Organ al Ministerului iDYâUmiDlului și Culturii și al Comitetului Central al Sindic aiului Muncitorilor din lDYă[âmiut și Cultură Anul XI, Nr. 513 Vineri 10 aprilie 1959 8 pagini 25 bani Cuvîntul tovarășului acad. Atanase Joja Cuvîntul tovarășului prof. Ștefan Bălan Deschizînd consfătuirea, tov. acad. Atanase Joja, vicepreședinte al Con- siliului de Miniștri, ministrul Invâță' mlntului si Culturii, a adus salutul C.C. al P.M.R și Consiliului de Mi- niștri participanplor la consfătuire. Hotărîrea C C. al P.M.R. șl a Con- siliului ie Miniștri — a arătat tov. acad. Atanase Joja — are o impor- tantă excepțională. Partidul și guver- nul au avut o grijă constantă de a oferi oamenilor din cîmpul muncii po- sibilitatea să-și însușească o califi- care tot mai Înaltă Este evident, a spus in continuare tov. acad. Atanase Joja, faptul că dezvoltarea continuă a tehnicii mo- derne pune problema ridicării con- tinue a nivelului intelectual al mun- citorilor, tehnicienilor și inginerilor. Aceasta este o cerință importantă pentru economia unei țări socialiste. In acest scop, partidul și guvernul au elaborat o serie de hotăriri me- nite să asigure recrutarea viitoarelor cadre de intelectuali din rlndurile clasei muncitoare și ale țărănimii muncitoare. Trebuie să remarcăm insă că aceste hotăriri nu au lost întot- deauna aplicate In spiritul în qpre au fost concepute. Ministerul Invăță- mlntului și Culturii, sfaturile popu- lare și alte organe au săvîrșit aba- teri de la aceste hptăriri și, în loc să recruteze pe elevi dintre munci- torii din fabrici și de pe ogoare, au lăsat să pătrundă în invățămintul seral și fără frecvență elemente care nu lucrau direct în fabrici și nu erau legate de producție, care aveau re- zultate slabe la învățătură, elemen- te străine și cu atitudine dușmă- noasă. Recenta Hotărîn a partidului și guvernului privind îmbunătățirea tn- vățămintului seral și fără frecvență este menită să pună capăt aceetoz greșeli și să ridice nivelul Invăță- mîntului nostru. Slrînsa îmbinare a procesului de învățămînt cu munca productivă — spune hotărîrea — este calea cea mai bună de for- mare și de educare multilaterală a cadrelor necesare economiei și cul- turii. Acest principiu va sta de acum încolo la baza întregii noastre le- gislații de învățămînt. Hotărîrea subliniază — și aceasta este o indicație importantă pentru Mimsterul Invățămintului și Culturii — că drumul cel mai sigur spre în- vățămintul superior, spre o calificare profesională înaltă, duce prin școala muncii în uzină, în fabrică, în mină, în gospodăria agricolă de stat, în gospodăria agricolă colectivă. Această teză, ca și o serie de teze cuprinse în alte documente de partid și de stat indică direcția dez- voltării școlii și culturii noastre In viitor — legătura toi mai strînsă între teorie și practică, între școa- lă și viață. Trebuie să ținem seama de fap- tul că învățămîntul seral și fără frecvență constituie forme de In- vățămînt menite a da celor mai Consfătuirea de la Ministerul Invățămintului șl Culturii privind îmbunătățirea învățămîntulul seral șl fără frecvență Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. privind îmbunătățirea invățămintului seral și țâră frecvență de cultură generală și superior, apărută in luna martie a.c., pune in fața Ministerului Invățamîn- tutui și Culturii sarcini deosebite. In vederea dezbaterii problemelor legate de aplicarea Hotăririi și de buna desfășurare a invățămintului de toate gra- dele, Ministerul Invățămintului și Culturii a organizat in zilele de 3-4 martie a.c. o consfătuire la care au participat rectorii instituțiilor de învă- țămint superior, vicepreședinți ai comitetelor executive și șefii secțiilor de invățămint și cultură ale sfaturilor populare regionale. De asemenea, au participat activiști ai C.C. al P.M.R.. C.C. al U.T.M. și ai Uniunii Asocia- țiilor Studenților din R.P.R., ai C.C. al Sindicatului Muncitorilor din In- vățămint și Cultură, reprezentanți ai unor ministere, organizații obștești, directori de întreprinderi. Cuvîntul de deschidere a consfătuirii a fost rostit de acad. Atanase lo/a. vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul Invățămintului și Culturii. Prof. univ. Ștefan Bălan, adjunct al ministrului Invățămintului și Culturii, a prezentat referatul despre sarcinile organelor de invățămint pentru aplicarea Hotăririi C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P. Romine privind îmbunătățirea invățămintului seral și fără frecvență de cultură generală și superior. Au urmat apoi discuții. dotați fii ai clasei muncitoare și ță- rănimii muncitoare posibilitatea de a se ridica la o înaltă calificare profesională, de a deveni ingineri, tehnicieni, specialiști. Ele sînt, deci, forme de învățămînt puse exclusiv la îndemîna fiilor oamenilor muncii. Aceasta trebuie să fie pentru noi un comandament. Nici Ministerul Invă- tămîntului și Culturii și organele sale, nici conducerile universităților și facultăților, nici organele U.T.M-, sindicale, sfaturile populare nu se vor [Continuare in pag. 2) Hotărîrea partidului și guvernului cu privire la îmbunătățirea învățămîn- tului seral și fără frecvență — a spus In cuvîntul său tov. Ștefan Bălan — nu are numai menirea de a ridica ni- velul muncii în unele forme ale învăță- mintului din țara noastră, ci, în primul rînd de a forma cadre de intelectuali din rîndul celor ce muncesc în in- dustrie și agricultură, care să studieze fără a părăsi producția. Invățămintul seral și fără frecvență a obținut realizări importante. Școlile serale și fără frecvență de cultură generală au dat peste 35.000 absolvenți, iar instituțiile serale și fără frecvență de învățămînt superior, peste 6.000 absolvenți. Mulți dintre aceștia, fiind buni cunoscători ai problemelor pro- ducției, au ajuns acum în posturi de răspundere. In invățămintul seral și fără frecven- ță s-au manifestat însă și lipsuri. Au intrat în acest învățămînt mulți tineri care nu aveau nimic comun cu pro ducția, care fuseseră scoși din învăță- mînt de zi ca necorespunzători sau care se aflau întâmplător în producția în momentul înscrierii. O lipsă foarte importantă a fost și aceea că învățămîntul seral și fără frecvență s.a răspîndit și în uneia direcții care nu erau necesare. Astfel, s-a înregistrat un număr foarte mare de studenți Ia Facultatea de știința juridice, mult mai mult decît era ne- cesar, pentru țara noastră. Studenti de la institutele tehnice reprezentau o treime din numărul total al studenților. Din cauza slabei preocupări față de însușirea materiei de către unii elevi și studenți de la cursurile serale și fără frecvență s-a înregistrat un procent destul de mare de repetenți sau re- trași. Adeseori cercurile de studii or- ganizate în centrele universitare nu a« fost îndrumate nici de cadrele didacti- ce și nici de întreprinderi sau da A.S.I.T. In invățămintul seral și fără frec- vență au fost repartizate uneori cadre didactice slabe ; s.au elaborat prea pu- ține manuale și materiale metodico pentru acest învățămînt. întreprinderile n-au respectat întot- deauna drepturile studenților și e'.e. vilor din învățămîntul seral și fărp frecvență în ceea ce privește progra- marea lor în schimburi, acordarea con- cediilor etc. Hotărîrea partidului și guvernului, precizînd scopul pentru care a fost creat acest învățămînt, cine are drep- tul să urmeze cursurile serale sau fără frecvență și in ce condiții, vina să curme aceste lipsuri, creînd premu sele necesare pentru ridicarea consi- derabilă a nivelului muncii în acest sector. In continuare, tov. Ștefan Bălan a arătat că regulamentul elaborat de mi- nister pentru aplicarea Hotăririi cu- prinde două părți : prima parte pri- vește învățămîntul seral și fără frec- vență de cultură generală ; iar cea de a doua, învățămîntul superior seral și fără frecvență. Regulamentul arată că învățămîntul seral și fără frecvență de cultură ge. nerală pregătește, din rîndul oame- nilor muncii, cadre de muncitori ridi- cați, în stare să răspundă cerințelor dezvoltării continue a economiei și culturii noastre. El va determina o îmbunătățire a compoziției sociale ge- nerale a elevilor din școlile medii, contribuind la formarea noii intelec- tualități izvorîte din popor. Vor func- (Continuare in pag. 2) la «luncă si Ia învățătură alături. Tinerii strungari fruntași de Ia uzina „Timpuri noi*, Nicolae Stat», Constantin Copeschl, Gh. Dinu șl Ion VrUceann, Urmează cuzsu rile clasei a Xl-a * Scolii medii muncitorești. Iată-1 in prima fotografie participtnd la o oră de curși cea de a doua fotogralie ti înfățișează p» tinerii strungari luetrnd la locurile lor de munca. Consfătuirea de la Ministerul Invățămintului și Culturii privind îmbunătățirea învățămîntului seral și fără frecvență Cuvîntul tovarășului acsd. Atanase Joja (Urmare din pag I) abate de la acest obiectiv fixat și precizat de câtie Hotărire. Aceasta Înseamnă că atit sfaturile populare și întreprinderile, cît și universitățile și inși.tute e de invățămint superior vot trebui să respecte cu strictețe corni.ții.e puse pentru caudidații la invățămintul seial și fără frecvență Holărîiea arată că aplicarea aces- tor masuri va âuce la o îmbunătățire a compoziției sociale în învățămînt, care să reilecie structura de clasă a societății noastre. Această observație extrem de importantă are repercu- siuni de ordin politic-cultural, pentru că in felul acesta se va crea o inte lec.ualitate nouă, care va avea rădă- cinile adine înfipte în conștiința pro- letară, care va 'putea să lupte fără șovăire pentru realizarea obiectivelor propuse de statul democrat-popular. După ce a subliniat necesitatea ca toate cadrele didactice să-și însu- șească doctrina marxist-leninistă — condiție indispensabilă desfășurării muncii lor în școala regimului demo- crat-popular — vorbitorul a arătal. In continuare, că în învățămîntul serul și fără frecvență vor trebui să lucreze cele mai bune cadre didactice. Pen- tru munca lor acestea vor primi un spor de salariu. Alegerea unor ca- dre bine pregătite profesional și bine orientate politic este o condiție „sine qua non“ pentru obținerea unor re- zultate bune in munca școlilor și facultăților serale și fără frecvență. Care sint sarcinile care revin Mi- nisterului Invățămintului și Culturii, organizațiilor de tineret și obștești și sfaturilor populare în vederea apli- cării Hotăririi partidului și auvemu- lui ? în primul rînd, de a populariza această hotărire, pentru ca tineretul să cunoască condițiile ce i se creează de a urma acest învățămînt în invă- țămîntul seral și fără frecvență tre- buie atrași acei tineri care dau bune rezultate în producție și la învățătură, pentru că noi vrem să dăm producției oameni bine pregătiți. Trebuie să creăm un curent pentru a determina și pe cei mai buni tineri din agricul- tură să se înscrie in invățămintul se ral și fără frecventă. In anii trecuți au fost îndreptați prea mulți studenți în sectoarele unde ■u trebuiau cadre. Noi avem nevoie in primul rind de metalurgiști, con- structori, matematicieni, fizicieni. De aceea trebuie să îndreptăm tineretul spre iceste discipline, care sini ne- cesare economiei naționale. De ase- menea. trebuie multă grijă pentru se- lecționarea candidaților. ★ Referind , se la învățămîntul de cul- tură generală, tov. acad Atanase Joja a arătat că este necesar să se pună in aplicare planul de învățămînt modificat la clasele I VII și să fie re- duse programele școlare care sînt tacă supraîncărcate. In continuare, vorbitorul a scos în evidență obligația cadrelor didactice din învățămîntul de cultură generală și superior de a se ocupa atit de la- tura instructivă cît și de latura edu- cativă a procesului de învățămînt, de a educa tineri comuniști și a com- bătut atitudinea acelor cadre didac- tice care neglijează această sar- cină. Tov. acad. Atanase Joja a subli- niat, de asemenea, necesitatea ca în- vățătorii și profesorii să nu fie antre- nați în îndeplinirea unor munci care nu sînt legate de sarcinile lor in- Btructiv-educative și obștești, pentru a avea posibiltatea să se pregă- tească temeinic în vederea lecțiilor, In așa fel ca elevii să plece cu ma- teria asimilată chiar din clasă. In continuare, ministrul Invățămîn- talui fi Culturii a scos în evidență și alte sarcini importante ale oamenilor muncii din învățămînt — în legătură au asigurarea condițiilor materiale pentru buna funcționare a școlilor, terminarea construcțiilor școlare fn- «epuie și folosirea pe scară mai largă a poeibiltăților locale în acest scop, dotarea școlilor cu material didactic și laboratoare cu ajutorai întreprin- derilor etc. Cuvîntul tovarășului prof. Ștefan Bălan (Urmare din pag. 1) ționa școli serale pe lingă întreprinde- rile industriale, precum și secții serale pe lingă școlile medii. Cursuri fără frecvență se vor organiza numai pe lingă școlile medii. La cursurile se- rale și fără frecvență din invățămîn- tul mediu vor fi admiși tineri care lucrează direct in producție, in pri- mul rind, muncitorii industriali și agri- coli, care așa cum precizează Hotă- rîrea, au absolvit școli profesionale, au stagiu in producție și sînt recomandați de comisiile din întreprinderi. De ase- menea, vor fi prim ți absolvenți ai școlilor de ’ ani care au făcut uceni- cia și sint lucrători calificati. Pentru aceștia se vor organiza cursuri pregă- titoare de 6 Iun’. Este o sarcină foarte importantă pentru întreprinderi să a- leagă pe cei mai buni tineri, fii de muncitori și de țărani muncitori, care se disting in product e și in munca pe tar im obștesc. Regulamentul precizează că planu- rile de invățămint pentru școlile sera- le vor cuprinde 20 ore săptăminal in loc de era 30 de ore săptănunal, cît au cursurile de zi. Pentru aceasta la unele discipline s a prevăzut un număr mai redus de ore. deoarece tinerii care au urmat școala profesională sau cursul pregătitor de 6 luni au dobindit o serie de cunoștințe. Pentru ca elevii cursurilor serale și fără frecvență să dobindească cu- noștințe temeinice și să se prezinte la examenul de maturitate ia același ni. vel cn cei de la cursurile de zi, tre- buie să dăm o atenție deosebită recru- tării și îndrumării permanente a ca. drelor didactice care vor preda la aceste cursuri. Trebuie să selecționăm în acest scop cele mai bune cadre didactice, care să îndeplinească con- dițiile prevăzute in reguiament : 5 ani vechime !a catedră, aptitudini peda- gogice. In această dfrecție. pină acum, au existat lipsuri serioase. De pildă, dintr.o statistică făcută in 8 regiuni s-a constatat că mulți din profesorii care predau in școlile serale nu au studiile superioare complete. O altă sarcină importantă legată de aplicarea Hotăririi este aceea de a se trece de îndată la organizarea cursu- rilor de pregătire cu durata de 6 luni pentru tinerii care vor intra în clasa a VJU-a in toamnă. Aceste cursuri vor S-a terminat fncâ o seară de școală trebui să înceapă cel mai tirziu la în. ceputul lunii mai. De asemenea, este necesar să se procedeze la pregătirea și organizarea probelor de verificare a cunoștințelor de limba romînă ș' ma- tematică ale candidaților pentru învă- țămîntul seral și fără frecvență. Paralel cu aceasta trebuie să se Ia măsuri de lărgire a rețelei de școli se- rale și fără frecventă, de asigurare a unor localuri corespunzătoare pentru aceste școli și de înzestrare a lor cu laboratoare, material didactic, mijloa- ce materiale. O atenție deosebită trebuie să se acorde asigurării înlesnirilor pe care Ie prevede Hotărîrea pentru elevii și studenții de la cursurile serale și fără frecvență : asigurarea transportului, programarea in schimburile de pro- ducție, programarea concediilor etc. Pentru aceasta este necesar să se sta- tornicească o legătură continuă și o colaborare permanentă între sfaturile populare, secțiile de Învățămînt și cultură și întreprinderi. Vorbitorul a arătat In continuare care sint prevederile proiectului de regulament în ceea ce privește invăță- mintul superior seral și fără frecvență. Și în acest învățămînt vor intra numai oameni din producție. Astfel, vor fi admiși la cursuri muncitori, maiștri și tehnicieni cu vechime in producție de cel puțin 3 an-, care au absolvit școala medie cu examenul de maturi, tate sau o școală echivalentă cu diplo- mă, sînt fii de oameni ai muncii și sînt recomandați de comisiile constituite in întreprinderi pe baza Hotăririi. In învă- țămîntul superor seral și fără frecven- ță se pot înscrie și muncitori sau teh- nicieni in virstă de cel mult 35 ani care au o vechime în producție de cel puțin 3 ani, au absolvit o școa- lă medie cu examenul de maturitate și cărora li s-au Încredințat funcții în aparatul de partid, de stat sau in or- ganizațiile obștești. De asemenea, se pot înscrie cadrele didactice- din me- diul sătesc în virstă de ceț mult 35 de ani, care predau la clasele V—VII de cel puțin 3 ani și sînt absolvenți ai unei școli medii, fii de muncitori, țărani muncitori, de învățători sau profesori. Vor fi recomandate pentru învăță- m nlul superior seral și fără frecven- ță la specialitatea în care predau acele cadre didactice care îndepli- nesc condițiile prevăzute și care ob- țin rezultate bune in munca didactică, au merite deosebite in munca de cul- turalizare a maselor și de transfor- mare socialistă a agriculturii. In vederea pregătirii fiilor oameni- lor muncii pentru admiterea în învă- țămîntul superior trebuie create încă de pe acum cercuri de meditație șl trebuie manifestată o grijă deosebită față de cursurile de pregătire. După ce a relevat sarcinile care r&i vin instituțiilor de învățămînt superior pentru repartizarea la cursurile se- rale fi fără frecvență a celor mal bune cadre didactice și pentru elabo- rarea planurilor de învățămînt și pro- gramelor de cursuri, tov. Ștefan Bălan a arătat in continuare că trebuie să se acorde mai multă atenție lucrărilor practice și lucrărilor de control ale studenților, legării practicii direct de producție (lucrările de diplomă să fie legate chiar de întreprinderea, uzina, șantierul unde lucrează studentul), cercurilor de studii etc. In încheiere tov. Ștefan Bălan a prezentat cîteva prevederi ale regu- lamentului în legătură cu reglementa- rea situației școlare a studenților și cu stabilirea numărului de locuri. El a cerut participanț'Ior la consfătuire să acorde cea mai mare grijă recrutării candidaților pentru învățămîntul seral și fără frecvență și pregătirii lor în vederea trecerii cu succes a examenu- lui de admitere. Continuarea lucrărilor Consfătuire^ a continuat cu discuții pe marginea proiectului (le regulament elaborat de Ministerul invățămintului și Culturii pentru aplicarea Hotăririi C.C. al P M.R. și a Consiliului de Mi- niștri a' R- P- Romîne privind îmbuj nătățirea invățămintului seral și fără frecvență de cultură generală și su- perior. La discuții au luat cuvîntul rectori ai instituțiilor de învățămînt superior, vicepreședinți ai comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale; șefi aj secțiilor de invățămint și cultură, reprezentanți ai unor ministere. In cu- vintul lor, tovarășii DUMITRU PRA- PORGESCU, rectorul Institutului de construcții din București, ȘTEFAN KQVACS, rectorul Institutului de mine din Petroșani, S. RAȘEEV. rectorul In- stitutului de petrol, gaze și geologie din București, ION ILIESCU, secretar al C.C. al U.T.M. și președinte al U A.S R„ PETRE BUCȘA, șeful sec; ției de invățămint și cultură a regiunii Cluj și alții s-au referit la problema recrutării elevilor, studenților și cadre- lor didactice pentru cursurile serale și fără frecvență și Ia măsurile în vede- rea organizării acestor cursuri. Participenții la discuții au subliniat îndeosebi necesitatea de a se acorda mai multă atenție organizării cursuri- lor de pregătire pentru oamenii muncii din producție, cercurilor de studii șl consultațiilor pentru elevii și studenții care învață la cursurile fără frecvență, legării mai strînse a lucrărilor de labo- rator cu producția, elaborării și îmbu- nătățirii programelor, cursurilor și ma- nualelor școlare. S-au făcut totodată o serie de propuneri privind îmbunătă- țirea proiectatul de regulament pentru organizarea cursurilor serale și fără frecvență și s-au precizat o serie < V.lăaești, Potcoava — Piiețu Asistentele la lecții Practica asistenlelor și interaslsten- țeJor la lecții tinde să se răspin- dească tot mai mult in riodurile ca- drelor didactice, ea fiind una dintre cele mai importante forme ale muncii metodice din școală. O serie de cer- cetări și studii recente tind să stabi- lească o adevărată metodică a asis- tentelor și înterasistențelor la lecții — atit de variată și de importantă este această muncă. Varietatea scopu- rilor care pot fi urmărite (cunoașterea experienței didactice a pedagogului la a cărui lecție se asistă, nivelul de pregătire al elevilor, aplicarea unei metode noi, popularizarea ei etc.), pregătirea prealabilă necesară celor care vor asista la lecție, tehnica înregistrării observațiilor la lecție, și problemele pe care le ridică aaajiza lecției nu sînt decit citeva din che- stiunile pe care le implică o asemenea metodică. De la început trebuie să precizăm că asistentele pot urmări fie ajutora- rea pedagogului la lecti le căruia se asistă, fie îmbogățirea experienței pe- degogului care asistă la lecție. In ar- ticolul de față ne vom opri asupra unor probleme pe care le ridică asis- tentele prin care se urmărește îndeo- sebi îndrumarea cadrelor didactice. Se spune adesea că asistentele și interasistcnțele constituie un minunat schimb de experiență. Trebuie preci- zat însă că ele pot îndeplini această funcțiune numai in cazul cînd sînt realizate anumite condiții. în primul rind, este necesar ca cei ce asistă la lecție să se pregătească în prealabil. Pregătirea pentru asis- tență implică fixarea obiectivelor ce vor fi urmărite (de natură didactică, educativă etc.) cunoașterea conținutu- lui lecției, a locului ei în programă, a planului calendaristic al profesoru- lui, a sistemului de lecții etc. Numai inarmat cu o asemenea pregătire cel care asistă Ia lecție va putea sezisa aspectele esenț ale ale acesteia și o va putea judeca în ansamblu. Este foarte greșită și trebuie combătută cu hotărire practica acelora care, aler- gind după un număr mare de asisten- țe, le planifică formal și asistă la lecții fără nici o pregătire prealabilă. Cu aceeași energie trebuie dusă lupta și împotriva analizelor formale de lecții, a discuțiilor vagi și inutile, care se încheie fără nici o concluzie și, prin urmare, nu folosesc nimănui. în privința atitudinii celor care a- sistă la lecție se poate constata că unii nu fac nici un fel de observat i pe marginea lecției la care au asistat, sau se mărginesc la formule lipsite de valoare. Spre exemplu, un inspec- tor care asistase la o lecție de reca- pitulare la istorie într-o școală din raionul Mediaș s-a mulțumit să de- clare că lecția „i-a plăcut", deși profe- sorul n a folosit harta, a pus întrebări greșit formulate, a scăpat greșeli ne- corectate, nu a tras conpluzii la sfîrșit etc. Alții fac doar observații cu un ca- racter prea general, aprecieri nemoti- vate, subiective sau insuficient argu- mentate : „Nu știu dacă elevii au în- țeles cutare sau cutare lucru", „Cred O lecție de geografie la Școala de ? ani din comuna Gugești, raionul Focșani, regiunea Galați că lecția putea fi mai reușită dacă...", „Ce notă ați pus elevului X ?" etc. Datorită caracterului neconvingător al unor asemenea „observații", lipsei lor de conținut, cel cărora li se adresea- ză nici nu le iau in seamă. în sHrșiL o altă categorie ii cu- prinde pe aceia care fac observații temeinice, obiective, bine argumen- tate — fie de amănunt, fie de an- samblu — și care, dc obicei, sînt ac- ceptate datorită fundamentării lor științifice, caracterului lor competent. Atitudinea celor care fac parte din primele două grupe denotă nu numai formalism și superficialitate in muncă, ci și lipsă de răspundere, ignorarea unor obligații profesionale și tovără- șești elementare. Cel care asistă la o lecție fără să facă vreo observație (pozitivă sau negativă) provoacă, prin atitudinea sa, presupunerea că nu s a pregătit pentru asistență. Mai mult, evitînd sau nereușind să seziseze lipsurile, el poate încuraja folosirea unor metode sau procedee greșite. Consecințele atitudinii celor care se mulțumesc cu observații de suprafață sau neîntemeiate sînt mai grave a- tunci cînd persoanele respective dețin funcții de răspundere (directori, in- spectori etc.), deoarece în asemenea situații există riscul de a fi luate in serios chiar observați le nemotivate. In general, din obiecțiuni de acest fel cadrele didactice la ale căror lecții se asistă nu pot scoate învățăminte care să le ajute la îmbunătățirea me- todelor lor de predare. Sînt și situații cînd la o anumită lecție asistă mai multe persoane care, cu prilejul discuției, fac afirmații con- tradictorii. lată citeva Cazuri de acest fel: în timp ce unii dn cei care au asistat la o lecție de limba romină ținută într-o școală din regiunea Baia Mare i-au obiectat profesorului că a verificat superficial temele pentru aca- să, alții i-au reproșat că a pierdut prea mult timp cu verificarea, în dauna predării noilor cunoștințe. într-un alt caz, unui profesor care preda la clasa a VIII a unul dintre asistenți i-a adus observația că nu era necesar momen- tul organizatoric la lecția respectivă, în timp ce un altul a remarcat că lecția a fost slabă tocmai din cauză că momentul organizatoric a lipsit. Asemenea divergențe de păreri pot să apară fie ca o urmare a unor cri- terii diferite de apreciere, fie datorită interpretării variate a indicațiilor me- todice. Cel mai ades însă ele apar ca rezultat al unei pregătiri superfi- ciale a celor care asistă la lecție. In- diferent de cauze — cei care conduce analiza are datoria, în asemenea îm- prejurări, să stabilească adevărul. Pen- tru aceasta este necesar să .se aibă in vedere că folosirea unei anumite me- tode sau a unui anumit procedeu nu poate fi apreciată decit .în raport cu . condițiile concrete ale unei anumite lecți’. Principala lipsă a observațiilor și a recomandărilor care se fac cu prilejul discutării unor lecții rămîne slaba lor motivare științifică. Dar, pentru a oferi celor la ale căror lecții se asistă un ajutor substanțial și concret, ob- servațiile trebuie să fie bine argumen- tate, să se întemeieze pe principiile pedagogiei și pe cunoașterea specia- lității respective. Nu poate fi socotită justă nici ati- tudinea celor care insistă numai asu- pra părților negative ale lecțiilor, sub pretextul că aspectele pozitive sînt cunoscute. Sublinierea părților poziti- ve este necesară și utilă pentru că ea dă pedagogului siguranța asupra justeței folosirii unor anumite metode sau procedee și îl ajută să le gene- ralizeze in practica sa. In legătură cu aceasta trebuie să subliniem că și atitudinea învățători- lor și profesorilor față de observațiile celor care au asistat la lecție este di- ferită. Unii refuză să accepte obser- vați le aduse sau caută să le prein- tîmp.ne prin justificări neîntemeiate, adesea fără legătură cu lecția. Alții acceptă în mod formal observațiile, dar nu și le însușesc. Ei au de obicei credința că nimeni nu știe mai bine uacit dinșii cum trebuie procedat, de- oarece numai ei cunosc clasa, condi- țiile ei specifice. Sînt și unii care, acceptind în parte observabile, invo- că diferite pretexte pentru respinge- rea celorlalte. Cei mai mulți, însă, sînt ace a care primesc bucuroși și cu interes orice observație justă, manife- stind chiar dorința sinceră de a și îmbunătăți munca și cerînd lămuriri suplimentare pentru a se edifica asu- pra recomandărilor ce li s-au făcut. Este evident că singura atitudine justă este a acelora din ultima cate- gorie. Atitudinea învățătorilor și pro- fesorilor care refuză orice critică, ca și a acelora care acceptă formal și observațiile neîntemeiate este con- damnabilă și nesănătoasă. Asemenea atitudine împiedică discutarea critică și multilaterală a muncii lor cu clasa și, prin aceasta, frînează însăși ridi- carea calitativă a muncii lor. Cuvintul spus la începutul discuției de cel care a predat lecția constituie un ajutor deosebit pentru lămurirea problemelor. Atunci cind analiza ace- stuia asupra propriei sale munci este serioasă și profundă, ea nu numai că anulează din capul locului unele ob- servații, dar ajută și la precizarea caracterului altora, explică de ce s a procedat într-un anumit fel și nu în altul, ce s-a urmărit prin metodele și procedeele folosite etc. Pentru ca analizele de lecții să-și atingă scopul, este necesar ca învăță- torii și profesorii ale căror lecții sînt analizate să fie animați de dorința de a învăța din observațrle ce li se aduc, de a-și. îmbogăți experiența didactică, iar cei care asistă să fie atenți, să urmărească în chip sincer, prin critica lor, ajutorarea pedagogilor la lecțiile cărora au asistat. Numai în aceste condiții asistentele și inter- asistențele la lecții pot contribui la îmbogățirea experienței, la ridicarea calității procesului instructiv-educativ. DUMITRU SALADE Cluj Școlile tehnice, izvor de cadre cu înaltă calificare Primele zile.. La Școala tehnică de poS® Și telecomunicații din București învață a- proepe 3t4 de tineri ab- soL.en'i e" școlilor me- dii. Meseriile în care a- ir-: . se pregătesc sînt " .liîple Unii au îmbră- livi meseria de tele- ^rc'iști. alții se ștrădu- ; . tehnice de poștă și Uk- >™mica',ii în do- rință de a-și însuși o Ht-rserie. Unii însă eu venit ducă ce. în prea- labl. dăduseră exemen uei — arăți directoarea, într-o altă convorbire, unui t’năr. Fără studii medii e greu să stăpî-- nești așa cur'nd meserte • ceasta, pe cită vreme, cu cunoștințele pe care le ai. îți va fi lesne să ți o însușești. $i ast'el tinerii m-e se și vedeau peste doi ani lehnee': ia meserii frumoase si iate-r-sante. «■.au "k *. seama că au făcut o alegere izhutttâ. Primul contact ei ele- rfor cu tabni-atoBrele si utilajul complex sț școlii ■ avut darul să le știr, nea «că și mai mult inte- resul și apoi dregostea pentru meserie. Acum. Ia numai cîteva luni de la încecerea cursurilor, toți elevii își îndrăgesc meseria și muncesc cu TnsuFrețire pentru a-și în- suși o cît mai ineită ca- lificare profesională. O instruire multilaterală La Școala tehnkA de poștă si telecomunicații orete de stadia sfat re- partizate la fehil. urmă- tor : trei zile pe săptă- ■ laă lavălămiut teoretic și trei zile activitate practică. Numeroasele discipline — ca exploa- tare poștală, exploatare telefonică, telegrafică și radioficare, organizarea producției și contabilității P.T.T.R. — asigură ele- vilor o pregătire multi- laterală. Cunoștințele te- oretice sint Întregite printr-o bogată activi- tate practică, desfășu- rată in laboratoarele școlii sau direct în uni- tățile P.T.T.R. Indiferent de speciali- tatea In care se pregă- tesc, elevii se familiari- zează cu cunoașterea ți minuirea corectă a apa- ratelor Morse, a teleim- primatoarelor, a statii or telefonice ți de radiofi- care. Acenti le va per- mite ca. tapa terminarea canarilor, să desfășoare in producție o activitate multilaterală ți chiar să poată deveni In scurt timp diriginți de poștă. Am intrat, însoțit de profesorul de serviciu, in citeva laboratoare ale școlii, unde se desfășoa- ră cursurile teoretice. In. tr-unul din acestea, lrv boratorul teleimprimatoa- relor, stăruia un zgomot uniform. Elevele care se pregătesc în specialitatea de oficianti P.T.T.R. fă- ceau exerciții la teleim- primatoarele sovietice S.T. 35. E'e lucrau cu multă dexteritate, reu- șind să imprime cu repe- ziciune textele încredința- te. De la malstrx-lnstruc- toare Maria Diaconescu am aflat că une'e eleve au ajuns In numai cîteva luni de activitate prac- tică să teleimprime co- rect peste 100 litere pe 3n ajutorul șeeKIor suteșlî Cadre/e didactice de specialitate și ucenicii școlilor profesionale agricole sprijină școlile de 7 ani în organiza- rea după principiile agrotehnice înaintate, a terenurilor a^i-ele experimentale De exemplu, ucaiicri -din anul Ut J Școlii profesionale horticole din Tîrgșorul Nou, raionul Ploești. mobilizați de organizația U.T.M. n școlii au ajnltn Școala de 7 ani din consuni Aricești-Hahliiani, in orga- auareu unui lot demonstruliv pomicol. Pentru aceasta ucenicii țadii din Tîrgșorul Nou, conduși de profesorii de speciaiilate, s-au deplasai la Aricești unde au plantat, aiLsaafi de elevii școlii de 7 ani, 19 perni alloiți (meri, pnmi. cireși, peri), 350 de puie i portaltoi din specii dife- rite și aa semănat o bogată colecție de semințe și simburi. /• cadrul acestei acțiuni s~au evidențiat în mod deosebit idealiștii Constantin Grigore, Elena Rădulescu și Constan- tin Teșileanu Totodată, ucenicii Școlii horticole din Tîrgșorul Nou și-au {uto angajamentul de a ajuta pionierilor din Aricești în efectuarea lucrărilor de întreținere a pepinierei și in ceea ce privește altoirea pomilor Lucrind alături de ucenici, elevii școlii de 7 ani au prins mai multă dragoste și interes pentru mimat agricolă. Mulți dintre ei s-au hotărît ca, după absolvirea cursurilor ele- mentare, să urmeze mai departe la o școală agricoli. Tăzind rezultatele bune pe care le-au obținut in acțiu- nea lor, ucenicii de la Școala profesionali horticoli din Tîrgșorul Nou au hotărît să dea ajutor și elevilor de « !?coala de 4 ani din Stoinești, ca și celor de la Școala de 7 ani din Tîrgșorul Nou Intr-o ședință comuni a cadrelor didactice cu ucenicii școlii s a luat hotărîrea extinderii acestei acțiuni în așa fel, incit fiecare clasă a școlii profe- sionale să patroneze cile o școală elementară in vederea amenajării loturilor demonstrative. Ing. agr. MIRCEA PAtlN Tîrgșorul Nou minut. Printre acestea se numără elevele Lucia Pascu, Va Ier ia Schiancu ți Stela Moț. Ele și-au luat angajamentul ca pină la absolvirea școlii să poată teleimprima 300 litere pe minut. Conștiin- ciozitatea cu care elevele se străduiesc să-și însu- șească cunoștințele de specialitate reprezintă o garanție concretă că an- gajamentul lor se va rea. liza. In laboratorul in care am intrat după aceea domnea o liniște depli- nă. In bănci, in fața a- paratelor de recepție, viitorii telegrafiști ascul- tau cu atenție transmisia prin aparatul Morse pe care o făcea de la cate- dră maistrui-instructor Vasile Răileanu. Elevele și e’evii notau cu aten- ție in caietele lor fiecare literă, fiecare țuvînt. Ne- număratele exerciții prac- tice de transmisie șl re- cepție efectuate in labo- rator dau elevilor posibi- litatea să cunoască și să folosească încă de pe băncile șco'ii aparatul Morse. Cunoștințele că- pătate In laboratorui- școaiă sint întregite ți îmbogățite in timpul practicii in producție, care se desfășoară la O- fkiul telegrafic central din București. Multe din- tre elevele telegrafiste, cum stat, i*e pildă, Elena Mihăi'escu. Maria Urzi- ceanu, Tatiana Gheor- ghiev, Gabriela Petrescu etc. sint fruntașe In ac- tivitatea practică, reușind de pe acum să facă față cerințelor producției, re- cepțlonlnd șl transmițind cu corectitudine și repe- ziciune sule de telegra- me. Absolvenții Rezultatele activității de instruire și educare a elevilor desfășurate de către cadrele didactice de la Școala tehnică de poștă și telecomunicații din București sint con- cretizate in munca pe care absolvenții acestei școli o duc în unitățile la care au fost reparti- zati. Numeroasele scri- sori primite de conduce- rea școlii de la diferite unitati P.T.T. din întrea- ga fură t orbesc elogios despre activitatea primei promoții de absolvenți ai școlii tehnice. Marieta Dorobăț de la Oficiul P.T.T. Galați, Florentina Sobieschi de la Oficiul P.T.T. din Tecuci, Maria Ghihac și Elisabeta Ser- bau de la Oficiul telegraf central București sau Alexandrina Batciuc de la Oficiul P.T.T.-Con- stanta reprezintă doar cîteva dintre numeroa- sele absolvente ale școlii care au devenit In scurt timp fruntașe in produc- ție și cu care unitățile respective se mîndresc. Grija arătată de profe- sori și maiștri-instructori în perioada școlarizării, varietatea sectoarelor in care sint pregătiti elevii fac ca aceștia să fie so- mități de toate unitățile P.T.T. din întreaga tară, unii fiind promovati, chiar imediat după ab- solvirea școlii, in dife- rite munci de răspun- dere din domeniul tele- comunicațiilor șl poștei. I. MOSCU Prob t melc producției o preocupare de frunte Cadrele didactice de la Școa- la de meserii din Mediaș se ocupă cu multă grijă de fami- liarizarea elevilor cu proble- mele economice și de organi- zare ale întreprinderilor socia- liste și in mod deosebit cu pro- blemle privind reducerea prețu- lui de cost și creșterea produc- tivități muncii- In acest scop se acordă o mare atenție pre- dării. disciplinei ,,Norme, orga- nizare, preț de cost", care lă- murește elevilor legăturile din- tre muncă, timp, materiale, eco- nomii — legături ce au loc în cadrul generalizării fiecărui proces tehnologic. Totodată, elevii sînt cbișnuiți ca, în mun- ca lor practică in secțiile turnă- torie, strungărie. tinichigerie ți timplărie ale școlii de meserii să-și raționalizeze mișcările de lucru. Ei sînt orientați in spe- cial către formarea unor miș- cări de lucru cit mai scurte și cît trai puțin obositoare, către executarea uniformă și reduce- rea numărului acestor mișcări, utilizind ambele miini. De ase- menea, sînt îndrumați să între- buințeze materialul ce! mai po- trivit dimensionat, pentru a nu da naștere la pierderi și de- șeuri nerecuperabile. De pildă, in lecția „Conținu- tul normei tehnice de timp ți calculul ei**, care s-a desfășurat în atelierul de strungărie, s-a stăruit in primul rind asupra timpilor de pregătire și înche- iere a lucrărilor care nu se in- clud in norma unitară de timp. Apoi s-a trecut la studiul nor- mei unitare, explicindu-Ii-se ele- vilor componența timpului efec- tiv. a timpului de deservire a locului de muncă și a întreru- perilor pentru odihnă. In timp ce maistrui-instruc- tor a demonstrat procesul teh- nologic al unei lucrări, profe- sorul de specialitate a arătat — făcînd permanent legătura cu mînuirile efectuate — mișcările cele mai raționale, care duc la evitarea oboselii, la reducerea timpilor morti și in același timp asigură realizarea unor produse de calitate superioară. O mare atenție s-a acordat prinderii pieselor în universalul strungu- lui, scoaterii lor din universal, pornirii și opririi strungului și măsurării pieselor — ca acțiuni ajutătoare de deosebită impor- tanță pentru reducerea timpului de lucru. După analiza conținutului normei de timp s-a trecut în mod practic la „fotografierea" lucrului e’evilor pentru realiza- rea unei serii de piese, crono- metrindu se timpul pierdut prin utilizarea unor viteze de prelu- crare inferioare sau de sparge- rea din neatenție a cuțitului de strung, ca ți pierderile de timp provocate de discuțiile în afara sarcinii de plan, care re- prezintă in totalitatea lor o evi- dentă risipă de timp. Cu scopul de a aprecia in mod obiectiv felul cum și-au însușit elevii profesia și dacă deprinderile lor profesionale în- registrează progrese, s-a hotă- rit să se țină evidența îndepli- nirii sarcinilor in raport cu norma de timp a unui munci- tor de categoria a 111-a, urmînd ca pină la sfințitul anului a- ceastă norma să fie ridicată treptat la categoria a V-a. Aceeași preocupare se vă- dește și în activitatea celor- lalte ateliere de producție ale școlii. De exemplu, în atelierul de timplărie distribuirea mașinilor este astfel orientată, incit să ccntribuie la reducerea timpilor merți, la ușurarea muncii și la evitarea oboselii. Inovațiile rea- lizate in acest atelier ca de pildă, adaptarea unui dispozitiv pentru scobirea locașului pen- tru broaște la uși și sertare, fa- sonarea materialului în pro- dus finit la mașina circular țl la mașina de frezat etc., au con- tribuit la reducerea cu 15% a consumului specific de mate- riale la producția de mobilier pentru școli și instituții de îb- vățămint superior, la camerele combinate, la dormitoare ți la timplăria de binale- In același timp, s-a acordat o atenție deo- sebită recuperării și folosirii deșeurilor. Printre altele au fost realizate din deșeuri echere, rame de tablouri, taburete etc. în valoare totală de peste 1.000 lei. Foarte important este faptul că s-a reușit recuperarea aces- tor deșeuri in cadrul parcurgerii temelor cuprinse în programa școlară de specialitate. De exemplu, la tema „Spintecarea lemnului" elevii au executat tă- ieri in lungime pentru cozi de ciocane realizate din deșeuri, apoi aU continuat procesul de producție in strînsă legătură u temele „îndreptarea lemnului” și „Fascnarea", în cadrul căro- ra cozile de ciocane se finisea- ză. In ate'ierul de tinichigerie se str-fiază mai intii prototipul fie- cărui produs, apoi se pregătesc atit materialul și dispozitivele pentru fiecare fază cit Și scolete necesare. Locurile de muncă sînt astfel organizate, incit In succesiunea lucrărilor să nu se admită nici o fază cu defecte de fabricație și lucrarea să poată fi corectată imediat. In felul acesta, atelierul de tinichigerie asigură o calitate ridicată a producției sale curen- te, care cuprinde lucrări com- plexe pentru ventilație, reparații de radiatoare, cazane etc., cit ți a reparațiilor La caroseriile pen- tru mașini, care se efectuează in colaborare cu atelierul mecanic. In momentul de față profes»- rii de specialitate și maiștrii-in- structori ai școlii studiază posi- bilitățile de îmbunătățire a rrrancii în atelierul de turnăto- rie. de reducere a procentului de rebuturi. în așa fel incit să se poată satisface la un nivel su- perior cerințele de semifabrica- te a'e celorlalte ateliere de pro- ducție și comenzile diferitelor întreprinderi industriale din Mediaș, Blaj, Sighișoara și Tîr. năveni- Măsurile luate pentru mai bu- na organizare și. desfășurare a practicii in atelierele de produc- ție a elevilor Șcplii de meserii din Mediaș urmăresc pregătirea viitorilor muncitori la nivelul cerințelor tehnicii celei mai moderne. Prof. CONSTANTIN FODOR Mediaș DEPRINDEREA ELEVILOR cu studiul materialului bibliografic Obișnuiraa elevilor de a stu- dia individual, de a conspecta și a-și lua nc.tițe după mate- rialul bibliografic recomandat este o sarcină care revine tu- turor profesorilor, oricare ar fi specialitatea lor și școala în care predau. In școlile profesionale și de meserii această sarcină are o importantă și mai mare. In primul rîud. pentru că aici ucenicii și elevii fac pentru prima oară cunoștință cu unele discipline tehnice în Care abundă termeni de specialita- ♦a necunoscuți de ei, unele de- monstrații și principii de func- ționare dificile de urmărit. In îl doilea rind, pentru că nu la toate disciplinele profesorul dispune de manuale la nivelul de înțelegere al tinerilor, tre- buind deseori să indice ca ma- teria, bibliografic diferite lu- crări de specialitate redactate la un nivel mai înalt. Ținînd seama de toate aces- tea, mă străduiesc să-i deprind pe elevii mei cu studiul indi- vidual, tn așa fel Incit să poa- tă analiza ceea ce au citit, să alcătuiască un plan și un rezu- mat al lucrării citite, să re- producă din memorie conținu- tul diferitelor pasaje — tntr-un cuvint, să asimileze temeinic materialul studiat. încă din timpul expunerii anu- mitor teme în clasă am grijă ca elevii să lie pregătiți pen- tru înțelegerea paragrafelor eo- reepunzătoare din bibliografia recomandată. In acest scop dau o atenție deosebită explicării termenilor tehnici și formule- lor pe care elevii le vor IntUni lg textele pe care urmează să le citească. Am cerut elevilor să-ți alcă- tuiască dicționare cuprinzînd cu- vinte grele, cuvinte străine și cu termen de specialitate. In aceste dicționare ei trec în or- dine alfabetică cuvintele pe care nu le cunosc și explica- țiile acestora. Am grijă ca dic- ționarele elevilor să fie alcă- tuite corect, să cuprindă expli- cații științifice. In același timp, caut să-i învăț să folosească cele mai variate mijloace de studiu pen- tru a asimila mai bine cunoș- tințele. Astiel, îi sfătuiesc să citească Intîi lecția de la început pînă la sfîrșit, să se gîndească 1a ceea ce au citit, să recitească textul respectiv pe paragrafe, făcînd planul fiecă- rui paragraf, apoi să revină asupra pasajelor neclare și, atunci cînd au nevoie, sâ re- curgă la dicționarul tehnic pentru a lămuri sensul anumi- tor cuvinte. Le-am recomandat de ase- menea elevilor ca, atunci cind conținutul lecției o cere, să al- cătuiască diagrame și desene pentru a aprofunda mai mult înțelesul celor citite- In sfîrșit, le-am arătat că ultima etapă a lucrului cu textul trebuie să Schimb de experiență între școlile C. F. R Recent, din inițiativa Cabinetului' metodic pen- tru învățămîntul profe- sional și tehnic din Cluj a avut loc la Oradea un schimb de experiența între cadrele didactice ale școlilor profesionale C.F.R. din regiunile Cluj. Hunedoara, Timi- șoara, Stalin și Oradea. Participanții au asistat la numeroase lecții des- chisă ținute la Școala profesională C.F.R din localitate, au urmărit felul în care se asigură instruirea practică a uce- nicilor'Tn cadrul atelie- ■ relor de zonă ■C.F.R. și ;h»u dezbătut, pe- baza unor referate documenta- te. numeroase probleme tn legătură cu metodica '■''oanrmwii IIWIHIHW! fie expunerea cu cuvinte pro- prii a materialului studiat. In procesul de asimilare a cunoștințelor pg care le studia- ză. elevii trebuie să învețe for- mule, reguli, legi, date, denu- miri pe care sâ le memoreze cît mai temeinic. Caut să-i obișnuiesc cu memorarea logică a celor studiate. Pentru aceasta i-am deprins să caute în textul citit legăturile interioare și re- lațiile dintre diferitele părți componente — relații cauzale, de asemănare și deosebire, re- lații între scopuri și mijloace. De asemenea, caut să-i deprind să lege cunoștințele dobindite în trecut de materialul recent. Pentru memorarea logică tre- buie mai întîi înțeles temeinic și exact materialul studiat. Re- comand elevilor să ia notițe nu- mai la a doua lectură a cărții sau a capitolului, după ce lu- crarea a fost pricepută în an- samblul ei. Astfel elevii pot se- lecționa ceea ce este mai im- portant. O formă indicată de studiu al materialului bibliografic este alcătuirea rezumatelor. Alcătu- ind o expunere concisă a căr- ții citite, tn care se dau și faptele principale, cifrele, date- le și denumirile cete mai im- portante. rezumatul ajută la concentrarea atenției asupra materialului asimilat. Recitirea rezumatului contribuie, pe de o parte, la scoaterea în relief a punctelor principale, iar pe de altă parte la împrospătarea amănuntelor. Cer elevilor să alcătuiască rezumatul pe cît posibil cu cuvinte proprii, de- oarece aceasta le va permite să înțeleagă mai bine textul studiat. Foarte importantă pentru memorarea conștientă este și alcătuirea planului fiecărui text studiat De aceea mă stră- duiesc să-i deprind pe elevi cu alcătuirea ptanurrîor. in acest scop i-am obișnuit să împartă capitolele și paragrafele în părți care să corespundă idei- lor principale In succesiunea lor logică, să aleagă formolă'i scurte și potrivite pentru fie- care parte care redă o idee principală a paragrafului, să dispună punctele planului în ordinea lor logică, sâ mențină la diferitele puncte ale planu- lui aceeași formă de titluri (forma de Întrebări, fonma de propoziții afirmative etc.)- Este bine za elevii să fie in- formați asupra periodicelor care apar In diferitele domenii ale științei șt tehnicii. In ceea ce mă privește Încerc să te fac cunoscut elevilor conținutul revistelor de specialitate, ti sfă- tuiesc să citească anumite ar- ticole, li informez asupra mate- rialului critic și bibliografic. Caut tn același timp să îndrum lectura suplimentară a elevilor, străduindu-mă să le insuflu dragostea pentru citit. Pentru aceasta li recomand lucrări de instruirii și educării vii- torilor muncitori. In deosebi centul pe practicii în ucenicilor ca s-a pus ac- desfășurarea producție" a. factor de- terminant în pregătirea lor profesională Analiza concretă a acestei activități precum și discuțiile purtate au reliefat faptul că ta șco- lile profesionale . C.F.R, din Oradea și Simeria, practica este îndrumată cu grijă de cadrele di- dactice Și de conducerea atelierelor C.F.R. Repar- tiția ucenicjlor pe locul loi de fliuncă s-a făcut în mod . judicios, .încă de la începutul anului șco- lar. de către un colectiv de profesori»și ingineri știință popularizată și urmăresc modul tn care biblioteca șco- lară se completează cu cărți din specialitatea pe care o pre- dau. Socotesc îndrumarea lecturii extrașcolare a elevilor drept una din cele mai importante forme ale muncii individuale cu elevii în afară de clasă, or- ganizată de profesor. Pentru a stimula lectura elevilor și a o îndruma continuu, alături de legătura permanentă pe care o țin cu biblioteca școlară, soco- tesc foarte utilă și legătura cu biblioteca de pe lîngă cabinetul tehnic a! întreprinderii. De ase- menea, organizez cu elevii con- vorbiri despre cărțile citite. Sînt deosebit de folositoare pentru stimularea lecturii întîl- nirile ou autorii lucrărilor pre- ferate — scriitori, ingineri, oa- meni de știință. Din păcate, la noi nu s-au putut organiza pînă acum asemenea întîlniri. Pro- pun Editurii didactice și peda- gogice și Editurii tineretului, care desfășoară principala ac- tivitate editorială pe tărtmul popularizării științei și tehni- cii, să cuprindă tn planul de io. Ulniri ale autorilor c« cititorii și regiunile mai îndepărtate ale țării. In școala noastră, ca și în ce- lelalte școli, există încă, fără îndoială, multe posibilități pen- tru a adinei și desfășura mai târg munca de organizare și în- drumare a studiului și lecturii individuale a elevilor. Folosi- rea acestor posibilități, dezvol- tarea dorinței și gustului pen- tru citit al tinerilor, ne va aju- ta să creștem viitori muncitori cu un orizont tehnic uiai larg, cu o cultură bogată șl multila- terală. Prof- ALEX. SIM10N0VIC! Șctxl* de Mierii die Sbcmvi Rodnică preocupare pentru confecționarea materialului didactic Ucen'cU Școlii profe. sumate de petrol-chimie din Moreni au confecțio- nat tn cadrul cercurilor tehnice peste 100 de ta- bloari InJOțițind instalații ți piese din Industria pe- trolieri grecum ți nu- meroase machete, etanțe ți grafice ca oare au fost înzestrate cabinetele țcn- iare. din producție. Pe graficului ucenicii trec locurile de baza rotație, de prin toate muncă în care se efectuează' prin- cipalele Zlucrări pe care trebuie să le asigurindu-se cunoască. astfel o a îmbinare armonioasă teoriei cu practica. Uce- nicii din anul III lucrea- ză efectiv numai în sec- țiile '.are le asigură spe- în meseriile monlatori 4e monta tor i de ci a liza rea de lăcătuși vagoane si locomotive Periodic. conducerile, școlilor și ale' atelierelor C.F R analizează activi- „ . tatea de instruire a uce- nic;1or„ Ipind în comun măsurile ce se 'mpun. Cadrele didactice par- Printre fruntașii in producție, inovatorii și raționalizatorii uzinei ..Vasile Roaita", se numără și mulți tineri absolventi ai școlii profesionale. Iată cîțiva dintre aceștia, lucrind la montarea unei semănători. Cresc noi generatii de muncitori destoinici Cunoscind principala sar- cină ce stă în fata cadrelor didactice din invătămîntul pro- fesional—aceea de a da indus- triei socialiste cadre de mun- citori bine pregătiți, capabile să stăpînească tehnica nouă, să descopere și să aplice me- tode noi de muncă, care să ducă la mărirea productivității muncii și la reducerea prețu- lui de cost — profesorii și maiștrii de la Școala „7 No- iembrie" din Craiova folosesc cele mai variate metode de instruire și educare a ucenici- lor. In fiecare an, încă din pri- mele zile de școală se orga- nizează pentru ucenicii anului I vizite in Întreprinderea tutelară, in special in secțiile unde vor lucra ei după ab- solvirea școlii. Aceste vizite, care au menirea de a i fami- liariza cu utilajul modern din uzină, cu cunoașterea ritmu- lui producției, sădesc totoda- tă in conștiința ucenicilor dragostea și interesul pentru meseria aleasă. Lecțiile de tehnologie ținute cu ucenicii in cabinetele teh- nice sint îmbogățite în perma- nentă de către profesori cu exemplificări asupra noilor metode si procedee de lucru folosite tn uzina „7 Noiem- brie" și în alte întreprinderi din țară. Cunoștințele de tehnologie sint întregite prin- tr-o bogată activitate creatoa- re desfășurată de ucenici tn cadrul cercurilor tehnice de specialitate. Machetele unor schimbul i dezbă- ticipante la : de experiență au tut pe larg și unele pro- bleme în îegătură cu fo- losirci'materialelor di- ijactic» șl 'a manualelor s | la cursurile Discuțiile au teoretice, subliniat. printre altele, făptui că manualul de „Tehnologia materialelor* nu cores- punde în întregime aetua- lei programe școlare S-a propu« serviciului de în- vățămînt al Dboart.imen- tulu! C-F.R. din Ministe- rul Transporturilor și Te- lecomunicațiilor să cre- eze o comisie specială care să studipze îmbună- tățirea manualului In viitomî an școlar. § s | f I I t I mașini agricole executate de ucenicii Gh. Vălceanu, Andrei Pîrvu, losif Rîndașu și alții au stîrnit admirația tuturor ucenicilor, ca și a multor elevi ai școlilor de cultură generală care au vizitat școala. O metodă utilă pentru fami- liarizarea ucenicilor din anii II și III, care fac practica în uzină, cu ritmul de muncă al producției industriale, cu me- todele avansate ale fruntașilor care contribuie la îndeplinirea și depășirea planului, o con- stituie cunoașterea graficelor zilnice de producție, a evi- denței întrecerii socialiste. In caietele lor de practică ucenicii consemnează regulat cele mai importante date cu privire la mersul întrecerii. Cu mult interes participă ucenicii la conferințele cu caracter tehnic ținute la clu- bul uzinei de muncitorii, mai- ștrii și inginerii fruntași. Uce- nicii participă de asemenea, în mod regulat, la activitatea tehnico-științifică a clubului întreprinderii. Totodată frunta- șii și inovatorii din uzină vin deseori în școală pentru a face demonstratii practice In fața ucenicilor. Mulți dintre acești fruntași și inovatori sint ei înșiși absolvenți ai școlii profesiona- le. De exemplu, strungarul Viorel Buzănescu sau turnătoa- rea Alexandrina Manea, șefă de echipă. Numeroși alti ab- solvenți sînt conducători de brigăzi, șefi de echipă, mai- ștri șefi de sectoare. De pildă, maiștrii strungari Ion Pistolea și Marin Băluțoiu conduc cu competentă secția strungărie a uzinei. Muncitorii de sub în- • • în-»c planul, dau produse de o ca- litate superioară si contribuie, datorită unei organizări siste matice a muncii, la reducerea prețului de cost al produselor. Maistrul tonitor Virgil Pre- doaia, fruntaș și inovator, care a absolvit școala profe- sională cu puțin timp în urmă. . realizează cu echipa sa o de- pășire zilnică a planului de producție cu 20 la sută. Prin stabilirea unei rețele de tur- nare corecte maistrul Virgil Predoaia a reușit să elimine la maximum procentul de re- buturi. echipa de sub condu cerea lui fiind fruntașă pe uzină Exemple ca acestea sînt nu- meroase. Ele reflectă preocu- parea permanentă a profesori- lor si maiștrilor instructori de la Scoală profesională ..7 No- iembrie" din Craiova pentru creșterea unor muncitori de tip riou, capabili să contribuie la dezvoltarea continuă a industriei noastre' constructoa- 're de masînî. Prof. STAN BROȘTEANU Craiova Vonstatuinle educatoarelor In regiunea Constanța Consfătuirile educatoarelor din institu- țiile preșcolare, care s-au desfășurat re- cent, au dezbătui probleme importante legate de valoarea educativă, de speci- ficul și metodica jocurilor didactice. La consfătuirea educatoarelor din re- giunea Constanța, de exemplu, s-a sub- liniat ideea că jocul didactic, in a cărui structură elementele de ioc se împletesc cu elementele de instruire, favorizează formarea deprinderilor de muncă inte- lectuală Și independentă. Exemplele date de educatoare au arătat că, jucîndu-se, copilul dobîndește cunoștințe și deprin- deri noi, că exercițiile efectuate în ca- drul jocului, necesitînd și un anumit efort de gîndire, contribuie la dezvol- tarea intelectuală a copilului. Analizând structura jocului didactic, organizarea și desfășurarea lui, educa- toarele au dat o deosebită atenție ele- mentelor constitutive ale acestuia. S-a precizat astfel că trebuie să se stabi- lească cu grijă conținutul și forma jo- cului, regulile și sarcinile lui și, în func- ție de acestea, să se aleagă procedeele care să ducă la realizarea scopului pro- pus. Totodată, la consfătuire s-a subli- niat necesitatea respectării unor cerințe importante privind metodica organizării și desfășurării jocurilor didactice, cum sînt trezirea interesului pentru joc prin diferite forme vii de prezentare a regulilor și sarcinilor acestuia, asigura- rea accesibilității prin alegerea unui conținut corespunzător gradului de dez- voltare a copilului, complicarea treptată a sarcinilor și regulilor prin diferite va- riante ale jocului. Participantele la consfătuire au lămu- rit unele confuzii și neclarități ce s-au ivit cu privire la conținutul și forma jocurilor didactice. Au fost criticate cu acest prilej unele planuri de activitate care vădeau tendința de a identifica jocul didactic cu exercițiul. Un aseme- nea exemplu l-a constituit jocul „Gîsca cu bobocii pe lac* — prezentat de edu- catoarele din raionul Tolera — joc prin care se urmărea întărirea deprinderilor de adunare cu una și două unități. Din păcate, regula lui fiind foarte simplă (de a scoate sau adăuga după indica- țiile date cite una sau două unități) jo- cul cerea copiilor doar o repetare ste- reotipă a aceleiași operații și transforma activitatea într-un exercițiu prelungit. Educatoarele au arătat că pentru reali- zarea sarcinii propuse ar fi fost necesar să se complice jocul prin introducerea unor reguli noi, variate, care să asigu- re menținerea interesului copiilor și să le ceara eforturi de giudne. De aMUBeexm. * conAimm au Io* lăMa* aurie tnuîun ce ae fac Intre jocmiie didactice curie fin care copiii au de rezolvat larema de a introduce în propoziție anumite cuvinte sau de a respecta o anumită construcție gramati- cală — folosirea corectă a pluralului, a genitivului etc.) și povestiri (exerciții prin Cît mai multe construcții școlare încă de la stația de tramvai, în car- tierul Socola din Ieși se aude păcănind prin împrejurimi un motor. E moto- rul de la betoniera care deservește șantierul in plină activitate ad localu- lui Scolii medii nr. 5 „Ilie Pintllie*. Loca-ul acesta din apropierea Ateliere- lor CFR.-Nicobna adăpostea pe vre- ruur o școală elementară obișnuită. In ar» i noștri. însă, s-a înființat aici o școala med.e pentru fiii ceferiștilor, cu?' nzind 956 de elevi împărțit' în 30 de crase. Deși cursurile se țin și d.mi- neața și după-amiaza, deși s au trens- format in săii toate camerele adecvate. râmin încă vreo 6 clase care sint ce- rat« in uCuâ tise dri apropiere, neco- rc-ruRlȘtoare. De aceea, localul se lăr- g. ? e. cantirj ndu-se o întreaga aripă r, ?ri -jm ș. un grup social se- Xa ie suit. într-o ședință sindicală s î g ce pot face cadrele didac- ț t - „tu • școlii pentru a contribui . g'ss rec ritmului construcției. încă - r'e de v.xssțș de primăvara ei au r ~ c. zidărie, au lopătat la a r i" 12 m.c. de nisip, au trans- f r. ba 10 m.c. baiast, au sti- : ' â vâ de cărămizi, au curățat I '• C 'z demolate, au transportat 1 500 cărămizi etc. Acum în ședință, s-a luat hotârirea de a se extinde munca voluntară. Tovarășa profesoară E. Xavroteanu a prezentat un plan de muncă repartizat pe zile și pe oameni. In zilele cînd au mai puține ore sau in jumătățile de zile libere, cadrele di- dactice vor lucra la construcție, condu- eind și echipele de elevi. Îd țara noastră copilăria e plină de bucurii, de voie buna. Sub îndrumarea competenta și plină de dragoste a educatoarelor, copiii din grădinițe se dezvoltă, își formează primele cunoștințe și deprinderi. Fotograful nostru a s ti roit, după cum se vede, curiozitatea copiilor de la grădinița din comuna Giiganu, raionul Costești, regiunea Pitești. care cerem copiilor să creeze povestiri după cuvinte date de educatoare). Exem- plele date au dovedit că jocurile didac- tice care contribuie la dezvoltarea vor- birii pot îmbrăca forme variate și plă- cute dacă educatoarea stabilește cu destulă atenție sarcina ce o are de re- zolvat. La consfătuire s-a precizat deosebirea dintre șocurile de mișcări și jocurile di- dactice. S-a arătat astfel că anumite jocuri de mișcare cuprind unele elemen- te didactice — cum ar fi inhibarea unei acțiuni, așteptarea și respectarea unor semnale vizuale sau auditive. Dat fiind însă că elementul lor principal este miș- carea, ele nu pot fi identificate cu jocu- rile didactice. In consfătuire s-a arătat că nu toate jocurile didactice pot satisface în între- gime cerințele unei activități obligatorii, jocurile ale căror sarcini și reguli sînt mai simple sau mai reduse ca număr pot fi folosite însă ca un mijloc de fi. xare și verificare a unor cunoștințe, sau pot constitui partea aplicativă sau de încheiere a altor activități. Lucrările consfătuirii educatoarelor din regiunea Constanța au adus o contribu- ție valoroasă în ceea ce privește înțele- gerea problemelor pe care le ridică fo- losirea jocurilor didactice în grădinițele de copii. C VARZARII In regiunea Pitești Plină de învățăminte a fost și consfă- tuirea educatoarelor din regiunea Pitești. Lzlad poziție hotărită față de meto- dele tainițe In tnvățămîntul preșcolar Ia treent. educatoarele din regiunea Pi- tești au arătat că ele aplică In procesul instructiv.educativ metode noi, științi- fice, subliniind totodată faptul că le este de un mare ajutor experiența educatoa- relor sovietice. Lucrările consfătuirii au arătat că în Cei 51 de învățători și profesori de le Școala medie nr. 5 „Ilie Pintilie* din Iași*, ca și elevii școlii, dau tot ajutorul constructorilor pentru ca, pînă la 23 August, lucrările să fie terminate. * O largă acțiune de construcții școlare se desfășoară anul acesta în întreaga regiune lași. Ridicarea economică a re- giunii, sarcinile sporite privind școla- rizarea. năzuința de a asigura condiții materiale tot mai bune instruirii și educării elevilor au determinat un ade- vărat avînt în această privință. Din fonduri de stat se vor construi în regiune 41 de săli noi de clasă. In raionul Negrești se va construi o școală cu 7 clase. în raionul Iași una cu 4 c ase, în raionul1’ Murgeni una cu 10 clase, în raionul Hîrlău una cu 7 clase. In orașul lași se vor construi 12 săli de clasă și o școală nouă cu 7 clase. Pe lingă aceasta, oamenii muncii din regiune vor ridica și prin posibilități locale noi construcții de școli. D n fon- dur'Ie realizate prin contribuție volun- tara se vor construi 199 școli noi, se vor face reparații importante la 159 de școli, se vor ridica 145 noi săli de clasă. Atitea localuri de școa'ă cite con- struiesc acum într.un an oamenii muncii d ntr-o singură regiune nu se con- struiau în toată țara pe vremea cînd burghezia și moșierimea conduceau destinele Romîniei. ★ O garanție că regiunea Iași va duce în mod negreșit la capăt această amplă campanie de construcții școlare o con- activitatea lor educatoarele nu sq limi- tează numai la jocurile existente în car- tea .Jocuri didactice*, ci creează noi jocuri, în special jocuri didactice orale. Astfel, educatoarele din orașul Pitești, Rîmnicul Vîlcea, Slatina, Comăneșta, Curtea de Argeș etc. au creat jocuri di- dactice cu diferite teme ca: „Ce vor- besc animalele din povești*, „Să nu te lași păcălit*, ..Călătorie în țara poveș- tilor* etc. Teme asemănătoare au fost fixate și pentru activitățile de orientare a copiilor în timp și în spațiu, ca și pentru însușirea de către aceștia a no- țiunilor de mărime, lungime, culoare, formă etc. Apreciind importanța pe care o are materialul didactic în joc, educatoarele au prezentat la consfătuire un bogat material didactic confecționat de ele și au arătat cum îl folosesc în activitățile cu copiii. Expoziția de material didactic, organi- zată cu ocazia consfătuirii, a oglindit interesul și strădania educatoarelor, pen- tru crearea unui material didactic inte- resant, atractiv, estetic. S-a constat, de asemenea, că educatoarele dau toată a- tenția calității și cantității materialului didactic care trebuie folosit în jocurile didactice, țintnd seama de grupa din care fac parte copiii. Educatoarele din regiunea Pitești au făcut propunerea ca Ministerul Invăță- mîntului și Culturii să fixeze mai din timp tema consfătuirilor viitoare, să consulte mai larg cadrele din învăță- mîntul preșcolar la stabilirea temelor viitoarelor consfătuiri. Faptul că discuțiile purtate în consfă- tuirea din regiunea Pitești s-au referit la activitatea concretă din grădinițe, că fiecare problemă a fost ilustrată cu fapte, cu exemple, nu numai că a ajutat la lămurirea problemelor teoretice și practice, dar a contribuit în mare măsu- ră la îmbogățirea experienței educatoa- relor. V- MANAS1A stituie înfăptuirile din anii anteriori. In anul 1957, în numai două luni, mobili- zați de organizația de partid și cu spri- jinul susținut al sfatului popular co- munal, locuitorii din satul Boldești, raionul Pașcani, au reușit să înalțe în satul lor o școală arătoasă, compusă din două săli de clasă, cancelarie, sală de spectacole pentru săteni și locuință pentru învățători*. In raionul Pașcani s-a luat o iniția- tivă de mare interes și cu rezultate dintre cele mai bune, în scopul procu- rării de material lemnos de construc- ție. Anume, s a organizat schimbul de produse în cantități mari între raioane. Și în loc să trimită pe drumuri, în co’o și încoace, un număr apreciabil de de- legați care oricum cheltuiesc bani, con- sumă timp și adesea aprovizionează șantierele cu material de construcție necorespunzător, sfatul popular raonal centralizează pe raon necesarul de material lemnos — sorturile, dimensiu- nile, cantitatea — și face o singură comandă în raionul apropiat cu spe- cific forestier, Piatra Neamț, oferind drept plată produse agricole. Toate aceste inițiative reflectă inte- resul cu care este privită în regiunea Iași importanta problemă a construc- țiilor școlare. G. VARZARU Concursuri pentru ocuparea de posturi în învâțămîntui superior Institutul Agronomic ,,T. Vladlmirescu" «Ub Craiova anunța scoaterea la concurs a urmă- toarelor posturi didactice : 1) Conferențiar Ia disciplina organizarea I.A.S., catedra de organizarea I.A.S., pozi- ția I ; 2) Șef de lucrări la disciplina organi- zarea I.A.S., catedra organizarea I.A.S., po- ziția • ; 3) Profesor la disciplina chimia anor- ganică, chimia generală, catedra de chimie și fiziologia plantelor, poziția 3 : 4) Șef de lu- crări la disciplina zootehnie generală și spe- cială, catedra de zootehnie, poziția 2 ; 5) Șef de lucrări ia disciplina alimentația anima- lelor domestice, catedra de zootehnie, pozi- ția 4 ; 6] Șef de lucrări la disciplina mecani- ca teoretică, mecanică și rezistență, hidraulică, catedra de mecanică, poziția 6 ; 7) Conferen- țiar la disciplina tractoare-a-uto, catedra trac- loaie-anto, poziția 1 ; S) Șef de lucrări la disciplina combustibil și lubreflanțl, catedra de tractoaxe-anto, poziția 15 ; 0) Profesor la disciplina termodinamică, catedra ir act o ar e- aala, poziția I ; 16] Conferențiar la disciplina de mașini agricole, catedra de mașini agri- cole, poziția 1 ; 11) Profesor la disciplina de mașini agricole, catedra de mașini agricole, poziția 2 : 12) Șef de lucrări la disciplina trac- toare și mașini pentru agricultură, catedra de mașini agricole, poziția 13 ; 13) Profesor la disciplina tehnologia materialelor, catedra do reparații de mașini, poziția 10 ; 14) Șef de le- crări la disciplina tehnologia materialelor, ca- tedra de reparații de mașini, poziția 11 ; 15) Șef de lucrări la disciplina electrotehnică *1 folosirea energiei electrice, catedra de repa- rații de mașini, poziția 2 ; 16) Profesor la disciplina de organe de mașini, catedra da mecanică, poziția 4 ; 17) Conferențiar la dis- ciplina de practică In producție, catedra de practica agricolă, poziția 1. Cei Interesați urmează să Înainteze In decurs de o lună de la publicarea prezentei, o cerere adresata Institutului Agronomic „TU- der Vladimirescu" din Craiova, însoțită de următoarele acte : 1) Copie legalizată de pe diploma de stat, sau după actul echivalent de studii superioa- re. 2) Copie legalizată de pe diploma de doc- tor sau candidat In științe ; 3) Copie legali* sută de pe atestatul de profesor sau ceate- ren (iar : 4) Lucrările științifice ale candida- tului Intr-un exemplar ; 5) Certificatul de cu- racterizare a activității profesionale și so- ciaJe a candidatului, eliberat de instituția sau întreprinderea unde acesta are funcția de bază: 6) Memoriu de activitate dldacfico-știlnțifică semnat de candidat ; 7) Autobiografia ; 4 Certiikaful de vechime 1n specializa, elibe- rai de unitatea unde lucrează ; 6) Un număr de exemplare din lucrările sale științifice. Concursul se va desfășura în localul insti- tutului din str. Al. 1. Cuza, Nr. 31, Craiova. Data desfășurării concursului va fi anunțată Ulterior. ANUNȚ Universitatea „C. I. Parhen” din București face următoarele rectificări în legătură CB anunțul publicat în ,.Gazeta Invățămfntului" nr. 511 din 27 III. 1959, privind scoaterea la concura a unor posturi de personal didactic : —- CATEDRA DE LITERATURA UNIVER- SALA : Conferențiar la disciplina : Literatură uni- versală, poziția 3 țin loc de poziția 2). — CATEDRA DE ISTORIA UNIVERSALA l Conferențiar la disciplina : Istoria Artelor, poziția 8 (in loc de poziția 7). — CATEDRA DE FIZICA ATOMICA : Conferențiar la disciplinele : Tehnici expe- rimentale in fizica nucleară ; Optica a eu 1 io- nilor, poziția 4 (în loc de poziția 5). — CATEDRA DE OPTICA ȘI DESCĂRCĂRI 1N GAZE : Conferențiar (în loc de profesor) la discipli- nele : Optică; Fotomelrie și Calorimetrle, po- ziția 2. de u iiusnm De curînd, cu ordinul Ministe- rului Invățămintului și Culturii nr. 768, a fost aprobat Regula- mentul de ordine interioară pri- vind școlile agricole și de me- serii. Regulamentul se referă la pro- blemele desfășurării activității școlare, la îndatoririle și dreptu- rile elevilor, la organizarea co- lectivelor de conducere obștească pe clase și pe școală, la regimul de zi al elevilor, la organizarea activității extrașcolare etc. De asemenea, regulamentul arată care sînt măsurile de stimulare a elevilor care au obținui suc- cese deosebite la invățămintul teoretic si practic, precum și di- feritele măsuri de sancționare care pot fi luate față de elevii nedisciplinați sau cu diverse aba- teri de la îndatoririle școlare. Ul- tima parte a regulamentului se ocupă de drepturile și îndatori- rile personalului școlilor — ca- dre de conducere, profesori, maiștri, personal administrativ. Manug'.Ui de cunoștința agricole De cuxînd, In Editura da stat didactică și pedagogică a apărut manualul „Cunoș- tințe agricole pentru clasa a V-a“, alcătuit pe baza pro- gramei de cunoștințe agri- cole introdusă în acest an școlar In șzohle de 7 ani din mediul sătesc. Elaborat de inginerii agro- nomi Palie Stănculescu și ion Constanrinescu, manualul răspunde unor imperioase cerințe privind pregătirea agricolă a elevilor de la sate, care vor ti chemați sâ contribuie, după absolvirea școlii, la întărirea gospodă- riilor agricole socialiste, la sporirea crescîndă a produc trei tuturor ramurilor agri- cole- Manualul cuprinde trei părți mari : cunoștințe despre soL cunoștințe de agrotehni- că și cultivarea legumelor. Capitolul „Cunoștințe despre sol* dă elevilor noțiuni des- pre iormarea solului, solul arabil, compoziția solului, structura solului, solurile din tara noastră. In capitolul „Cunoștințe de agrotehnică* se vorbește despre lucrările solului, Îngrășăminte, săai ia- tă și semănat, iar in capito- lul „Cultivarea legumelor* despre clasificarea legumelor, răsadnițe și răsaduri, pre- gătirea terenului, semănatul. Întreținerea și recoltarea le gumelor, principalele legume cultivate etc. Manualul de cunoștințe agricole pentru clasa a V-a este de un real folos nu nu- mai pentru o mai bună pre- gătire a elevilor In acest do- meniu, a și pentru xăaplndi- rea cunoștințelor agrotehnice U masa țărănimii muncitoare. Anuarul st a ti «tic al ». P. R Care este populația actuală a tării noastre ? Care este nu- mărui populației de diferite na- ționalități ? C*ti muncitori lu- crează in industria RPR. î De cite ori a crescut producția fa- ^PlOTE BIBLIBGBBFICE tă de anul 1933, de exemplu ? Cit otel, țiței, textile, zahăr, nrîu. porumb etc. se produce azi în tara noastră ? Cite trac- toare brăzdează cîmpurile tă- rii ? Cîte miliarde de lei so cheltuiesc din buget pentru ac- țiunile social-culturale î Care este numărul elevilor și numă- rul cadrelor didactice dintr-un anumit grad de invățămint pe Întreaga tară, sau într-o anu- mită reqiune ? Cît oțel produce U R.S.S. î Care este suprafața și populația Braziliei ? Iată numai cîteva din noia- nul de întrebări la care Anua- rul statistic R.P.R. 1958 dă un răspuns precis și prompt. Este desigur cunoscut că ori ce teză, noțiune, orice afirma- ție devine mult mai concretă, mai ușor de înțeles atunci cind este sprijinită de argumente cifrice. Fără îndoială că elevul va pătrunde mai profund sen- sul progresului economic in anii regimului de democrație populară atunci cind i se va a- răta, da pildă, că volumul pro- ducției industriale a anului 1958 este de 4 ori mai mare da- cît al producției din 1938. La fel. va sezisa mai bine progre- sul atins pe tărim cultural dacă va ști, de exemplu, că numărul studenților a crescut de la 26.489 in anul școlar 1938'939 la aproape 81.000 in anul șco- lar 1957/958, sau că. în timp ce in 1938 in tară existau doar 338 cinematografe, în 1957 dis- puneam de peste 1.800 cinema- tografe de toate tipurile. Una din principalele cerințe fată de datele care sint folosite în munca instructiv-educafivă sau pe tărim obștesc pentru ilustrarea diferitelor aspecto ale problemelor tratate, este ca acestea să fie exacte din punct de vedere științific, să fie au- tentice, să reflecte realitatea la zi. Pentru a respecta această cerință, cadrele didactice din toate gradele de invățămint și de cele mai diferite speciali- tăți pot folosi cu succes datele privind dezvoltarea economică și social-culturală a R.P.R. pu- blicate în Anuarul statistic al R.P.R. pe 1958. De aceea este bine ca din nici o bibliotecă școlară să nu lipsească Anuarul statistic 1958. îndreptar prețios în mun- ca de predare, educativă și ob- ștească. Peste țâri și mări de D, C orbea Ce se poate spune despre șap- te țâri intr-o carte care nu de- pășește 130 pagini? Cu însem- nările sale de călătorie, apărute in Editura tineretului in co- lecția „In jurul lumii*, D. Cor- bea dă acestei Întrebări unul din cele mai potrivite răspun- suri. Evitind amănuntele neîn- semnate și selectionind cele mai semnificative , și mai caracte- ristice aspecte, D. Corbea reu- șește să realizeze prin cîteva elemente sumare, dar substan- țiale. imagini definitorii și dis- tincte care caracterizează preg- nant orașele și țările vizitate. La Constantinopol totul pare mohorit. Omul este cel mai ief- tin mijloc de transport al mărfurilor șl materialelor de tot felul. In Grecia, la Atena, te cuprinde extazul In fata A- cropolei și a Parthenonukii și te revoltă mizeria in care tră- iesc masele. In Italia cinci per- soane locuiesc intr-o cocioabă ca un sicriu, fără uși și fără fe- restre, in vreme ce Lauro — cel mai bogat om din Italia — construiește palate. Din amintirile sale de călă- torie autorul a ales pentru a povesti tinerilor cititori tot ce este mai interesant, mai plin de semnificație. De-a lungul pagini- lor defilează numeroase monu- mente de artă, locuri istorice, imagini concise și plastice, care prind ca intr-un instantaneu fo- tografic un om, o intimpiare, o scenă din viata diferitelor țări- Latura descriptivă este îmbi- nată cu scurte digresiuni de natură istorică, artistică sau politico-socială, care informează amplu pe cititor cu privire la diferitele fenomene întilnite în timpul călătoriei. Foarte plăcut este stilul pe care-1 folosește D. Corbea in acest memorial de călătorie. Autorul povestește în perma- nentă cu degajare, in fraze sim- ple și calde, străbătute de un profund lirism. Colecționarul de basme are meritul culegătorului de perle și al bijutierului de artă care șle- fui este și pune in eoidenfă cali- tățile pietrei de diamant. Celui care creează insă basme origi- nale i se adaugă calitatea vră- jitorului care cunoaște secretul fabric irii pietrelor prețioase. Ghil Thagăr este un volum de basme originale. Originalitatea trebuie înțeleasă aici intr-un du- blu sens. Viorica Huber nu e ori- ginală numai in imaginarea de eroi și împrejurări noi in tipa- rele impuse de canoanele basmu- lui clasic. Caracterul de origi- nalitate se desprinde mai ales din natura conflictelor care ii tnmănunchiază și ii animă pe eroii basmelor din acest volum. Lupta dintre bine și rău capătă in concepția Vioricăi lluber o natură și un sens social nou, bine conturat. Cirikli din Ghil Thagăr este un copil de țigani pe care un zeu bun (Ghil Tha- găr) l-a înzestrat cu arta de a fermeca oamenii prin cintecele sale. Ceata de țigani in care a crescut Cirikli este robită de un boier hapsln și numai o intimpiare face ca Cirikli să fie eliberat. Li- bertatea sa nu poate fi insă de- plină în vremea cind stăplnește „dreptatea" înrobitorilor. Cirikli îndrăgește o fată de boier și este aspru pedepsit. Călăii ii re- tează mina care purta în drep- tul buzelor naiul vrăjit, ca să nu mai poată răpi cu cintecele sale sufletele fetelor de boier. „Ghil Thagăr" nu se încheie cu obișnuita nuntă pe care o știm din basmele bătrînești. Victo- ria făt-frumosulut Cirikli are un ses mai profund și mai subtil. El va învinge prin cintecele sale, căci în zadar au încercat dușmanii să-l oprească să clnte. Melodiile lui Cirikli vor conti- nua să răsune de-a lungul veacu- rilor in sufletele oamenilor. In „Povestea despre fiul de împărat și măceșul cel alb" din același volum este zugrăvit por- tretul unui împărat însetai de războaie. Viorica Huber face in această povestire o caldă pledoa- rie in numele păcii și a unor sentimente adine umane. „Fiara fără chip" aduce Un element interesant prin personajele care își dau ochii și sufletele in schimbul comorilor. Demnă de subliniat, în bas- mele din acest volum, este pre- zența permanentă a poporului care judecă și apreciază acțiunile eroilor, îi sprijină sau participă direct la lupta lor. Viorica Huber dovedește încă o dată cu aceșt volum o jante, zie bogată, o deosebită artă in fninuirea personajelor și acțiuni- lor fantastice, un real talent de povestitoare. Cronica filmului NI A U R I S Filmul „Nauris", realizai după sce- nariul și în regia cineastului leton Leonid Lepmanis, captivează de la pri- mele secvențe. Ni se prezintă un episod dramatic din viafa unui elev care trăiește și învață intr-un sat situat Pe malul mării, în Letonia Sovietică. După moartea tatăului său, lui Nauris i-a revenit răspunderea întreținerii buni- cului și a surorii sale mai mici. Pe Nauris nu-1 sperie greutățile, E un băiat viguros, vesel, plin de romantis- mul și energia clocotitoare a adoles- cenței. In viata lui intervine insă un moment grav. Ladzan. unchiul iui Na- uris, care este responsabilul magazi- nului din sat, ii atrage bunicul intr-o aiacere necinstită. Nauris descoperă intimplălor îndeletnicirile unchiului său. Zbuciumindu-se intre datoria ce- tățenească de a demasca pe cei ce fură din avutul obștesc și afecțiunea profund umană pe care i-o poartă bunicului, Nauris se hotărăște să ia asupra sa toată vina și să se sinuci- dă. Aici s-ar putea sfîrși filmul dac- toate acestea nu s-ar întimpla in so- cietatea sovietică, unde viața și pro- blemele fiecărui om sînt probleme ale întregului colectiv. Colectivul îl va ajula pe Nauris să găsească solu- ția justă a irămintărilor sale și îl va readuce in mijlocul său. Dincolo de pretextul dramatic care ține alentia spectatorului intr-o con- tinuă încordare, filmul aduce pe ecran o serie de scene și de elemente care zugrăvesc cu pregnantă viata școlii, a elevilor și a pedagogilor din satul leton. Colectivul de elevi din care tace parte Nauris este plin de vioiciune fi entuziasm. Animați de un optimism robust, tinerii construiesc o școală nouă, mai mare fi mai frumoasă de cit cea veche, dăr i mă ruinele rămase de pe urma războiului, participă la întreceri sportive, se plimbă, cinlă, glumesc, recită versuri - Nauris și-a înjghebat „din hirburi" o barcă cu motor. Acumulatorul s-a stricat și bar- ca a devenit inutilizabilă. Problema reparării bărcii este o problemă a tuturor. Un mic etort fi elevii vor izbuti să-i procure lui Nauris un acu- mulator nou. In șed-nfa cc-r-siliuiui pedagogic se discută eliminarea lui Nauris. E sea- ra tiniu. dar elevii n-au plecat din școală In fața ușii de la cancelarie, elevii stau ingrfmăd.ti în grupuri, te- mători fi îngrijora':. Oare ce vor ho- tărî profesorii f Iată că iese Nauris. Trist, cu capul plecat, se desparte de colegi; lui fără o vorbă, „Sd nu facă vreo praștie!~ — spune cineva. E -uiicient ca băieții să se alarmeze și s-o pornească în urmărirea lui. Măsu- ră bine venită, căzi îl salvează de la moarte in ultimul moment. Același colectiv îl va ajuta pe Nauris să re. intre în viața școlii și îl va judeca cu asprime pentru că nu i-a acordat încredere și nu i-a arătat adevărul. Deosebit de caracteristică este con- știința răspunderii pe care o au elevii sovietici țață de colectiv. Nauris nu poate sacrifica. de dragul bunicului său, prețioasele aparate de laborator care au fast furate de Ladzan si care erau atit de necesare școlii. Ei pune interesele școlii mai presus de inte- resele sale individuale. Pentru pedagogii sovietici — așa cum ii vedem in Ulmul Nauris — fie- care elev constituie o preocupare și o problemă aparte, pe care trebuie s-o cerceteze cu atenție și răbdare. Directorul de școală își tratează ele- vii cu înțelegere și seriozitate, urmă- rește să înlăture ceea ce este negativ î.i comportarea școlarilor și să-i e- duce in spirit comunist. Vin să intre, gească imaginea pedagogului înaintat profesorul de sport și învățătoarea care il vizitează pe Nauris acasă și-l ceartă pe bunicul acestuia pentru că-1 silește pe băiat să absenteze de la școală. Atitudinea lor holărilă împo- triva abuzurilor lui Dzilna, dirigin- tele cu mentalitate înapoiată, contu- rează și mai bine caracterul pedago- gului care slujește școala sovietică. Pentru spectatorii din tara noastră, în special pentru elevi și pentru pe- dagogi, „Nauris" este un film plin de învățăminte. Tînărul Nauris Upmal înzestrat cu frumoase trăsături de caracter, este o pildă vie de integri- tate, morală și elan tineresc. Colecti- vul de elevi in mijlocul căruia trăie- ște impresionează prin forța și optimis- mul său, prin integrarea sa activă în viata socială a satului. Comportarea elevilor reprezintă rezultatul muncii desfășurate de școală, de profesorii pe care filmul ni-i prezintă în frămîntă- rile lor pentru soluționarea unor în- semnate probleme educative. OCTAVIAN BUZESCU Redacția și administrația. București. Piața Scinteii nr. I. Telefon 17 60 10. hpa'ut : Combinatul Poligrafic Casa Scinteii ..I. V. Stalin* București- Piața Scînteii. Abonamente la „Gazeta Invățămintului* se far la mate oficiile ooslale nr n tarinrii poștali șl dituzorii voluntari din întreprinderi șl Instituții. Abonamente: I an — 12-50 tel. fi luni— fi.25 lei; 3 tuni — 3,12 lei.