iu Proletari din toate țările, uniți-vă T Or(in il Ministerului luvățăiDintului și Culturii și al Ccmitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invălămint și Culturi Anul XI. Nr. 514 Vineri 17 aprilie 1959 8 pagini 25 bani LENINISMUL steagul viciorios a 1_ comuni s mu 1 ui N. S. HRUȘCIOV împlinește 65 de ani XMIMIIffîllllllN ■ 1 Se Împlinesc 89 de ani de la nașterea lui Vladimir llici Le- nin — marele teoretician mar- xist, întemeietor ți conducător al Partidului Comunist și al Statului Sovietic, omul al că- rui nume a devenit scump ma- selor populare din lumea în- treagă, pentru eliberarea șl fe- ricirea cărora ți-a închinat viața. învățătura sa, leninismul — marxismul epocii imperialismu- lui ți a revoluțiilor proletare — reprezintă farul călăuzitor al omenirii în drumul spre comu- nism. Întreaga dezvoltare isto- rică a zilelor noastre demons- trează justețea, vitalitatea și invincibilitatea leninismului, măreția operei șl activității re- voluționare a lui Vladimir llici Lenin. La hotarul dintre secolele XIX ți XX, cind Lenin ți-a în- ceput activitatea sa revoluționa- ră, revoluția proletară devenise o chestiune de practică imedia- tă, deoarece, in condițiile noi ale dezvoltării capitalismului ți ale luptei rew’s’iorîre a proletariatului contradicțiile so- cretății capitaliste se ascuțiseră la maximum. In fața clasei muncitoare stătea sarcina de a se pregăti pentru bătălia hotă- ritoare cu burghezia. Totodată, insă, in această perioadă cind revoluția proletară devenise nu numai posibilă cl șl inevitabi- lă. conducerea mișcării muncito- rești din Apus încăpuse pe mîl- nile oportuniștilor reformiști care preconizau colaborarea cu burghezia, eliminind din învă- țătura lui Marx conținutul ei revoluționar, tezele despre cla- se ți lupta de clasă, despre re- voluția proletară ți dictatura proletariatului. In aceste condiții istorice, cind oportunițtii ți revizioniștii duceau o luptă furibundă în scopul denaturării învățăturii marxiste, era necesar să se dea răspuns unor probleme vitale care se puneau în fața mișcării muncitorești odată cu trecerea capitalismului în ultimul său stadiu — imperialismul. Lenin a fost cel care a indicat ca- lea pe care trebuie să meargă mișcarea revoluționară a prole- tariatului pentru a obține vic- toria împotriva capitalismului. El a adus o uriașă contribuție la dezvoltarea filozofiei mar- xiste, a economiei politice, a so- cialismului științific. Pe baza analizei profunde a epocii imperialismului, V. I. Le- nin a descoperit legea dezvoltă- rii economice și politice inega- le a țărilor capitaliste și a ajuns la concluzia că victoria revolu- ției socialiste este posibilă ini- țial într-un număr mai mic de țări ți chiar într-o singură țară. In felul acesta teoria marxist- leninistă a revoluției socialiste a oferit clasei muncitoare, în noile condiții social-istorice ale societății capitaliste, o perspec- tivă clară in lupta pentru so- cialism. devenind un îndreptar in acțiunea practică a prole- tariatului. Această teorie nouă, închegată, a revoluției socialis- te, elaborată de Lenin, a descă- tușat energia revoluționară a proletarilor din toate țările șl i-a însuflețit la luptă. Astăzi, cînd socialismul este victorios pe o treime a globului pămîn- tesc, cind mai multe țări cons- truiesc socialismul, cind Uniu- nea Sovietică a intrat în epoca construcției desfășurate a co- munismului, triumful teoriei le- niniste a revoluției proletare este mai evident ca orieînd. Așa cum s-a arătat la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., în Uniu- nea Sovietică „socialismul a invins nu numai pe deplin, ci și definitiv*4 și, deci, „proble- ma construirii socialismului în- tr-o singură țară și a victoriei sale depline și definitive a fost rezolvată de procesul istoric mondial al dezvoltării sociale*4. In lumina ideilor lui Lenin po- porul sovietic Iși continuă as- tăzi drumul său glorios. El a intrat într-o nouă fază de dez- voltare istorică, faza în care socialismul se transformă în comunism. In zilele ncastre, lumea socia- lismului, înarmată cu nemuri- toarele idei marxist-leniniste, este mai puternică și mai unită ca orieînd. Ea este invicibilă și exercită o înriurire hotărîtoare asupra întregii dezvoltări a omenirii. Alături de Uniunea Sovietică, statele democrat- popnlare, printre care și țara noastră. realizează succese uriașe în lupta lor pentru construirea socialismului, de- monstrînd triumful leninismului. Succesele țărilor socialiste ara- tă lumii întregi ce lucruri mă- rețe poate înfăptui poporul muncitor devenit stăpin absolut al vieții sale, al destinului său. învățătura leninistă este cea mai măreață cucerire a științei și culturii din secolul nostru. Ea constituie pentru partidele comuniste și muncitorești din toate țările o călăuză sigură în activitatea lor de mobilizare a maselor la lupta din ce in c* mai largă pentru transformarea revoluționară a societății. Inarmînd clasa muncitoare cu teoria revoluției socialiste, Le- nin a analizat multilateral con- dițiile în care proletariatul își poate îndeplini misiunea șa is- torică dc construire a societății comuniste. EI a fundamentat în mod științific necesitatea creă- rii partidului marxist al cla- sei muncitoare, a dezvoltat pro- blemele legate de tactica revo- luționară a partidului comunist, tactica clasei muncitoare în re- voluție, și a elaborat bazele ideologice, organizatorice, poli- PETRE BERARU (Continuare în pag. 2) ■ ■ a La 17 aprilie se împlinesc 65 de ani de la nașterea tovarășului Nikita Sergheevici Hrușciov, prim-secretai al C. C. al P.C.U.S. și președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., activist eminent al Partidului Co- munist și al Statului Sovietic. Nikita Sergheevici Hrușciov s-a născut Ia 17 apri- lie 1894, în satul Kalinovka, gubernia Kursk. Tatăl său era muncitor miner. De mic copil, N. S. Hrușciov a început să lucreze ca păstor în sat. iar apoi a plecat la tatăl său în Donbas, unde a lucrat ca lăcătuș în uzine și mine. In 1918 a intrat în Partidul Comunist. In anii răz- boiului civil, N. S. Hrușciov a luptat în rindurile Ar- matei Roșii pe Frontul de sud. După terminarea răz- boiului civil, el se reîntoarce în Donbas, unde lucrează !n mina. In toamna anului 1922, N. S. Hrușciov începe să urmeze cursurile facultății muncitorești de pe lingă Institutul industrial din regiunea Donețului. După ab- solvirea facultății muncitorești, N. S. Hrușciov este ales înlr-o muncă de conducere pe linie de partid în Donbas. In 1928 iste trimis la Kiev, unde lucrează ca șef al secției organizatorice a comitetului regional de pariid. In 1929 N. S. Hrușciov se înscrie Ia Aca- demia Industrială din Moscova, unde comuniștii îl aleg secretar al comitetului de partid. In ianuarie 1931, N S. Hrușciov este ales secretar al comitetului de partid al raionului Bauman, iar apoi secretar al comitetului de partid al raionului Krasnaia-Presnia din Moscova. In anii 1932—1934, N. S. Hrușciov mun- cește la început ca al doilea secretar, iar apoi ca prim secretar al Comitetului orășenesc de partid Moscova și al doilea secretar al Comitetului regional de partid Moscova. In 1935 el este ales prim-secretai al Comitetelor de partid regional și orășenesc Mos- cova șl rămîne in această funcție pînă in 1938. In acești ani N, S. Hrușciov a depus o vastă muncă or- ganizatorică pentru îndeplinirea planurilor trasate de partid și guvern, pentru reconstrucția Moscovei, sis- tematizarea capitalei, îmbunătățirea condițiilor de trai ale muncitorilor și funcționarilor. ■ „Armata de învățători trebuie să-și pună uriașe sarcini în domeniul răspîndirii culturii și, în primul rind, trebuie să devină principala armată a invățămintului socialista. Nu este admisibil să te limitezi la cadrul activității îngust—didactice. Invâțătorimea trebuie să se contopească cu întreaga masă luptătoare a oamenilor muncii. Sarcina noii pedagogii este de a lega activitatea didactică cu sarcina organizării socialiste a societății". V. I. LENIN (Din „Cuvintaraa rostita la Congresul general al în- vățătorilor internaționaliști din Rusia—5 iunie 1918'). (Continuare in pag. 2) 3 illllllllllllllllllllllllllllllllHIHIIIllllllilIIIIIIM mniiiitunwnwiiuwitiiim^^ N. S. HRUȘCIOV împlinește 65 de ani (Urmar£ din pag. 1) In ianuarie 1938, N. S. Hrușciov este ales prim-se- cretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina. La Congresul al XVlI-Iea al partidului, care a avut loc în 1934, N. S. Hrușciov este ales mem- bru al C.C. ai P.C.U.S. In 1938, el este ales membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S , iar în 1939, după Congresul al XVIII lea al partidului, este ales membru al Biroului Politic al C.C. a) P.C.U.S. in anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, N. S. Hrușciov a desfășurat o activitate intensă pe front. El a fost membru al Consiliului militar al regiunii mili- tare speciale Kiev, membru al Consiliului militar al Di- recției sud vest, al Frontului de la Stalingrad, al Fron- tului de sud și al Frontului I Ucrainean. N. S. Hrușciov are gradul de general-locotenent. Paralel cu munca pe front, N. S. Hrușciov, in cali- tate de prim secretar al Comitetului Central ai Par- tidului Comunist din Ucraina, a desfășurat o intensă muncă pe linie de partid și de stat pentru a strînge rindurile poporului ucrainean în scopul infringerii duș- manului, pentru a organiza în Ucraina mișcarea de partizani. Din martie pînă în decembrie 1947, N- S. Hrușciov luciează în calitate de președinte al Consiliului de Miniștri al R S S Ucrainene. In decembrie 1947 este reales prim-secretar al Comitetului Central al Partidu lui Comunist din Ucraina In decembrie 1949, N. S. Hrușciov este ales secretar al C.C. al PC.U.S. și în același timp prim-secretar al Comitetului regional de partid Moscova. La Congresul al XlX-Iea al P.C.U.S-, care a avut loc în octombrie 1952, N. S. Hrușciov a 1 £ I ■ prezentat raportul .Cu privire la modificările tutui PC (b) al U.R.S.S.*. reales membru al CC. ai C.C. este a es membru al și secretai al Comitetului La acesl congres partidului. Prezidiului Central al iar la în sta- el este Plenara P C.U.S. | I In martie 1953 la ședința comună a partidului. Plenarei C.C al P.C.U S.. a Consiliului de Miniștri a! U.R.SS și a Pre zidiului Sovietului Suprem al U R S.S., s-a consideiat necesar ca N S Hrușciov să se concentreze asupra muncii în Comnetal Central al P.C.U.S. tund eliberat de sarcina de prun secretar al Comitetului regional de partid Moscova In Septembrie 1953, Plenara C.C. al P.C.U.S. l a ales pe N. S. Hrușciov prim secretai al C.C. al P C.U.S In tebruane 1956 a avut loc Congresul al XX lea al P.C U S in cadruî căruia N S. Hrușciov a prezentat raportul de activitate al C.C. al P.C.U.S., iar în cadrul unei ședințe închise a congresului a prezentat rapor tul .Cu privire la cultul personalității și urmănlo sale**. Congresul membru al a avut Icc membru al P.C.U.S partidului il realege pe N S. Hrușciov C.C. al PC.U.S. iar la Plenara C C., care după congres, N. S. Hrușciov este ales Prezidiului C C și pnm-secretar al C.C. al La 27 martie 1958, Sovietul Suprem al U.R.S.S l-a numit pe tovarășul N. S. Hrușciov președinte al Con- siliului de Miniștri al U R S S. La care N. S. frele Congresul al XXl-lea extraordinar al P C.U.S., a avut loc în lanuarie-februarie 1959, tovarășul Hrușciov a prezentat raportul .Cu privire la ci- de control aie dezvoltării economiei naționale a U.R.SS. pe anii 1959—1965“. N. S. Hrușciov este președintele Biroului C.C al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. In cadiul Plenarelor C.C. ai P.C.U.S. care au avut loc în ultimii ani. N. S. Hrușciov a prezentat rapoarte asupra problemelor de cea mai mare importantă ale construcției de partid și de stat, ale dezvoltării continue a agriculturii și industriei Uniunii Sovietice, precum și asupra unor importante problema internaționale In ultimii ani, N. S. Hrușciov împreună cu alti conducători sovietici, a vizitat Repu- blica Populară Ch'neză, India. Bnmania, Afganistan, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria, Romînia, Republica Democrată Germană, Ungaria, Republica Populară Fe- derativă Iugoslavia, Anglia, Finlanda și alte țări. El a luat parte activă la o serie de tratative internațio nale foarte importante, care au contribuit la slăbirea încordării internaționale. Discipol credincios al lui V. I. Lenin, eminent activist al Partidului Comunist și Statului Sovietic, N. S. Hrușciov a primit în repetate rinduri înalte distincții de stat pentru mari merite in domeniul conducerii construcției economice, precum și pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de partid și guvern In timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. N S. Hrușciov a fost distins de trei ori cu Ordinul Lenin, cu Ordinul Suvorov clasa I și clasa Il-a, Ordinul Kutuzov clasa I, Ordinul Marelui Război pentru A- părarea Patriei clasa I, Ordinul Steagul Roșu al Muncii și cu trei medalii. Prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., din 16 aprilie 1954, 1 s-a decernat lui N. S. Hrușciov, pentru merite deosebite față de Partidul Comunist și poporul sovietic, cu prilejul îm- plinirii a 60 de ani, titlul de Erou al Muncii Socialiste, inmfnindu-i-se Ordinul Lenin și medalia de aur .Se- cera și Ciocanul*. Pentru merite remarcabile în ela- borarea și înfăptuirea măsurilor în vederea valorifi- cării pămînturilor virgine și înțelenite, prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., din 8 aprilie 1957, N S. Hrușciov a fost distins cu Ordinul Lenin și cu a doua medalie «Secera și Ciocanul*. Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, oamenii muncii din patria noastră îi urează tovarășului N. S. Hrușciov multă sănătate și ani îndelungați de muncă rodnică pentru noi șl mărețe victorii ale poporului sovietic construirea comunismului, pentru continua întărire puternicului lagăr socialist, pentru triumful păcii lumea întreagă. in in I I ■ ■ I LENINISMUL steagul victorios al comunismului (Urmare din pag. I) tice și teoretice ale acestui par- tid. Lenin a adus o contribuție neprețuită ta dezvoltarea mar- xismului prin genialele sale în- vățături privind eăile de înfăp- tuire a revoluției proletare și principiul dictaturii proletaria- tului, universal valabil în re- voluția socialistă. Arătind că a fi marxist revoluționar în- seamnă nu o oarecare recu- noaștere a necesității luptei de clasă, ci o recunoaștere a nece- sității ducerii luptei de clasă pină la instaurarea dictaturii proletariatului și pînă la de- plina construire a societății comuniste fără clase, Lenin de- mască poziția revizioniștilor, poziție potrivnică intereselor clasei muncitoare, menită să elimine din marxism acest prin- cipiu revoluționar esențial. ,,Dic. tatura proletariatului — subli- nia Lenin — nu înseamnă înce- tarea luptei de clasă, ci conti- nuarea ei intr-o formă nouă și cu mijloace noi. Atîta timp cît mai există clase, atîta timp cit burghezia răsturnată intr-o țară își înzecește pe scară in- ternațională atacurile sale îm- potriva socialismului, această dictatură este necesară". (V. I, Lenin, împotriva revizionismu- lui, pag. 585). Prin bogăția sa de idei care reflectă științific și multilateral condițiile de dezvoltare ale so- cietății contemporane, cît și prin caracterul său revoluționar, in- transigent față de orice abate- re de la marxism, învățătura leninistă constituie astăzi cea mai puternică armă teoretică împotriva revizionismului. Ața cum s-a arătat la Consfătuirea din noiembrie 1957 a reprezen- tanților partidelor comuniste și muncitorești de la Moscova și. mai recent, la Congresul al XXl-lea «1 P.C.U.S., deși revi- zioniștii, mai ales cei iugoslavi, caută să ascundă esențe diver- gențelor lor cu marxism-leni- niștii, in realitate, ceea ce îi deosebește pe comuniști de re- vizioniști este tocmai fidelita- tea față de leninism. Revizio- nismul înseamnă o trădare a marxism-lenmismului, o înde- părtare de pozițiile clasei mun- citoare, el este o manifestarea ideologiei burgheze menită să paralizeze energia revoluționară • clasei muncitoare. însuflețite de ideile interna- ționalismului proletar, întărind coeziunea și unitatea rin duri- lor lor, așa cum Lenin a învă- țat proletariatul internațional, partidele comuniste și munci- torești din lumea întreagă au ripostat puternic împotriva a- tacurilor revizioniste ; nici un partid frățesc nu a putut fi abătut din calea marxîst-leni- nistă. Teoriile diversioniste ale ideo- logilor burghezi și ale revizio- niștilor, sprijinitorii lor fideli, se dovedesc tot mai mult a avea un caracter falimentar. Căci ca- pitalismul monopolist, departe de a deveni „popular", așa cum îl prezintă ei, își dezvăluie mai mult caracterul său exploatator, reacționar și antipopular. împo- triva imperialismului se ridică tot mal mult masele exploata- te din țările capitaliste și creș- te furtunos mișcarea de elibera- re națională dusă de popoarele din Asia șl Africa. Așa cum a prevăzut Lenin, putreziciunea sistemului capitalist se adinceț- te continuu, prin ascuțirea con- tradicțiilor sale, iar singura cale spre viitor deschisă popoa- relor este revoluția socialistă. Leninismul este unica teorie socială contemporană care co- respunde celor mai nobile, mai progresiste năzuințe ale popoa- relor. Problema păcii, majoră în preocuparea întregii umanități, iți găsește deplina rezolvare in leninism, căci învățătura leni- nistă a coexistenței pașnice care stă la baza politicii externe a statelor socialiste, este inspira- toarea celor mai consecvente ți constructive acțiuni de rezol- vare pe cale pașnică a proble- melor internaționale și de evi- tare a războaielor Mintea geniafă a lui Lenin a cuprins sectoare uriașe ale gin- dirii și activității umane. Ideile sale sint tot atît de bogate in conținut, de valoroase prin pro- funzimea șl umanismul lor, ca și noua orinduire socială, orin- duirea comunistă, spre care el a deschis drum omenirii. Infierind marasmul societății vechi, capitaliste, sortită pieirii. Lenin a indicat perspectivele de dezvoltare a societății pe dru- mul socialismului în variate ți importante domenii, atît ale construcției economice, și poli- tice cît și ale ideologiei și cul- turii. Ideile sale prezintă o im- portanță covîrșitoare in înfăp- tuirea revoluției culturale, în dezvoltarea creatoare a științe- lor, a artei și literaturii, precum și in educarea tinerelor genera- ții de constructori ai comunis- mului. Inspirator și îndrumător al revoluției culturale, Lenin a ridicat principiul culturii la înălțimi nemaiintîlnite în isto- rie, dcmonstrînd că socialismul înseamnă o imensă dezvoltare a culturii, că însăși realizarea practică a socialismului implică însușirea de către masele cele mai largi a culturii ți științei, necesită participarea conștientă, activă și creatoare a maselor la construirea noii culturi, so- cialiste. Grija atentă și pasiunea ar- zătoare a lui Lenin pentru educarea noilor generații și ri- dicarea procesului de educație și învățămînt la nivelul celor mai nobile principH ale socie- tății, așa cum numai socialis- mul poate face, se reflectă din plin în multitudinea și bogăția indicațiilor sale, prezențe in întreaga sa operă. Cu o adevă- rată dragoste părintească spri- jinea Lenta creșterea cadrelor tinere în anii puterii sovietice. Cit despre atitudinea sa față de educatori, față de cei care au menirea să crească noi luptă- tori pentru comunism, este su- ficient să amintim aprecierea pe care o dă el rolului deosebit de important al învățătorilor în societatea socialistă. „învăță- torul — spunea Lenin — tre- buie să fie ridicat la noi la o înălțime la care nu s-a aflat, nu se află și nici nu se poate afla in societatea burgheză". Prin valoarea și bogăția sa inepuizabilă prin rolul pe care il îndeplinește astăzi, opera lui Lenin este ca o flacără veșnic vie în îndrumarea omenirii pe drumul spre comunism. Alături de partidele comuniste și mun- citorești din întreaga lume. Partidul Muncitoresc Romîn, sub a cărui conducere înțeleap- tă poporul nostru construiește cu succes socialismul, se că- lăuzește cu fermitate și fideli- tate după învățătura lui Lenin, chezășia progresului, a victo- riilor pe drumul comunismului. tinerii muncitori care învață V Apariția recentei Hotăîtri pri- vind îmbunătățirea învățămîn- tului seral șt iară frecventă de cultură generată șt superior confirmă din nou grija partidu- lui și guvernului pentru con- tinua dezvoltare a școlii din tara noastră. Ca un fir roșu străbate prin întreaga Hotărire preocuparea pentru asigurarea unor condiții optime de învăță- tură oamenilor muncii care, oontinuind să producă bunuri materiale necesare patriei, do- resc să-și desavîrșească, cu a- jutoru't școlii, pregătirea teore- tică și pr-^esianata Tinerii din producție înscriși la cursurile serale și fără frec- vență sint convinși că îndepli- nirea multiplelor sarcini ale construcției socialiste reclamă o necontenită creștere a nive- lului de pregătire a muncitori- lor, tebnicienilaf, inginerilor. Cu prilejul unei ședințe cu direc- torii școlilor medii serale din Capitală, in care s-au dezbătut sarcinile ce ne revin pentru îm- bunătățirea invățămintului se- ral și fără frecventă, directorii au vorbit cu deosebită admira- ție despre unii tineri care își îndeplinesc cu cinste sarcinile în cadrul școlii, cît și pe cele oir-iești și profesionale din în- treprmdcri. Tov. C. Mărculescu, directorul Școlii medii serale nr. 13, spre exemplu, a vorbit despre dragostea de muncă a tînărului I. Ion Stancia, elev în clasa XI-a „C“, care dorind să devină inginer la întreprin- țn care lucrează ca elec- trician. urmează acum cursurile de pregătire oentru examenul de a.imi;?re ’n Invățămîntaî supe- rior. Tov I Schâchter. direc- torul Școlii medii serale pen- tru tineretul muncitor l.R.E B. a vorbit despre tlnărul A Or- vas din clasa a VIl-a „B“, care își pune toată capacitatea sa de muncă în eforturile pentru a termina școala cu bune re- zui'a’e. ca aooi să poată urma cu*- tr ie suos-r» :'e. Cu Ft r. ti mare 1 mare de muncit ari ci'? sin! în școlile oc pe l-ngi in- t'-’-'r <. C" sec ~ se;’ ie -e- • r^ie sie jc-» iar met:'. cu toate -»r ratele bune la carte ale muitor cursanti și în activita- tea profesională a unor profe- sori repartizati să lucreze în «cest sector al invățămintului, trebuie să recunoaștem că și in școlile din Capitală s-au ma- nifestat lipsurile semnalate în Hotărire. In unele unități, bu- năoară, au fost repartizate ca- dre didactice care nu aveau experiența necesară, cadre care nu au dat rezultate satisfăcă- toare în pregătirea elevilor din aceste școli. învățămîntul se- ral din Capitală a fost urmat și de un număr destul de mare de tineri care nu au reușit la cursurile de zi și nu munceau în producție. Lipsa de seriozi- tate și de preocupare a acestora pentru studiu, atitudinea neco- respunzătoare au dăunat de cele mai multe ori colectivelor de e- levi de la învățămîntul seral. In anul școlar trecut cîțiva elevi de la secția serală a Șco- lii medii nr. 18 din Raionul N. Bălcescu au fost chiar eliminați din toate școlile pentru mani- festările lor negative. Prevederile Hotăririi partidu- lui și guvernului deschid largi perspective invățămintului seral și fără frecvență. Regle- mentarea unitară a întregului sistem al învățămîntului seral și fără frecvență, stabilirea unor criterii juste privind se- lecționarea muncitorilor, întoc- mirea unor noi planuri de învă- tămînt și programe de către M.I.C., promovarea numai a unei singure clase în timpul unui an școlar, acordarea unor importante înlesniri elevilor și studentilor, încadrarea școlilor și secțiilor serale cu cele mal bune cadre didactice, cărora pe lingă marea cinste de a contri- bui prin activitatea lor la ri- dicarea noii Intelectualități li se va acorda și un spor de sala- riu, sînt măsuri care vor con- tribui din plin la formarea unor cadre de înaltă calificare profesională, cu nivel ridicat de cultură. Pentru traducerea în viață a Hotărîrii partidului și guver- nului sarcini deosebit de impor- tante revin organelor de în- vățămînt. Secția de învățămînt i sfatului popular al Capitalei, pe bez» planului de măsuri a- profeat de Gnaniteul executiv al sfitahi pr>pnîar al orașului București, va da o atenție deo- sebită condițiilor in care tre- buie să se deschidă anul șco- lar în învățămîntul seral și fără frecvență. Printre măsurile pe care le vom lua este și aceea de a asigura școlile se- rale muncitorești de pe lingă în- treprinderi și secțiile serale, cu cele mai bune cadre didactice din oraș, cadre care să mun- cească cu însuflețire și devota- ment pentru ridicarea nivelului științific și cultural al tinerilor muncitori, pentru formarea unui tineret studios, legat direct de producție. Lucrările de încadra- re a tuturor școlilor serale vor fi terminate pînă le sfîrșitul lunii iunie. Pe baza lucrări- lor întocmite de comisiile de se- lecționare a muncitorilor, sec- ția de învățămînt a Capitalei va stabili pînă la sfîrșitul lu- nii mai întreaga rețea a școlilor. In toate școlile se organi- zează ședințe ale consiliilor pe- dagogice în care se stabilesc măsurile concrete ce vor fi luate pe școli pentru buna des- fășurare a invățămintului seral și fără frecvență. Secția de învățămint va re- partiza începînd cu luna iunie a. c. cele mai bune cadre di- dactice la cursurile ce se vor organiza de către întreprinderi, în vederea probei de verificare a cunoștințelor de limba ro- mînă și matematică. începînd din luna mat vom organiza cursurile de pregătire prevăzute de Hotărîre pentru acei muncitori care nu au ab- solvit o școală profesională sau agricolă, sau au absolvit o asemenea școală cu o durată mai mică de 3 ani. Secția de învățămînt a Capi- talei va asigura de asemenea, printr-o redistribuire a materia- lului didactic de la școlile me- dii și prin repartizări noi, în- zestrarea școlilor serale de pe lingă întreprinderi cu mate- rialul didactic necesar. Sub îndrumarea și cu spriji- nul permanent al Comitetului orășenesc de partid, în colabo- rare cu Comitetul orășenesc U.T.M. și cu Consiliul sindical local, vom lupta ca prin mobi- lizarea tuturor forțelor să orga- nizăm în anul școlar viitor cît mai bune condiții pentru desfă- șurarea invățămintului sera) și fără frecventă din București, cu ferma convingere că muncind pentru aplicarea Hotărîrii partidului și guvernului, mun- cim pentru desăvîrșirea con- strucției socialiste din patria noastră. C. PETRICU Șeful Secției de invățămint al sfatului popular al Capitalei activitatea I MB cercurilor de elevi Numeroși elevi ai școlilor din Brăila participă cu entuziasm La acțiunea de nadiofioare. Ast- fel, elevii Școlii de 7 ani nr. 3 au instalat difuzoare în toate sălile de clasă. Exemplul lor a fost urmat și de elevii Școlii de 7 ani nr. 10 și ai altor școli. Membrii cercului nadiotehnic de la Școala medie nr. 2, îm- preună cu toți elevii claselor a X-a si a XI.a. ajutați de ute- miștii de Ia Uzinele metalurgice „Progresul" din localitate, lu- crează la nadioficarea gospodă- riilor egrirote -colective „Brăila" și „Dunăroa"; precum și La ra- diofioarea' satu.ui Baldovinești. ★ De curînd, Tn orașul Petro- șani a avut loc consfătuirea membrilor cercurilor „Micii teh- nicieni". oare funcționoază pe lingă școli sau în cadrul clubu- rilor miniere La consfătuire au partici- pat cei mai buni activiști ai cercurilor — radiofoniști, foto- grafi amatori, tîmptari etc. Ei au discutat despre activitatea lor în cercuri, primind îndru- mări prețioase atit prin schim- bul de experiență realizat, cît și prin cuvîntul educatorilor lor. prezenți în sală. Cu ocazia consfătuirii a fost amenajată o expoziție cu obiecte confecționate de membrii diferi- telor cercuri. Mult interes au stîrnit o gialerie de mină în mi. niatură, realizată de micii teh- nicieni de la Școala medie nr. 2 din Petroșani, funicularul cu vagonete pentru transportul căr- bunelui, construit la Scania de 7 ani nr. 1 din același oraș, pre- cum și aparatele pentru labora- toarele de fizică lucrate în cercurile tehnice de la școlile din Aninoasa, Petrila, Urioani etc. Cele mai bune lucrări prezen- tate la expoziție au fost selec- ționate pentru a fi trimise la faza regiottală a concursului „Micilor tehnicieni". Educati în spiritul Ta cuvintarea rostită la cea de a doua Conferință pe țară a U.A.S.R., tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej a subliniat in mod deosebit faptul că in condițiile orinduirii democral-populare școala reprezintă un mijloc puternic de apropiere intre tinerii de toate naționalitățile, de educare a lor in spiritul dragostei față de patrie, al internaționalismului socialist, in spiritid luptei unite pentru făurirea țelului co- rnut — construirea socialismului. Ca- drele didactice au datoria de a face ca v .da să contribuie din plin la întări- rea (rației dintre tinerii de toate națio- nalitățile. șd cultive dragostea pentru mina socialistă, prețuirea și respectul țață ck cuceririle mărețe ale poporului muncitor. Ccustieidi de aceasta, pedagogii din Regiunea Autonomă Maghiară acordă o toc mai mare atenție apropierii frățești dintre școlarii romini și maghiari, edu- căm immnd a elevilor indiferent de naționalitate La școlile medii dm Sf. Gheorghe a Toplița. la Școala profesio- nală me'alargtcă dm Tg. Mureș, la Școa- la profesională de construcții și la Grupul școlar comercial din Tg. Mureș, precum și la alte școli, elevii romini și maghiari învață și lucrează împreună, locuiesc in aceleași infernale. Această apropiere îi ajută sd se cunoască mai bine, să se respecte Șt sd lege prietenii trainice. Străduințele unor colective pedagogi- ce, sprijinite efectiv de organizațiile de partid din ședi. pentru lichidarea rămă- șițelor naționalismului burghez in con- știința unor pedagogi, a tendinței de izo- lare națională, pentru educarea școlari- lor in spiritul patriotismului și interna- ționalismului socialist au Scos la iveală o serie de inițiative bune. Astfel, organi- zația de partid și colectivul de condu- cere al Școlii medii „Bolyaî' din Tg. Mureș au inițiat o serbare comună a școlilor medii romine și maghiare din oraș, sub lozinca „împreună trăim, împreună construim". A impresionat in mod deosebit faptul că la această ser- bare cuvîntul de deschidere a fost rostit in limba romină de către directorul unei școli cu limba de predare maghiară. Și că directorul unei școli medii cu limba de predare romină a vorbit celor pre- zenți la serbare in limba maghiară. Elevii de la cele două școli medii din Reghin, romini și maghiari, muncesc îm- preună în brigăzile patriotice de tineret, organizează in comun manifestări spor- tive și programe culturale. La Școala medie din Toplița elevii romini și ma- ghiari pirită in același cor. Copiii care învață la Școala cu limba de predare maghiară din Vlăhița, dorind să lege prietenii și ca elevii romini din alte lo- calități, poartă corespondență cu școli din Timișoara, Predeal, Toplița, Zărnești . și Orașul Stalin. Cu școlarii din Zăr- nești, de pildă, vor organiza împreună, la vară, o tabără. Școala medie „Unirea" , și Școala medie cu limba de predare ma- ghiară nr. 4 din Tg. Mureș au organizat un schimb de experiență intre elevi, cu care ocazie aceștia au luat parte la lecții. prieteniei s-au interesat de viata organizațiilor de tineret și au schimbat păreri în diverse probleme școlare. Școala medie cu limba de predare maghiară din Cristur ține strinse legături cu o școală medie cu limba de predare romină din Sighișoara. Cu ocazia sărbătorii Centenarului Unirii Țărilor Romine, elevii romini din Sighi- șoara au venit la prietenii lor din Cristur pentru a sărbători împreună acest mare eveniment din viața poporului ro- mîn. La Școala medie nr. 1 din Sf. Gheorghe — unde Cadrele didactice. în- drumate de organizația de partid, au dat dovadă de multă fermitate in lupta împotriva rămășițelor naționalismului burghez, pentru educarea coptilor in spi- ritul respectului și admirației față de pa- trie — nu rare sint dovezile frăției care îi leagă pe școlari indiferent de națio- nalitate. Elevul Benedek lănos, de pildă stringe intr-un caiet toate cintecele' populare pe care le aude de la prietenii săi romini, iar eleva Miklos Margit scrie în albumul elevei Cimpeana Emilia, prietena sa. calde urări de succes în viață. însușirea limbii romine este de ani de zile una dintre preocupările centrale ale organelor regionale de partid și de stat din regiunea noastră. Amintim preocupa- rea care există in raionul Cristur, unde comitetul raional de partid se ocupă nemijlocit și sistematic de felul cum se predă limba romină în școli. Cadre bine pregătite și conștiincioase ca făroi Eva frățești și Tittel Andor din Odorhei, Bereck Lajos din Miercurea Ciuc, Farkas Mar- gareta din Cristur, Culini Viorica din Reghin, lenikovschi Ladislau și Mora Zoltdn din Tg. Mureș și alții fac total ca elevii să îndrăgească limba romină, să-și îmbogățească bagajul de cuvinte rominești. La Școala medie cu limba de predare maghiară din Reghin, copiii ci- tesc în mod organizat, de trei ori pe săptămină, „Scinteia tineretului", iar la Școala medie cu limba de predare ma- ghiară de la Miercurea Ciuc, o oră de educație fizică pe săptămină este ținută, in limba romină. Tn prezent în regiunea noastră se stu- diază problema creării de cil mai multe internate comune pentru copiii romini și maghiari, sint încurajate inițiativele va- loroase de felul celor amintite mai sus. și se tinde la generalizarea experienței înaintate care urmărește întărirea prie- teniei dintre tinerii romini și maghiari. Sintem hotăriți să lichidăm neajunsurile manifestate in anii trecuți cind organele noastre de îndrumare și control dădeau mai multă atenție problemelor instruc- tive și mai puțină celor educative. Această hotărire a noastră izvorăște din faptul că sintem conștienți că educația sănătoasă a copiilor este o problemă vi- tală a școlii. o problemă de cea mat mare însemnătate pentru însăși viața noastră socialistă. DEVAI KAROL Șafsl secției de lavătămînt ți cultură a sfatului jigpular dl R«giu»ii Autonome Maghiare Aplicarea îngrășămintelor în timpul vegetației In lata se acordă o mare UBpu: :aață apucării pe scară tot mai largă a metodelor înaintate de folosi- re a îngrășămintelor in cultura plan, taior. Pregătrndu-i pe elevii clase- lor V-VH din școlile sătești pentru vi- itoarea lor muncă in agricultură, pro- fesorii care predau cunoștințele agrico- le au datoria să-i familiarizeze cu aces- te metode, să-i inveje cum trebuie a- plicate ele. Buca realizare a acestei sarcini cere ca profesorii înșiși să cu- noască valoarea îngrășămintelor, con- dițiile tn care acestea pot fi folosite, metodele de lucru pentru aplicarea lor. In folosirea îngrășămintelor trebuie să se țină neapărat seama de biologia plantei șt de condițiile de mediu In care crește ea. Cercetările în această privință au arătat că ingrășămintele trebuie aplicate pentru aceeași plantă In trei timpuri diferite : înainte de se- mănat (ingrășarea de bază), o dată cu semănatul și in timpul vegetației. In materialul de față ne vom opri asupra aplicării îngrășămintelor in tirpul ve- getației, numită și ingrășarea supli- mentară, care are rostul de a asigura hrana plantelor atunci cind consumul de substanțe nutritive este mai mare. La aplicarea îngrășămintelor in timpul vegetație: trebuie să se țină ceama de umiditatea solului și de solubiiitatea ingrățămin'elor. Acestea slut In deosebi necesare în regiunle ■mede. >■ anu plc.c;l la culturile iri- fate. Se pot da rqurășămînte și in re- giunue secetoase, cu condiția să fie cit mai suine îngropate în pămînt. Toate ingrășămintele folosite trebuie să fie ușcr so4kb!le: pentru a fi astfel mai eșer as z ’i'.e de plantă. Dintre Ingrășămintele azotate ce! ma: indicat este azotatul de sncsu iar dintre cele fosfatice — superiosfaxuL îngrășăminte'? suplimentare =e aplică in prima perioadă a vegetației plan- telor, pică cel mai tirziu înainte de Înflorire. Cu cit se intuire aplicarea Îngrășămintelor, cu atit eficacitatea lor scade. Cind se dau foarte timpuriu. Ingrășămintele nu tropăie î»2 din dozele de azo- tat și superfosfat. iar la imbobocire cu cealaltă jumătate din dozele acestor îngrășăminte piua o doză de sare pota. sică. Pentru bumbac, dozele vor avea 100-150 kg,ha azotat de amoniu, 200 250 kg/ha superfosfat și 80-100 kg ha sare potasică. Se pot face și alte combinȚții. folosind la aceleași ingră- șări cantități diferite de îngrășăminte. Dacă gospodăria colectivă din sat are culturi irigate, este bine ca experi- ențele să fie organizate la aceste cul- turi. In acest caz se vor da cantități mai mari de îngrășăminte, avindu se in vedere umiditatea ridicată a solu- lui. De același lucru trebuie ținut sea- ma și in regiunile umede ale țării. In ceea ce privește dimensiunile par- celelor experimentale, este bine ca a- cestea să aibă o lungime de 10 m iar lățimea egală cu lățimea a 6-8 rinduri ale plantei respective. In experiențele privitoare Ia aplica- rea îngrășămintelor se pot folosi și în- grășăminte organice, cum sint : mustul de bălegar, mramta. gunoiul de păsări etc. In orice caz insă elevii trebuie fa- miliarizau ți cu metodele de aplicare • Îngrășămintelor minerale, care au o mare importantă in obținerea unor recolte bogate. Iar. GHEORGHE BILTEANU ciadxk'. ia Inc. D. COSTACHE m&aiteat aaiYcisilax Profesorii de cunoștințe agricole discută problemele muncii lor Importanta sarcină a școlilor sătești de 7 ani, de a înarma pe elevi cu cunoș- tințe și deprinderi practice de muncă in agricultură ața incit, după absolvirea școlii, ei să lie in stare să aplice meto- dele avansate de cultivare a pămintu lui, impune asigurarea unui nivel ridi- cat de predare a cunoștințelor agricole, ca și asigurarea bazei materiale nece- sare efectuării aplicațiilor practice. Din acest punct de vedere au fost dezbătute problemele in consfătuirea organizată recent de Societatea de științe naturale Și geografie din R.P.R. cu profesorii de cunoștințe agricole din regiunea Bucu- rești. Din cuvintul participantilor la consfă- tuire a rezultat că, in genera), cadrele didactice depun eforturi pentru Îmbună- tățirea calității predării. .Materialul bi- bliografic este tot mai temeinic studiat de profesori. Familiarizarea lor cu pro- blemele de tehnică agricolă se înfăptu- iește printr-o strinsă colaborare intre școală și unitățile agricole socialiste, precum ți prin consultarea specialiști- lor din acest domeniu. De asemenea, multe școli au acordat atenția cuvenită asigurării condițiilor materiale necesare bunei pregătiri prac- tice a elevilor, folosind în mod judi- cios toate posibilitățile locale. Discuțiile purtate în consîătuire s-au oprit Insă ți asupra aspectelor nega- tive legate de predarea cunoțtințelor a- gricole. A reieșit astfel că o lipsă prin- cipală intîlnită la unele școli constă în faptul că orele de cunoștințe agricole au fost repartizate unor cadre necalifi- cate sau unor profesori a căror specia- litate nu are nici o tangentă cu agricul- tura, deși în școlile respective se aflau profesor] de științe naturale care pu- teau să predea lecțiile de cunoștințe a- gricole în condiții mult mai bune. Re- partizarea orelor la inttmplare de către ■■ii conducători de școli denotă eă ei Mbestfaaează însemnătatea pregătirii a- gricofe a elevilor. S-a arătat, de aseme- Pionierii și școlarii de la Școaia de 4 raionul Ploești, participa intens la lucrările ** «fectuind, iub Îndrumarea învățătoarei. a^elîwâlaie ani din satul Mărginenii de Sus, comuna Dărmănești, practice agricole de primăvară. Iată o parte din’re văruirea pomilor. Cadrele didactice de la Școala de 7 ani din comuna Vărșand- regiunea Oradea, se preocupă intens de antre- narea elevilor in activitatea practică agricolă. In primâvera acestui an. In școală a fost amenajată o crescătorie de ie- puri de casă, porumbei, pui de găină și viermi de mătase. Elevii se ocupă cu mult interes de creșterea acestora. Terenul agricol al școlii, care se în- tinde pe o suprafață de 2.05 he a fost semănat cu o serie de legume și plante care nu se cultivă pe terenul nea, că unele sfaturi populare au dat școliicr terenuri improprii pentru lotu- rile școlare. Spre exemplu, statul popu- lar al comunei Fundeni a repartizat școlii din această comună un teren inundabil, prea puțin propice culturii. Referindu se la programa de cu- noștințe agricole, cadrele didactice au obiectat că unele capitole ale acesteia sint prea încărcate, iar unele proble- me importante — cum este, de exem- plu, organizarea muncii in unitățile agricole socialiste - lipsesc cu desă- virșire din programă. Subliniind necesitatea documentării cît mai complete a profesorilor de cu- noștințe agricole, participanții la con- sfătuire au arătat însă că adeseori pro- fesorii nu găsesc materialul bibliogra- fie necesar, sau că acesta este insufi- cient. Lipsa materialului bibliografic a făcut ca unele tenie să lie vitregite. Pornind de Ia lipsurile constatate, profesorii au dat sugestii și au făcut propuneri care merită a fi luate in seamă. Mulți dintre vorbitori au pro- pus, spre exemplu, să se organizeze între profesorii de cunoștințe agricole consfătuiri pentru realizarea unui schimb de experiență. De asemenea, s-a sugerat ideea organizării unor con. sfătuiri care să aibă loc in perioadele premergătoare campaniilor agricole, pentru instruirea profesorilor asupra lucrărilor ce se cer a ii efectuate în fiecare etapă, precum ți asupra tehni- cii acestor lucrări. S a propus totodată ca profesorii care predau cunoștin- țele agricole să participe la consfătui- rile lucrătorilor din agricultură, unde se pun în discuție probleme importante ți actuale care îi interesează, pe care el trebuie să le cunoască pentru a pu- tea îndruma elevii. Coasiderindu-se că Intilnirile cu fruntații din agricul- tură, cu conducătorii din unitățile a- gricofe socialiste, ca oamenii de știin- ță dki acest domeniu ar fi de an ade- gospodăriei agricole colective din lo- calitate. Astfel, au fost plantați 850 butași de vită de vie. O suprafață de 0.50 ha a fost însămîntată cu floarea soarelui, iar pe o suprafață de 0,20 ha se experimentează cultivarea porumbu- lui hibrid. Elevii au mai amenajat o livadă cu pomi pe o întindere de 0,15 ha. în care au fost plantați un număr, de 50 pomi fructiferi (cireși, meri, peri, nuci etc). Experimentarea cultivării celor mai variate plante și cereale face să creas- că interesul elevilor și al părinților lor pentru aceste culturi. vărat sprijin» s-a propus ți organiza, rea unor asemenea întiîniri. Participantii la consfătuire șî-au ex- primai dorința ca cercurile pedago gice ți cursurile de perfecționare să acorde mai multă însemnătate pregă- tirii practice a profesorilor, întrucit în această direcție se simte nevoia unui ajutor mai larg. Ei au stăruit totodată asupra necesității editării unor mate riale care să-i ajute pe profesori in pregătirea lecțiilor și care să asigure realizarea unității în predarea cunoș- tințelor agricole. O serie de propuneri s-au referit la asigurarea școli'or cu materialele ne- cesare bunei desfășurări a lucrărilor practice. Astfel, făcind observația că școlile ce se află departe de unitățile agricole socialiste nu pot primi spri- jinul acestora în ceea ce privește apro- vizionarea cu unelte, semințe etc., s-a cerut ca sfaturile populare raionale și regionale să le acorde ele acest aju- tor. Opiniile cadrelor didactice ca și su- gestiile dale de e'e cu acest prilej au demonstrat că profesorii au reflectat asupra problemelor, că doresc șl sint interesati să-ți îmbunătățească munca. Discuțiile au păcătuit insă prin fap- tul că s au oprit mai mult la analiza problemelor din punct de vedere ge- neral. Dacă s ar fi realizat un mai larg schimb de păreri in privința la- turii practice a predării cunoștințelor agricole, dacă acest schimb de păreri ar fi avut un caracter autocritic mai accentuat, participanții ar fi profitat mai mult de pe urma acestei consfă- tuiri. Ținind insă seama de faptul că a- ceastă consfătuire este abia prima din șirul celor care vor avea loc regulat de acum înainte, putem socoti eă re- zultatole ei au fost în general pozitive, constituind un ajutor real pentru pro- fesorii de cunoștințe agricole. I. MIEEA Consfătuirea școlilor din sectorul construcții și industria lemnului Pregătirea temeinică a Vii- toarelor cadre de muncitori ți tehnicieni din domeniul cons- trucțiilor, industriei materiale- lor de construc(ii și industriei lemnului are o mare însemnă- tate pentru realizarea obiecti- velor pe care partidul și gu- vernul le-au pus in fata aces- tor sectcare ale economiei noa- stre socialiste. In scopul de a imbunătă|j pregătirea acestor cadre. Ministerul Construcțiilor, Industriei Materialelor de Con- strucții ți Industriei lemnului a organizat recent la Caransebeș, • consfătuire pe tară cu direc- torii ți cadrele didactice din școlile profesionale ți tehnice din sistemul său, precum ți cu reprezentanții întreprinderilor care tutelează asemenea țcoli. Consfătuirea a dezbătut pro- bleme privind folosirea metode- lor înaintate de predare a lec- țiilor de specialitate, nivelul ștunțifk al manualelor ți ma- terialului didactic in raport cu cerințele actuale ale activității ia construcții, ca ți desfășurarea ■macii de educare a ucenicilor ți elevilor. Referatele prezentate la con- sfătuire de direcfia de personal ți invățămint din minister, pre- czbb ți discufiile purtate au evidențiat rezultatele pozitive ob(inute in instruirea ți edu- carea ucenicilor de către unele țcoli, printre care se numără la loc de Irunte Școala profe- sicnală de industria lemnului diu Caransebeș. Vizitarea a- cestei școli de către partici- pantii la consfătuire a consti- tuit un bun prilej de cunoaș- tere concretă a metodelor îna- intate folosite de profesorii aces- tei țcoli in vederea unei cit mai bune pregătiri a ucenicilor. De asemenea, in cadru! consfătuirii au fost popularizate rezultatele bune cbținute de unii profe- sori de la Școa'a profesională de construcții din Blaj, Școala profesională de industria lem- nului din Fieni, Școala profe- aioaală de construcții din Cartea de Argeș etc^ subli- ■iindu se că aceste rezultate au fost obținute datorita pre- •cupării pentru pregătirea te- memică ți cu spirit de răspun- dere a lecțiilor ți activităților practice, pentru transmiterea cnnoțtințelor la nivelul cerin- țelor tehnicii moderne de cons- trucții, ca și datorită folosirii metodelor pedagogice inaintate In același timp consfătuirea a analizat in spirit critic ți au- tocritic unele neajunsuri exis- tente in munca de pregătire a ucenicilor și elevilor. S-a arătat că aceste neajunsuri izvorăsc, in marea lor majoritate, din slaba preocupare a unor cadre didactice pentru pregătirea lor științifică, precum ți din ne- glijarea de către acestea a sarcinilor educative. Lipsuri e- aențiale in această privință s-au manifestat la Centrul șco- lar de construcții din București. Deși acesta dispunea de toate condițiile materiale pentru rea- lizarea unei temeinice munci de instruire ți educare a ucenici- lor ți elevilor, pină nu dc mult • parte însemnată a cadrelor didactice care lucrau aici folo- seau cu totul insuficient și su- perficial aplicațiile practice in laborator mul juraindu-se să țină doar prelegeri teoretice rupte dc viață De asemenea. daturiR lipsei de preocupare a profesorilor pentru rolul edu- cativ al lecțiilor ți neorganiză- rh tâmpului F-ber al ucetlicilor și ejrvtiar iu înregistrat nu- ■ rrooae cazuri de abateri de la școlară De abia ia aflmn! thnp măsurile ho- tănte tnăc de Mir.-istenil Cons- trocțiitar. Industriei materiale- lor de canstrucții ți Industria lemmiH pentru îmbunătăți- rea ooaapooiției colectivului didactic m dcâenniuat o coti- tură in adivSatea Centrului școlar de canatracții din Bucu- rești. Da acreai deeaebit s a pus in cidru) dncuțiilor purtate la cunilăinirc pe elaborarea Intre școală și întreprindere ca iactor determinant in formarea profi- lului moral al viitorilor munci- tori constructori. Semnificativ in această privință este exem- plu) Școlii profesionale de in- dustria lemnului din Gugețti, raionul Brăila. Colaborarea strinsă intre această școală și întreprinderea IPROFIL-Gugești, acțiunile inițiate de organiza- țiile U.T.M. cu sprijinul or- ganizațiilor de partid ale școlii țl întreprinderii pe linia orga- nizării timpului liber al tineri- lor au dat roade pozitive. Uce- nicii au fost repartizați numai in brigăzile ți echipele comu- niștilor, candidaților de partid — fruntași in producție și ino- vatori. Conferințele pe teme de politică internă ți internațio- nală, prelegerile științifice, teh- nice, recenziile literare, activi- tatea culturală ți artistică des- fășurată la clubul ți colțul roșu al întreprinderii au completat educația tinerilor. Afluența tinerilor muncitori, absolvenți ai Școlii profesionale de la IPROFIL-Gugești către școala medie muncitorească în- ființată anul acesta, seriozita- tea cu care se pregătesc profe- sional ți studiază pentru a-și lărgi orizontul cultural și teh- nic, întreaga lor ținută în so- cietate; sint exemple grăitoare in ceea ce privește nivelul muncii de educație pe care o desfășoară Școala profesională din Gugețti în colaborare cu întreprinderea tutelară. Mulți dintre cei care au luat cuvîntul in cadrul consfătuirii s-au referit la asigurarea șco- lilor profesionale ți tehnice din sectorul construcții cu manuale de specialitate ți material di- dactic corespunzător. S-s arătat că evidentul progres cantita- tiv înregistrat pe acest tărim — concretizat în asigurarea cu manuale a principalelor disci- pline de specialitate — nu a fost însoțit de un progres ca- litativ la fel de accentuat. Multe din manualele apărute recent cuprind cunoștințe inac- 150.000 lei economii orizontale de găurit lenAiul. După alcătuirea desenelor și definitivarea procesului tehnolo- gic, ei au trecut la lucru, ajutați de maiștrii- instructori Ion Oprea ,Ștefan Aroviceanu, Niță Ștefan, Aurelian Stoenescu, precum și de elevii Ion Radu și Tudor Grigore. Mașina a fost executată în întregime in ate- lierele școlii, din piese și materiale ce erau date spre retopire. Batiul propriu-zis a fost retezat dintr-un batiu de mașină de frezat, care avea partea de sus ruptă. Dispozitivele de glisare provenite de la unele strunguri vechi au fost recondiționate. Pinioanele, cre- modnele cît și dispozitivele de ridicare a me- sei pentru fixare s-au realizat de asemenea din materiale vechi. Electromotorul, care pro- venea de la un polizor ars, a fost rebobinat pentru o turație de 2.800 ture pe minut. Virful din fața burghiului pe axul electromo- torului a fost astfel executat, incit să i se poată adapta și o piatră de polizor la care se ascut unele unelte de mină- Mașina orizontală de găurit lemet realizată in atelierele Școlii de meserii din Craiova îndeplinește toate condițiile tehnice cerute. Datorită modului de construcție, mașina lu- crează cu mare precizie, nu dă nici un fel de trepidații și nu face zgomot. Ucenicii timplari o mînuiesc cu multă dexteritate, exe- cutind lucrările in timpul cel mai scurt. Prin construirea mașinii orizontale de gău- rit lemn în atelierele proprii, Școala de me- serii din Craiova a realizat economii n.i va- loare de 150 000 lei. La acestea se vor mai adăugi importantele economii realizate prin faptul că școala nu va mai trebui să plătească peintru lucrările parțiale, deoarece nu le ea mai executa ca pină acum, ti diferite între- prinderi. ci in atelierul propriu. In plus, ate- lierul de timplărie poate îndeplini și depăși cu mult planul de producție din acest an, realizînd totodată o instruire temeinică « ele- t,l°r C. MARINICA • * Craiova ................ O mașină construită cu mijloace locale Mașina orizontala de găurit lemnul, realizată In atelierele Școlii de meserii din Craiova. In atelierul de timplărie al Școlii de mese- rii din Craiova se execută numeroase comenzi de mobilier destinat școlilor și institu'elor de invățămint superior. Pentru satisfacerea la timp a multiplelor lucrări prevăzute in planul de producție, atelierul avea nevoie urgentă de o mașină orizontală de găurit lemnul, pentru a înlătura timpii mor ți creați prin trimiterea materialu- lui lemnos spre prelucrare parțială la unele întreprinderi din localitate. In acest scop, maistnd-inslructor Ion Olleanu, împreună cu desenatorul tehnic Alecu Nițu, au luat iniția- tive confecționării cu mijloace locale a mașinii cesibile nivelului de pregătire anterioară și de virstă a) elevi- lor și ucenicilor, sint redactate intr-un stil greoi, neatrăgător. Discuțiile cu privire la lărgi- rea bazei materiale pentru pre- darea intuitivă a lecțiilor de specialitate s-au referit la a- portul pe care pot să-l aducă in acest domeniu cercurile teh- nice, confecționând prin mij- loace locale materiale didac- tice. S-a scos în evidență ac- tivitatea pozitivă desfășurată pe această linie de cercurile școli- lor profesionale de construcții din Arad, Rimnicu-Vilcea, Ca- ransebeș șl Coclea. Fără îndoială că dezbaterile consfătuirii vor avea efecte po- zitive asupra activității majo- rității școlilor profesionale și tehnice din sectorul construc- țiilor. industriei materialelor de construcții ți industriei lem- nului. Socotim insă că roadele consfătuirii ar fi fost mai va- loroase dacă ea s-ar fi axat cu precădere pe problema centrală a școlilor profesionale și teh- nice — și anume, aceea de a pregăti pe ucenici ți elevi pentru desfășurarea muncii la nivelul cerințelor tehnicii mo- deme și a sarcinilor pe care documentele de partid le pun in fața tuturor lucrătorilor din construcții. De asemenea, rolul consfătui- rii ar fi putut deveni mai po- zitiv dacă ar fi fost invitați să participe și directorii școlilor profesionale al: trusturilor re- gionale de construcții locale care au fost transferate anul a- cesta sfaturilor populare. Schim- bul de experiență putea deveni astfel mai larg, problemele spe- cifice mai bine aprofundate. Datorită nivelului principial la care au fost abordate pro- blemele puse in discuție și a concluziilor practice desprinse, prima consfătuire pe țară a ca- drelor didactice din școlile pro- fesionale și tehnice din secto- rul construcțiilor, materialelor de construcții și industriei lem- nului constituie, în general, o contribuție însemnată pentru îmbunătățirea muncii instructiv- educative din aceste școli. Va- lorificarea largă a învățămin- telor acestei consfătuiri trebuie să devină o preocupare impor- tantă a fiecărei conduceri de școli de construcții, a fiecărui profesor și maistru-instructor. AL C. — „Felicitări, prietene I — ii spune loan Lasco, ucenic la Școala profesio- nala a uzinelor ..Ernst Thăimann" din Orașul Staiin, colegului său, Frederic Bronsteter. — Piesa pe care ai executat-o nu are nici măcar o zecime de mili- metru abatere de la cota indicată*. Formarea deprinderilor corecte de muncă Instruindu i pe elevii care se pregătesc să lucreze in sectorul confecții, mi-am dat seama că înarmarea lor cu cunoștințe de- pinde in mare măsură de mun- ca maistrului-wistructor, de fe- lul cum știe el să se înteme- ieze pe priceperile și deprinde- rile însușite de elevi în cursul lecției precedente și să le cree- ze, in același timp, o bază pen- tru însușirea lecțiilor urmă- toare- De aceea, caut să mă pregătesc cu seriozitate pen- tru fiecare lecție în parte și caut să împletesc cît mai strins expunerea noilor cunoștințe cu demonstrarea graîică și prac- tică. Astîel, la predarea lecției cu tema: „Croitul și confecționa- tul pantalonilor", am repartizat materialul necesar trecînd apoi la expunerea lecției concomitent cu demonstrarea. Mai întîi am explicat elevilor criteriile de care trebuie să tină seama la așezarea tiparului pe țesătură, ca, de exemplu, lungimea pe di- recția firului de urzeală, econo- misirea materialului, lăsarea rezervelor pentru cusături șl eventuale lărgiri etc., explicînd totodată și unde duce nerespec- farea acestor reguli. Am tre- cut mai departe la trasarea li- niilor de contur și de rezerve, la fixarea semnelor de montare, mai precis la executarea între- gului proces de croit al panta- lonului. După aceea a urmat a- samblarea părților componente, confecționarea fentei, a cordo- nului etc., operațiuni pe care le am efectuat o dată cu expli- carea modului de executare. Se întîmplă uneori, în timpul demonstrării practice, cazuri neplăcute pentru maistrul in- structor. De pildă, acesta spu- ne elevilor: „Niciodată ața nu trebuie ruptă cu dinții, căci conține microbi ; ea trebuie tă- iată cu foarfecă pe care este necesar s-o aveți întotdeauna la îndemină". Apoi maistrul uită ceea ce a spus și în timpul de- monstrației rupe ața cu dinții. Mi s-a întîmplat și mie o dată ca, in timpul unei lecții prac- tice, să croiesc un obiect fără a decata materialul, deși îna- inte, în expunerea cu tema „Pre- gătirea țesăturilor pentru croit", am afirmat că materialul tre- buie întotdeauna decalat înain- te de croire, pentru a nu se contracta și micșora datorită a- plkării tratamentului umido- termic în faza de confecționat. De atunci caut să fiu și mai atent, dîndu-mi seama de im- portanța pe care o are exemplul profesorului, pentru a evita for- marea unor obiceiuri și deprin- deri necorespunzătoare la u- cenici. In general obișnuiesc ca după expunere și demonstrare să cer cîtorva elevi să exe- cute ei înșiși cîte o operație. După aceea, repartizez elevii la locurile de muncă unde tre- buie să execute practic cele în- sușite. In tot timpul lucrării controlez corectitudinea efec- tuării operațiilor, prevenind sau îndreptînd eventualele gre- șeli. De asemenea, caut să-i de- prind pe elevii mei să econo- misească materialul, în primul rînd printr o bună încadrare a tiparului pe țesătură. La sfîrșitul lecției practice controlez împreună cu fiecare elev lucrarea efectuată de ei, arătind întregii clase ce s-a executat bine și ce s-a executat mai slab, apreciind in același timp cantitatea de lucrări exe- cutate în raport cu norma. Aceasta îi ajută pe elevi să se obișnuiască cu sistemul de lu- cru din întreprinderi. Aplicînd acest procedeu de control al lucrărilor caut să dezvolt la elevi simțul de răs- pundere față de muncă, stră- duindu-mă să i formez ca mun- citori cu o înaltă calificare pro- fesională. ȘTEFAN TRIFU maiatru-instructar la Școala de meserii din Focșani. Sprijinirea muncii utemiștllor Axarea muncit utemiștilor pe cele mai importante și mai actuale proble- me ale școlii este preocuparea de că- petenie a organizației noastre de par- tid in împlinirea sarcinii sale statutare ue conducere și îndrumare a organiza- țiilor de tineret. Cum succesul oricărei munci depinde in cea mai mare măsură de felul în care ea a fost organizată, am socotit că ajutorul pe care trebuie să-l dăm tinerilor e bine să înceapă cu planul lor de activitate. De aceea, biroul or ganizației de partid a ajutat comitetul U T.M ca în funcție de sarcinile ce stau in fața școlii, să și fixeze princi- palele jaloane ale muncii pe anul șco- lar 1958—1959. încă de la începutul anului școlar ne am străduit să inițiem nnele acțiuni care să contribuie la ridicarea presti- giului comitetului U.T.M. pe școală in fața masei de elevi. In acest scop, membrii biroului organizației noastre de partid au participat la ședințele co- mitetului U.T.M. pe școală, ajutîndu-I cu răbdare să și formeze un stil de muncă sănătos, care să ducă La Întări- rea încrederii maselor de tineri in or- ganizația U.T.M.. In comitetul U.T.M. și în birourile pe clase au fost aleși ti- nerij cei mai buni la carte și cei mai disciplinați. Invățind din lipsurile ani- lor trecuți, cind am lăsat ca alegerile U.T.M. să se desfășoare fără o pregă- tire temeinică, in anul acesta biroul or ganizației noastre de partid, ținînd o strinsă legătură cu Comitetul raional U T.M., a ajutat la popularizarea celor mai buni și mai activi utemiști, la pro- movarea cu curaj a elementelor destoi- nice din clasele mai mici, care să înlo- cuiască in munca politică pe cei ce vor absolvi școala. Am ajutat în egală măsură și la întocmirea dării de seamă, la pregătirea adunării generale etc. In analizarea periodică și planificată a activității U.T.M. in adunările gene- rale de partid sau în ședințe de birou, am căutat să nu purtăm discuții cu caracter general, ci dezbateri pe pro- bleme concrete, care să ducă in mod nemijlocit la îmbunătățirea stilului de Propaganda științifică la club Clubul muncitorilor din invățămint din Capitală are în prezent preocupări multilaterale și posibilități tot mai bune pentru organizarea unor activități inte- resante și utile în sprijinul miilor de învățători și profesori oare i frecven- tează. Cercurile de artă plastică, literare, de muzică instrumentală și corală, de dan- suri populare, audițiile muzicale, miile de volume de care dispune biblioteca atrag un număr mare de pedagogi. Ex- cursiile, organizate independent sau în colaborare cu colectivul sportiv ..Olim- pia", stirnesc interesul unor cercuri largi de amatori de turism din învăță- mint, contribuind la cunoașterea pa- triei. a înfăptuirilor poporului nostru în anii construcției socialiste. Toate ace- ste activități sînt organizate in vede- rea atingerii unui scop educativ. Re-' pertoriul cercurilor de artiști amatori urmărește promovarea acelor opere mu- zicale. de teatru, de artă care combat mentalitățile învechite, antiștiințifice, misticismul, superstițiile etc., transmit un mesaj educativ înalt. Un loc de frunte am acordat în clu- bul nostru organizării propagandei științifice prin conferințe. Conferințe pentru popularizarea realizărilor știin- ței sovietice, cea mai înaintată știință din lume, atit prin sensul ei general, profund uman, olt și prin culmile atin- se, s-au organizat deseori în cadrul clubului nostru. Ele s-au bucurat de o primire călduroasă din partea cadrelor didactice, cu atit mai mult cu cît erau ținute de conferențiari cunoscuti și apreciați. specialiști în diferite dome- nii de activitate. Uneori, am organî- zat cicluri de conferințe pe teme din istorie sau pe teme de filozofie mar- xistă, de științele naturii. In momentul de față, la club se des- fășoară un curs de propagandă știin- țifică. La acest curs se dezbat cele mai noi cuceriri ale științei și se com- bat denaturările antiștiințifice și inJ terpretările retrograde ale ..științei" burgheze. Cursul cuprinde 12 confe- rințe, oare se țin de două ori pe lună. Important șl nou este faptul că parti- cipantii la acest curs. în majoritate -irofesorî de științele naturale, chimie, •tărie vor deveni la rîndul lor proțta- "'f;?ti oerm.menti. care se vor de- muncă al organizației U.T.M., la sti- mularea autocriticii și criticii de jos, la creșterea combativității utemiștilor în lupta pentru introducerea liniei po litice în masa elevilor. De acele clase în care munca politică este mai slabă organizația de partid s-a ocupat cu mai multă stăruință. Recent am anali- zat bunăoară, într-o ședință de birou, munca utemiștilor și a profesorilor co- muniști de ta clasa IX-a „C", în care activitatea politică a fost mai slabă. Ajutați in permanență de comuniști, utemiștii desfășoară o muncă variată și bogată, care vine direct in sprijinul procesului instructiv educativ din școa- lă. Mă voi referi mai jos la cîteva din acțiunile for Intrucit și în școala noa- stră, sub îndrumarea organizației de partid, se dă o mare atenție orientării elevilor spre munca în producție, ute- miștii s-au preocupat în mod deosebit de această problemă. Ei au organizat adunări cu tema : „Ce profesie îmi voi alege", cu scopul de a dezvolta dra- gostea elevilor pentru munca în fabrici și pe ogoare. In același scop a| orien- tării școlarilor spre producție s-au ținut și conferințe, in care au fost subliniate fruaiMefea și importanța muncii în pro- ducție. Utemiștii și au mai propus să sprijine conducerea școlii in organiza- rea excursiilor, a vizitelor in întreprin- deri și a practicii in producție, pentru a contribui astfel, pe de o parte, la trezirea interesului fața de munca în producție și. pe de altă parte, la dez- voltarea dragostei și admirației pertru frumusețile și bogățiile patriei. In ceea ce privește ridicarea nivelu- lui la învățătură și îmbunătățirea dis- ciplinei in școală, îndrumați de orpr nizația de partid, utemiștii au susținut emisiunile radiofonice la stația de am- plificare a școlii pfm materiale care au popularizat rezultatele bune și au satirizat pe elevii cu abateri și atitudini necorespunzătoare, au pregă- tit o emisiune specială în legătură cu studiul individual De asemenea, birou- rile U.T.M. pe clase nu făcut sezisări scrise — aprobata In prealabil de co- mitetul U.T M. — părinților acelor elevi plasa în întreprinderi sau la sate pen- tru propagandă științifică. Avînd acest scop, tematica conferințelor răspunde nevoilor maselor largi de oameni ai muncii. în mijlocul cărora își duc ac- tivitatea cultural-obștească cadrele di- dactice. Menționez cîteva dintre con- ferințe : ,.Evoluția concepțiilor despre univers și concepțiile actuale privi- toare la structura materiei", ,,Pagini din lupta științei împotriva misticis- mului și prejudecăților religioase", „Ori- ginea și evoluția vieții pe ipămînt". „Originea și evoluția omului", „Clasi- cii marxism-leninismului despic reli- gie", ..Știința și religia despre viața spirituală e omului" Interesul slîrnit în rîndurile cadrelor didactice a depășit chiar așteptările noastre, mai ales datorită nivelului științific la care sînt alcătuite confe- rințele, grijii cu care sînt pregătite prelegerile de către conferențiari. De altfel înseși numele conferențiarilor re- prezintă o garanție a nivelului știiciți- . fie la care se țin. Printre acestea fi- gurează numele unor cadre universi- tare ca Valeriu Novacu, Emil Repciuc, Otga Necrasov. Problemele expuse sînt exemplifi- cate cu ajutorul epidiascopului. plan- șelor, schițelor, diafilmelor. La unele dintre conferințe se organizează chiar și expoziții cum este, de pildă, expo- ziția pe care o pregătim pentru confe- rința despre structura materiei. După fiecare conferință se pune Ja dispoziția participanților bibliografia necesară pen- tru aprofundarea prin lectură indivi- duală a problemelor expuse. Realizările clubului în această ac- țiune au fost asigurate de colaborarea cu S.R.S.C., care recrutează conferen- țiarii, și de ajutorul secției de învăță- mint a Capitalei. Posibilitățile clubului nostru pentru organizarea propagandei științifice sînt totuși mai mari decît cele valorificate de noi pînă acum. De aceea, In viilor ne am propus să dezvoltăm formele pro. pagandei științifice folosind mai mult filme documentare, expoziții și confe- rințe. NICOLAE PATULEANU directorul Clubului muncitorilor din invățămint din București. care neglijează învățătura și care au grave abateri disciplinare. Sintem conștienți de faptul că școa- la trebuie să crească pe cetățeanul de miine, care nu stă pasiv La tot ceea ce se petrece in jurul său ci se preocupă de problemele majore ale vieții noa- stre ce merge mereu înainte De aceea, am căutat să ajutăm cît mai mult pe utemiștj in organizarea tuturor acelor activități care formează pe viitorul ce- tățean al statului socialist. Printre a- cestea, desigur. invățămintul politic U.T.M. ne-a preocupat cu deosebire. După cir se știe, cercurile de Invățămint politic ale elevilor sint conduse de pro- pagandiști instruiți de către Comitetul raional U.T.M. Totuși, organizația noastră de partid pregătește pentru problemele ce urmează a fi predate sau seminarizate cite 2—3 comuniști care să poată acoperi cercurile eventual ră- mase descoperite prin absența vreunor lectori. Diriginții, dintre care mulți sînt comuniști, au fost îndrumați să asiste și ei la seminariile ținute cu elevii din clasele lor, să cunoască ni- velul discuțiilor, comportarea tinerilor situația frecvenței La cercuri etc. Și membrii biroului organizației de partid din școală asistă Ia învățămîntul po- litic U.T M„ ajutind pe propagandiști să țină seminarii din ce in ce mai bine organizate și mai bogate în conținut. Informările politice — ca mijloc de ridicare a nivelului ideologic și politic, de educare patriotică a utemiștilor — au stat și ele în atenția comuniștilor. Pentru a spori valoarea educativă a in- formărilor și pentru a Ie asigura nive- lul științific necesar, organizația de partid • introdus, de pildă, sistemul ca lunar cite un membru de partid să țină informările politice în clasele la care predă. Ea a inițiat și discuții li- bere cu tinerii pe probleme politice, științifice și tehnice curente. La clasa a Xl-a „A", de pildă, am discutat des- pre noile cuceriri ale științei șj tehni- cii, fâclnd și de această dată referiri la domeniile de activitate în spre care e bine să se îndrepte absolvenții școlii și am subliniat însemnătatea cuvinte- lor rostite de tovarășul Gh. Gheorghiu Dej ia cea de a doua Conferință pe țară a U.A.S.R. : „Drumul cel mai scurt spre invățămintul superior, spre o calificare profesională înaltă duce prin școala muncii in fabrică, în uzină, in miaă, in gospodăria agricolă de stat, in gospodăria agricolă colectivă". Trebuie spus insă că in conducerea muncii U.T.M. noi nu avem nu- mai lucruri pozitive. Dacă ar fi să ne referim doar la cîteva din lipsuri, e necesar să amintim faptul că nu am sprijinit îndeajuns alegerile U.T.M. sub aspectul compoziției sociale a bi- rourilor nou alese, că nu ne am ocupat suficient de primirile în rîndurile or- ganizației, nu am mobilizat pe toți co- muniștii din școală să ajute efectiv munca tineretului, nu ne-am ocupat cu stăruință de creșterea fiecărui membru a| comitetului pe școală sau al birou- rilor U.T.M. pe clase. Munca noastră de viitor în conduce- rea organizației U.T.M. a primit un prețios ajutor din partea co- mitetelor orășenesc și raional de par- tid care de curind ne au analizat acti- vitatea, arățindu ne toate aceste lipsuri și indicindu ne calea pentru înlăturarea lor. In prezent, eforturile noastre sînt îndreptate spre lichidarea deficiențelor semnalate, pentru continua îmbunătă- țire a muncii politice desfășurate de utemiști. Prof. ION DRAGOMIRESCU secretar al organizației de partid de la Școala medie .,D. Cantemir" București Brigada artistici de agitație a căminului cultural din comuna Uliești, raionul Găiești, regiu- nea Pitești, cuprinde majoritatea cadrelor didactice din localitate. Programele brigăzii sfat deose- bit de apreciate de țăranii muncitori. De curînd s-au desfășurat în întreaga țară concursurile posturilor sanitare școlare. In fo- tografie, un aspect de la concursul desfășurat in raionul Lipova : colectivul postului sanitar al Scolii din Ghioroc la proba practică de prim ajutor. întrecere între posturile sanitare din scoli » Duminică s-au adunat la Pitești 15 colective ale posturilor sanitare din școlile care s-au clasat pe primele locuri la întrecerile pe raioane, pentru a participa la întrecerea pe regiune. In fața a numeroase cadre didactice, cadre sanitare și activiști de Cruce roșie, colectivele posturilor sanitare șco- lare au trecut cu succes probele teore- tice și practice dovedind o bună pregă- tire. Merită a fi scos în evidență în mod deosebit colectivul postului sanitar al elevilor din anul I de la Școala pe- dagogică din Cimpulung, care s-a cla- sat pe primul loc. Maria Cotescu, mem- bră a colectivului, a dovedit o bună pregătire teoretică șl practică. Ea a exe. cutat cu pricepere pansamentul unui accidentat care prezenta o plagă tăiată a plantei piciorului drept. Fiică de mi- ner, Maria Cotescu nu este numai o elevă fruntașă la învățătură, ci și o bună activistă de cruce roșie, conside- rînd că învățătorului ti revine și sar. cina de a lupta pentru sănătatea po- porului. La fel sînt și colegii săi. Așa se face că postul sanitar de la Școala pedagogică din Cimpulung desfășoară o frumoasă activitate și la locul de mun. că. Rezultate bune a obținut și colectivul postulai sanitar de la Școula de 7 ani din comuna Bărbătești, raionul Horezu, care s-a clasat pe locul II. Pe locul UI S-au clasat posturile de ta școlile de 7 ani din Găneasa (raionul Stalin), Băbeni (raionul Băbeni), și Ștefanești (raionul Pitești). Rezultatele frumoase obținute în edu- carea sanitară a elevilor și in pregăti- rea colectivelor posturilor sanitare din- tr-o serie de școli se datoresc colaboră- rii strînse dintre cadrele didactice, me- dicii școlari și celelalte cadre sanitare. Din păcate, mai sînt și unele cadre didactice și sanitare care constituie un prost exemplu pentru școlari, cum esfe cazul celor din comuna Tătaleșii, ra- ionul Vedea, care au încălcat prevede- rile regulamentului, prezentînd la între- cere elevi din clasele VI—VII. Întrecerea între colectivele posturilor sanitare școlare din regiunea Pitești a constituit un bun prilej de trecere in revistă a cunoștințelor și deprinderilor sanitare ale școlarilor, constituind tot- odată un stimulent pentru îmbunătăți- rea muncii de educație sanitară în școli. C. MINCA jmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiw DE LA MIKISTUUL Examenele de absolvire In învâțămîntul de cultură generală pentru anul școlar 1958—1950 oral 2 Tn învățămîntul generală se dau a|a trebuie să intre din cerc t>e unde a fără să rupă lanțul, din e< greșește, altă locu'. iar ei intră in de cultură următoarele examene de absolvire examen pentru absolvirea clasei a IV-a și examen pentru absolvirea clasei a Vil a. La examenele de absolvire se prezintă elevii care la sfîrșitul cursurilor gu promovat clasa a IV a elementară, respectiv clasa a Vil-a elementară. Exemenul de absolvire a cla. sei a IV-a se dă la următoarele obiecte aritmetica — scris și oral . limba romină — scris și oral (la școlile romîne și la școlile naționalităților conlocui- toare) : limba maternă — scris și oral (la școlile naționalități- lor conlocuitoare). Examenul de absolvire a cla- se: a VII-a se dă la următoarele obiecte • I — matematică — scris și — limba romină — scris și oral (atit la școlile romîne cît și la școlile naționalităților con. locuitoare) 3 — limba maternă — scris și oral (la școlile naționalități- lor conlocuitoare) 4 — geografia R.P.R. — oral 5 — istoria R.P.R. și Consti- tația R.P.R. ~ oral 6 — fizica — oral (la Iile din mediul orășenesc) științe naturale — oral (la Iile din mediul sătesc). La fiecare obiect La care șco- sau șco- se ds examen de absolvire, elevii sint verificati din materia pre- Lecții bp de educație Program pentru curte CLASELE I—II Durata 30 minute. I. Elevii se așează doi cîte doi, la distantă de un bnaț în- tre ei Ruperi de rînduri pînă la punctele indicate (un copac, un gard, o buturugă etc.) și re- venire pe locurile inițiale. Se re- petă de 3—4 ori. Adunare în cerc. Mers în cerc cu lanț de brațe, numărîndu-se in cor 7 pași spre stînga. la 8 schimbarea de direcție spre dreapta. Se repetă exercițiul cu alergare. Se execută ori. Din cerc în poziția Sărituri ca mingea (vrăbiuța). Se execută rituri. de 3—4 ghemuit. pe 5-6 Ioc să- II. Jocul „Ața și acul”. Copiii stau în cerc, ținindu-se de mină. In afara cercului se a- ranjează în șir. unul după altul, 6—8 copii, ținîndu-se și ei de mină. Primul e „acul", ceilalți sint „a|a" Acul intră și iese din cerc pe sub brațele copiilor care formează cercul. Copiii care sînt și să trecut Dacă grupă cerc. iasă acul, unul le ia III. — Mers doi cîte cind ritmul cu bătaia CLASELE III—IV. I. Ruperi de noduri doi. mar- palmelor. ca la sele I —11. dar cu distante mari Exercițiul I. In formație cla- mai de cerc, cu fala la centru, copiii se țin de mină cu brațele întinse in ies (lanț de brațe). Ridică INFORMAȚIE In zilele de 19—21 aprilie a.c. se va desfgșara la București faza republicană a cxjrmrsoîtn de literatură romină organi- zat de Societatea de științe istorice și fi- lologice dia HP.R. cu elevii claselor VIII—XI. Concursul are loc tn ziua de 19 aprilie Intre orele 9-12, ia Școala medie nr. 1 «M Bâicescu-. In cursul zilei de 20 aprilie partici- panții la concurs vor face o excursie cu văzută în programele ciclului respectiv de învățămînt (clasele I—IV sau clasele V—Vil). Subiectele probelor scrise la matematici, atît pentru clasele a IV-a cît și pentru clasele '« VI) a trebuie să cuprindă cîte o problemă și un exercițiu din materia prevăzută în progra- mele claselor respective. Subiectele probelor scrise la limba romină sau la limba ma- ternă trebuie să cuprindă : — La examenul pentru absol- virea clasei a IV-a : o dictare (80—90 de cuvinte, text înche- gat) din manualul de citire al clasei a IV-a elementare. — La examenul pentru absol- virea clasei a VII-a : o compu- nere pe baza unei teme literare indicate și o analiză morfolo- gică și sintactică din bucățile de lectură studiate în clasele V—VII elementare. Subiectele pentru lucrările scrise la examenele de absolvire a clasei a IV-a și a clasei a VII-a se întocmesc de învățăto- rul, respectiv profesorul exami- nator și se aprobă de directorul școlii La școlile unde sînt clase paralele, subiectele sînt unice pe școală, iar lucrarea scrisă se ține cu toate clasele paralele în aceeași zi și La aceleași ore. Aceste examene se organi- zează și se desfășoară potrivit prevederilor din Regulamentul de organizare și funcționare a școlilor de cultură generală. fizică la clasele I — IV (perioada 20 IV—3 V) brațele sus, cu înclinarea capu- lui pe spate, se lasă tn ghe- muit, cu aplecarea capului. Se execută de 5—6 ori. în ritm din ce în ce mai vioi. Exercițiul 2. Tot în cerc, cu palmele încleștate în față, tre- cerea piciorului stîng printre brațe (fereastra), apoi trecerea piciorului drept. Copiii tși în- îndreaptă corpul trăgînd de bra- țe în spate, apoi, fără a desface brațele, scot piciorul stîng apoi dreptul și revin la poziția ini- țială. Exercițiul 3. Lanț de brațe jos. Deplasarea prin pași săriți lateral (galopul), cîte 8—10 pași în fiecare parte. II. Clasa se împarte în 4 cerculețe egale ca număr. Copiii aleargă spre dreapta și stînga, la comandă. La un semnal din alergare se ghemuiesc. Cercul cel mai rotund în care nu s-a rupt lanțul de brațe și unde copiii nu-și pierd echilibrul, cîș- tigă un punct. Se repetă pînă cînd una din echipe întrunește 5 puncte. Jccul .Păsărelele zboară' in cerc, copiii se tm de mîini doi cite doi fată în fată. Intre acești doi copii (cuibul), stă un al treilea copil (pasărea). La mijlocul cercului un copil este fără cuib Acesta strigă „Păsă- relele zboară". Copiii din cui- buri trebuie să-și schimbe locul între ei și în acest timp cel de la mijloc să ocupe un cuib Cei rămas fără cuib continuă jocul Se va avea grijă ca toți co- piii să fie păsărele. III. Mers în rînd cîte 4. autobuzul la Mogoșoaia și la Combinatul cinematografic de la Buftea. De aseme- nea vor vizita Muzeul de istorie a Par- tidului, Muzeul de Artă al R.P.R., Com- binatul poligrafic „Casa Scînteii". împărțirea premiilor va avea loc în- tr-un cadru festiv, în ziua de 21 aprilie a.c., la sediul Societății de științe isto- rice și filologice din R.P.R., B-dul Stalin or. 1. Pregătirea fizică generală a elevilor Lecțiile de educație fizică predate in școli trebuie să contribuie la pre- gătivea fizică generală a elevilor prin aceasta jnțelegindu-se dezvoltarea func- țiunilor organismului și a calităților fizice de bază (viteza, forța, rezisten- ța. îndeminarea). asigurarea unei ți- nute corecte a corpului, formarea de- prinderilor motrice și dezvoltarea ca- pacității elevilor de a le aplica în activitatea lor oractică. Lecția de educația fizică poate con- tribui la pregătirea fizică generală a elevilor dacă conținutul ei este orien- tat către aceasta, dacă profesorul mo- bilizează întreaga clasă de elevi la o activitate intensă- dacă se folosesc mijloace specifice dezvoltării unor ca- lități fizice de bază — intr-un cu- vin! dacă elevii depun în timpul lec- ției un efort care să acționeze in mod pozitiv asupra lor atit din punct de vedere educativ cit și din punct de vedere fiziologic Majoritatea profesorilor de educație fizică reușesc să asigure lecțiilor un conținut judicios, contribuind la pre- gătirea fizică generală a elevilor. Așa lucrează, de exemplu, profesorii Ni- colae Duțescu (Școala medie nr. 4 „Aurel Vlalcu" din București). Vasile Popp (Școala medie nr. 2 din Baia Mare) Mircea Simion, (Școala medie nr. I din PIoești), Viorica Radovici (Școala pedagogică din Constanța), Emeric Klosovski (Școala medie nr- 11 din București) etc. Aceștia reali- zează lecții dinamice, cu un conținut variat și atrăgător pentru elevi. Sînt insă și unii profesori de edu- cație fizică ale căror lecții nu contri- buie suficient la asigurarea pregătirii fizice generale a elevilor. Se numără printre aceștia. de pildă. profesorii Gherghe Giurcan (Școala medie nr. 1 din Satu Mare), Janeta Negoiță (Școa- la medie din Adjud) sau Eugen Sa- viuc (Școala medie nr. 4 din PIoești). Una dintre principalele cauze care determină lipsurile existente in muncă acestor profesori o constituie faptul că ei nu acordă grija necesară propriei lor pregătiri pentru lecție. Aceasta are drept consecință improvizarea conținu- tului lecției, ezitări în conducerea ei, comenzi imprecise etc Tot din cauza lipsei de pregătire o serie de profesori folosesc mereu, de la o lecție la alta, aceleași exerciții. Duce, de asemenea, la lipsuri destul de importante în pregătirea fizică ge- nerală a elevilor faptul că unii pro- fesori nu asigură din timp, înainte de începerea lecției, organizarea locului unde se desfășoară aceasta șl nu se îngrijesc de pregătirea materialului ne- cesar Rezolvînd aceste probleme chiar în timpul lecției, profesorii respectivi pierd cu aranjarea aparatelor, cu adu- cerea materialului sau cu verificarea Iul un timp prefios. Mal sînt destul de mulți profesori care aleg pentru lecții teme ce nu le dau posibilitatea să antreneze toată clasa la o activitate susținută. De exemplu, aleg exerciții de gimnastică sportivă la aparate lără a dispune de numărul necesar de aparate, vor să-1 familiarizeze pe elevi cu procedee teh- nice din focuri deși nu au la dispo- ziție decit una sau două mingi, organizează locuri sportive cu un nu- măr de iucători conform regulamentu- Concurs pentru ocuparea de posturi în învătămîntu I superior Inslitutnl Agronomic ,,Prol. 'on lonescu de la Brad* din lajl publica vacante, in vederea ocupării prin concurs, următoarele posturi di- dacticei I. Un post de profesor de la disciplina da Fiziologie animala, catedra de Anatomie si fi- ziologie animala, poziția IX-1; 2. Un post de profesor de la disciplina Teh- nologia produselor animale, vegetale g| hor- ticole, catedra de Horflvitlculturâ. oozițla XV1I-1: 3. Postul de conferențiar de la disciplina Anatomie ji hlstologie catedra de Anatomie el fiziologie animală, poziția IX 4: 4. Postul de conferențiar la disciplina de Or- ganizarea întreprinde! I lor agricole socialiste, catedra de Organizare 1-A.S poziția V1l-a; 5 Poslnl de sef de lucrări de la disciplina de Chimie anorganică organică si biologica catedra de Chimie poziția Vl-2; 1- Postul de asistent, catedra de Practică agricolă poziția Vfll-3: 7. Postul de asistent catedra de Practică agricolă, poziția VII1-8: 8. Postul de asistent de la disciplina de Alimentația animalelor domestice si piscicol tura, catedra de Zootehnie generală si Ali- mentație. poziția X-2î 9. Postul de asistent de la disciplina Mate- matici, catedra de Fizică, poziția XI1-7: 10. Postul de sef de laborator de la disci- plina Viticultură «I Ampelografle. catedra de Horllvitlculturâ. poziția XVII-12; II. Postul de Șef de laborator de la disci- plina AptcuMura fi serldculf ură, catedra de Zootehnie speciala, poziția XJ-fl; lui, ceea ce face ca mulți elevi să ră- mină pe dinafară etc. Alți profesori, dimpotrivă, nu utilizează întregul ma- terial de care dispun. De multe ori nu se folosesc la lec- ții exercițiile' specifice pentru dezvolta, rea calităților fizice principale. Din a- ceastă cauză în foarte multe cazuri se poate constata că la baza dezvoltării acestora nu stă efortul depus de elevi la lecțiile de educație fizică ci parti- ciparea lor la activitatea sportivă extra- școlară O serie de profesori neglijează exer- cițiile menite să dezvolte deprinderile motrice cu caracter aplicativ, deși in majoritatea școlilor există posibilități de improvizare a condițiilor necesare pentru organizarea unor astfel de exerciții De asemenea, unii profesori își indreaptă atenția mai mult spre deprinderi specifice diferitelor ramuri de sport și mai puțin spre exerciții de tirirc. cățărare. escaladări, echilibru, tracțiune, transport de greutăți, exer- ciții cu obiecte, exerciții în doi etc — foarte necesare in vederea pregătirii generale a elevilor Lipsa de exigență pe care o mani- testă unii profesori față de activitatea elevilor la lecție constituie, de aseme- nea- o cauză care deseori le dă aces- tora posibilitatea de a se sustrage de La executarea anumitor exerciții. Pentru obținerea unui nivel ridicat de pregătire îizică generală a elevilor, profesorii trebuie să organizeze astfel lecțiile. încît în timpul lor toți elevii să depună un efort cate să aibă drept consecință creșterea treptată a pregă- tirii lor. Pentru aceasta profesorii tre- buie să-și îndrepte atenția asupra pre- gătirii lecției, asupra selecționării ace- lor exerciții care să poată angrena Întreaga clasă intr-o activitatea in- tensă. precum și asupra unei organi- zări judicioase a colectivului de elevi în timpul lecției. ALEXANDRU MOGOȘ Expoziție de lucrări practice Pentru a populariza experien- ța bună acumulată In școli în ceea ce privește înarmarea elevi- lor cu deprinderi de muncă prac- tică, secfia de învătămini și cultură a regiunii Oradea a or- ganizat o expozifie cuprinzind obiecte variate confecționate de elevi Aici sint expuse motorașe electrice cu încărcător de acu- mulator și alte obiecte realizate de elevi în cadrul cercurilor teh- nice și tn timpul practicii din atelier, o a regiunii care ilustrează realizările obținute tn industrie și tn transformarea so- cialistă a agriculturii. obiecte confecționate de copii tn cercuri- le de „mîini ’ndemtnatice" cu- sături, broderii costume națio- nale etc. Expoziția a stirnit mult interes tn 'îndul elevilor, al ca- drelor didactice și al oamenilor muncii. 12. Postul de Șei de laborator de la* disci- plina de Reproducție, tnsămtnțari artificiale si embrioloqie, catedra de Anatomie al fiziologie animală, dozHIa IX-10; 13. Postul de preparator principal, catedra da Agricultură generală poziția 111-10; 14. Postul de preparator principal, catedra de Fitotehnie pozlll* IV10; ÎS Postul de preparator principal, catedra de Fizică nozitia Xll-Bf Pentru oartlciparea ia concurs, cei Intere- sați urmează sâ înainteze, fu decurs de o lună de 'a publicarea prezentului anunț, o cerere adresată Institutului Agronomic .Prof. Ion tonescu de la Brad* ’iitț i Thote bibuoghwfice Noua hartă economico-geograficâ a R. P. R. Editura didactică și pedago- gică a tipărit recent pentru uzul școlilor elementare și medii o hartă murală economico-geogra- fică a R.P.R. Harta oferă elevilor o imagi- ne economică de ansamblu, prin prezentarea tuturor factorilor economico-geografici importanți. Industria este prezentată prin semne convenționale puternic vi- zibile, pe un fond de culori a- tenuate reprezentînd agricultu- ra. Prin medalioane de colț sau reprezentat pădurile Și bogății- le animale. Semnele convenționale au fost împărțite in două categorii: pen- tru industria extractivă semne- le clasice, introduse de atlasele sovietice — toate colorate în negru — Iar pentru industria prelucrătoare, cercuri mici de culori diferite. In felul acesta, elevii pot distinge cu ușurință de la distanță, după culoare, răspîndirea unei anumite ramuri industriale. Este remarcabilă, de asemenea, utilizarea literelor de mărimi diferite pentru denumi- rea centrelor industriale, in funcție de importanța acestora. Aplicînd principiul factorului determinant in prezentarea agri- culturii, care constituie fondul hărții, s-a reprezentat cu ver- de palid zona în care predomină pășunile, finețele și pădurile și cu galben aceea în care predo- mină cerealele. Zonele în care este dezvoltată horticultura și cele în care se cultivă orezul s-au reprezentat — tot hi culori palide de fond pe hartă — prin hașuri. Viile sînt reprezentate în contur numai acolo unde ating procentul maxim în raport cu restul culturilor din zona res- pectivă. importantă realizare a Editu- rii de sbat didactice și pedago- gice, harta economico-geografică a R.P R. va contribui la predarea în bune condiții a geografiei In școli. Prof. GH. TEODORESCU Școala medie „Gh. Șincai" București „Cercetări filozofice' nr. 1—1959 închegării colectivului Vizita Ia Rica devei»'*® al tuturor. La rîndul lor, cadrele clasei, un tel ȘTIRI DIN ȘCOLI ȘTIRI DIN ȘCOLI ticc si elevii an primit cu dexnre vizita și ajj început didac- din comuna Rica entuziasm vestea ce li să se pentru a întîmpina cuvme pe oaspeții rești se va face pregătească așa cum se din Rucu- In sprijinul transformării socialiste a agriculturii Obiectivul princ'pal al vizi- tei a fost lecția practică „Sădi- rea pomilor", ținută laolaltă de către învățătorii claselor a III o din comună șl învăță- toarea Veronica Șerbănescu din București. Acesta a fost nu numai obiectivul principal, dar s momentul cel mai emoțio- nant din cursul vizitei. In fata gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin“, înființată de curind elevii au sădit o Colectivul cadrelor didactice din raionul Sighet se află în pri- mele rînduri in acțiunea de trans. formare socialistă a agriculturii. îndrumați de organizațiile de partid, învățătorii șl profesorii din comunele Remețl. Săpința, Cîmpulung. Sasău, Vad, Budești. Călinești duc o muncă susținută de convingere a țăranilor mtfn- cltori pentru a păși pe drumul agriculturii socialiste. In acest scop ei popularizează cele mai bune rezultate obținute de uni- elevilor la școală și in timpul vizitelor la domiciliu. Folosind astfel de mijloace, cadrele didactice obțin succese cu care se pot mîndrl. I. POP teme pedagogice, la care parti- cipă părinți ai elevilor din toate școlile orașului. Piuă în prezent s-au ținut aici conferințe pe teme ca „Rolul mediului social și al eredității în educație". „Etapele dezvoltării psihice la copii". tătile lecții agricole socialiste, țin la cursurile agrotehnice. expun conferințe ta căminul cul- tural, poartă discuții cu părinții Pentru întărirea legăturii între școală și familie „Trăsăturile i adolescentei", pilul in școală școală" etc. Conferințele caracteristice ale „Cum învață co- i și in afară de sînt urmate de In orașul Satu Mare se desfă- șoară o intensă propagandă pe- dagogică în rindurile părinților. In fiecare școală funcționează lectorate pentru părinți. în afară de aceasta, din inițiativa Secției de invățămint și cultură și a fi- lialei loca’e a S.R.S.C. s-a orga- nizat un ciclu de conferințe pe discuții, la care părinții participă cu mult interes. Deseori discu- țiile scot în evidență metodele bune folosite în familie In ce privește educarea copiilor. Schim- bul de păreri prilejuit de aceste conferințe este deosebit de va- loros. DOINA MICLEA Satu Mare A apărut nr. 1/1959 al re- vistei „CERCETĂRI FILOZOFI- CE". Revista are un sumar bo- gat, cuprinzând studii și artico- le consacrate problemelor ma- terialismului istoric, probleme- lor filozofice ale științelor na- turii, logicii, istoriei filozofiei, criticii și demascării ideologiei burgheze și revizioniste. Revis- ta publică editorialul „Dezvol- tarea materialismului istoric în procesul construirii comunis- mului", consacrat problemelor teoretice ridicate de Congresul a! XXI-lea al P.C.U.S., precum și studiile : „Procesul trecerii spre comunism și saltul istoric în dezvoltarea personalității u- mane“, de N. Dumitru, „Dialec- tica raportului obiectiv-subiec- tiv în revoluția socialistă și denaturarea ei antimarxistă" de Ion Banu, „Cu privire la problema conștiinței" de Ilea- na Mărculescu, „Despre leqile generale ale reactivității ma- teriei vii și unele aspecte ale manifestării lor" de Mircea Pop, „Judecata de valoare", de Henri Wald. Revista mai cuprinde nu- meroase materiale Ia rubricile : Discuții, Critică și bibliografie, Răsfoind revistele, Mișcarea fi- lozofică de peste hotare, Via/a științifică, Note de lectură. Redacția șl administrația. București. Piața Scinteii nr. I. Telefon 17,60,10. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Sclnteii „L V. Stalin" București. Piața Scinteii. Abonamente la „Gazeta Invățămîntului" se fac la toate oficiile poștale prin factorii poștali ți difuzoril voluntari din întreprinderi șl InstîtutiL Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni— 6,25 lei; 3 Iun] — 3,12 lei.