Proletari din tcate țările, un iți-vă l Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Ccmiteti lui Central al Sindicatului Mmcitorilor din InYățămînt și Cultură Anul XI, Nr. 512 Vineri 3 aprilie 1959 8 pagini 25 bani ACTUALITATEA SOCIAL-POLITICĂ IN ȘCOALA Ca oricare cetățean conștient al statului nostru democrat- popular. învățătorul, profesorul participă la viata politică a țării, este la curent cu măsurile care se iau pe linie de partid ș; de stat in vederea îmbunătățirii activității în diferitele sec- toare de activitate, ia cunoștință zilnic de felul cum se aduc la indep.inire de către oamenii muncii directivele trasate, cu- noaște inițiativele care se nasc în masa oamenilor muncii în desfășurarea construcției socialiste. Este firesc ca Întreaga actualitate social-politică la care pe- dagogul participă să influențeze munca pe care el o desfășoară, este firesc, cu alte țuvinte, ca actualitatea social-politică să pă- trundă in activitatea lui didactică, în munca instructiv-educa- tivă din școală. Dar nu este numai firesc, este și necesar. Sînt lecții care nici nu se pot preda fără a ține seama de ceea ce a adus nou vuta si even-mentele social-politice. Sînt fapte de însemnătate deosebită care trebuie explicate elevilor pentru a întregi con- tinotul predăm, pentru a-i asigura exactitatea, pentru a-i da valoarea educativă necesară. Activitatea școlară are permanent nevoie de lecăiura cu viața. de forța vie a exemplului concret care asigură el ciența. Pentru a preda elevilor cunoștințe exacte nu le potj vorbi despre economia țării noastre fără a arăta punctul pină la care ea s-a dezvoltat, fără a sublinia și ce ajută la continua ei dezvoltare, după cum nu le poți vorbi la geografie despre un stat care recent și-a cîștigat independența pr n lupta poporului său, fără a spune elevilor acest lucru. De aci obligația pentru învățători și profesori de a fi la curent cu actualitatea, Sveter sul dezvoltării vieții social- politice interne și internaționale, de a găsi căile cele mai po- trivite pentru a face această legătură a activității de instruire «: educare a e'evvcr cu actualitatea in modul cel mai firesc, cel mai potrivit nivelului de înțelegere al elevilor. In mc—.■■/v: de fată putem spune că marea majoritate a în- văță orilor și profesorilor a înțeles pe deplin faptul că nu se poa>e preda in 1359 un capitol din programa de invățămint în- tocmii cum s-a predat el în anul 1958 cu atît mai puțin în anul 1957. Și aceasta pentru că viața merge înainte, știința cucerește noi tărimuri. situația social-politică evoluează. Este clar că nu poli vorbi despre cucerirea spațiului cosmic, acum cînd s-a lansat puma planetă artificială, așa cum vorbeai anul trecut cînd erau lansati numai sateliți ai pămîntului, sau ca în anul 1956 cînd nu se ajunsese la aceste realizări. După cum este tot așa de clar că nu poți vorbj elevilor acum, după apariția documentelor Plenarei CC. al P.M R. din noiembrie 1958, despre orice proble- mă privind industria și agricultura, economia țării noastre, fără a le arăta ce prevede planul de stat pe anul în curs, perspecti- vele de dezvoltare care se deschid pe baza prevederilor planu- lui, fără a le face cunoscute realizările oamenilor muncii. Elevii au învățat și învață despre năzuințele poporului spre o viață mai bună și despre lupta de veacuri pentru a Ie înde- p.ioi In momentul cînd aceste năzuințe se împlinesc, cum să nu ie vorbim despre această împlinire ? lată de pildă recentul Decret al Prezidiului Marii Adunări N«;io»a!a privind lichidarea rămășițelor oricăror forme de ex- ploatare a omului de către om în agricultură, care va aduce pre-:?. noi ia viata satului, nu poate să fie trecut cu vederea ia prc:a»uî de invă'ămînt. Elevii, cu atît mai mult cei de la sale vor trebui să afle din școală care este însemnătatea acestui Deere;, a măsuiilor ce se vor lua pe baza lui. Pentru educarea tinărutui din școa'ă are mare însemnătate ca el să înțeleagă în toată măreția ei necesitatea. subliniată in Decret, ca fiecare om să-și as gure existenta sa și a familiei sale prin mun- că proprie, ceces.tatea de a lichida rămășițele relațiilor de ex- p^oatar» a omului de către om. Ce înalte învățăminte pot trage >co ir i s. dm aces' recent document al politicii statului nostru democrat-popular. ce semn ficații man se pot sublinia, pentru iatăr rea educa'iei lor comuniste. Fiecare lecție lasă toc pentru problemele vieții — într-un fel s»r in.r-a tul. într-o măsură mai mare sau mai mică. Un acru trebuie insă știut. Nu vorbele multe, ci vorbele clare, le- ga-» i- nod natura! de firul lecț ei, acestea rămîn in mintea elevilor aces'ea conving. Scol a noastră de astăzi nu mai este la început de drum. Ea - inuntat mult pe calea luminată de învățătura marxist- len.e sti c-sre ne arată că școala in afară de politică este o si.-.ci i ă si c ipocrizie. Sarcina care ii stă însă acum în față este aceea de a îmbunătăți mereu căile pe care actualitatea so- iwluiti r>jirunde în procesul instructiv-educativ în mo- ri jî -el nai firesc și permanent. In vacanța Vacanta ...a sosit odată cu zefirul ins veșmintată in haine de primăi cară. zimbitoare și plină de voie bună. Clopoțelul de alamă a amuțit, uitat intr-un sertar din cancelarie. Ce fac oare șco- larii in aceste zile de răgaz ? O scurtă plimbare prin Capitală ne-a dat răspuns la întrebare. Cu citeva zile in urmă in hat lele imense de la uzinele „Steaua Roșie" au apărut prin, tre muncitori, pe sub giganti-i tete poduri rulante, in fața cup- toarelor in care metalul se inA călzește pină la incandescentă, printre mașinile uriașe, grupuri mici de elevi de la Școala me. die nr. 18. Au profitat de timpul liber at vacantei pentru a afla cile ceva din tainele muncii din uzină. Privesc, întreabă, cercetează Instalațiile, vorbesc cit muncitorii. Compară nehotăA rifi diferitele munci. Una e mal plină de romantism, alta, te ti- trase prin perfecțiunea mașintA lor... Pe care s-o alegi ? In sfir» șit, pină atunci, mai e timp... La uzinele „Tudor Vladimire- scu" au fost elevii de la școlile elementare de 7 ani nr. 97 și 98 care au legat numeroase prieA tenii cu constructorii de autobu- ze. La sfîrșitul zilei de muncă — o mică surpriză pregătită pentru muncitori încă inaintt de vacanță: un bogat și fru- mos program artistic susținut, de școlari. E vacanță ! Dar lucrările agrIa O. BUZESCU [Continuare în pag. 7) Comitetul sindical sprijină școala In pagina a 3-a publicăm cîteva articole referitoare la experienfa unor pedagogi în legarea lecțiilor de actualitatea social-politică Analizînd împreună cu sec- ția de invățămint șj cultură a raionului rezultatele la învă- țătură ale elevilor pe trime- strul I, Comitetul sindical de învățămînt din orașul Vatra Dornei a luat unele măsuri pentru îmbunătățirea situației celor rămași în urmă, mai ales la matematică, fizică, chimie, limba romină și limba latină. Pe baza unui plan concret s-au organizat, în colaborare cu di- rectorii școlilor, consfătuiri de muncă pe specialități, avînd drept scop găsirea celor mai potrivite procedee pentru ridi- carea nivelului predării, însu- șirea temeinică a cunoștințelor de către elevi și reducerea procentului de note slabe. La consfătuirea din luna februa- rie a c. de exemplu, la care au participat profesorii de mate- matică și fizică s-a prezentat referatul „Despre inducția ma- tematică”. A fost aleasă acea- stă temă intrucit utilizarea me- todei inductive în matematică și fizică dă rezultate bune, re- ferentul folosind, multe exem- ple din experiența proprie la toate tipurile de lecți’. Con- sfătuiri asemănătoare s-au or- ganizat și pentru limba romî- nă, științele naturii, neografie șt chimie. Trebuie spus că a- cestea au constituit un ajutor prețios și pentru cadrele tinere cu mai puțină experiență Ia catedră. O altă măsură luată de Co- miletul sindical local este or- ganizarea cu regularitate a in- terasistențelor Ia aceeași spe- cialitate sau la specialități în- rudite. Interasistențele se des- fășoară pe baza unuî grafic ur- mărit îndeaproape de tovarășa M. Martinescu, responsabila grupei sindicale de la școala medie. Din obiectivele inter- asistențelor cităm : felul în care elevii rămași în urmă la învățătură sînt interogați la ore, cum li se verifică temele pentru acasă, cum sînt notați etc. Consfătuirile bilunare ale diriginților organizate la Școa4 la medie din Vatra Dornei ctf sprijinul direcției școlii, puni, accentul de asemenea pe pre4 venirea rămînerii în urmă 1* învățătură a elevilor. In acest N. CH1ȘU (Continuare in pag. 7j Concurs pentru fotografii învățămînt amatori din I a Redacția „GAZETEI INVAȚAMINTULUI" organizează un con- curs de fotografii și fotoreportaje pe teme legate de viața școlii. La concurs pot partici- pa cadrele didactice — fotografi amatori — din invătămintul de cultu- ră generală, profesio- nal și tehnic. Fotografiile trebuie să reprezinte cele mai semnificative aspecte din activitatea de în- vățămint — aspecte dm munca pe lotul * colan In atelier «au în pro- ducție, da la lucrările de laborator șl lecțH. de la cercurile de elevi Si din activitatea ob- •teasca, construcții șco- laie, să prezinte diferite realizări ale școlilor. Calitatea fotografiilor vi fi apreciată atît după efectul obținut prin tehnica fotogra- fică, cit și după conținutul pe care-1 prezintă, avindu-se in vedere măsura în care reușesc sa redea ceea ce este esențial, nou, specific, inte- resant in munca școlilor Boa- stre, să redea învdțămintului tura cu i trăsături ale nostru, legă- viața, cu pro- ducția, folosirea unor metoda înaintate în instruirea și edu- . carea elevilor. Fotografiile de format 13/1® cm . executate artistic și ia- 1 soțite de clișeele respective, cu explicația și numele auto- rului, vor fi trimise redacției pină la 1 talie a.c. Colo mai bune foto- grafii vor fi distinse cu premii (400 lei, premiul I — 400 lai, premiul U — 300 lei, premiul III) șl ca mențiuni In cărți. VIAȚA DE PARTID z Invățămîntul ideologic Realizarea un# învățăinint științific în școlile de toate gra- dele și grandioasa acțiune de culturalizare a (nașelor munci- toare de lu orașe- și sate impun o profundă pregătire ideologică, politică și profesională a cadre- lor didactice. De aceea și in re- giunea Suceava organele și or- gan’zațiile de partid, respeclind indicațiile partidului nostru in ceea ce privește manca in riu- d: ’ inte ectua i or, au luat io ultimii ani numeroase măsuri peii.ru a-i ajuta pe învățători, prcfesori și educatoare Să-și în- sușească in inod temeinic înva- ță ura marxîst-lenmistă. Au fost instituite cicluri de lecții și conferințe cu caracter ideo- logic, politic și profesional, s-a dat o atenție deosebită înzes- trării bibliotecilor din școli cu cărți de literatură politică An de an, studiul organizat al pro- blemelor marxism-leninismului a atras tot mai mu’ți pedagogi- In acest an școlar, în invăță- mintul ideologic al pedagogilor, lecțiile sini ținute de lectori ai comitetului regional de partid, secretari ai comitetelor raionale și orășenești de partid. In elaborarea lecțiilor s-a avut în vedere legătura cu pro- blemele muncii invațătorilcr și prcîesorilor. De aceea, cind s-a vorbit despre producția socială, de pildă s-a accentuat asupra educării la școlari a dragostei față de munca in producție, a- supra problemelor politehnizârii invățămintului și ale predării cunoștințelor agricole ăi școlile sătești. Se dă o mare atenție combaterii teoriilor revizioniste, a obiectivismului, cosmopolitis- mului. naționalismului și in ge- neral combaterii influențelor ideologiei burgheze asupra lu- crătorilor din iuvăț„nunt_ Pen- tru a contribui la educarea pe- dagagitoi in spiritul patriotis- mului socialist, lecțiile scot in evidență, ori de cil? ori este ne- voie, figurile celor mai valoroși oameni de știință progresiști și revoluționari din istoria țării noastre, ca N. Batcescu. Victor Babcș, Gh. Ma- nrscu, ș. a -wn Neamul Jurteinllor Zboară cecerli Razia Vbm JeiexBBva De asemenea se recoasaB- sHlalal Afrowate TiBlfoara, Facultatea de Agricultură |i Zuoteb- ■le, anunță scoaterea la concura a următoarelor posturi didactice : un post de conferențiar la disciplina IHopalola-le I ■■ pust de ouaderen- țh la disciplina genetică ,1 cnltorl irigate : un post de eonterenllar la dlsctpUna anatomia al tlrlotopla aaV mafeiav U waiogio ; nu pust de ,el de Incrârl la dlselpUna pomicultură «1 vlUcwltură ; an post de set de lucrări la dlsdpUaa Htoteăsls ; nu tor revoluționară pentru crește- terea salariului muncitorilor și scăderea profitului capitaliști- lor", ceea ce înseamnă că Mant și Engels au luptat pentru re- forme in cadrul orinduirii capi- taliste și nu pentru răsturnarea revoluționara a sistemului capi- talist. Foarte grav este faptul că propagandiștii respectivi n-au reușit să seziseze aceste confuzii și le-au admis La cer- cul care cuprinde cadrele didac- tice de la Școala medie din co- muna Darabani- in seminarul din 8.111.1959 in care s-au o s- cutat problemele modului de producție capitalist, un profesor a arătat ca „salariul nominal este salariul integral (brut,, iar cel real este ceea ce primește salariatul in mină* (adică după reținerea impozitului). Arălin- du-i-se că a greșit, tovarășul s-a ,-corectat" spunind că sala- riul real este cei pe care il pri- mesc muncitorii „in mod indi- rect" (ocrotirea sănătății, insti- tuțiile de cultură — adică sala- r ut social). Deși era vorba de salariul nominal și real iu ca- pitalism, vorbitorul a încercat să exemplifice prin formele de salarizare socialistă. Mențio- năm că grupa respectivă de se- minar- n-a reușit să clarifice in mod satisfăcător problema pau- perizării absolute și relative a proletariatului în condițiile ca- pitalismului contemporan. Sint destul de dese cazurile cind dezbaterile din seminarii arată că fenomenele realității sint privite in mod metafizic, izo'ate unele de altele, că se face abstracție in mod artificial de faptul că obiectele și fenome nete dm realitatea obiectivă se condiționează reciproc ți că nu sint imobile, ci se află in per- manentă mișcare și dezvoltare. Trebuie spus, că m regiune s-aa luat o serie de măsuri pen- tru ridicarea nivelului muncii in seminarii. Astfel, s-au orga- nizat consultații pe școli sau pe centre de comune, date de tova- răși pregătiți in prealabil la co- mitetele raionale P.M.R. In ra- ionul Darabani, de pildă, cadrele didactice de la aproape toate țcohle an primit consultații in problemele privind teoria mar- xistă a plusvalorii. De aseme- nea. in vacanța de primă- vară s-a organizat un curs de 5 zile cu propagandiștii din regiune, in care se pre- dau lecții. se fac semina- rii, se organizează consfătuiri metodice și diverse activități menite să mdninătățească pre- gătirea propagandiștilor. Au fost luate măsuri ca bibliotecile sătești să-și îmbogățească fon- dul de cărți cu operele clasici- lor marxism-leninismului, mai ales cele din bibliografia reco- mandată la cursuri. Aceasta vine să completeze inițiativa li- brăriilor de a expune în zilele cind au loc seminariile cu ca- drele din invățămmt. standuri cu cărțile necesare cursanțîlor. Conștiente de importanța pre- gătirii ideoiogico-poiitice a ce- lor care se ocună de iust'uirea șt educarea tinerei generații, multe din organizațiile de partid din școli și din comune au ana- lizat in adunări generale a- eeastă problemă și au stabilit măsuri concrete pentru continua îmbunată irc a muncii pedago- gilor în cercwi’e de invățămlnt ideologic MIRON DOBOȘ activist la Comitetul regional P.M.R. Suceava pentru ocuparea în înoăfămînlul superior post de de incrârl la dlaclpliaa orțanirare I.A.S. Doritorii vor inalola in terma de o lună de la dala pakllcăril concurentul o cerere către Uectnra- ro InetlMwlnl Agronomic Timișoa- ra. Flata Unirii Nr. 1/a. taiotltă de nrmăloazele arte ț rsple legalisală de pe actul de atndll, lucrări |lllatl- lleo Intr-an exemplar, certificat de caracterizare a acUvllâ|U protealo- Bafe pl ebatoetl eUkeral «a IntH- Școlile cu regim preventorial asiqurâ copiilor nu numai condiții optime de a se întrema, ci și yosfcilitaiea, de a coBtinua studiile. In fotografie, o lecție la Șcaala speciala din Predeal. DE LA MIISSTERUL iRVAȚAMiNJULIH Șl CULTURII LECȚII TIP DE EDUCAȚIE F1ZICÂ Pentru perioada 6-18 aprilie 1959. CLASELE 1—11 TEMA : Ș-tafeta cu alergare. DURATA; 30 minute. 1.— Exercițiul 1. Joc de aten- ție. Șezind in bănci cu mîinifc la spate. Cind se comandă „dreapta" copiii vor ridica bra- țul drept fluturînd paima, pînă la comanda „la loc". „Stingă" se întinde brațul sting înainte pină la comanda „ a loc". Se tepetă de 4-5 ori. Exercițiul 2. „Pisica", șezind la capătul băncii cu picioarele în afară. Ap’ecarea trunchiului înainte și prinderea glesnelor; din această poziție întinderea genunchilor, părăsind banca, revenirea cu îndreptarea trun- chiului. Se repetă de 4 ori. Exercițiul 3. Șezind în bănci cu palmele pe pupitru. Răsuci- rea trunchiului unul spre altul, cu ducerea palmelor pe umărul vecinului și revenire. Se exe- cută de 3 ori. Se schimbă locu- rile și se mai execută de 3 ori. Exercițiul 4. Stînd intre rîn- duri de bănci. Trei, patru sări- turi ca mingea cu întoarcere în direcția indicată : fereastră, ca- tedră, ușă. 12—14 sărituri. II. — Sc împarte clasa In două echipe egale, aliniate tn șîr lingă pereții laterali ai cla- sei. Pe sol se înscrie cîte urr cerc în fala culoarului dintre bănci (cercul de plecare și so- sire). Cursa începe clin cerc. La comandă se aleargă indivi- dual pînă la peretele din fundul clasei, 11 atinge, apoi se îna- poiază în cercul din care a ple- cat Cîștigă un punct pentru echipă, cel care a sosit primul în cerc. III — Stînd între rîndurile de bănci. Mers pe loc 8 pași, întinderea brațelor în sus cu tufla unde își are Inncfia de bază, zaa recomandarea șelulu de catedra dacă funcționează tn invățămtutul euperlor, certificat de vechime, eli- berat de InzUtuțla unde lucrează, memarln de activitate dldacttco- ștUnțlllcâ, autobiografia. Data cuacnrzvlul ae va anunța ui. terlnr. InlnvmațU ■apUmenture an pri- mesc Ia lecteMtal Inalliolalal, lela- laa M.». palmele încleștate, coborîre la- teral cu lăsarea înghemnit. Se repetă de 4 ori în ritm rar. CLASELE I1I-IV TEMA: Ștafetă combinată cu alergare, tragere la țintă și trecere pe sub obstacole. DURATA : 30 minute. I. — Exercițiul 1. Joc cu exe- cuție inversă la comenzi. Șe- zînd în bănci cu mîinile la spate. La comanda „sus" cop.ii trebuie să se ghemuiască sub bancă, pină la comanda „la loțpr La comanda ,.jos" copiii se urcă pe scaunul băncii, pînă ie comanda „la loc". Cîștigă șirul care nu greșește. Exercițiul 2. Intre șirurile de bănci, stînd cu picioarele de- părtate, brațele întinse în sus cu palmele încleștate. Aplecarea energică a trunchiului cu duce- rea mîinilor încleștate spre pi- ciorul sting. Se execută alter- nativ de 4 ori. Se imită spar- tul lemnelor. Exercițiul 3. Cu fața în drep- tul scaunului băncii, cu palmele pe pupitru și spetează (pupi- trul vecin), lăsînd greutaiea corpului în brațele sprijinite (coatele întinse), ridicarea ge- nunchilor la piept și așezarea picioareior pe scaunul băncii, fără zgomot, in poziția ghemuit; întinderea genunchilor cu duce- rea brațelor lateral și îndrep- tarea t-unchiului. Tot cu spri- jin în brate, coborîrea de pe bancă. Se repetă de 3-4 ori. Exercițiul 4. Stînd între băn- ci. Patru sărituri ca mingea cu deplasare înainte și înapoi. Se repetă de 3-4 ori. 11. — Se împarte clasa în 2 echipe egale ca număr așezate în șiruri pe culoarul dintre bănci, stînd cu picioarele de- părtate (tunel). Pe pupitrul ul- timei bănci, se desenează un cerc. Fiecare echipă va avea un corp moale (cartof, con de brad, cocean de porumb). La un semnal primul elev din fie. care echipă aruncă obiectul in cercul înscris, trece pe sub su- ne), atinge peretele din spate, culege obiectul pe care l-a a- runcat, revine pe sub tunel și își reia repede locul. Preria obiectul următorului și trece la coada șirului. Următorii pornesc la semnal și execută aceleași sarcini. Cîștigă un punct pen- tru echipa cel care a adus mai întîi obiectul și încă două punc- te. dacă a nimerit cercul. Se to- talizează punctele. 111. — Stînd între șirurile de bănci. Patru pași înainte cu în- toarcere 180“ și continuarea mersului. Se execută de 4-6 ori în rilirt vioi ACTUALITATEA SOCIAL - POLITICA IN LECȚII Redacția noastră a cerut unor profesori din Capitală să împărtășească expe- riența lor în legătură cu oglindirea actualității social-politice în procesul instructiv- educativ. Publicăm răspunsurile primite. Profesorul să fie bine informat Accenf pe formarea de sentimente și convingeri Profesorul are datoria să for- meze pe viitorul cetățean al patriei socialiste care nu stă pasiv în fata frămîntărilor vieții și ia parte activă Ia ele. Pentru a atinge acest scop, în munca sa la clasă, cred eu, profesorul trebuie pe de o parte să folosească, să valori- fice cu atenție cunoștințele căpătate de elevi prin lectura ziarelor, revistelor etc. și pe de altă parte — șț aceasta este de cea mai mare importanță — să orienteze, să ajute pe elevi in înțelegerea probleme- lor politicii interne și interna- ționale, stimulîndu-le curiozi- tatea pentru evenimentele ce se petrec în țară și pe plan mondial. Am căutat să respect aceste două cerințe in predarea geo- grafiei. avînd grijă ca preten- țiile mele față de școlari să nu depășească nivelul lor de în- țelegere, să respecte particu- laritățile vîrstei. In ziare a apărut recent n- formația privitoare la începe- rea unor noi construcții indu- striale din tara noastră : fabri- cile de zahăr de la Luduș și Bucecea, fabrica de lapte praf de la Cîmpulung, tăbăcă- ria modernă de la Jilava etc. Dată fiind importanța acestor noi realizări socialiste, Ie am popularizat printre elevi, mai ales la cei de la clasele a Vil-a unde se predă geografia R.P. Rom ine. Elevii au fost în- trebați ce modificări va suferi harta economico-geografică a țărti noastre trăind seama de informațiile pe care ni le-au furnizat recent ziarele. îm- preună cu ei am comentat ca- pacitatea puțin obișnuită a a- cestor fabrici : cîte 2.000 tone pe zi de sfeclă de zahăr pre- lucrată la Luduș și Bucecea, 1.500 tone de piei crude la Ji- lava. Apoi am tras concluzii arătindu-le că aceste construc- ții vădesc grija pe care o are partidul pentru buna aprovi- ziortare • oameuîhsr muncii cu buuui; de “Oîtîdej. Pre--i.,area independenței unor state coloniale m-a ajutat să țin la curent pe elevi cu problemele actuale ale luptei de eliberare națională a po- poarelor subjugate de imperia- liști. Am căutat să subliniez în lecțiile mele importanta pe arena internațională a luptei de eliberare pe cane o duc po- poarele Asiei și Africii și am arătat elanul cu care cele eli- berate au pornit la consolida- rea tinerelor lor state. Vorbin- du-le elevilor despre India, a- tunci cînd am arătat felul cum ea și-a obținut neatîrnarea, am apelat la cunoștințele copiilor despre celelalte țări care au scuturat jugul colonialismului. Răspunsurile complete ale șco- larilor au arătat că ei citesc ziarele și că procedeul de a le atrage atenția cu regulari- tate asupra evenimentelor po- litice a ajutat la dezvoltarea interesului lor față de tot ceea ce se petrece in lume. Consfătuirea pe tară a țăra- nilor și lucrătorilor dm secto- rul socialist al agriculturii ținută la Constanța, documen- tele Plenarei C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, lupta dusă de U.R.S.S. pentru rezolvarea justă a problemei germane și altele au intrat în categoria evenimentelor de im- portanță majoră pe care le-am discutat cu elevii la obiectul meu. Aș vrea să subliniez că este foarte important ca atunci cînd se face „actualizarea" profeso- rul să nu improvizeze. El tre- buie să vină bine pregătit. prof. GH. TEODORESCU Școala medie „Gh. Șmcai* 0 actualizare firească Plasarea „actualizării* la sfîrșitul orei de curs ca un punct din plan — așa cum făceau pinâ nu de mult unii în- vățători și profesori — mi se pare cu totul artificială, nefi- rească. Ea riscă să devină mecanică, să alunece pe linia unui formalism dăunător și să compromită chiar ora de curs. Consider că eficacitatea lecției în ridicarea nivelului ideo- logic și politic al elevilor depinde în primul rînd de o aciua- lizare firească făcută de profesor în cursul lecției oricînd permite asociația de idei. Mă voi referi la două lecții pe care le am predat în cursul trimestrului II la Școala medie „Matei Basarab"- Avînd de predat la clasa a IX-a „La conquete de I'Arctique" am axat întreaga lecție pe patriotismul oamenilor sovietici — patrio- tism de tip nou — care constituie factorul determinant, ele mentul dinamic care stimulează pe oamenii sovietici în ac- țiunea lor de cucerire și de transformare a naturii, în efor- turile lor de a-și ridica nivelul științific, ideologic și politic. Cu acest prilej am putut arăta că ultima rachetă interplane- tară sovietică (lecția s-a desfășurat în zilele în care U.R.S.S. a lansat cu succes racheta pe direcția lunei) este o dovadă concretă a eforturilor creatoare desfășurate de poporul so- vietic și o dovadă concludentă asupra nivelului la care a ajuns știința în marea țară a socialismului. De asemenea, predînd acum cîteva zile la clasa a X-a B poezia „Du poete ă son parii" de Louis Aragon, am reliefat rolul important pe care Partidul Comunist Francez l-a jucat în creația artistică a poetului, cît și în activitatea sa politică- Cu acest prilej am putut lega lecția în mod firesc de lupta intensă desfășu- rată de clasa muncitoare din Franța, călăuzită de partid, pentru o viață mai bună, pentru pace, împotriva exploatării capitaliste. în aceeași zi, presa publica victoriile obținute de comuniști in uit mele alegeri municipale din Franța. Vorbind elevilor despre aceste victorii am subliniat că ele se dato- rase tocmai faptului că Partidul Comunist rrancez urmăreș.e realizarea năzuințelor de pace și bunăstare ale clasei mun- citoare din Franța, iar poporul muncitor francez are o mare încredere în el. O asemenea informare asupra evenimentelor politice ac- tuale — făcută in mod firesc, strins legat de problemele care se discută — consider că ajută mult în formarea, în educarea viitorului cetățean. prof. Al. MARINESCU Școala medie , .Matei Basarab" — un ajutor de preț Presa Sînt pe deplin convinsă că elevii trebuie obiș- nuiți să vadă cu claritate fiecare lucru nou, fie- care pr greș, să cunoască — la nivelul lor de înțelegere — realitățile economice și sociale. Există nu numai posibilitatea, dar și necesita- tea ca, în majoritatea lecțiilor de fizică, materia- lul predat să fie strins legat de practica construi- rii socialismului în patria noastră. Cum putem vorbi, de pildă, la clasele a VH.a și a X-a, des* nrș motoarele electrice fără să arătăm realizările • : ■ noastre în acest domeniu, fără să amintim de de bună calitate ale fabricilor Clement C„‘wald, E’ectroputere Și altele ? Cum putem preda la el. Xla aparatele optice fără să pomenim ■ realizările industriei optice romîne. La această lecție se poate scoate în relief, pe lingă creșterea cantitativă a producției, și creșterea calitativă a aparaturii produse în ultimii ani. Astfel, dacă în 1919 s-a construit Ia I.O.R. primul microscop ro- mirese care putea mări de 150 de ori, astăzi la noi • _ construiesc microscoape care măresc pînă la 1350 de ori. Vorbind la clasa VIILa despre instrumente de măsură (șubler, micromctru și altele), am folosit — de pildă — materialul publicat în revista ..Știință și tehnică" intitulat „In lumea microni- lor" în care se arată realizările obținute în cei 5 ani de existență a uzinei .,21 Decembrie". A- paratele produse aici au fost prezentate la diverse expoziții și tirguri internaționale și au cules elogii din partea specialiștilor. Folosind fotografiile pu- blicate am arătat elevilor caracteristicile instru- mentelor folosite în producție și perspectivele de viitor ale acestei ramuri industriale. Uneori o simplă informație din ziar aruncă lumină asupra dezvoltării industriei într un anumit domeniu. Vorbind la clasa X-a despre descărcările în gaze, după ce am analizat fenomenul fizic sub toate aspectele lui, întărind cu această ocazie cunoștin. țelo elevilor asupra structurii moferiei. am trecut la aplicații practice. Am citit elevilor o scurtă știre apărută în „Informația Bucureșlhihii" în care apare evidentă preocuparea pentru fabrica- rea lămpilor fluorescente în țara noastră. Reiese din această notiță că documentația, amenajările și chiar experimentarea producției acestor lămpi sînt într—o fază avansată, iar producția în serie va fi începută încă în trimestrul IV al acestui an. Elevii au legat singuri cele de mai sus de avanta jele folosirii lămpilor fluorescente care. înlocuind becurile cu incandescență, aduc însemnate eco- nomii de energie. In general posibilitățile de le- gare de momentul actual sîrit multiple în lecțiile de fizică. Presa cotidiană — „Scînteia". ,-Scînteia tineretului" — și revistele — „Buletinul de infor. mare științifică", „Știință și tehnică", „Veac Nou", „Uniunea Sovietică", etc. — ne aduc con- tinuu material în care se reflectă marile realizări din U.R.S.S. și din celelalte țări socialiste în dome- niul producției, al cercetărilor științifice, al protecției muncii etc. Profesorul poate deci să culeagă material mereu actual și să 1 folosească în lecțiile lui avînd grijă să arate copiilor cui se dato- resc aceste realizări, în slujba cui sînt puse și care sînt perspectivele de dezvoltare în sectorul res- pectiv. prof. E. KORITZER Școala medie „Matei Basarab" Ca proiesor de limba și litera- tura romină sînt preocupat per- manent de educarea elevilor în spiritul moralei comuniste, de formarea lor ca cetățeni activi în frontul păcii și socialismului. Pentru realizarea acestui scop fac apel in primul rind la cu- noștințele pe care elevii le pri- mesc în orele de informare po- litică, completlnd ori informln- du-i eu însumi asupra acelor prob‘eme ideologice și politice, asupra acelor evenimente inter- ne și internaționale care au o strînaă legătură cu conținutul lecțiilor pe care le predau. Cînd am predat la clasa a VI a povestirea Drapelul (din „Pentru puterea sovietică" de Valentin Kataev), după ce — prin analiza literară a textului — am scos tn evidență eroismul ostașilor sovietici în lupta eu cotropitorii hitleriști — le-am arătat elevilor că, deși popoarele Uniunii Sovietice au avut de su- ferit de pe urma cotropirii pa- triei lor de către armatele bit- leriste, ele manifestă sentimente adinei de prietenie și stimă față de poporul muncitor ger- man Am arătat că guvernul so- vietic a propus în repetate rin- duri încheierea Tratatului de pace cu Germania și normalizarea si- tuației din Berlin. Din multele exemple pe care le aș putea cita aș vrea să mai amintesc unu! singur. In preda- rea noțiunilor de teorie a litera- turii am avut prilejul, la clasa a Xl-a B, să vorbesc despre nece- sitatea ca scriitorii să se ins- pire din actualitate. Recapitu- lînd materia in vederea lucrării scrise pe trimestrul II s-a dis- cutat despre evoluția romanului rominesc. Am atras atenția ele- vilor asupra editorialului „Lite- ratura să pătrundă tn miezul actualității" apărut cu o zi îna- inte în „Scînteia" Articolul sub- liniază că romanele valoroase care au apărut în ultimii ani se datoresc tocmai legării lor de viața de zi cu zi, de lupta pe care o duce poporul nostru pen- tru construirea socialismului. Procesul legării tot mal ]active a literaturii de temele actuali- tății — am citat din articol — este un rezultat al muncii edu- cative a partidu'ui, al luptei sale ferme pentru promovarea meto- dei realismului socialist. Aici am reamintit elevilor un eveniment important petrecut recent în via- ța noastră literară — răspunsul entiniast pe care l-au dat un mare număr de scriitori chemă- rii de a merge la sate pentru a sprijini activitatea culturală și pentru a se inspira din realita- tea vie. A fost un bun prilej de a sublinia datoria lor, a elevi- lor, ca viitori muncitori, tehni- cieni și intelectuali, de a par- ticipa activ la construirea socia- lismului in oricare domeniu de activitate ar lucra. Profesorul de literatură tre- buie să formeze la elevi convin- geri și sentimente puternice, care să-l însuflețească în întreaga lor activitate. prof. VLAD1MIR DOGARII Școala medie „Mihail Eminesc®* -------C ON CLUZI I----------------------------------- Prin publicarea celor clieva articole din pagina de fală, am urmărit să spicuim cîte ceva din preocupările pedagogilor de a forma pe viitorul cetățean al statului nostru socialist, un cetățean care nu stă pasiv la tot ceea ce se petrece în jurul său, ci luptă cot ta eot cu alții in frontul constructorilor vieții noi. Cea mai de seamă preocupare a pedagogilor — așa cum reiese și din experiența prezentată mai sus — tre. buie să fie aceea de a-l introduce pe copil in viață, făcind să-i intereseze toate problemele ei, pentru ca atunci cină va deveni mare să participe la rezolvarea lor din profundă convingere și dintr-o arzătoare nece- sitate. Această ancorare a copilului în viață, în ac- tualitate trebuie să se facă prin toate mijloacele . de care dispune școala. Fără îndoială că ținerea la curent a școlarilor cu actualitatea social-politică prin lecție — aspect despre care semnatarii articolelor și-au propus să vorbească — tace corp comun cu toate celelalte elemente prin care pedagogul va reuși să crească pe cetățeanul pre- gătit pentru viata in societate. In iniormarea școlarului asupra evenimentelor și problemelor social-politice de ordin intern și interna- țional, pedagogul caută să aibă in vedere înainte de toate, că are de-a tace cu copii și încă cu copii de diferite vîrste. Prin urmare, el va fi atent să prezinte lucrurile la nivelul de înțelegere al celor mici și într-o formă accesibilă fiecărei virsle. Pentru a putea face aceasta, și pentru a da o inter, pretate justă faptelor, profesorul trebuie să fie el însuși bine informat Buna sa informare rezultă nu numai din aprofundaiea unuia sau altuia din materialele impor- tante publicate in ziare și al căror conținut vrea să 1 aducă la cunoștința elevilor, ' ci din obișnuința de a citi cu regularitate ziarele, revistele, de a urmări cui atenț;e emisiunile radiofonice. Legă ura cu actualitatea social-politică poate fi fă- cută in lecție in orice moment dacă bine înțeles per. mite asocia ia de idei așa precum a arătat și tov. prof, A'.. Marinescu. Pentru evitarea formalismului, nu este a e:isla insă singura cerinfă. Apelul la cunoștințele elevilor este necesar, după cum loarle utile sînt și sublinierea de către proiesor a celor mai importante probleme. Trebuie ca liecare discuție să contribuie la forma- rea unor sentimente adinei și convingeri trainice care vor determina in cea mai mare măsură conduita în viată a viitorului cetățean a) statului socialist. Subliniem ca o parte pozitivă legătura pe care tova- rășul proiesor Vladimir Dogarii obișnuiește să o facă cu informările politice organizate în școală, preocuparea tovarășului Gh. Teadorescu de a antrena cil mai mult pe elevi în discuție. Nu există obiect de învăiămînl care să nu dea posi- bilitatea de a contribui la iniormarea școlarilor cu ceea ce se intimplă pe plan politic și social, în cuprin. sul tării noastre și in lumea întreagă. Dat fiind că pe această cale le întregește însăși lecția și se întărește educația comunistă a tineretului, problema trebuie pri- vită cu toată atenția atit de iiecare pedagog in parte, cît și de către organele de îndrumare și control. Carnet ul de practică agricolă Elementele caracteristice «7e aplicațiilor proctice pe terenul agricol trebuie să fie notate. ți «n- tetizate de fiecare elev intr-un eenrt, pe mituri ce lucrările sint efectuate. Acest carnet e Line să orbi un număr suficient de puțini pentru ca si poală cuprinde toate notările făcute in decursul celor trei ani de studii (din clasa • I -a pini în elasa a l ila) ți si reflecte înlănțuirea lucrărilor agricole de la un an la altul Pentru aceasta se poate folosi orice fel de casei, de preferat unul eu scoarțe lari, care să poată fi folosit ți pe tern fără si se distrugi. Fiecare pagină a earneridni de practici trebuie si fie împărțită inlr-tsn număr fir de rubrici, pe care elevii le comple- Seasă eu datele fi elementele descriptive necesare a fi reținuse in legături eu lucrările executate. retarde rubricilor ăal următoa- rele : denumirea lucrării ; dota H lecui nade se titrai lacrarea respecți ti : starea timpului (se- pia, tint, ploaie ncj; scopul lu- crării ; mefini. — rfle H »■»»•- la folosise ; iimw deșertare • lucrării ; date practice de reținut ia legătură cu haro-ca ewnaii I număr de berzure ce m lucrează b»-e zi, emuismea de săsninși necesmi ia ier», rațiile altnseu- mt la diferite cmegarii de anime- le «ScJ; iaie—ări persanele ale desului greutăți uslimpinme, lipsuri caustroate ele). Berii trebuie si iți liniere de la tncepan, ia rf—■, rubricile dopa indicațiile prafesomlui, urmind si ie completeze ia timpul practicei. Rubricile carnetului de practici au matul si ajute pe eteri de ■ ^PmUe ți de a dm com> pArxa/ aberațiilor ți problrmdor ce ae pun ia deenrial anei Intrări practice, pe cele esențiale fi ra- racSeristice lucrării respective. De asemenea, notoid aceste elemente ia ordinea stabilită de rubrici, șco- larii capiii priceperea de a-ți sis- sammiza omoțliațela noi pe care le obțin prin aplicațiile practice. Pentru fiecare lucrare sau de- psonitrație se rezen i cile o pagina. Rodim ia cale ce urmează aa exemplu primați felul vum trebuia completat carnetul de practici. DENUMIREA LUCRĂRII: seni- palul porumbului. DATA Șl MACLL UNDE SE EXECUTA LUCRAREA .- 15 apri- lie, pa lotul școlar, in parcela care a fost cultivată anul trecut cu gria. STAREA TIMPULUI : cald, senin. SCOPUL LL CRARH ; insămința- gea porumbului. MAȘINI, UNELTE Șl MA- TERIALE FOLOSITE : marcator, sape siminfă de porumb. SUMARI DESCRIERE A LU- CRĂRII : Am seminal porumbul ia cuiburi așezate in pătrat. Mm iutii am însemnat nodurile pe le- rea, trecind cu marcatorul ia lun- gul pi lutul purcelei. La inernața- rea riudnrilor trasate de marcher, M făcut ca iapa a etică gropiță da b-7 em odincime fi am pus ia feudul ei cile 2-3 boabe de po- rumb. Pe anaă, am astupat la iac, opisind puțin pimialul ea «apa. DATE PRACTICE DE KETl- NUTISi LEGĂTURA CU LLLKA. REA EXECLTATA : Am imn «•i'W Diate de eol 1CAR 34, cure este raionul pentru regiunea ia ture se afli comuna noastră. Dis- tanța între rindari la care se sea- mănă acest toi de porumb arta da 70 cm. ÎNSEMNĂRI PERSONALE : Te- renul parcelei nu era bine mărun- ții fi de aceea, înainte de seminal, a trebuii să spargem bulgării ți Su-i mărunfim cu sapele, pentru ea să se poată cunoațte uger ur- mele lisate de marcator. în cuprinsul carnetului de prac- tică se pot rezerva pagini pentru diferite desene și schițe legale de lucrurile practice. Este necesar ca profesorii care predau cunoștințele agricole să ajute pe școlari să completeze eu regularitate și corectitudine carne- tul da practică, ovîrul grijă ca acesta să devină o piesă utilă în munca fiecăruia și nu o simplă for- malitate. P. MANEA MATERIAL DIDACTIC construit cu mijloace locale In programele școlare de matematici sînt prevăzute o serie de lucrări prac- tice pe care fiecare profesor trebuie să le efectueze cu elevii fie in cursul enu- iiH, o data cu, predarea capitolelor de geometrie sau trigonometrie, fie spre sffrțitui anului, ca o încheiere a mate- riei predate. lapiiindu-Bă de materialul didactic •ecesar efectuării acestor lucrări, am conurj.t cu ajutorul elenilor, un apa- rat pe care 11 voi putea folosi la nume- roase aplicații practice. Părțile compooente ale aparatului sint următoarele: I) o planșetă drept- unghiulară; 2) două tije reglabile; 3) luneta pentru vizare; 4> un raportor nobil (din lemn sau metal); 5) un cursor pe care se poate fixa o oglindă plană; 6) un trepied pe care se așează planșeta; 7) un fir cu plumb. Planșeta dreptunghiulară este confec- ționată d:ntr-o scindură de esență tare (fag sau stejar), cu dimensiunile de 120 cmX35 cm, avind o grosime de 3 cm. Pe această scindură se trasează a» longitudinală și se sapă de a lun- gul ei un șanț pe o lungime de 100 cm., pe care să poată aluneca un cursor me- talic. Pe marginile șanțului sint trasa- te gradațiuni în m;limetri, numerotate începind din O către A (vezi fig.). In A, planșeta se perforează în așa fel. Incit o tijă reglabilă s o poată străpun- ge pe aici. Tijele reglabile sînt confecționate din tuburi cilindrice de diametru mic, •șezate unul intr-altul, astfel ca fiecare tijă să se poată lungi sau scurta (sis- tem trepied la aparatele de fotografiat). In A se fixează tija cea mai lungă, de aproximativ 100 cm. Pe cursorul C se iiiniMiiiiiiitK^^^ .............. Mai mulți învățători ne întreabă cum trebuie programate orele de muzică în condițiile predării simultane la două sau mai multe clase. Cunoștințele prevăzute de programe- le de muzică pentru clasele I—IV fiind diferite, se impune ea fn predarea la această materie învățătorul să lucrez» cu fiecare clasă V parte. Totodată, pre- darea muzicii simuijn cu o altă ma- terie (sau chiar ca maz^a) nu este posăblfă dator ta f’ptuiui că. fi timp ca "redăm muza ia una din clase, elevii ceUitxk» clase ar fi stinjeniți în efertarea lucrăr-j primite ca activitate independentă. PeL-a a inlâtara aceste dificultăți este «seresar ca învățătorii care predau SESsultac la două aaa la mai multe clase «ă p-ogr*me*e orete de muzică separa*, peetra fiecare clasă In parte. tna:me «ju după cursuri (in funcție de eondîțiie spe-iL** ^e lucru). In macualal de gramatică pectru clasa a H a se spune că satr ectul răs- punde la întreba-ea cine iar predreatu! la Thtrebărîle ce tace, ce este cws este subiectul, sau ce se spuae despat su- biect. In legătură cu aceasta, tov O. Pef'o- șanu. directorul Scoli pe 7 aai din satul Cornet, raioăl Crarova. ae în- treabă de ce sint omise dm a»anual în- trebarea ce pentru subiect î: Întreba- rea ce are pentru predicat. Omiterea întrebării ce pentru s^i- ect se datorețte unei scăpări in redac- tarea manualului. De aceea. învățător; le vor da elevilor explicația completă : fixează cea de a doua tijă, care are circa 25—30 cm. lungime. Fiecare tijă se termină la unul din capete printr un inel metalic sub,ire, pe care sînt fixate de-a lungul a doi diametri perpendicu- lari, doua fire, unul orizontal șj celă- lalt vertical. Tija din A este fixă ca poziție, dar reglabilă ca lungime și ra- batabilă. Tija fixată pe cursor se de- plasează, o dată cu cursorul, pe direc- ția OA. Luneta se confecționează, ca -și tijele, dintr o țeavă subjre, cu diametrul de circa 6—3 mm. Dacă țeava nu este neagră, se înnegrește în interior prin afumare sau vopsire. Luneta L se fixează In O (vezi fig), astfel incit sa se poată roti atît în planul orizontal (planul planșetei), cît și In planul în- clinat (planul care este mobil rotindu-se în jurul Iui Ri și Ra). Punctul de fixare al lunetei nu este la mijlocul ei, ci acolo unde ea este împărțită în raportul 2/3 de la ocular către obiectiv. Tot pe lunetă se fixează, cu ajutorul unei brățări, un indicator care se poate roti o dată cu luneta. In- dicatorul arată grada,iile de pe rapor- tor. Raportorul de tip școlar (metalic sau din lemn), se fixează pe planșetă ast- fel îneit diametrul lui să coincidă cu direcția RiRj (vezi fig ), iar centrul cu punctul O. Raportorul este astfel mon- tat, incit se rotește în jurul lui RiRi de la 0 grade la 90 grade. Pentru citirea unghiului de îmbinare se prinde de lu- netă un sfert de cerc gradat, (P) care străpunge planșeta, după cum se vede tn figură, și se poate deplasa o dată cu rotirea lunetei. Cursorul C se confecționează din lemn sau metal, astfel incit să alunece de-a lungul jgheabului OA. De cursor se fixează tija scurtă sau oglinda plană de mărime obișnuită (6 4 cm.). Planul oglinzii trebuie să fie paralel cu pla- nul planșetei. Trepiedul pe care se așează planșeta este alcătuit din trei picioare rabata- bile. Așezarea aparatului în stație se rea- lizează astfel : se desprind picioarele din locașurile lor și se așează vertical, fixîndu-se bine in pămînt, după ce fi- rul cu plumb indică locul unde se face operația de măsurare. Pe diferite pun- cte ale planșetei se așează cumpăna zi- darului sau bula de calare, pentru a se stabili pozi,ia orizontală a planșetei. Raportorul se înclină după cum cere subiectul răspunde la întrebările cine sau ce (respectiv despre cine sau des- pre ce se vorbește în propoziție). întrebarea ce are nu se folosește la aflarea predicatului. Cu această între- bare se află complementul direct care determină verbul a avea cu sens de a poseda. Spre exemplu, în propoziția ^Andrei are o carte”, punind întreba- rea Ce are Andrei ? căpătăm răspunsul: o carte — care este complement direct. Folosirea întrebării ce are pentru pre- dicat poate duce și la alte greșeli. Spre exemplu. In propoziția „Pentru a crește, planta are nevoie de lumină”, punind întrebarea ce are planta ? vom obține râspunul: nevoie (care, în acest caz_, e«te numai unul din cuvintele ce intră In componența predicatului). întreba- rea potrivită pentru aflarea predicatu- lui din asemenea propoziții este; Ce se spune despre... (Andrei, plantă etc.)? Un învățător din comuna Turt. raio- nul Oaș, ne întreabă dacă la clasele 1—IV învățătorul poate stabili singur soia trimestrială la purtare, sau este ■ecesar ca aceasta să fie hotărîtă în consiliul pedagogic. Notele la purtare — fie că e vorba de clasele 1—IV sau de celelalte clase — trebuie să fie stabilite în consiliul pe- dagogic. E indicat să se procedeze ast- fel pentru asigurarea unei aprecieri dt mai obiective. Toate cadrele didactice, chiar dacă nu lucrează la clasa respee- bvă, trebuie *ă-și spună csvlntul în legătură cu conduita elevdor în afară lucrarea; de asemenea, cele două tije se manevrează și ele tot după cerințele lucrării. Cu acest aparat am reușit să efec- tuez cu elevii mei următoarele lucrări: trasarea unei direcții pe teren, determi- narea unghiului a două direcții, trasa- rea și măsurarea unui unghi pe teren, trasarea unei direcții perpendiculare pe o altă direcție dată, determinarea unei înălțimi, determinarea distanței dintre două puncte despărțite printr-un teren inaccesibil, ridicarea planului unui teren etc. Lista aceasta este departe de a fi completă. In funcție de condițiile con- crete în care lucrează, fiecare profesor poate utiliza aparatul pentru a realiza lucrări practice cît mai variate și mai folositoare. De exemplu, se poate trasa pe teren direcția unor diguri sau ca- nale pentru irigații, venindu-se astfel în ajutorul gospodăriilor agricole co- lective. Se pot parcela loturi, se poate ridica planul unui teren pervtru con- strucții etc. O ord de laborator la Școala medie nr. 2 „AL I. Cuzd" din Focșani. de clasă și în afară de școală (în pauze, pe stradă, la spectacole etc.). ★ Predînd simultan la 4 clase, tovarășa Constantina Chiroiu, învățătoare la Școala de 4 ani din satul Săsenii Vechi, raionul Buzău, ne întreabă cum este mai bine să lucreze: cu clasele I și HI de la orele 8 la II și cu clasele II și IV de la 11 la 14, sau cu clasele I și III de la 8 la 12,30 și cu clasele II și IV de la 10 la 14,30. Soluția recomandată de metodică este cea de a doua, deoarece prin aplicarea ei se poate lucra și cu elevii din a doua grupă de clase mai devreme, în orele de dimineață și pentru că în felul a- cesta se pot ține lecții de cile 50 de minute cu fiecare grupă de clase. ★ Tovarășul profesor C. Lepădatu, de la Școala de 7 ani din comuna Stoina, raionul Amaradia, ne întreabă dacă în predarea lecțiilor la limbile străine cu- vintele necunoscute trebuie explicate înainte de citirea și traducerea textului, în timpul traducerii lui sau după aceea — dacă traducerea trebuie făcută de profesor sau de elev. Pentru a asigura lectura conștientă 1 textului nou, cuvintele necunoscute trebuie traduse și notate înainte de a se trece la lectură. In cazul cînd textul cuprinde prea multe cuv.nte noi, pentru a se economisi timpul, profe- sorul poate să explice la început numai cuvintele grele — de însușirea cărora este determinată înțelegerea textului — urmind ca celelalte să fie explicate odată cu traducerea. Este bine ca noul text să fie tradus, pe cit posibil, de către elevi și nu de către profesor. Intervenția profesorului în cursul traducerii este utilă, dar nu- mai în cazurile și tn măsura in care elevii nu se pot descurca singuri. Bineînțeles că, în alegerea procedee- lor, profesorul va avea în vedere difi- cultățile pe care le ridică textul in ra- port cu clasa și nivelul de pregătire al elevilor. Pregătirea muncitorilor pentru industria uleiurilor vegetale Un loc deosebit în pregăti- rea muncitorilor și maiștrilor pentru industria uleiurilor il ocupă predarea cursului de tehnologia uleiurilor vegetale. La Centrul școlar profesional și tehnic de maiștri pentru in- dustria alimentară de pe lingă fabrica de ulei „Filimon Sirbu* din București, predarea acestui curs este coordonată cu învă- țămintul practic in producție. In -perioada de inițiere in meserie a ucenicilor, atit cursul teoretic, cit și învăță- mintul practic se axează pe cunoașterea speciăcului fabri- cilor de ule'. a proceselor teh- nologice folosite pentru obți- nerea produselor principale, precum și operațiunilor privind pregătirea materiei prime (cu- rățire, uscare, descojire, măci- nare), pentru procesul tehno- logic propriu-zis. Ia a doua parte a pregătirii profesionale, cursul de tehno- logia uleiurilor vegetale ur- ■ărește predarea cunoștințelor teoretice și practice, in legă- tură cu procesele tehnologice, la secțiile principale de fabri- cație : prese, extracție, rafină- rie, solidificare, glicerina, mar- garina și furfurol. Comunicarea cunoștințelor se realizează in concordanță cu fluxul tehnologic pentru obținerea produselor principa- le. Acolo unde la baza proce- snlui tehnologic dintr-o secție stau fenomene fizice, chimice sau fizico-chimice, cunoscute elevilor și care pot fi urmă- rite pe parcurs, (la extracție, rafinare, solidificare și scin- dare), profesorii de speciali- tate de la Centrul școlar pre- dau în primul rind noțiunile teoretice respective, făcind le- gătura cu cunoștințele cores- punzătoare predate la cursul de chimie alimentară și de li- zică tehnică. In continuare, se expun no- bilirea indicilor de consum la materiile xiliare, electrică Pentru prime, materia'e au- combustibil, etc. coordonarea eneigia cunoștințelor teoretice însușirii cu in- sușirea deprinderilor practice, țiunile de bază despre sul tehnologic cît și aparatura folosită. In rea acestor cunoștințe, sorul întrebuințează proce- despre preda- profe- scheme profesorul de tehnologie, I preună cu instructorul practică, stabilesc planul lecție în raport cu situația xistentă în fabrică (se are îm- de de 1 e- în de fabricație, planșe, proiec|ii și mostre de materii prime, materiale auxiliare, semifabri- cate și produse finite. După predarea cunoștințelor despre procesul tehnologic și aparatura folosită li se dau elevilor noțiuni în legătură cu controlul procesului de fabri- cație in secții. Acolo unda este cazul (de exemplu la re- cepționarea materiei prime, la controlul procesului de desco- iire. extracție, rafinare etc.) se fac demonstrații și exerciții în laboratorul școlii. Predarea noțiunilor principa- le in strinsă legătură cu in- dicii tehnico-economici teristici pentru procesul logic folosit în prezent bricile de ulei din țară, mare importanță. în carac- tehno- In fa- are o școala noastră se pune un accent de- osebit pe efectuarea și însuși- rea de către elevi a calculelor tehnologice simple ca: deter- minarea capacității depozitelor de materii prime și de produse finite, determinarea capacității utilajului conducător din sec- țiile principale de fabricație, calculul indicelui de utilizare intensivă a acestor utilaje, sta- HOTE CRITICE DESPRE UHELE LEETU na dintre cele mai importante deprinderi pe care trebuie să le capele elevii la lec(ii este aceea de a formula corect definițiile. Pentru aceasta, in primul rind profesoral are datoria de a defini noțiunile corect și pe înțelesul elevilor. Oare cum vor putea elevii Școlii de meserii din Gră- diștea, raionul Vidra, să arate precis ce este energia me- canică dacă profesorul Dumitru Stîniloiu a definit-o ca hind o măsură a mișcării (1), a cărei unitate este caloria, egală cu 427 kg. iorfă (17). Aceasta dovedește că profe- sorul Stîniloiu nu a studiat temeinic materia pe care o predă, ceea ce a dus la asemenea confuzii grave ca ace- lea dintre echivalentul mecanic al caloriei și energia me- canică, dintre kilocalorie și calorie, dintre kilogramme- tru și kilogram-forjă etc. -ori s* Intîlncsc și in lecțiile de matematică pre- date de profesorul Vasile Munteanu la Școala de meserii din Focșani. însăși definiția dată de el algebrei este total greșită : Algebra — după profesorul Muiteanu — are drept obiect „calculul prescurtat'. aistrul-instructor llie Ciocîrlan de seni din Balș, regiunea Craiova, Ia Școala de me- încă nu realizea- zi instruirea practică pe complexe de operatii deși aceasta se aplică de ci/iva ani în școlile profesionale și de ucenici. Orele de instruire practică ale acestui maistru-in- structor se desfășoară încă tot după metoda învechită o „lucrului concret". Din primele ore de instructaj practic maistrul-instruclor Ciocirlan le-a dat elevilor să execute Încuietori de sertare care necesită efectuarea unor opera- tii de trasare, tăiere, pilire și găurite. Dar elevii nu aveau ■ici o ncl une despre aceste operatii, pe care aveau să le nrwMvă ml' mai tirtiu, la cursul de tehnologia meseriei. lalreg -srtictajul s-a desfășurat prin urmare, meșteșugă- rește! Nu e de mirare atunci că elevii dau piese de proas- vedere dacă toate secțiile sînt în funcțiune, dacă unele sacții sînt in revizie, reparaț'e sau oprite), determină caracterul instructajului pe grupe de e- levi, repartizîndu-i fiecărui e- lev sarcini concrete în funcție de locul lui de muncă. Pe lingă folosirea utilajelor Ia care sînt repartizați, e evii trebuie să execute schițele a- cestor utilaje, precum și sche- me privind fluxul tehnologic din secție. In timpul orelor de instruire practică, instructorul contro- lează activitatea elevilor la locul de muncă, dînd îndrumă- rile necesare. La sfîrșitul ziiei de practică, instructorul veri- fică cunoștințele elevilor și corectează notițele luate de ei, schițele și schemele pe care le-au întocmit. în perioada de In meserie, care începutul anului ucenicii aplică perfecționare coincide cu II de școală, în producție cunoștințele practice și deprin- derile cu privire la procesele tehnologice de obținere a u- leiului brut și de prelucrare a lui, execută operațiile cu- prinse în fiecare proces teh- nologic. Specializarea ucenicilor, ul- tima etapă de pregătire a lor In școală, urmărește să le a- sigure deprinderile necesare pentru a folosi și conduce sin- guri dispozitivele și mașini e. In această perioadă ei sînt, în general, stăpîni pe meserie, pot manipula cu îndemînare și atenție dispozitivele de con- trol și deservire ale aparate- lor și instalațiilor, pot regla temperatura, presiunea și alti parametri tehnici, conducă întregul reușesc să proces teh- Bologic. . Dat fiind introducerea Picii noi in fabricile de precum și mecanizarea teh- ulei. avan- 1b școlile profesionale de tractoriști mecanici, ucenicii primesc și temeinice cunoștințe de lucru la mașini unelte. In clișeu : ucenicii Școlii profesionale de pe lingă S MT.-Videle măsoară cu micrometrul o piesă de Înaltă preci- zie, executată la strung. sată a proceselor de fabricație In acest sector, se resimte ne- cesitatea ca pregătirea e'evi- lor să se axeze nu numai pe latura tehnologică, ci să cu- prindă, de asemenea, cuno- ștințe și deprinderi cu privire la mecanica aplicată și la lă- cătușărie. In acest fel, elevii vor fi pregătiți pentru a putea cesul tehnolonic, tervină în mod nu numai conduce pro- ci și să in- oparativ în cazul defectării utilajelor. Pentru aceasta, cred că esțe necesar ca în pregătirea teo- retică și practică a elevi’or să fie cuprinse, în viitorul an școlar, și probleme privind !n- treținerea și repararea > t Ie- lelor folosite în fabricile de ulei. prof. in«r. M. SINGER Centrul «color ,,Filimon Sirbb" București Receeit, a avut loc in Capita’ă un schimb de experiența intre cadrele didactice ale școlilor profesionale și tehnice din sec- torul comerț, finanțe și coopera- ție din orașele București, Buzău, Curtea de Argeș, Craiova, Cara- cal, Brăila, Vaslui și lași. Participanții la consfătuire au asistat la lecțiile deschise orga- nizate la unele școli din Capi- tală și au purtat discuții largi asupra problemelor legate de îmbunătățirea lecțiilor și activi- tății practice a elevilor. Lecția de instruire practică la anul I cu elevii-vînzalori, ținu- tă cu prilejul acestui schimb de experiență, la magazinul de lacuri ți vopsele, de către mai- strul instructor Violeta Căpraru, de la Școala profesională de co- merț din București, a arătat gri- ja deosebită pe care o acordă maistrul-instructor organizării locului de muncă. Din lecție a reieșit că in in- struirea practică a elevilor este necesar să se dea o mai mare atenție folosirii termenilor de politețe în timpul prezentării mărfurilor spre vînzare și a fo- losirii reclamei și informării co-, rnerciale. Intrucît instruirea practică a viitorilor vinzători se desfășoară în magazine comerciale, in di- rectă legătură cu cumpărătorii, ea se deosebește fundamental de instruirea elevilor din celelal- te sectoare de activitate, care Iși pot desfășura activitatea in ate- liere-școală. De aceea, numeroși participanți au propus să se e- laboreze îndrumări precise pen- tru buna organizare și desfășu- rare a instruirii practice specifice acestui sector. Referatul prezentat de prof. Elena Hasnaș de .pre desiățura- rea practicii in producție a ele- vilor din școlile tehnice financi- are din București, a arătat grija scuti de timpul necesar perioadei de aclimatizare. Aci, tinerii slnt puși să rezo ve lucrări complexe (înregistrări, extrase de conturi și chiar să facă analiza dărilor de seamă). In discutarea lecțiilor teoretice de specialitate (evidență conta- bilă, drept și finanțele întreprin- derilor), ținute de către pro- fesorii Constantin Purcăreie. Elena Bărânescu și ion Ni- țjjlescu, participanții la schimbul de experiență au arătat necesi- tatea ca profesorul să folosească în predare metode cît riate, să (ină seama ficul materiei. Ei au că prelegerea școlară fi indicată ca metodă mai va- de speci- subliniat nu poate unică ia deosebită acordată operative, A.D.A.S., Banca C.E.C. de unități e de Stat, etc., pentru strică materialul... . M cc'c'e si in bună măsură buna specializare a elevilor. S-a subliniat ca fiind pozitiv faptul că aceștia au fost repartizați să lucreze chiar la locurile de mun- că unde urmează să fie încadrați după absolvire, ceea ce îi va invățâinintul tehnic. De aseme- nea, la contabilitate, unde lu- crările practice sînt hotarîtoare în însușirea deprinderilor de către elevi, este necesar ca pro- fesorii să lucreze mai mult cu fiecare elev. In legătură cu programele școlare, participanții la consfă- tuire au arătat că cele 30 de ore prevăzute la anul 1, la obiectul „monografia contabilă indusiria- lă-' sînt insuficiente pentru des- fășurarea acestor lecții pe bază de documente. Sezisînd și alte deficiențe a'e programelor școla- re, participanții la consfătuire au făcut numeroase propuneri concrete pentru îmbunătățirea lor în viitorul an școlar. Astfel, pentru o mai bună pre- gătire a cadrelor didactice de specialitate, ei au cerut organi- zarea unui curs de perfecționare pentru profe orii de evidență contabilă, întocmirea unor meto- dici pentru predarea obiectelor de specialitate (evidență contabi- lă, finanțare Șl credite, drept etc.), elaborarea unor instrucți- uni pentru desfășurarea practicii viitorilor vinzători etc. Toate aceste propuneri urmea- ză să lie studiate de Ministerul Invățămintului ți Culturii, îm- preună cu ministerele lutelire, iar cele mal judicioase dinlrc ele să lie aplicate In practică. F. URMENYI si N. IORDACHESCU nwwtmuHuuiwnoNiM^ s Profesorul Gheorghe Ar- mășehi predă desenul la Școala de meserii din Balș. La lecfiile acestui profesor te uimesc definițiile, dato- rită caracterului lor pro- fund învechit. Te lămurești însă repede despre ce este vorba, dacă privești manu- alul după care predă: are virsta respectabilă de 30 de ani I • La Atelierele de xonă C.F.R. din Oradea iu create împreună u- cenlcl ți absolvenți al școlii profesionale din să îndeplinească șl chiar să depășească localitate, monîatorl loan Dea, Lăcătușii de vagoane Gheurg^e norma de lucru a muncitorilor câți. •Unică caliii- Porumb șl Gh. Derban, foști ucenici ai școlii profesionale C. F. R., lini azi fruntași In producție. AceșUa se • cupa cu grijă de in- •irulrea ucenicilor din •nul III care Bl des- • ProfBsoml Irunla, Hrlatache lonescn de la Grupul școlar ,,Stea- gul Roșu- din Orașul Stalln se îngrijește In permanentă de dotarea cabinetului tn care se predau ucenicilor co- noștinte soclat-poUU- lecțiilor Multe ' din materialele didactice ale cabinelnlnl an iost confecționate de uce- nici sub îndrumarea profesorului fruntaș H. loneicu. • Majoritatea ca- drelor didactice de la Grupul școlar siderur- gic din Hunedoara participă la pregăti- rea tinerilor muncitori fâșaarâ practica tn activitatea producție ce. se sub direct* lor îndru- mare. Invâțind de la absolvenți, viitorii montatori de vagoane reușesc de pe acum In acest cabinet găsesc numeroa- planșe, hărți gra- fice, colecții de zia- re și reviste, procnm și un sortiment bogat de diaîilme care sînt folosite in predarea ți tehnicieni binatului ai Com- siderurgic care absolvă In curind cursurile școlilor me- dii serale și vor da examenele de admite- re în invațămintul su- perior. Pregătirea a« cestor tineri muncitori tamnnmnmnținiiiiiiiimiCTițm jitHiiiiiiuiraniiiiirniiiiHiiiiiiiMiiiiiiiiiiinwiiimiiiiiimiiiM se desfășoară organi- zat, prin lecții și se-1 minării săptăminale. • Numefoait brigăzi patriotice ale uceni- cilor și elevilor din „N Bakescu* dia 1 Capitală Bunceic cu însuflețire pentru a- nenajarea și înfrumn- sețarea Parcului Liber- tății. O contribuție de- osebit de importantă în această acțiune o aduc ■cenlcii și elevii Gru- pului școlar ,,losil Rangbeț" și al Școli* profesionale „Kirov", care au prestat In ul- timele săptămini sute de ore de munca vo- luntară. I I IA CENTRUL ȘCOLAR AGRICOL DIN SIBIU cabinetele laborator Utilizînd un variat material didactic în procesul de pre dare, profesorul completează percepția auditivă a elevului cu percepția vizuală, lărgind și îmbogățind orizontul elevi- lor. Interesul școlarilor pen- tru obiectul la care se folo- sește rațional materialul di- dactic, crește, Convinși de acest lucru, profesorii Centrului școlar a- gricol din Sibiu au amena- jat cabinete școlare pentru științele agricole, științele zoo veterinare, fizico-chimice, me- ocmică și topografie. O parte din materialul ca- binetului de științe agricole a fost procura! de la întreprin- derile de specialitate, mai a- les de la atelierul de material didactic al Ministerului Agri- culturii și Silviculturii. Cabi- netul posedă microscoape și diverse aparate, mulaje de fructe, flori, semințe, secțiuni de tulpini, rădăcini, tablouri cu plante ierborizate, planșe tipărite, suporturi, stative etc. Material didactic pentru în- zestrarea cabinetului au exe- cutat și profesorii și elevii școlii. Este vorba de nume- roase planșe, tablouri sub sticlă cu plante ierborizate cu semințe in eprubete, co- lecții de minerale, de soluri și monoliți, de semințe, de plante, de îngrășăminte, de insecto-fungicide, ierbare pen- tru fiecare disciplină, cutii cu dăunători, borcane cu plante preparate în formol. Bine organizat și dotat este și cabinetul zoo-veterinar. Cea mai mare parte din materia- lul didactic existent aici a fost confecționat și procurat cu ajutorul elevilor. Astfel, ei au dat cabinetului 194 de planșe și 69 de piese anato- mo-patologice cu care se pot satisface în mare măsură ce- rințele unui învățămînt prac- Pe urmele materialelor publicate „GAZETA 1NVATA MÎNTULUl“ nr 505 din 13 februarie a.c. a publi- nat articolul „Ce arata unele planuri de prodne- ție ale școlilor de mese- rii*4 în care se arata că în anumite școli planuri- le de producție au fort alcătuite superficial. Școa- la de meserii din Craio* va, una din școlile criti- cate, a trimis redacției noastre o scrisoare în ca- re își recunoaște lip^a, mentionind ca articolul a fost prelucrat într-o șe- dință a conciliului peda- gogic și că s-au luat mă- suri menite să asigure o temeinică instruire a ele- vilor. Planul de produc- ție al școlii a fost restruc- turat. In prezent el este axat pe executarea unor produse utile și complexe * care să permită elevilor parcurgerea în cele mai bune condiții a tuturor operațiunilor prevăzute în programa școlară. S-au luat de asemenea toate măsurile pentru a sc ter- mina comenzile ’ vechi a căror execuție a fost în- treruptă. Uneltele execu- tate de ucenici și stocate în cantități supranomn- tive în magazia școlii au fost distribuite unor școli de cultură generală pen- tru a fi folosite în munca de politehnizare. _ __ I tic. Pentru a se putea preda lecțiile de anatomie Ia un ni- vel științific cit mai înalt este In curs de amenajare o sală de disecție Cabinetul mecanic se află într-o încăpere alături de ate- lierul școală. El este înzes trat cu piese de tractoare KD. 35 I.A.R. 22 și 23, dife- rite sisteme și mecanisme- auto etc In acesl cabinet se desfășoară toate lecțiile prac- tice ale școlilor profesionale de mecanici agricoli de la secțiile rom’nă și germană. Cabinetul de topografie este organizat intr-o sală spe- cială cu mese oare permit e- zecutarea unor lucrări prac- tice și in special ccMcale la mașini. Aci se află, printre al lele, 15 tahimetre, 8 mașini de calculat și 5 teodolite, a- pasatură demontată, aparate pentru agrimensură, panglici, rulete, planșe, rechizite de de- sen și de cartografie etc., ne- cesare fie practicii In pro- ducție, fie lecțiilor teoretice ca material didactic. Cabinetul de tizică-chimie dispune de cea mai moder- nă aparatură și instalație pentru laboratoarele de acest fel. El posedă substanțele chimice necesare bunei des- fășurări a lucrărilor la toa- te tipurile de școli. Fiecare elev are posibilitatea să exe- cute aed lucrările practice în mod individual. Confecționarea materialului didactic pentru cabinetele noastre școlare cu ajutorul elevilor are o deosebită im- portanță instructiv-educativă. In acest fel, elevii pătrund mai adine în esența proble- melor studiate, se deprind să aibă mai multă grijă față de avutul obștesc și înțeleg mai bine necesitatea de a folosi chibzuit și economic mijloa- cele materiale pe care le au la dispoziție. Activitatea în cabinetele școlare este organizată ra- țional pe baza planurilor ca- lendaristice și coordonată de responsabilul de laborator astfel ca toți profesorii de specialitate să și poată des- fășura in condiții optime lec- țiile de aplicații și demon- strații. Lucrările practice din orice specialitate, care nece- sită gaz, etuvă, termostate și apă curentă, sint exeautate in cabinetul de fizică și chimie. Folosirea materialului di- dactic este ușurată și de fap- tul că iot materialul eete iden- Desfășurarea unei lecții de anatomie comparată io cabinetul -zootehnic ai Centrului școlar agricol nr. 1 din Turda. tificat, etichetat cu denumirea tehnică și științifică și așezat sistematic și estetic in dula- purile vitrină, pe discipline. Școala posedă și o evidență precisă a materialelor exis- tente in cabinete. In școala noastră toți pro- fesorii și-au întocmit un plan de lucrări de laborator, sta- bilind experiențele ce urmea- ză a se executa în cabinet precum și întreaga desfășu- rare a lucrărilor. Iată un exemplu csi privire la foloeirea materialului di- dactic al laboratorului de științe agricole. La lecția practică de agricultură gene- rală cu tema „Sămința și pre- gătirea ei*, desfășurata la a- nul I profesional agricol, u- cenicii trebuie să determine puritatea, facultatea germina- tivă, greutatea hectolitrică și greutatea absolută a se- minței. Intrucît cabinetul nu dispune de aparatură sufi- cientă pentru toate determi- nările s au împărțit elevii pe grupe de cite cinci. Fiecare grupă a primit sarcinile pen- tru lucrările practice, reparti- zindu-i-se aparatura necesară, obiectele și semințele stabi- lite înainte (balanțe tehnice, samovare, germinatoare, pen- se etc). In timpul celor trei ore de aplicații practice fiecare gru- pă a executat succesiv toate cele patru determinări ale temei- In cursul determinări- lor elevii și-au notat modul de executare și rezultatele obținute. Deoarece materialul anali- zat provine din producția gospodăriei didactice, un bu- letin de analiză completat cu datele obținute este compa- rat cu buletinul emis de labo- ratorul raional pentru contro- lul semințelor, pentru a se ve- dea exactitatea rezultatelor. In dezvoltarea continuă a cabinetelor școlare și ridica- rea conținutului lor științific căutăm să ținem pasul . cu progresul pe care l-a reali- zat tehnica modernă tn dome- niul lucrării solului. In ace- lași timp ne străduim să îm- părtășim experiența noastră, în domeniul confecționării și utilizării materialului didactic, și școlilor agricole recent în- ființate în regiunea noaflra. In?, a SIMIONESCU Sibiu la alaliarul mecanic al Școlii de meserii din Pitești, elevii execută piese din planul de producție al școlii. Realizarea planului și calitatea produselor școlii de meseri In perioada lunilor ianuarie, februarie și martie din anul acesta, conducerea Școlii de meserii din Pitești a tcordat o atenție deosebită consfătuiri- lor de producție pentru anali- zarea rezultatelor realizării planului de producție pe 1958 și । prevederilor planului pe 1959. Aceste consfătuiri de pro- ducție au urmărit. In principal, Înarmarea maiștrilor instruc. tori cu o serie de probleme legate de folosirea in proce- sul de instructaj și producție a tehnicii noi, respectarea principalilor indici economici, ridicarea calității și complexi- tății produselor etc. Cele trei referate prezentate „Organizarea și normarea muncii", „Sistemul științific de executare a lucrărilor pe complexe de operatii" și „Răs- punderea pentru calitatea pro- duselor", materialul bibliogra- fic consultat cu această oca- zie, au dat posibilitatea orga- nizării muncii in condiții noi, printr-o normare științifică a lucrărilor, bază sigură pentru ridicarea productivității mun. cil și Îmbunătățirea calității produselor. Una din principalele hotărlri ale consfătuirilor de producție o constituie organizarea unei expoziții permanente în holul principal al școlii, cuprinzind lucrările celor cinci sec(ii de producție ale școlii. In vitrine special amenajate sint expuse o serie de sortimente și docu- mentatii tehnice privind princi- palele repere din planul d producție, a căror urmărire în cepe cu materia primă și se termină cu obiectul finit. Sortimentele din plan execu. tale pentru acoperirea nevoilor unor școli și instituții de cul- tură din regiunea Pitești — respectiv mobilier școlar, mobi. lier pentru cămine culturale, mobilier pentru biblioteci, mo- bilier pentru învăfămîntul preșcolar, paturi tip școală pre. cum și bunurile de consum ca sobe de bucătărie, confecții, îndeplinesc toate condițiile teh- nice, fiind deosebit de solicitate de beneficiari si cumpărători. Toate aceste măsuri, începind cu elaborarea planului de pro. duefie și pină la ridicarea ni- velului activității pe locul de muncă a fiecărui elev, au con- tribuit la realizarea și depăși- rea cu 10 zile înainte de Ier. men a planului de producție pe trimestrul I — 1959, în procent de 105,9 la sulă la producția globală și în procent de 104 Ia sută Ia producția mariă. Bazati pe rezultatele obți- nute vom îmbogăți și mai mult conținutul activității con- sfătuirilor de producție cu pro. bleme variate, în legătură cu organizarea procesului de pro- ducție la nivelul cerut de pre. gătirea unor cadre de in calificare pentru econo- noastră socialistă în plină d'' voltare. FILIP B. STANESCU ■ —- - Evidentă si control DEM SCOLIILE NOASTRE ■ Situația frecvenței și școlari- zării de două ori pe lună, situa- , ția 1* învățătură de două ori pe b luna, situația elevilor exami- nați pe decade, fiecare din aces- tea cuprinzind tot felul de ru- brici. coloane, categorii și altele sint numai citeva din situațiile pe care trebuie să le trimită școli e din raionul Tudcr Vla- dimirescu, secției raionale de în- v- .mint. Cataloage speciale cu notarea elevilor pe categorii, carnete La „purtător" In care se trec notele elevilor, vizitele la domiciliu, orele de meditație, registnil elevilor examinați pe decade, registrul repertoir pen- tru asistența la orc, toate întoc- mite după modele și liniaturi speciale, sint numai câteva din. tre registrele pe care trebuie să le completeze permanent învăță- torii. profesorii, diriginții și di- rectorii școlilor din acest ra- ion. Și acestea toate, bineînțe- les. în afară de cataloagele, re- gistrele și documentele oficiale. Ce ziceți ? Evidentă serioasă. Iar in școli „activitate* febrilă. ► Se lucrează pe brinci. Directorii, secretarii stau uneori noaptea sj centralizeze diversele situa- ții pe care le primesc de la învățători și profesori. registre, documente, situații etc., pentru a informa pe Inspectorul respectiv asupra muncii lui. inspecterni iși face ,, conștiin- cios" datoria. Nu trebuie să scape nici un amanunt Cerce- tează cu grijă fiecare registru, fiecare situație, pune pe direc- tor să-și scormonească memo- ria. Mă rog, trebuie să se „in- formeze" cit mai complet. Bine, bine, vă veți întreba, dar controlul in școală cind și cum se face ? Aveți răbdare, se face și acesta. A găsit și pentru control secția raională de învă- tot atit de ..conștiincios" și iau măsuri: chiamă la secție pe cei vizați și, desigur, ii „ajuta". Se mai soldează încă și cu altceva : numeroși profesori sint scoși din muncă și Împiedicați în indep'inirea obligațiilor lor, pentru că trebuie să facă mun- ca inspectorilor. Rezultatele acestor metode originale de muncă ale secției de învățămînt a raionului Tu- dor Vladimirescu, sint evidente : La Școala medie nr. 4 din Craiova a luat ființă nu de mult un cerc de fizică pentru elevii cla- selor a Xl-a. Cu prilejul vizitelor la marile întreprinderi din localitate „E.ectro- Secția de invățămint nevoie de evidență în moment. Ba toate aceste lie un apreciază situații orice că con- mijloc „eficace" Lrmtrol. De pildă, in situa- ____'pe care le trimit școlile tre- buie să se arate și numărul ele- vilor care au obținut note sub cinci, pe obiecte, cu numele pro- fesorilor respectivi. Se ..con- stată" (din situație) că profeso. rul X are un număr mai mare de elevi cu note mici. înseamnă că are rezultate slabe. Este che- mt atunci la secție și tras la răspundere. Pe viitor, situația se va „îndrepta*. Doar profeso- rul a fost serios ajutat. Cu directorii, legătura e cel puțin tot atît de ingenioasă- rezervat fiecărui director S-a cite o zi pe lună, intitulată pompos : ziua directorului. Bineînțeles, in afara ședințelor obișnuite, care in treacăt fie vorba, sint destui de numeroase. De „ziua tai* la ora fixată, după grafic, itacare director se prezintă la secție cu Ceea ce caracterizează mul tind cercul de artă de la Clubul sindical al în pri- plastică lucrăio- ri/or din invățămint din bucu- rești este munca prodigioasă și susținută a membrilor săi. Timp de mai mult de un an de zile sălile de la parter ale clubului au găzduit aproape in perma- nentă expoziții cu lucrările de artă plastică ale profesorilor de desen din Capitală. Actuala ex- poziție a profesorilor Manus Po- pe seu și Constanța Manolescu. se remarcă prinir-o orientare tema- tică strins legată de problemele actualității, prin renunțarea la J!onle“ fi „naturile moarte’ lip- Ae de isenhcaDC. Predomină in schimb tablourile care sur- pr:nd momente ale muncii in ebruă. au din viața țăranilor r-Jecriviști. peisaie industriale Dernn de relevai este faptul că sare deosebire de expozițiile precedente, de dala aceasta * nu ■iu tost uetbrate aspectele din 'a sooiii. Școlării la men- eh nă. la bancul de timplărie sau 3 ser cu ti de trăim îndeminaiice ou constituit pentru autori oalo- •nnse surse de inspirație. Rectificare articolsl ..Concurs pentru cla- ia «analelor școlare', apărut !■ b/_ 511 al gaaetei noastre, la bel. ce lo an a care indica numărul gvr.lor trebuie citita astfel : Aritmetica d. V — M fig. I li- GeogrtHs d. V — SC fig șl S bârfi colorata i cl . VI — 150 fig. j Chimia d. VH — IX 1*4. țămînt, o metodă originală: meroase brigăzi formate cadre didactice sint trimise „teren* să verifice procesul structiv-educativ. Numai in nu- din pe in- tri- directorii nu mai au timp îndrumeze și să controleze drele didactice, să asiste ore. pentru că sini ocupați întocmirea Si centralizarea să ca- la cu a mestrul I au fost organizate vreo zece brigăzi de acest fel. Un asemenea control durează săptămîni și chiar cite o lună — cum a durat, de pildă, acela făcut la Școala elementară de 7 ani nr. 77. sau Im Școala me- die nr. 17, care de fapt, nu s-a încheiat cu nici un fel de analiză a celor constatate. Cu ce se soldează atunci mun- ca acestor brigăzi ? Dau de lu- cru inspectorilor de la secție care cercetează rapoartele lor tot felul de registre și situații, cu tot felul de ședințe și „zi,e“; cadrele didactice nu se mai pot pregăti temeinic pentru lecții, pentru că trebuie să facă ins- pecții, să țină Ia zi numeroasele caiete și registre. In această situație, mai poate fi vorba la raionul Tu dor Vla- dimirescu doar de evidență și control ? înțelegem și noi să existe evi- dență, dar... cu măsură. Vrem să facă și control dar... la fața locului, nu din birou. M. COSTIN Gata pentru primul ajutor Sala de gimnastică a Școlii medii nr. 2 din orașul Con- stanța a cunoscut zi-lele tre- cute o animație deosebită. Se adunaseră aici colectivele pos- turilor sanitare de Cruce Ro- șie din școbie de 7 ani. me- dii și profesionale din locali- tate, in vederea întrecerii pe oraș. hi uniforme de pionieri, cu brasardele de Cruce Roșie, toți așteptau plini de emoție începerea mică nici nici, care tecipanții intrecerii. Nu era emoția celor vîrst- i-au instruit pe par- ia întrecere. Rind pe rînd. în formația stabilită, fiecare colectiv se prezintă in fața juriului, dă raportul, execută probede prac- tice și răspunde la întrebările teoretice. Colectivul postului sanitar de la Școala de 7 ani nr. 11 tre- buie să acorde primul ajutor unui accidentat, care are o plagă tăiată a plantei picioru- lui ștîng. Repede și cu înde- mânare, micii sanitari acordă (Urmare din pag. 1) cale de primăvară nu încetează. Brazdele de pămint reavăn de pe loturile școlare așteaptă să. mintă și răsadurile. De aceea, la Școala medie nr. 30 sau la Școala elementară de 7 ani nr. 112 po(i intîini în zilele acestea școlari cu fetele îmbujorate, cu minecile sumese, mînuind de zor hîrlețul sau săpăliga. £ va- cantă, dai nu.și pot lăsa in pa- ragină, tocmai acum „în plină campanie", mica lor gospodărie agricolă. Intr-o seară, acum o săptă- mină, în forfota Gării de Nord se putea distinge un grup de peste 100 de pionieri gălăgioși, sosiți ajutorul cuvenit. Unul sprijină pe cei accidentat, altul piegă- tește materialele; rana este dezinfectată cu atenție și se aplică pansamentul. Inti-o cli- pă a apărut targa, iar acciden- tatul este transportat cu grijă. Aceeași siguranță și la pro- bele teoretice. Rezultatul: co- lectivul de la Școala nr. 11 s-a clasat pe locul I. A venit rîndul colectivului postului sanitar de la Școala medie nr. 2. Probele sînt mai grele, pentru că aici avem de a face cu elevi din clasa a VIII a. Disciplinați și îndemi- natici. membrii colectivului re- zolvă corect toate probele. Au așteptat cu atita interes Între- cerea, incit Silvia Radulescu din clasa a VIII-a ,.C“ a re- nunțat la excursia în care tre- buia să plece, numai ca să fie alături de coechipierii săi. Co- lectivul postului sanitar de la Școala medie nr. 2 s-a clasat pe locul II. Aceleași lucruri bune se pot spune și despre colectivele de la școala de 7 ani nr. 9. 5 și 4. Membrii co- lectivelor posturilor sanitare de la școlile din Constanța sînt acum capabili să acorde cu pricepere unui accidentat ajutorul cuvenit. Ei sini doar activiști de Cruce Roșie, care luptă pentru respectarea regu- lilor de iqienă, pentru preve- nirea accidentelor și pentru educarea sanitară a colective- lor în care trăiesc. Este nece- sar ca problema educației sa- nitare a școlarilor să fie tra- tată, în continuare, cu și mai multă atenție de către cadrele didactice. a i l cu mult înainte de nulul, încurcați termose, pachete Erau cei mai buni plecarea tre. cu rucsacuri, și pachetele, elevi din ra- ionul Nicolae Bălcescu care au fost răsplătiți pentru rezultate- le lor bune la învățătură cu o minunată excursie. Deseori pot fi văzuți acum, în timpul vacanței, tn parcuri, pe alei, printre arbuști și boschete, în scuaruri, numeroși elevi strlngînd uscăturile, măturind, săpînd, sădind pomi. Sînt plini de vioiciune, se bucură de căi. dura soarelui de primăvară și de munca pe care o fac Să nu vă surprindă dacă vreunul din ei o să vă roage cuviincios, dar insistent să nu aruncați hîrtii pe țos I putere “, uzina electrică, fabrica de zahăr șa. — membrii cercului culeg date interesante, pe care le prezintă apoi în ca- drul unor referate. Cer- cul de fizică editează și o interesantă gazetă de perete. Ei publică aici scurte articole. proble- mele propuse spre rezol- vare etc. De curînd cercul a luat inițiativa de a instala sonerii electrice în școa- lă. S au format colective pentru întocmirea proiec- tului de instalație și pentru alcătuirea unui referat cu tema „Soneria electrică". Cu sprijinul permanent ai profesorilor de spe- cialitate, cercul de fizică Studenții ău împărtășit elevilor impresiile lor din viața universitară, le-au vorbit despre condițiile tot mai bune de trai și învățătură de care se bu- cură. Studentul P. Doană, din anul IV al Institutu- lui agronomic „N. Băl- cescu". le-a arătat cît de necesar este pentru agri- cultura noastră să aibă tehnicieni bine .pregătiți pentru cultura ogoarelor și i-a îndemnat să învețe cu temeinicie pentru a de- veni și ei coli bine dentul HI de tehnic vorbit greșul E. la din muncitori pregătiți. Stan, din Institutul Timișoara, elevilor despre agri- Stu- anul poli- Ic-a pro- științei și tehnicii al Școlii medii nr. 4 din contribuie la Craiova realizarea uneia dintre cele mai actuale cerințe ale școlii noastre — le- garea invățamintului de viață. I. POPESCU Colectivul pedagogic al școlii ajutătoare din raionul 1 Mai din Ca- pitală se preocupă în- deaproape de pregătirea practică a elevilor. La această școală iunc- din țara noastră, arătîn- du-le că acest progres o- bligă pe orice om, în orice domeniu ar lucra, să cu- noască tehnica, să aibă temeinice deprinderi prac- tice. Intîlnirea, care s-a des- fășurat într-o atmosferă însuflețită, i-a îndemnat pe elevi să învețe mai bine, să acorde o mai ma- re atenție pregătirii lor pentru viață. F. CONSTANTINESCU învățătoare, comuna Fierbinți, raionul Snagov I i fionează unul de tru fete, legă'one. ieți. cu Pe două aleliere: croitorie, pen- și altul de pentru bă- La Școala medie 33 din Capitală a ființă de curînd un nr. luat colț lîrgc spr ijinui aceasta, conducerii L.C.E.C.O.M.-ului și al Direcției generale indu- striale din M.I.C., s-a organizai și practica e- levilor în producție, ceștia au început să A- lu- creze în cooperativele de croitorie și legătorie de cărți ale Uniunii coo- perativelor meșteșugă- rești și Ia legătoria de cărți a Întreprinderii po. ligrafice nr. 5. La sfîrșitul practicii ei vor da un examen de caliiicare și astfel. o dată cu terminarea șco- lii, vor putea intra în producție. metodic pentru clasele I-1V. Materialul didactic de care dispune colțul este aranjat pe discipline. De pildă, la secția destinată științelor naturale se gă- sesc planșe, ierbare, ma- terial din natură, precum și lădițe cu semințe puse la încolțit. La secția de limba romînă se află al- fabetare, predarea pe care utilizează tarea La află, rate EMIL FEDER directorul Școlii ajutătoare din București Din inițiativa organiza- ției U.T.M., la Școala me- die din comuna Fierbinți s-a organizat o întiinire intre elevii clasei a Xl-a și studenții din comună, cea mai mare parte din ei foști elevi ai școlii. planșe pentru literelor, planșe învățătorul le pentru dezvol- vorbirii copiilor etc. colțul metodic se de asemenea, refe- și alte lucrări pe- dagogice elaborate de în vățători, manuale de pe- dagogie, metodici etc., care sînt studiate de în- vățători în scopul ridi- cării nivelului lor profe- sional. învățătorii îmbogățesc permanent colțul metodic al școlii facă din real de muncii tive. lor. căutînd să el un mijloc îmbunătățire a instructiv educa G. STATNIC HlIMtlKIUIIIilIIIUlIimillfri Comitetul sindical sprijină școala (Urmare din pag. 1) sens, referatul tovarășului Bur- lacu Mircea, secretarul comi- tetului sindical, de învăț m nt, dirigintele clasei a IX-a. inti- tulat „Cum am muncit pe..tra educarea la elevi a dragostei de muncă” a subliniat contrl- pinarea rfimînerii învățătură' etc. In în urmă la luna aprilie butia pe rinții în urmă la pectarea zilnic de dicat de au tratat care o pot aduce pă- evitarea rămînerii în învățătură, prin res- riguroasă a regimului muncă al copidor. in- școală. Alte rele- te ; despre felul „Cum a.c. consfătuirea cu diriginții va dezbate tema : „Cum am muncit pentru înlăturarea su- praîncărcării elevilor din clasa a VHI-a. întrucît una din cauzele ră- mînerii in urmă la învățăt iră este necunoașterea de către elevi a felului cum trebuie să-și pregătească lecțiile p o- fesorii de pedagogie au pr.mlt pe linie sindicală sarcina să întocmească un material legat de „tehnica" învățări!. Acest muncesc cu părinții pentru a- sigurarea succesului la învă- țătură", „Munca dirigint lui pentru educarea dis-Fd iei conștiente și pen'ru preî"tîm- material a fost dat diriginllor, lucrat cu elevii Toate aceste multiplicat și spre a fi pre- și părinții. măsnrj 1 -ate pnn grija sindicatului au fost de folos școlilor. Ele au com- pletat pe acelea luate de con- ducerile administrative împo- triva rămînerii în urmă la în- vățătură a elevilor. Un prim rezultat al acestor eforturi este faptul că situația școlară în trimestrul II a multor elevi s-a îmbunătățit simțitor. Un număr însemnat de școlari din clasele V—XI și-au îndreptat notele la limba romînă. matematieS, fizică și chimie. Merfjînd pe linia de a spri- jini permanent procesul in- structiv-educativ, comitetul sin- dical local de învățămînt din Vatra Dornei aduce o contri- buție însemnată în rezolvarea unor importante pobleme șco- lare. I Școala cu 8 săli de clasă în mediul rural laboratorul cu depozitai respectiv. școala aal rupriede 1 cabinetul directorului, tărie, un cabinet me- PLANUL PARTER ULUI Sala de gimnastică dooă variante, cu sobe si încălzire centrali (calorifer). Sala de gimnastică formează un corp de clă- dire separat de localul scolii, cu care are totus* legătură directă si este amplasată in mijlocul curții, lingă terenurile de sport- Pentru încălzirea sălii s-au PLANURI PRINCIPIALE DE AMPLASAMENT 1. Școala. 2. Curte de recreație. 3. Teren de sport. 4. Lot experimental. 5. Fîntînă. Medacția administrata. București. Piața Scînteii nr. t. Telefon 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii ..!, V. Stalin- București. Pia|a Scînteii Abonamente la „Gazeta Invățămintului" se fac la toate oficiile poștale prin factorii poștali și difuzoril voluntari din întreprinderi ți Instituții. Abonamente: I an — 12,50 lei; 6 tun i— 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei. de clasă în mediul urban bibUolocâ PLANURI PRINCIPIALE DE AMPLASAMENT Școala Sala de gimnastici. Terenuri de sport. PLANUL ETAJULUI dicai. o bibliotecă ce va Ii yi camera a pionierilor și de- pozite pentrn material didactic. loloil atelierele dl* cadrul S.M.T.-urilor fi iatr-tiR număr anterior al gazetei noastre, cit Si pe lingă «coala cu * săli de clasă la mediul L.-ban se vor construi săli de gimnastică care cuprind sala de gimnastică propnuzisă. de 9x13 m, vestiare separate pe sexe, grooun sanitare (W.C. si lavabouri) separate pe sexe, și depozitul pentru materialul sportiv. PLANUL ETAJULUI nimiai PLANURI PRINCIPIALA DE 2. AMPLASAMENT Școala Sala de gimnastică 3. Terenuri de sport. 4. Lot experimental. 5. Terenuri de loc.