Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Ministerului Invălamintului și Culturii și al Ccmitetilui Central al Sindicatului Muncitorilor din InvățămîDt și Cultură Anul XI, Nr. 516 Vineri 1 Mai 1959 8 pagini 25 bani I MAI Ziua de Armindeni a presărat darnică in grădini ți parcuri, pe balcoanele caselor și la ferestre, flori de liliac și lăcrămioare, in văzduh s-a revărsat lumina, în suflete bucuria marilor sărbători. Pe străzile orașelor, în toate colțurile țării și pretutindeni in lume flutură mîndru, în mîini muncitorești, steagul roșu al proletariatului internațional. E 1 Mai, ziua tradițională de luptă a clasei munci- toare pentru o viață fericită, lipsită de exploatare, pentru pace, demo- crație și socialism. Oamenii muncii din țările eliberate pentru totdeauna din lanțul robiei burghezilor și moșierilor trimit în această zi de primăvară salutul lor frățesc acelora care luptă cu eroism pentru a dobindi libertatea socială Și națională. Realizările lor minunate sînt pentru oamenii muncii din statele capitaliste și coloniale vise pe care cu ardoare și le doresc împlinite, vise care le înaripează elanul de luptă, le dau forțe noi și încredere în victoria finală. In statele socialiste, în care cele mai scumpe năzuințe ale oamenilor muncii prind viață ți cele mai avîntate visuri de progres se realizează, intii de Mai este cinstit prin noi și mărețe înfăptuiri în toate domeniile vieții. Popoarele libere ale marii Uniuni Sovietice, desavîrșind construcția socialismului, au început, sub conducerea Partidului Comunist, construcția desfășurată a comunismului, orîn- duire necunoscută încă în lume, visul de aur al clasei muncitoare. Țara inaooiată din trecut este astăzi o mare putere socialistă îndustrial- culhoznică. Ea ocupă în prezent primul loc în Europa și al doilea in lume în ceea ce privește volumul producției industriale. In țara socialismului triumfător știința, tehnica și în general Cultura c r.-sc o dezvoltare fără precedent. Numărul specialiștilor cu -r di: medii și superioare care lucrează în economia națională este acum de aproape 7.500.000, adică de 39 de ori mai mare decit in 1913. In institutele de învățămînt superior se pregătesc de patru ori mai mulți studenți decit în Anglia, Franța, Germania Occidentală și Italia luate la un loc. Aproape de trei ori mai mulți ingineri absolvă facultatea în Uniunea Sovietică decit în S.U A. Au uimit întreaga lume victoriile epocale ale savanților, constructorilor, inginerilor și muncitorilor sovietici care au lansat cu succes primii sateliți artificiali ai păm'ntului, au trimis in direcția lunii o rachetă cosmică cu mai multe trepte, au construit prima centrală atomică. Sub conducerea Partidului Comunist, poporul sovietic a pornit cu en*:!?ii .m la îndeplinirea -.arcinilor ce izvorăsc din planul septe- naî de d-c . o ^re a naționale a U.R.S.S. pe anii 1959-1965. Accit p*-n areve*e un in-'. ritm de dezvoltare a economiei naționale, o mare creștere absolută a producției în toate ramurile industriale, și înainte de toate in industria grea, astfel incit să poată fi făcut pasul hotăritor in crearea bazei tehnico-materiale a comunismului. Poporul sovietic este hotărît să rezolve cu succes sarcina istorică de a ajunge din urmă și de a depăși in ce privește producția pe cap de locuitor țările capitaliste cele mai dezvoltate. Realizarea septenalului, dezvoltarea impetuoasă a tuturor ramu- rilor economiei și mărirea productivității muncii vor duce in con- tinuare la creșterea permanentă a nivelului de trai al oamenilor sovietici. In viitorii ani, veniturile reale ale muncitorilor și colhoz- nicilor vor crește cu 40 la sută, va spori considerabil suprafața de locuit, se va îmbunătăți aprovizionarea cu bunuri de larg consum. In U.R.S.S. se va realiza cea mai scurtă zi și cea mai scurtă săptă- mînă de lucru din lume, fără ca salariul să scadă. Succesele uimitoare ale țării socialismului în toate ramurile activității, programul ei măreț de construire a comunismului sporesc considerabil forțele întregului sistem mondial al socialismului, pre- stigiul său internațional, spre marea îngrijorare a cercurilor guver- namentale din statele capitaliste, care încearcă zadarnic să arunce praf in ochii oamenilor cinstiți din țările lor, dezinformîndu-i, a*cunzindu-le realitatea. Cu sprijinul frățesc și dezinteresat al Uniunii Sovietice, bazat pe principiul internaționalismului proletar, țările lagărului socialist merg cu pași siguri spre socialism. Progrese uriașe a făcut China Populară, care intr-o perioadă relativ scurtă (1950-1958) a reușit să-și sporească producția industrială de cca. 10 ori. Ea a ajuns de pe locul al 18-lea (în 1952) la locul al 7-lea în producția mondială de oțel. Republica Cehoslovacă a întrecut de pe acum [âri ca Italia și Franța în ce privește producția de oțel și energie electrică pe cap de locuitor. Față de anul 1937, în țările socialiste r.rsducția industrială a crescut în 1958 de cinci ori. Grăitor pentru ritmul nemaiintilnit de dezvoltare a producției este sporul mediu aiaai al producției industriale care în perioada 1954-1958 reprezenta in țările lagărului socialist 11 la sută, în timp ce în statele capita- lîite reprezenta mai puțin de 3 la sută. Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. a arătat că există toate pre- misele necesare ca lagărul socialist să ciștige nu peste mult îniîie- litea in domeniul producției mondiale. înfăptuirile remarcabile ale ^-„.jceior din aceste țări sînt tot atiția piloni solizi puși Ia temelia trainicei familii a socialismului, spre care privesc cu admirație și încredere milioanele de oameni ai muncii din țăriie capitaliste și colo- :*iaie. spre care privesc însă cu teamă și ură imperialiștii. Alta este viața pe care le-o rezervă celor ce muncesc „raiul capi- talist". In ciuda străduințelor zeloșilor economiști și politicieni bur- „nezi de a demonstra existența unui capitalism „regenerat", vinde- cat de vechile lui racile, sistemul capitalist a ajuns la declin, este măcinat de criza generală a capitalismului. Numai S.U.A., țara cea mai dezvoltată dintre toate țările capitaliste, a înregistrat după cel de al doilea război mondial, în trei rînduri, scăderi cu caracter de criză in domeniul producției. E lesne de înțeles ce aduc toate aceste . însănătoșiri" maselor muncitoare : foamete, boală, mizerie. Șomajul cronic in masă bintuie in țările capitaliste. In Japonia nu au de lucru cca 10.000.009 de oameni, în S.U.A. peste 6.000.000, în Italia 2.000.000, PRODUCȚIA — A DOUA ȘCOALĂ (Continuare in pan. 7) Pentru bunătățirca muncii de conducere în școlile medii In cinstea zilei de 1 Mai La institutele de perlec ționare a cadrelor didac- tice au "Vm țoc de Crrrlnd instructaje cu durata de 10 zile pentru directori școli- lor medii. Scopul acestor instructaje a fost, pe de o parte, acela de a lamuri unele din cele mai impor- tante probleme ale muncii de conducere a școlilor — îndeosebi cu privire la le- garea invatămintului de viață, de producție ț; la Specificul acr.vității instruc tiv-educative in secțiile se- rale — iar pe de aiia par- te, de a pr eiui un c.t mm larg și suiisi filial schimb de expeîier.ta mire ii rec- tori. I.PCD Buc .ști Iilor medii București. Constanța Bucures’i. din regi sat le Ploerti pflețti. si din orașul Si conte st rațn Ke șre", ia â„ r h? Ș, 7 ani nr. 31 >i - .Galvila Ro- ric de șcciiie tei Basee L. Cara- O c© aici dr t •dus o = Ucă care a a' -t plexul „Gr \ .a S- si au țîi'iut tKu eîe'X'Sr ri.aîcî «hn ție in wtdsnst ni ior na direefoiit au n elcvj |a radiui jec ^lor d^ tn-7Ct. chimie matematică etc.. însușirea de c’ re a- ceștia a proceselor te'„nolo- flice. formarea deprinderi- lor de mânuire a uneltelor. De asemenea, directorii au parGcipat la o serie de activități practice pe te- mele : „Regimul școlar', „Munca educativă din școa- la medie", „Controlul cu- noștințelor și deprinderilor elevilor' și „Munca meto- dică în școala medie*. In vederea lămuririi unor probleme specii ice desfă- șurării activităților instruc Uv-educative in școlile se- rale. s a organizat la Școa- la medie .,D. Cantemir" o demonstrație practică pri- vind metodica desiățirării lecțiilor de chimie si de stnnte naturale precum și a orelor de dirieiatie la cursurile serale. Demon- strația practică a seu- >n evidența partk^ianlă deslăș urării lecțiilor n șco- lile serate — n^cesiialna de • se asigura o atentă veri- ficare a cunoștin,e:or an- terioare ale elevxk-r. de a se folosi metode șt proce- dee variate de trec? c.te.e a cunoștințelor noi de a se fixa temeinic aceste cu- noștințe chiu in ui lecției etc. In ceea ce pri- vește desfășurarea orelor de diTiqinție, demonstrația practică a relieiat impor- tanta leqăni acuvitătn d.- dactKe din șciiJe serele de munca pe care o desfă- șoară elevii cursorilor se- rele in producție. î&ie pe marginea incwrf&r și activităților ca șt pe marginea •ac sroeric-n e proprii «u ct-.‘ dire-.îorilvi posibiiria- t«s sâ realizeze In semina r.: mi șchtesh de expeiien- ți de<»ș-#c. ‘ <5= util. T- TEOBOBESC” B-atereSP ♦ L<» SiîUwtajui omsniîat de i.p.CD.-Oiii au pârtiei- 3*‘ directorii scoh’or medii d.n rerriuiule Cluj. Baia Mare, Oradea, Stalin și Re- onnea Antonomă Maghiară. Programul instructajului s a desfășurat sub trei for- me de «di vita te : ore de curs, demonstrații practice și seminarii. AsUel, au fost ascultate lecții pe temele : „Problemele actuale ale po- liticii internaționale*, ..Sar- cinile principale ale planului septena] - de dezvoltare a economiei naționale a L'.R.S.S.", „Dezvoltarea e conomiei noastre națio- nale și sarcinile școlii în lumina documentelor plenarei C.C. ai P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958", „Realizarea educației ideo- logii o-potitice a elevilor prin toate activitățile des- fășurate In școală si in aian școlii*. „Leqăiura din tre teorie și practică in procesa’ de invățămint*. .Rolul muncii productive îa procesul de instruire si eu.-,. ure a elevilor, in prsna.irea lor pentru via- ta’. ..Ptaaancarea activi lății in scolia medie*, ..Ro- lul >i sav^iuile directo- ruio: în conducerea activi- tă::i educative din școala medie'. Regimul de mun- ci «î elevilor' etc. împărtiti în patru grupe de seminar, directorii au a- sistat la toate formele de activitate din școlile medii clujene — au studiat pro- biestele planificării la șco- lile nr. 2, nr. 5 ți ■r. 9 c~ limba de predare rom>aă ți Ia școala medie nr. 7 cn limba de predare naqte’sră au asistat la dex- făsurarea activlaților prac tice In atelierele școlare si pe ioturile experimentale, la ședințe ale doneiliiior pe daqogice și ale corniștilor de diriginți, la adunări pio- nierești etc. Ie Jegărvra cu toate ace ste aspecte ale mumii șco- lilor s w purtat în semina- ni discuții concrete, care au contribuit la lămurirea directorilor asupra unor as- pecte importante ale activi- tății lor M. GALL Cluj — Privește straturile de Hori din dreapta noastră, cele trei r înduri din fată — le vezi ? Ei ce zici, sint frumoase > Brigada le-a plantat. Și aleea asia pe care am venit, lot opera brigăzii noastre este. Am lucrat aici, nu glumă. — Ei, dar nici despre noi nu se poate spune că n-am făcut inabi: clasa noastră a amenajat in cinstea lui 1 Mai tot coiful din stingă parcului.. intr-adevăr, In preajma lui 1 Mai, elevii Școlii medii nr. 6 din Capi ta ă constftuițj in 72 brigăzi de muncă patriotică, «a lu- crat cu însuflețire pentru înfrumusețarea parcului „Nicolae Băl- ceecu". pe care îl patronează. S-au angajat să efectueze aici 10/M0 de ore de muncă voluntară, dar au efectuat peste 20.000 de ore. Au plantat straturi de flori pe o suprafață de 1.800 m p,, au amenajat 18.000 m.p. de alei, au greblat straturi pe o supra- față de 00 000 m.p, far pentru amenajarea serelor de flori au să- pat mai mult de 170 m.c. de pămtnl. Și acestea sint numai citeva din realizările lor in cinstea zi- lei de 1 Mai. a1 căror bilanț este mult mai larg. El cuprinde și colectarea a 15.000 kg. fier vechi (fală de 6.000 kg, cit prevedeau angajamentele!, precum și a citorva mii de sticle. De asemenea, amena,-arc-a in curtea școlii a două terenuri de baschet și de volei și a unui spațiu verde in suprafață de 1.000 m.p., plan- tarea in jurul școlii a 38 arbori ornamentali, amenajarea pelu- zelor de pe marginea bulevardului Bucureștii Noi etc. Este demnă de toată lauda îndeosebi inițiativa organizației U.T.M. din școală, care, In aceste zile din preajma lui 1 Mai, a lan al o chemare către organizațiile U.T.M. din toate școlile medii bucureștene, pentru ca în timpul vacantei de vară fiecare elev promovat să lucreze voluntar cile 15 zile în cadrul brigă- zilor de muncă patriotică pe șantierele de construcții de noi școli și de locuințe, să ajute la întreținerea și înfrumusețarea parcurilor și grădinilor Capitalei și să sprijine în munca lor pe lucrătorii din gospodăriile agricole de stat din jurul Bucu- reștiului. G. MOREGA • In cinstea marii sărbători de la 1 Mai, elevii Școlii medii din Gura-Humorului, regiunea Suceava, constituiți în brigăzi de muneă patriotică, au depus sute de ore muncă voluntară pentru înfrumusețarea parcului din oraș. De asemenea, tinerii naturallști de Ia această școală au plantat 50 de butași de viță de vie și semințe iarovizate de măr sălbatic, din care vor obține port altoiuri. Colectivul claselor a X-a pregătește pentru 1 Mai un pro- qiam artistic vor prezenta alcătuit din coruri, recitări și dansuri, pe care 11 pe scena Casei raionale de cultură. • Ucenicii de la Școala profesională de mecanici agricoli = din Ba-s au efectuat Ii ultimele sâptămini sute de ore de ș munca voluntară pentru dirijarea cursurilor unor izvoare spre 3 ogoarele gospodăriilor colective. Pînă la 1 Mai, prin munca = ucenicilor și a altor tineri din raion se vor iriga peste 10 3 hectare de pâmînt. • Printre multiplele acțiuni închinate zilei de 1 Mai, la Școala nr. 142 din Capitală s-a desfășurat o șezătoare literară cu tema ,In versuri te ctnt, patria mea". După ce elevii au re- citat versuri ale scriitorilor noștri clasici ți contemporani, poe- tul Rusalio Mureșan le-a vorbit despre creația sa și a citit din versurile sale Deosebii de Instructivă a fost și adunarea organizată de pio- nierii din clasa a VII a a acestei școli, cu tema .O călătorie imaginară pe harta raionului Lenin". âiiniiiwiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiihiiiiniiiiiiiiiiHiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiM ApHcînd îndrumările brigăzii de control In ynnj cu citeva foni, ..Gazeta In. vițămintufui' a publicat materialul „^Constatări dintr-un control in regiunea Fleești , prin cane a tacul cunoscute ci- titorilor săi o serie de rezultate ale con- trolului efectuat timp de 10 zile In a- ceastâ regiune de către o brigadă de inspectări din Ministerul Inva(amintu1ui ți Culturii «in colaborare cu comitetul executiv a! sfatului popular regional. Concluziile acestui control au fost de un real folos pentru îmbunătățirea mun- cii organelor de Invațrunint din regisne. Pe baza lor comitetul executiv al via- tului popular regional a elaborat un plan de acțiune menit să determine ridi- carea nivelului muncii de instruire și educare a tineretului școlar. Cu sprijinul și îndrumarea organelor de partid, co- mitetele executive ale sfaturilor popu- lare raionale șl orășenești au reușit să traducă în viată mare parte din măsu- rile prevăzute in acest plan. Au fost înlăturate deficientele consta- tate cu privire la aplicarea planurilor de învăfămînt și a programelor școlare, ca și cele cu privire la constituirea cate- drelor, respectîndu-se normele și îndru- mările M.I C. Au fost luate de aseme- nea măsuri care să înlăture supraîncăr- carea pedagogilor cu sarcini străine dr îndatoririle lor didactice și obștești. O atenție deosebită s-a acordat îmbu- nătățirii muncii de îndrumare și control pe «are o desfășoară secțiile de tnvăță- mînt și cultură de Ia regiune și raioane, activitate în care brigada constatase destpl de multe deficiente. Drept urmare, pe lîngă inspecție frqntale, au început să fie efectuate mal multe inspecții te. matipe care îngăduie o mai bună cu- noaștere a nivelului de pregătire al ele- viloc și a nivelului predării în diferite școli. Unele secții de învățămînt și oul- iură, cum sînt cele din raionul Cimpina,- din orașul și raionul Ploești, care con- trolaseră în prima parte a aoutui școlar prea puține unități, au inspectat în ulti- mele luni un număr mal mare de școli. Organele de învățămmt au fost îndru- mate să urmărească desfășurarea proce- sului mstructiv-educatîv șl nivelul de cunoștințe al elevilor din școlile și sec- țiile serale. In colaborare cu comitetul regional U.T.M., secția regională de în- vățămînt și cultură a întreprins o acțiune de cunoaștere a nivelului muncii educa- tive în școlile medii din regiune, iar în colaborare cu cabinetul regional de par- tid a efectuat controlul predării economi- ei politice. Ca urmare a acestor măsuri s-a îmbu- nătățit pregătirea elevilor. La sfirșitul tri. mestrului II. procentul de promovabili- tate ■ elevilor a crescut simțitor De pildă, tn orașul Buzău se înregistrează o creștere de 15%, iar In orașul Tîrgoviște o creștere de 11%, în raionul Cîmpina procentul elevilor cu situatii de promo- vați a crescut la 70—80%. Datorită îm- bunătățirii muncii de indriunare și con- trol și interesului sporit pe care îl arată cadrele didactice pentru pregătirea lec- țiilor, tot mai mulți profesori și învă- țători de la școlile din regiune reușesc să predea lecții cu un conținut ideologic just, legate strins de viată, de practica construirii socialismului. Printre aceștia se numără, de exemplu, profesorii Elena Popescu de la Școala de 7 ani nr. 10 din Ploești. Virginia Spînu de la Școala me- die nr. 2 din Buzău, Viorica Briceag și Pia Mamara de la Școala de 7 ani din Sotînga, Nicolae Georgescu de la Școala medie nr, 1 din Cimpina, Alecu Nicolae de la Școala medie nr. 2 din Rhnnku Sărat etc. Un loc important în planul adoptat de comitetul executiv l-au ocupat măsurile menite să contribuie la dezvoltarea bazei didactico-materlale necesare realizării unui învățămînt legat de viată, de munca productivă. Pe lîngă înzestrarea școlilor din fondurile prevăzute în buget, tn multe unități s-au inițiat acțiuni pentru înființarea de noi laboratoare ți lărgirea celor existente, punindu-te accentul pe confecționarea materialului didactic prfw posibilități locale. Paralel cu îmbunătățirea muncii în atelierele școlare. în unele raioane din regiune s-au luat măsuri ca activitatea practică a elevilor să se desfășoare di- rect în întreprinderi. Așa se procedează, de exemplu, la școlile din Cîmpina și Băicoi, ai căror elevi fac practică 1a schelele petrolifere, fa școlile de 7 ani nr. I și nr 19 și la școala medie nr, 4 din orașul Ploești, care a» organizat practica elevilor în atelierele l.S.A.R. și C.F.R. și la uzina „1 Mai". S-a îmbunătățit și activitatea cu elevii pe parcelele experimentale, obținlndu-se sprijinul unor unități agricole socialiste care au acordat școlilor semințe selec- ționate și asistența tehnică necesară. Intr-o serie de raioane s-au organizat consfătuiri ale diriginților fn legătură cu problemele muncii educative. Aceasta a contribuit la îmbunătățirea conținutului muncii diriginților atît în ceea ce privește cunoașterea elevilor, cit și în alegerea temelor și in desfășurarea metodică a orelor educative. In vederea educării ele. vifor în spiritul patriotismului, al disci- plinei conștiente și al dragostei de mun- că. s-a pus un accent deosebit pe organi- zarea acțiunilor patriotice șl de folos obștesc. Astfel, tn numeroase localități, cum sînt Brănești și Bezdead (raionul Pucioasa), Buzău, Ploești etc., s-au în- treprins CU elevii acțiuni de împădurire, de înfrumusețare a parcurilor, de îngri- jire a monumentelor istorice etc. P'anul de măsuri al comitetului exe- cutiv acordă un loc important și pro- blemelor dezvoltării rețelei școlare, tn vederea reaffzării tnvățămtntuful de 7 ani general și obligatoriu, lărgirii spa- țiului de școlarizare și dotării școlilor cu mobilier. Pentru aceasta s-a întreprins nn studiu al rețelei școlare ți s-a trecut la elaborarea unor planuri de perspec- tivă privind dezvoltarea învățămintului de 7 ani. Potrivit acestor planuri, In anul școlar următor în regiune vor lua ființă 46 de școli noi de 7 ani, tn prezent desfășurindu se o susținută activitate pentru asigurarea spațiului școlar ne- cesar, prin folosirea rațională a fondului local de investiții țf prin contribuția voluntară a cetățenilor. Astfel, se vor construi 174 de noi săli de clasă, pentru accelerarea ritmului de construire și pen- tru ieftinirea prețului de cost al cons- trucțiilor se folosește pe scară largă munca voluntară, îndeosebi prin orga- nizarea brigăzilor de tineret sătesc și ti- neret școlar, cu sprijinul organizațiilor U.T.M. Așa se procedează în prezent la Săpoca (raionul Buzău), Poiana Ța- pului (raionul Cimpina), orașul Ploești. Pentru asigurarea mobilierului necesar noilor construcții, ca și pentru reînnoirea celui din școlile existente, în bugetul pe anul 1959 s-au prevăzut cu aproximativ 2.000.000 lei mai mult decît în anul pre- cedent. Deși, în urma măsurilor luate, școlile din regiunea Ploești au făcut însemnare progrese, în munca de învățămînt mai sînt încă deficiente, îndeosebi In ceea ce privește nivelul lecțiilor unor cadre di- dactice, desfășurarea unor ore educative și organizarea cursurilor de pregătire pentru elevii fii de muncitori și țărani muncitori. De asemenea, mai sînt unele staturi populare comunale care nu se preocupă suficient de asigurarea condi- țiilor materiale pentru desfășurarea acti- vităților practice, sau există încă maiștri- in'lructori care sint insuficient orientați asupra continutu'ui acestor activități. Nici secția de invățămint și cultură a sfatului popular regional, deși a între- prins în trimestrul II al anului școlar cu- rent numeroase acțiuni de control șl în- drumare. n-a urmărit suficient de stă- ruitor conținutul lecțiilor și n a valorificat suficient constatările făcute cu prilejul inspecțiilor. Comitetul executiv al sfatului popular regional are în atenția sa problemele activității școlare și se îngrijește în per- manență ca în stilul de muncă al secției regionale de învățămînt și cultură să-și facă tot mai mult loc analiza critică a întregii munci pe etape și a fiecărei ac- țiuni în parte, urmărind în special îm- bunătățirea activității instructiv-educative din școlile noastre. GEORGETA PREOTESOIU vicepreședinte al Sfatului popular al regiunii Ploești Pionierii primăvara patriei Pionierii, purtătorii cravatelor roșii, sint copiii minunați ai vieții noastre noi. Ei sint primă- vara patriei noastre, sint mlădițele viitorului — generația de miine, care va duce mai departe nobila operă de construire a socialismului. Copiii se bucuri de dragostea plină de căldură a clasei muncitoare ți a detașamentului său de avantgardl. Partidni Muncitoresc Romîn. Cu mult înainte de cucerirea puterii politice parti- dul a pus problema organizării grupelor de pionieri. Prin rezoluția Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Romin din iulie 1933, s-a trasat Uniunii Tineretului Comunist sarcina de cinste „de a porni la organizarea grupelor de pionieri, incepînd cu cele mal puternice centre muncitorești ți politice ale țării*'. De atunci ți pină azi organizațiile de pionieri s-au dezvoltat și s-au întărit mereu, sub ocrotirea partidului, îndrumate de uteciști ți utemițti. In urma indicațiilor date de Plenara Comi- tetului Central al Partidului Muncitoresc Ro- mia din 22 24 decembrie 1948, Uniunea Tinere- tului Muncitor a trecut, la 30 aprilie 1949, la organizarea pe scară largă a mișcării pionie- rești din țara noastră. In scurt timp au în- florit nenumărate detașamente de pionieri in orașe și sate, pe tot întinsul patriei. Astăzi, numărul purtătorilor de cravate roții ajunge la aproape an milion. Partidul Muncitoresc Romin poartă o grijă permanentă pentru a crea pionierilor condiții cit mai bane de viață și învățătură. In Întreaga țară au fost înființate pentru copii sute de școli noi, cluburi, biblioteci, teatre, parcuri ți tabere de odihnă, palate ți case ale pionierilor. Scopul organizației de pionieri este, așa cum se arată ți in Regulamentul său, acela de „a ajuta Partidul Muncitoresc Romin, Uniunea Tineretului Muncitor și școala in educarea copii- lor pentru a deveni constructori de nădejde ai societății socialiste**. In istoria organizației de pionieri se găsesc numeroase fapte care vorbesc cu prisosință de strădaniile pionierilor pentru atingerea acestui țel. Prin cultivarea atașamen- tului pentru cauza clasei muncitoare, a curaju- lui. a cinstei ți sincerității, a disciplinei și a sirguinței în mutică, a deprinderilor de com- portare civilizată ți respect pentru avutul obștesc, organizația de pionieri contribuie din plin la educarea comunistă a copiilor din țara noastră ți ajută școala în rezolvarea sarcinilor ei educative. Pentru dezvoltarea armonioasă a copiîcr. organizația de pionieri Inițiază con- eursuri artistice ți întreceri sportive. Principala sarcină a pionierilor este învăță- tura. Organizația de pionieri se interesează în- deaproape de felul cum învață ți se pregătesc eievii. Pentru obținerea unor rezultate cit mai bune la învățătură, între pedagogi și organi- zația de pionieri există o strinsă colaborare. Organizația de pionieri constituie un sprijin prețios pentru cadrele didactice, prin eforturile ei orientate către obținerea celor mai bune rezultate la învățătură. La rindul lor învățătorii și profesorii sint pentru pionieri adevărați sfă- tuitori înțelepți și apropiați, care îi ajută în toa- te acțiunile tor din școală și din afara școlii. In vederea înmulțirii cunoștințelor lor, a pre- gătirii pionierilor pentru însușirea celor mai înaintate valori ale științei și culturii, pionierii activează în diferite cercuri tehnice, cum ar fi cercul „Micilor tehnicieni" sau cercul „Micilor naturaliști", fac excursii în fabrici și uzine, vizitează muzee, participă la întllniri cu oa- meni de știință, scriitori, artiști, ingineri, mun- citori ți tehnicieni. Ei se pregătesc să devină cadre de nădejde ale construcției socialiste din țara no», sără. Astfel, organizația de pionieri contribue Ia dezvoltarea multilaterală a copiilor străduin- du-se fără încetare să crească oameni culți și viguroți, însuflețiți de ideile marxism-leninis- mâkii. capabili să lupte cu devotament pentru mi^ptaircâ idealurilor mărețe ale comunismului. Educați prin muncă Organizația de pio- nieri din școala noastră a creat pionierilor preo- cupări variate și intere- sante, căutînd să folo- sească tot mai mult munca pentru educarea copiilor. Pionierii desfășoară o bogată activitate prac- tică în cadrul cercului „micii tehnicieni", învă- tînd să prețuiască munca. Trei colective de mici tehnicieni au lucrat o machetă a școlii, o ma- chetă a crucișătorului „Potemkin" și un aparat de recepție. Alții au executat individual aero- modede fără motor, cutii de șah, fețe de masă, casete, cumpăna zida- rului, cuiere. Materia- lele confecționate de ei sint prezentate la expo- ziția închinată zilei de 30 aprilie. De asemenea, orga- nizați pe colective, pio- nierii fac cercetări in- teresante pentru cunoaș- terea realizărilor obți- nute în anii puterii popu- lare ia orașul lor, pen- tru cunoașterea trecutu- lui școlii. Există cinici asemenea colective de cercetare, care cuprind 18 grupe pionierești. Te- mele urmărite de aceste colective sint : „Mono- grafia Școlii „D. Cante- mir" ; „Realizări înfăp- tuite în anii puterii populare în raionul 1 Mai" ; „Oameni de sea- mă care au locuit și lo- cuiesc în prezent în raio- nul nostru" ; „500 de ani de la înființarea orașu- lui București" ; „Istori- cul organizației de pio- nieri din școala noastră". Aceste colective și-au întocmit cîte un jurnal în care sînt notate datele obținute în urma cerce- tărilor. De asemenea, fiecare membru al colec- tivului are un caiet pen- tru însemnări personale. Colectivul care alcă- tuiește monografia școlii ,.D. Cantemir" a cules pînă acum, din arhiva școlii și din alte surse, numeroase date impor- tante privind istoricul școlii. Nuci pionierii oare fac parte dan co- lectivul care lucrează la tema „Oameni de seamă care aiu locuit și locuiesc in rtuonul nos- tru" nu s-au lăsat mai prejos. Dovedind spirit de inițiativă și hărnicie, ei au reușit să găsească date interesante legate de viața și activitatea unor scriitori, a unor eroi ai clasei muncitoa- re, a unor oameni de știință și de artă care au locuit in raionul lor; M. Eminescu, St. O. lo- sif, Olga Bancic, dr. Gh. Marinescu, C. NoUara etc. La tema „500 de ani de la Înființarea orașului București* lucrează un colectiv de pionieri care arată de asemenea mult interes pentru cercetare. O parte din datele adu- nate de membru acestui colectiv sint culese din presă, o altă parte di- rect din producție. De la începutul anulai școlar colectivul unității a or- ganizat vizite In între- prinderi care i-au ajutat pe pionieri în această direcție. Astfel, au fost organizate vizite la uzi- nele „T. Vladimirescu" la „Casa Scânteii", la „Muzeul dg istorie a o- rașului București". Aces- te vizite le-au oferit pio- nierilor un bogat și va- loros materiaJ. Ei gru- pează acum întreg mate- rialul cules într-un al- bum pe teme de istorie, de realizări în domeniul industriei, al construc- țiilor. al culturii etc. Toate materialele adu- nate de pionieri vor pu- tea fi cunoscute de ele- vii școlii cu ocazia „Săptămînii unității de pionieri". Această săp- tămlnă este așteptată cu nerăbdare de toți pio- nierii. Fiecare vrea să se bucure de ceea ce a realizat, de succesele muncii desfășurate în cadrul unității. GH. MARINESCU instructor superior de pionieri la Școala medie ,,D. Cantemir* București LA PALATUL PIONIERILOR Nenumărate și deosebit de interesante sint activi- tâUIe care se desfășoară la Palatnl pionierilor din București. SUS : Odată cu venirea primăverii s-au întors și păsările din țările calde. Pionierii din cercul tine- rilor naturaliști Ie pregătesc noi cuiburi. ST1NGA : La cercul mîinilor îndeminatice, una din ocupațiile preferate ale pionierilor este țesutul covoareloc cu motive naționale. Micul omîtology Mă întrețineam în curtea Casei pionierilor din Sibiu cu tovarășa profesoară Emilia Stoica, conducătoarea cercului tinerilor naturaliști, cînd se apropie de noi un băiețaș. — Am venit să hrănesc păsările — spuse el pro- fesoarei. Tovarășa Stoica îl mîngîie cu dragoste pe creștet, dîndu-i cheile de la intrarea în curtea cu porumbei, cu iepuri și alte păsări și animale îngrijite de membrii cercului. Apoi mi-a povestit că acest băiețaș — pio- nierul Gheorghe Badiu, elev în clasa a Vi-a a Școlii de 7 ani nr. 6 din Sibiu — este cel mai fidel mem- bru al cercului său. înzestrat cu un puternic simț de observație, stă ore întregi la pindă în pădure și ob- servă captivat înfățișarea și viața păsărilor. Aceste viețuitoare constituie subiectul preferat al schițelor și tablourilor micului ornitolog, pe care dacă 11 întrebi unde vrea să lucreze după ce termină școala, îți răs- punde simplu și firesc : „la o crescătorie de păsări". Spre a fi mai convingătoare, tovarășa Stoica m-a in- vitat în sala cercului de naturale, unde nn-a prezentat o colecție de cîteva zeci de ouă, alcătuită de Gheorghe Badiu. Nu peste mult apăru și colecționarul lingă noi, gata să dea lămuriri. Mi-a spus cărei păsări îi aparține fiecare ou, m-a făcut atent asupra caracteristicilor fie- căruia — culoarea, nuanța, mărimea punctelor negre, ascuțișul vîrfurilor etc. .Mi-a povestit unde-și face cuibut fiecare pasăre și din ce, cînd clocește, cînd pleacă, cum e penajul și... chiar cum ciripește. Am răsfoit cu interes revista cercului, lată ce a scris aici pionierul Gheorghe Badiu, în toamna anului 1958, într-un articol întitulat „O pasăre care pleacă de ia noi": „Mă joc uneori cu copii prin cimitir. Pealeea prin- cipală, în niște tufișuri de brazi mici, în vîriul tulpinii am găsit ouă de sfrîncioc roșu. Era în timpul clocitului. M-am ascuns în tufiș și am văzut cum se adunau mai multe păsări la un loc și făceau gălăgie. Ele aveau pene de culoare cafenie, ciocul roșu, iar pe ouă aveau pete roșii. In cuib erau șase ouă. M-am dus de mai multe ori să văd cînd ies puii. Am observat că în acest timp sfrînciocul aducea mereu pui de păsări morți (cred că el îi omora), îi agăța într-un spin, iar după ce pu- trezeau, ciugulea din ei carne, dînd-o apoi puilor. Prin 16 august n-am mai găsit pasărea în cuib. Asta în- seamnă că ea nu iernează la noi. O voi găsi oare în primăvara viitoare ?" Pînda aceasta perseverentă, alimentată de o adevă- rată curiozitate științifică, cultivată cu dragoste de către profesori în școală sau la cercul tinerilor naturaliști de la Casa pionierilor, l-a dus pe micul ornitolog la desco- periri interesante. In numărul 5,1958 al revistei „Vină- torul și pescarul", la pagina 23, sub titlul „Comunicări ornitologice", se menționează : „Tov. Silvia Stein Spiess, de la Muzeul Bruckenthal, trimite bogate informații asupra apariției mătăsarului în Ardeal, culese de la Badiu Gheorghe din Sibiu la 13 martie". Am aflat că Gheorghe Badiu e fiul cel mai mic al unui muncitor de la întreprinderea „Gaz Metan". Acasă are porumbei, canari, găini pitice, găini Siisex etc., pe care le îngrijește cu pasiune. Din dragoste pentru fiul lui, tatăl și-a făcut timp liber și l-a ajutat să-și adăpos- tească păsările în colivii și cotețe, bucurîtldu-se cînd copilul îi relatează o nouă descoperire a sa. In cercul tinerilor naturaliști micul ornitolog se bucură de multă dragoste. Frecvența foarte bună a pio- nierilor la cerc i se datorește și lui, spiritului său în- treprinzător, surprizelor ce le oferă colegilor. Copiii îl iubesc pentru propunerile sale mereu noi, pentru pa- siunea cu care cercetează și studiază viața păsărilor. Interesul și hărnicia cu care acest copii se ocupă de viața păsărilor trezesc admirația și stima chiar și a celor vîrstnici In trecut înclinația cu totul deosebită a elevului s-ar fi stins, desigur, încă din anii copilăriei, neobservată de cineva. Dar Gheorghe Badiu trăiește astăzi, iar organizația de pionieri, profesorii săi îl ajută, ti cultivă cu grijă pasiunea ca pe o floare prețioasă în rodul căreia sînt îndreptățiți să creadă. Prof. SILVESTRU PATJȚA Invătămîntul seral și fără frecvență- preocupare centrală în vedei'ea îndeplinirii sarcini lo r In fiecare raion din regiunea Hunedoara au avut loc adunări în cadrul cărora s-a dezbătut Hotărirea privind îmbunătățire! în- vătămîntului seral și fără frecvență. Cu acest prilej s-au stabilit măsuri concrete în vede- rea aplicării prevederilor Hotărîrii. Astfel, s-au luat măsuri pentru alcătuirea comisiilor de selecționare a elevilor pe întreprinderi și raioane. După constituirea comisiilor de se- lecționare, în toate întreprinderile au în- ceput acțiuni de popularizare a Hotărîrii și de recrutare a elevilor. Comisiile s-au orien- tat spre recrutarea cu precădere a celor mai buni muncitori, care manifestă în același timp interes pentru studiu. De asemenea, cu prilejul unei consfătuiri la care au participat primii secretari ai co- mitetelor raionale P.M.R.. directori de între- prinderi, președinți de sfaturi populare, re- prezentanți ai comitetelor U.T.M. și ai or- ganelor de învă(ămint, s-a discutat despre rețeaua învățămîntului seral, cu care prilej s-a propus crearea de noi școli serale pe lingă întreprinderi. Astfel, s-a propus în- ființarea unor școli serale pe lingă Combi- natul cărbunelui de la Petroșani, pe lingă Combinatul siderurgic din Hunedoara etc. Totodată, s-a propus să se înființeze secții serale în localitățile Lonea, Deva, Brad, Alba lulia etc., precum și cîte o secție fără frecvență în fiecare localitate. ★ Hotărirea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. privind îmbunătăți- rea învățămîntului seral și fără frecvență de cultură generală și superior a fost larg popularizată în rindul tinerilor muncitori de 1a uzinele ,,23 August" din Capitală. In cadrul adunărilor generale ale or- ganizațiilor UT.M. de secții. numeroși profesori de la Școala medie serală a uzinei au făcut cunoscute tinerilor prevederile Hotărîrii. Cu acest prilej au luat cuvintul tineri muncitori care urmează cursurile serale sau fără frecventă în invă- țămintui de cultură generală, precum și cei care se pregătesc pentru examenele de ad- mitere în învătămîntul superior. Directorul Școlii medii serale de pe lingă uzină, tovarășul Alexandru Călin, ca și toate cadrele didactice ale școlii, se Îngrijesc de pe acum de îndrumarea viitorilor elevi, luînd măsurile necesare pentru buna desfășurare a cursurilor de pregătire care vor începe la 4 mai. Răspuns cititorilor Ca răspuns 1a întrebările unor citi- tori în legătură cu prevederea din ins- trucțiunile privind organizarea cursuri- lor de pregătire pentru oamenii muncii din producție care vor urma învătămîn- tul seral și fără frecvență de cultură ge- nerală, prevedere care arată că la aces- te cursuri vor fi înscriși și muncitori sau țărani muncitori care au urmat 3—4 ani de școală profesională sau a- gricolă, fără a avea la bază școala de 7 ani, precizăm: In această categorie intră cei care au absolvit școli profesionale sau agri- cole cu durata de 3 sau 4 ani, gimna- zii industriale, școli de arte Și meserii în care au fost admiși numai pe baza absolvirii a 4 clase elementare. muncitori ni muncitori care vor să învețe Pentru tinerii și țara Tn Regiunea Autonomă Maghiară, problema orga- nizării Invățămintului se- ral fi fără frecvență se află in centrul atenției ge- nerale. Nu de mult a avut loc o ședință lărgită a comi- tetului regional de partid, tn care s-a făcut o prezen- tare amplă a Hotărîrii C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniftri privind îmbu- nătățirea învățămîntului seral și fără frecvență. Totodată s-au analizat po- sibilitățile lărgirii acestui Invățămint in cuprinsul re- giunii. Ședințe asemănătoare au fost organizate și de către comitetele raionale de partid. Cu prilejul acestor ședințe s-au adoptat pla- nuri de măsuri care au în vedere condițiile con- crete existente în re- giune. Astfel, pentru o cit mai bună desfășurare a muncii de selecționare a candidaților pentru învăță- mintul seral și fără frec- vență mediu și superior, tn raionul Tirgu 'Secuiesc și în raionul \Sf. Gheorghe s-au organizat subcomisii comunale formate din se- cretari ai organizațiilor de partid și U.T.M., președinți ai gospodăriilor agricole colective și directori de școli, care au făcut propu- neri nominale comisiei ra- ionale de selecționare a candidaților. Paralel cu activitatea orientată către o cit mai bună organizare a în- vățămîntului seral și fără frecvență, organele locale de partid și de stat duc și o intensă muncă propagan- distică și agitatorică, care are scopul să trezească in cît mai mulți tineri dorința de a-și continua studiile. organelor sindicale 1 In curînc dare a cn sătești de rioada ce este neces aceste șco predate în îidării lor. Condiții! cunoștinței neie greul aceea, re disciplină dînd prof< ne'e golur rea în cu necesară agrotehnic creșterea Recapitu buie s-^ acestei di trebuie să cultura ( aplicabilii diferențial AstteL re la i apli^HFn de cpndit colectivă Totodat Fotografia noailrâ inGpțeazâ o pne~ cesare, lucrări de calcula- re. a recoltei și de rapor- tare a ei la numărul de hectare ele Executarea lucrărilor cu- prinse în acest plan va dezvolta interesul ucenici- lor și elevilor pentru pro- blemele economice speci- fice acestui sector de pro- ducție și va contribui la formarea lor nu numai ca practicieni pricepuți, ci și ca organizatori plini de i- nițialivă ai procesului de producție, bazat pe agro- tehnica înaintată. Prof. EUG. GURAN loc la începutul zilei, atunci cind sălile de cursuri freamătă de viată. Duih una din aceste săli, acordurile plăcute ale u- nor instrumente muzicale ajun- geau pină in biroul directoa- rei „Școala noastră — îmi ex- plica tovarășa Predoiu — a luat ființă în toamna anului 1955. avind menirea de a pre- găti cadre înarmate cu bogate cunoștințe teoretice și practi- ce, capabile să desfășoare în bune condiții munca de îndru- mare în biblioteci, case de cul- tură, cămine și alte unități culturale create de statul nos- tru democrat-popular. După cum vedeți, este o școală tî- nără. Totuși, de pe băncile ei a și pornit o promoție de acti- viști pe tărimnl culturii, care desfășoară o activitate rodnică în orașele și satele de pe în- treo cuprinsul patriei- Iată aici — continuă direc- toarea răsfirind pe masă un teanc de plicuri — scrisorile pe care le-am primit in ultime- le Iun: de la primii noștri ab- solvenți- Foști; elevi ai școlii ne informează In permanență despre succesele lor in muncă, ne țin La curent cu tot ce în- treprind in domeniul muncii lor. ne cer sfaturi. $1. bineîn- țeles, noi ne străduim să i a- jutăm cit mai mult*. In prezent, cursurile școhi de activiști culturali sint urmate de aproape 200 de elevi, ab- solventi ai școlilor medii de cultură generală Aceștia sint pregătiți in două specialități : bibliotecari și îndrumători cul- turalt. In perioada școlarizării, ele- vii de la ambele specialități capătă cunoștințe temeinice în domeniul literaturii, al istoriei, a! psihologiei și pedagogiei, cunoștințe in legătură cu con- ducerea și organizarea biblio- tecilor, noțiuni generale des- pre agricultură, organizarea agitației vizuale ete. Viitorii îndrumători culturali capătă, pe iînqă acestea, și cunoștințe cu pnvire la organizarea acti- vităților cultural-educabve, noțiuni de actorie, de regie șl de muzică. La școala de activiști cultu- rali. lecțiile se împletesc strins cu activitatea practică. De pil- dă, lecțiile de folclor sînt de cele mai multe ori urmate de cercetări dedicate cunoașterii complexului folcloric al diferi- telor regiuni din țară. Așa au fost, de exemplu, lecțiile pe temele : „Creațiile populare", „Lăutarii ș; rolul lor în dezvol- tarea cîntecului popular*, „Mij- loacele actuale de cercetare a folclorului", sau „Rolul îndru- mătorului cultural tn cunoaș- terea și culegerea folclorului*. Profesorii de specialitate dau consultatii elevilor asupra te- melor ce urmează a fi studiate în cadrul practicii. verilică lucrările în timpul elaborării lor. Elevii citesc mult în do- meniul cercetărilor ce le în- treprind. participă la diverse conferințe în afara școlii, cu leg materiale de pe teren vizi- tînd casele de cultură și cămi- nele culturale din cele mai îndepărtate colturi ale țării. Multe din lucrările de diplomă pe care le pregătesc elevii cu- prind studii interesante în do- O Elevii Centrului școlar agricol din Dumbrăveni sint in plină desfășurare a lucrărilor practice de primăvară. Activita- tea are loe pe lo. tarile experimentale ale gospodăriei di- dactice, în suprafață de 100 ha. Un nu- măr însemnat de elevi au fost re. pactizați la diferite gospodării agricole de stat din regiunea Stalin pentru a sprijini lucrările de Insămințări și de cultivare a sfeclei de zahăr. O Cadrele didac- tice de la Școala profesională a Șan. tierului naval din Turnu-Severin a- cordă o mare aten- ție muncii cu car- tea in rlndul uceni- cilor âsigurînd ma- siva participare a acestora la con- cursul ,,!ubhi car. meniul folclorului, propuneri importante privind organiza- rea activității caselor de cultu ră etc.. unele din ele fiind pu- blicate chiar în revistele de specialitate. Activități asemănătoare în- treprind și elevii care «e pregătesc pentru a deveni bi- bliotecari. Lecțiile teoretice privind „Conducerea și organi- zarea bibliotecilor", „Organiza- rea fondului de cărți* etc. sînt însoțite de numeroase activi- tăți practice desfășurate în cadrul bibliotecii școlii sau in bibliotecile publica, precum fi la casele de cultură din diferi- te colțuri ale tăria. In timpul practicii elevii dobindesc de- prinderi trainice privind orga- nizarea și planificarea muncii in biblioteci, prezentarea cărți- lor pe fișe, repartizarea lor după conținut, catalogarea și clasificarea lor zecimală. De asemenea, ei Învață să organi- zeze recenzii și discuții asupra cărților, concursuri ghicitori, serate literare, întilniri cu scriitorii etc. Cu vădit interes participă elevii fa activitățile cercului dramatic — unde se pun în valoare calitățile actoricești și regizorale ale viitorilor în- drumători culturali — sau la cenaclul literar unde se pre- zintă si se discută numeroase versuri, schițe și scenete, crea- tii originale ale unora dintre elevi. Toate aceste activități le dau elevilor posibilitatea să-și Lărgească orizontul, să-și ridi- ce necontenit nivelul politic, cultural si profesional, dezvol- tîndu-le în același timp cu- riozitatea și dorința de a cu- noaște tot mai mult. La începutul reportajului nostru scriam despre activita- tea a trei tineri absolvenți irunlași. Din scrisorile pe care ni le arată tovarășa Predoiu, directoarea școlii, desprindem și alte imagini ale activității rodnice a absolvenților. La biblioteca raională din Luduș (regiunea Cluj) mnn cește cu entuziasm tiuăra Aurelia Găbndeanu. Metodele multiple de propagandă a căr- ții pe care această harnică bi- bliotecară te a folosit au făcut să se dubleze numărul citito- rilor care frecventează sala de lectură a bibliotecii raionale. La Bacău, biblioteca orășe- nească este vizitată zilnic de numeroși tineri dornici sa cu- noască ultimele noutăți literare și științifice apărate. Ei se a- dresează cu plăcere unui alt tinăr, bibliotecarul Gheorghe Pătrașcu, care se îngrijește să .le recomande cele mal indi- cate cărți, organizind după lec- tura lor discuții colective. _ Asemenea acestora slut ma- joritatea absolventilor Școlii tehnice de activiști cultnralL Muncind cu entuziasm la bi- bliotecile raionale șl orășe- nești. Ia casele de cultură și căminele culturale din orașele și satele patriei, tinerii activiști pe tărîmul culturii se dove- desc la înălțimea marii lor misiuni de ostași af revolu[ial culturale. L MOSCU Folosirea proiecțiilor Tn predarea lecțiilor de tehnologie Deși a fost creat numai cu un «n in urma, cabinetul de tehno- logie al Școlii de neserii din Suceava cuprind» azi un bogat și varia! material didactic. Cabla el el dispune de sute dq planșe de- monstrative, pieee șl organe de mașini, modele funcționale etc. Conducerea școlii ■mărește pe baza unul plan concret^ de muncă confecționarea materialului demonstrativ necesar fiecărei lecții In parte. Ce ajutora! ucenicilor, tn cadrul activității desfășu- rate in cercurile tehnice s-an confecționat 82 de planșe in culori necesara pentru predarea tehnologiei tn secțiile de strungari și lăcătuși. Aceste planșe au constituit un real ajutor pentru elevi în aprofundarea cunoștințelor de specialitate. De pildă, ucenicit și-au Însușit temeinic, ce ajutorul acestor planșe, diferite noțiuni despre geometria cuțitelor, cunoștințe bogata despre strunjlrea rapidă după metodele strungarilor sovietici Bîkov, Bortkevlcl, Kolesov. De ase- menea, numeroasele planșe în care este deocrisă metoda Voroșin au ajutat ucenicilor sâ organizeze sistematic locurile de munca din at edie r ede-școală. Dorind sa asigure lecțiilor de tehnologie un caracter cît mal intuitiv, colectivul didactic al școlii a amenajat un laborator pentru confecționarea de eplpozltlve șl diapozitive. Pe baza unui plan tematic, profesorii ajutați de ucenici au confecționat pe diferite teme tehnice 120 epipozitive in culori. Prezentarea acestora în ca- drul orelor de tehnologie s-a dovedit deosebit de atractivă șl folositoare, ucenicii puțind aprofunda mult mai bine lecțiile predate. Aceasta a ajutat mult cadrele didactice la transmiterea unor cunoș- tințe temeinice elevilor șl la ridicarea nivelului general la învă- țătură. A tont stimulat în același timp interesul elevilor pentru însușirea cunoștințelor tehnice de specialitate. Numeroși ucenici cure In trimestre I aveau medii mici la tehnologie au reușit lă-și tahmâiălnancă tu Irimuetr^ n situația la învățătură. încurajai do ocnuU runltate. colectiv ui de profesori al Școlii de materii din Sncnuva a tiecml ie eoni acționarea diapozitivelor șl dia- fUmelor pe dilertle probleme șl teme din programele școlare. Ia prezent, cabinetul de tehnologie dispune de M diapozitive executate pe iUma șl plăci luku^aflca. Feteotnd mijloacele șl posibilitățile k>cale, piofeoorii și ucendcM * reunit să confecționeze recent î« laboratorul fotografic al școlii di a ti Imul „ Tehnologia meseriei** pentru ucenicR lăcătuși al anului L Diaillmul cuprinde material pentru exemplificarea multora din lecțiile prevăzute in programa școlară, el ctmalblatad un mal a|^cn pentru ucenici în special în perioada rocapitnlăiU Balerini. In pianul du perspectivă al colectivului care coordonează acti- vftatea caMneWoi lehnle al Școlii de meserii din Suceava este prevăzută confecționarea de ■al dlofilme șl diapozitive. Prof. GH. IONEL director al Școlii de meserii-Suceava. Ia clișee : două dintre epipozitiveJe realizate în laboratorul Școlii de meserii din Suceava. ■amiiiHiiiiiiWBwiiiiimiiiiiM tea’ Zilele trecute aproape Hj de u- cenict au primit di- ploma și indigna dt -Prieten al cărțip*. O \ urne roase bri- găzi patriotice ale ucenicilor și elevilor din orașul Timișoara au prestat sute de ore de muncă vo- luntară pentru ame- najarea Parcului Central din localiza, te Printre brigăzile evidențiate in a- eeastă acțiune pa- triotică se află și cea a ucenicilor ro. mini ți germani de ta Școala profesio- nală petrol-chimie. O Educația sani- tară a elevilor ocu- pă un toc important tn activitatea dirl- ginților de la Cen- trul școlar horticol din Fălticeni Diri- ginta se îngrijesc n permanență de sta- ’ea sănătății elevi- lor urmărind ca aceștia să meargă cu regularitate la vizitele medicale. In cadrul orelor e- ducative se prezintă periodic, referate pe teme sanitare care sint urmate de exemplificări și a- plic ații practice, O Școlile profe sionăte C.F.R din Arad și Simeria a- cordă o deosebită atenție educării a- teiste a ucenicilor. Cu sprijinul Socie- tății pentru răspin. direa științei și cul- turii s-a organizai în școli un ciclu de conferințe despre o- rigina materială a lumii, cauzele ctn tremurelor, descăr. cările electrice in atmosferă etc Tot in aceste școli au fost organizate in- teresante expoziții pe tema „Originea omului". (Urmare din pag 1) în Germania occWentalM 1,3 milioane. In Anglia șomajul a atins nivelul cel mai înalt din ultimii 10 ani. In toate țările capitaliste lupta grevistă se întețește, muncitorii cerîndu-și drepturile lor legi- time la muncă, la o viată omenească. Sub conducerea partidelor comuniste și muncitorești, ei luptă cu înverșunare împotriva acelora tare îi osindesc la mizerie, pentru desființarea nedreptăților sociale, pentru democrație Și socialism. Cu mult curaj ei demască oo'iti-a războinică a cercurilor conducătoare din statele lor, aprobînd cu satisfacție politica realistă de pace pe care o duc cu consecvență Uniunea Sovietică și firile de democrație populară. Anul acesta, ziua de I Mai se sărbătorește In patria noastră in condițiile unui puternic avînt economic și cultural. Poporul nos- tru se pregătește să facă bilanțul celor 15 ani de luptă și muncă pentru înălțarea unui nou edificiu social viguros șl puternic, în locul putredului edificiu lăsat de burghezie și moșierime. Călâuzindu-se după învățătura leninistă potrivit căreia veriga princioală a creării bazei tehnico-materiale a socialismului și a trecerii neîntrerupte de ta socialism la comunism este industriali- zarea socialistă dezvoltarea neîncetată a industriei grele, a pro- ducției mijloacelor de producție, partidul nostru a condus cu înțe- lepciune poporul muncitor pe drumul dezvoltării continue a indus- triei. In anii puterii populare au fost create ramuri industriale noi și s-au dezvoltat considerabil cele existente. Realizări importante s-a« obținut in dezvoltarea construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor. In acest sector, producția a fost în anul 1958 de 7,5 ori mai mare decit în 1938. Se acordă o deosebită atenție industriei chimice a cărei producție va întrece la sfîrșitul acestui an de zece ori nivelul din 1938. Crește și se întărește sectorul socialist a! agriculturii In țara noastră. Coovingindu-se. pe baza faptelor furnizate de realitate, de superioritatea muncii in comun aproape 2.250.000 de familii țără- nești din totalul de 3.600.000 familii au luat drumul gospodăriei socialiste. Astăzi sectorul socialist cooperatist și de stat al agricul- turii reprezintă aproximativ 60 la sută din întreaga suprafață agri- colă a țârii, ceea ce arată că sarcina trasată de Congresul al II-Iea al P.M R. privind precumpănirea sectorului socialist in agricultură se realizeeză cn succes. In țara noastră arfa. știin|a, cultura, au devenit bunuri ale între- gului popor. Cărțile se vînd in tiraje neîntîlnite în trecut, specta- rolele de teatru, cinematograf, concertele sînt tot mai mult gustate de masele de oameni ai muncii. Partidul Muncitoresc Romîn șî sfatul nostru democrat-popular acordă o deosebită atenție dezvoltării școlii. In anii de după elibe- rare au fost create numeroase unități școlare de toate genurile, s-au construit noi localuri de școală, a crescut numărul cadrelor didactice, astfel incit să poată fi rezolvată sarcina cuprinderii în școală a tuturor copiilor de vîrstă școlară, a generalizării învățămîntului de 7 ani. Mai mult de 2.300.000 de elevi și studenți învață astăzi în școlile și facultățile din țara noastră. O mare dezvoltare au cunoscut invi’imintul profesional și tehnic, învățămintul superior tehnic și agronomic, care au dat economiei naționale în ultimii zece ani, peste 280.000 muncitori calificați. 128.000 tehnicieni și aproape 100 000 de ingineri. Recenta Hotărîre a C.C al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri privind îmbunătățirea invățămintului serai și fără frecvență de cu'tură generală și superior oglindește cu tărie linia partidului și statului nostru democrat-popular pentru buna pregătire a oameni- lor muncii. Aceștia au posibilitatea să și desăvîrșeașcă studiile, să învețe mai departe în vederea unei calificări profesionale superioare fără a ieși din producție. îmbunătățirea învățămîntului seral și fără frecvență va avea ca rezultat crearea unei noi intelectualități, ieșite din popor și legate de popor, a unor specialiști temeinic pregătiți, care, împreună cu intelectualii cinstiți, formați în școlile din trecut, iși vor pune toată capacitatea creatoare în slujba socialismului. Realizările obținute sub conducerea partidului clasei muncitoa-e In industrie, agricultură și în celelalte domenii de activitate se răs- friag in mod pozitiv asupra nivelului de trai material și cultural al retor ce muncesc. Spre deosebire de trecut, cind salariile mici, în permanentă scădere, și „curbele de sacrificiu" loveau greu în viața muncitorilor și funcționarilor, a familiilor lor, în anii noștri liberi bunăstarea materială a oamenilor muncii este în continuă creștre. Salariul real al celor ce lucrează în sectorul socialist sporește an de an. astfel incit în 1958 acesta a fost cu aproximativ 60 la sută mai mare decit in 1950 și cu 26 la sută mai mare decît în 1955. Sume importante sînt cheltuite în statul nostru pentru ocrotirea sănătății, pentru odihna oamenilor muncii, pentru dezvoltarea învă- țămîntului și culturii. Pentru anul 1959 sînt alocate cu această tbstinație fonduri de 11.9 miliarde lei, reprezentînd 23.3 la sută din totalul cheltuielilor bugetare — de 3,5 ori mai mult decît in 1950- In expunerea sa cu privire la lucrările Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că partidul și guvernul nostru vor lupta cu aceeași fermitate și pe viitor pentru obținerea de noi și însemnate realizări puse în slujba poporului muncitor, astfel incit, într-o perioadă istoricește scurtă (1960-1965), să fie terminată în linii mari construcția socialismului și să se treacă în țara noastră Ia o nouă etapă, aceea a desăvirșirii con- strucției socialiste. Succesele obținute de poporul nostru în făur.rea vieții noi vin să se adaoge mărețelor realizării ale popoarelor din Uniunea Sovie- tică și din celelalte țări socialiste, contribuind Ia Întărirea siste- malai mondial socialist și ajutind ca in întrecerea pașnică cu capitalismul victoria să fie de partea socialismului. Umăr la umăr cu toți cei ce construiesc o viață nouă, socialistă în patriile lor, umăr la umăr cu. cei ce luptă în țările capitaliste pentru răsturnarea regimului exploatării de orice fel, poporul nostru_, in frunte cu clasa muncitoare, iși exprimă în această zi de 1 Mai ^tărirea de a lupta fără încetare pentru înfăptuirea idealurilor scumpe muncitorimii internaționale : unitatea, pacea, fericirea și pro- gresai so:iat. Uriașele manifestări de solidaritate ale muncitorilor d - • ale colturile lumii ce au loc în această minunată zi de amvd*-ai ii conring phtă și pe dușmani că forța clasei munci- toare mi^ițlnnale este de nebiruit. Acțiuni Cadreie didactice de la $c‘»).uuO de greci, adică ceva mai puțin de o treime din cei 8 milioane de locuitori ai acestei țări, sînt analfabeți. Corespondentul agenției Rem ter arată că problema învăță- mintului în Grecia rămîne una din problemele nevralgice ale guvernului Karamanlis. Deși a- ceastă problemă este de o ■ ac- tualitate arzătoare, totuși pînă în prezent nu s-a făcut nimic pentru rezolvarea el, afară doar de numirea unei -comisii ■ spe- ciale care să o ia din nou în studiu. , , La ultimul Congres al Jnvă- țămîntuîui din Grecia, care a avut loc nu de mult, numeroși oratori au arătat că Grecia, este una dintre țările cu numărul cel mai mic de învățători. Unui învățător îi revin 150 de elevi. tn timp ce fiecare clasă nu poate cuprinde mai mult de 30—40 elevi. In cursul lunii trecute tn în- treaga Grecie s-a desfășurat o grevă generală a profesorilor din școlile medii. Greviștii au cerut majorarea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de trai. Profesorii și învățătorii greci sînt hotărîți să lupte pentru îmbunătățirea situației învăță- mîntului, pentru ctștigarea drep-i tarilor lor. IN ARGENTINA In Argentina au luat o mare amploare demonstrațiile studen- țești pentru apărarea învăță, mîntului laic și a universități, lor naționale. Aceste acțiuni au fost provocate de publicarea unui decret el guvernului în baza căruia universitățile ca- tolice particulare se vor bucura de drepturi egale cu universită- țile de stat. Intr-un ape! special adresat poporului argentinian de către Federația universitară a stu- denților din Argentina se sub- liniază că tineretul studios nu recunoaște această hotărîre, care a fost dictată de forțele imperialismului și ale cercurilor clericale. Tineretul — se arată in declarație — va lupta hotă, rît pentru apărarea învățămîn- tului laic. IN FRANȚA In ultima luni, acțiunile re- vendicative ale oamenilor mun- cii din diferite sectoare ale eco- nomiei Franței au sporit. Deși guvernul francez a interzis tra- diționala manifestație a oame- nilor muncii din Paris, munci- torii, funcționarii și intelectua- lii au hotărit să sărbătorească ziua de 1 Mai în întreprinde- rile și instituțiile in care mun- cesc. Ei întîmpină măreața săr- bătoare internațională intensifi- cînd lupta pentru drepturile lor, pentru îmbunătățirea con- dițiilor de trai și de muncă. In întreaga Franță au loc greve. La 21 aprilie, profesorii de la școlile secundare și școlile teh- nice au oprit cursurile timp de o oră, protestînd împotriva res- pingerii de către autorități a ce- rerilor lor de sporire a salarii- lor. La Paris greva a fost efec- tivă în proporție de 90 la sută iar în provincie aproape totală. Nu de mult a avut loc la Di ion Congresul Sindicatului național al invățămintului se- cundar din Franța. Scopul ace-> stui congres, scrie ziarul „Fran- ce Observaleur", a fost de a protesta impotriva atacurilor la adresa caracterului laic al învățămintului din Franța. Cu această ocazie congresul a a- doptat în unanimitate o mo- țiune de protest adresată gu- vernului, în care sint condam^fc; nate încercările grupărilor deVT dreapta de a trece prin parla- mentul francez un proiect de lege prin care se sprijină în- vățământul confesional în dau- na școlilor cu caracter laic. In curtea bâtrîneî Sor-* bone, profesorii și studen- tii Iși revendica drepturile. Redacția și administrați».. București. Piața Scinteîi nr. I. Telefon 17.110.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sclnteli „I. V. Stalin" București, hiața Scinteîi. Abonamente la „Gazeta învățămintului" se fac la toate oficiile poștale prin tartorii poștali șl difuzoril voluntari din întreprinderi șl Instituții. Abonamente: | an — 12,50 lei; 6 luni— 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei.