Organ al Ministerulni Invătamintului și Cullurii și al Ccmitetilui Central al Sindicatului Muncitorilor din Invăiămint și Cultură Anul XI, Nr. 518 Vineri 15 mai 1959 8 pagini 25 bani Producția a doua școală Lumea minunată a științei și tehnicii, cu cele mai noi și mai mărețe cuceriri ale ei, li se dezvăluie vastă, intr o lumină puternică, elevilor din școlile de cultură generală care fac practica in uzine, in fabrici, pe ogoare. Pretutindeni ei află lucruri noi și deosebit da interesante din domeniul mecanicii, automa- ticii, chimiei. . Profesorii de matematică, fizică, chimie, ști. ■sie naturale de la școlile de cultură genera- "s ai căror elevi fac practică în producție, mărturisesc cu bucurie că niciodată nu a exi' stat un asemenea interes pentru însușirea cu- noștințelor teoretice, orientat către probleme- le cele mai însemnate ale lecțiilor, asemenea p;':b:btăți de fixare temeinică a cunoștințe- lor ca in pr?zenL Tinerii din școli cer expli- c: • asupra proceselor tehnologice pe care ’r ac in fabrici și uzine, pun probleme cer? se referi ’s cele noi descoperiri ști- inLce 'i tehnice. La bibliotecile școlilor, ale rfjtj'iicr etc sint tot mai des solicitate de către elevi Jccări cu caracter tehnic și știin- țific în care ei caută răspuns la problemele pe care și le pun în legătură cu o seamă În- treagă de activități desfășbrat? în uzine și fa- brici. Toate acestea nu rămîn, desigur, fără rezultate asupra situației la învățătură. O dată cu interesul pentru știință șl tehnică, ca ur- mare a studiului mai aprofundat, crește și nu- mărul notelor bune. Acest fenomen este firesc. Producția nu este pentru elevi numai o școală a activită- ții practice, ci și un izvor de noi cunoștințe, un imbold pentru aprofundarea cunoștințelor acumulate in școală. Deseori, in timpul cînd elevii se află în ta strungului sau a bancului de lucru, pe loare sau la S.M.T., poți asista la discuții deosebit de interesante. Mulți elevi care fac practică la Atelierele „Grivița Roșie", de pildă, au manifestat interes pentru metodele de tă- iere rapidă la strung. Ei au aflat din răspun- surile muncitorilor și maiștrilor că tot secretul stă în geometria cuțitului, că unghiul de tă- iere, care era înainte pozitiv, este acum ne- gativ și în felul acesta i s a mărit mult rezi- stența la turații mari. De Îndată elevii au și căutat să adîncească d’ferite noțiuni din geo- metrie, pentru a înțelege cît mai bine feno- menul pe care l-au întîlnit. lată cum, pentru înțelegerea unei probleme practice de muncă, elevii au fost stimulați să-și însușească noi cunoștințe teoretice. Și a- semenea exemple sînt nenumărate. Ca să în- țeleagă cum se efectuează o strujire conică, elevii au aprofundat noțiunile de trigonome- trie. Lucrind la turnătorie sau la secția de tratamente termice, și au îmbogățit cunoștin- țele referitoare la structura metalelor, la cele mai importante capitole din căldură. Astfel, e- levii se conving tot mai mult că munca în producție nu este numai o problemă de în- deminare și deprindere, ci este strîns legată de stăpinirea temeinică a numeroase cunoș- tințe de specialitate, deschide drum larg pen- tru cunoașterea aprofundată a științei și teh- nicii. Cit de mult stimulează munca practică dorința elevilor din școlile de cultură genera- lă de a și însuși noi cunoștințe, de a-și lărgi orizontul tehnic șt științific, se vede și în ac- tivitatea cercurilor tehnice din multe școli. Elevii școlilor medii „Nicolae Bălcescu* din Craiova șj ..Aurel Vlaicu" din București, care tac practică in ateliere ale căilor ferate, stu- diază îndeaproape la cercurile lor problemele șr ^țifics pe care le ridică mărirea randa- mer.taîui locomotivelor, creșterea puterii de tracțiune etc. i elevii școlilor medii din Ga- lați 5i Turnu Severin, care fac practica pe șantiere navale, se preocupă de tehnica nouă In sectorul construcțiilor de nave; cei din Birlad. care fac practică în atelierele Fabricii de rulmenți, se ocupă intens de tehnologia de fabricație a acestor importante piese. La ricdnl ei, practica în gospodăriile agri- oî? de stat și nospodăriile agricole colective a trezit In rindurile elevilor din școlile sătești un deosebit interes pentru studierea structu- rii plantelor și a stadiilor de dezvoltare a a- Numeroși elevi ai clasei a Xl-a de la Școala medie ,,AureI Vlaicu" lucrează cu drag în atelierele Complexului C.F.R. ,,Grivl(4 roșie". latâ-i de pildă pe elevii Alexandru Zarafii și Nicolae Tudor, primind ultimele indicații de la profesorul-maistru și de la maistrul de secție, Înainte de a trece să execute o piesă Ia strung. cestora, pentru metodele de îmbunătățire a soiurilor de cereale și plante industriale, pen- tru metodele de ridicare a productivității so- lului etc. Elevii școlilor de 7 ani din comuna Bucinișu, raionul Caracal, din Siliștea—Băi- lești sau din Cogealac-Constanța, de exemplu, au pornit să desfășoare o adevărată muncă de cercetare științifică cu privire la cele mai productive metode de semănat, la influența diferitelor îngrășăminte chimice asupra dez- voltării plantelor, la importanta folosirii ră- sadnițelor și ghivecelor nutritive, la reface- rea structurii solului prin asolamente. Aprofundarea problemelor științifice fi teh- nice legate de problemele concrete ale prac- ticii desfășurate de elevii școlilor de cultură generală în întreprinderi și pe ogoare, repre- zintă un pas hotărîtor în stimularea interesu- lui tinerilor pentrj activitatea din toate ra- murile științei și tehnicii. Dorința elevilor de a adinei cît mai mult cunoștințele științi- fice legate de procesele tehnologice din în- treprinderile în care își fac practica a deter- minat conducerile multor fabrici și uzine să organizeze pentru elevi cursuri predate de ingineri și tehnicieni. Astfel de cursuri au organizat, bunăoară. Atelierele C.F.R. „Grivița Roșie" și uzinele „Steaua Roșie" din Bucu- rești, Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie" din Iași etc. Aici li se dau elevilor explicații amănun- țite cu privire la tehnologia și metodele de muncă folosite, la problemele economice ale producției, la caracteristicile principalelor produse ale fabricii sau uzinei. Legătura permanentă, nemijlocită, a elevi- lor cu viața de producție a lărgit mult inte- resul tinerilor și pentru cunoașterea proble- melor economice. Importantele inițiative ale oamenilor muncii din întreprinderi pentru tra- ducerea în viață a politicii economice a parti- dului și guvernului Ie sînt acum cunoscute e- levilor nu numai din ceea ce le spun profeso- rii sau din presă, ci și în mod nemijlocit, din munca întreprinderii sau a gospodăriei agri- cole unde fac practică. Arătînd tinerilor cît de bogat, de nesecat izvor de cunoștințe este practica construcției socialiste, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej spunea în cuvîntarea rostită la caa de-a H-a Conferință pe țară a Uniunii Asociațiilor Stu- dențești din R.P.R. „Drumul cel mai sigur spre (Continuare în pag. 7.a) O comparație se impune. Și o judecată- O aspră jude- cată. Întreaga politică cultu- rală a regimului burghezo- moșieresc se descoperă ca în lumina unui Iar puternic. Nu era numai indiferentă fată de valorile care lincezeau sau se stingeau fără urmă în sinul poporului, dar și o voită, conștientă persecuție pentru tot ce constituia o amenințare de răzvrătire în zbucnirile de creație care răsturnau ordinea stabilită. Ordinea stabilită pentru fiii poporului de tagma jefuitorilor, de la rege pînă la jandarmi, era că învățătura multă otrăvește sufletul omu- lui și-l dezgustă de munca pămintului. Cursivul publicat in „Ga. zeta invălămîntului' sub sem- nătura prof. Silvestru Patifa desore pionierul Gheorghe Badiu, micul ornitolog, elev in clasa a Vl-a a Școlii de 7 ani nr 6 din Sibiu, ne a readus în amintire pe Niculăită Min- ciună. feciorul țăranului An- drei Grozescu din nuvela Iui 1. Brătescu-Voinești. Și Nicu- lăită Minciună era un băiat cu tragere de inimă la învăță- tură. în toate clasele primare a luat tot premiul I. La slîrși- tul școlii, domnul învățător a socotit că e păcat ca așa băiat cu tragere de inimă la învă- țătură să nu meargă mai de- parte. Dar bietul taică-său ve- dea că munca lui și a Stanei, nevesti si, n-avea nici un spor pentru casa lui Împovărată de patru copii. Cînd a auzit șl pe arendaș, conu'Epaminonda, că învățătura multă mai rău utravește sufletul omului, că țere cheltuială mare șl dez- gustă pe om de munca cîmpu- lui și că, pe deasupra, Nicu- lăită poale ieși un apelpisit șl un derbedeu de să sperie co- muna. s-a lăsat păgubaș, așa că Niculăită a rămas acasă, la munca cîmpului. Dar firea lui iscoditoare, spiritul lui creator nu-i dădeau pace și. în netreb- nicia întocmirii de atunci a lucrurilor, cum mărturisește autorul, i-au prilejuit o viată plină de amărăciuni : urechea- lă de la tată-său pentru că își pierduse o jumătate de zi ui- tindu-se cum mîncau ori cum își făceau gogoșile viermii de mătase, bătaie pentru că — în vremea cînd el urmărea • gînganie — boii pe care era trimis să-j păzească intraseră înlr-o holdă a vecinului. Ceea ce era mai greu de răbdat era batjocura. Și Niculăită, ca și pionierul Gheorghe Badiu, era înzestrat cu spirit de obser- vație și sta ore întregi la pîn- dă. De două ori se întîmplase să vadă pe cîmp cum un băr- PETRE DRAGOIESCU președintele Consiliului superior 4 Școlilor (Continuare în pag. 8) Probleme de matematică și fizică legate de viafă însușire* temeinici a matematicii și tizi, di implică rezolvare» de către elevi a imui mare număr de probleme. Conținutul acestor probleme trebuie să exprime in mod concret legătura dintre cunoștințele predate elevilor fi practica producției industriale și agricole. Multe cadre didactice de specialitate fo- losesc pe scară largă metoda compunerii de probleme cu date luate direct din pro- ducție. Este de remarcat în această privin- ță inițiativa profesorilor de matematică de la școlile din orașul Ploești. Aici, sub în- drumarea filialei locale a S.S.M.F., s-a con- stituit un colectiv care lucrează la elabora- rea unei culegeri de probleme al căror con- ținut să reflecte realizările și perspectivele uzinelor și rafinăriilor din localitate, pre- cum și realizările din sectorul socialist al a. grkulturii. Comisiile metodice sprijină acest colectiv, punindu-i la dispoziție numeroase date din producție Conținutul problemelor care vor fi i»ciu- M in culegere este strins legat de progra- mele de invățămint La matematică și fizică. Astfel, pentru a se ilustra capitolul -Grafi- ce" din programa de matematică a clasei a Vl-a, de exemplu, se culeg date cu privire Io creșterea producției industriale in între- prinderi'e din localitate pe o anumită pe- rioadă, precum și date care să reflecte cre- șterea sectorului socialist al agriculturii din regiune în perioada 1955—1959. Ca aplicații asupra cunoștințelor primite de elevi la capitolul „Procente” se elaborea. ză un mare nunjar de probleme din care să rezulte dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii in regiune și in întreaga țară. Se urmărește ca, prin date concrete bine alese și cuprinse tn textul problemelor, să »e scoată in evidentă ajutorul dat țărănimii muncitoare de către stațiunile de mașini și tractoare pentru sporbea producției agrițo- le și. îndeosebi, să se sublinieze superio- ritatea gospodăriei colective față de gos- podăria individuală. Ținuta elevilor, ordinea și curățenia care domnesc în aceasta clasa a Școlii de 1 ani nr. 40 du) Capitali arata că postul sanitar de aici merită cu adevăia.t steagul de colț sanitar fruntaș. PATRONAREA ȘCOLII către întreprindere tȘI ARATA ROADELE In legătură cu aplicați ite la capitolul „Mărimi proporționale* se elaborează pro- bleme care arată cum ecte retribuită munca colectiviștilor, proporțional cu zilele de mun- că (cu calitatea și cantitatea muncii). Ca aplicații ale cunoștințelor despre arii și volume se lucrează probleme cât mai va- riate. De exemplu, o serie de probleme, dind producția medie la ha a unor cereale și su prefața cultivată, cer să se calculeze nu- mărul și capacitatea silozurilor cilindrice, cubice etc. necesare insilozării cerealelor respective Profesorii de fizică lucrează La elaborarea de probleme al căror conținut va exprima •plicațiUe fenomenelor fizice Ia procesul de producție ce are loc în întreprinderile din localitate. O mare importanță este acordată industriei p2ăro!ifere. Problemele pe acea- stă temă urmăresc lămurirea elevilor asupra unor procese cum sînt: schimbarea stării de agregare a corpurilor, distilarea, disti- larea fracționată etc. In totalitatea lor, problemele vor da elevilor o privire gene raia asupra întregului proces de producție din rafinării, incepind de la extracția țițeiu- lui și pînă la separarea diferitelor produse finite: uleiuri, benzine, categorii de petrol etc. Nu sînt neglijate nici problemele al că- ror conținut exprimă principiile de funcțio- nare « unor motoare prin prisma randamen- tului lor. De asemenea, multe probleme ur- măresc înțelegerea de către elevi a proprie- tăților corpurilor solide și, mai ales, înțele- gerea practică a diferitelor metode de pre- lucrate a metalelor. Inițiativa profesorilor de matematică șt fizică din orașul Ploești de a elabora pro- bleme cu date luate direct din producție trebuie extinsă, deoarece organizarea muncii in acest sens este garanția asigurării con- ținutului just al problemelor. F. SILVESTRU, In ultimii an.. Școala medie nr. 1 din Cărei a ob- ținut succese remarcabile in educarea și instruirea elevilor, in pregătirea lor pentru muncă, pentru pro- ducție Aceste succese se datoresc în mare măsură sprijinului primit de ca- drele didactice din partea Stațiunii de mașini și trac- toare din Cărei, care la pro- punerea organizației sindi- cale, a luat școala sub pa- tronarea sa. S.M.T-ul a 'donat școlii diferite ma- șini agricole iar tehni- cienii săi i-au lamilia- rizat pe elevi cu construcția fl conducerea acestor ma- șini- Totodată, tehnicienii de la S.M.T. au ajutat ca- itreie didactice in ceea ce privește organizarea și con- ducerea practicii elevilor In ateliere fi pe cimp, in efectuarea lucrărilor pe lotul experimental ele. In vacante, elevii școlii au efectuat cile 2—3 zile de practică in atelierele SJd.T.-ukii ți pe terenurile gospodăriilor agricole din comunele Sanislău, Tirianu, Moltinul Mic etc. Ei vizi- tează des atelierele SM.T- ului și culturile agricole și participă electiv la dilerite lucrări de demontare ți montare a mașinilor, ca ți Ia repararea unor mașini șl unelte. Toate acestea I au tăcut pe elevi să îndrăgească mult profesiunea de meca- nic agricol. Intre școlari și muncitori s-au legat priete- nii strînse și sincere. Tine- rii tractoriști le-au împăr- tășit cu drag elevilor cu- noștințele lor, au avut o atitudine plină de grijă lăți de ei, i au îndrumat cu multă pricepere. Ca un rezultat deosebit de valoros al practicii ele- vilor ia producție îl con- stituie faptul eă multi din- tre ei au Învățat să con- ducă tractorul. Numeroși elevi stăpiaesc de pe acum meseria de tractorist. Spre exemplu, eleva Florica Ra- țw din clasa a X-a, fiică de colectivist, cunoaște și conduce bine tractorul M.T Z. cu plug suspendat și tractorul I.A.R. cu plug ,JJie PinLUie'- Ea și-a tă- cut practica sub conduce- rea tractoristului Vasile Cimpnanu, țel de brigadă, care a caracterizat-o ost- iei : -lucrează bine, fiind independentă pe tractor. A executat bine arăturile pe terenul gospodăriei agri- cole colective „1 Mai“ din comuna Moltinul Mic. Este calmă ți slăpînește bine comenzile și mașina'- Flo- rica Raliu lucrează cu mul- tă plăcere pe tractor și simte o atracție deosebită pentru munca cu mașinile agricole. Interes pentru munca agricolă arată și elevul loan Sălăjan, din clasa a IX-a Fiind ajutat cu răb- dare și pricepere de tracto- riștii Martin Schuler și Andrei Peter, el a învățat meseria de tractorist, știe să conducă bine tractorul I.A.R. 22. La rindul lui, elevul Vasile Popa din cla- sa a X-a conduce bine tractoarele I.A.R. și K.D. 35. EI a arat cu tractorul o su- prafață de 5,20 ha pe te- renul gospodăriei agricole colective din comuna Ti- rianu. Și asemenea elevi. Care se simt atrași de a- ceastă muncă, sînt încă mulți in școală- Contactul direct cu mun- ca, cu muncitorii Ie-a des. chis elevilor perspective minunate de viitor. Mulți dintre ei doresc să devină, după absolvirea școlii, me- canici agricoli, să contri- buie Ia înflorirea agricul- turii in regiune. Acum, Stațiunea de ma- șini și tractoare se pregă- tește să ajute școala în or- ganizarea practicii de vară a elevilor. In cursul prac- ticii elevii vor ii reparti- zați pe echipe de munci- tori, lie la brigăzile de tractoare în cimp, lie în ateliere. Tehnicienii de la S.M.T. îi vor învăța pe elevi să conducă, în afară de tractor, o serie de alte mașini agricole- Stațiunea va pune la dispoziția per- manentă a școlii, pentru instruirea elevilor, un trac- tor și o serie de mașini- unelte. Dorind să răsplătească eforturile muncitorilor, ele- vii au hotărîl să organizeze o acțiune de înfrumusețare a stațiunii, prin plantarea de pomi. De asemenea, ei prezintă în fața muncitori- lor programe artistice. A. FEȘTILA vicepreședinte al Consiliului sin- dical regional — Baia Mare ȘTIRI © Comisia profesori- lor de limba romină de la Școala medie cu limba de predare ma- gh'ară nr. 3 din Satu Mare desfășoară o boga- tă activitate. Generali zînd in școală metodele bune de predare a lim- bii romine, comisia a recomandat folosirea iar. gă a metodei conversa- ției, a schemelor pentru studierea fenomenelor gramaticale etc. Colaborarea membrilor comisiei cu profesorii de limba maghiară în vede- rea predării comparative a unor fenomene grama- ticale contribuie de ase- menea La o mai conști- entă înțelegere a cunoș- tințelor de către elevi. La însușirea temeinică a limbii romine contri- buie și formele de activi- tate in afara clasei, că- rora membrii comisiei metodice le acordă o mare atenție. Așa sînt, de exemplu, consultațiile, activitatea in cadrul cercului de limba și li- teratura romină, organi- zarea unor expoziții de caiete ale elevilor, orga- Profesorii de fizică și chimie de la Școala medie nr. 10 „Zoia Kos- modemianskaia* din București cau- tă să folosească larg multiplele po- sibilități pe care le oferă vizitele în întreprinderi pentru a realiza o cît mai strinsă legătură a predării cu problemele producției. Vizitele sînt organizate pe baza unei tematici cuprinzînd probleme din programa de fizică și chimie și constituie o recapitulare și o adân- cire a acestor probleme prin inter- mediul legăturii directe cu produc- ția. Astfel, o serie de teme ce se predau în cadrul programei de fizi- că la clasa a VUI-a — ca de exem- plu mișcarea circulară, transmiterea mișcărilor prin frecare, roți dințate și curele — au fost exemplificate practic cu ocazia unor vizite orga- nizate cu elevii la întreprinderea de material didactic din Capitală. Ele- vii au putut Observa aici cum funcționează cuba de viteze La strung, sistemul de transmitere a mișcării la freză, raboteză, burghiu mecanic etc. Ei au urmărit totodată cum se realizează schimbarea sen- sului unei mișcări, ințelegind ast- fel care este rostul practic al ro- ților dințate și al curelelor de trans- misie. La fel, în ceea ce privește chimia, s-a organizat după predarea unor teme o vizită la laboratorul uzine- lor „Vasrle Roaită* dîndu-se elevi- lor din clasele a VUI-a posibilitatea să verifice importanța practică a cunoștințelor studiate de ei. Elevii au efectuat aici o serie de experiențe legate direct de procesul de pro- ducție — de exemplu analiza can- titativă a carbonului, sulfului și a altor elemente care intră în com- ponența oțelului și fontei. Efectuînd analiza cantitativă a sulfului, elevii au urmărit transformarea bioxidu- lui de sulf provenit din arderea șpanului de oțel sau fontă prin di- zolvare în apă, oxidarea acestuia în acid sulfuric, neutralizarea aci- dului sulfuric cu hidroxid de sodiu în prezența unui indicator. Astfel, printr-o analiză volumetrică s-a de- terminat direct cantitatea de sulf. Printr-un procedeu asemănător s-a • ȘTIRI nizarea unui concurs „Drumeții veseli* etc. In centrul preocupări- lor comisiei stau acum problemele privitoare la organizarea judicioasă a recapitulării materiei, la metodica desfășurării lecțiilor recapitulative, la justa verificare și notare a cunoștințelor elevilor. MAXIM1LIAN BOROȘ Satu Mare • Ca semn de înaltă prețuire a eroismului ute- ciștilor, la Școala de 7 ani din comuna Săcelu, analizat și carbonul. Elevii au observat că multe substanțe și aparate ca exicatorul, biureta, pipeta, catalizatori, indicatori etc., întâlnite în laboratorul școlii se folosesc pe scară largă în indus- trie. Acest lucru a stimulat mure interesul lor pentru studiul chimie® In general, vizitele în întreprin- dere și lucrările la care se participă în cadrul acestora fac să crească interesul elevilor pentru practică, dorința lor de a cunoaște aplicații- le problemelor teoretice studiate de ei ia lecțiile de fizică și de chimie. O altă formă de activitate folosi- tă la Școala „Zoia Kosmodemians- kaia“ pentru realizarea legăturii cunoștințelor teoretice cu producția este orientarea tematicii cercurilor de elevi spre problemele practice. Unele ședințe ale cercului tehnic al elevilor -se desfășoară chiar în în- treprinderi. Bunăoară una dintre a- ceste ședințe a avut loc Ia Între- prinderea de material didactic, in secția de sticlărie, unde elevii au avut posibilitatea să efectueze în- doirea, subțierea, perforarea, tăie- rea, suflarea și lipirea sticlei. O altă ședință a cercului — a cărei temă privea un șir de reacții chimice ca- re au loc în galvanoplastie, niche- lai. cromaj etc. — s-a bazat pe ■ J noștiofele obținute de elevi inlajfl vizită anterioară la I.M.D. în ți a de nâchelaj. Elevii au executat lucrări de laborator frontale, prin care au înțeles cum se petrece în practică fenomenul de disociere e- lectrolitică, înlocuirea ionului de cu- pru prin fier și zinc, a ionului de mercur prin cupru, a celui de ar- gint prin mercur etc. Tot cu aceas- tă ocazie elevii au ascultat refera- tele „Disociația electrolitică" și „Cîteva întâmplări din viața elec- tronului", lărgindu-și cunoștințele primite în lecțiile de chimie. Dind elevilor prilejul să vadă cum se aplică in practică cunoștin- țele lor teoretice din domeniul fi- zicii și chimiei, vizitele în întreprin- deri constituie un mijloc important de a-i familiariza cu problemele producției, de a-i orienta spre acti- vitatea practică. Prof O. ROȘEA NU • ȘTIRI raionul Novaci, sa or- ganizat un colț U.T C. Aici au fost așezate por- trete ale luptătorilor uteciști din ilegalitate. Cu prilejul organizării colțului U.T.C., învăță- torii și diriginții au vorbit pionierilor și elevilor despre viața și lupta e- roilor uteciști, care con- stituie pentru tineretul de azi. un măreț exem- plu al dragostei de pa- trie, al dragostei față de partid și față de clasa muncitoare. înv. E. CINTEZA Alegerea drumului in viață Orientarea noilor absolvenți ai școlii elementare de 7 ani și ai școlii medii potrivii cu calitățile lor fizice și intelectuale, cu înclinațiile și dorințele lor, spre acele sec- toare care răspund cel mai mult cerințelor construcției socialiste este una din cele mai importante și mai actua- le probleme ale muncii din scoli în această etapă. Re- dacția noastră s-a adresat unor pedacroqi cerîndu-le sâ-și spună cuvîntul în legătura cu această problemă. Dăm mai jos articolele lor. CRITERIUL PRINCIPAL — NEVOILEECONOMIEi NAȚIONALE Cei 26 de elevi din clasa la care lucrez ca dirigintă — cla- sa a Vil a de la Școala de 7 ani din comuna Gogoșari, ra- ionul Giurgiu — sînt în marea lor majoritate fii de țărani co- lectiviști. Convinși de succesele ce le va obține an de an agri- cultura colectivizată, majorita- tea părinților doresc să-ți în- drepte copiii spre profesiunile agricole, lnscriindu-1 In școli agricole și de meserii. Astfel problema orientării profesionale in cele mai multe cazuri va fi rezolvată ușor datorită spri- jinului pe care școala fi pri- mește Sint care a de la părinții elevilor, insă și unele cazuri In fost necesară interven- ția acuvă • școlii — și îndeo- sebi a mea. ca dirigintă — pentru a îndruma pe unii elevi A fost nevoie în aceste ca- zuri să mă ocup serios de lă- murirea părinților în primul rind. Cu asentimentul părinți- lor lor, o serie de elevi din clasa mea și-au manifestat do- L nța de a se înscrie 1a școhie 'ie meserii ce pregătesc cadre pentru deservirea populației. De ajuns de mulți voiau să se iaca, bunăoară, croitori. In ra- ionul nostru, însă, sînt nece- sare mai ales cadre calificate pentru unitățile agricole socia- liste. De aceea, lăsînd cițiva elevi să se îndrepte spre șco- lile de meserii care pregătesc cadre pentru deservirea popu- lației — deoarece este nevoie in raion și de asemenea cadre, dar in număr mai redus — i-am îndrumat pe ceilalți spre tracto- briga- școlile care pregătesc riști, brigadieri do cîrnp, — Tovarăși mele mea in gazetă... — Vedeți in ctasă eu v.am șpas că m am hotărit să urmez o școală profesională de electrotehnică. Trebuie să știți insă că m-am hotărit la aceasta fără să am consimțâmîntol pi riaților care din diverse motive vor să mă tac croitoreasă. De fapt, înainte cu citva timp — continuă ea — credeam că e mai bine să devin balerină. Știți, iubesc mult arta, dansul. Dar pină la urmă, gîndindumă ' bine la meseria care ar fi mai mai potrivită pentru mine ți care mă atrage cel mai mult, m-am decis să mă fac învăță- toare. Părinții mei insă nici nu vor să audă aceasta. Spun că. la terminarea școlii voi fi trimisă să lucrez la sat și... Atunci m-am gindit să mă fac electro- lehnician Iși plecă ochii îngîndurată. După citeva momente mă în- trebă sfioasă: Dumneavoastră ce mă sfătuiți să iac ca să pot arma ceea ce doresc din toată — Mai intii. dă mi voie să-ți pun și ea o întrebare — i-am spus Ca tovarășa dirigintă te-ai sfătuit ? — Nu. nu m-am sfătuit. Cum să vă spun ? In clasă, cînd am discutat despre orientarea pvo- fesionată mi a fost greu să i incercă să se jutifice Mă temeam să nu rida colegii de mine, mă gîndeam că răpesc prea mult timp din Am aflat atunci că în clasa ei, clasa a VI l-a „A* de 1* Școala elementară nr.* 15 din București, există incă destul dieri pentru fermele zootehnice etc. Cu sprijinul conducerii școlii și al întregului colectiv didac- tic, am căutat să găsesc meto- dele cele mai potrivite pentru a populariza în rîndul viitori- lor absolvenți ai clasei a VH-a școlile agricole de la Giurgiu, din comunele Băneasa și Ar- sachi, pentru a-i informa asu- pra prospectivelor pe care le au urmind aceste școli. în a- cest sită cotă t scop am organizat o vi- cu elevii la Școala agri- din comuna Arsachi, pen- ca ei să vadă concret ce meserii pot învăța în această școală și care sînt condițiile de viață ale elevilor ei. Pentru a-i face să înțeleagă și mai bine perspectivele ce se deschid în fața absolvenților școlii agricole, îi voi duce pe elevii mei în unitățile agricole socia- liste, arătîndu-le aspecte din activitatea acestora la locul de producție. Paralel cu munca pe care’ o duc în preocup rinților discuții cît mai sau de rîndurile elevilor, mă și de îndrumarea pă- lor, ajutindu-i prin individuale să aleagă bine școala agricolă meserii la care să-și Înscrie copiii, arătîndu-!e care sînt, după părerea școlii, pro- fesiunile în care aceștia vor da cele mai bune rezultate. LUCIA APOSTOL diriginta clasei a VII-a de la Școala de 7 ani din comuna Gogoșari, raionul Giurgiu cepii piu ce KoU ■nni fimăcă nu se pot decide, sau tm meserii — M-am nepotrivite. ocupat de ori en La - rea profesională a copiilor din clasa mea, mă liniștește tova- rășa Georgeta Dogăroin, diri- ginta clasei. La una din orele de diriginție ara discutat pe marginea temei „Ce vreau să fiu după ce termin 7 clase11, cu care ocazie le-am dat adrese de școli profesionale și le-om arătat de ce e bine, de ce e necesar să urmeze asemenea școli. Am stat de vorbă în a_ ceastă privință chiar și cu unii părinți, încercînd să-i determin să reflecteze mai adine asupra pregătirii școlare „ fiilor lor, pentru Ca sa.și poată îndruma copiii spre școli potrivite cu po- sibilitățile lor roatei Nu am putut să nu fiu de acord cu tovarășa dirigintă că acțiunile de felul celor de mai sus sînt foarte folositoare pen- tru justa orientare profesională a viitorilor absolvenți. Păcat că pînă acum nu au fost fo- losite mai mult Dar numai a. semenea măsuri nu sint sufici- ente, Căci ne întrebăm : de ce în cîasa a VlLa ,,A' există ta ora aceasta elevi care încă os- cilează Intre școala de surori și aceea de radiofonie ori de... „tricotaje11, intre meseria de învățător și aceea de etectro- sau de balerin ? De tehnician ce există incă școlari slabi la învățătură sau cu note ia li- mită care iși propun să urmeze școala medie și alții care încă nu s au hotărit pentru nimic ? Răspunsul l-am citit in în- săși nevoia arzătoare a elevei cu ochii vioi de a se sfătui cu cineva, din dorința vie a mul- tora din colegii ei de a discuta cu diriginta această problemă in mod individual, pe cit posi- bil ,,nu în fața clasei". Centrul școlar agricol și zootehnic nr. 1 din Turda este unul dintre cele mai mari centre de acest fel din țara. Ia cele 4 școB cart hmețianeaza tn ca- drul grupului — două de ucenici ai două de maiștri — se pregătesc cadre «pa- c ia lizate pentru sectorul MCialut al agriculturii. Elevii grupului școlar au la dispoziție un internai eu dormitoare spațioase, o biblioteca cu peste 5.000 de volume (lucrări de specialitate șl literatură), e cantină pentru 160 de per- soane etc. hi dișev : Biblioteca Centrului școlar agricol nr. 1 din Turd^ TO T MAI MULȚI ELEVI SE ÎNDREAPTĂ SPRE PRODUCȚIE De curind, la Grupul școlar minier din Petroșani, cel mai mare centru de pregătire a ca- drelor pentru industria minieră din țara noastră, a avut Ioc o manifestare care tinde să de- vină tradițională: Ziua școlii. S-au întîlnit cu această ocazie foștii absolvenți ai școlii — as- tăzi muncitori fruntași, tehni- cieni și ingineri — cu elevii ac- tuali și cu cei din rîndul că- rora se vor recruta viitorii elevi, adică tinerii care urmează cla- sele a VH-a și a Xl-a ale șco- lilor de cultură generală. Ti- nerii care termină acum cursu rile claselor a Vil-a și a Xl-a au aflat multe lucruri de- osebit de interesante despre condițiile noi de muncă și de viață de care se bucură astăzi muncitorii din industria minie- ră, despre continua perfecțio- nare a tehnicii și ușurare a muncii fizice în această ramu- ră industrială. Profesorii lor, în Discuțiile mai mult „în general * despre orientarea pro- fesională, care au avut loc pină acum intre tovarășa prof. G. Dogăroiu și elevii săi, în clasă, nu au făcut decit intro- ducerea în ceea ce se cheamă orientarea profesională. Dato- rită lor școlarii au început să se gindească mai serios asupra drumului pe care vor trebui să-l apuce in curind. Și aceasta este un lucru bun. Dar ele nu au putut ajuta pe absolut fie- care elev să știe care este calea ce trebuie să o urmeze ținind seama de Înclinațiile, de posi. bîlitățile sale reale ți avind in vedere cerințele mari ale con- strucției socialiste în patria noastră. Șovăiala în alegerea meseriei, visurile nerealiste cu privire la aceasta pot face loc unei orientări sănătoase numai prin munca perseverentă a di- rigintelui. O muncă — nu de la săptămtnă la săptămînă, ci de zi cu zi, dusă de la om la om, cu fiecare elev în parte, cu fie- care părinte în parte — acasă, în cancelarie, în pauză, după ora de meditație sau în ședin- țele cu părinții. Un elev trebuie lămurit că fiind slab la învăță- tură nu va putea urma școala medie, un altul că fără înclina, ții pentru pictură e greu să de- vină artist plastic, părinții ele- vei amintite mai sus vor fi a- jutați — prin discuții pline de Înțelegere — să aprecieze fru- musețea și utilitatea muncii de învățător la sat șja.m.d. Discuțiile individuale reclamă, e drept, multă răbdare, înțele- gere. bunăvoință și destul de mutt timp. Ele sînt însă deo- sebit de necesare fiindcă ii a. juta cel mai bine pe copii să găsească răspunsul just ta în- trebarea : „încotro?" pusă de fiecare din ei ta această primă răsplntie in viață. ANA COSMIN colaborare strînsă cu maiștrii și profesorii grupului școlar, au organizat numeroase vizite în atalierele acestuia. Trebuie să vorbim neapărat și despre faptul că mulți din- tre părinții copiilor — și în special cei care fac parte din comitetele de părinți — au de- venit ei înșiși, în urma orien- tării pe care le-au dat-o ca- drele didactice, vajnici propa- gandiști în recrutarea de noi și destoinici elevi pentru școala profesională și tehnică. Deseori, la intrarea în șut, îi auzi dis- cutînd cu ortacii din celelaiMe echipe sau brigăzi : — Apăi, frate Mihai — spune cîte unul — eu cred că nu mai ai ce sta pe gînduri: dă-ți feciorul la școala profe- sională. Ai noștri bătrîni, și noi înainte, am lucrat cu tîr- năcopul și împingînd din greu la vagonete. Acu’ muncim cu ciocanul de abataj, cu haveza, iar cărbunele ni-1 poartă afară crațerul. Cît despre feciori, ei nici nu o să se mai asamene cu minerii pe care îi știam înainte. Iar dacă or vrea să în- vețe mai departe, cine le stă în cale ? Partidul ti și îndeamnă s-o facă. Așa vom avea ingineri care știu rostul minei și-s le- gați de viața minerilor. Fără îndoială că anul acesta Grupul școlar minier din Pe- troșani va primi mai mulți elevi ca niciodată, tineri dornici să continue glorioasa tradiție de muncă și luptă a oamenilor cărbunelui din Valea Jiului. AL. CIUCA -------------- CONCLUZII ---------------------------- Articolele publicate in pagina de față subliniază cîteva as- pecte însemnate ale muncii care trebuie dusă pentru orien- tarea profesională a elevilor. Articolul tovarășei Lucia Apostol relevă necesitatea ca diriginții să dirijeze pe absolvenți înspre acele școli care pregătesc specialiștii cel mai mult solicitați de economie. In munca de orientare — care trebuie să se desfășoare In tot cursul anului școlar și să se intensifice acum, în etapa finală — un rol deosebit îl au convorbirile individuale ca elevii și cu părinții așa cum subliniază articolul „încotro” ? Părinții și copilul trebuie ajutati să aprecieze la justa valoa- re calitățile absolventului, să înțeleagă necesitățile construc- ției socialiste în patria noastră, pentru ca în funcție de toate acestea să poată alege meseria potrivită. Pentru a da posibilitate profesorilor, părinților și copiilor să facă o alegere bună este urgentă nevoie ca „îndrumătorul pentru învățăminiul profesional și tehnic'' sau cel puțin lista școlilor de acest gen să ajungă in fiecare unitate de invăță- mint elementar și mediu. La popularizarea școlilor profesio- nale și tehnice e necesar să contribuie dm plin și ziarele lo- cale. lusta orientare profesională a noilor absolvenți nu este numai o problemă a școlii, a .părinților, a copiilor înșiși. Ea este o problemă a statului nostru. De aceea trebuie £ă i se acorde cea mai mare atenție, diriginții și profesorii avind obli- gația ca. in spiritul îndrumărilor primite de la minister, să găsească formele cele mai potrivite de rezolvare a acestei probleme tn condițiile concrete ale școlilor în care lucrează. PENTRU O MAI BUNĂ INFORMARE Tn munca pe care o desfă- șoară în rîndurile viitorilor ab- solvenți și ale părinților pen- tru a-i ajuta pe tineri sa-și aleagă drumul în viață, multe școli de cultură generală folo- sesc „îndrumătorul pentru în- vățămîntul profesional și teh- nic", pe care 1 au primit prin secțiile de învățămînt și cultură încă din anul trecut. De ase- menea, o serie de școli din sis- temul învățămintului profesio- nai și tehnic trimit școlilor de cultură generală prospecte în care se vorbește pe larg despre profilul și perspectivele lor, despre condițiile de admi- tere etc. Se pare, însă, că nu toate cadrele didactice au la dispozi- ție „îndrumătorul pentru învă- țămintul profesional și tehnic". La redacția noastră sosesc scri- sori de la profesori și diriginți care întreabă unde pot să se informeze pentru a ști ce școli profesionale sau tehnice, de meserii sau agricole există in regiunile lor. Pe de altă parte., nici prin prospectele trimise de unele școli profesionale și teh- nice cadrele didactice nu se pot informa suficient în această privință. La Școala medie „Mie Pintilie" din Iași, de exemplu, au sosit nu de mult prospecte de Ia școlile de muzică și de artă plastică din localitate și de la școala de coregrafie din Cluj. Spre aceste școli, însă, se îndreaptă prea puțini dintre ab- solvenți. Ar fi mult mai nece- sare lămuriri cu privire la șco- lile metalurgice, chimice, agri- cole etc. — spre care se în- dreaptă masa elevilor. Secțiile de învățămînt și cultura regionale și raionale au datoria să acorde cadrelor di- dactice ajutorul de care au ne- voie în privința orientării pro- fesionale, urmărind să ajungă și să fie folosit în toate școlile „îndrumătorul" și dîndu-Ie pe larg indicații cu privire la ti- purile de școli existente în re- giune, la localitățile unde se găsesc, la perspectivele pe care le deschid în fața celor ce te urmează, la condițiile de admi- tere (vîrsta de primire la di- ferite meserii și specialități, obiectele de examen, dala și condițiile desfășurării exame- nului de admitere) etc. înde- plinirea acestei sarcini de că- tre secțiile de învățămînt șl cultură este o condiție de maro însemnătate pentru buna desfă- șurare a acțiunii de orientare profesională a elevilor. De aceea, ea trebuie privită cu toată seriozitatea. G. VLASCEANW Trebuie coordonate toate eforturile în jurul mesei din cance- laria Școlii medii nr. 1 din Tirgoviște s-au adunat pro- fesorii care predau la cele două clase a Xl-a. Sînt printre el și oameni virst- nici, cu părul cărunt, sint și tineri care au părăsit nu de mult băncile facultăților. Unii au adunat in decursul anilor o experiență bogată, alții sînt abia la primii pași pe acest drum. Cu toții însă sint însuflețiți de aceeași dorință: să dea o cit mai bună pregătire elevilor lor, care în scurt timp vor ple- ca din școală pentru a păși In viață. Discuția la care participă acum profesorii clasei a Xl-a nu a fost organizată în mod special. Este o discuție obiș- nuită, așa cum se încheagă multe în cancelarie, pe teme izvorîte din problemele con- crete ale muncii. De la o vreme, tema discuțiilor este mai totdeauna aceeași: toată grija încheierii anului școlar cu rezultate cit mai bune, toată atenția pregă- tirii temeinice a elevilor pentru examenele ce le stau în față. Poți afla, asistind la a- ceastă discuție, cum au pre- gătit profesorii lucrările scri- se trimestriale așa incit a- cestea să-i ajute pe elevi in sistematizarea materiei stu- diate. Pregătirea în vederea lucrărilor scrise a dat o bună orientare elevilor în ceea ce privește organizarea studiului lor individual pen- tru recapitularea tuturor cu- noștințelor care li se cer la examene — și aceasta pen- tru că profesorii au făcut cu ei lecții de sinteză, le-au dat îndrumări amănunțite asupra felului cum trebuie să extragă ideile esențiale din capitolele pe care le re- văd, asupra felului cum tre- buie să folosească notițele, asupra materialului biblio- grafic pe care trebuie să-l consulte etc. De altfel* ei au avut o asemenea pre- ocupare în tot decursul a- nului școlar. La unele obi- ecte, cum sînt fizica, limba romină, limba rusă, după fiecare capitol parcurs pro- fesorii au prezentat elevi- WnilMWIIINII«lllll™lltllll-j e.-cmentară de 7 Src-.'J serbii funcțio- ru-zz prin asdodeservire. Ungă ei se află o cutie d^hisă in care școlarii, depun coniraoa- Printre profesorii difu- eon voluntari de cărți din comuna Șag sini unii care difuzează cărți și in șco- lile altor comune ale tar tonului Timișoara. inițiativei grupei sindicale de a se organiza schimbul de ex- periență intre profesorii virst- nici și cei tineri, au asistat la cîteva lecții ținute de mine prof. Dan Fot ade, organizatorul gru pei sindicale, și prof. Mihai Rusii, directorul școlii. Intr-una din aceste lecții, la clasa a Vll-a, explicam tocmai războiul de independență națională. Pe lîngă faptele esențiale m-am simțit ispitit să le vorbesc a- mănunțit elevilor despre pacea de la San Stefano și despre Congresul de la Berlin. Tovară- șii care au asistat la lecții mi-au atras atenția că tocmai acest abuz de amănunte duce la slaba înțelegere a lecției de că- tre elevi și răpește mult din timpul rezervat pentru fixarea cunoștințelor esențiale. Asistînd la o altă lecție ținută de mine la clasa a Vll-a, în care am vorbit despre Revoluția din 1848 în Transilvania, colegii mei mai experimentați mi-au a- rătat că am trecut cu superfi- cialitate peste problema poziției burgheziei romi ne în cadrul re- voluției insistind în schimb a- supra unor chestiuni lipsite de însemnătate. Din discuțiile pe care le-am avut în urma acestor lecții cu tovarășii amintiți tni-am dat seama că prima și cea mai importantă problemă pe care trebuie s-o rezolv este dozarea cunoștințelor predate in raport cu însemnătatea lor și cu capacitatea de înțelegere a elevilor. M-am străduit ulte- rior să renunț la elementele de amănunt, mărunte și nesemni- ficative, care nu făceau altceva decit să îngreuneze lecția și am încercat să mă orientez către problemele cheie, către chestiu- roase spectacole scene din oraș pe diferite și chiar la sate. Așa au fost concertele prezentate tn fața muncitorilor de la GAS. Segarcea și a co- lectiviștilor din raionul Balț. Corul a prezentai o serie de spectacole la căminele cultu- rale din orașul Craiova, pre- cum ți trei concerte Național. Echipa de teatru didactice este, de la Teatrul a cadrelor asemenea, bine cunoscută ți apreciată de oamenii muncii din Craiova, care au avut ocazia s-o vadă juclnd nu numai cu prilejul concursurilor, ci, mai ales. In numeroasele spectacole date pe scena Teatrului Național. Pen- tru al V-lea concurs ea a pre- gătit două piese: ,!Să fie li- niște' de Virgil Puicea, care a fost prezentată cu succes pe scenele unor cluburi muncito- rești din oraș ți la căminele culturale din raioanele Filiașl și Balș și „Vînăior de zestre’, de Ferencz Lăszlo. Regia artis- tici a piesei „Vînăior de zes- tre!" este semnată de Nicolae Radu, actor la Teatrul Națio- nal din Craiova, care a îndru- mat cu dragoste și competență pregătirea spectacolului. Temei- Producția a doua școală (Urmare din pag. Ie) o caliiicare profesională înaltă școala muncii în fabrică, în uzină, gospodăria agricolă de stat, în agricolă colectivă*. Tot mai mulți dintre elevii școlilor de cul- tură generală au înțeles să pornească pe acest rodnic drum, orientîndu-se chiar de pe băn- cile școlii, către activitatea în producție. Du- pă practica pe care o efectuează acum, cînd sînt elevi, caracterizarea de „tînăr care abia a absolvit școala* nu va mai fi sinonimă cu totala lipsă de experiență practică, ci va sub- înțelege o temeinică pregătire pentru viață. încă de pe acum mii de tineri din școlile noastre de cultură generală participă activ, prin munca lor, la măreața operă de construi- nile care constituiau esențialuL Am reușii astfel să fac expuneri mai concise și mai bite propor- ționale și să-i ajut pe elevi să înțeleagă cu mai multă ușurință lecțiile predate. Observațiile primite de la profesorii mai virstnici care au asistat la orele mele cu prilejul interasistențe- lor organizate de grupa sindi- cală m-au ajulat să organizez mal bine momentul fixării cu- noștințelor noi și să sistemati- zez în mod judicios întrebările puse elevilor în cadrul fixării. Am avut de învățat numeroa- se lucruri noi și cu prilejul a- sistențelor făcute de mine ia lecțiile unor profesori cu o ex- periență mai bogată decit a mea. Mi-am dat seama bună- oară cit de utilă este îmbinarea armonioasă a expunerii verbale cu schematizarea ordonată logică a lecției pe tablă. Ara înțeles ce importanță are — mai ales la lecțiile de istorie — fo- losirea elementului emotiv, tre- zirea unei atitudini afective a elevilor față de evenimentele istorice. Această metodă, pe lin- gă că vine în sprijinul însușirii temeinice a cunoștințelor, con- tribuie din plin la formarea sen- timentelor și convingerilor co- muniste. Am reușit astfel, cu ajutorul grupei sindicale să-mi îmbună- tățesc mult munca. Sprijinul grupei sindicale este însă per manent ți sînt încredințat că, ajutat mai departe, voi reuși să înlătur în mod treptat toate greutățile inerente primilor pași in munca de pedagog. DAN HULIERA profesor la Școala nr. 173 din București nicia pregătirii echipei de tea- tru a fost, de altfel, verificată ia spectacolele date in zilele de 27, 28 ți 29 aprilie a.c. pe scena Teatrului Național din Craiova. Minudorii de păpuși ai echi- pei de teatru a comitetului sin- dical local sini la rindul lor bine cunoscuți și îndrăgiți de micii spectatori din oraș. Pă- pușarii amatori se vor prezenta la concurs cu piesele „iepura- șul încrezut’ de Serghei Mi- halkov, și „Anicuța și ursule- ții', scrisă de o educatoare din oraș. Tn perioada pregătirii pentru concurs, teatrul de pă- puși a dai mai multe specta- cole In diferite școli, la col- țul roșu al comitetului sindi- cal, la întreprinderea „Centrul poligrafic' și tn cîteva mune din apropiere. Pregătirile muncitorilor tnvățămînt pentru concurs bucură de mult sprijin partea comitetului sindical CO- din se din lo- cal. Artiștii amatori din forma- țiile înscrise la concurs sînt hotăriți nu numai succesele repurtate ți să le întreacă. să tn reediteze trecut, cl N. DONA duce prin în mină, în gospodăria - i. cu caprele (din Expoziția profesorilor de de- artă plastică „Ion Andree seu' din București). Prof. AL. DRAGOI — Copilul ■en, membri ai cerctdui de de posturi în învâțămintui superior INSTITUTUL POLITEHNIC DIN TIMIȘOARA anunța scoaterea la con- curs a următoarelor posturi de per- sonal didactic : — 1 post de profesor la disciplina ,,Tehnologia fabricației locomotive- lor și vagoanelor și cazane stabile". Poz. 2 din statul de funcțiuni, Ca- tedra VI. Material rulant, la Fac. de mecanică. — 1 post de conferențiar la dis- ciplina „Locomotive și Automotoare electrice și Diesel". Poz. 3 din statul de funcțiuni, catedra VI. Material la Fac. de mecanică. rulant, — 1 post de conferențiar la „Compresoare și mașini ciplina goiifice, Terme tehnică și Mașini dis- fri- ter- mice'. P02. 2 din statul de funcțiuni. catedra III. Termotehnică, Fac. de Mecanică. — 1 post de conferențiar la dis- ciplina „Analiză și Matematici spe- ciale, Matematici pentru ingineri". P02. 4 din statul de funcțiuni, ca- tedra I. Matematici la Fac. tehnica. — 1 post de conferențiar ciplina ,.Analiza matematică Electr o- la dis- și Al- gebră, Matematici, capitole speciale'1. Foz. 5 din statul de funcțiuni, Cate- dra I. Matematici, la Fac. de Elec- trotehnică. — 1 post de lector la disciplina „Limba franceză". Poz. 3 din statul de funcțiuni, Catedra de Limbi stră- ine. — 1 post de asistent Ia disciplina „Genmetrie descriptivă și desen". Poz. 3 din statul de funcțiuni, Cate- dra 1. Desen în construcții de ma- șini, Ia Fac. de Mecanică. — 1 post de preparator principal la Fac. de Electrotehnică, Catedra II. de Electrotehnică. Poz. 12 din statul de funcțiuni. — 1 post de șef de laborator Fac. de Construcții, Catedra IV. Beton armat. Poz. 7 din stalul funcțiuni. — 1 post de șef de laborator Fac. de Mecanică. Catedra VII. la de de de Tehnologie în construcții de mașini. Poz. 16 din statul de funcțiuni. Cei care doresc sa participe la re tă, a socialismului. Alegerea drumului în via- problema cea mai importantă care stă în fața celor care în curînd vor termina clasele a VH-a și a Xl-a, găsește astfel făgașul celei mai juste rezolvări. Orientîndu-se spre sec- toarele muncii productive, spre marile unități industriale sau ale agriculturii socialiste, tinerii care termină școala de 7 ani sau școala me- die știu că au deschisă oricînd în față, dato. rită noii hotărîri a partidului și guvernului, calea către o calificare tot mai înaltă prin studiul în învătămîntul mediu și superior se- ral ți fără frecvență. Aceasta este chezășia cea mai sigură că ei vor deveni oameni cu ade- vărat destoinici, cu un înalt șj bogat orizont științific și tehnic, cu o nouă atitudine față de muncă. concurs vor depune în termen de 30 de zile la Rectoratul Institutului politehnic Timișoara, Bul. 30 Decem- brie ni. 2, o cerere la care vor anexa următoarele acte : Autobiografia ; Copie legalizata de pe diploma de doctor sau de candidat în științe teh- nice j Copie legalizată de pe diplo- ma de stat sau de pe actul echiva- lent de studii superioare ; Copie le- galizată de pe atestatul de profesor sau conferențiar ; Lucrările științifi- ce ale candidatului, intr-un exemplar; Certificatul de caracterizare a ac- tivității profesionale și sociale a can- didatului, eliberat de instituția (în- treprinderea) în care acesta își ars funcția de baza; Memoriu de activi- tate didactico-științifică, semnat de candidat ; Certificatul de vechime în muncă pentru cei care concurează La postul de lector. Orice informație suplimentară se poate obține in fiecare zi la Secreta- riatul Rectoratului Institutului poli- tehnic din Timișoara, Bul. 30 Decem- 2, telefon 11—06. brie INSTITUTUL POLITEHNIC DIN CLUJ anun|ă ocuparea prin concura a următoarelor posturi didactice : 1) Facultatea de Mecanică : — Conferențiar la tehnologia con atracției de mașini nologia construcției — Conferențiar la dra de fizica. — Conferențiar la criptivă — Catedra teh- — Catedra de mașini, fizică — cate- geometrie organe de des- analiza aileBa- — Conferențiar ia tică pi matematici speciale matematici. tedra 2J Facultatea de Construcții : — Conferențiar Industriale și la clădiri civile. agricole clădiri și tehnologia construcții. * — Catedra lucrărilor de — Conferențiar ia statica conslxuc- țlilor — Catedra rezistența materi- alelor. Cererile pentru înscriere la con- curs se vor înainta in decurs de • lună de la publicarea prezentei, la lectoratul Institutului politehnic din Cluj, str. Emil Isac nr. 15, însoțite de următoarele acte : Peulrn posturile de profesori șl conferențiari ■ copie legalizata dopa actul de studii, de doctot san can- didat In șliințe: copie legalizați da pe atestatul de profesor sau conferen- țiar; lucrările științifice ale candi- datului într-un exemplar; certificat de caracterizare a activității profe- sionale și sociale a candidatului, e- liberdt de instituția unde-și are iunc- țla de baza ; memoriul de activitate didactico științifică semnat de candi- dat; autobiografia Pentru posturile de șeii de lucrări: copie legalizată de pe actele de stu- dii; lucrările științifice ate candida- tului Intr-un exemplar: certiltcal de caracterizare a activității profesio- nale șl obștești eliberat de instituția unde-și are funcția de bază; certifi- cat da vechime in muncă, eliberat de unitatea în care lucrează; memo- riul de activitate didactico-ștHnțifi- că, semnat de candidat; autobiografia. Pol participa ia concurs pentru funcția de profesor sas conferențiar și fără titluri științifice sau grade didactice superioare, specialiști de Înaltă valoare, cu vechime în pro- ducție, care posedă studii superioa- re de specialitate. Data la care loc con- cursul se va comunica ulterior can- didaților. Să sprijinim acțiunea de recoltare a florilor de mușețel Campania de recoltare a no- rilor de mușețel constituie o ac/iune de o mare amploare, de o deosebita însemnătate pentru sănătatea oamenilor muncii și economia .națională. Intelegind însemnătatea ei, multe cadre didactice o spri- jină cu entuziasm, organizind recoltarea florilor de mușețel ca ajutorul elevilor, mobilizați de organizațiile U.T.M. Munca de recoltare este lesnicioasă și copiii iau parte cu drag la ea, Cu mîinile lor harnice, școlarii pot strîage cantități destul de mari de Hori. De exemplu, elevii de la Școala medie din comuna Tia Mare, raionul Corabia, au cu- les anul trecut, în numai două zile, 700 kg. Hori de mușețel, pe care le au predat cooperativei din sat. Cu banii încasati s-au cumpărat dtle- rite obiecte pentru școală. Școala din comuna Punghina. raionul Cujmir. a recoltat 2.500 kg. Hori de mușețel care au fost uscate cu multă grijă, obti- nindu se 500 kg flori uscate de bună calitate Din suma de 2.500 lei primită de la coope- rativă s-a cumpărat un aparat de radio pentru școală șl echi- pament sportiv pentru elevii culegători. Realizări importan- te au ob/inut și numeroasa școli din regiunile Timișoara, lași, Suceava, Pitești, Oradea, etc Aproape în liecare raion găsim realizări Irumoase în această privință. Astfel școlile din comunele lacobeni, Dăn- geni, Mihălășeni. Ripicenl, Ringhilești și altele din raio- nul T tușești mobilizează in fiecare an. cu sprijinul organi- zațiilor U.T.M., sute de elevi care contribuie la recoltarea florilor de mușețel. Și in anul acesta secțiile de învătămint, împreună cu co- mitetele regionale U.T.M., ii mobilizează pe elevi, in cadrul acțiunilor patriotice, la acți- unea de recoltare a Horllor de mușețel Este necesar insă ca aceste ac/iunj să lie generali- zate in toată tara, astfel incit să nu se piardă nici o cantita- te, cît de mică, de flori de mușețel. Trebuie să se aibă in vedere faptul câ perioada de inllorire a mușe/elului este scurtă, ast- fel că trebuie luate măsuri pentru a se strînge întreaga recoltă de mușețel in 2—3 săptămîni. Este bine ca școlile să ta de Îndată legătură cu unitățile locale ale cooperației de consum pentru a stabili în mod concret toate detaliile practice privind recoltarea și predarea produsului. Pentru culegerea unor can- tilăH cît mal mari de Hori, unitățile cooperației de con. sum pun la dispoziție piepteni speciali pentru recoltare. Aco- lo unde mușe/elul crește mal rar, florile se adună cu mina. O deosebită atenție trebuie să acordăm obținerii unui produs de bună calitate, care să păstreze în întregime prin- cipiile active. In unele comu- ne, acolo unde sînt centre de achizi/ie a mușe/elului, florile se pot preda în stare proas- pătă. Îndată după recoltare, curățite însă de buruieni șl codite prea lungi. In alte locuri florile de mușe/el tre- buie uscate și apoi predate. In cazul cînd florile de mușețel se predau în stare uscată, este necesar ca după curățirea lor de buruieni și codite să le Întindem imediat după recol- tare în straturi foarte subțiri, floare lingă floare, pe hîrtle curată, netipărită- Mușețelul se poate usca In aer liber sau în poduri acoperite cu tablă sau țiglă. O dată întinse, flo- rile nu se mai ating pînă la deplina lor uscare, pentru a nu se fărimi/a. Este de o deo- sebită însemnătate să nu se întindă mușețelul cules In straturi prea groase, pentru a nu se încinge și înnegri. Prin aceste metode simple șl lesne de aplicat putem ob/ine un produs de bună calitate, contribuind astfel la apărarea sănătății oamenilor muncii. In același limp li vom deprinde pe elevi cu valorificarea plan- telor medicinale, această mare bogălie a tării noastre. ION S1RBU director general al Direcției Generale Plante Medicinale dla Centrocoop CEHII MIA însemnări pe marginea unui grafic Revista de pedagogie Nr. 2/1959 martie—aprilie are următorul cuprins : Hotărirea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R P R. privind îmbunătățirea invăfă- mtntulul scai șt fără frecventă de cultură generală Și superior * • • Construirea desfășu- rată a comunismului și sarcl- nile muncii de educație • * • Pentru formarea noii intelectualități devotate cau. zei ponorului CH. GOI AN • Elementele con- stitutive ale procesului de In- vătămlnt ți tipologia lecției STELA POPESCU: Pregătirea profesorului oent'u un sistem de lecții G. BELDESCU ■ Cum rezolvă elevii o-togrufia cuvintelor rostite împreună C. PUF AN : Contribuția proce- sului de învătămint la dez- voltarea Intereselor elevului surdo-mut ELENA CHIRI AC ■ Unele as- pecte ale muncii independente Fată 1 (Urmare din pag. I) zăune negru galben se luptase cu un păianjen; altă dală a văzut o lăcustă — numită că- lugări/ă — cum a prins intre ghiare o lăcustă mai mare decit ea și a început să o mă- nince. Dar cînd a spus să pisica, pentru a ademeni vrăbiile, lace din gitlej ca vrăbiile, lu- mea a început să-1 batjoco- rească și i o pus numele de „Minciună". Părerea că este un zănatic și chiar nebun de-a binelea s-a statornicit de cînd, găsind pe drum niște bani, l-a depus /andarmului din comună, care l a slîicit în bătaie cînd s-a găsit păguba- șul. Niculăifă, înstrăinat de ai săi, urmărit de toată lumea și părăsii de tot ce i era drag, iși face singur seama. Și așa a pierit — urgisit de ceea ce autorul caracterizează în cu- în fată 1 a elevilor la aritmetică tn clasa I C. M. ȘTEFANESCU: Dezvol- tarea interesului pentru teh- nica înaintată la ucenicii școlii profesionale Semănă- toarea" K CARAVAN și P. DABIJA: Munca pe lotul școlar a viito- rilor învățători M TIMOFTE și L. GHIVI- RIGA : Etapele muncii de cerreiarș T. SPERDEA: Citeva aspecte de realiza'e a legăturii din- tre școală și producție SOFIA ANGHEL : Despre rolul organizațiilor de comsomol și oionieri In educarea comu. nista a elevilor I. GABREA ; Organizarea tn. vălămintului public In Repu- blica Democrati Vietnam FLORICA OȘLOBEANU: Ma- nualul de fizica pentru clasa a Vt-a DIDINA BARBULESCU: „L. N. Tolstoi despre educație și in- vătămint". E. I. .• Revista tnvăjămintului superior din R.P.U. vinte ferite: netrebnicia în- tocmirii de atunci a lucrurilor — un naturalist, poate un mare naturalist. In vremea noastră, vremea puterii populare, tocmai pentru a demonstra netrebnicia în- tocmirii de atunci a lucrurilor, un nou Niculăită, pionierul Gheorghe Badiu, fiul cel mal mic al unui muncitor de la între- prinderea „Gaz metan', stă șl el ore întregi ia pîndă in pă- dure și observă captivat în- fățișarea și viata păsărilor. țAscunzîndu-se intr-un tufiș, în cimitir, a observat și el cum sfrinciocul aducea pul de păsări morti, îi agă/a într-un spin șl, după ce putrezeau, ciugulea carnea din ei și o da puilor s-o mănînce. Pionie- rul Gheorghe Badiu are acasă porumbel, canari, găini pitice, găini Susex etc., pe care le în- grijește cu pasiune. Tatăl său l-a ajutat să-și adăpostească păsările în colivii șl cotefe, bucurîndu-se ori de cile ori copilul îi povestește de o nouă descoperire a sa. In cercul tinerilor naturalișli, micul or- nitolog fee frumoasă reabili- tare pentru sărmanul Niculă- ită, care pe vremea aceea nu agonisea decît porecla „min- ciună". „zănatec' sau „nebun1* de la cei de o seamă cu el) se bucură de dragostea cole- gilor săi pentru pasiunea cu care cercetează și studiază viata păsărilor. Profesorii săi îl ajută și ii cultivă cu grijă pasiunea, ca pe o floare pre- țioasă în rodul căreia sînt în- dreptățiți să creadă. Dacă numai în această îm- prejurare am pune fată în fată reaua întocmire a lucrurilor din regimul burghezo moșie- resc și grija părintească a lu- mii celei noi, lumea socialistă, pentru înflorirea talentelor ră- sărite din riadul fiilor po- porului și ar ii destul ca să iasă Io iveală ce lungă cale am străbătut și cit de departe am ajuns în descoperirea și sprijinirea cu toate mijloacele a tuturor forțelor de creație ale poporului, eliberat de sub jugul exploatării și de puterea întunericului- Copiii de azi trăiesc virsla fericită cînd fie- care vrednicie e măsurată lupă prețul ei adevărat și pusă în lumină puternică, pen- tru a crește șl deveni pîrghie de mergere înainte a întregii societăți. In basmele populare coreene „Celima" este un cal îna- ripat care parcurge zilnic distante uriașe, este simbolul a- VÎntului spre culmi necucerite încă. „Să înaintăm spre so- cialism cu viteza lui Celima' — a fost chemarea pe care Partidul Muncii din Coreea a adresat-o poporului coreean. Astăzi, „Celima" a devenit în Coreea simbolul uriașului avint al construcției socialiste. In întreaga Iară s-au orga- nizat brigăzi „Celima' după exemplul brigăzilor de muncă comunistă ale tineretului sovietic. Acest avînt se vădește și- în munca școlilor. Graficul alăturat, pe care-1 reproducem după „Gazeta pe- dagogilor' din R.P.D. Coreeană, întruchipează foarte su- gestiv progresele mari obținute în domeniul generalizării învățămîntului de 7 ani in (ară. An de an învățămîntul și baza sa materială au luat o tot mai mare dezvoltare. In anii școlari trecuti s-au obfinut succese importante in generalizarea învățămîntului de 7 ani. In anul 1957 — așa cum arată graficul — au fost cuprinși în clasa a V-a 92,2 la sută din absolventii clasei a IV-a. In anul 1958, ca ur- mare a legii votate de Adunarea Populară a R.P.D. Coreene, învățămîntul de 7 ani a devenit general și obligatoriu. Du- pă cum se vede în grafic, în clasa a V-a au fost cuprinși nu numai to/i absolven/ii clasei a IV-a, dar și un mare număr de absolventi rămași neșcolariza/i din anii trecuti, procen- tajul ridieîndu-se la 108,2 la sută. Toate acestea trebuie privite în comparație cu situația care exista în tară în 1944, cînd numai 2 la sută din absolvenți se puteau înscrie în clasa a V-a. fu R P.D. Coreeană a crescut mult și rețeaua școlilor medii și profesionale. Astăzi numărul școlilor medii este de 37 de ori mai mare decît în anul 1944. Totodată s-a dezvoltat învățămîntul superior. In prezent funcționează 22 institute de învă/ămint superior. Pentru adulti a fost creată o re/ea largă de școli medii serale în uzine, cooperative a- gricole de producție și cooperative de pescari. Sule de mi! de muncitori și țărani îșf ridică nivelul profesional în ca- drul unor cursuri speciale. ' In R.P.D. Coreeană se creează condiții tot mai bune de în- vățătură viitorului muncitor, viitorului făran, viitorului in- telectual. Ca legendarul „Celima", învățămîntul coreean înaintează spre culmi, spre cele mal înalte culmi ale știin- ței și culturii. Expoziția construcției economice a Republicii Populare Chineze Freza de copiat, comandați electronic, prezentata la Expoziția con- strucției economice a Republicii Populare Chineze, care se deschide In Capitală. Redac|ia ți administrația. București. Piaja Sclnteiî nr. I. Telefon 17.60.10. Tiparul? Combinatul Poligrafic Casa Sclnteli „I. V. Stalin* București. Pla|a Scintell. Abonamente la „Gazeta Invățămintului" se tac la toate oficiile poștale prin factorii poștali și diluzoril voluntari din întreprinderi șl Instituții. Abonamente; I an — 12,50 lei; 6 luni— 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei.