□ibii^câ CanVală
Reg !n;ia'ă
Hunedoara-Deva
Proletari din toate tarile, uniți-vă !
Organ al Ministerului iDYățăminlului și Culturii și al ComiUtilui Central al Sindicalului Muncitorilor din Invățămint și Cultura
Anul XI, Nr. 511
Vineri 27 martie 1959
8 pagini 25 bani
Un deceniu
de activitate
L* 25 martie 3 au Împlinit 10 de ani de cînd,
prin grija partidului, oamenii muncii din invăță-
mint au doblndit o gazetă a lor menită să-i ajute
Ia munca de instruire și educare a tinerei ge-
nerații.
In procesul de dezvoltare a școlii noi,
bczată pe concepția marxist leninistă despre In*
vățămtnt și educație, existența unei gazete cu
caracter profesional care să trateze nemijlocit
problemele de invățămint, era deosebit de im-
portantă. In momentul clnd a apărut primul nu-
măr al ..Geaetei, tnvățămitului*, in fața oameni-
lor muncii din școli stăteau sarcini mari și
Însemnate — sarcinile puse de Reforma învă-
țămintului. Tînăia generație trebuia crescută
pentru socialism, trebuia educată in spiritul mo-
ralei comuniste. Trebuia lichidată neștiința de
I. carte, secat izvorul anellabetismului prin cuprin-
’ derea In școală a tuturor copiilor de virstă șco-
lară. Invățătorimea trebuia să devină un factor
tot mai activ tn procesul de transformere a sa-
tului, tn atragerea țărănimii muncitoare pe făga-
șul socialismului. Și. pentru a răspunde acestor
sarcini, pedagogii Înșiși trebuie*! să se trans-
forme, să și însușească învățătura marxist-leni-
nistă. să folosească in activitatea didactică-edu-
cativă metode noi, corespunzătoare noului conți-
nut al invățămintului.
însuflețire: cu care cadrele didactice se an-
gajaseră în lupta pentru aplicarea prevederilor
Reformei începuse să dea roade. Acestea tre-
buiau popularizate pentru a grăbi ritmul dezvol-
tării școlii. Este știut că experiențe maselor care
desfășoară zi de zi munca nu poate fi cu nimic
Înlocuită. Gazeta s-a străduit să facă această ex-
periență larg cunoscută- să valorifice inițiativele
și propunerile învățătorilor șl profesorilor, să-i
atragă la conducerea treburilor școlii noi care în-
cepuse să se clădească In lara noastră.
isdrutU cu grijă de către partid, gazete a
putut să apere mlădițele școlii noi, ivite in lupta
Împotriva rămășițelor școlii burgheze, să combată
racilele școli vechi, să contribuie la triumful nou-
ței. Apllcind Învățătura partidului cu privire la
folosirea armei criticii și autocriticii, oamenii
școlii au dezvăluit prin gazetă piedicile care stă-
teau in calea îmbunătățirii activității de instruire
si educare in spirit socialist, au luptat pentru În-
lăturarea acestor piedici, pentru dezvoltarea
șcuiiL
Neîntrerupta legătură cu masele a constituit un
sprijin hotărttor in munce gazetei. Această legă-
tură a ajutat gazetei să se orienteze către pro-
blemele cele mai importante care preocupau în
fiecare etapă de muncă pe învățători și profe-
seri. Cititorii au crătat gazetei lor asupra căror
fapte din viața școlii să se oprească Îndeosebi, au
ajutat o să Ue in actualitate.
Pentru cc gazeta să poată Îndeplini cit mai
bine sarcinile in lumina cerințelor puse de par-
tid In fata presei. Ministerul învățămîntului și
Culturii și C.C. al Sindicatului Muncitorilor din
luvățămint si Cultură — al căror organ este —
au orientat-o zi de zi. Gazete a primit sprijin și
din partea presei de partid, care I a analizat in
repetate rinduri activitatea.
Acum documentele de partid si de stat, ce-
rințele construcției socialismului pun noi și în-
semnate sarcini In fata școlii : legătura tnvăță-
mlstnlnl cu viațe, pregătirea tineretului pentru
munca Iu industrie și agricultură, educarea iui
Iu spirit comunist, pregătirea noii intelectualități
tsvnrite din popor și legate strtns de interesele
poporului, cuprinderea tn invățămîntul de 7 ani
a tuturor copiilor, conținu: îmbunătățire a bazei
didactico-materiale a învățămîntului. Gazeta
noastră va trebui să ajute prin mi|loacele el ce
aceste însemnate sercini să se îndeplinească CU
spcces. Garanția succeselor sale viitoare o consti-
tuie călăuzirea neîntreruptă după înaltele prin-
cipii ale presei comuniste care slujește adevărul,
care luptă pentru triumful a tot ceez ce este
nou șl înaintat, care apără cuceririle revoluțio-
nare ale poporului muncitor șl păstrează o legă-
tură permanentă cu masele celor ce muncesc pe
cz-re le atrage tn rezolvarea sarcinilor celor mai
importante. Gazeta Invățămintului pășește tn cel
de al doilea deceniu al activității sale hotărîlă
să muncească tn spiritul acestor Înalte cerințe.
4
|S»iiNiiiiffliiMiiiiNiiiiiiHiHiifflimiiniiHitim
I Gazetei noastre I
La 25 martie s-au împlinit 10 ani de la apariția primului ■
£ număr al „GAZETEI INVĂȚĂMINTULUI". Cu 'acest prilej 1
= conducerea Ministerului Invățămintului și Culturii și Corni- 5
■ tetul Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint șl S
= Cultură salută cu căldură întregul colectiv redacțional al ga- =
§ zetei, pe colaboratorii și corespondenții săi.	L
Ă In acești zece ani „Gazeta învățămîntului" a adus o contri- =
J	buție însemnată la traducerea în viață a politicii școlare a	J
=	partidului și guvernului nostru și la ridicarea învățămîntului	g
g	pe o treaptă mai înaltă. Prin materialele publicate a mijlocit	■
g	un larg schimb de experiență între școlile noastre, a oglindit	g
g	în paginile sule experiența înaintată a școlii sovietice și a	§
g	mobilizat și îndrumat pe slujitorii școlii în rezolvarea proble-	g
g tnelor muncii de instruire și educare a tineretului.
g „Gazeta învățămîntului" este chemată acum să sprijine în- ș
g	deplinirea noilor și importantelor sarcini ce stau în fața șco-	1
=	Iii din țara noastră. Ea trebuie să militeze pentru realizarea	g
S	unui invățămint cu un înalt nivel ideologic-științific, pentru	g
—	realizarea unei legături strînse între școală și viață, pentru	g
J	îmbinarea invățămintului cu munca productivă. Cadrele di-	=
g	dactice trebuie să găsească in coloanele gazetei un sprijin	-
f	puternic in munca de educare comunistă a tinerei generații,	=
de creștere a unor tineri ca pabili. patrioți înflăcărați, con-	=
g	structori activi și entuziaști ai socialismului, dirji apărători	=
g ai păcii.
1 Ministerul Invățămintului și Culturii și Comitetul Central =
g	al Sindicatului Muncitorii or din Invățămint și Cultură urea-	g
g ză „Gazetei învățămîntului" să aducă acesle sarcini la înde-	g
plinire cu mult succes.
MINISTERUL INVĂȚĂMINTULUI SI CULTURII
și
COMITETUL CENTRAL AL SINDICATULUI
MUNCITORILOR DIN INVĂȚĂMINT ȘI CULTURA j
Scrisori de la
cadrele didactice
Gazeta noastră a apărut lntr-o
vreme clnd fiecare învățător și
profesor se străduia să găsească
cele mai bune căi pentru edu-
carea în spirit nou, înaintat, a
tineretului școlar. Pe atunci
nu eram întotdeauna siguri că
ceea ce facem răspunde cel mai
bine sarcinilor noastre de edu-
catori al celor ce trebuiau să
devină constructori ai socialis-
mului. „Gazeta invățămintului"
ne-a arătat ce e bine și trebuie
dezvoPat, ce e rău și trebuie
înlăturat.
„Gazeta învățămîntului'' a fost
pentru mine un prieten șt un
sfătuitor cu care m-am consul-
tat adeseori în ultimii zece ani
ai muncii mele de învățătoare.
Prin materialele de îndru-
mare ideologică, prin populari-
zarea celor mai înaintate me-
tode pedagogice, prin toate arti-
colele care se refereau la proce-
sul instructiv-educativ in cla-
sele l-IV, „Gazeta invâțămintu-
lui" mi a dat un ajutor însem-
nat. Deosebit de folositoare
mi-au fost materialele privind
problemele de politehnizare la
clasele 1-fV, unde legarea învă-
țămîntului de viață are un spe-
cific anumit, precum și articolele
care vorbeau despre, lucrările
practice care pot fi efectuate cu
școlarii mici.
Intr-o mare măsură mi au fo-
losit analizele de lecții. Pentru
că școala din comuna noastră
nu are suficient material didac-
tic gazeta mi-a dai un sprijin
însemnat publiclnd modele de
material didactic. Folosind a-
ceste modele, am reușit să îm-
bogățesc fondul de material di-
dactic al școlii. Țin să amin-
tesc și articolele privind rezol-
varea unor așa numite cazuri
educative. Multe din „cazurile"
pe care gazeta ICa luat in dis-
cuție se asemănau cu cele pe
care le aveam în clasa mea.
Dezbaterile din gazetă mau
ajutat să le rezolv.
Dar munca iHvâțăloruhii de
la sat nu se limitează mimai la
activitatea instructiv-educatiuă.
Ciad duceam lupta penfru lichi-
darea anallabetismului gazeta
m-a sprijinit prin articolele care
vorbeau despre metodele folosite
de pedagogii din diferite colțuri
ale țârii șt despre realizările ob-
ținute de acești pedagogi in
munca de alfabetizare. Am
găsit in gazetă îndrumări pentru
munca de popularizare o meto-
delor agrotehnice înaintate. Cb d
am organizat și am condus c-
chipa de dansuri șt ansamblul
coral al tinerilor din sat. 'epor.
tajele și materialele privitoa-e ta
activitatea culturală a învățăto-
rilor de la sate publicate de
gazetă erau pentru mine un pu-
ternic stimulent.	...
Cu prilejul acestei aniversări
exprim mulțumirile mele „Gaze-
tei învăfămintului" pentru aju.
(Continuare tn pag. 2 a)
Din „Gazeta
invățămintului*1
de acum 10 ani...
...In actualele Împrejurări din
țara noastră, clnd am pornit la
construirea socialismului, o-
rientarea politică și ideologică
a Învățătorilor «i profesorilor
are ceg mai mare însemnătate.
Iată de ce Ministerul Invăță-
mlntnluj Public- ta îndeplinirea
sarcinilor trasate de către Par-
tidul Muncitoresc Romîn, dă
toată atenția școlilor de îndru-
mare a Corpului Didactic.
(nr. 9 din 3 Iunie 1949)
^.Preluarea de către Stat a
tuturor școlilor confesionale și
particulare a luat din mina
reacțiunii și această armă de
ațttare contra poporului mun-
citor.
(nr. 1 din 25 martie 1946)
Școlile naționalităților con-
locuitoare și-au schimbat cu
totul Înfățișarea aiit in ceea
ce privește forma cit și
conținutul lor, deoarece au fost
așezate pe bază de egalitate
cu școlile cu limba de predare
romînă.
(nr. 1 din 25 martie 1949)
★
...Școlile tehnice nu vor mal
avea programele hibride ale
școlilor profesionale și indus-
triale din trecut, ci vor îmbina
In programa lor știința cu
practica, dind tn același timp
o cultură generală.
(nr. 1 din 25 martie 1949)
*
-.Apariția manualului de al-
fabetizare In nu mai pnlln de
240.9M exemplele (partea I-a),
constituia un sprijin conside-
rabil In campania de lichidare a ’
neștiințet de carie
far. 1 din 25 martie I949|
*
...Pentru a pune la dispoziția i
tineretului școlăresc manuale la
preturi cil mal ieftine, CensE-
Put de Miniștri a luat hotărî-
rea ca tncepind de la 30 mar-
tir 1949, să scadă prețurile ma- i
nualelor școlare tipărite de j
Editura de Stat cu 14—50%.
(nr. I dia 25 martie 1949)
...In anul școlar 1948 49 a* -ț >
fost distribuite elevilor din
clasele a 5-a. a șl a 7 r
23.909 burse. Vara trecută an
fost trimiși tn vacanță la mun-
te sau la mare 59.099 de elevi J
săraci, elevi care altă dală nici
nu puteau visa aceasta.
(nr. S din 7 mai 1949)
a
...Cu ocazia măreței m asi.es-
tain de I Mal au defilat saru-
tzte cu ovații de sutele de așii)
de oameni ai muncii, enon
nate si mtudre de steagurile șl
cravatele lor rocii, primele de-
tasameule de pionieri din Pa- i
tria noastră.
(nr. 5 din 7 mal
Activul fără partid — un ajutor
de preț în munca noastră
Dacă In primele luni ale anudui trecut activul fără
partid din școala noastră număra doar 6 oameni,
jstăzi el cuprinde 17 învățători și profesori.
Trebuie spus că activul fără partid nu a fost con-
stituit la întimplare : din el fac parte cei mai buni
învățători, profesori și diriginți, care și-au cîștigat
încrederea colectivului școlii prin muncă cinstită,
pu dovedit atașament față de partid, care au curajul
opiniei și sînt combativi, care vin cu inițiative și
propuneri pentru îmbunătățirea activitățiii în școală
și nu trec cu indiferentă pe lingă aspectele negati-
ve. Este vorba de oameni că loan Cornea, Corina
Vintilă, Petre Munteanu, Elena Cilievici, Vasile
^asu, loan Cimpeanu, Horia Ștefan, loan Rădoiu,
Const. Diaconescu. Emil Cristea și altii.
Fiecare pedagog din activul nostru fără partid
e fost antrenat în activități obștești. Nici unul nu
a rămas fără o sarcină concretă. Tovarășul loan
Cornea.' de pildă, este președintele comitetului de
instituție, Vasile Lăzăruț răspunde de ' activitatea
A.V.S.Ă.P. din școală. Gh, Bodescu este organiza-
tor de grupă sindicală, Elena Cilievici ține lecții și
conferințe la Casa raională de cultură, loan Rădoiu
conduce cu competență filiala locală a universi-
tății muncitorești.
Biroul organizației de partid cunoaște activitatea
politică șj profesională a pedagogilor din activul
fără partid prin faptul că îi vizitează la orele de
curs, se interesează de modul în care se pregătesc
în cercurile de învătămînt ideologic, discută cu ei
în ședințe de birou asupra felului cum se achită de
sarcinile politice și profesionale. Unora le-a cerut
să prezinte scurte informări asupra activității lor în
adunările deschise ale organizației de bază.
Îndrumați și sprijiniți de comuniștii din școală
'(fiecare om din activ este dat în grija urnii membru
de partid care se ocupă de educarea lui în spiritul
marxism-leninismului, ajutîndu-1 să-și însușească
metodele comuniste de muncă) acești pedagogi au
devenit. cei mai apropiați tovarăși at noștri de
touncă. Ei ne sînt un real sprijin în îndeplinirea
multiplelor sarcină pe care le are în școală orga-
nizația de partid.
Antrenați așa precum arătăm, în diverse munci,
învățătorii și profesorii din activ au putut să
crească, să se maturizeze din punct de vedere po-
litic. Ca urmare, anii au și devenit candidați de
partid, cum este cazul tovarășului Const. Diaco-
nescu, a cărui cerere a fost discutată recent în adu -
narea noastră generală. Tn curind vom supune spre
discutare adunării generale și cererea tovarășului
Emil Cristea, care și-a exprimat de asemenea dorin-
ța de a intra în rîndul candidaților de partid.
ANA TOADER
secretari a organizației de bază P.M.R.
Școala medie „Gh. Lazâr* — Sibiu
In preocuparea comuniștilor:
contribuția lecțiilor la educarea
comunistă a elevilor
Pentru a se informa cft maî complet asupra felu-
lui cum se realizează educația elevilor prin lecții,
biroul organizației de partid din școala noastră a
fonnat un colectiv compus din trei comuniști și un
profesor din activul fără partid, colectiv care a pri-
mit sarcina să urmărească alături de membră birou-
lui această problemă. Atenția colectivului a foit
îndreptată mai ales înspre orele de limba romînă,
istorie, economie politică și constituție.
După ce colectivul a strins suficiente dade din a-
sistențele la lecții, am pregătit o adunare deschisă
de partid. Aici, pe baza unor referate, am dezbătut
pe larg problema contribuției obiectelor de învă-
țămint la educarea copiilor în spiritul moralei co-
muniste. A fost scoasă în evidență preocuparea per-
manentă a profesorilor Mircea Băltescu, Natalia
VoUculescu, Luciliu Pîrvu și a altora de a educa pe
elevii în spiritul patriotismului și al internaționa-
lismului socialist, împletită cu grija pentru purita-
tea ideologică a lecțiilor.
Adunarea de partid a arătat necesitatea de a se
urmări tn continuare problema educării comuniste a
școlarilor prin lecții. De aceea a fost fonnat un nou
colectiv, cu ajutorul căruia biroul organizației de
bază studiază, printre altele, și felul cum sînt edu-
cați copiii în spirit ateist, cum este combătut misti-
cismul în cursul lecțiilor de geografie, științele na-
turale și fizică.
GHEORGHE POPOVICI
secretar al organizației de bază P.M.R,
Școala medie nr. 2 — Sighișoara
Practica în producție — în atenția
comuniștilor
In planul de activitate pe luna martie a-c. al organi-
zația noastre de partid am prevăzut — alături de cele
mai importante probleme ale muncii politice din școală
— sprijinul pe care comuniștii U vor da conducerii ad-
ministrative pentru asigurarea unui nivel corespunzător
practicii in producție și in atelierele școlii și pentru
buna desfășurare • acesteia.
De altfel, pentru noi, practica ucenicilor și elevilor
nu este doar o preocupare de moment. Periodic mem-
brii biroului merg in întreprinderile in care se desfă-
șoară practica, trec prin atelierele școlii, urmărind
personal activitatea maiștrilor-instructori, a elevilor și
ucenicilor. In întreprinderi iau legătură cu secretarii
organizațiilor de partid și U.T.M., cu președinții co-
ntetelor sindicale, discuttnd și rezolvind împreună cu
ei unele probleme ale practicii.
La îndemnul biroului organizației de partid, organi-
zația U.T.M. se ocupă cu stăruință de calitatea muncii
m producție a membrilor săi, de disciplina și de com-
portarea acestora în muncă. Agitatorii de partid și
U.T.M., instruiți de biroul organizației de bază P.M.R.,
au arătat tinerilor importanța muncii lor viitoare în
sectorul energetic căruia documentele Plenarei C.C. al
P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 ii acordă o mare
atenție. Ei îi ajută pe tineri să înțeleagă că pentru a
căpăta o calificare la înălțimea cerințelor actuale, tre-
buie să dovedească înainte de toate, în activitatea de
atelier, seriozitate și conștiinciozitate.
La 3 martie a.c. in școală a avut loc o adunare lăr-
gită de partid. Discuțiile purtate pe marginea refera-
tului susținut de tov. Marin lliescu, directorul ad-
junct al școlii, tn legătură cu practica au ajutat
adunarea generală să ia noi măsuri politice pentru
a sprijini conducerea administrativă să lichideze unele
deficiențe existente încă în acest sector. Bunăoară, a-
donarea generală a hotărît ca elevii-maiștri membri de
partid, care Jac practică în întreprinderi unde lucrează
și ucenici ai școlii,' să-i urmărească pe aceștia în toată
activitatea lor din uzină, informind periodic adunarea
generală asupra felului cum au îndeplinit această sar-
cină și asupra efectelor muncii lor cu ucenicii. Direc-
ția școlii va fi astfel ajutată să cunoască îndeaproape
activitatea practică a elevilor de la școala profesională.
Problema activității practice — de astă dală pe sec-
toare — a fost discutată și în alte adunări de partid,
tn care comuniștii au venit cu propuneri prețioase de
îmbunătățire a muncii.
ROMA ANDREESCU
secretar al organizației de bază P.M.R.
grupai școlar „I. Rangheț" — București
......	.	IIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIM^
SCRISORI DE LA CADRELE DIDACTICE

(Urmare d:n pag. l-a)
torul pe care mi l a dat în mon-
tă și ii doresc o activitate rod-
nică și succese mai mart in
viitor.
PAULA BUCHERU
Învățătoare la Școala elementară
de 4 ani din comuna Ștefăncțti
raionul Snagov
Zilele acestea, cu prilejul îm-
plinirii a zece ani de la apariția
primului număr al, „Gazetei în-
vățămîntului". nii-am reamintit
din nou un fapt strins legat de
începutul activității mele ca di-
rector de școală — și anume de
apariția în gazetă a articolului
„Cîteva zile printre învățătorii
și profesorii liceului de băieți
■„Matei Basarab" din București'1.
Acest articol publicat de „Ga-
zeta invățămintului'' cu mulți
ani in urmă, ca rezultat al unei
vizite organizate de gazetă la
școala a cărei conducere o lua-
sem numai de o lună, cuprin-
dea constatări asupra activită-
ții instructiv-educative a profe-
sorilor și, mai ales. îndrumări
cu privire la munca de condu-
cere a școlii, ajutîndu mă di-
rect să îmbunătățesc această
muncă.
Dar eu, ca și toți oamenii
școlii, am simțit ajutorul gaze-
tei nu numai atunci cind a vor-
bit nemijlocit despre activitatea
mea. Am învățat multe din toa-
te numerele gazetei, din marea
majoritate a articolelor el. De
pildă, din numeroasele articole
care au răspîndit experiența
înaintată a școlilor, ca și din
acelea care demascau practici
învechite, necorespunzătoare e-
ducăril viitorilor constructori
ai socialismului. Analizele con- .
crete asupra desfășurării lecții-
lor, articolele pe probleme edu-
cative. pe problema legăturii
dintre școală și familie ne au
ajutat tn repetate rinduri.
Etapă cu etapă ne-a sprijinit
gazeta să îndeplinim tot mai
bine sarcinile mari care ne-au
stat in față. Ea a răspîndit în
rîndurile noastre cuvîntul par-
tidului, ne-a ajutat să înțele-
gem mai adine scopul muncit
noastre, și știm că ne va ajuta
și de aici înainte. Așteptăm ar-
ticole și mai multe, și mai bo-
gate în conținut cu privire la
întărirea legături^ învățămin-
tului cu mutica productivă. Aș-
teptăm o îndrumare și mai con-
cretă cu privire la îmbunătăți-
rea predării, la educarea comu-
nistă a tineretului.
Felicitînd colectivul „Gazetei
Invățămintului" îi urăm tot-
odată spor la muncă, noi și
noi succese în lupta lui pentru
a-și întări contribuția la dez-
voltarea invățămintului nostru,
la progresul necontenit al școlii
ALEXANDRU IORDACHE
directorul Școlii medii nr. 17
din Bucurețti
In anii aceștia — ani de pri-
menire a concepțiilor, ani de
înarmare cu minunata învăță-
tură a partidului, cu pre-
țioasele învățăminte ale școlii
și pedagogiei sovietice — „Ga-
zeta invățămintului" ne-a fost
bun tovarăș și, mai ales, bun
sfătuitor. Gazeta ne-a ajutat,
prin conținutul articolelor sale,
să vedem tot mai clar căile de
aplicare a principiilor Reformei
Invățămintului. In pagina inti-
tulată „Să învățăm din expe-
riența școlii sovietice" am gă-
sit prețioase indicații pentru
rezolvarea multor probleme de
ordin pedagogic și metodic.
Cînd, mai lîrziu, am avut pri-
lejul cîtorva întîlniri cu peda-
gogi sovietici — ca Ivan Iva-
novici Kulibaba, A. M. Filippov
și alții — parcă ne cunoșteam
de mult. Această impresie iz-
vora și din familiarizarea trep-
tată cu numeroasele realizări
•le școlii și pedagogiei sovie-
tice, familiarizare la care „Ga-
zeta invățămintului" a adus o
importantă contribuție.
In lupta pentru a face ca ex-
periența pozitivă care se ivea
tot mai larg în școlile țării să
devint bunul nostru al tuturor,
gazeta a stat, ta primele rin-
duri. In paginile ei am găsii
multe și bune îndrumări și su-
gestii pentru predarea lecțiilor,
îndrumări, care ne-au ajutai să
ne imbun&ărim rAunca tn școa-
lă ți trr afara ei, Intr-o vreme
cînd lucrările metodice încă
lipseau. In paginile celor peste
500 numere ale gazetei am gă-
sit numeroase materiale privind
legătura predării cu viața și,
mai ales în ultimii ani. multe
articole despre educația po-
litehnică și despre pregătirea
elevilor pentru munca produc-
tivă.
Am răsfoit zilele acestea pa-
ginile colecției „Gazetei învăță-
mintului". Sint aici mărturii
ale luptei pentru lichidarea a-
nalfabetismului, numeroase do-
vezi ale muncii cadrelor didac-
tice pentru culturalizarea ma-
selor, informații despre con-
strucții de noi localuri de școa-
lă și despre înzestrarea lor cu
tot ce le este necesar pentru ca
munca	să dea	cît mai bune
roade, consultații pentru ca-
drele	didactice,	știri despre
cursurile de perfecționare, des-
pre consfătuirile	raionale sau
despre	„lecturile	pedagogice".
Fiecare număr oglindește mul-
tiple dovezi ale grijii partidului
pentru crearea unor condiții cît
mai bune școlii și slujitorilor
ei.
Pentru iot ajutorul pe care
l-am primit — săptămînă de
săptămînă — prin paginile „Ga-
zetei invățămintului", îmi ex-
prim recunoștința față de par-
tid, care ne-a făcut acest dar
nouă, pedagogilor.
Felicit colectivul de redacție
și urez gazetei noastre noi suc-
cese în munca ei de viitor.
ION BĂDICA
iaspe eter-metod ist șef la secția
de Invățămint fi cultură
a regiunii Constanța
Citesc „Gazeta invdțumMu-
lui" săptămînă de săptemi
cu mult interes. O citesc pen-
tru că în ea găsesc îndrumări
de preț.
„Gazeta invățămintului" ne-a
orientat pe noi, cadrele didac-
tice din școlile ca iimbue de
predare ale minorităților națio-
nale. Astfel, în coloanele ei
am găsii întotdeauna un izvor
de învățăminte și îndrumări
pentru întărirea frăției din-
tre poporul romin și mino-
ritățile naționale. Prin arti-
colele sale gazeta ne-a ajutat
și ne ajută continuu să luptăm
împotriva naționalismului și șo-
vinismului, să educăm pe elevii
noștri in spiritul patriotismului
și al internaționalismului so-
tialist.
Din paginile gazetei am în-
vățat multe lucruri folositoare
in legătură cu predarea limbii
materne și a limbii romîne, in
legătură cu apropierea tot mai
strinsă a școlii de viață.
Acum, la a 10-a aniversare a
gazetei, ii urez, ca ți toți tova-
rășii mei de muncă, noi succese
în activitatea pe care o desfă-
șoară,. în mobilizarea cadrelor
didactice pentru creșterea și e-
ducarea unor tineri bine pre-
gătiți pentru viață, plini de
dragoste pentru patria noastră.
Republica Populară Romînă,
AURORA SZABO
directoarea Școlii medii nr. 1J eu
limba de predare maghiară — Cluj
Acum zece ani, cînd apăreau
primele numere ale „Gazetei
invățămintului", școlile profe-
sionale din țara noastră, înfiin-
țate prin Reforma învățămîn-
tului, se găseau la începutul
activității lor. Avind sarcina să
dea industriei și agriculturii
cadre de muncitori calificați,
cadre cerule în număr din ce
in ce mai mare, școlile profe-
sie rate — școli noi, cu cadre
didactice tinere sau recrutate
dmtre inginerii din întreprin-
deri, fără experiență pedagogi-
.â — aveau nevoie de ajutor,
doreau sd afle cum se rezolvă
concret o serie de probleme pe-
dag-jgice, educative, simțeau
h* esitatea schimbului de ex-
periență cu privire la predarea
materiilor de specialitate etc.
Chiar de la primele ei numere
„Gazeta invățămintului" a con-
stituit pentru cadrele din șco-
lile profesionale un asemenea
ajutor. Iar inceplnd din anul
trecut, de cind publică regulat,
în fiecare număr, pagini spe-
ciale închinate pregătirii mun-
citorilor și tehnicierilor, gazeta
a devenit un sprijin permanent
și important în munca noastră.
Așa. de pildă, am găsit in pa-
ginile ei numeroase articole
privind metodica predării, in-
struirea peactică, educarea uce-
nicilor în spiritul patriotismului
și al dragostei față de muncă
etc.
Nu de mult, în paginile „Ga-
zetei învățămintului" s-a publi-
cat un amplu articol privind
activitatea instructiv-educativă
din școala noastră. Acesta a
constituit un puternic stimulent
în munca întregului noslru co-
lectiv de profesori și maiștri-
instructori.
Am dori ca tn viitor să gă-
sim în paginile gazetei și mai
multe articole care să înarmeze
pe profesori și maiștri cu me-
tode eficiente pentru îmbunătă-
țirea instruirii teoretice și prac-
tice a ucenicilor, pentru dezvol-
tarea în rîndurile lor a dragos-
tei față de meserie, articole
care să înfățișeze aspecte și
metode ale muncii extrașcolare
etc.
Felicităm gazeta noastră cu
prilejul aniversării unui dece-
niu de la apariție și îi dorim
noi succese în activitatea pe
care o desfășoară.
1LIE SJMIC1
directorul Școlii profesionale
„13 AagnstM-BucwresH
Rezultate valoroase
pe lotul școlar
Să învățăm din experiența acumulată
După cum se știe, începînd din acest
an școlar, o dată cu introducerea în
școlile sătești a studiului cunoștințelor
agricole, elevii de La sate primesc o
pregătire temeinică pentru viitoarea lor
muncă în agricultură, desfășurînd pe
loturile școlare și pe ogoarele gospo-
dăriilor agricole colective și de stat lu-
crări care-i ajută să-și însușească un
cerc larg de cunoștințe și deprinderi
necesare muncii pe ogoare.
Dar nu numai elevii de La sate, ci
și cei de la orașe sint deprinși cu ac-
tivitatea practică agricolă. Rezultatele
valoroase obținute de numeroase școli
orășenești în munca pe lot organizată
în cadru! studierii științelor naturale do-
vedesc că există o preocupare vie pen-
tru a-i înarma și pe acești elevi cu de-
prinderi practice agricole- Acum se fac
pregătiri pentru a începe din nou activi-
tatea practică pe loturile școlare. Expe-
riența acumulată în această muncă în
anii anteriori vine să stimuleze școlile
și le sprijină in activitatea care se va
desfășura de aici înainte.
Pe lotul Școlii medii din Blaj, care
are o suprafață .de 3 ha și dispune de
tot inventarul agricol necesar, s-au ob-
ținut in anul școlar trecut realizări va-
loroase. Aici au fost cultivate legume,
aiînte de cimp, plante decorative, o
pepinieră cu puieți tineri, o livadă cu
pomi fructiiert Deosebit de interesante
au fost experiențele efectuate de elevi
pe lot : hibridări vegetative între* păt-
lăgele roșii și Solanum nigrum (zirnă),
între pătlăgelele roșii și Datura stra-
nonicm (laur porcesc) sau între floa-
rea soarelui și Helianthus tuberosus
In rfectuarea hibridă-
rilor vegetative sa folosit un proce-
Jeu potrivit căruia ai toiul se fixează
pv por»- «!♦'■; cu ajutorul unui manșon
face- dai tuîptnâ de ceapă. După ce I
sa făcut despicâtura necesară, portal-
toiul a fost introdus în manșon. După
introducerea altoiului în despi-că-
tura respectivă, s-a tras manșonul peste
locui de legătură dintre altoi și portal-
toi. Datorită acestui procedeu s-au ob-
ținut rezultate mai bune decît prin le-
ga:?;' cu ață sau cu rafie.
Realizări Cornoase au obținut in mun-
ca -or pe lot șs efevti Școlii medii nr-
2 din Cia: Aici, terenui • ?~d in psntă
drștu' .te	a ‘ost necesar ca
J «i ‘;e	:n»r -m sistem de
r-r.’Se Pri"Me două terase sînt con-
sacrate c-it^rii plantelor ornamentale.
Vara, "aîazjrile acestor două terase și
terasele Înseși atrag atenția prin as-
pectul lor de covoare verzi, frumos or-
Pnrwi dublu hibrid „Pionier
estival ta caibari aferate ta pătrat,
nea»)BrMt, pc parcela Kdară expert
mentala de te GrAdina Botanică din
BucartșU (fotografia de mis) șl ștla-
tetete obținut (fotografia de jos).
nate cu culori realizate din begonii mă»
runte. Pe terasa a 3-a se cultivă plan-
te medicinale și melifere. Aici există,
de altfel, și un colt zootehnic — doi
stupi. Terasa a 4-a cuprinde un asola-
ment eu diferite soiuri de cereale și
plante legumicole. Pe terasa a 5-a sînt
cultivate diferite familii de monocotile-
donate și dicotiledonate. Terasa a 6-a
este constituită dintr-o plantație de
pomi, unde se găsesc și cițiva castani
buni și unele plante lemnoase mal rare,
cum este Gingko biloba. Alături de
terase, pe o pantă mai puțin înclinată,
se cultivă felurite legume rădăcinoase
și bulboase. O mică stațiune meteorolo-
gică și un teren acoperit cu pajiște na-
turală completează acest lot, pe care
toate culturile se bucură de o îngrijire
deosebită-
Școala medie nr. 4 ou limba de pre-
dare maghiară din Cărei dispune de un
lot destul de mic, în suprafață de nu-
mai 300 m.p. Totuși, datorită bunei or-
ganizări a lotului, și aici s-au obținut
rezultate bune. Elevii cultivă pe el un
număr mare de soiuri de pătlăgele ro-
șii din cele mai alese. Ei efectuează
totodată lucrări experimentale intere»
sânte în legătură cu cultivarea roșiilor.
Sănătatea plantelor este asigurată prin
măsurile de combatere a bolilor cripto-
gamice. De exemplu, pentru a se pre-
veni apariția manei, plantele sînt stro-
pite ori de cite ori este nevoie, începînd
de jos în sus, cu soluție bordeleză, cu
concentrație de 0>5% pînă la 1,5%. Pen-
tru asigurarea unei producții superioa-
re se aplică sistematic copilitul, cam
de trei ori. Prima copilire se face ia
sădire, iar celelalte două numai cînd
copilii «u crescut cel puțin la mărimea
de 10 cm.
Școala dispune de răsadnițe și de 200
de ghivece în care elevii au produs
2000 de răsaduri- Insămînțarea în ră-
sadnițe se efectuează cu semințe selec-
ționate. Menționăm și un amănunt de
tehnică a însămînțării în ghivece și ră-
sadnițe, folosit la această școală: semin-
țele de roșii se introduc în pămînt cu
ajutorul unui bețișor. Spre a se putea
prinde semințele de el, bețișorul este
umezit la vîrf. Printr-o ușoară apăsa-
re și răsucire bețișorul se înfige in pă-
mînt și, □ dată cu el, intră și semin-
țele.
Și elevii din Capitală au lucrat cu
interes pe loturile experimentale- Bună-
oară, cei de la școlile medii ..Gheorghe
Lazăr* și „Ion Creangă" au desfășurat
experiențe interesante pe un teren re-
zervat la Grădina botanică. Ei au cul-
tivat aici cereale, legume, plante in-
dustriale. In urma experiențelor, pe so-
la cerealelor de toamnă s-a obținut
grîu cu spic ramificat.
Elevii din clasele a VUI-a și a IX-a
ale Școlii medii nr. 19 au selecționat
cu ajutorul profesorului de științe na-
turale, semințe de cereale în vederea
semănăturilor de toamnă, au cules de
pe teren semințele de sfeclă de zahăr,
de ridichi de lună, de pătrunjel, de lu-
cerna, de trifoi și de ierburi perene. De
asemenea, au semănat grîu cu spic ra-
mificat. Tot ei au determinat producția
griului de primăvară Arnăut semănat
în rînduri dese, stabilind cifra de 2250
kg Ia ha, iar pentru cel semănat în
rînduri rare cifra de 2310 kg. la ha.
Elevii clasei a Vl-a de la Școala
medie nr. 22 după ce au recoltat bum-
bacul, au determinat producția lui sta-
bilind cifra medie de opt capsule la
plantă in rindul unde plantele au fost
sădite una cîte una, față de 7 capsule
la plantă' în rindul unde au fost semă-
nate cîte două plante la cuib. Tot ei,
după ce au recoltat batatul (Ipomoeea
batatas) cultivat pe parcele separate,
l-au cîntărit- Astfel și-au dat seama
prin comparație, că prin creșterea lăs-
tarilor în răsadniță și cultivarea lor la
80 cm între rînduri și 30 cm de la plan-
tă la plantă, aplicîndu-se irigația, se
obține o producție mai mare decît a-
tunci cînd este cultivat direct în cimp,
și fără irigație.
Menlinînd vie preocuparea pentru
activitățile desfășurate pe lot, profeso-
rii de științe naturale vor putea obține
rezultate mai bune în acest an, vor con-
tribui Ia buna pregătire a elevilor lor
pentru viață.
M. IACOB
lector la Facultatea de biologie București
Practica elevilor
in întreprindere
Elevii școlii noastre se află acum în
cel de al treilea an de efectuare a prac-
ticii In producție. începînd din anul
școlar 1956—1957 ei își petrec regulat,
în fiecare săptămînă, cite o jumătate de
zi alături de muncitori — o parte 1a
întreprinderea chimică ..Glucoza", Iar o
parte 1» întreprinderea ..Tehnocin" care
produce aparate de proiecție și aparate
de cinematograf pentru bandă îngustă.
Dacă la început elevii erau străini de
problemele producției, treptat ei au a-
juns să cunoască din ce în ce mai bine
aceste probleme, au învățat să mînuias-
că unelte, să conducă mașini, au putut
apoi trece și să lucreze direct în pro-
ducție alături de muncitori.
încă din primele zile practica elevilor
s-a desfășurat in chip organizat, pe
baza unui plan întocmit împreună cu
conducerea întreprinderii. Fiind împăr-
țiți în echipe de cîte șase, elevii au tre-
cut prin rotație pe la toate secțiile în-
treprinderii. Activitatea lor în fiecare
secție a fost de la inceput îndrumată
de către conducători] secțiilor, maiștri
sau ingineri. Elevii au fost repartizați
pe lingă cei mai buni muncitori, care
i-au luat in grija lor. Aceștia i-au aju-
tai în primul rind să cunoască aspec-
tele cele mai importante ale muncii în
întreprindere, i-au lămurit asupra pro-
ceselor tehnologice folosite pentru cons-
truirea aparatelor de proiecție și apara-
telor de cinematograf, i-au învățat să
citească și să întocmească schițe. Apoi,
după ce li s-a explicat cum sînt cons-
truite și cum funcționează mașinile,
elevii au fost antrenați la munca pro-
ductivă.
In felul acesta, ei au învățat să
mînuiască o bună parte din uneltele fo-
losite în diferite ateliere. De pildă, la
secția de ajustaj-mentaj, lucrind la
banc., au învățat să lucreze cu pile de
diferite secțiuni, dălți, dornuri etc., să
execute cu mare precizie piese prin
asamblarea cărora se realizează produ-
sul finit. De asemenea, chiar din primul
an de practică, foarte mulți elevi au do-
bindit priceperea de a lucra la mașina
de filetat, la strung sau la freză.
Totodată, elevii au avut posibilitatea
să cunoască specificul muncii din o se-
rie de ateliere (de strungărie, de lăcă-
tușărie, turnătorie, matrițerie, ajustaj-
montaj, galvano-tehnică, radio-acustică,
timplărie și vopsitorie) și să se orien-
teze către activitatea practică preferată»
Așa a fost posibil ca în acest an șco-
lar — al treilea de practică — elevii
să fie repartizați la lucru în atelierul
solicitat. Mulți au cerut să lucreze la
secția de strungărie. la secția de ajtis-
taj-montaj și la cea de radio-acustică.
Piesele executate de elevi—piulițe, șu-
ruburi, tole, diferite butoane etc.—sînt
folosite în producție, ele fiind clasate
la nivelul producției unui muncitor în-
cadrat la categoria a IV-a.
Activitatea elevilor In producție a
ușurat mult și înțelegerea lecțiilor da
fizică predate în școală. De pildă, pr»-
dînd capitolele privitoare la electrici-
tate în clăsa a X-a. am putut să le arăt
în mod practic elevilor, în cadrul sec-
ției de radio-tehnică a întreprinderii,
cum funcționează unele parate electri-
ce ca electromotorul, difuzorul electro-
magnetic, aparate de comandă etc., cum
sint construite instrumentele pentru
măsurători electrice etc. Totodată, a-
plicînd cunoștințele lor teoretice, elevii
au construit pentru laboratorul de fi»
zică transformatoare, difuzoare și alta
accesorii ale aparatelor cinematogra-
fice.
Muncitorii din atelierele întreprinderii
manifestă multă atenție față de instrui-
rea practică a elevilor, acordîndu le un
ajutor prețios, fn același timp, ei exer»
cită o puternică influență educativă
asupra elevilor. Urmînd exemplu] mun-
citorilor în ceea ce privește dragostea
pentru muncă, perseverența, disciplina,
grija pentru avutul obștesc, mulți elevi
și-au îmbunătății situația la învățătură
și comportarea
O strînsă colaborare s a statornicit
între utemiștil din întreprindere și cei
din școală. Organizația U.T.M. din în»
ireprindere a luat chiar o serie de mă-
suri în sprijinul instruirii practice a ele*
vilor. De pildă, a mobilizat pe ti-
nerii tehnicieni pentru a da explicații
elevilor asupra proceselor tehnologice,
a organizat ținerea unor lecții în care
li s-a vorbit acestora despre protecția
muncii în diferite secții etc. La rindul
lor, utemiștii din școala noastră îi spri-
jină pe tinerii de la .Tehnocin” care își
completează studiile în invățănuntuf
mediu sera1, ajutîndu-i deseori la prea
găti rea lecțiilor.
îndrăgind munca practică, o parte din
elevi și-ou exprimat dorința ca după
terminarea școlii medii să lucreze în
meseriile de strungari, ajustorl, etc. pa
care și le-au însușit mai bine și da
care se simt atrași.
Aceste exemple dovedesc efectele pa
care le are practica în producție asu»?
pra pregătirii elevilor pentru viață,
I. POPA	j
profesor la Școala medie „Mihail fadoveanu*
dia BucureyU
Roadele unei
manei devotate
Duminica trecută, pionierii, utem'știi și elevii de la Școala medie nr. 33
din Capitală au desfășurat o largă ac/iune patriotică închinată Săptămînii
Mcad-ăte a Tineretului.
Impartifi In patru brigăzi repartiza te in patru sectoare de muncă, elevii
•u Mtect 4.500 kg. fier vechi, pe care le-au predat în aceeași zi, au plantat
75» plopi pitici și 750 salcimi ghimpati in curtea școlii, au curățat parcul din
cotitei fi au săpat arbuștii și pomii la rădăcină.
in aaaeași ii. un grup de 75 de elevi din clasele a VIII a a luat parte
ta Musca voiunlam organizată în cadrul raionului pe șantierul spitalului Fun-
de uf.
L act .1 e aroaaizale de școa'ă au luat parte și numeroși părinfi. Im-
preu^ cn cadrele didactice, aceștia au lucrat alături de elevi, ajutîndu i, și
i M ir^i-i In muncă. Tovarășul Nicolae Barbu. de exemplu, muncitor la
l.fLA. 1. ■ venit la lucru împreună cu întreaga iatnilie.
Măsea voluntară a elevilor de la Școala medie nr. 33 va continua printr-o
scrie de alte acțiuni patriotice menite să contribuie la înfrumusețarea școlii
ți a cerberului.
3nstrui|
educați

Printre infăpfiwrile de seamă ale
loenexntcr mușc: din or^ul Bistrița,
sub	fi coaduce-
■ea parlMolai. ae mustri si crearea
unei scoli medii care asigură instrui-
rea si educarea in comun, a copiilor
fi tinerilor romim. maghiari și ger-
mani.
Sprijiniți de wțanlzalia 'de partid,
pedagogii aceste- scoli isi îndreapt*
întreaga k>r activitate înspre reali-
zarea aceluiași tel : înarmarea elevi-
lor cu cunoștințe teme'.ce. presșă-
tirea lor pentru musca în prodocție,
educarea lor in spir.tul dragostei fier-
binți față de patrie și al internațio-
nalismului socialist.
Intre elevii secțiilor romină, ma-
ghiară ți germană ale școlii s-a în-
chegat o str nsă prietenie. La aceasta
au contribuit atît activitatea comună
din țcoală și Internat, cit și acțiunile
eztrașcolare pe care le-au organizat
cadrele didactice.
Principalul mijloc de închegare a
colectivului de elevi al școlii a con-
stat în antrenarea elevilor la activi-
tăți comune. De mare însemnătate în
această privință este munca obștească
pe care elevii o desfășoară laolaltă.
Ei au amenajat curtea școlii, baza
sportivă a acesteia și parcul, au lu
crat împreună pentru înfrumusețarea
grădinii școlii.
Excursiile la care participă elevii
celor trei secții contribuie și ele la
cimentarea prieteniei dintre ei. Aceste
excursii dau totodată elevilor posi-
bilitatea să cunoască bogățiile șl
frumusețile țării, activitatea neobosită
a oamenilor muncii pentru înflorirea
patriei-
De asemenea, strîng mult legătu-
rile de prietenie dintre elevii romîni,
maghiari și germani festivitățile co-
mune care scot în relief comorile
dintele consiliului pedagogic sau în
comisiile metodice pe specialități.
O contribuție de cea mai mare în-
semnătate la închegarea colectivului
de elevi o are activitatea lor în ca-
drul organizațiilor U.T.M. și de pio-
nieri. Elevii celor trei secții ale școlii
sînt membri ai aceleiași organizații
de tineret. In cadrul organizației ei
discută și rezolvă atît problemele care
privesc fiecare secție in parte, cît și
problemele comune.
Faptul că în țcoală elevii de dife-
rite naționalități sînt instruiți și edu-
cați în comun are o influență pozi-
tivă și asupra părinților. Aceștia se
întîlnesc adeseori cu prilejul mani-
festărilor organizate de școală, dis-
cută împreună probleme legate de in-
struirea și educarea copiilor lor. Tot-
odată. părinții participă împreună la
rezolvarea unor probleme legate de
nevoile școlii.
în cuv'ntarea rostită la cea de-a
doua Conferință pe țară a U.A.S.R.,
tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej
arăta că în condițiile orînduirii demo-
crat-populare „școala reprezintă un
mijloc puternic de apropiere între ti-
nerii de toate naționalitățile, de înlă-
turare a tendințelor de izolare națio-
nală și a rămășițelor învrăjbirii națio-
nale pe care au cultivat-o clasele ex-
ploatatoare. de educare a tineretului
în spiritul patriotismului și internațio-
nalismului socialist, în spiritul luptei
unite, umăr Ia umăr, pentru scopul co-
mun — construirea socialismului".
Bucurindu-se de Îndrumarea și spri-
jinul organelor de partid și de stat,
școala medie din Bistrița îndeplinește
tot mai bine aceste mari și importante
sarcini.
VASILE HAJA
•isuifa
Pregătirea atentă a învățătorului pen-
tru fiecare lecție în parte, organizarea
ei chibzuită ca și utilizarea unor pro-
cedee și forme variate care să asigure
accesibilitatea cunoștințelor și antrena-
rea elevilor la lecție sînt chezășia succe-
sului în munca la clasă.
Tovarășul Mihai Sandu, învățător la
clasa I-a „B” de la Școala de 7 am nr.
23 din Capitală, a ținut seama în preda-
re dc aceste cerințe. Ca urmare, roadele
muncii sale se întrevăd încă de pe acum.
Majoritatea elevilor săi dau dovadă că
și-au însușit materia — citesc cu ușu-
rință și înțeleg cele citite, scriu corect,
ordonat și fără ezitări, expun liber con-
ținutul unui text studiat. Și la aritmeti-
că copiii au făcut progrese vizibile.
Și^au însușit bine cete patru operațiuni
artimetice și pot rezolva destul de re-
pede probleme compuse.
Rezultatele se explică prin priceperea
și stăruința continuă depusă de învăță-
tor, prin pregătirea minuțioasă a fiecă-
rei lecții.
Cea dintîi grijă a învățătorului a fost
să-i ajute pe copii să-și însușească în
mod conștient conținutul abecedarului.
A folosit pentru aceasta material intui-
tiv foarte variat și bogat, lucru deosebit
de important în activitatea cu elevii
• clasei I. întrucît specificul gîndirii lor
concrete îi face să rețină mult mai ușor
ceea ce li se predă pe cale intuitivă.
Pentru a le forma deprinderi de citire
curentă și corectă, tov. Sandu i-a obiș-
nuit pe elevii lui să citească cuvintele
mai întîi pe silabe prelungite și apoi cu-
vîntul întreg. Unii părinți îi învață pe
copii să citească pe litere, tovarășul în-
vățător a combătut această metodă în-
trucît împiedică formarea unei citiri co-
recte.
Totodată învățătorul a căutat să-i o-
bișnuiască pe elevi cu citirea expresivă
dînd o deosebită atenție intonației co-
recte și respectării semnelor de punctua-
ție. El folosește și procedeul de-a cere
unui copil să citească un aliniat, apoi
altora să-l citească din nou, stimulîn-,
du-i astfel să citească cît mai frumos,
’ Procedează așa numai în cazul cînd co.
piii nu întîmpină dificultăți la citirea
textului respectiv, cînd acesta este bine
cunoscut de ei. Așadar. învățătorul trece
la exercitarea citirii expresive numai
după ce s-a asigurat că elevii șl au în-
sușit citirea corectă a unui anumit text.
De asemenea, în timpul lecțiilor, învă-
țătorul urmărește să asigure înțelegerea
de către elevi a celor citite, le stimulea-
ză gîndirea. Cînd descoperă o greșeală
în exprimarea unui copil. îi cere să o
îndrepte el singur, iar dacă acesta nu
reușește, apelează la ceilalți. După a-
ceea elevul este pus să repete cuvîntul.
apoi să citească «n întregime propoziția
din care face parte acel cuvînt.
Deosebit de important pentru munca
învățătorului la clasa intîia este prezen-'
tarea materialului in forme cit ™i W-
riate. Varietatea dezvoltă interesul și
dragostea elevilor pentru învățătură. Ii
face activi la lecție, îndepărtează mono-
tonia și obosea Vi pe care copiii. Ia a-
ceastă virstă. o manifestă atunci d id
lecția nu prezintă noutate și interes pen-
tru ei. lată unul dintre mijloacele prin
care Învățătorul reușește să iacă lecții
plăcute și interesante. Atunci cînd textul
permite, valorifică cunoștințele elevilor,
cerîndu le să facă completări în legă-
tură cu conținutul lecțiilor din manual.
Spre exemplu la o lecție despre sat. ele-
vii au îmbogățit conținutul acesteia prin
cunoștințele pe care le aveau despre
aspectele specifice satului, despre gospo-
dării agricole colective etc.
Cînd bucățile dir. manual s au pretat
la dialog, tovarășul învățător a folosit
și acest prilej pentru activizarea clasei,
lată cum procedează în asemenea ca-
zuri. Unul dintre copii îndeplinește ro'ul
povestitorului, iar alții rolul personaje-
lor. O lecție reușită desfășurată în acest
fel a fost lecția „In curte". Scenarizarea
a făcut ca elevii să distingă cu mai
multă ușurință partea expusă de poves-
titor — mama, care le vorbea anima'e-
lor — de vorbirea directă a celorlalte
personaje. Acest mod de a desfășura
lecția pe lîngă faptul că a activizat
clasa a ajutat mult la înțelegerea și a-
profundareă tbxtiilui citit.
Atenție mare acordă tovarășul Sandu
și dezvoltării vorbirii elevilor. In acest
scop, adeseori le prezintă ilustrații suc-
cesive după care copiii trebuie să expună
liber conținutul acestora și să respecte
legătura logică a ideilor. De asemenea,
porrhnd de la obiecte sau acțiuni cu-
noscute de copii, le cere să formeze pro-
poziții mai întîi cu două cuvinte, apoi
Să le dezvolte, pînă la 3-4 cuvinte. în-
vățătorul este foarte exigent față de fe-
lul cum se exprimă copiii. El nu trece
cu vederea nici cea mai mică greșea'ă
de exprimare.
Dezvoltarea vorbirii copiilor, citirea
curentă o realizează de asemenea punîn-
du-i pe copii să recite in fața clasei
poeziile învățate sau să reproducă acțiu-
nea unei povestiri. Le cere să pronunțe
clar cuvintele, propozițiile sau frazele.
Clasa e solicitată să aprecieze pe cel
care recită sau povestește. Fără îndoială
că la clasa I-a nu toți copiii sînt capa-
bili să facă aprecieri, dar învățătorul
folosește acest prilej pentru a le forma
tuturor asemenea deprinderi Scoaterea
în fața clasei dă mai mare încredere
în sine elevului. îl determină să acorde
deosebită grijă exprimării lui
Multă stăruință depune învățătorul
pentru un scris corect, ordonat, la copii
străduindu-se în primul rînd să formeze
copiilor deprinderea de a respecta linia-
tura caietului, de a despărți corect cu-
vintele în silabe. De asemenea a dat u-
tenție deosebită analizei fonetice a cu-
vintelor' mai dificile, pentru a evita omi-
terea unor sunete din cuvînt, ca și pen-
tru scrierea corectă a grupului de sunete
ghe, ghi, ge, gi. Acest lucru îl realizează
printr.un control curent și minuțios al
lucrărilor efectuate de elevi în clasă și
acasă — exerciții, dictări etc. Pe cei ce
întîmpinau dificultăți la scris, i-a pus
mai mult decît pe ceilalți să folosească
alfabetarul. De asemenea, acestora le
certretează mai atent lucrările scrise
le cere transcrierea părților greșite dfl
temă.	“
Tovarășul învă[ător păstrează o evi-
dență a frecvenței greșelilor copiilor atît
la scris cît și la citit, in cursul predării
sau al corectării temelor în clasă lucrea-
ză individual, în special cu cei ce au de-
ficiențe.
In abecedar sînt date ilustrații legate
de texte. La început, intuirea imaginilor
respective înlesnește copiilor însușirea
conținutului lecției. Dacă se face abuz
însă de intuiție, se frînează procesul de
dezvoltare a gîndirii abstracte și se li-
mitează cunoștințele copiilor. Spre a
evita acest lucru, tovarășul învățător a
prelins copiilor incă de La sfârșitul tri-
mestrului i să aducă elemente noi în
redarea conținutului tabloului.
Pentru a consîlida cunoștințele elevi-
kn, lovarășul învățător și-a propus ca
la kcp'ie de gramatică despre sunet
și litera ce urmează a fi predate, să in.
siste dai nou asupra deosebirii dinîre
ele.intrucîl mai sint copii care nu ștm
încă să le distingă. In același timp, el
căuta ca. prin procedee adecvate, să
asigure corectarea deficiențelor de expri-
mare ale unor elevi. De asemenea va
reveni asupra scrierii corecte a grupelor
de litere ge, gi. ghe. ghi etc. Acest^|
sint cunoștințe ce se însușesc greu >ui
către copii și se uită cu ușurință, îneît
impun o repetare prin cît mai multe
exerciții.
La aritmetică va da atenție deosebită
repetării tablei înmulțirii și împărțirii,
cît și analizei și alcătuirii problemelor
simple, problemelor compuse cu două
sau trei operații.
Succesele obținute de tovarășul învă-
țător Mihai Sandu în pregătirea elevi-
lor săi sînt consecința aplicării crea-
toare a Indicațiilor recomandate de me-
todici, ca și a devotamentului șj dragos-
tei pe care le depune în munca sa.
M. ILEA
culturale ale popoarelor romîn, ma-
ghiar și german. Astfel de serbări
au fost cele închinate lui Eminescu,
Coșbuc, Petofi Sândor, Fr. Schiller
etc., la care formațiile artistice de
elevi au prezentat programe în limba
maternă.
mnsttuu i.mi::idoin:na8muanH^
Bogata
activitate a unui cerc electrotehnic
Unitatea colectivului de elevi se
întărește și cu prilejul competițiilor
și întrecerilor sportive. Deseori elevii
școlii au fost campioni ai raionului,
ai regiunii sau chiar campioni repu-
blicani pe diverse ramuri de sport.
Toate acestea sînt posibile datorită
faptului că și pedagogii celor trei
secții ale școlii formează un colectiv
închegat. Intre ei are loc permanent
un larg schimb de experiență în pri-
vința conținutului si formei muncii
educative. Există cazuri când anumiți
profesori, buni cunoscători ai mai
multor limbi, predau atît la secția ro-
mînă cît și la cea germană sau ma-
ghiară. Aceasta nermite cunoașterea
de către toți învățătorii și profesorii
a diferitelor probleme ale activității
din școală, care sînt dezbătute în șe-
Elevii claselor a X-a
și a Xl-a de Ia Școala
medie din Găești, în-
drumați de profesorul
lor de fizică, desfășoară
o bogată
cercul de
al școlii.
Cu mult
activ tate în
electrotehnică
interes au as-
cultat tinerii fizicieni o
serie de referate ca
renkov*. „Despre semi- ’
conductori și aplicațiile
lor" etc. sau referatele
pe teme practice, de
pildă : „Elemente de
montaj în radiotehnică
și uneltele radioamato-
rului", „Receptorul de
căldură și iluminat, con-
de exemplu :
în televiziune",
periri științTice
.Noutăți
„Desco-
remar-
strucț'a și modul lor
întrebuințare" ș.a.
Membrii cercului
construit ei înșiși,
de
au
cu
cabile ale fizicienilor
sovietici", „Efectul Ce-
mijloace locale, o sere
de aparate foarte utile
la predarea unor lecții
de fizică, înzestrînd la-
boratorul școlii cu nu-
meroase aparate: sole-
noizi, pendule electrice,
circuite oscilante, con-
densatori în fișe, un arc
electric etc. De aseme-
nea, au extins instalația
electrică în laboratorul
școlii, creînd posibilita-
tea de a se efectua lu-
crări de laborator pe
qrupe de elevi. Totoda-
tă și-au propus să par-
ticipe Ia munca patrioti-
că pentru extinderea re-
țelei electrice Si a rețe-
lei de radiobcare în sa-
tele din împrejurimi.
Tinerii fizicieni co-
laborează îndeaproape
cu elevii școlii agricole
din localitate. Ei
crat împreună cu
tia la extinderea
de radiofîcare a
au lu-
aceș-
retelei
locali-
lații și tot împreună
prezintă
tămînă
nai de
tifice“.
în fiecare
emisiunea
act'ial tăt>
săp-
„Jur-
știin-
o
lecție de
In școlile profesionale și
tehnice se acordă multă aten-
ție îndrumării ucenicilor și
elevilor spre ino-jații, spre
căutarea și aplicarea unor
metode înaintate, dindu-le po.
«abilitatea de a contribui di-
rect la ridicarea productivită-
ții muncii și la reducerea pre-
țului de cost.
Ca urmate a acestei preo-
cupări, la Centrul școlar agri-
col din Alexandria se folo-
sește un nou sistem de irigare
și pregătire a straturilor pen-
tru culturile de pătlăgele ro-
șii, varză timpurie, ardei, vi-
nele, fasole, castraveți și car-
toii. Acest sistem dă rezultate
bune în sporitea recoltelor.
Terenul destinat amenajării
straturilor este plan, ca și in
cazul sistemelor obișnuite de
irigare folosite in grădinile de
legume Amenajarea lui este
insă diferită. Lucrările de a-
menajare au început cu tra-
sarea «tratarJcr pe întreaga
snpraiață. cu ajutorul unor
sirme prevăzute cu țăruși la
capete. După trasare, rigolele
indicatoare, executate cu să-
păliga, au fost adîncite cu ra-
rița. detinitivlndu-se astfel
sistemul de irigație și stratu-
rile de plantat. Rigolele și
straturile au iost profilate de-
finitiv cu sapa devenind ast-
fel gata de Insămîntări sau
plantări.
Acest sistem de irigație
oferă serioase avantaje în
comparație cu cele folosite în
mod obișnuit, fn primul rînd,
pregătirea terenului se reali-
zează mult mai ușor decît a-
tunci cînd se folosesc obiș-
nuitele biloane și brazde. în-
sâmîntârile sau plantările se
pot executa în linii perfect
drepte, ceea ce permite o re-
partizare uniformă a plantelor
pe teren. Totodată lucrarea
solului pe suprafața straturi-
lor se poate executa cu foarte
sultă ușurință, realizîndu-se
o creștere simțitoare a pro-
dactimtățu muncii în întreține-
rea culturilor. Spre exemplu,
o singură ucenică a prășit CU
planetul de mină. In timp de
4 are, suprafața de 0,50 ha.
vană timpurie. Tn grădinile
mari, suprafața straturilor Iri-
gat* după noul sistem se
poate lucra mecanizat, pră-
șindn-ie rindurile de plante
cu prășitorde.
Pe timp cu exces de ume-
lecdă in «ol, acest sistem de
irigare oferă posibilitatea
executării în bune condițiuni
a lucrărilor de plantare fără
a bătători solul, așa cum se
întîmplă în majoritatea celor-
lalte sisteme. Astfel se poate
folosi perioada optimă pentru
executarea primelor lucrări,
hotăritoare pentru obținerea
unei recolte bogate.
De asemenea, apa este di-
rijată în rigolele colectoare
cu mai multă siguranță și
ușurință, evitîndu-se întreru-
perea sau degradarea cana-
lelor de irigație. Totodată se
asigură celor care lucrează
posibilitatea de a munci fără
să stea tot timpul cu picioa-
rele în apă și se creează po-
sibilitatea unei folosiri rațio-
nale a cantităților de apă pe
teren. Astfel, deoarece densi-
tatea repartizării biloanelor
este redusă cu 50%, cantita-
tea de apă necesară se re-
duce proporțional. Tn același
timp, prin reducerea biloane-
lor se micșorează tot în pro-
porție de 50% și supraiața de
evaporare a apei. De exem-
plu, culturile de morcov însă-
mînțat în brazde au fost
udate doar de patru ori, iar
cultura de varză timpurie a
iost irigată numai o singură
dată. Aceasta n-a adus nici
o stricăciune plantelor, care
s-au dezvoltat normal.
Metoda folosită la Centrul
școlar agricol din Alexandria
oferă posibilitatea mulcferii
culturilor în regiunile sece-
toase cu materialele organice
care se găsesc în gospodării,
cum sînt paiele în amestec cu
pămînt și pleavă etc.
Crusta care se forma după
fiecare udat, caracteristică
vechiului sistem de irigație și
care prezintă dezavantaje
pentru dezvoltarea plantelor,
este înlăturată total. Apa tre-
ce din canalele colectoare în
stratul cultivat prin iniiltrație,
asigurînd o umiditate con-
stantă, de durată mai lungă,
fiind la dispoziția sistemului
radicular în permanență, ast-
fel că procesul de formare al
crustei pe supraiața cultivată
nu mai are loc.
Sistemul de irigație aplicat
la Centrul școlar agricol din
Alexandria dă posibilitatea ca
pe timp secetos udatul să se
poată executa în tot cursul
zilei, cînd nevoia o cere, fără
a dăuna plantei, apa fiind di-
rijată indirect, prin sistemul
de colectare și iniiltrație. Prin
aceasta se înlătură spălarea
solului și distrugerea structu-
rii lui și se asigură chiar po-
sibilitatea reiacerii structurii
solului din stratul cultivabil.
Lucrările de combatere a
dăunătorilor animali și vege-
tali se execută cu multă ușu-
rință (stropiri cu soluții și e-
mulsii precum și cu alte pre-
parate sub formă de prafuri),
recoltatul culturilor se poate
executa în cele mai bune con.
diții și în mod organizat, prin
însuși ielul de împărțire a te-
renului, evitîndu-se ruperea
plantelor sau pierderea din
vedere a unor porțiuni din
teren cu plante nerecoltate.
Pe lîngă toate avantajele
arătate mai sus, acest sistem
de irigare și de pregătire a
straturilor dă posibilitatea
unei mai bune organizări a
muncii și contribuie la forma-
rea spiritului de inițiativă a
ucenicilor datorita posibilită-
ții de a-i antrena în executa-
rea întregii game de lucrări
cerute.
Aplicarea largă a acestei
metode la centrul nostru șco-
lar va crea avantajele unei
productivități sporite a mun-
cii și va aduce o creștere
substanțială a recoltei legu-
micole la hectar.
Prof. V1CENȚIU CADMIC!
Alexandria
Pregăfirea cadrelor
medii sanitare
Grupul școlar sanitar din lași pregătește cadre cu
calificare medie, necesare în munca de ocrotire a sănă-
tății oamenilor muncii.
Conducerea și colectivul didactic al grupului școlar
acordă toată atenția pregătirii elevilor. Instruirea prac-
tică se face in sălile de demonstrații din școală și în
saloanele special amenajate ale spitalelor: nivelul des-
fășurării lecțiilor teoretice de specialitate asigură îndru-
marea elevilor cu temeinice cunoștințe științifice din
domeniul anatomiei, microbiologici, bolilor interne etc.
Unii profesori, de pildă tov. dr. Olga Zavati, nu se
limitează numai la predarea cunoștințelor din manuale,
ci caută să informeze pe școlari și cu datele noi publi-
cate în lucrările și studiile de specialitate. O preocupare
deosebită pentru înzestrarea elevilor cu temeinice cu-
noștințe a dovedit și prof. dr. Constantin Dălinescu,
care în predarea lecțiilor folosește un bogat material
didactic (planșe, mulaje etc.).
De altfel majoritatea cadrelor didactice de la Grupul
$colar sanitar din lași se pregătesc temeinic pentru lecții
și manifestă mult interes pentru buna pregătire a vii-
toarelor cadre sanitar6-
M. POPESCU
electr
școa
tehnică
a de meserii
Dezvoltarea impetuoasă a
ramurii electrotehnice și ener-
getice a industriei noastre so-
cialiste este strins legată de
pregătirea unor cadre tinere de
muncitori și tehnicieni capabile
să stăptnească procesele tehno-
logice moderne de construire a
aparatelor electrice și de pro-
ducere și distribuire a energiei
electrice.
Tehnica in acest domeniu
este in continuă prefacere pe
linia modernizării și automati-
zării proceselor de producție.
Necontenit se perfecționează
sistemul de legături ale circui-
telor electrice, se introduc noi
aparate de măsură și control,
noi dispozitive de siguranță.
Preocuparea profesorilor de
specialitate pentru transmite-
rea cunoștinfelor care se referă
la cele mai noi realizări tehni-
ce din acest domeniu este una
din condițiile de bază pentru
asigurarea calității lecțiilor de
electrotehnică predate in școlile
profesionale de meserii și teh-
nice, aportului acestor lecții in
pregătirea unor cadre de înaltă
calificare.
O lecție în desfășurarea că-
reia această preocupare s-a
vădit puternic este aceea pre-
dată în cadrul unui schimb de
experiență de profesorul ingi-
ner Gheorghe C. Maican la
Școala de meserii Galvani-Tei,
și care a avut ca subiect „A-
parate cu vibrații pentru măsu-
rări electrice". La desfășurarea
lecției au participat profesori
de specialitate ai școlilor profe-
sionale din București.
Profesorul Gheorghe Maican
și-a început lecția prin verifi-
carea temeinică a cunoștințelor
predate în lecția precedentă
despre aparate termice pentru
măsurători electrice. întrebările
judicios alcătuite, adresate cla-
sei întregi, au dat posibilitatea
să se constate că elevii au în-
țeles funcționarea acestor apa-
rate și avantajele folosirii lor.
Pentru a se convinge dacă ele-
vii au asimilat temeinic cuno-
ștințele, tovarășul Maican a ce-
rut unuia dintre ei să deseneze
și să explice o schemă de func-
ționare a aparatelor termice-
In timp ce elevul dădea lămu-
riri în legătură cu schema de-
senată, profesorul a intervenit
cu întrebări suplimentare adre-
sate clasei, pentru a clarifica
și mai bine problema pusă in
discuție.
Trecînd la comunicarea noi-
lor cunoștințe, profesorul a
scos în evidență importanța
aparatelor cu vibrație pentru e-
fectuarea unor măsurători elec-
trice de precizie, a arătat supe-
rioritatea acestora fafă de apa-
ratele termice. El a trecut a-
poi la explicarea părților com-
ponente ale frecventmetrelor,
funcționarea acestora și modul
lor de întrebuințare. In cursul
explicației profesorul a • folosit
o planșă executată in culori di-
ferite, care reprezintă schema
unui aparat cu vibrație.
Pentru înțelegerea rpodultti de
jucționare a aparatului cu vi-
brație, tov. Maican a reamintit
elevilor unele noțiuni cu privire
la curentul alternativ (perioadă,
frecvență etc) și a insistat a-
supra temiomenului de rezonan-
ță, reamintind una din experien-
țele făcute la mecanică cu o
lamă fixată la menghină șl
pusă in vibrație.
Deosebit de importantă pentru
însușirea de către elevi a cu-
noștințelor predate a fost pre-
zentarea frecvemmetrului șt pu-
nerea lui la rețea pentru a se
vedea concret cum se poate mă-
sura frecvența curentului alter-
nativ.
Profesorul Gh. Maican a ară-
tat apoi, pe larg, elevilor im-
portanța acestui aparat pentru
măsurarea frecvenței curentului
alternativ, pentru gruparea in
paralel a generatorilor electrici
de inducție, pentru realizarea
unei viteze constante a motoa-
relor electrice etc. Ceea ce a
caracterizat lecția a fost con-
tinua preocupare a profesorului
de a lega noțiunile teoretice de
practică, dind astfel elevilor po-
sibilitatea de a înțelege necesi-
tatea cunoașterii acestor noțiuni
pentru pregătirea lor profesio-
nală.
Tov. Maican a insistat în
mod deosebit asupra consfruc-
ției de aparate pentru măsurări
electrice in R. P. R. comparind
nivelul actual al industriei
noastre electrotehnice cu situa-
ția care exista pe acest tor im
în timpul regimului bnrghezo-
mașieresc.
Fixarea cunoștințelor a lest
făcută judicios, prin întrebări
care au sintetizat cele predate.
Prin aceste întrebări prolesorul
a căutat in special să vcrdtce
dacă elevii pot compara carac-
teristicile și avantajele frecvent-
metrelor cu ale celorlalte apara-
te pentru măsurători electrice,
pentru a se convinge dacă ei
știu care sint aparatele cele
mai indicate pentru diferite o-
perațu.
Participanții la lecție au su-
blimat in cadrul discuțiilor ca-
litățile deosebite ale acesteia,
mai ales ia ceea ce privește des-
fășurarea ei in strinsă legătură
cu practica în producție, cu ul-
timele realizări ale științei și
tehnicii in sectorul resoectiv.
Totodată ei au scos in evidență
și unele deficiente metodice și de
conțiiiut ale acestei lecții.
Astfel, ei au arătat că era
mult mai bine dacă la verihea-
rea cunoștințelor întrebările ar
fi fost mai cuprinzătoare șt e-
levii mai puțin ajutați de pro-
fesor, acesta intervenind cu ex-
plicațiile numai atunci cind nu
se putea obține un răspuns
complet de la elevi.
La explicarea părților com-
ponente ale aparatului cu vi-
brații pentru măsurători electri-
ce se cerea', de asemenea, sase
facă legătura Intre planșa pre-
zentată și aparatul propriu-zis-
Intuirea planșei ar li asigurat
insă cunoștințe mai trainice dacă
ar fi fost făcută, de la începu^
cu ajutorul elevilor punindu-i re
rind să identifice diferitele cărți
existente in desen pe aparatul
real.
Cu toate aspectele negative,
schimbul de experiență a fost
plin de învățăminte centru toți
cei prezenți la lecție.
Ing. ED. CUPFER
*
LA PRACTICĂ
Șl DUPĂ ABSOLVIRE
pe același loc de muncă
Grupul școlar de pe lingă gus-
tul minier Baia Mare pregătește
muncitori pentru numeroase spe-
cialități de care are nevoie in-
dustria noastră extractivă.
Asigurarea unor locuri cores-
punzătoare de muncă pentru
ucenicii din toate specialitățile a
cerut eforturi deosebite din par-
tea colectivului didactic al șco-
lii. In trecut s-a mers uneori, în
această privință, pe linia mini
mei rezistențe, programindu-se,
de pildă, practica electricienilor
de mină alături de a electricie-
nilor de lumină și forță, sau a
mecanicilor de mină în unele a-
teliere de mecanică generală. Am
văzut însă că o asemenea meto-
dă nu dă rezultatele dorite, deoa-
rece ucenicii calificați în acest
fel trebuiau să treacă, după ab-
solvire, printr-o perioadă de a-
climatizare cu noile locuri de
muncă, perioadă oare uneori
dura aproape 6 luni. Concluzia
era clară: ucenicii trebuiau să
desfășoare practica în condițiile
în care vor lucra și după absol-
vire. Am cerut Ministerului In-
dustriei Grele să ne aprobe oa
practica ucenicilor din anul III
să se desfășoare într-o formă
nouă. Primind această aprobare,
am organizat anul acesta instrui-
rea în producție a ucenicilor
tn exploatările miniere la
care aceștia se vor reîntoarce
după examenul de absolvire.
De pildă, la exploatarea mi-
nieră „Petre Gheorghe- din Să-
»ar, ucenicii anului III desfă-
șoară practica în secțiile flota
ție, atelier eleotric-suprafață. a-
telier mecanic-suprafață și atelier
mecanic mină. La secția Rotație
fac practică preparatorii de mi-
nereuri. Ucenicii fac practică
prin rotație în sectoarele moară,
antizdrobire, celule, filtre. Gra-
pele repartizate la moară lucrea-
ză La alimentarea și repararea
rn
Locomotiva nr, 150006 a părăsit depoul
Cadrele didactice ale Școlii profesionale
CFR din Craiova urmăresc ca obiectiv prin-
cipal în activitatea lor predarea cunoștințelor
teoretice de specialitate în strinsă concordanță
eu operațiile efectuate de ucenici în cadrul
practicii in producție.
Astfel, de pildă, predarea cunoștințelor teo-
retica cu privire la montarea mecanismului
motor al. locomotivei la anul III montatori
de locomotive s-a desfăfurot cu o săptămînă
înainte ca ucenicii să treacă prin rotație la
compartimentul de muncă „montarea meca-
nismului motor". Toate cunoștințele predate
au fost legale de lucrările practica pe oare
urmau să le îndeplinească ucenicii în produc-
ție, stăruindu se asupra montării mecanismu-
I
morii și supraveghează funcțio-
narea morii.
Uneori se ivesc în practica
ucenicilor probleme speciale care
trebuie rezolvate în mod opera-
tiv și care adeseori nu sînt pre-
văzute de instrucțiuni. De pildă,
de două ori pe lună se efectuea-
ză pe liniile de Rotație repara-
ții generale, oare durează mai
mult de 8 ore. Maistrul Ilie Do-
chiță, șeful sectorului moară, a
propus ca și ucenicii să participe
la aceste reparații, doorece nu-
mai cu această ocazie ei pot în-
văța cum se dozează bilele, cum
se schimbă segmenții la moară
etc. Analizîod condițiile concrete,
ținînd seama că la vîrsta de 18
ani, cit au împlinit majoritatea
ucenicilor, asemenea eforturi de
două ori pe lună nu sint dăună-
toare, noi am considerat că gru-
pele din sectorul moară pot par-
ticipa la reparațiile generale pe
linii.
La sectorul antizdrobire, uce-
nicii supraveghează funcționarea
benzilor de transport, ciururile
vibrante, concasoarele cu fălci,
controlează mărimea minereului
măcinat, alimentarea concasoru-
lui și funcționarea voiturilor cu
inele. Trectod apoi tn sectond
celule, ucenicii învață metodele
de pregătire a reactivilor de do-
zare a reactivilor pentru Hotare,
de verificare a probelor la steril
final. In sfiițit, la sectond FI
trare unde lucrul cere cea mai
înaltă tehnicitate, ucenicii lu-
crează cu pompele de vid, urmă-
rind funcționarea lor, schimba-
rea pînzelor la filtre, eliberarea
apei filtrate din rezervoare, și
ooupîndu se de suflarea materia-
lului cu aer comprimat de pe
pinză, luarea probelor ou son-
daj, cântărirea probelor.
Deosebit de bune stat re-
zultatele activității practice des-
fășurate de ucenicii anului III
iiraniuiiimnuu
lui la roțile de cuplare și asupra montării
bielei-motoare.
Aceasta a asigurat condițiile pentru oa in
săptămînă următoare ucenici oare ou anul da
montat mecanismul motor la locomotiva
150006 sa efectueze o lucrare de bună cali-
tate. Pornind la lucru, ei au urmat întocmai
procesul tehnologic indicat la eursul teoretic
de specialitate. Mai intii au montat toate pie-
sele mecanismului motor, in alură de bieia-
motoare, sertare fi pistoane, despre care
învățaseră că se montează ulterior. înainte de
montare ucenicii au avut grijă să șteargă bine
ți să ungă cu ulei mineral curai toate piesele
articulate fi lunecătoare.
— Și acum ce lucrare urmează ? — i-a
întrebat maistrul de atelier.
■ — Acum vom monta bielele de cuplare
arind grijă să fie bine ajustate pe InUoni cu-
plări — a răspuns fără ezitare ucenicul Con-
stantin Bogdan.
Apoi tinerii nu montat cuzineții tie fund la
tonte bielele în așa fel incit aceștia să se a-
plice cu suprafața de frecare pe bufoni ți nu
reglat cuzineții nu ajutorul penelor de reg-
lare fiind atenți ca aceștia să nu fie calați pe
butnni. dar nici să nu aibă joc.
In sfirșit respectînd indicațiile dale la lecția
de tehnologic, ucenicii au montat bielele mo-
toare fi cuzineții bielelor motoare.
Calitatea montării mecanismului motor la
locomotiva 150006 a fost apreciată de con
ducerea secției respective a Depoului de loco
motive din Crniova și de mecanicul locomo-
tivei reparate. Acesta a arătat că reparația a
eliminat principale deficiență pe care o avea
înainte locomotiva — încălzirea cuzineților în
timpul mersului fi pierderea unei însemnate
cantități de ulei. In momentul de față, dato-
rită muncii pricepute a ucenicilor, locomotiva
150006 dă un randament superior, realizînd
în același timp o însemnată economie de ulei
față de trecut.
C, 1SCRULESCU
Craiova
în atelierul mecanic-suprafață.
Aceasta se datorește alegerii
instructorilor de practică dintre
muncitorii cei mai buni și care
au vădit dragoste și interes
pentru calificarea superioară a
tinerilor.
La secția atelier electric
față ucenicii efectuează lucrări
cu pompele „Darta* și pompele
agitatoare, spălarea cadrelor la
bazinul de clarificare, montarea
pînzelor și filtrelor.
O dovadă grăitoare tn ceea ce
privește randamentul superior tn
muncă al ucenicilor care fee
practica in sectoarele unde vor
manei după absolvire o consti-
tuie activitatea ucenicilor din s
telierul mecanic-tnină al exploa-
tării din Săsar. Deși aici condi-
țiile de muncă sînt mai grele de-
dt în atelierele de suprafață,
datorită antrenării uceniclor In
lucrările mecanice și electrice de
cea mai maro importanță, dea
voltării simțului lor de riispira
dere in muncă prin explicarea
temeinică a rolultn fiecărei ope-
rații in kideplinirea plantam ie
producție, ei au reușit fe-și tnsn
șeaocă toate cunoștințele 0 de-
prinderile necesare. Astfel, uce-
nicii mecanici de mini exactei
tn mod curent lucrări de repa-
rare și montare a condncteăor a
utflaieior miniere, de reparare a
perforatoarelor, iar electricăeori
de mină lucrează la metal arce re-
țelelor electrice tn mină, la repa-
rarea ventilatoarelor și a motoa-
relor electrice și la Întreținerea
acestor utilaje.
Distribuirea ucenicilor la prac-
tică ta moneroase tatraortoderi
prezintă, pe lingă posibilitatea
de a-i familiariza cu lucrările de
bază pe care vor trebui să le exe-
cute după absolvire, și avantajul
că tn fiecare atelier stat repar-
tizate grupe mici de ucenici,
care au asigurate atît locuri de
muncă corespunzătoare, cît și in-
structori recrutați din rfndul
fruntașilor ta producție.
Așa, de pildă, tn atelierul me-
canic al exploatării miniere
„Iozm Bela“ din Baia Sprie iși
desfășoară practica doar 0 uce-
nici, ta subgrupe de cîte doi.
Ei execută reparații de mașini
de încărcat minereuri, reparații
de ventilatoare, pompe, oompreL
soare, perforatoare etc.
Intre comisiile pentrn tadru-
marea și controlul practicii din
diferite Întreprinderi s a creat o
adevărată emulație pentru obți-
nerea celor mai bune rezultate

s
I
I
■

te ateel fia	te dasfsșonr I activitatea practică suta de tineri romiai
a maghiari, aemăd șl elevi ■ grupatei școlar din localitate. De buna lor
sa yreoewp* ănoțatrivâ cadrele didactice ale ,cotii, maiștrii și
muncitorii din mina.
m calificarea ucenicilor. O acti-
vitate rernanoabilă pe aoeaată H
nie deofășoară comisa da ta-
dnunare a practicai de la eațtăoa
re. minieră „Drapehd roșu"
din Herj*- Această comisie ur-
mărește ca fiecare maiatiu i
muncitor să transmită ucenicrior
cunoștințe temeinice cu privire
la cele mai noi metode de mun-
că folosite. In același timp, însă,
comisia manifestă exigență și
față de ucenici, certadu-le să
participe activ la îndeplinirea
sarcinilor de pian ale exploatării.
Membru comisiei țin permanent
legătura cu conducerea școlii,
oluțkmtad operativ unele pro-
bleme care se ivesc în timpul
efectuării practicii ucenicilor. Da-
torită îndrumării competente ne
oare o primesc din partea comi-
siei, ucenicii au participat pînă
acum Ia toate fazele lucrărilor
din ateliere — repararea utila-
jelor miniere, ajustarea pieselor
de perforator, execuția susțină-
torului de corfe, ajustarea piese-
lor funăculandui etc. Se urmă
rește zilnic schimbarea locurilor
de practică atît ta subteran, cit
și la suprafață.
Desigur că practica ucenicilor
în întreprinderi și exploatări si-
tuate la distanțe mari de școală
necesită o pregătire și o supra-
veghere permanentă din partea
cadrelor didactice ale școlii. Noi
am organizat în așa fel activita-
tea pedagogilor școlii ta perioa-
da practicii ucenicilor în pro-
ducție tocit cel puțin un profe-
sor de specialitate însoțește fie-
care grupă la întreprinderile și
exploatările miniere, studiind
condițiile de muncă oe se oferă
ucenicilor șj luînd împreună c«i
conducerea întreprinderii toate
Știri
La Oradea este
fn plina desfășurare
campania ' de con-
strucții de locuințe
pentru oamenii mun-
cii. Fată de anul tre-
cut cind au fost ter-
minate 171 de aparta-
mente, planul pe anul
acesta prevede con-
struirea a nu mai
puțin . de 450 noi a-
partamente.
Pe șantierele cvar-
talelor . de blocuri
muncitorești au în-
ceput sâ desfășoare
practica și ucenicii
Scolti profesionale a
Trustului regional de
construcții locale din
Oradea. O parte din
echipe lucrează la
turnarea betonului de
fundație, iar alta par-
te 1a ridicarea zidu-
rilor. Dulgherii, zi-
darii, tîmplarii de bi-
nale, care au posibili-
tatea să contribuie
cel mai mult Ia lu-
crările care se desfă-
șoară în etapa actua-
lă, sînt invidiati de
toți colegii lor. Curînd
insă, va veni riadul
de a-și ■ arăta price-
perea profesională, e-
lectricienîlor pentru
instalații de lumină și
forța și zugravilor
Odată cu primele
zile de primăvară e-
levii Școlii agricola
din Priboieni, regiu-
nea Pifești, au început
să execute lucrările
practice pe loturile
stațiunii experimen-
tale din comuna Oar-
ja. Ei s au angajat să
cultive cu' sfeclă de
zahăr o suprafața de
3 ha și sa efectueze
numeroase experiențe
cu porumb simplu și
dublu hibridat.
O Ucenicii Școlii
profesionale- de pe
lingă uzina ,,Janos
Herbak" din Cluj par-
ticipă cu entuziasm la
mișcarea inițiată de
tinerii muncitori ai
uzinei sub lozinca
,,Pînă la Festivalul
mondial al tineretului
de la Viena, fiecare
tînăr să economiseas-
că 600 dm. p. de pie-
le*. Ucenicii din anul
Iii care lucrează la
. secțiile de croit au
înscrise de pe acum
însemnate cantități de
talpă și piele econo-
misite. In felul ace-
sta ei și-au adus con-
tribuția la succesele
deosebite ale colecti-
vului de muncitori și
măsurile pentru ca aceste condi-
ții să asigure o practică științi-
fică.
Participând la activitatea prac-
tică alături de ucenici, profeso-
rii de specialitate primesc din
partea specialiștilor din produc-
ție sugestii prețioase, menite să
ducă la îmbunătățirea predării
cunoștințelor teoretice, la legarea
mai strinsă a acestora de cerin-
țele practicii. Astfel, inginerul
șef și maiștrii din sectorul de
transporturi al Trustului minier
Baia Mare au arătat profesorilor
că ta timpul operațiilor de lucru
s-a vădit că ucenicii au prea
puține cunoștințe cu privire la
tăierea filetului Withworth și a
filetului milimetric, că nu știu să
facă deosebire între aceste două
tipuri de filet, din care pricină
greșesc uneori piesele pe care le
primesc în lucru. Această critică
ne-a arătat necesitatea ca în vii-
torul an școlar să folosim în mai
mare măsură materialul intuitiv
privind tipurile de filet, să insis-
tăm asupra modului de executare
și utilizare a fiecărui tip.
Experiența pozitivă a anului
acesta în domeniul organizării
și desfășurării practicii în pro-
ducție a ucenicilor ' și elevilor
Grupului școlar minier Baia Mare
ne întărește în hotărîrea de a
răspunde pe viitor mai larg, cu
mai multă eficacitate, uneia din
cerințele de bază ale învățămîn-
tuhri profesional și tehnic, aceea
de a asigura desfășurarea prac-
ticii ucenicilor și elevilor în ace-
leași condiții în care vor lucra
ca nluncitori calificați.
IOSIF PALL
SEVER PAȘCA
directori al Grupului școlar minte®
din Baia Mare
tehnicieni al uzinelor
..Janoș Herbak" care
a reușit, numai în
cursul acestui trime-
stru, să economisea-
scă peste 47 tona piei
brute, 3,3 tone talpă
și aproâpe' 3000 m. p.
piei fete pentru încăl-
țăminte.
Q La acțiunile or-
ganizare în cadrul
,.Zilei muncii patrioti-
ce* din Săptămînă
Mondială a Tinere-
tului au participat
sute de brigăzi for-
mate din ucenicii și
elevii școlilor pro-
fesionale de meserii
și tehnice. în Capita-
lă, de pilda, brigada
patriotică nr. 216 for-
mată din ucenicii
Școlii profesionale a
uzinelor ,,Maâ Tze-
dua* au efectuat în-
semnate lucrări la
săpăturile de fundație
ale unei noi piețe în
cartierul Ghencea.
Rezultate frumoase
au obținut și brigă-
zile patriotice format*
din elevele Școlii de
meserii confecții din
București, care âu
săpat pămînțul parcu-
rilor de pe șoseaua
Kiselef, unda urmea-
ză să se efectueze noi
lucrări de plantare.
■BilH«IIHIHIIIIIIHIIIIUIIIIIIHIIIW lllllllliUIIHIIIIIIIIIIIIIIilIIllllllllllllllM.....................................................................................
Din
Intre Școala de 7 ani
din comuna N. Bălces-
cu, raionul Lehliu, și
Școala de 7 ani cu limba
de predare maghiară din
eonHHfa Lueta, raionul
Odorhei. sau stabilit trai-
nice legături de colabo
mre prietenească
Începutul l-au făcut
pionierii din aceste două
școli, care și-au propus
să facă schimb de mate
rial
celor
didectic specific
două localități.
Apoi colaborarea s-a ex
tins treptat. Acum por-
nesc adesea, de la o școa-
lă la alta, scrisori în
care și elevii și cadrele
didactice își comunică li-
nii altora experiența lor
tn n-uncă
Insuilațiti de dorința
de a contribui la apro-
viziona rea
indult riei
noastre cu materie pri-
mi, pionierii din raionul
Tul cea au strîns Insem
■ate cantitătl de lier
Tfrti,
Printre unitățile de
pionieri fruntașe In a-
ceastă acțiune se numă-
ră cele de la școlile din
Sulina. care au colectat
3000 kg fier vechi, cele
din comuna C. A. Ră-
sciti. care au predat
■adia, care an strîni
peste 3,000 kg fi cea de
la Școala elementară de
școlile noastre
7 a“i din Beștepe, care
a colectat 2.000 kg.
De curind, ansamblul
de balet de la Casa
Pionierilor din Sighișoa-
ra a sărbătorit cel de-al
100-lea spectacol.
Pînă acum copiii au
incintat cu dansul lor pe
muncitorii
Herul
stan la
străini
naval din
Iul mării,
muncii
Ș‘ pe
de pe
i, pe
din
din Cluj,
etc-
Menfionăm
trei ani
iiintare.
la șan-
Con-
oaspetii
li tora-
oamenii
Sighișoara,
din
de
că
Sibiu,
in cei
la în-
spectacolele
pionierilor au iost vizi-
onate de peste 40.000
de spectatori. E o ci-
fră cu care se pot lău-
da pu/ine colective de
artiști amatori.
Nu de mult
Invățămint si
orașului Satu
secția de
cultură a
Mare a
organizat un schimb de
experiență între directo-
rii de școli. In cadrul u-
nei discuția care a avut
loc la Școala medie nr.
1 „Mihail Eminescu',
s-au dezbătut probleme
privind conducerea pro-
cesului instructiv-edu-
cativ, activitatea practi-
că a elevilor, munca de
școlarizare, organizarea
internatului, activitatea
obștească si Culturală,
munca cu părinții etc.
In prealabil, directorii,
grupați pe colective, ur-
mărind cite una din a-
ceste probleme, au asis-
tat la activitatea desfă-
șurată în diferite școli.
Secția de invățămint
și cultură in colaborare
cu comitetul orășenesc
U.T.M. va organiza în
curînd o discuție între
cadrele didactice și ins-
tructorii
pionieri
„Munca
pionieri
superiori de
cu privire la
organizațiilor de
din școli".
La Școala medie nr 1
din Galați a avut loc
recent consfătuire cu
tema' „Cultivarea senti-
mentului dragostei de
patrie la elevi în cadrul
orelor de limba și lite-
ratura romină*. La cons-
fătuire au participat pro-
fesori de specialitate din
toate școlile orașului.
Discuțiile care au a-
vut loc pe marginea re-
feratului, antrenînd un
mare număr de partici-
pant!. au prilejuit un
bogat schimb de experi-
ență în ce privește me-
todele și procedeele ce
se pot folosi pentru ca
în cadrul predării limbii
și literaturii romîne să
se poată realiza deopo-
trivă, în condiții cit mai
bune, atît scopul instruc-
tiv cît și cel educativ.
I
1


Concurs pentru elaborarea manualelor școlare
Pe baza Hotărlcii Comitetului CentnaJ al Parti-
dului Muncitoresc Romîn și e Consiliului de Mi-
niștri al Republicii Populare Romîne cu privire Ie
îmbunătățirea învățămîntului de cultură generală
din Republica Populară Romînă și a ordinului
ministrului Invățămhitirlui și Culturii privind ar-
gaoizarea concursurilor pentru elaborarea manue*
lelor școlare, Editura de stat didactică și pedago-
gică instituie concurs pentru elaborarea următoa-
relor rrranuale școlare necesare în anul școlar
1960(1961 :
La concurs pot participa cadre didactice din în-
vățămintul elementar, mediu și superior, oameni
de știință, precum șj alte persoane cu preocupări
în domeniul învățămîntului.
Vohimul fiecărui manual este indicat în număr
de pagini de text dactilografiat. Termenul prevă-
zut tn dreptul fiecărui manual reprezintă date
primirii manuscrisului de către editură. Lucrările
prezentate la concurs după expirarea acestui ter-
men nu1 vor fl luate în considerare.
Manuscrisele vor fi trimise pe adresa ; „Editura
de «tat -didactică și pedagogică”. Piața Scînteii
nr. 1, corp central, etaj VI, naionul I. V. Stalin,
București, cu mențiunea : „pentru concursul de
manuale". Pe manuscris se va trece pseudonimul
sau motto-ul ales. Manuscrisele vor fi însoțite de
un plic închis șf sigilat de autor. In plic se vor
idice : numele, adresa autorului, profesiunea și
locul de muncă, pseudonimul sau motto-ul ales.
In cazul cînd manuscrisul va fi trimis prin poș-
tă. expeditorul va trece pe colet și pe buletinul
de expediție. In locul numelui său, pseudonimul
• le«. cu indicația „Poște restante”. Fie că partici-
panții la concurs prezintă manuscrisele personal,
fie că le trimit prin poștă, ele vor fi înregis-
trate ta Editură sub pseudonimul sau motto-ul
a-e< de către autor.
Manuscrisele vor fi prezentate In 5 exemplare
dactuogaaîtate. Fiecare pagină va avea coa. 31 de
rinduri ■ 65 de semne fiecare rînd (aproximativ
2.000 semne pe pagină).
Fecare exemplar v. cuprinde toate elementele
necesare înțelegerii textului : hărți, desene, plan-
șe. diagrame, scheme, (tablouri sinoptice). Aces-
tea nu intră în numărul de pagini dactilografiate.
In unele cazuri (desene artistice* sau alte desene
care prezintă greutăți de realizare pentru autori)
autorii pot da numai indicații precise pentru exe-
cutarea acestora de către editură, ta cazul cînd
mama Iul va fi premiat și apoi tipărit. Pentru
materialul Ilustrativ oare urmează a fi reprodus
din albume, enciclopedii, tratate, autorii vor da
indtaețil precise asupra sursei.
Desenele pentru manualele de matematică vor
fi lucrate cu toată exactitatea.
Lucrările prezentate ta concurs tn 5 exemplare
nu se restituie autorilor, ele rămîn în arhiva Edi-
turii de stat didactice și pedagogice. Autorii pot
folosi pentru alte publicații lucrările prezentate le
concurs, în cazul cînd aceste lucrări nu sînt edi-
tate de’ Editura de stat didactică și pedagogică.
Conținutul materialului prezentat trebuie să fie
în concordanță cu programe școlară valabilă pen-
tru anul 1960/1961.
înscrierea la concurs se face în termen de 45
>je zile de la data publicării prezentelor instruc-
țiuni. Cei înscriși la concurs primesc din partea
Editurii programele respective și cîte un exem-
plar din broșura „Cerințele unui bun manual”,
după oare Se vor orienta în elaborarea manuale-
lor.
Premiile pentru fiecare manual în parte vor fi
acordate după cum urmează : a) pentru manua-
lele de cl. I» pînă ta cl. a IV-a : un premiu I
de lei 6.000 ; un premiu II de lei 4.500 ; un pre-
miu III de lei 3.000; b) pentru manualele de ol.
a V-a pînă te cl. a VII-a : un premiu I de lei
8.000; un premiu II de lei 6.000; un premiu III
de lei 4.000; c) pentru manualele de la cl. a
VUI-a ta cl. e Xl-a : un premiu 1 de lei 10.000 ;
un premiu II de lei 8.000; un premiu III de lei
6.000.
In afară de aceste premii, autorii ale căror ma-
nwale vor fi editate vor primi drepturile de autor
conform H.C.M. nr. 632/1957. Manualele premiate
și recomandate pentru, editare se publică cu nu-
mele autorilor respectivi.
In alcătuirea manualelor se va avea ta vedere
rolul important pe care-1 au manualele în educa-
rea patriotică e elevilor.
Manuscrisele manualelor de aritmetică, fizică și
chimie vor fl însoțite (fieoare exemplar) de toate
.desenele indicate în text și lucrate cu foarte mul-
tă exactitate Formulele trebuie alcătuite cu ri-
gurozitate științifică și scrise conform stasurilor
în vigoare. Să se folosească terminologia științi-
fică consacrată. Manualeile trebuie să cuprindă
exerciții și probleme cerute de programa respec-
tivă, necesare pentru fiecare temă în parte, să
răspundă ultimelor cerințe ale învățămîntului.
Manualele de fizică și chimie trebuie să prevadă
lucrările de laborator necesare formării deprinde-
rilor practice.
Concursuri pentru
ocuparea de posturi
in invățămîntul superior
Se anunță scoaterea la concurs •
următoarelor posturi :
Universitatea
C. I. Parhon
1) CATEDRA DE FIZICA ATOMI-
CA : Conferențiar la disciplinele :
Tehnici experimentale la fizica nn-
deară ; Optica neutronilor. Poziția 5.
2) CATEDRA DE OPTICA ȘI DESCĂR-
CĂRI IN gaze : a) Profesor la dis-
ciplinele : Optică : Fot o ne trie 9! Co-
larlmetrle. Poziția 2 ; bj Asistent la
disciplina : Optică. Poziția 10. 3) CA-
TEDRA DE MATEMATICI APLICATE î
Conferențiar la disciplina : Logica ma-
tematicii. Poziția 3. 4) CATEDRA DE
GEOMETRIE ȘI TOPOLOGIE : Asistent
la disciplina : Geometrie analitică. Po-
liția 11. 5) CATEDRA DE FIZICA MO-
LECULARA Șl CĂLDURĂ i Asistent la
disciplina : Fizică moleculară «1 Căl-
dură. Poziția 4. «) CATEDRA DE FI-
ZICA EXPERIMENTALA • a) Asistent
la disciplina : Fizică. Poziția 7; b)
Asistent la disciplina : Fizică șl Fizică
generală. Poziția «. 7) CATEDRA DE
FIZICA TEORETICA 1 Lector la disci-
plina : Fizica radiațiilor. Poziția 3. 1)
CATEDRA DE MECANICA TEORETI-
CA : Asistent la disciplinele : Fizică
generală — Mecanică fizică. Poziția 7.
9) CATEDRA DE ECUAȚII DIFEREN-
ȚIALE : Conferențiar la disciplinele :
Ecuațiile fizicil-matematice — Analiză
matematică. Poziția 3.	19) CATEDRA
DE CHIMIE ANORGANICA ȘI ANALI-
TICA : a) Conferențiar la disciplinele *
Chimie analitică — Mieroasa liză. Pozi-
ția 3. b) Asistent la disciplina : Chi-
mie anorganică și analitică. Poziția 8.
c) Preparator principal. Poziția 21. 11)
CATEDRA DE CHIMIE ORGANICA :
a) Asistent la disciplina : Chimie orga-
nică Poziția 8. b) Asistent la discipli-
na : Chimie organică. Poziția 11.	12)
CATEDRA DE CHIMIE FIZICA : Șef
de lucrări la disciplinele : Analiză 11-
zlco-chimică — Fotochimle. Poziția 5.
13) CATEDRA DE BIOLOGIE : a) Con*
Ierențiar la disciplinele : Bazele biolo-
giei ; Biologie gi darwinlsm. Poziția 2.
hj Asistent la disciplinele : Bazele bio-
logiei ; Biologie fi darwinlsm. Poziția
7. 14) CATEDRA DE FIZIOLOGIA A-
NIMALELOR ȘI A OMULUI : a) Lector
la disciplinele : Activitatea nervoasă
superioară ; Fiziologia omului. Poziția
2. b) Asistent la disciplina : Fiziologia
animalelor șl a omului. Poziția 5. 15)
CATEDRA DE ANATOMIE. HISTOLO-
GIE ȘI EMBRIOLOGIE : Asistent la
disciplinele : Anatomia comparată fl a
omului ; Hisfologle ți embriologie. Po-
ziția 4.J6) CATEDRA DE BOTANICA :
a) Asistent la disciplina : Fitopatolo-
gie. Poziția fi. b) Asistent la discipli-
na : Botanică ; Plante de cultură cu
elemente de agricultură. Poziția 17.
18) CATEDRA DE FIZIOLOGIA PLAN-
TELOR : Șef de lucrări la disciplinele :
Capitole speciale de Fiziologia plante-
lor ; Botanică ți Fiziologia plantelor.
Poziția 4. 19) CATEDRA DE MINERA-
LOGIE : a) Conferențiar la discipline-
le : Geografia solurilor ; Pedologie ;
Probleme de geografia solurilor din
R.PH. Poziția 4. b) Conferențiar Ia
disciplina : Petrografia rocelor sedi-
mentare. Poziția 5. 20) CATEDRA DE
PALEONTOLOGIE ȘI STRATIGRA-
FIE :	Conferențiar la disciplinele :
Geologie istorică ; Prelucrarea mate-
rialului paleontologic-blologic. Pozi-
ția 2. 21) CATEDRA DE GEOLOGIE î
Preparator principal. Poziția 14. 22)
CATEDRA DE GEOGRAFIE FIZICA :
a) Conferențiar ia disciplinele : Geo-
morfologie ; Geologia cuaternarului ;
Metodica cercetărilor fizico-geogra-
fice. Poziția 4. b) Conferențiar la
disciplinele : Geomorfologie ; Proble-
me de geomorfologie R.P.R. Poziția 5.
c) Lector la disciplinele : Geografie
fizică a con linealelor cu geografie
fizică R.P.R. ; Geografie fizică a țări-
lor de democrație populara. Poziția 9.
23) CATEDRA DE GEOGRAFIE ECO-
NOMICA : Conferențiar la discipli-
na : Geografie economică R.P.R. Po-
ziția 3. 24) CATEDRA DE PSIHOLO-
GIE : a) Lector la disciplina : Psiho-
logia copilului. Poziția 18. b) Lector
la disciplinele : Psihologie Juridică
<1 Psihologie pedagogică. Poziția 14.
c) Asistent Ia disciplina : Psihologia
experimentală și a muncii. Poziția 17.
25) CATEDRA DE PEDAGOGIE : Lec-
tor la disciplina : Pedagogie gene-
rală. Poziția 7. 26) CATEDRA DE
TEORIA ȘI PRACTICA PRESEI :
Asistent la disciplinele : Reportaj ;
Probleme economice. Poziția 4.	27)
CATEDRA DE ISTORIE UNIVERSA-
LA : Conferențiar la disciplina : Is-
toria artelor. Poziția 7. 28) CATE-
DRA DE ISTORIA U.R.S.S. ȘI A ȚA-
RILOR DE DEMOCRAȚIE POPU-
LARA : a) Conferențiar la discipli-
nele : Istoria Bulgariei : Curs special
gl seminar special, Poziția 3. b) Lec-
tor la disciplina : Istoria U.R.S.S.
modernă contemporană. Poziția 4. 29)
CATEDRA DE ISTORIA ROM1NIE1 :
Conferențiar la disciplinele : Curs de
Istoria medie a Romîniei — semi-
nar special epoca medie.Poziția 3.
M) CATEDRA DE ISTORIA MEDIE,
MODERNA ȘI CONTEMPORANA • a)
Profesor Ia disciplinele : Curs specia!
de istoria universală medie j Izvoa-
re gi Istoriografie. Poziția 2. b)
Conferențiar la disciplinele :	Curs
general de Istorie universală moder-
nă. Poziția 3. 31) CATEDRA DE AR-
HIVISTICĂ : Profesor la discipline-
le : Tehnica organizării arhivelor ;
Diplomatica. Poziția 2. 32) CATEDRA
DE FILOLOGIE CLASICA ȘI LINGVI-
STICA GENERALA î a) Profesor la
disciplina : Limba gl literatura lati-
nă. Poziția 8. b) Lector la discipli-
nele : Istoria Umbli grecești ; Isto-
ria limbii latine ; Morfologie istori-
că latină. Poziția 14. c) Asistent la
disciplinele : Limba greacă șl limba
latină Poziția 23. 38) CATEDRA DE
FILOLOGIE ROMANICA : a) Asis-
tent la disciplina : Limba și litera-
tură franceză. Pozițfa II. b) Asis-
tent Ia disciplina : Curs practic gi
gramatica limbii francele. Poziția 11.
34) CATEDRA DE FILOLOGIE GER-
MANICA : a) Lector la disciplinele :
Istoria Umbli germane — Curs spe-
cial de limba germană. Poziția 5 h)
Lector la disciplina : Limba gl lite-
ratura engleză. Poziția 27. c) Asis-
tent la disciplina : Limba gl litera-
tura germană. Poziția 11. d) Asistent
la disciplina : Limba gl literatura en-
gleză. Poziția 33. e) Asistent Ia disci-
plina: Limba gi literatura engleză. Po-
ziția 40. 35) CATEDRA DE FILOLOGII!
RUSA: a) Asistent la disciplina: lim-
ba insă. Poziția 23. b) Asistent la dis-
ciplina: limba rusă. Poziția 27. c) AsU-
ient la disciplina: curs practic de lim-
bă rasă, pentru chimie. Poziția 32. 30)
CATEDRA DE LITERATURA UNI-
VERSALA : Conferențiar la discipli-
na : Literatură universală. Poziția 2.
37) CATEDRA DE TEORIA LITERA-
TURII : a) Conferențiar la disciplina:
Folclor. Poziția 3. b) Lector la dis-
ciplina : Teoria literaturii. Poziția 4.
38) CATEDRA DE ISTORIA LITERA-
TURII ROMÎNE : a) Conferențiar la
disciplina : Literatura romină. Pozi-
ția I. b) Lector la disciplina * Lite-
ratura romină. Poziția 12. c) Lector
la disciplina : Literatura romină. Po-
ziția 13.	39) CATEDRA DE LIMBI
SLAVE A : a) Lector la disciplina:
cehă. Poziția 7. b) Lector la discipli-
na : Limba slovacă. Poziția 11. c)
Asistent la disciplina : Curs practic
de limba slovacă. Poziția 14. 4h)
CATEDRA DE LIMBI SLAVE B t
a) Lector la disciplina : Limba bul-
gară. Poziția 12. b) Asistent la dis-
ciplina : Curs practic de limba sîrbo-
croată. Poziția 5. c) Asistent la dis-
ciplina : Limba strbo-croată. Poziția
7. d) Asistent la disciplina : Limba
sirbo-croată. Poziția 8.	41) CATE-
DRA DE TEORIA STATULUI ȘI
DREPTULUI — DREPT DE STAT ȘI
ADMINISTRATIV : a) Profesor la
disciplina : Teoria statului gl Drep-
tului. Poziția 3. b) Profesor la dis-
ciplina : Drept financiar. Poziția 9.
c) Șef de cabinet. Poziția tfi 42)
CATEDRA DE DREPT PENAL : a)
Conferențiar la disciplina : Crimina-
listică. Poziția 4. b) Șef laborator
criminalistică. Poziția 11.
Persoanele care doresc să partici-
pe la concurs vor înainta Universi-
tății „C. I. Parhon” — Secretariatul
Științific — B-dul 6 Marile nr. M,
In termen de o lună de la data pu-
blicării prezentului concurs, o cere-
re însoțită de următoarele acte : co-
pie legalizată de pe actele de stu-
dii ; copie legalizată de pe diploma
de doctor sau de candidat in știin-
țe ; copie legalizată de pe atestatul
de profesor sau conferențiar ; certi-
ficatul de caracterizare a activități-
lor profesionale gi obștești a candi-
datului, eliberat de Instituția (între-
prinderea) la care acesta își are
funcția de bază sau recomandarea
șefului de catedră, în cazul cînd
candidatul funcționează in învățâ-
mînt ; memoriul de activitate dldac-
tico-gtilnțifică, semnat de candidat ;
autobiografie ; lucrările științifice
ale candidatului, într-un exemplar ;
certificatul de vechime în muncă,
eliberat de unitatea în care lu-
crează.
Pentru funcția de profesor pot
participa la concurs persoanele care
posedă titlul științific de doctor ta
științe sau gradul didactic de profe-
sor de invățămint superior. Pentru
funcția de conferențiar, persoanele
care posedă titlul de doctor in
științe sau de candidat în științe sau
gradul didactic de conferențiar.
Pot ii admiși la concurs pentru
fnneția de profesor sau conferențiar,
șl fără titlurile științifice sau grade-
le didactice superioare menționate
mai sus, specialiști de Înaltă valoa-
re, cu vechime în producție sau în
aparatul de slat, care posedă studii
superioare de specialitate, precum gi
actualele cadre didactice care au lu-
crări în domeniu] de specialitate
al disciplinelor cuprinse în postul
pentru care se instituie concurs.
Pentru funcțiile de asistent, șef
de laborator, gef de cabinei, prepa-
rator principal gl preparator, data
concursului va fl anunțată candida-
țllor ulterior.
Cancnrsnl va avea loc la Univer-
sitatea ,,C. I. Parhon”.
Institutul Politehnic
lași
Doua posturi asistent la ca-
tedra de Fizică ; asistent la cate-
dra de Mașini unelte; asistent la
catedra de Tehnologia substanțelor
anorganice; asistent la catedra de
Tehnologia substanțelor organice ;
asistent la catedra de Orga-
nizare și planificare ; asistent la
catedra de Practică; asistent la ca-
tedra de Practică; asistent la cate-
dra de Educație fizică; șef laborator
la catedra de Tehnologia substanțe-
lor anorganice; șef laborator Ia ca-
tedra de Fizică; șef laborator la ca-
tedra de Tehnologia metalelor ; șef
laborator la catedra de Tehnologia
substanțelor organice; șef laborator
la catedra de Celuloză, hirtie
și fibre artificiale ; șef laborator
la catedra de Materiale de construc-
ții ; șef laborator la catedra de Re-
zistentă, statică și beton ; șef la-
borator la catedra de Drumuri și
poduri ; șef cabinet Ia catedra de
Organizare și planificare ; preparator
principal la catedra de Tehnologia
substanțelor organice ; preparator
principal la catedra de Celuloză,
hirtie și fibre artificiale} prepara-
tor la catedra de Fizică.
Cererile pentru înscrierea Ia
concurs se vor înainta la Rectoratul
Institutului Politehnic Iași, Calea 23
August nr. 11, însoțite de actela
legale.
in
Artiști
amatori
Cînd Cebov a spus că lotul în om trebuie să fie frumos —
și sufletul ți chipul și îmbrăcămintea — el a prefigurat un dezi-
derat al multilateralei educații comuniste.
O bună parte din sabina formării gustului estetic la elevi,
prin pregătirea lor în vederea perceperii, înțelegerii și simțirii
frumosului, îi revine dirigintelui.
Voi reda mai jos conținutul cîtorva ore educative care ilus-
trează efortul unor diriginți de a fonna la elevi gustul pentru
frumos.
Profesoara Julieta Tănăsescu de la Școala medie nr. 1 din Si-
ghișoara a prezentat elevilor ciasei a X-a figura lui George E-
ne»cu intr-un mod care a contribuit la trezirea unei emoții ar.
tistice autentice și la familiarizarea școlarilor cu muzica.
într-un cadru festiv, in fala tabloului împodobit cu flori al
marelui muzician, o elevă a vorbit despre viața și opera lui
Enescu. Ea a sublimat marea dragoste de patrie a artistului
cetățean Georje Enescu ți fondul popular al operei sale. Afir-
^mțiile elevei au fort ilustrate cu ajutorul diafilmului „X iața și
opera fm Enesco".
In colaborare cu profesorul de muzică s-a organizat audiția „Dtx-
to^nlm. pentru instrumente de suflat", precedată de o explica-
ție ta eara s-au scos tn relief elementele melodice și rolul speci-
fic *1 unor instrumente. Pentru a orienta percepțiile elevilor și
pentru a-i face pe aceștia să cunoască mai bine frumusețea ope-
rei. in timpul audiției s-au marcat in chip discret, printr-un gest
sn an sinnr cuvtnt, diferitele intrări ale instrumentelor. moti-
vul ctatecoiui popular, exprerivitățile sonore etc. După înche-
ierea audHiei, s-a discutat cu elevii asupra acestei piese muzicale.
Tot ofNca și personalitatea lui Enescu a constituit tema unei
ore de dirigiuție de la o școală din Sibiu. Aici dirigintele a ales
din opera marelui muzician ..Rapsodia romînă nr. 1 . Iar peutiu
prezentarea personali.atu compozitorului a fost folosită poezia
„Omatiu* de X. Tăota. Episodul emoționant relevat de poezie —
iatîlnirea marelui compozitor cu un taraf de lăutan, cind sta-
rostele tarafului, vrăjit de arta maestrului. își rupe vioara spu-
amd că după cele auzite nu mai poate cinta — i-a impresionat
profund pe elevi ți le-a trezit interesul pentru opera lui Enescu.
lu din orele de dirigmție de la dasa a MLa a Școlii medii
nr î dm S'țhijoari a fost închinată lui Xicoloe Grigorescu. Pro-
fev. Ara a redat in cuvinte accesibile elevilor viața pictorului, slu.
pădure de pasaje din poetica monografie închinată lui de \Ta-
imtk Apoi Ie-a arătat citeva reproduceri din opera grigoresciană.
Le-a explicit subiectele tablourilor respective ți le-a vorbit des-
pre cootizutul acestora, despre problemele de coloristică și com-
poeme pe cave le ridică de. Profesoara a stăruit asupra trăsătu.
rilx adine umane ale personajelor lui Grigorescu.
prezentind tablourile care redau scene din războiul nostru pen-
tru lodepeodentă. diriginta n-a scăpat din vedere elementele me-
mte si servească educației patriotice. Pentru a sublinia eroismul
ostaplor de 1» 15“, a redat discuția dintre pictor și regele
Cam! I care La întrebat intrigat pe Grigorescu unde sint ofițe-
rii d:n tablourile hiL deoarece in acestea apar numai soldații.
..M-.evta’e, cuprinși de elan vitejesc, ei au ieșit din cadsul
tahejuriu', a răspuns ironic piciorul.
Sintem încredințați că asemenea străduințe din partea profeso.
Citeva sute de spec-
tatori au asistat de cu»
rind la întrecerea din-
tre echipele artistice a-
le celor trei cămine cul-
turale din comuna Săce-
lu Demn de relevat este
faptul că aproape toate
colectivele de artiști a-
matori au Iost conduse
de cadre didactice.
Pe zi ce trece, țăranii
E-uncitori din comuna
Săcelu. mobilizaji de ca-
drele didactice, pârtiei-
Ipd tot mai mult la acti-
vitatea căminelor cui-*
turale. Concursurile in-
tre echipele artistice de
amatori ale căminelor
culturale din Săcelu au
devenit
semnat
iicarea
creație
ț! au dus la
zări in munca
ralizare.
un mijloc ln-
pentru valori-
tezaurului de
populară locali
noi reali-
de cultu<
Cel
concurs
de al
cincilea
Intre echipe-
le artistice de amatori
a adus fi o noutate;
brigada artistică de agi-
tație- a căminului cultu-
ral „1 Mai". Această
iormalie — cea mai ti-
nară din comună — a
iost primită de specta-
tori cu un interes deo-
sebit.
Prof.
EMANOIL CINTEZA
comuna Sâceta,
Adunare tematică
lenbrllor Cercului
, BOI la librării peatra voi", dlle-
ri|l icrMIoil IIO redactai! de la
Edlldia Haeretolul vorbesc pionieri-
lor derpre ulllmele cărți peatro
copil apărate In standurile libră-
Prof. GEDEON ZOLTAN
(Cluj) ; Pescari pe Someș.
La Teatru! Tineretului
TINARA
GARDA
Introducind în repertoriul său
dramatizarea lui N. Ohlopkov
după romanul lui Al. Fadeev,
Teatrul Tineretului îți indeplh
nește o datorie față de specta-
torii săi tineri. „Tinăra gardă*
constituie un bun prilej de a
transmite spectatorilor tineri,
cărora li se «dresează în spe-
cial, exemplul viu al comsomo-
lițtilor din Krasnodort. Dragos-
tea de patrie, ura împotriva
dușmanului cotropitor, puterea
de sacrificiu și eroismul aces-
tora sint pilde glorioase care
pot contribui cu deosebită efi-
ciență la educarea in spirit nou
a tineretului nostru.
Spectacolul cu piesa „Tinăra
gardă" de la Teatrul Tineretu-
lui aduce în fața interpretilor o
sarcină destul de grea: Ei tre-
buie să pună în valoare forța
educativă a exemplului eroici-
lor comsomoliști sovietici. De
aceea fiecare actor are datoria
de a depune toate eforturile ți
de a folosi toate resursele ta-
lentului său, pentru a crea pe
scenă niște eroi autentici și con-
vingători, pentru a realiza per-
sonaje capabile să trezească la
tineri dorința de a-și forma tră-
sături de caracter asemănătoare
eroilor „Tinerei gărzi". O privire
de ansamblu asupra spectacolu-
lui relevă străduința colectivu-
lui pentru a ajunge la o astfel
de
realizare. Vesela, zburdalni-
S1LXESTUL PATITA
ciut
■ItlMi lautra cale a axat
lerrari 2S aailie a. e., leăac-
vmbu cagula, *<»-
carw „Cetatea «a
ca, îndrăgostita de viață, de
soare, de nuferi, Olea Gromova
capătă în interpretarea tinerei
actrițe Liliana Ticău atributele
unui personaj luminos, curajos
ți hotărit. împreună cu ceilalți
interpreti, Liliana Țicău urmea-
ză evoluția firească a persona-
jelor piesei: de Ia nobilele idea-
luri pașnice ale tinerilor către
împlinirea datoriei lor sfinte de
a-și redobindi viața liberă in
fața pericolului barbar al scla-
viei hitleriste. Regăsim și in
alte roluri principale interpreți
talentați care contribuie la rea-
lizarea unor tipuri bine indivi-
dualizate prin trăsături proprii
de caracter. In interpretarea lui
Ion Ciprian, Oleg Koșevoi iși
păstrează chipul care a înflăcă-
rat și va înflăcăra generații în-
tregi de tineri îndemnîndu-i la
fapte mărețe pentru apărarea pa-
triei. Olga Tudorache (Liubka),
M. Andreescu (Serloja Tiule-
nin). Al. Ciprian (in rolul tră-
dătorului Stahovici) crează tir
puri bine închegate,
cu modelul de viati care
conforme
le a
Aria —rasiicației are numeroși pneteii
în rindul pedagogilor. Mulți învățători
și pruteson încearcă la clipele de răgaz
să aștearnă pe iiirbc. intr-o fermă poe-
tică. tm gind, un simțâmtnt. o idee, o
on. din versurile ascunse iii plicurile ce
ne sosesc la redacție tișnesc. imagini
care emoționează Alteori, struna lirică
pe care versificatorul a simțit-o vibrind
adine in sufletul său nu reușește să se
facă auzită, in toată plenitudinea ei,
melodioasă ți caldă. Dar chiar și sim-
: pla Încercare de a spune ceva, spune
> mult. Ea arată că oamenii trăiesc cu
toată ființa lor viața noastra nouă, o
înțeleg și o prețuiesc.
; Cele mai multe dintre versurile das-
ț cililor sint închinate partidului, aceluia
• căruia i se datoresc toate transformările
| prin care trece societatea noastră nouă.
■ învățătorul Gheorghe Colet din lași și-a
; înso|it versurile dc o scrisoare : „O do-
rință sinceră mă îndeamnă să scriu.
Trimit gazetei două poezii închinate
Partidului Muncitoresc Romin". Scrisoa-
rea nu cuprinde vorbe prea multe. Pro-
pozițiile sînt scurt» și concise. Totuși,
cît de frumos a fost gîndul și cît de mare
a fost dorința... „Sculptez cu dălți de
gind și slove mari de iar / Figura de
i granit, pe vremuri noi stâpinj Figura
de erou și mare făurar IA dragului Par-
tid Muncitoresc Romin".
Gîndtiri la fel de frumoase aflăm și
în poeziile învățătorului Pavel C. Osiac
din comuna Ciocănești, raionul Călărași,
care cîntă în poeziile sale viața nouă a
' țăranilor din Bărăgan, descriind în ace-
lași timp. în imagini pline de sensibili-
tate, mizeria trecutului: „Zdrenfuiți prut
gloduri și desculți / Slugăream pe-uit ciur
de mămăligă / La chiaburul Păiru lui
Cotiga". Apoi imaginea tristă a Bără-
gar.dui stăpinit de moșieri : Jiind por-
neau ciulini pe Bărăganul, / Încăput sub
bice ia boieri, / l "intui aspru șaera-n
sumanul / Pribegițdor spre sud oieri".
Versurile in care se vorbește despre
viața nouă a aceluiași Bărăgan sint o
explozie de lumină și bucurie:
Mi
se-avintă-n zori de zi-n ogoare / Și răs-
toarnă brazdele felii / Tinere codane pe
tractoare t Ochi albaștri — zări de cio-
c'iriii! / 1'nde crivățul zburdam gorga-
nuri / Și-așeza troienele in stive / Case
noi și cu bogate lanuri / Strălucesc in
zeci de colective".
Munca nobilă a cadrelor didactice in-
spira și ea nenumărate versuri. În-
vățătorii și profesorii iubesc cu pa-
siime meseria lor și o cîntă cu căldură
și entuziasm. Marin Ion Dumbravă din
comuna Joița. raionul Răcari, vorbește
cu niîndrie despre menirea învățătorului,
acel „duduitor de caractere" care stîr-
nește Jorente de putere... plămădindu-i
pe eroi", iar profesorul Ion Piscu din
Cimpulutig-Muscel se oprește asupra
optimismului pedagogului de tip nou.
însuflețit de dorința de a educa tmen
care să slujească vieții noi: „Să crească
pentru viață, neutru soare / Eu le do-
resc, ca un păruite bine / In zile multe
de ferice pline t Să rida fiecare ca o
floare".
Participarea învățătorilor la îndepli-
nirea sarcinilor obștești și mai ales la
atragerea țărănimii pe drumul socialis-
mului îl preocupă pe profesorul N. Ra-
dulescii în poezia sa intitulată .Tova-
rășa invălătoare" ; „Apoi, învățătoarea
ne-a chemat / Și ne-a vorbit cinstii fi
rar t Ca ne un lot fărâmițai, t Ne rupem
brațele-n zadar. / Așa era! Stăteam în-
vinși / ^î frămintați ca apa-n scoct /
Atunci vreo patruzeci de inși / Ne-am
strins pămintul la un loc".
Receptivi la marile transformări prin
care trece societatea noastră, pedagogii
oglindesc în încercările lor de versifi-
cație răsunetul pe care-l au tn sufletele
oamenilor cuceririle epocii socialiste.
Pentru profesorul Dumitru Bobircă din
București, lansarea planetei artificiale a
prilejuit afirmarea în versuri a celor mai
profunde sentimente dc admirație pentru
puterea creatoare „a omului din Răsă-
rit t Ce-a dat in fapte omenirii ce
mima-n basme era scris", sentimente de
respect și recunoștință pentru aceia
care au dat omenirii primul „zburător
printre planete / împlinind un vis
veacuri".
de
Nn ne-am propus să judecăm aici în-
cercările cadrelor didactice în ceea
ce
privește realizarea lor artistică. In acest
sens se impun, desigur, unele comenta-
rii și rezerve. Ceea ce nu poate da
însă loc la nici un fel de rezerve este
sensul acestor încercări. legătura lor
indisolubilă cu viața, cu problemele ac-
tualității. Fie că se referă la realizările
societății socialiste sau la viața nouă
din Bărăgan, la munca învățătorului sau
la visurile lui, fie că vorbesc despre tre-
cut sau despre prezent. încercările de
versificație ale cadrelor didactice au o
orientare comună. Toate își ptin proble-
ma oglindirii realității în ceea ce are
ea mai tipic, mai esențial. Toate sînt
animate de aceeași dragoste pentru viață
insuflată omului de mersul nostru cu
pași siguri pe drumul socialismului.
O. BUZESCU

jmiiiimiiiHiiMiiiiiimiiiiiiiiiiiMimiiiuiiiiiiiiM
ratiituutinx
generat. Tuturor interpreților le
lipsește Insă o bună doză de
tinerețe și de entuziasm spon-
tan, iar regia spectacolului (N.
Massim) păcătuiește în mare
parte printr-o montare în care
picturalul și monumentalul înă-
bușă autenticitatea și firescul
situațiilor.
Reușita spectacolului de la
Teatrul Tineretului este doar
parțială. Exemplul comsomolițti-
lor din Krasnodon este transmis
spectatorilor, dar viabilitatea
personajelor este redusă prin-
tr o viziune uneori artificială.
Spectacolul, a cărui premieră
a avut loc In cursul actualei
stagiuni, a fost prea puțin vizi-
onat de spectatorii cărora li se
adresează in special — elevii.
Ținind seama de forța educa-
tivă pe care o are piesa, ar fi
necesară organizarea unor vizi-
onări colective, urmate de dis-
cuții Cadrele didactice sint
chemate să îndrume tineretul
către astfel de piese cu puternic
caracter educativ,
Poate că. stimulat de pre-
zența organizată, masivă a ti-
neretului in sala de spectacol,
colectivul de interpreti va în-
drepta parte din lipsurile actu-
ale ale spectacolului. Și poate
că, stimulată de aceeași
prezență organizată ți masivă
a elevilor in sala de spectaco-
le. conducerea Teatrului Tine-
retului va introduce, in sfîrțit.
în repertoriu mai multe lucrări
dramatice destinate tinerilor
spectatori.
CALIN CALIMAN
Redacția țî administrai ia. București. Piața Scînteii nr. I. Telefon 17.60.10. Tiparul ț Combinatul Poligralîc Casa Scinleii „I. V, Sialin* București. Ptața Scînteii.
Abonamente la „Gazeta Invățâmînhilui" se lac la toate oficiile oostale prin factorii poștali și ditazorii voluntari din întreprinderi țl Instituții.
Abonamente'. I an - 12,50 leî; 6 luni— 6,25 (ei; 3 luni — 3,12 lei.