cursant, de bagajul de cunoștințe teoretice și practice pe care-I posedă ele vii. Astfel au putut stabili in ce direcție trebuie să-și îndrepte în primul rînd atenția, asupra căror probleme trebuie să insis- te mai mult. Vorbeam la început despre problemele deosebite pe care le ridică predarea la cursurile de pregătire, despre nivelul diferit de cunoștințe al cursanților. Cum trebuie să se desfășoare o lecție in astfel de condiții ? Pe ce este bine să se pună ac- centul in primul rind ? Iată cum răspunde Ia aceste întrebări protesorul de matema- tică Tudose Tănase, In lecțiile sale, tovarășul Tănase dă o inaj mare atenție muncii cu tinerii care au un bagaj de cunoștințe mai redus. Aceștia șint antre- nați in mod deosebit în rezol- varea exercițiilor și probleme- lor. De exemplu, la lecția care avea ca temă „Fracțiile ordi- nare", fiecare din cei 25 de cursanți a răspuns sau a lucrat la tablă o dată, iar o bună par- te din ei chiar de mai multe ori. Profesorul cheamă la tablă, pentru rezolvarea problemelor, pe cel care au întrerupt de mai mult timp învățătura, iar dacă profesorilor de economie politică Capitalismul monopolist — V. 1. Lenin despre trăsătu- rile imperialismului. Acțiunea legii economice fundamentaile a capitalismului tn condițiile im- perialismului. — Capitalismul monopolist de stat. Combaterea teoriilor retor, miște și revizioniste oare neagă ascuțirea contradicțiilor de clasă în imperialism. — In ce constă importanța cu- noașterii legii dezvoltării econo- mice și politice inegale și în salturi a țărilor capitaliste tn imperialism. — Ce este criza generală a capitalismului. Prima etapă a crizei generale. — însemnătatea internațională a Marii Revolutii Socialiste din OctomBLie. — Adtnclrea crizei generale a capitalismului după cel de al doliea război mondial. Etapa a doua a crizei generale a capita- lismului. Schimbarea raportului de forțe pe arena internațională în favoarea forțelor păcii și so. etatismului. — Importanta teoretică șl practică a tezelor elaborate de Congresul al XXI.lea extraordi- nar al P.C.U.S. în problemele păcii și războiului. aceștia nu pot duce rezolvarea pină la capăt, ii solicită pe cei mai buni să-i ajute. Desigur că o asemenea desfășurare a lec- ției cere profesorului eforturi mai mari decit o lecție obișnui- tă, in care acesta predă cunoștin- țele noi, enunță regulile și for- mulele, iar elevii își notează în caiete cele predate. Ea dă însă, în condițiile cursurilor de pre- gătire, cele mai bune rezultate. Modul acesta de lucru este re- comandabil îndeosebi datorită caracterului cursului, care este, în fond, un curs de reîmpros- pătare și de completare a unor noțiuni deja cunoscute. Și profesoara Steliana Săvu- lescu folosește acest procedeu în orele de gramatică și de li- teratură romînă pe care le pre- dă în cadrul cursului. La lecția de literatură în care a verificat cunoștințele elevilor cu privire la viața lui Eminescu și la poe zia ..împărat și Proletar” și a predat „Scrisoarea III', tov. Săvulescu a antrenat un număr mare de cursanți. Ea a făcut a- pe| nu numai la cunoștințele de literatură ale acestora, ci și la cele de istorie. Tinerii au vorbit foarte bine despre momentele importante din viața marelui poet, arătînd cum au influențat acestea asupra operei sale, au analizat conținutul de idei al poeziei „împărat și Proletar" și au subliniat puternica dragoste de patrie a lui Eminescu oglin- dită intr-o înaltă formă artis- tică în „Scrisoarea III". La fel, la lecția de gramatică au fost antrenați un număr mare de cursanți în efectuarea analizelor gramaticale. Este necesar însă ca pe viitor tov. Săvulescu să dea mai mare atenție ortografiei elevilor. In lecțiile despre care am vorbit, ea s-a oprit numai in treacăt asu- pra regulilor ortografice. Este nevoie ca ea să stăruie mai mult asupra acestor reguli, să controleze cu regularitate expri marea în scris a cursanților. Pentru o mai bună verificare a cunoștințelor de ortografie și pentru îndreptarea greșelilor pe care le mai fac tinerii în a- ceastă privință ar fi bine ca e- xempiele și textele date la ta- blă pentru a fi analizate să fie scrise nu de profesoară, ci de către elevi. Profesoara de desen, tov. E- caterina Hereșteanu, este o pro- fesoară bună, cu experiență. Ea predă bine, la un nivel ști- ințific ridicat și totodată pe in țelesul cursanților Consul tind programa de desen din școlile medii și programa de desen Modul de producție socialist — Necesitatea perioadei de trecere de Ia capitalism ta so- cialism. — Dictatura proletariatului, principalul instrument al con. struirii socialismului. Caracte- rul antimarxist-antileninist al teoriilor revizioniste cu privire la dictatura proletariatului și ta ro. Iul economic al statului socialist. — Politica P.M.R. de con- struire a socialismului în R.P.R. Succesele hotărîtoare obținute de poporul muncitor, sub conduce- rea P.M.R., în construirea soc ia - lismulul. — Importanța lucrărilor Ple. narei C.C. al P.M.R. din noiem- brie 1958 pentru dezvoltarea cu succes e economiei noastre pe calea socialismului. — Legile generale ale revo- luției socialiste și ale construc. țlei socialiste. Importanța cu- noașterii și folosirii acțiunii lor pentru construirea cu succes a socialismului. — Proprietatea socialistă asu- pra mijloacelor de producție, baza relațiilor de producție so- cialiste. Legea economică funda- mentală a socialismului și acțius nea ei în economia R.P.R. — Acțiunea legii dezvoltării planice, proporționale a econo- miei naționale. Planificarea so- cialistă în economia R.P.R. tehnic din școlile profesionale, tov. Hereșteanu a planificat în mod judicios cunoștințele de desen liniar pe care le predă la curs. Din păcate însă pro- fesoara nu acordă atenție antre- nării tuturor elevilor la lecții, nu se îngrijește să-i facă să lu< creze, să-i ajute să plece din clasă cu lecția învățată. La ora în care a predat „Construcția curbelor închise", bunăoară, ve- rificind cunoștințele studiate în ora anterioară, cu privire la în- scrierea unor poligoane în cerc, profesoara n-a antrenat nici un elev la lucru, ci s-a mărginit să deseneze ea însăși ia tablă. Cu aproximativ 15 minute înainte de sfîrșitul orei a fost terminată predarea lecției noi. Ar fi fost firesc ca în timpul rămas să se facă fixarea cu- noștințelor. Tov. Hereșteanu a trecut însă la o altă lecție, care era planificată pentru ora ur- mătoare. Desigur, acest lucru este dăunător. Pe lingă că nu s-a făcut fixarea, cea de a doua lecție predată in cadrul acele- iași ore n-a fost înțeleasă de mulți cursanți, care n-au putut ține pasul cu ritmul precipitat în care a lucrat profesoara la tabla. La un moment dat, unul din ei a cerut să se mai expli- ce o dată un lucru pe care nu l-a înțeles. Nici de data aceas- ta profesoara nu a procedat just. In loc să explice încă o-* dată cu glas tare, la tablă, ceea ce i se cerea, a arătat elevului respectiv, la banca lui, in mod individual, cum să execute lu- crarea. deși putea să-și dea sea- ma ușor că majoritatea cursan- țîlor rămăseseră nelămuriți. Că lucrurile stau astfel o dovedeș- te și faptul că toată clasa s a strins ciorchine in jurul profe- soarei pentru a auzi explicațiile suplimentare. In asemenea con- diții insă n-au putut învăța prea mult. Tov. Hereșteanu trebuie să a- corde mai multă grijă pentru a asigura însușirea din clasă a noțiunilor generale de desen tehnic, deoarece în invățămin- tul seral nu se vor mai preda aceste noțiuni. Munca plină de rivnă a ca- drelor didactice care pred?u la cursul de pregătire din Cimpi- na este o garanție că rezulta- tele pe care Ie vor obține vor fi dintre cele mai bune, intensiv f ici nd munca In lunile care ur- mează, ei vor izbuti să dea ti- nerilor ce vor intra în clasa a Vlll a o pregătire solidă, aiiH tlndu i să devină oameni cufți, multilateral instniiți. AL. I. VLADIMIR — Creșterea cu precădere 4 producției mijloacelor de produc- ție față de producția obiectelor de consum, lege economică a rea producției socialiste lărgite. Ac- țiunea ei în economia R.P.R. — Particularitățile producției de mărfuri tn perioada de tre- cere de la capitalism la socta- lism și în socialism. — Importanța creșterii pro- ductivității munci! pentru econo^ mia socialistă. — Ce este gospodărirea socia» listă a întreprinderilor (hoznas- ciot) și care sint trăsăturile ef caracteristice. Importanta redu- cerii prețului de cost pentou ri- dicarea nivelului de trai al oa- menilor muncii. — In ce constă superioritatea' agriculturii socialiste față de da gricuitura capitalistă. Transfer» marea socialistă a agriculturii fa R.P.R. — Relațiile economice de tip nou dintre țările sistemului mon- dial socialist. Congresul XXf extraordinar al P.C.U.S. despre legile dezvoltării sistemului so- cialist mondial. — Importanța planului septe. nai de dezvoltare a economiei U.R.S.S. pentru construirea co» monismului. — Congresul al XXI-lea extna. ordinar al P.C.U.S. despre tre- cerea treptată de la socialism la comunism. NI PREAJMA I NI C H E I 1N strInsA legXturX Ca și la crlgldlt materii de invă- fSnânt, recapitularea finali a cuno- de chimie a~e o mare im- ființelor portsmfâ ^‘"|r fi priceperi temeinice de către vederea aprofundării, siste- ți generalizării materialului ficilale* anumitor îngrășăminte pen- tru anumite soluri, rolul analizei chi- mice in determinarea so'urilori tipu- rile principele de ingrășămin!e chi- mice, utilizarea raționdă a în- grășămintclor chimice Li condțiil’ dezvoltării socialiste a agriculturii Mai ■ asigurarea unei trainice legiluri intre construi; ii socialismului Inielegind scopul recapitulării fina- le a materiei ți considerând această mai succintă, a celor predttc in cursul anului, ci ca o nouă e^aps caL- tatiiâ de cunoaștere, prin care St urmărește stabilirea unor legături noi intre cunoștințele dobindite de elevi, numeroși profesori de chimie și-au alcătuit planurile tematice de recapi- tulare pe baze științifice, stabilind din timp conținutul lecțiilor din «cmj/â perioadă și metodica desfășu- rării lor, care include efectuarea unor lucrări de laborator adeci-ale, folosi- re materialului didactic, organizare^ Astfel, toiarășa Olimpia profesoară la Școala Lazir" din București, meii ie BM, „Gh. alculuirulu-fi planul de recapitulare finală la cla- sa a iXa și-a grupat cele mai impcir- tonte probleme ale mie predat in acest trsle, care reflectă tru realizarea unei cursului de chi- an pe teme cen. prcocu par ea p"n- legăuiri organice de îngrășăminte prici const.iuirfQ de noi. fabrici și dfiioLa ta celor eXtSiente in lumina documentelor Plenarei C C. al P.M.R din 2b—28 noiembrie 1958. S-a subliniat apei importanta unor, substanțe d,imice — cum sini sul,a tul de cupru, floarea de sulf, su fura de carbon etc. — pentru combaterea dăunătorilor. De asemenea, au fost relevate perspectivele folosirii izoto- pilor radioactivi in urmărirea tran- sformărilor pe care le suferă substan- țele nutritive în diferitele P^rți In tot timpul lecției tov. corectat răspunsurile greșite ale Macovei 3 elevi- lor și a lămurit unele chestiuni care erau, neclare în mintea lor. După ce a epuizat tema propusă pen- Iru recapitulare, profesoara a alcătuit împreună cu elevii planul temei recapi-: tulative pentru ora următoare: „Orga- nele reproducătoare ale plantelor”. Me- rită a fi menționat faptul că și în stabi- lirea acestui plan tov. Macovei a mobi- lizat întreaga clasă la o participare ac-t tivă. Fiecare elev a fost solicitat să răs- pundă la una sau mai multe întrebări. De asemenea, ea le-a dat indicații pri- vitoare la felul cum să studieze acasă. Le-a atras în mod special atenția asupra faptului că nu trebuie să răsfoiască în- tregul material, ci, pe baza planului în- tocmit în clasă, să se oprească asupra acelor cunoștințe ce sînt prevăzute în plan și să folosească schițele și schemele din ca cele st Deși materi racfer pracțaJ tisfăS nimic I pe Iota dintre tică. legatul piu, cj soara cum al dîncinj cînd d acest I Leci sub a suficia tel or I Bunăd cin.'le I plantei substl rădacl sLanlJ zahăr] cest rl ere c mia r FBI A NI IU 1 ȘCOLA ClND NU SÎNT LUATE ÎN SEAMA IM sie Sedii £ Hor ei a con- lor cu i!e de iarea le ce cu- de cu- ea a- atenție leme cu ractică. să fie /ii exe- ! teren, e, cal- S ar părea că nu mai sînt azi în școlile noastre profe. •ori care să nu știe că recapitularea materiei la sfîrșitul anului școlar, având drept scop de a da elevilor o privire de sinteză asupra materiei învățate în cursul anului, pre- șupune o asemenea planificare a temelor, îneît aceștia să rămînă cu o cunoaștere temeinică, de ansamblu, a acestei materii, să-și consolideze problemele esențiale ale coreului, să Îs poată aplica în practică. De asemenea, s-ar părea că fiecare profesor știe ce însemnătate are comunicarea din timp a planului ds recapitulare, așa ca elevii să se poată pregăti serios pentru lecțiile recapitulative. Este cu atît mai surprinzător faptul că sînt încă, în uncie școli, profesori care ignorează aceste cerințe ele- mentare ale recapitulării sau, dacă nu le ignorează, nu le iau în seamă. Un asemenea profesor este tov. Ion Tul- ceanu, care predă matematica la clasa a Vll-a a Școlii medii din Oltenița. Pînă la începutul acestei săptămîni tov. Tulceanu nu-și sistematizase încă materia pe cîteva teme de sinteză în •trinsă legătură cu aplicațiile practice ale matematicii, nici nu indicase încă elevilor problemele pe care urmau să le rezolve în lecțiile de recapitulare. Am asistat la două lecții ținute de tov. Tulceanu, una de recapitulare a corpurilor geometrice, iar cealaltă a fracțiilor algebrice. Ele au scos în evidență o anumită preocupare a profesorului pentru însușirea matematicii de către elevi. Astfel o bună parte din elevi cunosc formulele cu ajuto- rul cărora se calculează aria laterală, aria totală și volumul corpurilor geometrice studiate de ei. In cadrul lecției „Fracții algebrice" profesorul a insistat asupra unor cunoș- tințe fundamentale pe care trebuie să le posede elevii, cum sînt cunoștințele asupra ordinei operațiilor aritme- tice, asupra proprietăților fracțiilor ordinare și algebrice etc. Aceleași lecții au ilustrat însă și deficiențele serioase ce există în metoda de lucru a profesorului, deficiențe care se răsfring asupra nivelului general de pregătire al elevilor. Deșj lecția „Corpuri geometrice" impunea, prin însuși conținutul ei (recapitularea corpurilor rotunde și a polie- drelor), folosirea materialului didactic, acesta a lipsit cu desăvârșire. Problema pe care au rezolvat-o elevii la tablă trebuia intuită prin prezentarea unui model demonstrativ, oonfeo'ionat chiar de către ei. Nici acest lucru nu s-a făcut însă. Mai mult, figura desenată pe tablă era confuză, cu notații greșite și incompletă. In cursul desfășurării lecției profesorul a intervenit foarte des cu întrebări la care de ceie mai multe ori răs- pundea tot el. De pildă, a adresat unui elev întrebarea : „Cum se calculează volumul cilindrului ?“. Elevul a răs- puns: „Baza ori înălțimea". Profesorul a mers mal departe : „Ce înțelegem prin bază?" Primind răspunsul — „un cerc" — profesorul a completat singur răspunsul: „deci aria acestui cerc se calculează..." Acest gen de conversație este folosit destul de frecvent de profesor. La lecția de algebră, bunăoară, astfel de „dia- termenilor asemenea cu descompunerea în factori. O serie de elevi au dovedit lipsuri serioase în efectuarea operațiilor cu fracții ordinare, cu numere mixte etc. Faptul că profesorul nu a sistematizat toate cunoștințele predate în cursul anului în jurul cîtorva teme de sinteză face ca materia — îndeosebi la geometrie — să fie reluată acum, la sfîrșitul anului, în mod mecanic. Aceasta s-a re. flectat și în felul cum a anunțat profesorul tema lecției viitoare, cerindu le elevilor să repete, pentru capitolul guri asemenea", segmente proporționale, teorema lui Ies, reciproca teoremei lui Thales și așa mai departe, ruind tabla de materii pînă la epuizarea capitolului. O situație asemănătoare am întîlnit și la o lecție a „Fi- Tha- înși- pro. fesoarei Florica Grigorescu de la Școala de 7 ani nr. 1 din Oltenița. Ea dă elevilor din clasa a VI-a să recapituleze de la o lecție la alta cîte un capitol din programă, iar în cadrul lecției reia cu elevii partea teoretică a întregului capitol la fel cum a parcurs-o în timpul anului, sublinieze chestiunile esențiale, fără să bleme cu conținut practic. Este știut că recapitularea materiei rezolve cu la sfîrșitul fără să ci p«o- anului loguri" au ținut mai bine de 15 minute, de cele mai multe ori profesorul fiind acela care, punînd întrebarea, dădea și aăspunsul. Ambele lecții au fort lipăte de aplicațiile practice ale școlar nu înseamnă o reluare mecanică a programei anali- tice, parcurgerea din nou a acesteia, așa cum s-a procedat la lecțiile la care ne-am referit mai sus. Lecția de recapi- tulare, care presupune selecționarea anumitor cunoștințe predate în cursul anului — și anume a acelor cunoștințe care au o însemnătate hotărâtoare pentru înțelegerea între- gului curs și care permit sezisaxea legăturilor existente între diferitele capitole — trebuie pregătită cu toată răspun- derea de către fiecare profesor. Ea are o tipologie deose- bită de lecțiile obișnuite și tocmai din această cauză pro-, fesorul trebuie să intre în clasă cu o imagine precisă asu- pra tuturor problemelor — atît de ordin teoretic cit și de ordin practic — pe care le va dezbate cu elevii în cursul lecției. Bunăoară, pentru lecția de algebră tov. Tul- ceanu ar fi trebuit să aleagă cîteva exerciții tipice, prin care putea să împrospăteze în mintea elevilor cunoștințele deepre fracțiile ordinare, să-i ajute să înțeleagă legătura logică între fracțiile ordinare și cele algebrice (și nu să se rezume la tratarea verbală a cunoștințelor despre fracțiile ordinare sau la simple exerciții de simplificare a fracțiilor algebrice. Principala preocupare a majorității cadrelor didactice este, în această perioadă, tocmai aceea de a pregăti temei- nic fiecare lecție de recapitulare, de a asigura prin aceste lecții legătura cu problemele practice. Așa trebuie să pro- cedeze toți profesorii. Cei care nu și-au organizat de la început bine munca au datoria ca, în timpul foarte scurt ce le mai stă la dispoziție, să ia toate măsurile pentru ca și lecțiile lor să constituie pentru elevi un ajutor real. F. SILVESTRU șese pe rvii da- hotărîți dt mai primul lor. temelor tratate. De asemenea. elevii n-au fost ajutați să facă legătura cu materia predată în clasele a V a și a VLa. La lecția de geometrie profesorul s-a oprit asupra drep- tei mijlocii în triunghi, însă atunci cînd s-a discutat des- pre poliedre nu s-a reamintit nimic despre figurile geome- trice învățate în clasa a VI-a, care constituie fețele plane ce mărginesc poliedrele, deși se putea face ușor acest lucru. Pe parcursul desfășurării lecțiilor a reieșit că elevii au lacune serioase în bagajul lor de cunoștințe la matematică. Aceasta este cu atît mai grav cu cît ei sînt în preajma exa- menului de absolvire. Bunăoară, mulți confundă noțiuni esențiale. De exemplu, confundă baza cu aria bazei. Unii ce este dreapta mijlocie în triunghi, care sînt elevi nu știu proprietățile operațiilor aritmetice, confundă restrîngerea mtru a înțelege mai bine adnil lecției elevii au intuit i. discuțiile au avut un ca- ::c, legătura dintre teorie și Kfost realizată în mod sa- fe! nu s-a pomenit absolut e lucrările efectuate de elevi Iar spre a se stabili legătura învățate și munca lor prac- șurile asemenea iu lipsit d:n lecție. De exem- -a vorbit de rădăcină, profe- sa ceară e*eviior să arate âd t plantele pe lot, la ce a- fixat râdăcinde lor. justifi- eui aplicat. Ea na făcut insă avuț un caracter teoretic ți It aspect: nu s-a accentuat iportaața economică a dife.i- le vegetative ale plantelor, eind s-a vorbit despre râdă- ante, ș-a arătat că la multe 1ceste rădăcini sînt depuse lutritive. Așa. s a arătat că în eclei de xahăr se găsesc sub- 1 roase din care se extrage ofesoara s-a mulțumit cu a- ks, fără să ceară deșilor să despre importanța pe care o i acestei plante pentru econo- ală. De asemenea, ea nu a discutat cu elevii asupra foloaselor dife- ritelor tulpini lemnoase, nu a amintit ni- mic despre Combinatul de celuloză de la Chiscani, din apropierea orașului unde se fabrică din tulpini lemnoase prefabricate de mare însemnătate pentru industria chimică. Lecția a avut și alte lipsuri. De exem- plu, cînd s-a vorbit despre procesul de fotosinteză nu s-a insistat asupra 'deo- sebirii ce există între acest proces și respirație, nu s-a arătat că fotosinteza este un proces de asimilație, de sinteză, iar respirația un proces de dezasimilare. Nu s-a subliniat nici faptul că prin pro- cesul din fotosinteză se eliberează o im- portantă cantitate de oxigen necesară vieții și nu s-a făcut legătura între acest proces și rolul zonelor verzi din orașe. Elevii tovarășei Macovei au plecat de la lecția recapitulativă cu multe cunoș- tințe temeinice. Profesoara ar fi putut obține însă rezultate și mai bune dacă ar fi arătat mai multă atenție legăturii cunoștințelor cu practica. Ținînd seama de lipsurile acestei lecții, tov. Macovei va trebui să-și îmbună- tățească munca spre a asigura în lec- țiile recapitulative ce vor urma nu numai consolidarea și adincirea cunoștințelor studiate de elevi, ci și strînsa legătură eu problemele producțied. I. MI LE A Intr o oră de matematicii, la Școala medie nr. 1 din Hațeg. SĂ FOLOSIM DIN PLIN AJUTORUL PĂRINȚILOR Se cunoaște rolul important pe care îl are slrînsa colaborare între școală și famil.e in rezolvarea celor mai multe probleme legate de instruirea și edu- carea copiilor. Practica colaborării cu familiile elevilor s-a înrădăcinat adine în viața școlii noastre. In colaborare cu familia, învățătorii și profesorii gă- sesc soluții la cele mai felurite proble- me pe care le ridică viața școlară. Perioada de încheiere a anului șco- lar — perioadă în care se desfășoară recapitularea materiei, examenele, acti- v.tățile practice, pregătirile în vederea serbării de sfîrșit de an și a vacanței de vară — cere intensificarea muncii cu părinții, deoarece aceștia pot să dea un prețios sprijin școlii mai ales în această etapă. Este necesar să arătăm de la în- ceput că sprijinul pe care îl pat ob- ține învățătorul, dr.gmtele. profesorul de la părinți, este diferit pentru dife- ritele clase sau grupuri de clase. La clasele care au examene de sfîrșit de an (IV, VII, XI) cadrele didactice au dator.a să le arate părinților că in a- ceastă perioadă copiii lor au nevoie de o supraveghere mai atentă în legătură cu pregătirea pentru examene: ei tre- buie să dispună de suficient timp pen- tru învățătură și, totodată, trebuie să li se asigure o odihnă rațională. în- vățătorii și profesorii au datoria să combată părerea acelor părinți care so- cotesc că-i ajută pe copiii lor atunci cînd îi obl gă să studieze peste măsură, ducindu-i la surmenaj și epuizare. Tre- buie combătută însă și atitudinea acelor părinți care nu privesc cu destulă se- riozitate examenele, fapt care determină și la copii o atitudine asemănătoare. Prin exemple convingătoare, ținînd sea- ma de situația concretă a fiecărui elev în parte, cadrele didactice au datoria să-i lămurească pe părinți asupra a- cestor probleme, să le arate că, urmînd sfatul școlii, ei acționează în interesul copiilor lor. Diriginții și profesorii care lucrează la clasele VII și XI își intensifică în această perioadă acțiunile privind orientarea profesională a elevilor. Dis- cuțiile individuale purtate de pedagogi cu părinții au un mare efect asupra ho- tărîrii pe care o iau aceștia în legătură cu viitoarea profesiune a copiilor lor, mai ales dacă diriginții și profesorii îi ajută să îmbine în mod judicios necesi- tățile economiei naționale cu înclina- țiile. aptitudinile și dorințele copiilor. _ La clasele care' desfășoară activități practice în perioada 15—26 iunie, ca- drele didactice pot să obțină un serios sprijin din partea părinților dacă îi lămuresc în amănunțime asupra ne- cesității acestor activități și asupra ro- lului important pe care îl au ele în instruirea și educarea copiilor lor. O atitudine justă față de această proble- mă din partea părinților determină în mare măsură o atitudine corespunză- toare Și din partea copulor. Este bine să li se explice părinților că în perioada activităților practice copiii trebuie să fie hrăniți mai substanțial, să fie îm- brăcați cu haine potrivite pentru prac- tică etc. Părinții — în special mamelț care nu sînt în producție — pot să acorde un î ajutor substanțial învățătorilor în or- ganizarea vizitelor care se fac cu elevii ț la expoziții și a excursiilor în parcuri, păduri etc. De asemenea, ei pot să sprijine pe învățători în supravegherea, copiilor cînd se organizează cu aceștia lucrări practice pe lotul școlar, lucrări de îngrijire a parcurilor, a monumen- telor, precum și la acțiunile de comba- tere a dăunătorilor, de colectare a fie- rului vechi eitc. Comitetele de părinți pe clase și pe școală pot să acorde un deosebit spri- jin în pregătirea serbării de sfîrșit de an, contribuind la întocmirea și rea- . lizarea programului artistic, la mobili- zarea tuturor părinților spre a asista la serbare, la pregătirea darurilor ce se fac elevilor merituoși etc. Sprijinul pe care îl pot obține școa- la și cadrele didăctice în această pe- rioadă va fi cu atît mai mare cu cît aceștia vor duce cu părinții o muncă individuală, concretă și stăruitoare. 1. GH. B. Slewaâ șcelîlep tehnice In curînd, elevii din anul [II al școlilor tehnice de maiștri vor da examenul de absolvire; pășind în viată ca oameni ca- lificati, stăpini pe meseria în. susită. Pregătindu-se pentru acest examen, viitorii absolveați ai Școlii, tehnice de maiștri de pe lingă Combinatul metalurgic din Reșița, ca și profesorii care-i instruiesc și educă, a- corda o mare atenție recapi- tulării cunoștințelor, bunei în- tocmiri a proiectelor de diplo- mă. h această privință școala folosește larg experiența do- bîndită în anul trecut, cu pri- lejul examenului dat de prima serie de absolvenți. Pozitiv în această experien- ță a fost faptul că în cadYul examenului s-a pus un deose- bit accent pe probele practi- ce, precum și faptul că temele proiectelor de diplomă au avut un caracter tehnologic și de organizare, deoarece școlile tehnice de maiștri pregătesc atit maiștri de producție, cit și maiștri tehnologi. O deficiență serioasă mani- festată de conducerea Grupu- lui școlar din Reșița a consti- tuit-» insă în anul trecut fap- tul că aceasta nu a analizat atent propunerile in vederea proiectelor de diplomă, ci le-a acceptat în bloc, chiar atunci cînd aveau nn nivel prea ri- dicat, îmbrățișau o sferă prea largă de probleme sau nu e- rau îb specialitatea candidatu- lui. De exemplu, unii candi- dați, deși aveau specialitatea de lăcătuș, au primit teme in- dicate pentru specialități de așchiere a metalelor sau ter- motehnică. Conducerea școlii trebuie să analizeze cu mai mult spirit de răspundere te- mele propuse, evitînd situația oa unii etevi buni să piardă examenul datorită nesatisfăcă- toarei fixări a temelor. O altă problemă căreia con- ducerea școlii trebuie să-î a- corde o atenție deosebită in vederea desfășurării cu succes a examenului de absolvire este controlul intens și sistematic asupra felului cum sint ajutați elevii ultimului an acum, după ce s-au întors de la practică și trebuie să-și redacteze pro- iectele. In anul trecut au e- xistat unele neajunsuri mari in această privință, o serie de profesori lăsîndu-i pe elevi fără nici un fel de ajutor. Este de experiență între școlile de construcții Schimb Din inițiativa Cabinetului me- todic din Cluj a avut toc la Centrul școlar de construcții din Tg. Mureș un schimb de experiență intre cadrele didacti- ce din școlile profesionale ți tehnice de pe lingă trusturile de construcții din Regiunea Autonomă Maghiară și din re- giunile Baia Mare, Cluj. Hu- nedoara, Oradea, Stalrn și Ti- mișoara. Cu acest pritel au test orga- nizate lecții deschise Ia discipli- na tehnologia meseriei Se zi- dari, care au sens în evidență o serie de metode valoroase cu privire la cea mai rațională folosire a timpului in cadrul lecțiilor de specialitate. La școala tehnică a centrului par- ticipanții au urmărit cu mult interes metodica predării imei lecfii-prelegere, urmată de aplicații practice. De asemenea, ei au urmărit cîteva lecții in a tel ierul-școală, tn cadrul că- rora sra îmbinat instruirea uce- nicilor zidari cu activitatea practică utilă. Astfel, în preda- rea lecției practice care urmă- rea deprinderea ucenicilor cu efectuarea diferitelor reparații Ia zidurile la care se ivesc cră- pături sau se provoacă demo- lări, după un scurt instructaj tenro+îq în ato'ier. însoțit de necesar ca acum această lipsă să fie neapărat înlăturată. In anul trecut, desfășurarea probelor practice date in ca- drul examenului de absolvire a scos in evidență și o serie de lipsuri importapte în pregăti- rea- elevilor. Dacă unii candi- dați au dovedit că își stăpî- nesc bine meseria, alții nu au putut să îndeplinească condi- țiile cerute de examen. A ieșit în vileag exigența scăzută a unor cadre didactice, care au tolerat ca o serie de ele- mente slabe să ajungă la e- xamenul de absolvire fără să-și fi însușit cunoștințe elemen- tare atit îr» domeniul culturii tehnice generale (îndeosebi la tehnologia metalelor), cit și în domeniul specialității. In perioada care a mai rămas pînă la examen trebuie sâ se acorde toată atenția aprofun- dării temeinice a conținutului proiectelor, lucrindu-se cu fie- care elev în parte, așa incit toți să se prezinte bine la exa- men. în mod pozitiv a rost rezol- vată in anul trecut la Școala tehnică de maiștri din Reșița problema repartizării în timp a celor peste 250 examene și probe practice se trebuiau des- fășurate în decurs de două săp- tămini, cit durează seshmea, ținind seama de faptul că sus- ținerea proiectului de diplomă cere cel puțin o jumătate de oră, iar o probă practică du- rează 4—6 ore. Buna organi- zare și planificare a examene- lor și munca perseverentă a membrilor comisiei de exami- nare au dus la învingerea greutăților în acest domeniu. In privința aceasta școala a primit un ajutor important din partea conducerii combi- natului, care a reglementat printr-un ordin pe întreprin- dere activitatea, comisiilor de examinare și sarcinile sectoa- relor de producție. în vederea cunoașterii temeinice a instruc- țiunilor privind desfășurarea probelor practice s-a organi- zat prelucrarea acestor in- strucțiuni cu șefii secțiilor și sectoarelor ia care urma să se desfășoare examinarea și cu specialiștii din serviciul de control tehnic și tehnologic. Membrilor subcomisiilor pe specialități pentru examenul practic li s-au tăcut cunoscute în scris principiile pe baza că- rora se va desfășura exame- nul practic. Toate aceste mă- suri au făcut ca la 30 iunie demonstrații practice, ucenicii au reparat n întregime un zid de la clădirea internatului școlii. O deosebită importanță a fost acordată problealelor mun- cii educative. Partidpaatn au ascultat un referat cu această temă, în care au fast arătate măsurile luai* 1a Centrul școlar T.K.C.L din Tg. Mureș pentru educarea in comun a elevilor romiai ți maghiari. S-a a- rătat astfel că. pentru creș- terea eievHoe ia spiritul dra- gostei țața de patrie ți al internaționalismului proletar, in spiritul luptei pentru făurirea țelului comui — construirea socialisnnitoi in țara noastră — se organizează numeroase acțiuni obștești ți culturale co- mune. Brigăzile patriotice in care lucrează laolaltă ucenici rom ini și maghiari depun o muncă plină de însuflețire pen- tru terminarea noilor lucrări de construcție și amenajare a școlii. Elevii și ucertku ro- mini ți maghiari cîniă in același cor. joacă împreună piese de teatru. in cadn- dk»l raional, s-au luat măsuri pentru ca acei învățători și profesori care lucrea- ză în diferite organizații obștești să fie eliberați de sarcini fa aeeaslă perimi dă, pentru a se putea ocupa exclusiv de problemele încheierii anului școlar. Comitetul nostru sindical a luat de a- semeaea măsuri pentru intenrificorea controlului asupra condițiilor higienice in care se desfășoară lecțiile și pentru mobilizcreo personalului dc serviciu și administrativ din școli Ia înlăturarea tu- turor greutăților de administrație și or- ganizare cose ar împiedica buna desfă- șurare a lecțiilor. Astfel, s-a stabilit ca aerisirea claselor și curățenia să se focă mai atent și mai des, ca tablele să fie în stare bună de folosință, ca mate: ălu' didactic (scheme, hărți, eprubete. soluții pentru experiențe etc.) să fie dinainte pregătite de laboranti, astfel ca să nu se piardă nici un moment din o*ă cu adu- cerea și pregătirea lui. Problema cea mai importantă, asupra căreia se concentrează întreeg-i atentii a comitet ului și mai ales a orgaaiia’iilor sindicale, este aceea a calități lecțiilor de recapitulare. Etapa recapitulării ma. ferici este, după cum se știe cea moi importantă etapă a anului șeo'ar. In a- ceast» etapă se not inie torn event -ăkle lacuve din cunoștințele elevilor, se frvea- O ierna din spectacolul cu pesa „Partea teului* de Conslanlin Teodora Un spectacol izbutit Jnaeaind cu .'una mai a. c . tn 'reecu-e imMtă seara sala de spectacole a Șc- a mapu ^i‘-ae Băkescu' din bu uws; a cunoscut atmosfera de animație pe oare o comise orară de xeard sdMr de ^ecracofe ale teatrelor bucureșiene. Aici. bi fiecare sacismisă. cîkjB de arași amator i ol C-i^Maln de instituție din MJ.C. ^emr.iă ccr-^^a .Santa frapa" de CroMianfa: Trad-vo- horiru-*-i. de cc—te«a-' de pe"' ' ~ -v leu»' a, ucstuuție. membrii formației ar. : ce * narac prim— na in oare atei ir piesei inc >me se’-Trav de mu trsrrmeșiim. thnmr Cau remarce-xrr.GuMVeg- uer in rocui L,-Fcmișiruu. ian Ștafmm seu ta voiai ~ Bureeiameu Hac* fi L. fțoșu in ratai mețicrulai Dana hcerpretdri reușite reeb^eczzd p c-~: membri ai for- mației crfi'tice, ca Gft. Fihpescu, Gh Ccrneb.u Barau, Sielian Piuiu, le ana lonexu, Manela Geargescu Cn m- • - ir. succesul presei revine tinarului regizor Cornel Todea, care « rt. să re^'.zezc un spectacol înche- gat și omogen. La succesul spectacolului coambtae pictL-.. dz arhitecții Nicolae Vrăghicescu fi Teodor biculescu, frecam șt c r accesoriilor scenice de către ing. Anatolie Coretlo, Mirata Fbgarcsrc- S-:avj Tc-ournițchi și Ma- riana Ai aidin. Merită subliniată inițiativa ca formația m _ s> C. să prezinte acest spectacol pentru muncitorii din unele întreprinderi nul munci ză cunoștințele alegîndu-se ceea ce este esențial de amănuntele nesemnifiaative. Buna desfășurare a lecției dc leeapi ta- lare cere n»ai multă experiență și mai multă muncă decît o lecție obișnuită. De aceea, ne-am propus să ne aducem con- tribuția la încheierea ou succes a anului școlar sprijiinnd realizarea schimbului de esperiență în organizarea lecțiilor de re- capitulare. Pentru aceasta comisie noas- tră profesională a organizat o ședință eu toți organizatorii sindicali și responsa- bilii de grupe, în care s-au dezbătut probleme legate de formele schimbului de experiență și de generalizare a expe- rienței bune a unor cadre didactice. In această ședință s a arătat că oea mai la îndemînă formă a schimbului de expe- riență, cea mai ușor de organizat și care nu cere un timp îndelungat de pregătire este asistența la orele cadrelor didactice fruntașe. Țoale organizațiile sindicale din școli au inițiat mteraÂrtențe la lec- țiile de recapitulare. Tot în vederea schimbului de experiență am organizat Și consfătuiri de muncă privind recapitula- rea diferitelor obiecte. Pînă nn de mult aceste consfătuiri se țineau în fiecare școală pentru un singur obiect. Am con- statat însă că această forma de organi- zare nu este cea mai indicată, deoarece problemele care se ridică în recapitula- rea la o disciplină simt diferite de eele ridicate la alte «hseipline. Profesorii de la specialitățile care nu formau obiectul referatului ce se prezenta în «rerfătuire trebuiau să tragă indirect concluzii asu- pra reeapitwlării Iu materia respectivă și, bine înțeles, de eele mai multe ori °- ceStea nu puteau fi decît foarte gene- rale. De aceea am schimbai forma «ie organizare. Acum, conifăturrile se țm pe grupe de școli, ele reprezentînd o for- mă mai avansată a schimbului de expe- riență. Desbeterile care au foc în cadrul lor și măsurile cu care se încheie cou Iribuie Ia ridicarea nivelului lecțiilor de recapitulare la obiectul respectiv în ioale școlile care participă la «wnsÎBtuiie. Propaganda profesională în rindu] ca- drelor didactice și mobilizarea acestora pentru încheierea ou succes a anului șoălar s-n organizat în școlile din orașul Galați după o temeinică analiză a situa- ției la învățătură a elevilor făcută în or- ganizațiile sindicale. Această analiză a avut ce obiect nivelai de cunoștințe al dcvilor, oglindit în sitnația for școlară și, in funcție de aceasta, stabilirea măsuri, tor pe care le a laat organizația sindi- «dă in vederea obținerii unor rezultate cit mai bure. In una analiaei făcute în organizația sindicală de fa penala elementară de 7 ani nr. 13, de eseogpla, pe lingă măsu- rile priviud schtoibul de experiență la lecțiile de «ecapitatere a unor obiecte ea matematica, ștrințrăe naturale, limba ro- mină, istoria, fizica etc. s-au luat măsuri privind ajutorarea. prin consultații și meditații, a etovdor rămași în urmă. Tot pentru sprijinirea acestora in vederea însușirii cmioșltaletor prevăzute de pro- gramă în perioada recapitulării s-a ini- țiat o mai striata legătură en familiile lor. In ultima săptămină a lunii mai s au organizat viate fa domiciliul elevilor și discuții cu părinții privind regimul de munca și odihaă al copiilor în perioeda recapitulării și 1 examenelor. Organizația «mdicală de la Școala elemerrtură nr. 16 organizează ceasfituiri săptăminale cn dirigir.ții. in ean se discută sîtueția Ia învățătură a elesilor și măsurile care se impun a fi luate de fiecare profesor în scopul însușirii e»t mai temeinice de ca- ise elevi s euaeftintdor predate. După aceste ședințe, orgonnaăonil sindical ur- mărește, impreană ca da-ectordl școlii, ■traducerea în cială a măsurflor stabilite, mobibzind ta această acțiune opinia co- lectivului. Organizațiile stodicofe din școlile ora- șului Galați caotribuie la încheierea cu succes a anului scelre sprijinind și or- ganizarea activităților practice. Ele au luat din timp legătura cu comitetele sin. diode din întreprinderile unde se va desfășură practica, contribuind la stabi- lirea programului, a locului de muncă și a problemelor in care urmează aă fie in- struiți elevii. FefosuMl leale mijloacele noastie de propa-raudă fa scopul OMibsIczâeri cadre- lor didaeliee pentra ualtaarea unor lecții bune de recapitulare, pentru taina pregătire a practicii m pioductic și a examenelor de sfirsit de an. eomitetul nostru sindical și organizațiile sindicale din școli iți actoc contribuția h buna pregătire a elevilor la încheierea cu succes a anului șeoîai. UTA ALEXIU •preșertinle al ComileUilui sindical locol al muncitorilor din Invățămint din Galați cursul acestui ■■ școlar a fost dată !• K>vi rlxizfe * Școhi elementare de 7 aoi comun Ciîwți«M: rer r:*i NOi construcții școlare — La ordinea de zi un singur punct: construirea unei cl&diri noi pentiu școala din comună. (In clișeu : membrii Comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Cătina, raionul Cislâu, disoutind măsurile care tre- buie luate pentru Începerea lucrărilor de construcție a noii școli) MUNCA DE AUTODESERVIRE MIJLOC DE EDUCARE IN ȘCOLILE SOVIETICE O hotărîre a C. C. al P. C. U. S. Comitetul Central al P.C.U.S. si Consiliul de Miniștri al UR.S.S. au a- doptat o hotărîre cu pri- vire la extinderea auto- deservirii în scoli, case ale copilului, școli tehnico- profesionale, școlile militare „Suvorov", școli țjiedii spe- ciale șl instituții de învăță- mînt superior. Munca de autodeservire ca stadiu inițial al educării prin muncă și dezvoltarea la elevi a celor mai uzuale deprinderi de muncă, se a- rată în hotărîre, au o mare importanță pentru rezolva- rea cu succes a sarcinii în-1 Pentru buna pregătire a examenelor (Urmare din pag. 1) legătură mai strinsă cu ei $1 să le arate importanța exame- nelor, indrumindu i să întoc- mească pentru copii un regim de zi adecvat, să nu-i folosea, scă pentru alte treburi și să le •sigure o hrană substanțială. Examenele constituie și un prilej de verificare a cunoștin- țelor de limba romînă ale ele- vilor din școlile naționalităților conlocuitoare. Dat fiind impor- tanța cunoașterii limbii romine de către acești elevi pentru edu- carea lor patriotică, precum și pentru participarea activă la opera de construire a socialis- mului in patria noastră, cadre- le didactice din școlile naționa- lităților conlocuitoare au dato- ria sa se preocupe în mod te- meinic de pregătirea elevii» pentru examenele la acest o- biect de studiu. Trebuie să se intensifice acum conversațiile, dictările, executarea de compu- neri libere și exerciții gramati- cale la limba romînă. Paralel cu pregătirea pentru examenele de absolvire este ne- cesar să se manifeste și mai multă grijă pentru pregătirea fiilor de muncitori și țărani muncitori în vederea admiterii lor in școala medie, cit și pen- tru o cit mai bună desfășurare a cursurilor de pregătire or- ganizate pentru elevii d'n clasa a Xl-a în vederea examenului de maturitate și a admiterii in învățămîntul superior. Apropierea examenelor pune în fața cadrelor didactice și alte sarcini legate de pregăti- rea și desfășurarea acestora. Trebuie să se ia măsuri din timp pentru formularea su- biectelor pentru lucrările scrise precum și pentru întocmirea bi- letelor de bază și a biletelor anexe necesare examenelor o- rale. Pregătirea și elaborarea tăririi legăturii școlii eu viața și îmbunătățirii educă- rii prin muncă a tineretului. In hotărîre se subliniază necesitatea îmbunătățirii substanțiale a propagandei în ceea ce privește cnsr ștințele pedagogice In ria- dul părinților și se recomn- dă atragerea părinților la organizarea a ut ode servilii elevilor. O mai largă atragere a tineretului studios în munca de autodeservire, se arată în hotărîre, are o deosebită importanță pentru educarea lor prin muncă și va coatri- bui la deprinderea elevilor cu munca fizică. acestora cere multă griji din partea învățătorilor și profeso- rilor, pentru ca ele să cuprindă cele mai importante teme din programe și să permită • veri- ficare eficientă a cunoștințelor elevilor. Totodată, exercițiile și problemele coprinse în biletele anexe trebuie să se bazeze pe date reale din producție, din viață și să dea prilejul să se aprecieze in ce măsură elevii știu si aplice in practică cele Învățate- De asemenea, condu- cerile școlilor și organele de invățămint trebuie să procede- ze din timp la numirea cornii siiktr de examinare, alegind ca profesori examinatori și asis- tenți cele mai bune cadre di- dactice. Este necesar să fie alcătuit Și «dus din timp la cunoștința elevilor programul examenelor. Nu trebuie negli- jată nici problema stabilirii centrelor pentru examenele de absolvire a clasei a IV-a in ca- zul școlilor care au un număr mic de elevi, gn»p»ndu-se in aceste centre rite 2—3 școli a- propiate Este bine ca toț ia această perioadă să se revadă instruc- țiunile ministerului șl regula- mentul de organizare și func- ționare a școlilor de culturi generală elaborat recent, ținin. du-se seamă că prevederile a- cestuia cu privire la examene se aplică in acest an cu unele modificări precizate prin in- strucțiuni. Pregătirea temeinică a elevi- lor pentru examene Și buna or- ganizare a acestora vor asigura rezultate care să constituie • încununare a strădaniilor de- puse. Să mobilizăm deci toate forțele Șl să ne sporim efortu- rile pentru a da patriei promo- ții de absolvenți cit mai bine pregătiți, capabili să aplice in viață cele ce au învățat pe băncile școlii. Vacanta de vară i'Jrnwe din pag, 1) cis'a laolaltă a/e o deosebită imporiaald pentru educarea pa- fr-;!s:ă h interxiiosalisti a eop«iK>r noștri. contribuind la cimentarea pr.eimei care lea- pl poporul român cu naționa- httfiâe re=;orxi?roaze, la intă- ran dragostei pentru patria — BesubL-ca Populară Pe linși taberele de odihnă de vecinie de învâ- (iMint fr culturi. organele un- dKOâe, ■.•szitufri k ministere. fi în care tor fi cuprinși o parte drtHre maorerii fi e- .'2tj care ou abtrnut re. mirate ia invă;ă- tură n I- obștească, ■: re va acor- cz : t -.-orc ore-a.-, z c.'gzairArii •wiif pe osos bufnit. Asl- rei . .•>. -.rare tabere lo- c — e pe-7; - florari i-t J : ? stai trumoate -ra- — r>o»e-« -rasei?- fr tn- Sev- se f -.și r.rbjrtie c leref :d- e.e r m rurale, In parcuri ș. « ii.-j eau in apro- pieeoe pidrerfto:, iaatrfior fl rrurilez. 1- rulare improvizate d:: >; -.-zroecIE Intr-an ai!'ei Pe roi:- na- '.otii. re vor rr'ee aesiațum variate și ctmctive, jocuri. focuri ae tabără* între- ceri sportive, șezători literare, concursuri de ghicitori, serbări cimpenești, carnavaluri fi nud- te altele. Un bogat program de activi- tăți poate fl organizat de ase- Elevii—artiști amatori Elevii clasei a X-a de la Școala medie nr. f „Nicas Beloianis" din Timișoara desfășoară o rodnică acii- vitate cultural-arfistică. Ei arată un deosebit interes pentru spectacolele de tea- tru, căutind să interpre- teze cit mai bine rolurile ce li se încredințează. De curînd, elevu-artișii amatori au prezentat pe Concursuri pentru ocuparea de posturi în invățâmîntul superior INSTITUTUL POLITEHNIC DIN IAȘI anunți ocuparea prin concurs a următoarelor posturi didactice: 1. Conferențiar la Catedra de Teh- nologia metalelor, disciplina Tehno- logia mecanică. 2. Conterentiar la Catedra de Me- canică ți organe de mașini, disci- plina Teoria mecanismelor. 3. Conterentiar la Catedra de Me- canică ți organe de mașini, disci- plina Mecanică teoretică. 4. Șef de lucrări la Catedra de Rezistenta materialelor, disciplina Rezistenta materialelor. 5. $el de lucrări la Catedra de Hidraulică ți instalatii hidropneu- matice. disciplina încălziri, ventila- tii ți instalații sanitare. 6. Șef de lucrări la Catedra de Tehnologia metalelor, disciplina Tehnologia mecanică. 7. Șef de lucrări la Catedra de Electrotehnică ți mașini electrice, d:<:p!ina Bazele electrotehnicii. Cererile pentru înscriere ta concurs se vor înainta în decurs de o lună de la publicarea prezentei la Rectoratul Institutului politehnic din lăți, calea 23 August nr. II, înso- țite de următoarele acte : menea in tabere in cinstea ce- lui de al VU-Iea Festival Mon- dial a! Tineretului fi Studenți- lor de la Viena. In codrul activităților din tabere un loc important ÎI vor ocupa diferite acțiuni de muncă cu caracter patriotic, pe care pionierii și școlarii o fac cu drag- Traducînd In viată sarcinile trasate de Hotărîrea Plenarei a Vl-a a C,C. al U.T.M., ei vor continua munca de creș- tere a puilor și a iepurilor de casă, întreținerea culturilor, cultivarea sfeclei de zahăr șl florii soarelui, strîngerea plan- telor medicinale, a fructelor de pădure și a spicelor, îngrijirea ilorilor, pomilor și pepinierelor, înfrumusețarea școlilor. In fe- lul acesta școlarii vor contri- bui direct la îndeplinirea pla- nului de stat pe anul 1959, vor căpăta noi deprinderi practice, vor îndrăgi și mai mult munca. Vacanta de vară trebuie si ct>ns! ftizie un bun prilej și pen- tru dezvoltarea și întărirea fi- zici a pionierilor și școlarilor, prin desfășurarea activităților sportive și îndeosebi prin în- vățarea înotului, prin partid, parea la concursurile de nata- tie fi Ia activitatea practici dm cadrul școlilor sportive de elevi. O contribuție însemnată Fa 'desfășurarea vacantei o pot a- duce casele de pionieri, care trebuie si fie sprijinite să la- tocmească planul acțiunilor pentru vacanta de vară, să-l popularizeze în tcoli, să or- ganizeze „zile de tabără mo scena Teatrului de stat din oraș comedia „Intr-un ceas bun" de V. Rozoo, Spectacolul dat de ei s-a bucurat de aprecierea una- nimă a spectatorilor. Aceș- tia au aplaudat cu căldu- ră interpretarea dată per- sonajelor piesei de tinerii artiști, ca și întreaga ținută a spectacolului. pentru posturile de conferențiar f 1. copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de studii superioare ; 2. 'copie lega- lizată de pe diploma de doctor sau candidat tn țtitnte ; 3. copie legali- zată de pe atestatul de conferen- țiar ; 4. lucrările științifice ale can- didatului. tntr-un exemplar; 5. cer- tificatul de caracterizare a activită- ții profesionale ți sociale a candi- datului eliberat de instituția (între- prinderea) în care acesta Iți are funcția de bază : 6. memoriul de activitate dldactico-țtiihțifică semnat de candidat ; 7. autobiografia. pentru posturile de șef de lucrări: I. copie legalizată de pe actele de studii ; 2. lucrările științifice ale candidatului. Intr-un exemplar; 3) certificatul de caracterizare a ac- tivității profesionale și obștești eli- berat de Instituba (întreprinderea) la care acesta îți are funcția de bază sau recomandarea șefului de catedră, în cazul cînd candidatul funcționează tn lnvătămîn.t ; 4. cer- tificatul de vechime tn muncă, eli- berat de unitatea tn care lucrează : 5) memoriul de activitate didactico- știintifică. semnat de candidat; 6) autobiografia. del' pentru taberele locale, ac- țiuni de masă pe diferite teme, concursuri, vizite și excursii. în ce privește activitățile din taberele centrale, regiona- le și raionale, este necesar să se pună accent pe organizarea lor în aer liber, pe împletirea acțiunilor din cadrul lor cu par- ticiparea la muncile obștești. 'Aici, pe Ungă activitățile ob- ștești zilnice și autodeservirea se va organiza o dată pe săplămînă ,.Ziua activită/ilor obștești", în care pionierii și școlarii vor participa la strîn- sul recoltei din G.A.S. și G-A.C. aflate în împre- jurimile taberei, al spicelor de grîu, la întreținerea culturilor și strîngerea plantelor medici- nale. Pe lingă casele de cultură și cluburile muncitorești se vor organiza în acest an cluburi ale elevilor din școlile medii, pedagogice, profesionale, agri- cole și de meserii, în care ac- tivitatea va fi axată pe excur- sii, vizite în întreprinderi și muzee, vizionări în colectiv de filme și piese de teatru, acțiuni cu caracter patriotic pe șantie- re și în unitățile agricole so. cialiste, O atenție deosebită se acor- dă în vara aceasta orga- nizării taberelor de pe lingă gospodăriile agricole de stat cu elevii din clasele VIII-X ale școlilor medii și cei din anii 1—HI ai școlilor pedagogice. Ajutorarea gospodăriilor a- qricole de stat constituie pentru elevi nu numai o datorie patriotică, ci și una din formele de aplicare în practică a cunoștințelor învățate în școală, un mijloc de dezvoltare a dragostei fată de munca fi- zică, de familiarizare cu mun- ca productivă. De aceea, ca- drele didactice și conducerile școlilor au datoria să sprijine organizațiile U.T.M. pentru mo- bilizarea elevilor în această acțiune, pentru organizarea brigăzilor și a programului de muncă, așa cum prevăd instruc- țiunile elaborate de C.C. al U.T.M., Ministerul Invătămîn- tului și Culturii și Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Un rol important în buna or- ganizare a vacantei elevilor revine comisiilor regionale, care trebuie să se reconstituie din timp. Organele de învătă- mînt au datoria să asigure ca- drele didactice necesare pentru conducerea activită/ilor, plani- ficînd concediile de odihnă ale ■ învățătorilor, profesorilor și instructorilor de pionieri, îneît pe timpul verii fieca- re tabără locală să fie înca- drată cu personal didactic. Ele trebuie să colaboreze îndea- proape cu organele U.T.M. pentru recrutarea instructori- lor de pionieri și a profesori- lor de educație fizică și muzi- că necesari taberelor centrale, regionale sau raionale, pentru constituirea comandamentelor de brigăzi și ale taberelor de muncă patriotică. Prin organizarea unor forme de activitate variate, atractive și cu un bogat confinat edu- cativ, pionierii și școlarii vor avea prilejul să petreacă va- canta într-un mod plăcut și folositor șl să pășească în noul an școlar cu forje noi, recon- fortați și cu dragoste de muncă. Redacția țt administrația: București. Plata Scînteii nr. I- Telefosi P șnj>ț Tîparo!: Combinat?! Poligrafic Casa Scînteil _I, V. Stalin', București, Plata Scînteii. Abonamente la „Gazeta luv^tamintului* se fac la toate oficiile poștale prin factorii poștali și djas-xu voluntari a\n întreprinderi ți instituții. Abonamente: I an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei 3 luni — 3,12 id.