Proletari din toate țările, uniti-vă ! Or£an al Ministerului luvețămintului și Culturii și al Ccmitetilui Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt și Cultură RW-— — HIM- —^M^TTI---------—-----------nrw—------------—r-r— Anul XI. Nr. 520 Vineri 29 mai 1959 8 pagini 25 bani ÎNSEMNĂRI Casa de cultură a sindicatelor găzduiește in aceste zile expoziția de desene a copiilor din instituțiile preșcolare și a elevilor din raionul Lenin. Devenită tradițională, expo- ziția preșcolarilor și școlarilor reprezintă omagiul și mesajul lor cu prilejul „Zilei Internaționale a copilului". Cele citeva sute de desene, cît cuprinde expoziția, se adre- sează tuturor vîrstelor în limbajul liniilor și al culorii. Printre ele se anunță talent» autentice de desenatori și coloriști. Orientarea tematică a expozanților este deosebit de interesantă și concludentă asu- pra spiritului in care sînt educați copiii patriei noastre. Vasile Stancu, elev la Școala elementară de 7 ani nr. 130, expune „Oțelarul". Mihai Mostică de la Școala medie nr. 27, „Părinții mei sînt colectiviști", Rodica Dănciulescu — „Casa Scinteîi", Elena Pirvănoiu — „Voi munci în fabrică". Eroii clasei muncitoare sint de asemenea prezenți în tematica expoziției. „Sirena lui Vasile Roaită", desenul elevei Florica Ucea- nu de la Școala elementară de 7 ani nr. 135, semnifică nu numai ideea elevei asupra sen. sului jertfei supreme a eroului, ci, mai ales, admirația și dragostea ei pentru unul din eroii clasei muncitoare. Cea mai pregnantă caracteristică a de- senelor copiilor este sinceritatea. Copiii n-au învățat să „stilizeze" adevărul. 11 spun pri- vindu-te în adîncul ochilor. Răspicat. Ei au un fel al lor de a sublinia ideile și dorin- țele, care, dacă nu recurge la subtilități compoziționale și nu respectă întocmai legile proporționalității, ale perspectivei presionează puternic prin adevărul exprimă simplu, limpede, direct. Pe unul din panouri te solicită etc., im- pe un de care-l desen mîini 1 tn tuș reprezentînd un glob ținut robuste, muncitorești. Pe glob, simbolicul porumbel cu ramura de măslin. Orientarea Ziua Internat^nală o Copilului tematică a expoziției arată dragostea mare șl sinceră a copiilor patriei noastre pentru idealurile comuniste. Tratarea artistică a ternelor anunță talente autentice, pentru spri- jinirea cărora nu se precupețește nici an efort. Peste citeva zile le vom iniilni la expo- ziția pe Capitală. Peste cițiua ani, numele lor vor figura poate cu majuscule in frontul artei noastre noi. C. RADOI ■ Copiii sînt mlădițele viitorului. De aceea, a-i ingriji cu răbdare, a-i ocroti, a-i crește cu grijă comunista față de om, a-i pregăti pentru viața — pi ini de frumuseți dar și de mari răspunderi — ce-i așteaptă, sint îndatoriri pe care noi, cei de azi, le îndeplinim cu gindul la viitorul prosper al patriei noastre. tn semn de dragoste pentru tinerele vlăstare, de încredere in viitorul fericit al patriei, poporul nostru iși manifestă in această zi de 1 Iunie solidaritatea cu oamenii iubitori de pace de pretutindeni care luptă pentru apărarea vieții copiilor, pentru ocro- tirea lor, pentru a le asigura o viață fericită, lipsită de griji. Din păcate, astăzi în statele capitaliste și colo- niale copilăria lipsită de griji a fiilor celor ce mun- cesc este doar un vis, un ideal ca atitea idealuri minunate pentru care virstnicii luptă cu dîrzenie. O cifră dată de 0.N.L1. este deosebit de grăitoare pen- tru felul in care trăiesc copiii din lagărul capita- list: 6G0.0OO.0O0 de copii din cei 900.000.000 cîți tră- iesc pe pămint sint subalimentați. Din cauza con- dițiilor grele de trai un număr impresionant de copi sint roși de boli, predispuși la tuberculoză, debilitate. La Neapole, de pildă, 50 la sută din copii — după cum relatează profesorul Romano, directo- rul unei stațiuni tbc — au contractat tuberculoza sau trăiesc în condiții care-i predispun la această boa ă. Mizeria și foametea care bintuie în rîndurile celor săraci in țările slab dezvoltate fac ca 54 la sută din copii să moară pînă la vîrsta de 15 ani. Numai in Brazilia 700.000 de copii mor anual pînă la vîrsta de 1 an. Din cel 200.000.000 de copii de vîrsta școlară — comunică U.N.E.S.C.O. — doar jumătate au putut să învețe carte, tn Statele Unite ale Americii nu mai puțin de 6.000.000 de copii nu se pot instrui din lipsă de școli. In această țară a „progresului" se alocă pentru învățămînt doar 3 la sută din buget. In S.U.A., „țara libertății", copiii negrilor sînt împiedicați să se pregătească in școli. A stîmit indignarea în lumea întreagă faptul petrecut nu de mult în statele Arkansas și Virginia în care guver- natorii au dispus închiderea unor școli pentru a opri intrarea copiilor de culoare la cursuri. Mizerie și ignoranță, copilărie chinuită și bat- jocorită, iată ce le este rezervat copiilor celor ce muncesc, în țările capitaliste și coloniale. Cită deosebire Insă între viața acestor copii și viața copiilor din statele lagărului socialist! Grija pe care o poartă copiilor statul socialist se poate vedea în Uniunea Sovietică, de exemplu, in vasta rețea de școli și așezăminte pentru îngrijirea sănă- tății copiilor, biblioteci, palate ale culturii, stadioane și parcuri. Recenta Hotărîre a C.C. al P.C.U.S. și a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. cu privire la măsurile de dezvoltare continuă a instituțiilor pentru copiii de vîrsta preșcolară și la îmbunătățirea edu- cării și asistenței medicale a copiilor vine să confirme — alături de multe hotăriri și măsuri ce s-au luat în U.R.S.S. — grija pentru traiul fericit al celor mici. „Să dăm copiilor tot ce e mai bun' este deviza poporului chinez. Cu aceeași dragoste și atenție sînt înconjurați copiii și în celelalte țări socialiste. în patria noastră socialistă, în cei 15 ini care au trecut de la eliberare au fost construite nume- roase școli, spitale, dispensare. Asistența medicală a mamei și copilului este tot mai bună în statul nostru democrat-popular care alocă fonduri însem- nate pentru ocrotirea sănătății acestora. Ca urmare, mortalitatea infantilă, care în 1938 se ridica la 17,9 Ia sută, a scăzut Rină Ia 6,9 la sută, iar natali- tatea crește continuii * In R.P.R. sînt atocaâe sume importante pentru creșe, cămine, grădijiițewsezoniere, colonii de vară, tabere. Astăzi numărtil grădinițelor este de aproape 7000 față de 1577 Ite (listau în trecut. A crescut considerabil număruljh:reșelor, care în anii regimu- lui burghezo-moșieresc aproape că nu existau. Statul creează condiții optime pentru instruirea și educarea tuturor fiilor oamenilor muncii astfel îneît ei să poată deveni constructori pricepuți și harnici ai sc-cietății noi. Numai în ultimii ani s-au înălțat in orașele și satele noastre peste 2000 de școli noi, moderne, bine înzestrate, iar în planul de sfat pe 1959 s-au pre- văzut de trei ori mai multe fonduri decît în 1958 pentru construcții școlare. In școlile și facultățile din țara noastră își în- sușesc astăzi știința, tehnica și cultura, peste 2.300.000 de elevi și studenți. Se acordă toată atenția cuprin- derii în învățămînt a tuturor copiilor de vîrsta șco- lară. Se întărește baza materială a școlilor, condiție de mare însemnătate pentru buna desfășurare a în- vățămîntu'ui. înzestrarea cu toate cele necesare a claselor, laboratoarelor, cabinetelor etc. este o pre- ocupare de căpetenie a organelor noastre de învă- țămînt. Copiii care locuiesc în internate, în case de copii, duc o viață îndestulată lipsită de griji. Cît de în- tunecată ar fi fost viața lor, dacă ar fi avut „no- rocul" să trăiască in anii regimului hurghezo-moșie- (Continuare în pag. 7} I DE LA MINISTERUL ÎNVĂTĂMlNTULUI Șl CULTURII Cu privire la încheierea cinului țcolar Ministerul Invițimintalul ți Culturii a elaborai iustrucțiuui privind unele nisari in legă- tur* cu încheierea anului șco- lar ți cu activitatea practici a elevilor din țcolile de culturi generală ți a elevilor școlilor pedagogice care urmează si *« desfășoare în luna iunie USB. Potrivit acestor instrucțiuni, ac- flvitriea de predare ți recapi- tularea finală a materiei la cla- sele I, II și III se va termina pe ziua de C iunie ax_ piuă cînd trebuie si se asigure parcurgerea întregii materii prevăzute in programele șco- lare ți o temeinică recapitulare a acesteia. După această dată, elevii din clasele 1. 11 ți III vor deslățwa activități practice. In perioada *—13 ironie, elevii din clasa l-a. conduși de Învățători, vor elec- taa virile ia monumente Mu- rire. culturale ți ale natmii din localitate, vizite ia parcuri, ocursii pe dmp și la pădure pentru cunoașterea Imprcpnuni- tor, vor iagriji curtea țcoE. flo- rile dm grădină și cnlțnl natu- rii vii. ier Minge msecte pen- teu muzeal șcaR. vor mgrip culturile de pe lotul școlar, pe- •jvit virstei. vor strânge pianle medicinak. vor cotecta fier vediL maculatură și alte de- șeuri. Aceste activități vor ol- tenii cu iocmi duaractive in aer liber și ca pvegălteea dao- aurilor. c intere lor ți recitărilor pentru serbarea de slușn de an. In perioada 8— 2C -uie. ele- va din clasele a ILa și a lll-a. conduși de învățători. vor efec- tua (la medie câte 3 ore pe zi) următoarele actirităn: Cei de la sale var îngriji mnunmailele istorice, cahurale și Ae nalurn. mormintele eroi or clasei mun- citoare și ale inaimașilar pra- gresițti, parcurile ți pomii din sat vor îngriji ți inframuscța curtea școlii, vor completa co- lecțnle de științe naturale, vor face excwsii la dmp ți la pă- d- re neutra a cunoaște împre- jurimile ți a culege plante me- dicinale. vor efectua lucrări practice pe Mul școlar, vor spri- jini munca gospodăriilor agri- cefe colective ți a gospodării- lor agricole de stat in curăți- rea pomilor ți combaterea dău- nătorilor. Cei de Ia orașe vor îngriji monumentele istorice, culturale și ale nnimii An localitate, mormintele eroilor clasei mun- citoare ți ale Inamtafilor pro- gresiști ai poporani nostru, vor îngriji și infrumnseța curtea școlii, vor face excm-sâi iu ta- prejurtaL culegi ta plante me- dicinale. vor colecta fier vechi ți nacolalmă. vor completa co- lecțiile de Ștunțe naturale și vor îngriji calini naturii vii. După 5 iunie etan din clasele a ll-a și a Ill-a vor fi atae- nați in aceste ctivrtăși numai in anumite zfle. stabilite de conducerea școlii, punindu-se accent pe evcursâi. plimbări, vi- zite educative, jocuri '■ “t li- ber. pregătirea serbării de șfîr- șrt de an. In perioada 15—M iunie, ete- rii dm clasele V—VI ți VIII—X vor di dijma activități prac- tice cile 4—i ore pe zi Acolo nude este posibil. practica va fi efectuată in inlreprinderi indus- triale. agncnie. pe șantierele de curtmcln Eterii din școlile peăagogke vor face practică pe parcelele școlare, ia gospodării agricole de stat, gospodării agricole colective, S-M.T-, in ateliere școlare etc. Eterii clase'or V—VI ale șco- titor ix orașe care au ateliere vor efectua cîte 4 ore pe zl lu- crări practice în atelierele șco- lii ți în cele ale școlilor profe- sionale din localitate sau în atelierele întreprinderilor în care se pot crea condiții pentru desfășurarea acestor lucrări. A- cofo unde nu sint posibilități pentru efectuarea lucrărilor practice în ateliere, se va orga- niza confecționarea de material didactic, ierbare, planșe, insec- tare, colecții de roci etc., lu- crări de amenajare ți înfrumu- sețare a curții școlii, participa- rea la lucrările de Întreținere a drumurilor, îngrijirea ți înfru- musețarea grădinilor publice și parcurilor, curățatul izlazurilor, stringerea de fier vechi, macu- latură și plante medicinale, munci ajutătoare simple pe șan- tierele de construcții etc. Elevii claselor V—VI din școlile de 7 ani de la sate vor efectua lu- crări practice agricole în unită- țile agricole socialiste (G.A.S„ G.A.C„ S.M.T., întovărășiri) ți pe loturile școlare. Elevii claselor VIII—X din țcolile medii vor lucra în peri- oada 15—2* iunie ta întreprin- derile industriale, pe șantierele de construcții, in stațiuni de mașini ți tractoare, centre me- canice, gospodării agricole de stat, gospodării agricole colec- tive. in cooperative meșteșugă- rești ți in atelierele organizații- lor economice locale, iac cei din țcolile pedagogice vor lucra in unitățile agricole socialiste, par- ticipind la muncile agricole de sezon încadrați in brigăzi de muncitori și sub supravegherea directă a cadrelor didactice. In scopul organizării activi- tăților practice, secțiile de în- vățămint ți cultură, solicitând sprijinul organelor locale, vor lua legătura cu conducerile uni- tăților economice in vederea stabilirii posibilităților de efec- tuare a practicii elevilor ți pen- tru asigurarea condițiilor de cazare, hrană, transport etc. La rlnduf lor, țcolile vor lua legă- tura cu întreprinderile pe lingă care ia fost repartizate, pentru stabilirea locurilor de muncă, a lucrărilor pe care le vor efec- tua elevii, a personalului tehnic și ■ muncitorilor în grija că- rora vor fi dați elevii. Se pre- dzenză că elevii vor desfășura lucrări practice în întreprinderi numai acolo unde conducerile unităților respective apreciază că există condiții pentru buna desfășurare a activității elevilor și nu se stingherește procesul de producție. Instrucțiunile cuprind reco- mandări cu privire la desfășu- rarea activităților practice. In primele două zile elevii se vor familiariza cu locul de produc- ție unde au fost repartizați ți cu regulile de tehnică a secu- rității muncii, după care vor fi încadrați în secții și ateliere, pe loturi agricole, unde li se vor face cunoscute specificul mun- cii ți sarcinile pe care le vor îndeplini. Se recomandă ca fie- care elev să fie repartizat pe lingă un muncitor calificat sau In brigăzi ți echipe de munci- tori. Cu sprijinul acestora, al maiștrilor ți tehnicienilor, elevii vor fi ajutați să-ți însușească anumite deprinderi ți să exe- cute operații simple ți ajută- toare ale procesului de pro- ducție. Profesorii care conduc gru- pele de elevi, maiștrii și tehni- cienii vor purta cu elevii dis- cuții cu privire la problemele producției, le vor da spre re- zolvare anumite teme etc. Fie- care elev va avea un caiet in care va consemna zilnic activi- tatea practică și temele pe care le va primi spre rezolvare. Caie- tul va fi vizat de maistrul sec- ției respective. La sfîrșitul pe- rioadei de activitate practică, comisia de organizare ți con- ducere a practicii va nota pe fiecare elev, ținînd seama de munca și comportarea lui și va În atenția profesorilor Pentru asigurarea unui conți- nut ideologico-științific just a! lecțiilor, pentru cunoașterea noilor teze teoretice ți practice elaborate in domeniul econo- miei politice. Direcția pedagogi- că din Ministerul Invățămîntu- lui și Culturii recomandă profesorilor de economie politi- că să studieze Manualul de e- organiza analiza întregii activi- tăți. In timpul practicii în între- prinderi elevii vor fi îndrumați să participe la viața obștească din' întreprindere, la acțiunile ce se vor organiza ți la consfă- tuirile de producție. Pentru organizarea ți condu- cerea activităților practice ale elevilor, in școli se vor consti- tui comisii formate din 2—3 re- prezentanți ai școlii și delega- tul întreprinderii unde se vor desfășura aceste activități. Co- misiile vor întocmi planuri de măsuri pentru repartizarea ele- vilor la practică ți pentru des- fășurarea activităților. Elevii din clasele VIII—X ale școlilor medii și cei ai școlilor pedagogice care nu au condiții pentru desfășurarea practicii in producție, în ateliere, pe șan- tiere sau în agricultură vor re- para ți confecționa material di- dactic, ierbare, insectare, colec- ții de roci ți minereuri, vor re- para mobilierul școlar, vor efec- tua muncă patriotică pentru re- pararea drumurilor, pentru în- grijirea și întreținerea grădini- lor publice, parcurilor ți monu- mentelor, vor strînge fier vechi, maculatură ți plante medici- nale. In timpul liber elevii din cla- sele V—VI și VIII—X vor efec- tua activități cultural-artistice și sportive pentru pregătirea ser- bării de sfîrșit de an, care va avea loc in toate țcolile in ziua de 27 iunie a.c. In zilele de 28 ți 29 iunie cadrele didactice vor participa la consfătuirile ra- ionale, iar în ziua de 30 iunie, la sărbătorirea „Zilei învățăto- rului". de economie politică conomie politică, ediția a ll-a. Editura politică, 1959. De asemenea, se recomandă ca tratarea temelor: ,,Sistemul economic socialist mondial' și „Trecerea treptată de la socia- lism la comunism' să se facă pe baza documentelor elaborate de Congresul al XXI lea extra- ordinar a| P.C.U.S. A X E X A X r. 3 a Rmlaaieatalai ea privire la organizarea și funcționarea :avi- ță»r talni aerai și Ură frecvență de cal tar» evnrrala și soperior. TABLOUL m-înrhr de diferență pentra echivalarea ea școala medie de cultură generală Șeofile pe ceetoare eeaaoniiee Li aba și litera- tan romÎBî Itaba rază Istoria Econ. polit. Marx. lenin. Psih. Log. Matematica Fizica Chimia Șt. naturale Geografia VIII IX X XI XI X XI X XI X XI IX X XI X XI IX X XI VIII IX X XI VIII IX XI Mecanică. metalurgie. ridernrție, mine- reuri .................................... da da da Electrotehnică și energetică ............. da da da Chimie, hîrtie-celnloza, materiale de con- strucții .................................... da da da Petrol ................................... da da da Cărbune .................................. da da da Metrologie................................ da da da Meteorologie ............................. da da da Industrie ușoară ......................... da da da Industrie alimentară ..................... da da da Industria lemnului ....................... da da da Construcții, lucrări hidraulice, drumuri și noduri.................................... da da da Gosnodării comrnale ...................... da da da Transporturi navale 14 ani) .............. da da da Transporturi anto și aero. exploatarea porturilor ............................. da da da Căi ferate ............................... da da da Poștă și telecomunicații ................. da da da Gee’ogie.................................. da da da Agricultură............................... da da da Zootehnie ................................ da da da Silvicultorii ............................ da da da Mor.irit ................................. da da da Colectări ................................ da da da Comerațîe ................................ da da da Comerț ................................... da da da Finanțe Hieenl comercial) ................ da da da Poligrafie ............................... da da da Tehnoredactare.......................... da da da Arte plastice............................. da da da Coregrafie /muzică)....................... da da da Cinematografie ........................... da da da Cununi fizică ............................ da da da Sanitare ................................ da da da Statistică ............................... da da da Activiști culturali ...................... da da da Licee industriale ........................ da da da Pedagogice 14 ani) ........................ — — — da da da da da da da da da da da dâ da da — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da — da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da — da da da da da da da da da * da da da da da da da da da — da da da da da da da da da — da da da da da da da da da — da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da —- da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da — — da da da da da da da da da da da da da da da da —— •— da da — — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da da — — — da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da — — — da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da •T da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da — da da da da da da da da da da da da — — — da — da da da da da da — da — da — da da da da da da da da da da da da — — da da da da da da da — — da da da da da da da da da — .—- da da da da da da da da da — — da da da da da da da da da da da — — — da — — da da da da da da da — da da da — da da da da da da da da — — — — — — — OBSERVAȚII: — elevii care la școlile de unde provin nu au făcut o limbă străină (franceză, germană sau engleză) vor da examene de diferență și la această materie. — elevii clasei a Xl-a dau examene de diferență și la astronomie, dacă la școala medie tehnică nu au făcut. _ rnnnctnl 1 din tahlon) — pentru specialitățile mecanică, din cadrul sectoarelor economice se vor da examene de diferență la obiectele prevăzute pentru școlile de mecanicaJP""0™ 1 d,n >• — pentru specialitățile de piscicultura, se vor da examene de diferență la obiectele prevăzute pentru școlile de industrie alimentara.(punctul 9 din tablou) - pentru clasa promovată în anul școlar 1954-1955 (anul 1 sau IDelevii școlilor medii tehnice nu d.n examene de d.ferența a Î!m^ ’itera ura ro nCrâ izkă sT sport — elevii școlilor pedagogice care an nromnvat anul I dau examene de diferență și la matematică pentru clasa a VHI-a, iar elevii școlilor medii de cultura fizică ș p care au promovat anul II, dau examene de diferență și la fizică pentru clasa a IX-a. 1. I • • • Copilărie fericită Se pare câ povestea e frumoasa... Dar ndcel cititor ■ îacâ nehotârtt. hi ..Librăria copiilor" sint zeci de căr{i frumoase pentru cei da virata lai. Pe care a_o alegi mai tatii î— Așa este acum școala : masivă, cu clase încăpătoare și pline de lumină, cu verande și colonade, cu coridoare spațioase, cu ziduri înalte și albe sclipind de curățe- nie. cu acoperișul roșu profilat pe cerul smiliu. Poate că, obiș- nuit cu avalanșa de construcții specifică zilelor noastre, n-aș fi văzut in ea nimic deosebit și aș fi notat in treacăt, concis și ex- peditiv : in anii regimului de democrație populară, în comuna Podoleni din raionul Buhuși s-a construit o școală nouă. Am aflat insă și ce a fost altădată. In sufletul unora din învățătorii acestei școli aminti- rile sint încă proaspete. Din frazele lor simple, scurte, cu nuanțări triste, întrevăd in um- bra trecutului o adevărată dra- mă. „Doamne, dacă ați fi fost aici să vedeți ! Școala era o că- suță veche, prăpădită, cu acope- rișul in două ape, ca la coiibe, cu două cămăruțe : chipurile, săli de clasă. Tavanul era găurit Geamurile — mici și sparte. Pereții afumați și coș- coviți ii proptisem pe dinafară cu grinzi. Se desprinseseră din temelie și lăsau spărturi prin care intra zăpada și șuiera vis- colul. lama, ziua e scurtă. Se întunecă de vreme. Ne chinu iam cu două lămpi de gaz. Dar nu găseai întotdeauna nici gaz. nici sticle de lampă. Soba de tablă cu care încălzeam clasa făcea o fumăraie de nu mai puteai respira. Venea însă și o vreme cind nu mai făcea n mic. pentru că se terminau lemnele. Copiilor le înghețau degetele pe condeie și cerneala în călimări. Aveau obrajii supți și buzele vinete. Stăteau îngrămă- le mal minunate flori!... Exclamația spusă, fără voie, cu voce tare este reluată de o educatoare. — Șînt fiii muncitorilor. Sint cele mai minunate flori, pe care le creștem cu toată dragostea, cu toată grija ...La grădinița de copii a Uzi- nelor de tractoare „Ernst Thăl- marm“ l-am întîlnit pe mecani- cul Ambrozie lancu, președin- tele comitetului de părinți Așe- zați pe scăunele mici. în timp ce dincolo în sufragerie copiii luau masa de prinz, am început discuția noastră despre copilă- rie. Cele ce ne povestea Ambro- zie lancu se petrecuseră cîndva, pe vremea cînd aici era I.A.R.-ul, pe vremea cînd dincolo era „Astra". pe vremea cînd în oraș domneau Scherg și alții. Pe a- tunci, pe locurile acestea nu existau nici grădinița de copii, nici școala, nici spitalul, nici frumosul cartier de vrie ridicat azi în imediata vecinătate a uzi- — Ce vrei să te faci cînd al să fii mare ? Fiecare are preferințele lui : miner, tractorist, lăcătuș, strun- gar, inginer, doctor (ca să nu o mai doară pe mama capul). Dan vrea cu orice preț să de- vină colectivist, iar Radu... cam- pion național de fotbal. Toți se întrec să răspundă. lini vorbesc despre cercul lor de tractoriști. Unul din ei se oferă să-mi enu- mere toate piesele din care este compus tractorul. Un altul se laudă chiar că, dacă i s ar da voie, ar ști să și conducă trac- torul. O fată scundă, cu codițe și ochi de viezure, îmi explică plină de importanță cuin au mon- tat elevii sonerii in toată școala. — Singuri, singuri ? — Singuri, sigur că da. Dar asta nu e nimic deosebit. In laborator se efectuează doar și lucrări mai complexe. De e- xemplu, s-au preparat sulfura de fier, hidrogen și gaz detonant. Iar o parte din aparatele din laborator au fost construite chiar dc elevi. Dacă au făcut vreo excursie ? Nu numai una ! Au fost ta Hi- drocentrala de la Bicaz, la Fa- brica de ciment, la Lacul Roșu... Au urcat pe Ceahlău, au fost la Fabrica dc postav de la Bu- huși... Sporf ? Bineînțeles că fac și sport. Au aparate de gimnas- tică, mingi de volei, de fotbal, de handbal și mingi de ping- pong. Am mai avea încă multe de vorbit dar a sunat de intrare și trebuie să ne despărțim. Peste citeva clipe. în toată școala se așterne liniștea. Pe co- ridoarele largi și pustii ecoul plimbă fripturi de sunete. Mai privesc încă odată în jur și imi amintesc cuvintele învățătoru- lui: „Copiii de țărani săraci, co- pii cărora li s ar fi cuvenit totul și care nu aveau nimic*. A venit o vreme cînd acești copii au căpătat ce li se cuvine. Frigul, neajunsurile, mizeria nu mai sînt decit niște amintiri ale altor generatii. Copiii de astăzi nu le vor mai cunoaște decît din po- vestiri. Ei pășesc cu privirile se- nine intr-o viață nouă, lumi- noasă, fericită. OCTAVIAN BUZESCU nelor. Era doar un maidan. Co- piii se jucau pe aici desculți, zdrențăroși și flămînzi. Vremurile acestea mai dăinu- ie numai în poveștile părinților. Copiii muncitorilor de azi nu le vor mai cunoaște niciodată. Viore), fiul mecanicului de la uzinele de tractoare și al țesă- toarei Ana lancu, fruntașă în muncă la fosta fabrică a Iui Scherg, astăzi „Partizanul Ro- șu“, este unul din cei 76 de co- pii ai grăd.niței construite acum cîțiva ani. Dimineața, cînd tata și mama sint plecați la lucru, Viorel primește aici îngrijirea de care are atîta nevoie în a- cești ani. Multe delegații străine au vi- zitat grădinița de copii a Uzi- nelor de tractoare „Ernst ThaL mann“ și au rămas impresionate de condițiile minunate în care sînt crescuți astăzi fiii muncito- rilor Fiecare grupă de copii are o sală a ei în care iși des. fășoară activitatea, o sufrage- rie. un dormitor, un spălător. Rafturile cu jucării dc toate fe- lurile, jocurile, iar afară tobo- ganul, leagănele, plaja de nisip, bazinul de apă din curte — toate sint pentru ei. Trudea din greu tatăl să-și întrețină casa de copii... Astăzi, un muncitor plătește pentru în- treținerea copilului său — mai mult simbolic — suma de 7 (șapte) lei pe lună... Copiii maidanelor de altă dată învață cintece, învață poe- zii, se joacă și fac gimnastică, devin puternici și sănătoși, se pregătesc de pe acum să intre în școală, să intre în viață. _ Din cuburi se înalță pînă sus de tot siluetele unor clădiri. Fiecare constructor își socotește opera de o neasemuită frumuse- țe. Și așa și este. Cine sînt constructorii ? Copiii din grupa mare a grădiniței nr. 26 din cartierul' munc.torilor de Ja uzi- nele „Steagul Roșu". — Ce ați construit aici, copii? — Uzina lui tata — Care, „Steagui Roșu" ? — Da. Aici vine ta.a și lu- crează — și arătătorul fixează chiar și locul de muncă al ta- tălui. Copiii din grupa mare cîntă : Frumoasă este viața la casa de copii. Copilăria noastră-i plină de bucurii... Cîntecul pe care îl ascultăm este un cîntec al celor ce trăiesc la Casa de copii pre. școlari din Cîmpulung-Muscel și vorbește despre viata lor fe- ricită și plină de bucurii. Fără să vrei, privind fetițele mici, cu rochițele de catifea pe care o mină măiastră a brodat flori, îți amintești, prin con. trast, de tabloul sumbru al ve- chilor orfelinate, de micile or a. ne cu obrajii palizi, cu îmbră- cămintea cenușie. Astăzi, casa de copii este o adevărată familie. Educatoarea ține locul mamei și copiii îi spun, cu dragoste, „mama-edu- catoare". Cezarina Austrianu este pri- mul copil care, acum trei ani, la 1 aprilie 1956, a venit în Casa de copii preșcolari din Cîmpulung-Muscel De-abia știa să vorbească, era sperioasă și nu se împăca de loc cu regulile de igienă. Timp de trei ani Ce- zarina a crescut aici. Acum toți cei mici o privesc ca pe o soră mai mare care se ocupă cu dragoste de ei, ii ajută ta îmbră- cat, îi controlează să vadă dacă sint curați. Și, totuși, ..veterana" n-a îm- plinit încă 7 ani. Cu altele de o seamă cu ea se joacă cu pă- pușile, învață să numere pînă la zece înainTe și înapoi și se — Și ce lucrează ? Educatoarea îi iscodește așa pe toți. La ce se întrebuințează mașinile? Dar tractoarele? Ați văzut vreo macara ? Ce făcea? Nu numai aici, ci peste tot la grad.nițele din Orașul Stalin am întîlnit preocuparea educa- toarelor de a reflecta în jocuri- le copiilor, în activitatea lor, realitatea care îi înconjoară. Copiii desenează sau constru- iesc lucruri pe care le-au văzut. In vitrina grupei mijlocii de la grădinița Uzinelor „Ernst Thâl- mann” poți admira un adevărat cartier de blocuri muncitorești aproape aidoma cu cel în care locuiesc copiii. — Ce-aî construit aici. Nico- lae ? — Grădinița noastră. — Ce frumoasă este I Dar știi tu, Nicolae, cum era grădi- nița noastră înainte? Nicolae nu știe Pe atunci nici nu se născuse încă. — Mai înainte grădinița era într-o baracă. Nici blocurile nu au fost aici totdeauna. Părinții voștri au locuit tot în asemenea barăci. Așa a fost mai înainte. — Dar tu ce ai construit aici. Viorica ? — Un palat, Palatul pionie- rilor. Copiii se pregătesc să se ducă a doua zi la Palatul pio- nierilor din orașul lor. Cu cîte-t va minute înaintea venirii noas- tre educatoarea le-a vorbit des- pre palat, așa că Viorica știe să ne răspundă. — Palatul acesta a fost dă- ruit de Partid copiilor de ziua lor. Noi, dacă o să învățăm bine cînd vom fi la școală, vom fi pion eri și vom sta aici. înainte era al unui boier, dar acuma este al nostru. „Nostru" sună într-un fel deosebit. Copiii construiesc și spun : uzinele și fabricile noas- tre, școlile și grădinițele noas- tre, tractoarele și mașinile noas- tre, casele și palatele noastre. Așa s-au învățat să vorbească... Da, copii, toate sînt ale noas- tre. Și tocmai pentru că sînt ale noastre toate, viața ne este azi atît de luminoasă. MIRCEA IONEL pregătește să intre la școală, tn clasa I. Citeodată, atunci cînd se vorbește despre apropiata in- trare în școală, ochii încep să i se umezească. Va trebui să st despartă de mama-educatoare, de mama-directoare, de copii. Glasuri calde și grijulii o îm- pacă imediat, li spun că, din casa de copii preșcolari va in- tra in casa de copii școlari, unde va primi aceeași îngrijire părintească. ★ A venit poștașul. Deschide to'ba și scoate citeva plicuri. Directoarea casei de copii pre- școlari, educatoarea Ecaterina Botezata, le desface rind pe rind. Asupra uneia se oprește mai mult. Este de la frații Gheorghe, Ița ți Relu tvan, care au crescut aici. Acum toți trei sînt dintre cei mai buni elevi ai unei școli elementare din Pitești. Prima scrisoare din viața lor a fost adresată, așa cum era și firesc, mamei. Ecaterina Botezata ne citește primul rind, scris stîngaci: „Dragă mamă directoare"... înainte de plecare a fost înjghebai ad-hoc, pentru noi, un mic program artistic. Toți copiii au ținut să-și aducă con- tribuția. Au recitat poezii, au cîntat, au dansat. Au păstrat pentru sfîrșit o poezie de mul- țumire pentru partidul care le-a făurit această copilărie fericită și plină de bucurii. l-am notat începutul, lată-l: Să trăiești, partid iubit. Ce de noi te-ai îngrijit.„ AL. f. VLADIMIR Pregătirea activităților practice Pentru a asigura o bună des- fășurare a practicii agricole a elevilor la sfîrș'tul anului șco- lar, este necesar să se acorde o deosebită atenție pregătirii din timp a acesteia, organiză- rii amănunț-te a muncii pe care o vor desfășura elevii pe ogoare. In această privință are o mare însemnătate stabilirea din vreme a locului unde se va e- fectua practica, a lucrărilor c3 vor ii executate, a uneltelor necesare, a grupelor sau echi- pelor de elevi și a programu- lui zilnic de activitate. Se știe că practica agricolă a elevilor trebuie organizată în unitățile agricole socialiste: gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole, gospo- dăriile agricole da stat, inclu- siv secțiile lor, școlile de a- gricultură de toate gradele, s a- țiunile experimentale ale in- stitutelor de cercetări agrono- mice și zootehnice, gospodării- le anexe ale diferitelor între- prinderi, instituții sau sfaturi populare etc. In primul rind trebuie să luăm legătura cu conducerile acestor unități, spro a stabili terenurile pe care vom executa aplicațiile practi- ce cu elevii. In acest scop vom face o recunoaștere prealabilă a terenurilor gospodăriei și vom alege pe cele care sînt cît mai reprezentative din punct de vedere pedologie pen- tru regiunea în care ne aflăm, au o suprafață suficientă pen- tru executarea tuturor lucrări- lor planificate și sint cultiva- te cu plante cît mai diverse, astfel ca prin aplicațiile prac- tice să putem realiza și o re- capitulare a celor mai multe din cunoștințele învățate de e- levi în timpul anului. In regiunile unde problemele agricole prezintă aspecte cu to- tul specifice (cum ar fi, de exemplu, problemele de comba- tere a eroziunii și de conser- ELEVII VOR Încă de la începutul acestei luni, colectivul nostru s-a pre- ocupat de pregătirea practicii pe care o vor desfășura elevii cla- se'or VIII—X. la sfirșitul anu- lui școlar, in întreprinderea ,,Centrul tronează amănunt prinderii, partid și mecanic*, care ne pa- școala. Am discutat in cu conducerea între- cu organizația de cea sindicală din in- treprindere. pentru a stabili îm- preună cele mai bune măsuri în vederea organizării muncii elevilor. întreprinderea se în- grijește să asigure cuprinderea elevilor la practică astfel, in- cit, pe de o parte, aceștia să învețe cit mai mult iar pe de altă parte să nu fie stinjenit nici procesul de producție. La stabilirea locurilor de muncă pentru elevi s-au avut in ve- dere posibilitățile pe care le poate oferi întreprinderea, spe- cificul muncii acesteia, precum și cerințele impuse de pregăti- rea elevilor (necesitatea de a desăvîrși cunoștințele, pricepe- rile și deprinderile căpătate la lecții, în laborator, în cadrul muncii din atelier). La baza repartizării e'evilor pe secții și la locul de muncă stă și criteriul virstei și al pu- terii fizice. Astfel, fetele vor lu- cra în acele secții care nu cer un efort fizic prea mare, cum sint secțiile lăcătușărie, strun- gărie, in timp ce băieții vor lu- cra în sectorul de mecanică, la Întreținerea motoarelor, unde procesele tehnologice cer efor- turi fizice mai mari. Fiecare elev va lucra în cel mult două secții, deoarece timpul destinat practicii nu îngăduie trecerea lor prin rotație prin toate sec- țiile. De altfel, lucrînd numai în două secții, ei vor avea po- sibilitatea să cunoască mai a- dinc specificul muncii. Profesorii de fizică și de chi- mie care vor îndruma — aju- tați de ingineri, de tehnicieni și muncitori — munca practică a ESTE NECESAR UN PROGRAM AMĂNUNȚIT varo a solului din zona'.e de dealuri, de exploatare a te- renurilor asanate prin recen- tele lucrări de îmbunătățiri funciare, problemele da agro- tehnică specifică regiunilor se- cetoase etc.), vom alege tere- nuri reprezentative și pentru aceste situații, pentru ca apli- cațiile practice să se integreze în efortul general al oameni- lor muncii din agricultură pen- tru valorificarea potențialului agricol al patriei noastre. Fe lingă condițiile menționate mai sus. trebuie să avem qrijă ca terenurile alese să nu fie prea depărtate: se recomandă ca timpul du deplasare cu elevii să nu depășească o jumătate de oră. In ceea ce privește stabilirea lucrărilor ce se vor executa, trebuie să ținem seama dî ur- mătoarele criterii : lucrările să fie reprezentative pentru ano- timpul cînd se execută și pen- tru culturile respective, să fie cît mai diverse (din agroteh- nică, zootehnie, lenumicultură, pomicultură, viticultură etc.) și să permită in cit mai mare măsură aplicarea unei tehnici- tăți avansate, cu folosirea mij- loacelor agrotehnice mecaniza- te. In acest scop este bine să ne consultăm cu tehnicienii u- nităților agricole respective și să alegem, din lista lucrărilor programate a se executa de a- ceste unități, pe cele care în- deplinesc condițiile menționate mai sus. In genera], în perioada în care va avea loc practica ele- vilor se execută lucrările _ de întreținere a culturilor (prăși- tul, plivitul. combaterea dău- nătorilor etc.), precum și lu- EXECUTA elevilor, au și început să pregătească in acest scop. se Ei vizitează întreprinderea, cerind informatii asupra proceselor teh- nologice, asupra constantei apa- ratelor, asupra dimensiunilor elementelor de calcul, asupra materialelor cu care se lucrea- ză etc.. pentru ca să pcată ex- plica toate acestea elevilor, pre- gătindu-i astfel cit mai temeinic in vederea practicii. Nu vom limita rolul profero- ruiui la acela de a instrui e'e- vii in cursul practicii. Profeso- rii vor participa efectiv, alături de elevi, la diferite lucrări. Par- ticiparea Ier directă la muncă, pe lingă faptul că le va da po- sibilitatea de a-și completa unele cunoștințe care le vor fi foarte utile in legarea teoriei cu practica in cadrul lecțiilor, va constitui și un puternic stimu- lent in muncă pentru elevi. Elevii vor face practică con- stituiti pe echipe, echipele fiind formate din elevi ai clase. Procedăm așa experiența ne-a arătat acelorași deoarece că gru- pe> omogene dan rezultate mult mai bune în muncă, dat- fiind faptul că există deja o opi- nie a clasei, care acționează po- zitiv asupra colectivului. De asemenea, în acest caz dirigin- tele și organizația U.T.M. pe clasă iși pot exercita mai bine influența asupra discipli- nei elevilor, contribuind astfel la crearea unei atmosfere bune de muncă. Diriginții și-au pro- pus să folosească orice prilej ivit in decursul practicii pentru a educa elevii in spiritul grijii față de avutul obștesc, al dra- gostei față de patrie, față de oamenii muncii. Ei le vor arăta elevilor că au datoria să lu- creze cu atenție, ca să nu de- terioreze aparatele, să nu facă risipă cu materialele, să nu stîn- jenească munca celor din între- prindere, să contribuie după pu- terile lor la sporirea produc- ției. arări de recoltare. Acestea vor constitui deci subiectele apli- cațiilor practice la culturile de cimp. Ele se pot executa ma- nual (prășitul cu sapele, plivi- tul prin smulgere) sau meca- nizat (prășitul cu prășitoarea mecanică etc.). In primul caz, lucrările vor fi executate de elevi după regulile cunoscute; în al doilea caz, aplicațiile ca- pătă caracterul de demonstra- ții. Pe cît posibil, este bine să folosim ambele procedee, pan- tru ca elevii să constate sin- guri avantajele mecanizării. La demonstrații trebuie să li se explice elevilor construcția și funcționarea pieselor lucrătoa- re a:e uneltei sau mașinii res- pective (de exemplu, a cuțite- lor prăsitoarei), precum și con- strucția și funcționarea dispo- zitivelor de reglare a adînci- mii și lățimii de lucru. Cu pri- lajul plivitului, elevii trebuie să cunoască buru enile care a- tacă culturile agricole, caracte- risticile lor anatomice, modul cum se înmulțesc, tehnica și e- ficacitatea plivitului. La aplica- țiile de combatere a dăunători- lor li se va explica elev;!or fe- lul cum atacă dăunătorul res- pectiv. pagubele ce le produce, ciclul lui do viață și modul de înmulțire, prepararea soluției cu ajutorul căreia este combă- tut, funcționarea aparatului da stropit, mînuirea și randamen- tul lui etc. Toate explicațiile vor fi no- tate de elevi în carnetele lor de practică. După aceleași criterii vom organiza aplicațiile practice și in grădina de legume (plivit, prășit, mușuroit. arăcit, iriga- rea culturilor, diferite recol- fn cadrul practicii, elevii vor executa lucrări strins legate de ceea ce in invitat in școală. De exemplu, vor efectua opera- ții de lăcătușărie (trasare, de- cupare, pilire, nituire) pe care le cunosc din atelierul școlii, vor lua parte la lucrări de electro- tehnică. de instalații auto, de instalații de acumulatori etc. Căutăm să le dăm prilejul să participe la întregul proces teh- nologic prin care trece un pro- dus. Așa, la confecționarea pis- toanelor, ei vor începe prin a pregăti materialul și modelele în care se va turna acesta, vor continua cu turnarea prelucra- rea și finisarea pieselor și vor sfioși Prln montarea lor. In acest mod elevii nu numai că vor cunoaște toate fazele pro- cesului tehnologic, dar vor ve- dea și rezultatele muncii lor. Practica le va da totodată elevilor posibilitatea să aplice o serie de cunoștințe însușite la curs. In legătură cu principiul de funcționare a mctaarelor e- lectrice, de exemplu, vor vedex practic cum funcțicnează aceste motoare și vor executa mici reparații la electromotoarele care acționează mașinile-unelte. De asemenea, elevii vor con- fecționa unele piese care vor servi ca material didactic. Ne vom îngriji ca toți elevii să vină la practică cu caiete în care să freacă schemele lucră- rilor practice la a căror confec- ționare participă. Ne slrăduim ca măsuri’e luate de noi să Ele cu succes traduse în fapt, pentru ca peri- oada de practică să contribuie din plin la pregătirea temeinică a elevilor pentru viață, pentru munca în producție. ION LUNGII directorul Școlii medii nr 3 Constanta tări etc.), în livada da pomi sau in vie (lucrări de îngrijire a pomilor, combaterea dăună- torilor, lucrări în pepinieră, re- coltarea fructelor de sszon), precum și în crescătoria de a- nimale (îngrijirea și alimenta- ția animalelor, prepararea nu- trețurilor). Ne vom feri să exe- cutăm cu elevii lucrări nein- structive și care nu au legătu- ră directă cu munca agricolă. In ceea ce privește organi- zarea grupelor de elevi și în- tocmirea programului zilnic de activitate, trebuie să ț:nem sea- ma de faptul că aceste două acțiuni sînt strîns legate între ele. Numărul și mărimea gru- pelor de elevi 13 stabilim în funcție de lucrările planificate a se executa, de numărul și felul uneltelor procurate și de numărul total al elevilor. Pro- gramul zilnic de activitate îl întocmim înainte de începutul perioadei de practică și nu-1 modificăm pe parcurs decît în cazuri cu totul excepționale și neprevăzute. De respectarea strictă a acestui program de- pinde în cea mai mare măsură buna reușită a practicii, care trebuie să se desfășoare în ritm susținut pe toată perioada. In programul zilnic de acti- vitate urmează să prevedem următoarele elemente : lucră- rile ce se execută — pe zile — grupele de e’nvi care iau parte la aceste lucrări și rota- ția lor, astfel ca fiecare grupă să treacă pe la toate lucrările, locul unde se organizează lu- crările respective și responsa- bilii grupelor. Este bine ca res- ponsabilii să fie numiți pe cîte o zi, cu scopul ca un număr cît mai mare de elevi să aibă această funcț!e de răspundere, avind în vedere eficacitatea ei educativă. Iată un exemplu de felul cum s-ar putea întocmi un program zilnic de j»actică. Să presu- punem că s-au stabilit urmă- toarele lucrări: prășitul porum- bului (cu sapele), copilitul po- rumbului (cu mîna), prășitul sfeclei de zahăr (mecanizat), recoltarea fructelor (caise) în livada de pomi, udatul legume- lor in grădina de legume și stropitul viței de vie împotriva manei. Avînd șase categorii de lucrări, impărtim elevii în șase (trupe, trei grupe din clasa a V-a (1/V, 2/V și 3/V), și trei qrupe din clasa a Vl-a (1/VI, 2/VI și 3/VI). Programarea o prezentăm sub forma unui ta- bel sintetic, așa cum se vede in tabelul alăturat, care se al- cătuiește pentru atîtea zile cît durează practica. Este bine ca tabelul să fie a- fișat, așa ineît toți elevii să afle de la început la ce lucrări sint repartizați zilnic. Pregătirea amănunțită, din timp, a lucrărilor practice agri- cole pe care trebuie să le efec- tueze elevii la sfirșitul anului școlar sînt chezășia bunei des- fășurări a acestora. S PETRE 9 w ■ uor a W Din inițiativa secției Un elev al școlii elementare Nr. 175 din in atelierele P.T.T. de învățămînt in perioada de dt Gheorghe Gheorghiu-Dej, activităților practice — 15—26 iunie — se t cu elevii din șco’ile raionului patru expedia în diferite regiuni ale țării: Delta Dunării, a valea Oltului și valea Bistriței. Organizarea pediții arată că organele de învățămînt cau/J pentru a lega mai strîns pregătirea elevilor tea practică, trecînd de la simple vizite sau forme mai complexe de activitate. La expedițiile organizate de secția de în raionului elevi, ții disciplină atenție a dițiilor, a Gheorghe Gheorghiu-Dej vor pârtii de muncitori, cei mai buni la in din clasele V—VI și VIII— acordat secția de învățămînt prA căror conducere a fost încredințată didactice cu experiență. Fiecare expediție esi cu cite un conducător științific, care va vitatea de cercetare a elevilor, precum și diferite specialități, conducători de grupe^9 impărțiți pe grupe potrivit înclinațiilor fiecă s-au organizat grupe de geografi, naturali folcloriști, desenatori și fotografi. Acum ei s în vederea expedițiilor, studiind materialele și vind reg unile respective. în timpul expedițiilor, pe Ungă cunoaște/ lor unde vor avea loc acestea, a bogățiilor ților lor, elevii vor studia cele mai importa economico-geografice. trecutul istoric ți folc Materialul adunat cu prilejul expedițiilor t pentru elaborarea unor monografii, lucrări i și pentru îmbogățirea laboratoarelor și muz» Expedițiile vor contribui atit la educarea elevilor și la lărgirea orizontului lor cultural legarea cunoștințelor căpătate în școală de p Struirii socialismului, cît și la orientarea ceh elevi spre munca de cercetare științifică. c. raniiiraiiiiiiiiium Ziua Lucrai» a Locul unde se axeculA Grupa Responsabil Dnalte (i materiale necesare 1 Prășitul porumbului Cultura de porumb i/v Elevul A/V 15 nape Copilitul porumbului • • • 2/V „ B/V Se aJ cu 1 Prlțitul sfeclei 10 aape Btrapitul viei Via 1/V1 m G/VJ Soluția <țe pialrl vlnAti, pompe Recapitularea materiei la sfîrșitul a- nului școlar are un rol deosebit de im- portant în consolidarea cunoștințelor e- sențiale studiate de elevi în timpul anu- lui, în aprofundarea și generalizarea acestora, în legarea lor de viată, de practică. Știind acest lucru, mă stră- duiesc să organizez astfel recapitularea de sfîrșit de an, îacît elevii mei să a- dîncească conținutul noțiunilor pe care și le-au însușit, să devină conștienți de legăturile dintre diferitele capitole pe care le-au studiat în timpul anului în aparență disparat, să înțeleagă legile care stau la baza diferitelor fenomene j fizice. Am început pregătirea pentru reca- pitularea materiei cu sistematizarea pro- blemelor predate și alegerea unor teme de sinteză care să asigure realizarea scopului propus. Astfel, ținînd sea- ma de faptul că Ia clasa a VIH-a problema esențială studiată în cursul anului școlar a constituit-o interacțiunea dintre corpuri, mi am propus să tratez cu devii din această clasă, în cursul recapitulării, următoarele probleme : Originea și mărimea forței", „Efectul ' ^■ițelor asupra corpurilor", „Forța în t ^^atură și în practică". O dată cu par- curgerea acestor teme voi putea cu. prinde toate părțile esențiale ale ma- teriei predate. In acest fel legile fun- damentale ale mecanicii, tratate în cursul anului ca lecții separate, le vor apare acum elevilor ca o unitate. Ei vor înțelege mai bine că legea l-a și legea a II a a mecanicii dau definiția calitativă șî cantitativă a forței, în timp ce legea a IlI-a explică originea forței în interacțiunea dintre corpuri. Lecția „Efectul forțelor asupra corpurilor", în care se vor discuta valorile rezultantei forțelor și valoarea momentului rezul- tant, va ajuta elevilor să-și împrosnăteze cunoștințele despre cauza echilibrului static și dinamic precum și cauza dife- Iritelor mișcări. Totodată ei vor putea înțelege mai bine acum legătura dintre fenomenele fizice, ceea ce îi va duce la concluzia că în natură nu există j| nimic static, că diferitele fenomene sînt ■ rezultatul interacțiunii dintre cauză si I efect. Ințelegînd existența legilor obiective e naturii, elevii vor vedea în același și aportul activității conștiente a ^^omului la dezvoltarea științei si tehnicii. Acest lucru va reieși și mai bine în evidență în cadrul lecției „Forțe în na- tură și în practică" în care voi pune un accent deosebit pe lucrul mecanic, putere, energie, corservarea lucrului me- canic și a energiei etc. Voi căuta să Iscot cît mai clar în evidență faptul că munca este un lucru mecanic efec- tuat în mod conștient de către om, arătînd totodată elevilor că activitatea conștientă a omului îndreptată spre subordonarea naturii nevoilor sale re- zultă din cunoașterea legilor naturii pe j care omn] le poate folosi spre binele societății. Cerîndu-le elevilor să vor- ' bească 1» această lecție despre lupta oamenilor muncii pentru ridicarea pro- i ducției. îi voi ajuta să desprindă im- portanța acestei lupte pentru industria- lizarea țării noastre, pentru mecanizarea și automatizarea producției etc., folosind în «cest scop cunoștințele primite de elevi cu prilejul vizitelor în producție. La clasele a IX-a Și a X-a voi merge, în general, pe aceeași linie. De pildă, | la clasa a IX-a am ales ca teme : „Le- gile fluidelor aplicate în tehnică", „Principiile termodinamicii — mijloc de înțelegere a fenomenelor naturii", „In- terpretarea fenomenelor prin teoria ci- netico-mo'eculară". De asemenea, voi cere elevilor să rezolve probleme și să efectueze o lucrare practică pe tema „Măsurători calorimetrice". Am început pregătirea elevilor clasei a Xl.a încă îa timpul anului. Aceștia au fort îndrumați să studieze individual materia din anii anteriori, iar apoi am organizat cu ei discuții asupra materiei studiate. In perioada ce ne-a mai rămas, voi face o recapitulare finală a întregii materii parcurse de elevi în școala medie. Am ales pentru această recapi- tulare următoarele teme : „Factorii ce intervin in schimbarea stării fizice a corpurilor și a calității fenomenelor fi- zice", „Legea transformării și conser- vării energiei — lege obiectivă a na. turii" ; ..Instrumente si aparate de mă- sură, mînuirea și folosirea lor în di- ferite determinări și instalații" ; „Meca- nisme și mașini, importanța lor în eco- nomia națională". In tratarea acestor teme voi da cea mai mare atenție înțe- legerii de către elevi a legăturii dintre fenomenele studiate și producție. De exemplu, varietatea fenomenelor electro- magnetice va fi legată de schimbarea frecventei oscilatorului, care dă o gamă de -unde electromagnetice de la zeci de kilometri la lungimi de undă de ordinul miimilor de milimicroni. Temele urmă- toare vot fi axate pe aplicațiile prac- tice ale legii transformării și conservării energiei, pe adîncirea cunoștințelor și deprinderilor în legătură cu instrumen- tele și aparatele de măsură, pe cunoaș- terea principiilor de prelucrare a mate- rialelor, a construcției și funcționării di- feritelor motoare, a automatizării, a radiooomunicațiilor etc. O deosebită importanță voi acorda în cadrul recapitulării materiei la clasa a Xl.a rezolvării problemelor, atît a celor specifice fiecărui capitol studiat în cla- sele VIII—XI cît și a celor menite să realizeze legătura dintre aceste capitole. Caut să Je indic din vreme elevilor temele de recapitulat, bibliografia ne- cesară și ideile principale pe baza că- rora se va desfășura lecția de recapi- tulare, astfel îneît să le înlesnesc cît mai mult studiul, să le dau un ajutor eficient în munca atît de intensă pe care trebuie s-o desfășoare în această perioadă. AURELIA NICOLAU profesoară la Școala medie nr. 17 din București la clasele l-lV Studiind împreună cu colectivul de învățători ai școlii problemele pe care le ridică recapitularea finală a materiei, am ajuns în comun la concluzia că, ținînd seama de particularitățile de vîrstă specifice fiecărei clase, caracte- rul temelor recapitulative trebuie să fie mai puțin abstract la clasele I și II, dat fiind caracterul concret al gîn- dirii acestora, in timp ce la clasele III-IV pot îmbrăca un caracter mai general, care presupune o mai mare putere de abstractizare. Astfel, la clasele I II s-au fixat teme legate de viața înconjurătoare, animale și vreme ca: anotimpurile, animale sălba- tice și domestice, satul sau orașul, fru- museți ale patriei. Elevii caută în manual — sau chiar în materialul de lectură extrașcolară—texte legate de aceste teme. In același timp ei sînt solicitați să exemplifice tema studiată cu aspecte din viață cunoscute de ei. Ținînd seama de puterea mai mare de generalizare a elevilor din clasele HI-IV, pentru aceste clase s au fixat teme mai cuprinzătoare, cum sînt, de exemplu, „Figuri de eroi ai clasei muncitoare" — temă menită să contri- buie la educarea copiilor în spiritul dragostei față de clasa muncitoare și față de patrid, al adm’rației față de cei care s-au jertfit pentru cauza po- porului, al urii împotriva asupritori- lor, — „Frumusețile patriei", „Reali- zările obținute de oamenii muncii din țara noastră sub conducerea partidu- lui'1 etc. Așa se prezintă elevii clasei a HI-a de la școala elementara de 7 ani din Periș. regiu- nea București, la lecțiile de recapitulare. Pentru recapitularea cunoștințelor cu- prinse în aceste teme, elevilor din cia- sa a IV a li se cere să alcătuiască compuneri dezvoltate după un plan dat. Asemenea compuneri ajută la fixarea temeinică a cunoștințelor ți totodată la exercitarea spiritului de creație al elevilor. In scopul de a se realiza legătura între cunoștințele studiate de elevi în timpul anului, li s-a indicat să recapi- tuleze, pentru temele de limba romînă, nu numai bucățile din manualul res- pectiv, ci și anumite părți din manua- lele de geografie și de științele na- turii. In planul de recapitulare finală la gramatică, în special la clasa a IV-a, au fost introduse, de două ori pe săp- tămînă. dictări, dat fiind faptul că ele- vii acestei clase vor trebui să scrie după dictare și la examenul de absol- vire. Lucrări similare — dar diferen- țiate ca volum și dificultate — au fost prevăzute și la celelalte clase. In planificarea recapitulării Ia ma- tematică colectivul nostru a urmărit în primul rind legarea cunoștințelor de viață, de munca în producte, ca și dezvoltarea judecății logice a copii- lor. Elevii din clasele I și II efectuează pe teren exerciții de măsurare, cîntă- rire, comparare cantitativă etc. Elevii claselor a III-a și îndeosebi a IV-a e- fectuează exerciții practice legate de munca în agricultură, pe lotul școlar etc. Ei calculează suprafețe, rezolvă probleme privitoare la perspectivela recoltei, la economiile ce se realizează prin ajutorul pe care 1 aduc elevii gos- podăriei agricole de stat, întovărășirii și pepinierei silvice din comună. De asemenea, elevilor din clasa a IV-a li se cere să alcătuiască ei ins și pro- bleme legate de observațiile pe care le-au făcut în timpul excursiilor, al muncii patriotice pentru stringerea fie- rului vechi, a semințelor etc. Pe baza vizitelor pe care le fac la S.M.T. și a datelor pe care le află acolo, elevii clasei a IV a întocmesc și rezolvă pro- bleme în legătură cu randamentul trac- torului, combinei, mașinii de treierat. Pentru recapitularea știmțelor natu- rii se organizează la toate clasele excursii. Astfel, am planificat excursii pe valea Motrului, la prisacă, ]a înto- tovărășirea agricolă și la gospodăria agricolă de stat din comună, la cres- cătoria de viermi de mătase. Unele lec- ții recapitulative se vor desfășura pe lotul școlar. O mare atenție acordăm folosirii ma- terialului didactic la lecțiile recapitula- tive. Pe lingă unele experiențe la nivelul elevilor, utilizăm planșe, mulaje etc. Foarte mult îi atrage pe elevi lucrul cu harta. Obișnuim să facem cu ei „călă- torii pe hartă", care ne dau un bun pri- lej de a sistematiza cunoștințele învă- țate la diferite obiecte. Firește că. în toată această muncă, se pune un accent deosebit pe pregă- tirea elevilor clasei a IV-a, viitorii ab- solvenți ai școlii, care se vor prezen- ta la examen. In activitatea pe care o desfășurăm cu aceștia — ca de altfel în întreaga noastră muncă — ne străduim să asi- gurăm încheierea cu rezultate cît mai bune a anului școlar, să-i înarmăm pe copii cu cunoștințe trainice, să con- tribuim la educarea lor în spiritul co- munismului. I. PENTE$ directorul școli} elementare din Slrehaia, regiunea Craiova ...Ia geografie La baza lecțiilor recapitulative ce geografie în clasa a Xl-a stau. în ge- neral, aceleași scopuri pe care le-a ur- mărit profesorul în decursul întregului an școlar: înarmarea elevilor cu cu- noștințe temeinice privitoare la geogra- fia patriei, strins legate de viată, ce practică, educarea tinerilor in spiritul dragostei fierbinți fată de patrie. Bine înțeles, aceste scopuri capătă acum i n caracter și mai accentuat, lecțiile din această perioadă fiind lecții de sinte- tizare. de generalizare a întregii munci instructiv-cducative din timpul anului. Pentru ca recapitularea materiei să nu fie o reluare greoaie și plicticoasă a unor cunoștințe deja studiate, este nevoie să se folosească procedee și me- tode variate, cu ajutorul cărora mate- ria să poată fi prezentată sub aspecte noi, cu completări noi, cu conexări și raporturi ce duc la generalizări, in scopul de a înviora gindirea elevilor ți de a stirni interesul lor. Sint indicate in acest scop me- todele care atrag pe toți elevii clasei in activitatea comună, care soli- cită gindirea și participarea efectivă a tuturor. Asemenea metode se folosesc, bunăoară, atunci cînd materia este re- capitulată după anumite teme. Dăm cî- teva exemple de astfel de tenie: Ma- rile regiuni industriale ale țării, cu tot ce se leagă de dezvoltarea lor : Bucu- rești, Reșifa, Hunedoara, Petroșani, Orașul Stalin, Turda-Cluj, Baia Mare, valea Prahovei. Timișoara. Arad-O- radeaSatu Mare. Sibiu; regiuni industriale noi, in curs de dezvoltare : Craiova, Pitești, Dunărea maritimă. Constanta, Bacău etc. Fiecare din aceste regiuni urmează să fie locali- zată pe hartă, purtîndu-se discuții cu privire la situația din trecut și pre- zent, la materia primă, ia importanța produselor, la creșterea numărului ce muncitori ți a nivelului lor de trai, la construcțiile importante ți întreprinde- rile noi realizate în orațele Dotrogcl, Moldovei etc. O altă temă ar putea cuprinde marile regiuni agricole, viti- cole, pomicole, cu tot ce se leagă de ele. De asemenea, se poate trata tema „Regiuni forestiere ți de industrie a lemnului", o temă mai limitată, dar care are deosebită importanță pentru producția industrială, pentru construc- ții ți combustibil, pentru climă etc. Toate temele de felul acesta trebuie nu numai să arate elevilor situația din prezent prin comparație cu trecutul, ci să le dea ți posibilitatea de a în- țelege ți dezvoltarea viitoare, in per- spectiva construcției socialiste. Se poate folosi ți procedeul de a împărți materia după marile unități de relief. In prima oră se recapitulează munții, întrebările vizind caracteristi- cile generale fizico-geografice. precum ți caracteristicile speciale privitoare la peisaj, populație, bogății, la căile de transport etc. — cu localizări la hartă. Tematica acestei ore poate fi următoa- rea : a) Carpații răsăriteni (nordici, estici ți vulcanici) ; b) Carpații sudici ți c) Carpații apuseni. La o asemenea lecție trebuie să se pună accentul pe comparație ți generalizare. După ace- leați criterii ți cu aceleați metode, se vor recapitula regiunile de dealuri ți de podițuri, cimpiile, luncile, Delta. In lecțiile mele de recapitulare voi folosi acest procedeu, ți rind seama de faptul că, in țara noastră, unitățile mari de relief au întinderi geografice bine determinate. Voi putea face deci cu elevii caracterizări generate omoge- ne, stabilind trăsăturile specifice ale așezărilor ți ocupațiilor oamenilor, ale producției, în funcție de factorii na- turali proprii acestor unități de relief. Voi proceda în ața fel incit să leg între ele unitățile de relief prin raporturile de interdependență firească. Un procedeu foarte atractiv pentru elevi este acela al folosirii așa-numi- felor „excursii imaginare". Acest pro- . cedeu cere un studiu atent de fixare a traseelor ce urmează să fie cunos- cute ți pregătite dinainte de elevi, ca teme date acasă. Indiferent cu ce mi- loc de transport s-ar presuoune că este proiectată „excursia", este bine ca tra- seele sa cuprindă regiuni naturale dife- rite, cu centre de producție, de popu- lație ți peisagii diferite. Se vor face, pe parcurs, scurte descrieri șl caracteri- zări, precum și localizări la hartă, după natura și importanța locului atins sau învecinat. Firește că, acolo unde este posibil, este bine să se organizeze și excursii reale, care constituie lecțiile cu cel mai puternic etect educativ. Pe orice criterii și procedee s-ar spri- jini profesorul de geografie la lecțiile de recapitulare, el trebuie să folosească aceste lecții pentru a întări în inimile elevilor dragostea pentru patrie, dorința de a munci pentru înflorirea ei. Prof. C. D. VASILIU Școala medie nr. 18 — București Cum îi ajut pe tinerii care se pregătesc pentru înuătămîntul seral Traducindu-se în viață prevederile Hotănrn partidului și guvernului pri- vind îmbunătățirea învățămîntului se ra și fără frecvență de cultură gene- ra.â și superior, in orașul nostru s-au deschis la începutul acestei luni cursuri de pregătire a tinerilor mun- citori care vor intra la toamnă în c.asa a VIII a a invâțămintului seral de cultură generală. Un asemenea curs funcționează, de pildă, pe lingă Șantierul naval. Am primit cu multă bucurie sarcina de a preda lecțiile de fizică în ca- drul acestui curs In ultimii ani am avut deseori prilejul să lucrez la di- ferite cursuri și școli frecventate de muncitori și am putut să-mi dau bine seama de rivna cu care învață, de dragostea lor pentru cultură. De aceea privesc cu deosebită satisfac- ție și Sarcina care mi-a fost încredin- țată acum, și sint hotărit să mi-o în- deolinesc cit pot mai bine. Am analizat în amănunțime pro- grama cursului de pregătire in ceea ce privește specialitatea mea. Am constatat de la început, ca un fapt pozitiv, concordanța dintre numărul de ore afectate și tematica respec- tivă încă înainte de începerea cursu- lui m am informat — cu ajutorul sec- ției de învățămînt și al conducerii întreprinderii — asupra gradului de pregătire al viitorilor mei elevi. Bine- înțeles că am lărgit mult această in- formară la primele ore de curs, ctnd am putut discuta nemijlocit cu elevii. Mi-am dat seama ca tinerii care lu crează la strung, freză, menghină etc ș: care seara, așezați școlărește In bănci, se apleacă asupra cărților si caietelor, au nu numai dorința de a învăța și aptitudinile necesare, dar si o destul de solidă pregătire. în- deosebi practică, care-i ajută mult in însușirea cunoștințelor teoreme*. ?t.ma lecție, deși a cuprms doar noțiuni introductive, m-a ajutat să mă orientez în ceea ce pnveeis metoda de predare arătindu-m. că este ab solul necesar să transmit cunossnțeie In strinsa legătură cu problemele practice pe care le InHlnesc tinerii in producție. Astfel, li antrenez la dis- cuții legate de tema respectivă, fo- losind și material didactic adecvat, pun întrebări care să orienteze gin- direa tinerilor epre legătura dintre problemele tratate teoretic și aplica- țiile lor In producție, sistematizlnd apoi problemele ridicate de tema dis- cutată Bunăoară, la predarea lecției cu tema „Măsurarea lungimilor, su- prafețelor și volumelor", tinerii mun- citori au adus din ateliere instrumente ca vernier, șubler, șurub micromotric. Toți știau să le mînulască foarte bine. Insă nu erau pe deplin clarificați a- supra problemelor legate de con- strucția acestor instrumente și de pre- cizia măsurătorilor efectuate cu ele In decursul lecției și-au fămnriț ra- portul de precizie în măsurătorile efectuate cu șubleral sau șurubul mi- crometric, și-au dat seama că măsu- rătorile efectuate cu șurubul micro- metric sînt mai precise decit cele etectuate cu șublerul, deoarece pre- cizia șurubului micrometric este de 0,01 mm Toate acestea fiind strins legale de munca lor, le-au stîmit un mare interes pentru studiu! fizicii. la scopul de a realiza o cît mai strînsă legătură Intre cunoștințele ce le voi preda și specificul meseriei "n care lucrează cursantii, i-am vizi- tat la locul lor de producție. Pe unii i am întîlnit lucrînd la strung, pe alții la freză, pe alții ajustînd diferite o:eșe care intră în construcția nave- lor etc. Cu acest prilej m-am orien- tat mai adine asupra pregătirii fie- cărei lecții în strînsă legătură cu pract’ca. De exemplu, explicînd elevi, lor transmiterea mișcărilor, mă voi b zui pe experiența lor practică și pe cunoștințele ce le au despre diferitele mecanisme care transformă mișcările d ntr-o formă în alta -biela-maniveîă, mecanismul cu came etc. In explica- rea transmiterii mișcărilor de rotație mă voi bizui pe faplul că mulți din- tre cursanți cunosc cutia de viteze a diferitelor mașini și mașini unelte. Astfel, lecțiile vor fi mult mai intere- sante, iar elevii vor înțelege mai bine •'■•ritele probleme legate de această temă cum sînt cele de calculare : a perioadei, frecvenței, a vitezei un- ghiulare, a accelerației centripete etc. In predarea lecției despre frecare și legile frecării voi folosi dm plin cunoștințele dm practica ale tinerilor muncitori în ceea ce privește funcțio- narea diferitelor piese ale mecanis- melor cu care ei lucrează Astfel vor înțelege mai bine necesitatea trans- formării frecării uscate in frecare senulichidă, sau a frecării de alune- care in frecare de rostogolire pentru care se folosesc rulmenții. Deosebit de bine voi putea preda cursanților mei tema despre mașini simple axînd-o pe practica lor de constructori de nava, ajutindu-i tot- odată să-și ușureze munca prin folo- sirea mașinilor S’ a uneltelor care cer eforturi mici pentru a învinge forțe mari. De altfel, majoritatea lecțiilor da fi- zică predate muncitorilor găsesc in activitatea lor practică un suport pu- ternic pentru înțelegerea problemelor teoretice pe care trebuie să le cu- noască in vederea intrării in școaia medie serală. Frecventa deosebit de regulată a tinerilor muncitori la cursuri, inte- resul cu care ascultă fiecare expli- cație, Întrebările pe care le pun Uni dau încredere că munca mea. ca și a celorlalți profesori care predau la curs, va fi Încununată de rezultate bune. Mă străduiesc să lucrez cit mai bine, să i ajut cit mai mult pe tinerii muncitori de avi să devină inteiec- tuati priceputi. constructori de n*- dejde ai social ramului N. Dl MITBESCU Fraiera- Se finei Glastra atenția Un sondaj efectuat nu de mult prin- tre elevii claselor a Xl-a de la Școa- la medie nr. 2 din Buzău releva faptul, îmbucurător și semnificativ pentru munca desfășurată in școală, că ma- joritatea viitorilor absolventi se vor îndrepta spre școli tehnice și în pro- ducție. Aceasta este cu atît mai im- portant cu cît în anii precedenți școa- la era cunoscută ca una din unitățile in care numărul absolventilor ce se orientau spre școli profesionale și teh- nice sau spre producție era foarte mic. Acest succes a fost obținut datori- tă activității întregului colectiv de profesori, a diriginț:lor și a direcției cate, Ia îndemnul organizației de par- tid, și-au propus încă din primele zile ale anului școlar să se ocupe de orien- tarea profesională a elevilor. O contribuție însemnată la această acțiune a adus-o și comitetul de ins- tituție, care a inclus problema orientă- rii profesionale a elevilor printre o- biectivele principale ale planului său de muncă. Grupele sindicale au ținut ședințe la care s-au discutat măsurile ce trebuie luate in acest scop de fie- care profesor și diriginte, modul cum diriginții trebuie să coordoneze întrea- ga muncă de orientare desfășurată de profesorii claselor respective. Proble- ma orientării profesionale a elevilor a constituit și obiectul unor ședin'e sindicale plenare, care au prilejuit un rodnic schimb de experiență între pe- dagogi in această privință. Deosebit de interesantă este iniția- tiva comitetului de instituție de a or- ganiza citeva expuneri pe teme de psihologie pentru toț’ profesorii din școală. In aceste expuneri, ținute de profesoara de pedagogie a școlii, s-a insistat îndeosebi asupra aptitudinilor elevilor. In felul acesta profesorii au fost ajutați să cunoască, din multiplele manifestări ale elevilor, pe eele care oglindesc aptitudinile lor și, în cola- borare cu dir'ninții, să contribuie Ia justa orientare a acestora. Comitetul de instituție a aiutat di- recția școlii și în organizarea excursii- lor. a vizitării întreprinderilor, a orga- nizării practicii elevilor în intreprinde- laaiate de începerea lecțiilor. la lecția serală a Școlii medii din Moinești, elevii V. Melim, Gh. Androaie, K. încălțata, Gh. Ardeleana și P. Lunga, tineri muncitori petroliști, dim. cată cn profesoral lor de fizică, lancu Trofin. ȘEZĂTOARE ÎNCHINATĂ LUI QEORGE ENESCU Cu dtva timp tu urma, elevii clasei ■ IX a X" de la Școala medie nr. 10 „Zoia Kosmodemianskaia* din București nu vizitat muzeul George Enescu. Impresia pe care !e-e lâsat-o această vizită a fost atîi de puternică, incit s-au hotărit să organizeze, cu sprijinul muzeului, a șezătoare închinată mareltn mae- stru al muzicii romf- nești. Șezătoarea a avut loc zilele trecute, în pre- zența elevilor, a părin- ților acestora și « per- sonal ului școlii. După o conferință în care au fost evocate personalitatea, geniul muzical și com- ponistic al marelui E- nescu. nețărmurita sa dragoste pentru patrie ți pentru valorile cul- turale ale poporului nostru, organizatorii șe- zătorii au prezentat un bogat program de au- diții muzicale alcătuit riie „Metalul" și stabilind în acest scop legături cu comitetele sin- dicale respective. Organizarea activi- tăților practice, pe lingă faptul că i-a înarmat pe elevi cu deprinderi de mun- că, a stimulat interesul lor pentru pro- ducție, le-a dezvoltat dragostea pentru profes’ile de muncitori, de tehnicieni. 1b școpul realizării unei bune orien- tări profesionale a elevilor, școala a organizat, cu ajutorul comitetului de instituție, și o atentă îndrumare a pă- rinților. Bunăoară, s-a prezentat în fața acestora o conferință în care se vorbea despre problema atitu- dinii părinților față de alegerea profesiunii fiilor lor. Această conferin- ță a fost transmisă și prin stația de radioficare a orașului. De asemenea, au fost organizate și convorbiri cu pă- rinții, cu care ocazie diriginfii și pro- fesorii le-au dat îndrumări în ceea ce privește orientarea profesională a co- piilor lor, folos:nd in acest scop exem- ple concrete. A fost foarte convingă- tor pentru părinți, bunăoară, un exem- plu care ilustra răul pe care părinții îl pot aduce propriilor lor copii obli- gîndu-i să se îndrepte spre profesii pentru care nu au înclinații. Era vorba de cazul unei absolvente a școlii, ele- vă bună- care timp de 3 ani la rînd a fost obligată de nărinți să se prezin- te la concursul de admitere la Institu- tul MedicO-Farmaceutic și care. înscri- să în acest an școlar la școala medie tehnică sanitară, a trebuit să fie retra- să din lipsă de aptitudini. O experiență .bună în îndrumarea păr nților cu privire la orientarea pro- fesională a fiilor lor este și cea a or- ganizat ei sindicale de la Școala me- die nr. 1 din Buzău. Aceasta a spri- jinit școala să organizeze săptămînal consultații și conferințe pentru părinți, în care se discută teme cum sînt : „Im- portanta învățămîntului profesional și tehnic în pregătirea unor lucrători calificați și tehnicieni pentru industria țării noastre". „Necesitatea colaboră- rii familiei cu școala în vederea ale- gerii profesiunii absolventului" etc. Draaostea elevilor pentru munca In producție este dezvoltată și cu ajuto- rul bogatelor activități practice orga- din compoziții și inter- pretări ale lui George Enescu și ale altor mari maeștri ai artei muzicale. Șezătoarea a avut puternic efect educatr^W Caracterul profund u- manist și patriotic al operei lui Enescu a tre- zit admirația și dra- gostea elevilor față de marele muzician și de cultura Și arta progre- sistă a poporului nos- tru. nizate in laboratorul școlii și în Între- prinderile din oraș. Pentru a contribui la cît mai desfășurare a acțiunilor legate rientarea profesională a elevilor, co- mitetul sindical de la Școala medie nr. 1 organizează schimburi de experiență pe această temă, ședințe de analiză, muncă de agitație. Problema sprijinirii școlii în orienta- rea profesională a elevilor a stat și în atenția unor comitete sindicale locale și raionale ale muncitorilor din învă- țămint. Astfel, comitetul sindical al muncitorilor din învățămînt din raio- nul Lenin al orașului București a orga- nizat de curînd o adunare cu toți pă- rinții elevilor care vor absolvi anul a- cesta școlile elementare de 7 ani și școlile medii din raion. La această adu- nare, vicepreședintele comitetului sin- dical raional a ținut o documentată conferință privind criteriile șt ințifice și sociale care trebuie să stea la baza îndrumării elevilor spre o anumită pro- fesiune. Conferința a fost urmată de dis- cuții la care au participat numeroși pă- rinți. Mulți dintre aceștia au făcut va- loroase propuneri privind întărirea co- laborării dintre familie și școală în orientarea profesională a viitorilor ab- solvent’. Există însă și unele comitete sindi- cale locale ale muncitorilor din învă- țămînt care s au ocupat într-o măsură insuficientă de problema orientării pro- fesionale a elevilor. De exemplu, comi- tetele sindicale locale din Ploești, Cluj, Satu Mare nu numai că nu au între- prins nici o acțiune directă în această privință dar nu au îndrumat nici or- ganizațiile sindicale din școli asupra felului cum acestea pot ajuta ia orien- tarea elevilor in primul rînd spre pro- fesiile practice In perioada care a mai rămas pînă Ia încheierea anului școlar comitetelor sindicale locale și raionale ale munci- torilor din învățămînt și organelor și organizati lor sindicale din școli le re- vine obligația să ia măsuri pentru a ajuta îndeaproape cadrele didactice în buna orientare profesională a vii- torilor absolvenți, C. R. Activități culturate O dată cu munca !or pentru educarea tinerei generații, pe- dagogii de pe întreg cuprinsul patriei noastre duc o activita- te intensă pentru culturalizarea maselor. Zilnic sosesc la re- dacție scrisori din diferite col- turi ale tării în care se vorbeș- te despre munca învățătorilor și profesorilor pentru răspân- direa în riadul oamenilor mun- cii a valorilor artei și culturii. O scrisoare sosită din satul Voivozi, raionul Săcuieni, ne vorbește despre munca învăță- torilor ți profesorilor pentru atragerea a cit mai mulți ță- rani muncitori în activitatea culturală a satului. Eforturile cadrelor didactice nu au fost lipsite de rezultate. In satul Voivozi există astăzi un cor format din 80 de persoane. Pe lingă acest cor a luat de cu- rînd ființă ți o mică orchestră. Sub îndrumarea organizației de bază de partid echipa artis- tică și-a alcătuit un repertoriu cu o justă orientare ideologică. In programul corului figurea- ză cîntece ca „Partidului, pă- rinte al bucuriei", „Sirena Iui Roaită", precum și numeroase cîntece populare. In aceeași comună mai există și un co- lectiv dramatic care a pus pînă in prezent in scenă mai multe piese de teatru. „In satul nos- tru — menționează scrisoarea Schimb de experiența între cercurile artistice ■Bșu! Ploești a găzduit o interesantă manifestare cultu- rală. Cercurile artistice ale clubului muncitorilor din învă- țămînt din Capitală, care par- ticipă la cel de al V-lea con- curs al formațiilor artistice de amatori inițiat de C.C.S., s-au deplasat in orașul de pe valea Prahovei organizînd un specta- col de muzică, teatru și dan- suri populare. Spectacolul a avut loc în sala întreprinderii de utilaje petrolifere „1 Mai" și a fost transmis prin stația de radioficare a uzinei. Corul, dirijat de profesorul loan Ale- xandrescu, a avut în repertoriu cîntece patriotice și populare, iar echipa de dansuri, o suită de dansuri romfnești. Echipa de teatru a clubului, laureată a celui de al IV-lea concurs artistic al C.C.S„ a prezentat piesa „Chestiuni familiare" de Mai Talvest S-a disputat și un meci de g între echipa de șah a ca- o^Br didactice din Capitală CARTEA PRIM POSTĂ Librăria jartea prin poștă" pune la dispoziția cadrelor di- dactice lucrări de specialitate apărute tn Editura de stat di- dactică și pedagogică. Aceste lucrări pot fi comandate libră- riei „Cartea prin poștă" din București, str. Biserica Enei nr 16. raionul Stalin Plata căr- ților comandate se face prin ramburș. la primirea coletului. lată lucrări care pot fi co- mandate . îndrumător pentru predarea abecedarului — 395 lei, îndrumător metodic pentru predarea gramaticii limbii ro- mine ci. I-a — 120 lei Formarea deprinderilor de muncă agricolă la cl. /—/V — 5.80 lei. Manual de educație fizică cl. I—IV — 8 lei. 1 ndrumător metodic pentru •e'tnle de compunere la cl. V— VII — 250 lei, Manual de educație fizici cl V—VII — 925 lei. Manual de educație fizică cL VIII— XI — 985 lei. Citeva îndrumări metodice pentru predarea limbii ruse — 3 lei. Din experiența predării ma- tematicii. fizicii, chimiei, știin- țelor naturale și geografiei — 7 lei. îndrumări pentru studiul in- dividual și teme pentru acasă la matematici — 1.80 lei. Îndrumător metodic pentru predarea Constituției R.P.R. — 4 lei. — nu există nici o duminică în care să nu aibă loc o acțiu- ne cu caracter cultural-artis- tic". O altă scrisoare, expediată din comuna Runcu, raionul Pu- cioasa. ne aduce cîteva infor- mații cu privire la activitatea cercurilor de cultură generală din cadrul căminului cultural și la contribuția cadrelor di- dactice pentru bunul mers al acestor cercuri. Semnatarul co- respondenței amintește realiză- rile „Cercului literar" și al cercului „Să ne cunoaștem pa- tria". In urma atragerii local- nicilor la activităț;le din aces- te cercuri profesorii au desco- perit în rîndul țăranilor mun- citori trei versificatori talen- tați. Ca o urmare a activității cercului „Să ne cunoaștem pa- tria" poate fi considerată și lucrarea „Cum au luptat locui- torii de pe Valea Runcului îm- potriva marilor proprietari de pămînt* pe care o realizează profesorii din comuna Runcu împreună cu țăranii din sat. O corespondență trimisă din Cluj ne vorbește despre an- samblul artistic al Institutului pedagogic de învățători. Acest ansamblu are un pronram co- ral, simfonic și coregrafic foar- te bogat și variat, de o reală valoare artistică. Alături de numeroase cîntece revolirțio- și echipa șahiștilor din școlile orașului Ploești, cîștigat de prima cu scorul de 6-1. Manifestarea culturală s-a Încheiat printr-o reuniune ami- cală a profesorilor din Capitală și a celor din Ploești. In urma acestei vizite, care a însemnat totodată și un schimb de experiență în activi- tatea culturală, comitetul sin- dical local al muncitorilor din Învățămînt din orașul Ploești a luat inițiativa înfimțării unor formații artistice similare. Peste 60 de cadre didactice au și în- ceput repetițiile ia cor. A în- ceput, de asemenea. studierea unor piese de teatru în vederea reprezentării lor de căire cer- cul dramatic. Artiștii amatori din rîndul ca- drelor didactice din Ploești vor întoarce vizita colegilor lor din Capitală, urm'nd să prezinte, cu formațiile proprii, un spectacol pe scena clubului și să lărgeas- că astfel legăturile stabilite acum. îndrumător pentru studiul in- dividual și teme pentru acasă la fizico-chimie — 1,80 lei. Legarea teoriei de practică în studiu! matematicii — II lei. Metodica predării științelor naturii — 720 lei. La Librăria ..Cartea prin poștă’ se găsesc numere res- tante sau colecții din „Gaze- ta Matematică și Fizică" se riile ,,A“ și „B“ din anii 1956, 1957 șt 1958. Profesorii de ma- tematică și fizică își pot com- pleta colecțiile adresîndu-se susnumitei librării; de aseme- nea sînt rugați a-i informa pe elevi asupra posibilității de a și procura revistele respective. Sesiune de lecturi pedagogice Din inițiativa Ministerului învățămintului ți Cultnri . 1a Pa'atul Cu'tnrii din Ploești se va desfășura in zilele de 30 31 mai și 1 iunie a.c. o sesiune de lecturi pedagogice. La sesiune vor fi prezentate și discutate numeroase referate ale unor cadre didactice din școlile profesionale, de meserii, tehnice și tehnice de maiștri din regiunile București. Ploești, P'testi, •'■"lati, Craiova Con- stanta, Bacău, lași și Suceava. nare și de masă, în repertoriul acestui ansamblu sînt nume- roase piese inspirate din fol- clorul nostru și al naționalită- ților conlocuitoare precum și diferite cîntece de Glinka, Bo- rodin, Weber etc. Colectivul coregrafic al ansamblului se o- rientează îndeosebi către dan- surile populare din țara noas- tră, In acest sens scrisoarea subliniază reușita suită de jocuri populare din regiune, in interpretarea căreia viitorii în- vățători dovedesc o fină înțe- legere a temperamentului și a grației dansurilor populare. Dnpă cum ni se scrie din Ploești, echipa artistică a Sin- dicatului muncitorilor din în- vățămint a prezentat montajul literar dramatic „450 ani de carte romînească". In acest montaj literar, menit să reflec- te dezvoltarea literaturii ro. mîne de la 1508 și pină în zi- lele noastre, profesorii de lim- bă romină din Ploești au trans- pus pe scenă diferite figuri de scriitori progresiști din istoria literaturii romine. Elevi talentati recrutați din diferite clase și școli au interpretat momente și personaje din ope- re ca: „Răzvan și Vidra", „Vlai- cu Vodă", „Mitrea Cocor’, ,’,Cintare omului" etc. In pre- zentarea evoluției literaturii române o deosebită atenție a fost dată poeziei. Recitările e- levilor au ilustrat momente principale din dezvoltarea poe- ziei de-a lungul anilor cu fragmente din Dosoftei, Anton Pann. D. Neculuță. Al. Vlahu- ță, A. Toma, M. Beniuc. M. Breslașu, E. Jebeleanu etc. O bogată activitate cultura- lă desfășoară și cadrele didac- tice din comunele Sînandrei, Satchinez și Hodoni, regiunea Timișoara. De curind a a- vut loc aici o întrecere între formațiile artistice de școlari- Sub conducerea în- vățătorilor și profesorilor, școlarii au interpretat dife- rite piese muzicale, au reci- tat versuri din poezia noas- tră nouă și au prezentat dife- rite dansuri populare romine și germane. Astfel, prin activitatea la că- minul cultural cu țăranii mun- citori din sate sau prin echipe- le artistice organizate cu elevii din școli, învățătorii și profe- sorii depun eforturi continue pentru a atrage cit mai mulți oameni către valorile artei, pentru a trezi în cit mai mulți dragostea pentru cultură. O. B. (Urmare din pag. II resc, o aflăm din spusele unor ziare de atunci. Să răsfoim zia- ru> „Frontu." din anul 1932: „In internatele școlilor, in că- minele de ucenici — scria în coloanele lui — pâinea a fost desființată ca un lux și înlo- cuită cu mămăligă Copiii de muncitori ți de țărani trebuie să invefe carte — atunci cind au posibilitatea — in ghiorăi- turile stomacului vețnic nesă- tul ; ucenici care lucrează 10— 12—14 ore pe zi trebuie să scoată din codrul de mămăligă substanțele care să înlocuiască vlaga stoarsă de atelierul pa- tronal. Iar statul, politicienii, cei care declamă la toate răs pintiile, arătind marea grijă pentru „generația de miine", asistă cu nepăsare la tragedia impresionantă a generației ti- nere, care cade frântă. cotropită de mizerie, foamete, boli, pier- zindu se în noianul de sufe- rințe ale vremurilor de azi". Elevilor din zilele noastre, care sint înconjurați cu părintească grijă de profesorii ți educatorii lor, le vine foarte greu să creadă că ta fosta țcoată „Băr- bătescu" altă dată, „leșinurile” elevelor in timpul orelor din cauza nemîncărti — cum scria ia 1932 același ziar — sînt tot Elevi al școlii de 7 ani Nr. 4 din Sibiu lucrind cu aparatele și instru- mantele confecționate de ei in atelierul școlii. Material didactic confecționat de elevi In cursul acestui an școlar, elevii Școlii de 7 ani nr. 4 din Sibiu au desfășurat o bogată activitate pentru confeaționarea unui mare număr de aparate și instrumente necesare predării lecțiilor de fizică și efectuării lucrărilor de laborator. Ei au confecționat astfel instrumente simple ca pendulul lui Maxwel, cumpăna zidarului, aparate pentru determinarea legii inerției etc. De asemenea, au confecționat o serie de aparate mai complicate, ca de pildă cele pentru demonstrarea problemelor legate de pirghii cu brațe egale și neegale, pentru demonstrarea acțiunii forțelor asupra corpurilor, pentru demonstrarea echilibru- lui stabil, scripeți etc. Pentru predarea lecțiilor din capitolul „Optica" elevii au confecționat suporți pentru montarea oglinzilor și a lentilelor, un proiector și un jotomeiru, iar pentru legarea de practică a lecțiilor de electricitate au construit circuite electrice și aparate ca electroscopul cu pai, un aparat pentru demonstrarea acțiunii curentului te trece printr-un ci mp magnetic, bobine de inducție cu peste 2500 spire, două motorașe electrice, reostale, un aparat de recepție etc. Toate aceste aparate și instrumente au fost executate de către elevi in atelierul școlii, sub conducerea și îndrumarea profesorilor de fizică. 0 mare contribuție la procurarea materialelor necesare și chiar la executarea unor operații mai grele au adus părinții elevilor. Activitatea de confecționare a aparatelor și instrumentelor s-a dovedit și un bun prilej de a-i înarma pe elevi cu deprinderi de muncă și de a-i orienta spre activitatea practică. Concurs pentru ocuparea de posturi în învățomîntul superior DBtECȚLA CONSERVATORULUI DE MUZICA „GH. DIMA- DIN CLUJ pu- blică eoecurs pentru ocuparea urmă- toarelor poeturl vacante : 1| on post de conferențiar, spe- cialitatea contrabas, catedra instru- mente de coarde. 2) un post de profesor, specialita- tea canto, catedra de canto. La acest concurs pot participa persoanele care posedă titlul de can- didat In științe san doctor în științe sau gradul didactic de conferențiar. Fot 11 admiși la concurs și fără tit- luri științifice și grade didactice su- perioare specialiști de înaltă califi- care din producție san din aparatul de stal, precum șl actualele cadre didactice cu stagiu șl realilâri In specialitatea disciplinei respective Persoanele care doresc să participe la concurs vor înainta o cerere Di- recției Conservatorului de muzică „Gh. Dina" din Cluj, s1r. Matei Corvln nr. 4, indidnd postul la care mai frecvente. Sint zeci de eleve care nu mănincă 2 ți 3 zile". La cantina in care puteau iua masa doar o sută de eleve din cele cinci sute ,,cu adevărat sărace", continuă articolul citat, „ma- joritatea elevelor mănincă un singur fel, iar pe al doilea ii duc acasă în mici vase, pă- rinților aflați în mizerie".„ Sub îndrumarea înțeleaptă a partidului, țcoala noastră nouă a căpătat un conținut științific marxist-leninist, ea se leagă tot mai strîns de viață, de pro- blemele producției. Acest drum arătat școlii de partid duce in modul cel mai sigur la forma- rea unor cadre de muncitori, de tehnicieni și specialiști bine pregătiți capabili Instruirea ți educarea coptilor pe linia tra- sată de partid este înfăptuită cu succes de învățătorii, profe- sorii, educatoarele școlilor noas- tre — detașamentul cel mai numeros de intelectuali din R P.R.. Tineri abia iețifi de pe bănci'e școlilor, sau virstnîcî ajunți in pragul pensionării, slujesc cu trup ți suflet țcoala nouă, izvorul de cadre al viito- rului. Au legat de țcoală, de copii tot ce au mai bun in viață acești dascăli în trecut umiliți ți desconsiderați, astăzi stimați ți prețuiți. Pedagogi ca R»ri‘a Otel, educatoare la gră- dinița de copii din comuna Ne- doiMC să concureze. La cerere vor anexa următoarele acte țin cile 3 exemplare): I) autubiografia ; 2| co- pie legalizată după diploma de slal sau actul echivalent de studii supe- rioare ; 3) copie legalizată după di- ploma de candidat în științe sau doc- tor In științe ; 4) copie legalizată după atestatul de conferențiar ; 5) certificatul de caracterizare a activi- tății profesionale și sociale a candi- datului eliberat de iustiințla în care acesta Iși are locul de bază al acti- vității sale ; 6| memoriu de activi- tate semnat de candidat i ?) cile două exemplare din lucrările sale științifice (eventual an singur exem- plar) precum și bibliografia tuturor lucrărilor editate. Cererea și actele susmenționate ▼or fi depuse la direcție in termen de o lună de ta dala publicării. Data concursului se va anunța ni- tenor. Copilului grești, regiunea iași, Felicia Doneca, directoare la Școa'a medie nr. 5 din Oradea, Marin Dobre, învățător la Școa.a e.e- mentară de 7 ani din comuna Șelimbăr, regiunea Stalin ți mulți alții muncesc cu tot ela- nul, cu toată dragostea și pa- siunea omului nou, împlinind cu cinste datoria de a instrui temeinic și a educa in spirit comunist tinerele vlăstare. Pentru ei ți pentru toți oa- menii care muncesc pe tărimul țcoli:, „Ziua internațională a copilului" este ți propria lor sărbătoare. Trăind zi de zi in mijlocul celor mici, aiutindu-i să descopere frumusețile ști n- țeL tehnicii, literaturii, educa- torii participă la emoțiile copii- lor făuresc împreună cu ei vi- suri îndrăznețe care vor prin