Orgio il Ministerului JciățămiDlului și Culturii și al Ccmitetilui Central al Sindicatului Muncitorilor diu lorătămint și Culturi Anul XI. Nr. 515 Vineri 24 aprilie 1959 8 pagini 25 bani Să pregătim cu grijă încheierea anului școlar Ne afîlm fn plină desfășurare a ultimului trimestru, care are o Importantă hotăritoare pentru rezultatele muncii întregului an școlar. De felul cum se va organiza activitatea in această perioadă depind in bună măsură bogăția și trăinicia bagajului de cunoștințe cu care elevii vor termina anol școlar, lată de ce pregătirea încheierii anu- lui școlar este una din sarcinile cele mai importante care revin ca- drelor didactice in această perioadă. In primul rind este necesar să se asigure parcurgerea în bune condiții a materiei prevăzute în programele școlare, toiosindu-se m mod judicios timpul care a mai rămas pînă la încheierea cursurilor, in așa fel ca elevii să-și însușească toate problemele importante la fiecare materie de invățămint. Sînt încă unele cadre didactice care au rămas in urmă cu predarea materiei. De pildă, tov. Constanța Zorileanu de la Școala agricolă din Strehaia, în luna martie era în urmă la chimie, anul I, cu 40 de ore, față de programă. Acea- sta se datorește șl faptului că directorul școlii, tov. Alexandru Anton, nu controlează felul cum se îndeplinesc programele școlare și cum este p'anificată materia. De altfel, chiar directorul se găsește m urmă față de plan cu 7 lecții la cursul de literatură în clasa a X-a. O asemenea practică este, fără indoială, dăunătoare pregătirii e.evi- lor. Se cere ca toți conducătorii de școli și toate cadrele didactice să analizeze stadiul îndeplinirii programelor, să revadă planificarea materiei ce a mai rămas de parcurs, in așa fel ca aceasta să fie terminată la timp. Acolo unde se constată rămîneri in urmă este necesar sâ se acorde o atenție deosebită selecționării materialului de predat, pentru ca tn mod obligatoriu problemele de bază să fie în- sușite de elevi. De asemenea, este necesar ca la fiecare obiect de invățămint, o dată cu revederea planificării, să se rezerve numărul necesar de ore pentru recapitularea finali a materiei, care are un rol deosebit de important in sistematizarea și consolidarea cunoștințelor elevilor. Pentru ca recapitularea să-și ajungă scopul, ea nu trebuie să constea Intr-o simplă repetare a lecțiilor din programă. Este bine ca întreaga materie să fie grupată in jurul citorva teme esențiale, elevii puțind astfel să capete • privire de ansamblu asupra materiei obiec- tului respectiv și să ajungă cu ușurință la generalizări. Cu prilejul recapitulării. Învățători ți profesorii au datoria să se preocupe și de completarea eventualelor goluri fn cunoștințele elevilor. In cadrul lecțiilor de recapitulare este necesar să se realizeze o permanentă legătură intre teorie șl practică, folosindu-se în acest scop, in măsură cit mai largă, lucrările de laborator, vizitele în fabrici și uzine și diferite activități practice indicate în programe șl în îndru- mările metodice. Deosebit de importantă în această perioadă este intensificarea legăturilor dintre școală și familie in vederea asigurării unei frec- vențe cit mai regulate a elevilor și a unui regim de zi rațional pentru aceștia. Diriginților și directorilor le revine sarcina de a coordona ș< controla temeinic felul cum se asigură parcurgerea și recapitularea materiei, de a colabora mai strins cu organizațiile de tineret pentru ca elevii să folosească judicios timpul de pregătire și pentru a se evita supraîncărcarea lor cu prea multe activități care i-ar putea sustrage de la învățătură. Analiza rezultatelor muncii desfășurate in școli pe trimestrul II a scos in evidență faptul că situația la învățătură a elevilor s-a îm- binătățit simțitor față de trimestrul precedent, datorită eforturilor drpase de majoritatea cadrelor didactice pentru ridicarea calității predării ți pentru prevenirea și înlăturarea rămînerii în urmă la în vâțătură. Astfel, la școlile din orașul Cluj procentul elevilor promo- vați din clasele 1 —IV a crescut cu circa 3—9% față de primul trimestru, la clasele V—VII cu circa 2—7%, iar la clasele VIII—XI ca 3—11%. Creștrri însemnate ale procentului de promovați s-au înregistrat la marea majoritate a școlilor. Cu toate acestea, sînt încă școli unde numărul elevilor cu situație de repetenți sau cocigenți este destul de mare (Babadag, Hîrșova, Turda, Sincrai-Aiud etc). Acea stă situație obligă conducerile școlilor și cadrele didactice să se preo- cupe mai «uit de pregătirea temeinică a lecțiilor șl de ajutorarea Hevitor rămași în urma la învățătură, lucrfnd cu fiecare elev în parte Pentru elevii rămași în urmă trebuie să se organizeze meditații, ore de caa sal tații, lucrări practice de laborator, punindu-se accent pe csapieiaiua golurilor din cunoștințele lor, O deosebită atenție trebuie să se acorde pregătirii fiilor de mun ciior* i țărani muncitori în vederea intrării lor in școlile medii și sapertoart. pnlr> a se asigura astfel o compoziție socială a elevilor coresp■ uica structura societății noastre. In cele mai multe regiuni s-au organizat încă din trimestrul I cursuri de pregătire * fiilor de muncitori și țărani muncitori din clasele a Vll-a și a Xl-a in vederea examenului de admitere în clasa a VllI-a și examenului _c maturitate. Ulterior s au organizat astfel de cursuri și pentru clasa a X-a. In general, aceste cursuri se desfășoară bine. Există însă ți aici unele deficiente, in deosebi in ceea ce privește cuprinderea la carter a elevilor din clasa a X-a și frecvența. într-o serie de școli, conținutul lecțiilor predate la cursurile de pregătire constă intr-o simplă repetare a materiei studiate in clasă și nu într-o adtncire ■ ei. Este necesar să se intensifice controlul șl îndrumarea acestor cursuri, pentru ca ele sa funcționeze cu regularitate și să asigure Elevii Școlii de meserii Galvani-Tei din București, în flmpină tiua de 1 Mai cu noi succese în munca. latâ-i pa ttaerii Constantin Neagu, Ion Lișman, Alexei Rusinsky ți Ștefan Popa, din anul III C, terminind montarea unuia dintre strungurile produse peste plan în cinstea zilei de 1 Mai, In cinstea zilei de 1 Mai Se apropie marea săr- bătoare a solidarității internaționale a celor ce muncesc. In fabrici, în uzine, în mine, pe ogoare oamenii muncii din țara noastră se pregătesc să întîmpine această sărbă- toare cu noi și însemnate realizări. Alături de ei se află și cadrele didactice și elevii. O foarte mare atenție dau elevii în această pe- rioadă acțiunilor patrioti- ce de strîngere a fierului vechi și de înfrumusețare a orașului. In cadrul a- cestor acțiuni elevii din raionul 1 Mai au colectat 100.000 de kg, de fier vechi. Pentru înfrumuse- țarea orașului, elevii s-au angajat să se îngrijească de întreținerea parcurilor și scuarurilor din raion. In timpul celor 10.000 de ore de muncă vo- luntară prestate de e- levi. s-au plantat 2500 de pomi. O deosebită atenție au dat școlile și acțiunilor pentru realizarea de eco- nomii. Pe întregul raion, școlile au economisit cir- ca 104.000 lei, datorită faptului că o serie de lu- crări gospodărești au fost efectuate cu sprijinul pă- rinților și elevilor. In cinstea iilei de 1 Mai elevii de la Școala media nr. 12 au lucrat obiecte din ceramică cu gravuri artistice pe diferite teme din arta poporului nostru și din lupta oamenilor muncii pentru pace. Cele 59 de vase lucrate de e- levi la cercul de ceramică vor fi selecționate, iar cele mai frumoase dintre ele vor fi trimise elevilor din Republica Populară Chineză. De asemenea, e- levii acestei școli au rea- lizat numeroase desene ar- tistice pe care le vor tri- mite elevilor din R.D.G. ★ In mai puțin de 4 luni, cele 13 brigăzi patriotice ale ucenicilor de la Școala profesională „Mao Tze dun“ din Capitală au strîns și predat centrelor de colectare 20.000 kg de fier vechi. Alte 22.000 de kq au fost strînse de uce- nici în interiorul uzinei și predate secției de turnă- torie pentru a fi retopite. Pentru această frumoasă activitate patriotică orga- nizația UTM a Școlii pro- fesionale „Mao Tze-dun“ a primit diploma de o- noare a Comitetului oră- șenesc UTM București. ★ Antrenați în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, cei 600 de elevi ai Școlii de meserii din Mediaș obțin succese re- marcabile în activitatea practică. In atelierul de turnătorie al școlii, ei au executat înainte de ter- men turnarea unei roți dințate de 725 kg. destina- tă fabricii de sticlă din localitate. Elevii din sec- ția tîmplărie, folosind din plin utilajul nou al ate- lierului au înregistrat în ultima lună o depășire a planului de producție cu 9%. La rîndul lor, elevii electricieni din anul II au terminat numai într-o sin- gură săptămînă lucrările de electrificare a satului Alma — între-Vii. ★ Creat în urmă cu cîțiva ani, Parcul „1 Mai“ din Pașcani a fost încredințat îngrijirii tineretului din localitate. In ultimele săp- tămîni, tinerii din Pașcani au muncit cu însuflețire pentru reamenajarea și înfrumusețarea parcului. S-au evidențiat în mod deosebit ucenicii Școlii profesionale a atelierelor CFR care au prestat sute de ore de muncă volun- tară pentru amenajarea unei noi alei ce poartă numele de „Aleea tinere- tului". Ucenicii și-au dat totodată contribuția la construirea unui teatru nou în aer liber, care va fi inaugurat cu prilejul festivităților de IMai. (Continuare in pag. 7-a) Planurile de invățămint pentru ari ui școlar 19^9)1960 pentru clasele / — VII In lumina sarcinilor trasate de partid și guvern pentru îm- bunătățirea continuă a invăță- mintulni de cultură generală, Ministerul Invățămintului și Culturii a elaborat planuri de invățămint modificate pentru clasele LVII, care au fost aprobate in aprilie a.c. prin tr-un Ordin al ministrului Invățămintului și Culturii. A- ceste planuri se vor aplica in- tegral (la toate clasele I VI!) începînd cu anul școlar 1959'60. Prin aceste planuri de invâță- mînt s-a urmărit realizarea unei legături mai strinse a școlii cu viața, cu producția și reduce- rea numărului total de ore pe clase, pentru a se evita supra- încărcarea elevilor și a li se da posibilitatea să se pregătească mai temeinic. Sarcinile puse în fața școlii de către documentele de partid și de stat in ceea ce privește asigurarea unui mai pronunțat caracter practic, aplicativ al pregătirii e eviloc se oglindesc în incul important ce s-a rezer- vat cunoștințelor industriale și agricole și lucrărilor practice în noile planuri de învătămint. Acestea prevăd ca pregătirea practică a elevilor să se tacă in mod diferențiat la școlile din mediul orășenesc față de cele din mediul sătesc. Astfel, pen tru șco'i’e din orașe s-a prevă- zut predarea cunoștințelor ele- mentare despre producția indu- strială și efectuarea lucrărilor practice de atelier in 3 ore la clasa a V-a și în cite 4 ore la clasele a Vl-a și a VIl-a, iar pentru școlile de la sate s-a pre- văzut predarea cunoștințelor a- gricoh și a lucrărilor practice agricole in cile 4 ore pe săptă- mină la fiecare clasă V-VII. Printr-o mai judicioasă distri- buire a orelor rezervate predării fiecărui obiect și prin reducerea numărului de ore afectat anu- mitor obiecte s-a realizat o re- ducere însemnată a numărului săptămiaai de ore U fiecare clasă față de vechiul plan de învățămînt Astfel, la clasa a V a numărul orelor pe săptămî- nă s-a redus de la 37 la 28. la clasa a Vl-a de la 36 1a 30, iar la clasa a VII a de la 36 la 30. pentru învățămîntul seral și fără frecvență de cultură generală Pe baza sarcinilor trasate prin Hotărîrea C.C. al P.M R. șl a Consiliului de Miniștri al R.P.R. privind îmbunătățirea invățămintului seral și fără frecvență de cultură generală și superior, Ministerul Invăță- mintului și Culturii a elaborat planurile de invățămint pentru cursurile serale și fără frec- vență de cultură generală. Aceste planuri de învățămînt au la bază planurile de învă- țămint ale școlii de cultură generală și cuprind un număr de 20 ore pe săptămină, asi- gurînd astfel condiții bune de studiu pentru tinerii din pro- ducție Prezentăm mai jos planurile de învățămînt pentru clasele V-VIJ și VIII-XJ de la școlile serale și fără frecvență PLAN DE INVĂȚĂMINT pentru școlile de cultură generală de 7 ani cu limba de predare romină PLAN DE ÎNVĂȚĂMÎNT pentru invățămintul seral (și fără frecvență) de cultură zenerală (clasele V — VII) CLASELE OBIECTELE OBSERVAȚII 1 II 111 IV V VI Vil Limba șl lectura literară ro- mînă 12 12 9 7 5 5 4 Istoria : — — — 2 — — — a. Istoria antică — _— — — o — —— b. istoria evului mediu — — — — r 2 — — c. istoria modernă și cont. — —- — — —- 2 — d. istoria Romîniei. — —. — — —— —— 2 Constituția — — — — — * 1 Limba rusă Limba engleză (franceză sau — — — — 2 2 2 germană) — — — — — (2) (2) Facultativ Matematica: 5 5 5 5 — — — a. aritmetica —- — — 4 2 b. algebra elementară — — — — — 2 c. geometria elementară — ;— — — — 2 2 Fizica — — — — — 2 2 Chimia — — — — — — 2 Științele naturii; — — 1 2 — — — a. botanica — — —• —- 2 (3) — La sa te bota n ica b. zoologia c. anatomia, fiziologia omului — — — 2 — 2 ore săpt. Le orașe botanica și igiena — • — — — — — 1 3 ore săpt. A. Cunoștințe agricole și Iu. crări practice (sat) B. Cunoștințe elementare des — — — — Le ci. V-e. le o- nașe se fac numai lucrări simple de atelier în 3 ore pe săptămină. pre producția industrială și lucrări practice de atelier (oraș). — — — — 4 (3) 4 4 Geografia : — — 1 2 — a. Noțiuni de geografie fizică și a continentelor : Africa. Oceania și Antarctica b. Geografia continentelor Eu — — — — 2 — — ropa. Asia. America — — — — — 2 c. Geografia R.P.R. — — ■— — — 2 Desenul 1 1 1 1 1 I 1 In orele de muzi- Caligrafia 1 1 1 1 — — — că la ci. 1-IV accentul se va Muzica 1 1 1 1 1 1 1 pune pe cînt. Educația fizică și cercul sportiv 2 2 3 3 3 3 2 Activitățile sporii- Îndeletniciri practice 1 1 2 2 — — — ve se efectuează tn cadrul celor 3 Ora educativă (dirigenția) — — — — 1 I 1 ore săptăm. de ed. fizică pe clase Ansamblu coral (pe grupe de clase). — — — — 1 1 1 Cîte 2 ore La 2 săptămîni pe gru- TOTAL 23 23 24 26 28 30 30 pe de 3 clase. 'f' Obiectele crt- de studiu Clasele V VI VII 1. Limba și lectura literară romînă 6 5 4 2. Istoria 2 2 2 3. Constituția — —- 1 4. Limba rusă 2 2 2 5. Matematica 4 4 4 6. Fizica — 2 2 7. Chimia — — 2 8. Șt. naturale 3 2 1 9. Geografia 2 2 2 10. Desenul* 1 1 — T 0 t a ] 20 20 20 Dirigenția o dată pe lună (90 minute) *) La cursurile fără frecvență nu se cere desenul. PLAN DE INVĂȚĂMINT pentru invățămintul seral (și fără frecvență) de cultură generală (clasele VIII—XI) Nr, Obiectele C VIII 1 a s IX e 1 X e XI crt de studiu 1. Limba și literatura romtnă 3 3 3 8 2. Istoria 2 2 — 2 3. Economia politică — — — 2 4. Socialism științific — 2 — 5. Limba rusă 2 2 2 1 6. Matematica 4 5 6 5 7. Astronomia — — 1 — 8. Fizica 2 2 3 3 9. Chimia 2 2 2 2 10. Științe naturale 3 2 1 1 11. Geografia 2 2 — 2 rotai 20 20 20 21 Dirigenția o dată pe lună (90 minute) Masuri pentru t mliunălâțîrea frecvența Sarcinile trasate prin Hotârî- rea C.C. al P.M.R. și a Consi- liului de Miniștri al R.P.R., pri- vind îmbunătățirea învățămîn- tului seral și fără frecvență for- mează obiedul unor acțiuni cu- prinzătoare inițiate de organele locale din regiunea Galați. îndrumat de Comitetul regio- nal al P.M.R., Comitetul execu- tiv al sfatului popular regional Galați a organizat un studiu analitic asupra situației exis- tente în învățămîntul seral și fără frecvență din regiune și apoi, pe baza datelor obținute de la întreprinderi privind nu- mărul absolvenților școlilor pro- fesionaie și al celorlalte catego- rii de muncitori din care se pot selecționa viitorii elevi și stu- denți la cursurile serale și fără frecvență, s-au întocmit calcu- lele preliminare de plan de șco- larizare și s-au luat măsuri pen- tru asigurarea condițiilor pen- tru funcționarea cursurilor res- pective (spațiul de școlarizare, încadrarea cu personal didactic corespunzător etc.). S-a elaborat, de asemenea, un plan de măsuri, care a fost dis- cutat. îmbunătățit și adoptat într-o ședință ținută 1a Comite- tul regional Galați al P.M.R., la care au participat primii se- cretari ai comitetelor orășenești și raionale de partid, reprezen- tanți ai comitetelor executive ale sfaturilor populare, ai orga- nelor U.T.M. și sindicale, cadre didactice, conducători de între- prinderi. Ținînd seama de avîn- tuf economic realizat în anii pu- terii populare în regiunea Ga- lați, planul de măsuri prevede pentru anul școlar 1959—1960 creșterea numărului de clase a VlII-a — curs seral de la 16, cîte funcționează în prezent, la 31. De asemenea, s-a prevă- zut o creștere importantă a nu- mărului de studenți la cursurile serale și fără frecvență de pe lîngă institutele de învățămînt superior din Galați, create de regimul socialist. In planul de măsuri se pre- văd totodată acțiuni în legătură cu rețeaua școlară, constituirea comisiilor de selecționare a ele- vilor și studenților, organizarea cursurilor de pregătire, asigura- rea bazei materiale, selecționa- rea cadrelor didactice etc. Acest plan de măsuri a în- ceput să fie tradus în viață de către organele competente, sub conducerea directă a organiza- țiilor de partid. 1OAN NISTOR inspector de învățămînt . din M.I.C. ☆ Secția de învățămînt și cul- tură a orașului Craiova a luat de curînd o serie de măsuri im- portante pentru traducerea în viață a Hotărîrii partidului și guvernului privind îmbunătăți- rea învățăinîntului seral și fără frecvență. Astfel, Hotărîrea a fost popu- larizată în toate școlile medn cu secții serale, ca și în școlile muncitorești de pe lîngă între- prinderi. Totodată, secția și-a dat contribuția Ia acțiunea de recrutare a absolvenților școli- lor de 7 ani și ai școlilor pro- fesionale din întreprinderi, care urmează să fie înscriși la cursu- rile de pregătire tn vederea ad- miterii în clasa a VIII-a. De asemenea, secția de învă- țămînt și cultură a contribuit la recrutarea din rîndurile munci- torilor din întreprinderi a tine- rilor care urmează să se pre- zinte la examenele de admitere în învățămîntul superior. Pen- tru aceștia s-a organizat un curs de pregătire, care funcțio- nează cu trei secții — științi- fică. literară și social-istorică — și la care predau 20 de cadre didactice. Printre muncitorii în- scriși la aceste cursuri se nu- mără Ioana Ene, bobinatoare la întreprinderea „Electroputere", care se pregătește pentru Facul- tatea de chimie generală. Flo- rea Preda, lăcătuș Ia aceeași întreprindere, care dorește să se înscrie la Facultatea de chi- mie industrială, Tiberiu Trușcă, mecanic la Întreprinderea de reparații auto, care se pregă- tește pentru Facultatea de me- canică etc. Măsurile luate de secția de învățămînt și cultură sînt me- nite să îmbunătățească calita- tea invățămintului seral și fără frecvență din orașul nostru. N. TOMA Craiova Cursuri de pregătire pentru oamenii muncii care vor urma cursurile serale și fără frecvență de cultură generală Ministerul Invățămintului și Culturii a elaborat instrucțiuni in legătură cu organizarea cursurilor de pregătire cu du- rata de 6 luni pentru oamenii muncii care își vor continua studiile medii de cultură gene- rală prin cursuri serale și fără frecvență, așa cum prevede Ho- tărirea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. privind îmbunătățirea invăță- mințului seral și fără frecvență de cultură generală și superior. In instrucțiuni se arată că la aceste cursuri vor fi înscriși muncitori din producție care nu au absolvit o școală profesio- nală sau agricolă, dar au ab- solvit școala de 7 ani. au făcut ucenicia, au un stagiu de cel puțin 3 ani ca lucrători califi- cau ?i dovedesc înclinații și ap- tituimi pentru învățătură. De asemenea, vor fi înscriși mun- citori sau țărani muncitori care au absolvit școala de 7 ani și școli profesionale cu durată nui mică de 3 ani. cit și ntmKftori și ‘ irarii muncitori car- a-j urmat 3—4 ani de șc : 4 oriu-sumală sau agricolă far» a avea ia bază școala de 7 ni. Vor fi înscriși la cursu- rile de pregătire oamenii mun- cii din categoriile de mai sus care sint recomandați, de co- mi i'.e special institu.te, să ur- meze invățămintul seral sau fari freo -nți Prin aceste cursuri se urmă- re te ca cei înscriși să recapi- tulez» șl să-și eutnpeteze eu- nr-tinfele de cuflurâ generată la nițelul absolvenților școlilor profesionale, de meserii sau agricole cu durata de cel pu- țin 3 ani. pentru a putea urma în ac leași condiții cu aceștia invațamintol seral sas fără frecați La cursurile de pregătire se vor pr- . : . matematica, fizica, limba și it*ratu; > romină (ma- terna! și desenul hnî*r. Cursu- rile se vor desfășura cite 3 ore pe zi, in patru zile pe saptâ- mină, in total 12 ore pe saptă- mina, repartizate astfel : 4 ore pentru limba și literatura ro- mină, 4 ore pentru matematica, 3 ore pen"u fizica și o oră pen- tru desenai liniar ieste necesar sa se siUuicze șt desenai laaar pentru ca ek-v:: sc și n si”? gnaerate de dosea tefe- ri ,c predeît ia șcc.ie proiesaa- saJe. *Tcrjreve m sn aiaoissitul ser® și fără frecvesiâ nu se vor «i* preda aceste noțiuni*. Msaeitarii din rîndurile națio- n-itfor coaiocutloare care vor urma cursurile de pregătire vor studia și limba și literatura maternă, in două ore pe saptă- mna. Cursurile se vor desfășura Intre 1 ianuarie și 30 iunie, după programele întocmite de Ministerul Invățămintului și Culturii. In mod excepțional, în acest an școlar cursurile se vor desfășura intre 4 mai și 10 sep- tembrie. De aceea s-a prevăzut un număr mai mare de ore pe saptâmmâ : 5 ore pentru limba și literatura romină, 5 ore pen- tru matematică, 4 ore pentru fizică și o oră pentru desenul liniar. Cursurile de pregătire se vor organiza de preferință pe lingă întreprinderi sau pe lingă șco- lile medii, profesionale, de me- serii și agricole, iar acolo unde nu există această posibilitate, pe lingi școlile de 7 ani. Se va u-mări concentrarea for pe în- treprinderi sau pe unități șco- lare mari. Reeare curs va fi cjodus de nn responsabil și va fi încadrat eu cei mai buni pro- fesori aia localitatea respectivă, cu o bună pregătire profesio- nala șa pMiUcă și cu o bogată erpermia didactică. Pronunț de învățămînt se va deată^va pe bază de lecții, pe grupe de 15—30 elevi. Frecventa ti activitatea esrpiș- tilor pentru tasusirea cunoștin- țelor wr li consemnate in ca- taioepe special întocmite. La sfțrșitut cursului se vor organiza seminarii recapitula- tive la toate obiectele. Elevii care an *nt cursul de pregă- tire vor primi o dovadă pe baza căreia se vor putea prezenta la probele de verificare a cunoș- tințelor, în vederea înscrierii în clasa a VlII-a. In continuare, instrucțiunile precizează măsurile pe care tre- buie să le ia organele de învă- țămînt în vederea deschiderii cursurilor : asigurarea condiții- lor materiale (localuri, mate- rial didactic) ; definitivarea în- scrierilor la cursuri pînă la 30 aprilie, în colaborare Cu în- treprinderile industriale și agri- cole ; asigurarea cadrelor didac. tice necesare; stabilirea zilelor și orelor de cursuri; desemna- rea unor inspectori care să se ocupe efectiv de organizarea și desfășurarea cursurilor; stabili, rea unor legături strînse cu co- misiile din întreprinderile de unde au fost recrutați cursiștii, în vederea rezolvării tuturor problemelor pe care le ridică desfășurarea acestei acțiuni. PROGRAMELE CURSURILOR DE PREGĂTIRE Limba și literotura romîaă GRAMATICA (42 ore) FONETICA — 3 ore : Sunetele vor- birii — vocale, consoane. Litere. Silaba, cuvîntut. Vocale. Semivocale. Diftongi, triftongi, hiat. Despărțirea cuvintelor în silabe. MORFOLOGIA Sabstautivad — 5 ore : Substantive comune și proprii. Genul, numărul, cazurile substantivelor. Funcțiunile substantivului In propoziție. Substan- tive defective de lumii. Substantiva cu forme multiple la plural. Sub- stantive colective. Exerciții aplicative. Articolul — 2 ore : Articolul hota- rit și nehotărît. Declinarea substan- tivelor ca articol hotărît șl nehotă- rit. Exerciții aplicative. Adjectivul — 2 orc : Adjective cu termxa^ii și adjective cu a singură terminație. Acordul âdjecti- ▼slwi cu substantivul Gradele da adjecOwlai. Exerciții Rteaaaete — 7 oca : Pronumele personal Dtdunei lui. Formele ac- cnfuate și neacceutuate. Pronumele posesiv. Pronumele demonstrativ, Pro- ■■nele neh olărit. Pronumele intera- gativ-reldtiv. Pronumele personal de politețe, pronumele personal de în- tărire. Adjectivele pronominale. Exer- ciții aplicative. NiimerâM — 2 ore : Felurile nume- ralului. Ortografia lor. Verbul — 7 ore : Persoană, număr, timpurii prezent, trecut, viitor). Mo- durile personale și nepersonale. Cele 4 conjugări. Verbele ajutătoare ,,a fi” „a avea". Conjugarea verbelor la diateza activă, pasivă, reflexivă. Verbe neregulate. Verbe imperso- nale. Locuțiuni verbale. Adverbul, Prepoziția, Conjuncția, Interjecția — 2 ore. SINTAXA — 8 ore : Propoziția. Părțile principale ale propoziției: su- biectul și predicatul. Predicatul ver- bal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul. Propoziția simplă și dezvoltată. Părțile secun- dara ale propoziției : atributul și complementul. Atributul adj-ectival, substantivai, pronominal, verbal, ad- verbial. Complementul direct, indirect.' circumstanțial. Propoziția principală și propoziția secundară. Propoziții coordonate și subordonate. Exerciții aplicative. Punctuația — 2 ore : Semnele de punctuație. Exerciții aplicative. Vocabularul — 2 ore : îmbogățirea vocabularului. Formarea cuvintelor. Exerciții. COMPUNERI (15 ore) Exerciții de pregătire a compune- rilor (căutarea ideilor, Hnduirea lor. redactarea, stilizarea) — 2 ore. Scoaterea ideilor principale dintr-o operă literară — Rezumatul — 2 ore. Compuneri după plan, compuneri după ilustratii. Compuneri libera — fi ace. Reproducerea conținutului unor lecturi — 2 ore. întocmirea unor acte oficiale $1 scrisori ( autobiografia, cererea, ra- portul, referatul, procesul-verbal, darea de seamă, scrisoarea) — 3 ore. LECTURA LITERARA — TEORIE LITERARA (33 ore) Folclor — 4 ore : Doină, doinâ i Săraci brazi îpeetinați ; Hora păcii ; Mîndru-i codri și-nfrunzit (doina, epitetul, operă lirică); Novac și corbul j Toma AJimOș — Cîntecul bătrînesc. N. Bălcescu — I oră : Istoria Ro- mînilor sub Mihai Vodă Vitoaznl (Călugăreai i). V. Alecsandri — 2 ore : Sfîrșitu] Iernii — pastelul ; Dumbrava Roșie — poemul. M. Eminescu — 3 ore j $1 dacă...) împărat și proletar ; Scrisoarea IlI-a I. L. Caragiale — 3 ore : Conu Leonida față cu reacțiunea । Vizita j Dl. Goe. M. Sadoveanu — 3 ore : In pădu- rea Petrișorului j Mitrea Cocor. T. Argbezl — 2 ore : Din nou spre Moscova î Cîntare omului. — Cel ce gindește singur. Mihai Beninc — 2 ore ; Partidului) Eu pot să cînt । Glasul popoarelor. M. Bauuș — 1 oră : Cîntec de dragoste pentru Țara Sovietică ; Cintec pentru 23 August. Eug. Jebeleanu — 2 ore : Petre Gheorghe (portretul); Lidice. Geo Bogza — 2 ore : Către mi- neri ; Lauda toamnei (descrirea); Lauda electricității. V. Em. Galan — 2 ore : Bărăgan — fragment. M. Preda — 2 ore : Desfășurarea — fragment. P. D urnit rin — 2 ore : Nopțile din iunie — fragment. A. Mihale — 2 ore : Nopți înfri- gurate (Mutulică). LUCRĂRI SCRISE - RECA- PITULARE (10 ore). NOTA : 1. Se recomandă ca exemplele, a- plicațiile și exercițiile practice gra- maticale efectuate în clasă sau acasă sa lie alese din texte din literatura romină contemporană, legate de con- struirea socialismului in țara noastra. La lectura literară, se va acorda atenlie deosebită conținutului de Idei al textelor actuale, care oglindesc aspectele complexe ale vieții noi șt realizările mărețe ale poporului nos- tru îndrumat de partid. 2. Pentru studiul gramaticii limbii romîne se vor folosi manualele de gramatfea pentru clasa a VII-a, iar pentru lectura literară, manualele și culegerile de texte, clasele V—VII. 3. Deoarece pînă la începerea anu- lui școlar 1959/1960 sînt mai puțin de 6 luni, in acest an durata cursuri- lor va fi mai mică. Intrucît materia trebuie parcursa în întregime și deci, respectat numărul total de ore, s-au repartizat mai multe ore pe săptămî- na pentru acest an școlar. Matematica 1. Introducere. Recapitularea materi- ei făcută în anii anteriori — 2 ore. II. Elemente de aritmetică — 28 ore : Operații cu numere întregi. C.m.m d.c. și c.m.m.m.c. Fracții ordinare. Sim- plificarea și amplificarea fracțiilor. Aducerea fracțiilor la același numi- tor. Operații cu fracții ordinare. A- flarea unei fracții dintr un număr dat. Afiarea anui număr cînd se cunoaște o fracție din el. Operații cu fracții xecmaaie. Rapoarte și proporții. Pro- prietatea fundamentală. Proporții de- rivate. Șir de rapoarte egale. (II. Elemente de algebra — 32 ore: Expresii algebrice. Monom. Polinom. Operații cu monoame și polinoame. Formulele : a2 — b2 = (a4-b) (a—b) । (a * b)2 ; (a ± b)3. Fracții algebrice. Operatii cu fracții algebrice. Rezol- varea ecuațiilor de gr. I. Sisteme de 2 ecuații cu 2 necunoscute. Număr irațional. Expresii iraționale. Proprie- tățile radicalilor. Aducerea radicali- lor la același indice. Operații cu ex- presii iraționale. Raționalizarea nu- mitorului unei fracții algebrice. Re- zolvarea ecuației de gr. II. Relații intre rădăcini și coeficienți. IV. Elemente de geometrie — 38 ore : Linii. Unghiuri. Compararea un- ghiurilor. Unghiuri adiacente. Măsu- ra unghiurilor. Unghiul la centru. Operații cu unghiuri. Perpendiculare Unghi drept. Unghiuri suplimentare ; unghiuri complementare. Unghiuri opuse la vîrf. Triunghi. Elementele sale Clasificarea triunghiurilor. Linii importante in triunghi. Cazurile de egalitate ale triunghiurilor oarecare. Perpendiculare și oblice. Cazurile de egalitate ale triunghiurilor dreptun- ghice. Drepte paralele. Postulatul lui Enclid. Unghiuri formate de două drepte tăiate de o secantă. Cazuri cînd dreptele sint paralele. Suma un- ghiurilor unui triunghi. Patrulatere : paralelogramul. Proprietăți. Dreptunghi romb, patrat : proprietăți. Trapez. Cercul. Arc, coarde. Poziția unei drep- te față de un cerc. Diametrul perpen- dicular pe o coardă. Determinarea centrului cercului. Poziția a două cercuri. Unghi înscris în cerc. Un- ghiuri cu vîrful în interiorul și ex- teriorul cercului Patrulater inscripti- bil Segmente proporționale. Teorema lui Talles — Consecințe. Triunghiuri asemenea. Teorema fundamentală a asemănării. Cazurile de asemănara ale triunghiurilor Relații metrice în- tr-un triunghi dreptunghic. Teorema înălțimii. Teorema catetei. Teorema lui Pitagora. NOTA : I. Intrucît pînă la începerea anului școlar 1959/1960, sînt mai puțin de 6 luni, anul acesta durata cursurilor va fi mai mica. Intrucît materia tre- buie parcursă în întregime și, deci, respectat numărul total de ore. s-au repartizat mai multe ore săptăminal. H. Se vor face ca aplicații proble- me cu date reale luate din realizările din țara noastră din diferite sectoare tehnice și agricole, din planurile de perspectivă, precum și aplicații în le- gătură cu celelalte discipline. BIBLIOGRAFIE : Aritmetica pentru clasele V, VI de Eugen Rusu ; Alge- bră voi. I și II de D. Mutzel și S. Calmanovici ; Matematici elementara (manual) pentru școlile medii tehnice, editat de Ministerni Invă(ămîntulni. Fizica 1. Noțlnnl introductive — 2 ore t Corp, substanță. Stări de agregare ale corpurilor. Proprietăți generale ale corpurilor. Fenomene fizice. Obi- ectul fizicii. Metode de cercetare. 2. Măsurarea lungimilor, suprafețe- lor, volumelor — 3 ore. Unități de măsură. Instrumente de măsură pen- tru lungime : rigla gradată, ruleta, vernierul. șublerul, șurubul micro- metric, palmerul. Instrumente de mă- sură pentru volum : cilindrul gradat, mensura, pipeta gradată. 3. Măsurarea timpului — 1 oră. Unități. Metronom. Cronometre. 4. Mecanica. Introducere — 2 ore: Mișcarea mecanica. Relativitatea miș- cării și a repausului. Punct material Capitolele mecanicii. 5. Mișcarea rectilinie uniformă — 5 ore : Clasificarea mișcărilor după traiectorie. Viteza. Clasificarea miș- cărilor în raport cu viteza. Mișcarea de translație. Mișcarea de rotație. Definirea mișcării rectilinii uniforme. Spațiul, timpul și viteza in această mișcare. Unități de viteză. Vectorul viteză ; mărimi scalare și mărimi vectoriale. Ecuația mișcării rectilinii uniforme. 6. Mișcarea rectilinie uniform-va- riată — 10 ore : Mișcarea variată. Viteza medie. Viteza momentană. Ac- celerația. Unități de măsură pentru accelerație. Mișcarea rectilinie unî- form-variată tară viteză inițială. Ecu- ațiile vitezei și spațiului in această mișcare. Căderea liberă a corpurilor. Accelerația în căderea liberă. Ecua- țiile vitezei și spațiului în căderea liberă. 7. Mișcarea circulară uniformă. — 6 ore : Definiție. Perioadă. Frec- ventă. Viteză liniara. Viteză unghiu- lară. Unitate de viteză unghiulară. Accelerația centripetă. 8. Inerția, forța și masa — 10 ore: Prima lege a mecanicii. Inerția. For- ța. Reprezentarea forței ca vector. Caracteristicile forței. Categorii de forțe. Raportul dintre forță și ac- celerație. Masa unui corp. Legea a doua a mecanicii. Greutatea corpuri- lor. Relația dintre greutate și masa unui corp. Măsurarea maselor și for- țelor. Unități de măsura pentru masă și forță. Densitatea și greutatea spe- cifică a substanțelor. Forța de freca- re. Frecarea și producerea ei. Legile frecării. Coeficientul de frecare. Fre- carea de alunecare și frecarea de ros- togolire. Importanța frecării in na- tură și în tehnică. 9. Legea a lll-a a mecanicii — 7 ore : Enunțare. Exemple. Aplicații ale legii a III-a în tehnică. Motorul iihiiHiiiHinniuiuiimiiniiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiM Regulamentul pentru organizarea și funcționarea școlilor de cultură generală Ministerul Invățămintului și Culturii a elaborat proiectul „Re- gulamentului pentru organizarea și funcționarea școlilor de cul- tură generală". Acest regula- ment se va aplica în școlile de cultură generală cu titlu de experiență pe timp de un an. Elaborarea regulamentului s-a făcut pe baza directivelor de partid și de stat cu privire la învățămînt ținîndu-sc seamă de experiența acumulată de școlile noastre, precum ți de bogati experiență a școlii sovietice. El reglementează în amănunțime și in mod clar cele mai impor- tante aspecte ale activității șco- lare, constituind un sprijin efec- tiv pentru școlile de cultură generală. Regulamentul cuprinde opt părți mari, împărțite pe capi- tole, potrivit problemelor mai importante ale fiecărui aspect al activității din învățămînt. Primele părți cuprind indicații cu privire la organizarea învă- țămîntului de cultură generală, condițiile în care se pot înființa școli și clase noi, recensămin- tul școlar și stabilirea circum- scripțiilor, înscrierea, transfera, rea și frecvența elevilor, drep- turile și îndatoririle acestora, evidențierea și sancționarea lor. Partea care se referă la orga- nizarea muncii instructiv-educa- tive cuprinde indicații în legă- tură cu structura anului școlar și întocmirea orarului, planifi- carea muncii în școală, planu- rile de învățămînt, programele și manualele școlare, activita- cu reacție Forța centripetă și forța centrifugă. Mărimea lor. Aplicații în tehnică. Pompe centrifuge. Separa- toare centrifuge etc. 11. Energia mecanică — 9 ore j Lucrul mecanic. Puterea. Unități de lucru mecanic și unități de putere. Energia. Energia cinetici. Energia potențială. Formulele lor. Transfor- marea energiei cinetice în energie potențială și invers. Legea transfor- mării și conservării energiei in pro- cesele mecanice. 11. Statica. Forțe pe aceeași dU recție și forțe concurente — 4 ore i Forțe in echilibru. Rezultantă. Com- punerea forțelor situate pe aceeași direcție și compunerea forțelor con- curente. Descompunerea unei forța în două forțe componente. 12. Forțe paralele — 6 ore : Mo- mentul unei forțe în raport cu un punct și o axă. Compunerea forțelor paralele. Descompunerea unei forțe în două forțe paralele cu ea. Cuplu de forțe. Centrul da greutate. Deter- minarea lui. Echilibrul corpurilor care au un punct sau un ax de spri- jin. Echilibrul corpurilor sprijinite pe o suprafață. 13. Mașini simple — 7 ore : Pla- nul înclinat. Pana. Șurubul. Pîrghiij Scripeți. Echilibrul forțelor și legea conservării lucrului mecanic ia acesta mașini simple. Randament. 14. Recapitulare și lucrări de con- trol — a ore NOTA : 1. Pentru studierea acestor teme se va folosi Fizica tehnică, voi. I, manual pentru școlile profesionale de ucenici. Ed. tehnică 1958. In lipsă se poate folosi Fizica, manual pentru clasa a Vlli a, Ed. de Stat didactică și pedagogică 1957, 1958, 1959, care cuprinde toate temele din programă. 2. Deoarece pînă la începerea anu- lui școlar 1959/1960 sînt mai puțin de 6 luni, în acest an durata cursu- rilor va fi mai mică. Intrucît mate- ria trebuie parcursă în întregime și deci, respectat numărul total de ore, s-au repartizat mai multe ore pe saptămina. 3. Studierea diferitelor teme din această programă trebuie sâ se facă în strînsă legătură cu practica. In acest scop se vor arăta aplicațiile în producție ale legilor fizicii sau ale mecanismelor studiate. De asemenea, cursanții vor fi în- drumați să aplice cunoștințele teore- tice la analizarea fenomenelor din viața înconjurătoare, în special din activitatea lor în producție, precum și la rezolvări de probleme cu date, din industrie și agricultură sau la probleme experimentale, care sa-i pună în situația de a interpreta cu- noștințele sau de a face măsurători și experiențe. tea metodică a cadrelor didac- tice, aprecierea activității elevi- lor, examenele de corigență, de absolvire și de maturitate, practica de vară a elevilor, or- ganizarea și desfășurarea exa- menelor și concursului de ad- mitere, eliberarea și reconsti- tuirea actelor de studii. In celelalte părți sînt indița- ții cu privire la organizarea laboratoarelor, cabinetelor, mu- zeului școlar, atelierului și lo- tului școlar experimental, cu privire Ia patronarea școlilor de către întreprinderi și instituții, la activitățile educative în afara clasei și extrașcolare, la atribu- țiile și sarcinile personalului de conducere, administrativ și de îngrijire al școlii etc. Regulamentul cuprinde două anexe în legătură cu uniformele școlare și cu imprimatele ce se folosesc în mod obligatoriu în școlile de cultură generală. Pe timpul experimentării pot fi sezisate eventualele lipsuri sau impreciziuni ale regulamen. tului. De aceea, cadrele didac- tice trebuie să-l studieze cu atenție în acest timp, să facă observații și propuneri pentru completarea și îmbunătățirea Iui. Secțiile de învățămînt și cultură au obligația să centra- lizeze observațiile și propunerile cadrelor didactice, ale organiza- țiilor sindicale, organizațiilor de tineret și comitetelor de părinți și să le înainteze Ministerului Invățămintului și Culturii în ve- derea definitivării regulamentu- lui. Material didactic pentru lecțiile de fizică La consfătuirea pe tară a S.S.MF. ținută la Ploești la Începutul acestei luni a fost prezentat, printre altele, un aparat pentru demotnstranea principiului de funcționare a motoarelor electrice și a generatorilor de curent, construit prin mijloace locale de profesorul Ștefan Bucșa, de la Școala de 7 ani din comuna Avrig, raionul Sibiu. Intrucft aparatul acesta — care contribuie la o ■sai bună predare a cunoștințelor de fizică — se poate confecționa cu ușurință In orice școală, dăm mai jos descrierea lui. 1 Pe postamentul de lemn a) s-a fixat magnetul circular b), cu diametrul de 155 mm. Cei doi poli s-au vopsit in cu- lorile convenționa'e (N — albastru^ iar S — roșu). De o parte și de alta a mag- netului circular s-au fixat două console d), confecționai* din tablă de aluminiu, prevăzute in partea superioară cu cile un șurub -lagăr pentru rotorul e) și cu cite o piuliță de fixare. In cele două găuri conice se rotesc capetele ascuțite ale ca- drelor-rotor Suporți! f) tot din tablă de aluminiu, susțin cele două perii g), confecționate din tablă de alamă și fixate prin două șuruburi. La- baza acestor suporți se gă- sesc bornele de contact h). In cele palru colțuri de jos ale postamentului de lemn s-au prins pat'u dopuri de cauciuc i). (de la sticle de penicilină), pentru amor. Uzat ea trepidațiilor in timpul funcționă- rii aparatului. Drept rotoare ale acestui aparat se fo- losesc succesiv patru cadre. Cadrul nr. 1 •sie confecționat din sirmă emailată cu diametrul de 0.3 mm, ai un număr de 90 de spire. El se poate confecționa prin bo. binare a sîrmei pe un șablon de lemn sau ca ajutorul a patru cuie bătute pe o scindurică după forma pe care trebuie Pentru a se obține rezultate cit mai bane, diametrul exterior al cadrului tre- baie să fie cit mai apropiat de diametrul interiot al magnetului utilizat, cu o dile- renlă mai mică de 1-3 mm. După bobinare prin cadru se introduce axul ca două colectoare inel, și de alta a lui. Se matisează fel realizat cu un firișor de te lipesc cu cositor capetele btele-coiector. de o parte cadrul ast- bumbac și celor două Activitate practică agricolă încă înainte de a se fi topit zăpada, elevii Școlii de 7 ani din comuna Vă. lent, raionul Topoloveni, au pregătit toate cele necesare pentru desfășurarea tn condiții bune a lucrărilor practice agricole: au reparat uneltele, au procu rat și au pregătit semințele necesare, au amenajat răsadnițe. 0 dată cu pri- mele zile călduroase, au ieșit pe lotul școlar, pe care l-au gripal și l-au parcelat. Pe trei din parcelele semănate cu griu elevii vor urmări cum crește și se dezvoltă, alături de griul de toamnă și de cel iarovizat, griul semănat primă- vara, care, neavind timp să treacă prin toate stadiile de dezvoltare, nu va ajunge să rodească. Pe alte parcele ei au semănat in mustul zăpezii orz și ovăz. Răsadurile de roșii, ardei, vinete și varză, pregătite de ei, sint plan- tate pe o altă suprafață, rezervată lu- crărilor în grădina de zarzavat. Conducerea școlii din Văleni și-a dat seama că în localitate există mari po- sibilități de a cultiva sfecla de zahăr. Cum întregul lot școlar fusese arat și îngrășat din toamnă, elevii, sub îndru- marea cadrelor didactice, au semănat 1000 m.p cu sfeclă de zahăr, pe care o vor îngriji după toate regulile agro- tehnice, pentru a asigura o recoltă cît nul mare. Activitatea practică a elevilor însă nu te oprește aici. Ei continuă procesul de Tabla de aramă sau alamă folosită este de 0,2 mm : ca cilindru de lemn poate fi folosit un creion din care s-a scos mina. Lamele sint fixate cu ajutorul unor ace cu gămălie, ale căror uirfuri au fost tă- iate. Intre cadrele cu două și trei lamele se lasă un interval de 1 mm. Pentru a da rigiditate cadrului și pen- tru a-l fixa bine pe ax se folosește o so- luție de celuloid dizolvat în acetonă. Cadrul nr.2 este confecționat din sirmă emailată cu diametrul de 0,35 mm, cu un număr de 130 de spire. Modul de con. strucție este același ca și la cadrul nr.l. El este prevăzut cu un colector cu două semiinele, de care sînt lipite cu cositor capetele cadrului. Cadrul nr.3 este constituit de fapt din două cadre încrucișate, prevăzute cu un colector cu 4 lamele. Cadrul nr.4 este confecționat din flșil de tablă de fier cositorită, dintr-o cutie de conserve. După izolare cu hirtie sau alt material corespunzător, pe cele trei brațe, in decalaj de I2O\ se bobinează 3x96 spire cu sirmă izolată în bum- bac sau mătase, cu diametrul de 0,35 mm, în serie. Capetele bobinelor se lipesc cu cositor de cele trei lamele ale colectorului. La punerea In funcțiune a aparatului înainte de fixarea definitivă a colectorului pe ax, acesta se va roti in- tr-o parte sau alta pînă ce se va găsi poziția optimă de funcționare. Lungimea bobinelor este în funcție de lățimea magnetului utilizat, in cazul cind nu se poate confecționa un magnet circu- lar cu deschidere mare, se poate utiliza același procedeu pentru confecționarea unui aparat cu dimensiuni reduse, în- tr-un magnet potcoavă. Colectorul pentru toate cadrele și pen- tru rotorul din tablă va avea lungimea de IU-15 mm la un diametru de 10-12 mm. Lungimea axului, care se realizează dintr-o sirmă de oțel cu diametrul de 3-4 mm, ascuțită la capete, este de ase- menea determinată de lățimea magnetul lui și lungimea colectorului. Ca sursă de curent se folosește o ba- terie de buzunar sau un acumulator de 2-6 volți, legind cei doi poli la bornele h). Cu ajutorul acestui aparat se poale de- monstra principiul de funcționare al mo- toarelor electrice de curent continuu. Se montează cu grijă cadrul nr.l la aparat și se leagă sursa de cureni cu un pol la una din borne. La cel de al doilea pol se leagă un conductor (de preferință liță), cu al cărui capăt bine curățat se atinge ușor colectorul opus periuțelor. Cu acest montaj se demonstrează rotirea cadrului străbătut de un curent in cim- poi magnetic și așezarea lui perpendicu- lar pe liniile de forță magnetică într-o poziție neutră. Cadrul scos din poziția neutră printr-o rotație intr-un sens sau altul revine la aceeași poziție. Prin schimbarea sensului la curent — polii magnetici 'ămînind neschimbați — se