Proletari din toate țările, uniți-vă ! gmetu involminlului Organ ai Ministerului Invajămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și Cultură Anul XL Nr. 510 Vineri 20 martie 1959 8 pagini 25 bani ducativ la aceste școli nu a a- de a coordona. multe slabă. avind con- loc" la cursurile urmare, procesul indruma învățămîntul (ără frecvență. Regula- cu privire la organi- funcționarea acestuia, sebite in acest sens, el tins nivelul cerut, in locuri frecventa a fost de zi. Ca instructiv-e- cultură generală înființat în regimului democrat-popular. nerii gu- mult de ceea ce reprezintă mai jumătate din numărul total al ți agri- studenților din Întreg mîntul fără frecvență ani- lor dactice care predau la V-VII din mediul sătesc clasele fără a sarcina trola ți seral ți mentui zarea ți frecvență de ți superior, bili să valorifice in muncă, piu ți neîntîrziat, bogata experiență din producție. Hotărirea partidului ți anii a Recenta Hotărîre a Comitetu- lui Central al P.M.R. ți a Con- învăță- universi- lucrează nemijlocit număr însemnat de tineri na lucrau in producție să meze cursurile serale ți frecvență. In unele unități lare au fost îndrumați spre învăță- oarecare de pre- vățămintului industrial col. Linele unități de mint au privit cu o superficialitate nivelul care ur- fără șco- a- noii intelectualiiăli MONDIALA A TINERETULUI siliului de Miniștri al privind îmbunătățirea mintului sera! ți fără ță de cultură generală r»r este un document mai mare însemnătate R.P.R. invăță- frecven- ți supe- de cea atit pen- tru dezvoltarea invățămintulul, cit ți pentru întreaga noastră viață economică ți culturală. Ea restabilește scopul pentru care acest invățămint a fost creat, asigură o reglementare unitară a intregalui sistem de invăță- mint seral ți fără frecvență, dace la înlăturarea deficiențelor existente in acest sector. Construirea socialismului in țara noastră impune ridicarea necontenită a nivelului de pre- gătire al tuturor celor care des- fășoară o muncă in producție sau in domeniul social-cultural, oamenii muncii trebuie să po- sede temeinice cunoștințe teore- tice și practice pentru a putea stapini tehnica nouă. Tovarășul Gh. Gheorgfaiu-Dej a subliniat ca tărie, in cavtntarea rostită avea pregătirea universitară co- respunzătoare. Lor li se creea- ză posibilitatea de a se califica în specialitatea in care predau fără scoaterea din muncă, ceea ce va aduce mari servicii nive- lului predării la clasele V-Vll de la școlile elementare de 7 ani din mediul rural. învățămîntul seral și fără O lipsa serioasa vine ți din faptul că Ministerul Invăță- mintului și Culturii, conducerile unor institute de invățămint superior, comitetele executive ale unor sfaturi populare nu au privit cu toată grija proble- ma încadrării acestui invăță- mint cu cadrele didactice cele mai bune. Astfel uneori au fost repartizate să lucreze aici cadre slab pregătite profesional, fără experiență pedagogică, profe- sori pentru care nu „s-a găsit ■il ce; mai sigar spre o califi- care profesională inaltă duce prin școala muncii in fabrică, in uzină in mină, in gospodă- ria agricolă de stat, in gospo- dăria agricolă colectivă. Ti- in producție au perspectiva să devină in scurt timp — dacă iți completează pregătirea prac- tică cu elementele de cultură generală necesare — specialiști de valoare, avind un larg ori- zont politic și ideologic, capa- vemului cu privire la îmbună- tafirea mvățimintului seral ți fără frecvență creează cele mai bane condiții pentru ca oamenii mane li care lucrează nemijlocit in industrie ți agricultură să-și completeze cunoștințele teore- tice. asigură pregătirea pe sca- ră largă, din rîndul tinerilor care lucrează tn producție, a unor cadre de tehnicieni, ingineri și muncitori cu o înaltă calificare și un nivel de cultu- ră corespunzător cerințelor izvo- rite din mersul nostru inainte pe draiaal construcției socialiS. te. Pentru atingerea acestui scop. Hotărirea acordă mari înlesniri oamenilor muncii în- scriși la invățămintul seral ți fără frecvență — de pildă: con- cedii de stadii plătite in afara cuncedialui legal de odihnă, scatirea de taxe școlare, pro- gramarea in schimburi de pro- ducție care să permită partici- parea la cursuri ți o mai bună pregătire, transport gratuit pe calea ferată pentru studenții care se prezintă la examene, a- sigurarea cazării și cantinei pe timpul examenelor etc. Măsurile privind reorganizarea invățămintului superior seral și fără frecvență se referă ți la cuprinderea in aceste forme de invățămint a acelor cadre di- cunoscut — așa cum subliniază Hotărirea — însemnate reali- zări. De exemplu, un număr important de specialiști pentru economie și cultură, precum și o experiență prețioasă, care va servi dezvoltării pe mai departe a acestei forme de invățămint. Cu toate acestea, in invățămin- tul seral și fără frecvență s-au manifestat și lipsuri serioase. Astfel Ministerul învățămîntului șj Culturii, conducerile școlilor și facultăților au permis ca un cest invățămint elevi cu rezul- tate slabe la invățămîntul de zi, școlari care au „reușit fără loc* la concursul de admitere. Au fost lăsați să pătrundă in învățămîntul seral și fără frec- vență tineri cu manifestări cu totul necorespunzătoare. Hotărirea subliniază lipsa care s-a manifestat în organizarea învățămîntului superior ți fără frecvență prin faptul că nu a fost reglementat numărul de locuri pentru fiecare specialita- te, ceea ce a făcut ca în unele ramuri, de pildă științele juridice, invățămîntul fără frec- vență să ia o extindere nejus- tificată de nevoile de cadre ale țării noastre. Este de ajuns să arătăm că numărul de stu- denți la cursurile fără frecven- ță ale Facultății de științe ju- ridice șj Institutului de știin- țe economice „V. I. Lenin" din București se ridică la 8.741, tar ți economic. In ceea ce pri- vește structura rețelei secțiilor fără frecvență, aceasta a fost extinsă la prea multe speciali- tăți, facultăți, institute, lucru care a împiedicat concentrarea atenției și eforturilor asupra în- gătire al elevilor și studenților, permițind ca unii studenți să promoveze doi ani într-un sin. gur an de studiu, făcîndu-le in fond un deserviciu; au fost admiși în facultăți chiar tineri care nu îndeplineau condițiile de intrare în invățămîntul su- perior, unii dintre ei neavînd studiile medii terminate. unii elevi au abandonat pe parcurs învățătura. Aplicarea cu strictețe a tutu- ror prevederilor noii hotărîri va asigura îndeplinirea de către învățămîntul seral și fără frecvență a obiectivelor pentru care a fost creat. Ministerului nostru îi rev.in răspunderi deo- regulament care va fi elabo- rat de minister, va delimita în mod precis categoriile de tineri cărora le este destinat învățămîn- tul seral și fără frecvență, con- dițiile de admitere, de promova- re și de absolvire a cursurilor, obligațiile pe care le au elevii ți studenții față de școală, pre- cum și acelea pe care le are școala față de ei etc. Este foar- Prof. ȘTEFAN BALAN adjunct al ministrului învâtâmintului și Culturii (Continuare in Pag. 2.a) ln fiecare an, zilele proaspete ale primăverii cunosc clocotul unei mari sărbători a tinereții. De 17 ani, in fie- care primăvară între 21 și 28 martie tineretul din în- treaga lume sărbătorește prietenia care il unește peste mări șl oceane, afirmindu-și cu tărie solidaritatea in lup- ta pentru întărirea păcii, pentru sprijinirea acțiunilor care duc la destinderea încordării internaționale, pentru viito- rul pe care îl doresc cu toții să fie numai lumină și pros- peritate. Manifestările pline de vigoare și entuziasm ce au loc an de an în această săptămînă sînt mărturia forței mișcării internaționale democrate de tineret din întreaga lume Alături de vîrstnici, de oamenii cinstiți de pe tot globul — indiferent de concepțiile religioase, de ocupa- ție, naționalitate sau de culoarea pielii — tineretul luptă pentru triumful nobilei cauze a păcii între popoare El sprijină cu hotărîre propunerile și acțiunile menite să ducă la lichidarea primejdiei de război. O caldă apro- bare au găsit în rîndurile tineretului din întreaga lume propunerile sovietice cu privire la încheierea Tratatului de pace cu Germania și normalizarea situației primej- dioase de la" Berlin, pentru prevenirea unei noi agresiuni provocate de militarismul și spiritul revanșard vest-ger-" man, propunerile cu privire la Interzicerea armelor ato- mice și cu hidrogen și încetarea experimentării lor. Pretutindeni în lume tinerii condamnă cu hotărîre acțiunile imperialiștilor care alimentează cu sirg războiul rece. In statele capitaliste și în țările subjugate de colo- nialiști, lupta politică a tinerilor împotriva imperialiștilor ațîțători la războaie se împletește cu lupta pentru con- diții omenești de viață ți de muncă. In Franța sau in Argentina, In Japonia ori în Italia, sute de mii de — jomeri de luni de zile - bat zadarnic la porțile prinderilor și instituțiilor capitaliste in căutare de cin, iar sute de mii de tineri muncitori care au de se ridică, alături de vîrstnici, împotriva abuzurilor tineri intre- servi- lucru pa- tronilor. cerînd salarii care să le asigure un trai omenesc. In colonii, tineretul supus la o exploatare și mai adîncâ luptă cu înverșunare’ pentru izgonirea asupritori- lor colonialiști, pentru independența naționaja și liber- tate. Indiferent în ce tară colonială s-ar desfășura — în Madagascar. în Congo, în Uganda sau in Zanzibar — lupta tineretului dusă alături de întreg poporul împotriva impe- rialiștilor este urmărită cu caldă aprobare și satisfacție de tinerii din întreaga lume. Fără îndoială că Săptămîna Mondială a Tineretului va ilustra în modul cel mai eloc- vent puternica solidaritate a tineretului din lumea întreagă cu lupta patriotică a tinerilor din colonii. Spre deosebire de țările capitaliste și coloniale, in sta- tele socialiste Săptămîna Mondială a Tineretului este sărbătorită în condițiile unui puternic avînt economic și cultural Oamenii muncii din aceste tari obțin zi de zi succese remarcabile pe drumul făuririi vieții noi. In Uniunea Sovietică poporul a trecut la construcția desfă- șurată a comunismului și a uimit lumea prin minunatele lui realizări în domeniul științei și tehnicii. In aceste state, în care înfloresc fericirea și bunăstarea pentru toți cei ce muncesc, tinerele vlăstare duc o viață lipsită de griji. înconjurați cu dragoste părintească, avînd asigurate (Continuare tn pag 2’ ;lllJIIIIIIIUilllUIUIllllllllllilUIIIIIIIIIIIIIUIIIIIilllllllllllUllllUlW ........llllllfll||llfl||l||llWffl|UHI|!lllll"illil"lltltll|l!llllPIIIWIIW Printre elevii Scolii medii serale „Gh Lazăr" din Bucu- rești se află numeroși munci- tori fruntași în producție. lat-o. la o oră de anatomie, pe utemista Victoria Ungu- reanti — strungar la uzinele „Clement Gottwald" din București — care la învăță- tură. ca și in producție, ob- ține rezultate bune. Învățătoarea Lucia Stararache din comuni Baba Ana, este ți bibliote- cară velmUară la G.A.C. ..16 Februarie 1923* din comuna. Ea a reu* yit tn ultimele 3 l«ni sâ atragă peste 354 de cititori. 3nferma(îî In urma controlului manuale* lor de chimie organică pentru clasa a XI-a prezentate la con* cursul organizat de către Edita* ra de stat didactică și pedago* gică, s-a stabilii următorul re- zultat : Premiul 11: Buznea Margare- ta, Școala medie nr. 15 din București i Dumitrescu Eugenia, Școala medie nr. 15 din Bucu- rești. Premiul 111: Marinescu A- chim, Școala medie nr. 3 din București: Rișavi Tosif, confe- rențiar la tP.C.D., București. ★ lafocmăm pe această cale conducerile școlilor că, dacă nu și-au procurat pină Ia această dată broșurile cnpriBzind tes- tele de lectură literală pentru limba romină la clasele V-VIL se pot adresa în acest scop li- brăriilor raionale, care au fost aprovizionate cu numărul de broșuri corespunzător- DE LA MINISTERUL iNVATAMlNTULUi Șl CULTIIIII CU PRIVIRE LA EXAMENUb DE MATURITATE Șl DE STAT PENTRU FORMA NOII INTELECTUALI LEGATE DE PO Examenul de maturi- tate de Io școlile medii de cultură generală și e- xammul de stat de la școlile pedagogice și ins- titutele pedagogice de învățători din anul 1959, se dau în două sesiuni: — sesiunea Ia începe la 1 iulie ; — sesiunea Il-a înce- pe |a I septembrie. La examenul de matu- ritate se vor prezenta atît absolventii clasei a Xl-a cursuri de zi și fără frec- ventă din anul școlar 1958/1959 cit și absolven- ții școlilor serale pentrn tineretul muncitoresc din anul școlar 1958/1959 precum și restanțierii din anii trecuți. Examenul se va da la următoarele o biecte de invățămint: 1. Limba și literatura romînă scris și oral clasa Xl-a, Invățămintul serat sau fără frecven- ță, promovînd, vor bene- ficia de dreptul de a se prezenta la examenul de maturitate de trei ori, la fel ca absolvenții din a- mii școlar curent, care, eventual, se Cei vor 2. oral 3. 5. ral 6. Matematici scris Limba rusă oral Fizica ora) Istoria Romin iei Chimia, St. natura- (Urmare din pag. 1) te necesar ca organele de în- vățămint să înceapă de pe acum activitatea care să asi- gure deschiderea noului an școlar in învăfămintul seral și fără frecventă și funcționarea cursurilor in condiții optime. întocmirea din timp a planu- rilor și programelor de invăță- mint pe o bază riguros științi- fică se impune cu toată fermi- tatea. Ele trebuie să pună ac- centul pe însușirea cunoștințelor teoretice, in raport ca cerințe- le vieții practice, ca atit mai mult cu cît elevii și studenții, lucrind în producție, sint preo- cupați de problemele teoretice pe care le ridică munca lor prac- tică. De asemenea trebuie orga- nizată elaborarea unor manuale și cursuri care să constituie un ajutor de preț pentru munca elevilor și studenților. Hotărîrea C.C. ai PM.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R cu privire la invățămintul serai și fără frecvență arată că tre- buie să acordăm o atenție deo- sebită înzestrării școlilor de cul- tură generală cu materialul di- dactic necesar procesului de in- SAP T A M t N A MONDIALA A TINERETULUI (Urmare din pag. 1) cele mai bune condiții de studiu, de muncă și de trai, ti- nerii din țările socialiste își exprimă recunoștința față de patria lor pentru tot ceea ce ea le-a dăruit. Această re- cunoștință dublată de dragostea profundă față de poporul muncitor se citește în entuziasmul cu care tinerii angajați în producție participă la îndeplinirea planurilor de stat, tn însuflețirea cu care elevii și studenții învață pentru a deveni buni specialiști necesari construcției societății noi. In patria noastră, tinerii lucrînd în fabrici șl uzine, tn mină, pe ogoare și pe șantiere iși dau aportul la creșterea producției, la ridicarea productivității muncii, la reducerea prețului de cost, la realizarea de economii, con- tribuind la dezvoltarea și Întărirea industriei șl agricul- turii noastre socialiste. Tinerii muncitori, țărani munci- tori, elevi și studenți participă cu însuflețire la acțiunile brigăzilor de muncă voluntară patriotică pe diferitele șantiere de construcții. |a Înfrumusețarea Capitalei, a ora- șelor și satelor patriei, la construcția de cămine culturale, de case ale tineretului, |a înfrumusețarea școlilor, la ac- țiunea de colectare a fierului vechi, a sticlei etc. Numeroși elevi și tineri profesori s-au evidențiat pentru realizărite lor deosebite obținute în munca patriotică dovedind că tineretul școlar nu stă la o parte de lupta poporului pentru propășirea patriei, de problemele vieții noastre socialiste. Săptămîna Mondială a Tineretului este și pentru tine- retul din școlile Republicii noastre un sărbătoresc prilej de manifestare a patriotismului și internaționalismului socialist. In zilele rezervate „muncii patriotice", „luptei pentru pace", „tinerelor fete", „științei și acțiunilor cul- turale", „sporturilor", „Festivalului" ei își vor uni gla- sul cu glasul tuturor tinerilor din patria noastră, din ță- rile socialiste, capitaliste și coloniale, arătîndu-și dorința vie de pace, hotărîrea de a lupta pentru un viitor care să nu mai fie amenințat de „norul sub formă de ciupercă", pentru ca viața tinerilor din orice parte a lumii să fie frumoasă și senină ca o zi de primăvară. învățătorii, profesorii și diriginții — tineri sau vtrst- nici — vor ajuta în această săptămînă organizațiile U.T.M. din unitățile In care lucrează pentru mobilizarea tuturor elevilor la acțiunile ce vor avea loc șl care vor contribui la educarea elevilor in spiritul patriotismului șl ■1 internaționalismului socialist. Tradiționala sărbătoare mondială a tineretului este șl una din cele mai frumoase sărbători ale tineretului școlar. Prin lecții, prin activitățile în afară de clasă și extrașcolare, învățătorii și profesorii ti vor ajuta pe elevi • ă se bucure din plin de această frumoasă sărbătoare a primăverii vieții. vățămint. In această privință întreprinderea de material di- dactic și secțiile de invățămint șj cultură ale sfaturilor popu- lare trebuie să se ocupe cu toa- tă seriozitatea de repartizarea că- tre aceste școli a întregului ma- terial de laborator pentru fizi- că, chimie, științele naturale, a planșelor și hărților de care au nevoie, pentru ca elevii să-și poată însuși cît mai bine cu- noștințele predate la curs. Va trebui ca la școlile și sec- țiile serale și la cursurile Iară frecvență să fie repartizați cei mai bum profesori și pedagogi, cadre cu o îndelungată experien- ță ta catedră, avind temeinice cunoștințe ideologice și politice, însuflețite de dorința dc a con- tribui la buna pregătire a noii intelectualități. Este o datorie patriotică pen- tru toți cei ce muncesc pe fron- tul invățămintului să populari- zeze larg recenta Hotărire a C.C. al P.M.R șl a Consiliului de Miniștri al R.P.R. in rindu- rile maselor de oameni ai mun- cii, in mijlocul tineretului inte- resat în a-și desăvirși pregăti- rea teoretică și practică. Fiecare pedagog trebuie să-și aducă con- tribuția sa la atragerea în aces- te forme de invățămint a celor mai merituoși oameni ai muncii care, îmbinînd — așa cum ne învață partidul — munca în producțe cu învățătura, să poa- tă deveni specialiști de nă- dejde ai economiei și culturii socialiste. Pentru a veni în spri- jinul celor ce doresc să urmeze în invățămintul mediu și supe- rior, școlile trebuie să organl- zese cu atenție deosebită pregă- tirea în colectiv a acestor tineri, consultațiile, lucrările practice etc. Nu trebuie să existe școli lip- site de preocupare pentru însu- șirea temeinică a materiei de către elevii de la invățămintul seral și fără frecvență și nici e- ievi care să absenteze de la cursuri sau care să nu se pre- zinte la examene ori la lucrările practice. Se cere din partea tu- turor o disciplină hotărită și e- forturi susținute in muncă. Astfel, invățămintul sera! și fără frecvență va contribui in- tens la formarea noii intelectua- lități ieșite din popor, legate de năzuințele lui, intelectualitate care, împreună cu vechea in- telectualitate, să lupte pentru realizarea sarcinilor puse de construirea socialismului in țara noastră. le (Bazele darwinismu- lui), Geografia R.P.R. (la alegere) oral. Candidatii pot să-și aleagă unul din cele trei obiect^ de invățămint în- dicate biectui zat în re la ta punctul 6. O- ales va ii preci- cerereo de înscrie- examerrul de ma- turitate, Candidați! de la șco- lile cu limbile de preda- re ale naționalităților conlocuitoare vor da exa- men și la limba și lite- ratura maternă (scris și oral). Prima candidați categorie de (absolvenții elasei a Xl-a cursuri de zi și fără frecvență din anul școlar 1958/1959) vor fi examinați din toa- tă materia studiată în clasele Vlll-XI, după programele școlii de 11 ani (tranzi(ie) cursuri de zi. A doua categorie de candidați (absolventii școlilor serale pentru ti- neretul muncitoresc din anul școlar 1958/1959, precum și restantierii din anii trecuți) vor fi exa- minați din toată materia studialâ la obiectele res- pective in clasele VIII- X, după programele șco- lii de 10 ani. conținut cu școlij de II stau la baza ultimelor serii idenfice in programele ani. care pregătirii de absol- = f ■ I I venți ai școlilor serale, inclusiv seria 1958/1959. La examenul de ma- turitate de ]a școlile me- dii de cultură generală se pot prezenta următo- rii candidati : — abolvenții clasei a Xl-a. cursuri de zi, se râie și fără frecvență, din anul școlar 1958/1959 ; — restanțierii din anii trecuți, absolvenți ai școlilor medii de cultură generală (sau ai foste- lor licee teoretice), pi;o- veniți de la cursurile de zi, serale sau fără frec- vență, indiferent în ce an au absolvit ultima cla- să de invățămint mediu. Tn acest an, candidați! restănțierj se înscriu la examenul de maturitate, fără să maj fie obligați să repete ultima clasă de invățămint mediu, așa cum prevedeau Instrucți- unile Ministerului Tnvă- țămîntuluj și Culturii nr. 62/1957, art. 32. Cei cafe eventual s-au înscris în acest an școlar să repete retrage, se vor mai putea prezenta la examenul de maturitate numai o sin- gură dbtă, într-una din sesiunile iulie sau sep- tembrie ale anului 1959. Candidați! restanțieri care s-au, prezentat de două ori la examenele de maturitate din sesiunile anilor 1957 șj 1958. au dreptul să se prezinte nu- mai o singură dotă în a- nui 1959 în sesiunea iu- lie sau septembrie (a- dică a 3-a oară, înce- pînd din anul 1957) și, dacă nu reușesc, trebuie să repete și să promo- veze ultima clasă a șco- lii medii de cultură ge- nerală, după care se pot prezenta din nou la exa- menul de maturitate. La examenul de stat de la școlile pedagogice și de la institutele pedago- gice de învățători se pot prezenta următorii can- didati : — absolvenții anului IV ai școlilor pedagogice de învățători și educa- toare — cursuri de zi și fără frecvență și absol- venții anului II de la institutele pedagogice de învățători din anul șco- lar 1958/1959; — restanțierii din anii trecuți, absolvenți ai școlilor pedagogice de în- vățători și educatdare, proveniți de la curburile de zi sau fără frecvență, absolventi a* institutelor pedagogice de învățători, cursuri de zi, indiferent în ce an au timid an de pedagogic. Candidatii care au fost absolvit ul- învățămînt restanțieri, resoinșj de două ori la examenul de stat se mai pot prezen- ta pentru a treia eară la acest examen numai cu aprobarea secției de în- vățămînt și cultură re- gională. In vederea pregătirii elevilor pentru examenul de maturitate și de stat, școlile vor organiza între 15—30 iunie a.c. lecții de recapitulare a materiei, precum și consultații. CU PRIVIRE LA TRANSFERAREA CADRELOR DIDACTICE Recent, Ministerul In- vățămintului și Culturii a dat îndrumări privitul rezolvarea transferărilor cadrelor didactice din în- vătămîntu'l de cultură generală, profesional și tehnic pentru Iar 1959/1960. Transferările putea face în învăță mîntului anu] șco- se vor interesul (cu con- simțămintul celor în cau- ză) și la cerere, numai în posturi sau catedre va- cante. Transferările la cerere se vor putea face numai pentru motivele și în condițiile prevăzute de normele existente. Toate cererile de trans- ferare, însoțite de actele doveditoare, vor fi depu- se la secțiile de învăță- mînt și cultură ale sfa- turilor populare raionale (orășenești) în raza ~ rara funcționează cei cauză, pînă la dota 15 aprilie a.c. Orice alte lămuriri ca- în de în legătură cu transferarea cadrelor didactice se pot obține de la secțiile de Invățămint și cultură. 1 3 I ■ 3 □«curi le JUoeUee în instituțiile preșcolare Consfătuirile cadrelor didactice din invățămintul preșcolar, care vor avea loc peste citeva zile, vor discuta una din problemele foarte importante ale activității din gră- dinițele de copti, dar mal puf in dezbătute pe plan teoretic de specialiști — și anume fdtoslrea focurilor didactice in procesul instructiv educativ. tn grădinița de copii procesul de instruire se realizează In ca- drul activităților obligatorii. Con- ținutul [ui, așa cum prevede „îndrumătorul pentru educatoa- re^ (programa), se referă la edu- cația fizică, însușirea limbii ma- terne ți cunoașterea mediului tn- confurălor, socotit fi numărat, de^n, modelaj, confecții, mu- zică. Flecind de ia tăcea că activii taica de bază a copiilor din gră- diniță este jocul, educatoarele trebuie să caute ca tn timpul ac- t'vUtții obligatorii si nu intro- ducă In mod mecanic metodele de instruire din școală. ci si le împletească In mod just cu pro- cedee de joc. pentru a face ca învățătura, care cere din partea copiilor un efort intelectual de- stal de mare, să devină atracții •A fi ușoară. Tocmai un asemenea procedeu de împletire ■ învățăturii cu jo- ad ii constituie jocurile didactice. Acest iși păstrează, ia formă, caracterul de ioc. la conținutul lor. insă, sini incluse anumite sarcini de ordin instructiv, care se referi tocmai la problemele prevăzute in programa pentra io~țmlrilal preșcolar. Că ajutorul ioourUar didactice se realizează in grădiniță insu- ș ren de căite capii a limbii ma- terne ms: ales pronunțarea co- rectă □ sunetelor fi cuvintelor, fmhoeân.-ea precizarea și fixa- rea vocabularului fi însușirea u- nei construcții corecte gramati- cale Tot prin jocurile didactice se realizează precizarea fi fixa- rea unor cunoștințe legate de inconiurător, de cunoaște- rea naturi, znumăe reprezentări de mărime fc-rmă mioare, posi- Șcdcrer de atentare Ir. vonfiu. Cu ațulorm torvaSer dJbCîiM c-j^tu jw eud să umere șt să eo- Mtaawuâ, să etnie F să deseneze. focurile dida.du e au in mod deosebit rulai de a da educatoa- rei lizibilitatea să repete și să di'erite forme una a- ac ■--aș: sarcină didactică Pro- r u' recapitulării desfășurat sub formă de joc didactic rătnine ne- ob^rpat de către popii, pen. tru câ este imbricat intr-o •ret nouă; el trebuie rea- lizat iuiusi in așa fel, incit re C.'I. copîtier, de fiecare .iată, ^' .'e rA- -u.i vOnștîf.de. De er—:-;u, inirebtnd pe capi - ’t --l-O. i~ i-Uii tfidactic cu nrdr^.- m formarea numerelor tn criă i.4. care se folosește la grupa mijlocie — ce este de fă- cui pentru oa pe fișia de hirlie să iie trei cerculeje roșii și nu două, educatoarea face apel la gindirea copilului, îl pune pe a- cesta să chibzuiască conștient pentru a da un răspuns corect. Urmărindu-se pe teren cum se deiioard jocurile didactice s-a coost.-lat oi multe educatoare folosesc ia inUmplare aceste jo- curi pentru rezolvarea uneia sau alteia dintre problemele indicate in îndrumător. Unele educatoare, p--evăzind tn conținutul jocului didactic sarcini prea grele, oare depășesc puterea de înțelegere a cap ilor, cer din partea acestora eforturi prea mari; altele, dim- potrioi, fixind sarcini sub nive- lul poșubiisăiii copiilor, nu ie st irmos interesul tocmai pentru ca nu le nici un efort. Copi- lul de virstă preșcolari este ca- pabit ți rezolve problema oare s’;r accesibile puterii lui de in- țetegere. Prin urmare, educatoa- rea trebuie să știe tn ce măsură sint accesibile pentru copii atît rrri-.teie, dl fi conți ruliu, unui âjdac-ic. La baza oricărui / v s-iu-ic trebuie să stea acti- : copiilor. De aceea • - xi .soc didactic nu poate fi -e ^unci cind capitul nu r ege e i se cere și cum t'e- eu» ți -usțmndă corințolor puse ?'.cuu: knul didactic ca un m I - ae . .~‘r-ire a copiilor, e- c-.-'iarza trebuie să fie con- de scopul pe care-l ur. rr.^epe însuți cdedioul de co- r- -.rebuie sa știe, la rindul lui, 1 trecut la InsănlnțarM acestor culturi. teoretice sînt urmate de aplicații prac- tice în condițiile și cu mijloace e pe care viitorii învățători le vor găsi la sate. Elevii și. studenții sint invățați, totodată, să folosească mijloacele cele mai bune, metodele cele mai înaintate de lucru în agricultură. Uneori, cind in școală nu există po- sibilități pentru legarea cunoștințelor de practică, se folosesc în acest scop vizitele la diferite unități agricole so- cialiste sau la alte instituții care dis- pun de mijloacele respective. Astfel, după ce elevii și studenții au învățat la curs despre creșterea păsărilor, s-a organizat o vizită la Palatul pionieri- lor unde ei au cunoscut nemijlocit construcția clocitorilor artificiale, meto- dele raționale de creștere și îngrijire a puilor etc. Profesorii de științe agricole sînt permanent preocupați de a face cuno- scute elevilor și studenților sarcinile cuprinse în documentele de partid cu privire la dezvoltarea agriculturii. De fiecare dată profesorii le arată și sar- cinile ce le vor reveni lor, ca învăță- tori la sate, făcindu-i conștienți de da- toria patriotică de a contribui la trans- formarea socialistă a agriculturii, la răspindirea cunoștințelor agrotehnice înaintate, la combaterea metodelor em- pirice care mai sînt încă folosite in unele locuri la sate. Pentru a da elevilor posibilitatea să cunoască mai îndeaproape problemele mecanizării agriculturii, pentru a le oferi prilejul de a se familiariza cu piesele și mașinile agricole, cu monta- rea lor, cu regimul de exploatare a mașinilor agricole — lucru deosebit de însemnat pentru munca pe care ei o vor desfășura ca învățători la sate, Institutul organizează practica elevilor și studenților în producție la uzinele „Semănătoarea". Elevii și studenții, or- ganizați pe grupe, vor lucra efectiv în uzină cîte patru ore pe săptămînă. Ținîndu-se seama de faptul că teh- nica nouă, înaintată, pătrunde pe scară tot mai largă în agricultură, în viața satelor, la institut s-a creat un atelier de lăcătușărie șl electrotehnică. Atelie- rul este dotat cu utilajul necesar, așa incit asigură desfășurarea lucrărilor practice în condiții mulțumitoare. La înzestrarea lui au contribuit mult uzi ne le „Semiinătoarea" care patronează Institutul. In atelier elevii și studentii învață să efectueze diferite lucrări de electricitate, să facă legături simple și în serie, să confecționeze rezistențe e- lectrice, să repare tablourile de distri- buție etc. — dobindesc deprinderea de a pili metalul, de a-l îndoi la rece și la cald, de a confecționa obiecte de uz casnic. Pentru buna pregătire a viitorilor în- vățători o însemnătate mare o are și studiul contabilității. La acest curs stu- denții primesc cunoștințe de contabili tate' legate de economia sătească, de activitatea gospodăriilor agricole colec- tive, a gospodăriilor agricole de stat a cooperativelor de consum etc. Cursul îi ajută să învețe cum se întocmește un cont, cum se înscrie o operație eco- nomică în registrele contabile (jurnal, cartea mare) cum se extrage o balanță de verificare. De asemenea, cursul de contabilitate le înlesnește viitorilor în- vățători să cunoască documentele con- tabile ale unei școli, să fie gospodari chibzuiți, să întărească și să apere a- vutul obștesc. Preocuparea continuă a profesorilor institutului de a pregăti pe viitorii în- vățători pentru munca pe care o vor desfășura la sate dă rezultate tot mai bune. Acest lucru este confirmat și de răspunsurile elevilor și studenților la lecții. Așa, la o lecție despre cultura legumelor bulboase, studentul D. Burla- cu din anul 1 a vorbit despre metodele de însămînțare folosite în cultura a- cestor plante, a apreciat cantitatea de semințe necesară la ha și a indicat e- poca optimă de însămînțare a legume- lor — dovedind prin aceasta cunoaște- rea temeinică a aplicațiilor practice le- gate de lecția respectivă. La lecția de apicultura despre controlul sumar al familiilor de albine, studenta C. Bălan a vorbit cu pricepere despre felul în care se execută controlul sumar de pri- măvară al familiilor de albine și despre procedeele de îndreptare a stărilor anor- male survenite în viața familiei de al- bine în perioada iemării. Astfel, viitorii învățători sînt pregă- tiți să îmbine întreaga lor muncă in- struotiv-educativă și obștească cu ce- rințele vieții, să devină luptători activi pentru progresul școlii, pentru trans- formarea socialistă a agriculturii. I. MIHAI Le-: "e de control pentru Încheierea trimestrului II sint pentru oce- ■aci a serioasă verificare a cunoștințelor fi deprinderilor Însușite. Lucrările practice de control L».cririle practice de control efectuate la sfîrșituj fiecărui trimestru al anului școlar tre- buie să oglindească cît mal oeplm cunoștințele teoretice asimilate de ucenici Ia tehno* logia meseriei, cit și deprin- derile practice însușite de a- ce«tia in activitatea de ate- lier In același timp, In cadrul lucrărilor practice de control maiștrii-instructori au posibi- litatea să-și verifice metodele de predare folosite in cursul trimestrului respectiv. Ținind seama de aceste o- biective, am ales pentru acest sfirșit de trimestru, împreună cu profesorul de tehnologie și conducerea școlii, asemenea lu- crări practice de control, incit să mi pot da seama ce pro- grese au făcut ucenicii mei — nucii lăcătuși mecanici din «=-j 1 Dacă in trimestrul I le» cerut să execute in ca- drat lucrărilor de control cile u ciocan din otel de 0,250 kijoșrame. care presupunea o- per-iii simple, acum aveau de executat cite un dispozitiv de șlefuit Alegerea noastră s-a eprit la această piesă deoarece in executarea ei ucenicii tre- buiau să aplice majoritatea cunoștințelor și deprinderilor căpătate de la începutul anu- lui școlar și pină la sfirșitul trimestrului II: cunoștințele și deprinderile de îndreptare a metalelor, de trasare, tăiere și p.lire. de găurite și răzuite « metalelor, de nituire manuală, de filetate interioară și exte- rioară. După stabilirea lucrării de control, am trecut la asigura- rea materialului necesar. In primul tind am controlat tru- sele de scule ale fiecărui u- cenic în parte, urmărind ca „Să cunoaștem motorul" ■secat ..Editare Ttaeretu- a Mp ari t twrajea ,,SA CV NO AȘ TEM MOTORUL’, •taiU M sprijine activi ta- •m pa tărimal poHtehnlzâril tavățămlniMnl. AsBarvl. Eae Maxia, deș- erte tata • larmă atrăgătoare fi p« tal elexal luturot coa- riractLa. tort lan ar ea șl ta. aag aamaial de probleme ate sol ora! ni ca ardere ta- lani Numeroasele experien- ța practico precum *1 des- odeiM amănunțită ■ unor coartiwtM do modele șl ma- cWta do motoare daa poai- MMalen oierilor din feeriile do coiloxâ generală să veri- ■ea Ba viată diferite legi fi hmuern învățate la ma- rin teoretica. acestea să fie complete. Scu- lele uzate au fost date la re- condiționat sau au fost schim- bate cu altele din magazia școlii. Ne am procurat din timp oțel T 4, oțel lat și oțel pătrat care a fost debitat în bucăți și repartizat fiecărui ucenic. Am verificat și am pus In perfectă stare de funcțiune mașinile de găurit, polizoarele și ferăstraiele mecanice, pre- cum și raboteza cu cuțit mo- bil (șeping), pe care ucenicii urmau să le folosească în e- fectuarea lucrării practice de control. Am făcut cunoscută uceni- cilor tema lucrării. In cadrul unui instructaj practic le-am prezentat schița dispozitivului de șlefuit și le-am descris o- perațiile ce trebuie parcurse pentru confecționarea aces- tuia. Astfel ucenicii au avut posibilitatea să-și pregătească minuțios locul de muncă, u- neltele necesare, să . aprofun- deze și să-și sistematizeze în mod judicios operațiile ce urmau să le execute in timpul lucrării practice de control. în verificarea și aprecierea lucrărilor practice executate de ucenici am ținut seama de următoarele elemente de bază ; felul în care fiecare ucenic și-a organizat locul de muncă ; fe- lul cum a mînuit sculele, dis- pozitivele și mașinile ■ modul cum a folosit schița și a apli- cat procesul tehnologic cel mai indicat ; felul cum a apli- cat regulile de protecție și tehnica securității muncii ; ca- litatea și durata de execuție a lucrării. Urmărind aceste o- biective am putut să-mi dau seama, totodată, de calitatea propriei mele munci, așa cum se reflectă ea în pregătirea u* cenicilor. Astfel, am constatat că ucenicii mînuiesc cu înde- minare sculele și mașinile și că, în general, și-au însușit deprinderile practice prevăzute în programa școlară. Am cons- tatat însă la unii ucenici lip- suri în ceea ce privește folo- sirea judicioasă a schiței. Deficiențele semnalate în timpu] desfășurării lucrărilor practice de control vor consti- tui obiectul unei temeinice a- nalize atît cu grupa de ucenici, cît și în consiliul pedagogic. în felul acesta, rezultatele lucrărilor de control pentru în- cheierea trimestrului II, con- cluziile trase pe marginea lor vor fi pentru mine un prețios îndreptar în munca pe care o voi desfășura in ultimul tri- mestni al anului școlar. MIHAI CUC mxialni-inatructor la Școala de meserii Galați Predarea limbii romîne în școlile profesionale Predarea gramaticii limbii romîne în școlile profesionale are drept scop să asigure cu- noașterea temeinică de către ucenici a normelor de scriere și vorbire necesare unei ex- primări corecte, literare, în- țelegerea tuturor noțiunilor de specialitate și posibilitatea re- dării clare, explicite, a acestor noțiuni. De aceea, în aceste școli nu se pune atît pioblema predării unor cunoștințe teo- retice noi de limba romînă. ci a consolidării cunoștințelor a- cumulate în clasele V—VII și mai ales a formării deprinderii de a aplica în mod corect în scriere și vorbire aceste cunoș- tințe. Observațiile făcute asupra predării gramaticii limbii ro- mîne în unele școli profesio- nale din București dovedesc că, în general, cadrele didac- tice au înțeles obiectivul in- troducerii orelor de gramatică în programele școlare și se străduiesc să realizeze acest obiectv. Astfel, lecția de punctuație (virgula, punctul și virgula, două puncte), ținută de profe- sorul loan Angintescu la Școa- la profesională „Tehnometal" a fost o bună lecție de grama- tică aplicată, în care recapitu- larea unor noțiuni teoretice de sintaxă — subiectul multiplu, propoziția etc. — a avut drept scop consolidarea priceperilor și deprinderilor de punctuație. Marea majoritate a ucenicilor au înțeles ușor legătura dintre semnele de punctuație discu- tate în lecție și noțiunile de sintaxă respective. Există însă în unele școli profesionale și de meserii pro- fesori care nu au înțeles sco- pul de bază al predării grama- ticii în aceste școli. în lecți'le lor, aceștia pun accentul pe repetarea unor noțiuni teore- tice nelegate de texte. Așa, de exemplu, lecția cu privire la verb ținută de tovarășa Ana Ehrlich la Școala profesională „Gr. Preoteasa" sau lecția cu privire la părțile de vorbire neflexibile ținută de tovarășul Dumitru loan la Școala pro- fesională ,,23 August' au fost pur teoretice. Socotind că „reîmprospătarea cunoștințelor de gramatică din clasele V—VII" — de care vorbește programa școlară — înseamnă o simplă repetare a cunoștin- țelor asimilate anterior de ucenici, acești profesori au consumat în întregime timpul lecției pentru o asemenea re- petare. Tovarășa Ehrlich a re- produs pe tablă conjugarea verbului, iar tovarășul Dumi- tru loan a recapitulat defini- țiile părților de vorbire ne- flexibile. Amîndoi au ignorat cu totul problemele de ortoe- pie și ortografie cum ar fi for- mele scurte ale verbului a fi, dlWIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIMIIIIIIIHHMimiinHIlIIIIHHIIHIIIN.......................................................IIIHHIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIM in ședî • în școli Atelierul de tlmplă- rie al Școlii de mese- rii din Mediaș, este dotat cu un bogat uti- laj modern. Tn cadrul activității practice, u- cenicii execută nume- roase comenzi de mo- bilier necesar școlilor și institutelor de în- văfămînt superior. Nu- mai în acest an s-au confecționat și livrat zeci de dulapuri, ca- tedre, mese pentru la- boratoare. bancuri de lucru necesare atelie- relor din școlile de cultură generală etc. Valorificînd deșeu- rile provenite din con- fecționarea mobilieru- lui, ucenicii, îndru- mați de maiștri-in- imperativul afirmativ și cel negativ al aceluiași verb, lo- cuțiunile adverbiale etc. De asemenea au neglijat analiza pe text a noțiunilor predate. Consumînd fără profit mulțu- mitor timpul acordat prin programa școlară, aceste lecții n-au corespuns scopului pre- dării gramaticii în școala pro- fesională. Faptul că o serie de pro- fesori nu-și orientează în mod just lecțiile de gramatică a fost dovedit și de rezultatele unei dictări date elevilor din cîteva școli profesionale din București. Dictarea avea drept scop verificarea deprinderilor dobîndite de ucenici în ceea ce privește ortografia corectă a substantivului — temă par- cursă în lecțiile anterioare. Textul era constituit dintr-un dialog de numai două replici. Din cei 115 ucenici care au scris după dictare, puțini au ortografiat corect genitivul fe- minin singular articulat (mar- ginea mării), nominativul mas- culin plural articulat șj near- ticulat al substantivului „mem- bru" (membrii U.T.M., niște membri) și al substantivului „copilul" însoțit de adjectivul posesiv „nostru" (copiii noștri). De asemenea, puțini cunoșteau punctuația vocativului. A- ceasta arată că în recapitula- rea declinării substantivului nu s-a stăruit suficient asupra de- prinderilor de ortografiere co- rectă a terminațiilor flexiona- re. Aceasta s-a petrecut în special în școlile în care pro- fesorii de limba romînă s-au mulțumit să repete numai pa- radigmele declinării. Rezultatele slabe ale dictării dovedesc în același timp că în unele școli de 7 ani nu se pune accentul, destul de serios, pe predarea practică a noțiu- nilor de gramatică, insistîn- du-se mai mult asupra cu- noașterii teoretice a acestora. Fără îndoială că neajunsu- rile existente în predarea gramaticii în școlile profesio- nale și de. meserii se datoresc și faptului că lipsesc manua- lele de specialitate. De ase- menea, se simte nevoia ca programa școlară să fie mai amănunțită, să conțină îndru- mări metodice mai explicite. Cadrele didactice care pre- dau limba romînă în școlile profesionale și de meserii au însă largi posibilități, chiar în actualele condiții, de a ri- dica nivelul șj eficacitatea lecțiilor, punînd accentul cu precădere pe consolidarea cu- noștințelor de gramatică în strînsă legătură cu practica ex- primării corecte în vorbire și scriere și aducînd pe prim plan acele noțiuni care corespund recomandărilor făcute de ac- tuala programă școlară. GH. N. DRAGOMIRESCU I. FOLESCU structori, cui realizat tn lunile ianuarie și februarie 75 taburete, 50 rame pentru ta- blouri, 30 echere șl 500 cozi pentru cioca- ne, în valoare de pes- te 4000 lei- Prof. C. FODOR Mediaș Școala profesională de pe lingă 'Uzinele „Strungul" din Ora- șul Stalin are un nou cabinei de desen teh- nic, înzestrat cu 35 mese speciale. Acestea au fost executate de ucenici in atelierele școlii. GH. ANDREI Brigada de muncă patriotică a ucenicilor școlii profesionale de pe lingă Șantierul naval din Constanfa desfășoară o rodnică activitate pentru în- frumusețarea litoralu- lui Mării Negre. Uce- nicii muncesc cu en- tuziasm la taluzarea matului mării și la plantarea de arbori. V. SAVU ★ Grupul școlar minier din Lupeni dispune de o bibliotecă care cu- prinde peste 20.000 de volume, în limbile romînă și maghiară. Numai în ultimul an biblioteca s-a îmbogă- țit cu 6000 de cărfi. Activitatea metodică a directorilor La sfirșitul auuiui trecut, cercul pedagogic al cadrelor didactice din școlile profe- sionale șl tehnice ale orașu- lui Craiova a organizat un schimb de experiența cu alte cercuri pedagogice din țară. S-au relevat cu acel prilej, pe lingă multe lucruri pozitive, o serie de deficiențe destul de Importante in munca des- fășurată de directorii școlilor. Aceasta era și o urinare a faptului că secția directorilor din cadrul cercului își ince. tase activitatea. Cercul a ho- tărit să se reînființeze acea- stă secție șl să-i asigure o activitate susținută. Activitatea secției direclo_ rllor este Îndreptată în spe- cial spre lichidarea lipsuri- lor de ordin educativ, orga- nizatoric și de planificare a muncii din unele școli. Una dintre acțiunile cele mai eficace desfășurate In ultimul timp de secția direc- torilor a fost analiza muncii educative la Școala de me- serii din Craiova. Analiza s-a desfășurat pe baza unui referat expus de tovarășul M. Marinescu, directorul a- cestei școli, și a constatărilor făcute de memhrli secției, care au asistat la orele edu- cative desfășurate de mais- trul.instrucior N. lonescu, dirigintele clasei l-a „C“. O parte din discuțiile pur- tate in cadrul analizei au fost Înregistrate pe bandă de magnetofon și difuzate de către postul de radio Cra- iova la emisiunea , .Școala și viața**. Cei care au analizai mun- ca educativă a școlii de me- serii au subliniat o serie de realizări obținute în această direcție. Totodată, însă, ei au criticat cu asprime caracterul formal ai activității dirigin- telui N. lonescu. Este sufi- cient să se arate, pentru a ilustra acest caracter, câ în clasa iul caietul de diri- glnțle — cel mai important document al dirigintelui — este completat de către elevi, nu de către profesor. Ce exemplu educativ poate da dirigintele respectiv elevilor săi dacă le cere să execute în locul Iul o obligație didaca tică I — s-au întrebat, pe bună dreptate, membrii sec- ției. De asemenea, orele de dirlginție ținute de tov. lo- nescu au numeroase deficien- țe metodice și de conținut. De exemplu, într una din a- ceste ore, după 20 de minute de la Intrarea dirigintelui în clasă, ordinea de zi eja e- puizată, dirigintele căutind să umple restul timpului, în mod penibil, cu discuții im- provizate. Analiza a arătat că de lipsurile existente este vinovat șl directorul școlii, care n-a controlat șl n-a îndrumat cu grijă munca di- riglnților. Intr-o altă ședință cadrele de conducere au analizat specificul conținutului mun- cii instructiv - educative la Școala profesională UCECOM, ajutlndu-l pe tovarășul N. Aprlțoiu, directorul acestei școli, să rezolve unele pro- bleme dificile In activitatea școlii. Bogatul schimb de expe. riență Intre conducătorii șco- lilor profesionale și tehnice pe care-1 prilejuiește activi- tatea secției directorilor din cadru! cercului pedagogic constituie un mijloc însemnat de îmbunătățire a activității acestor școli. Prof ION PATRAȘCU Craiova Pentru popularizarea cărfii în rîndul uceni- cilor și elevilor, in cadrul bibliotecii s-a organizat o vitrină de prezentare a noutăți- lor literare. Profesorii diriginfi organizează regulat recenzii asu- pra căr(ilor nou apă- rute. unele din ele fiind prezentate și la stafia de radioampli- ficare. Ca urmare a acestor acțiuni, majoritatea u- cenicilor și elevilor frecventează bibliote- ca școlii și participă cu vădit interes la concursul „Iubiți car- tea“. A. CRISTEA Lupeni CONSULTAȚIE LA TEMA s învățătura marxist-leninistă despre partid. Partidul Muncitoresc Romîn, forja conducătoare a popor ului în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră. întărirea continuă a unității și*discip linei departid. Partidul Muncitoresc Romîn, forța conducătoare a poporului în lupta pentru construirea socialismului în țara noastră Transformarea revoluționara a societății capitaliste în societate socialistă este o sarcină grea- Pentru a învinge burghezia — care se sprijină pe puterea ca- pitalului, pe aparatul de stat burghez— și a făuri o economie și cultură nouă, socialistă, este necesar ca clasa muncitoare să fie bine organizată și îndrumată, este necesar ca ea să aibă un conducător politic curajos și călit. Marx și Engels, bazîndu-se pe cunoașterea legilor obiective ale dezvoltării societății omenești, și îndeo- sebi a societății capitaliste, au creat, pentru prima dată, teoria socialismului științific și un partid de sine stătător al proletariatului, al cărui principal țel este eliberarea tuturor oamenilor muncii de robia ca-< pitalistă, mobilizarea maselor muncitoare la lupta pentru a da viață mărețelor idei ale marxismului. Principiile fundamentale ale socialismului științi- fic, tezele marxiste despre construirea partidului re- voluționar al clasei muncitoare, elaborate de Marx și Engels. au fost însă denaturate după moartea aces- tora de către oportuniștii care își făcuseră cuib în partidele reformiste ale Internaționalei a IL a In condițiile trecerii capitalismului în faza impe- rialistă. în epoca marilor lupte de clasă ale prole^ tariatului pentru eliberarea întregii societăți de sub orînduirea exploatării capitaliste, se simțea nevoia unui partid capabil să organizeze și să conducă clasa muncitoare și celelalte mase asuprite la lupta împo- triva exploatării capitaliste, pentru răsturnarea do- minației burgheziei. Atunci, ca și acum, nu era su- ficient ca un partid să poarte titulatura de „munci- toresc”. sau „socialist” pentru a reprezenta cu ade- vărat interesele clasei muncitoare și ale oamenilor muncii Astfel de partide erau pe atunci destule, însă ele s-au dovedit incapabile să conducă lupta clasei muncitoare. Partidele social-democrate ale Internațio- nalei a Il-a s-au demascat în fața lumii întreg^ ca agenturi ale burgheziei în mișcarea muncitorească. Și astăzi există în lume partide care, punîndu-și firma de partide muncitorești, caută să îndrepte clasa mun< citoare pe drumul pactizării cu burghezia. Partidul laburist din Anglia, de exemplu, deși își zice „mun- citoresc". nu se sfiește să propovăduiască pacea intre clase, renunțarea la lupta împotriva burgheziei. Con- ducătorii partidului socialist francez, de teapa lui Guy Mollet, sprijină cu o perseverență demnă de o cauză mai bună războiul murdar împotriva eroi- cului popor algerian, care luptă pentru eliberarea sa națională, au respins propunerile Partidului Comunist Francez de a lupta împreună pentru a bara calea fascismului în Franța. Desigur că asemenea partide, oricum s-ar intitula ele, nu exprimă adevăratele in- terese ale clasei muncitoare. Avînd drept călăuză indicațiile lui Marx și Engels despre partidul proletar. Lenin are marele merit de a fi dezvoltat, in condițiile imperialismului, învăță-* tura despre partidul clasei muncitoare- V. I. Lenin, genial teoretician și conducător al mișcării comunis- te mondiale, a făurit un partid marxist, capabil să conducă clasa muncitoare și pe ceilalți oameni ai muncii Ia răsturnarea puterii moșierilor și capitaliș- tilor și instaurarea dictaturii proletariatului, un partid care servește drept model pentru partidele comuniste din lumea întreagă. înarmat cu știința niarxist-leninistă, călit in focul unor mari lupte re- voluționare. puternic prin legătura sa strînsă cu ma- sele, prin organizarea sa, necruțător față de duș- manii clasei muncitoare, PC.U.S. a condus cu suc* ces lupta muncitorilor, țăranilor și națiunilor asu- prite din Rusia țaristă pentru doborirea moșierilor și capitaliștilor, pentru instaurarea dictaturii prole- tariatului. Victoria Marii Revoluții Socialiste din Oc- tombrie a arătat maselor asuprite din întreaga lume că statul exploatator poate fi zdrobit numai dacă lupta clasei muncitoare și a celorlalți oameni ai muncii este organizată și condusă de un puternic partid proletar revoluționar, credincios pînă la capăt învățăturii marxist-leniniste. ,.Ca rezultat al dezvoltării istorice a mișcării co- muniste și muncitorești internaționale, Partidul Co' munist al Uniunii Sovietice a devenit detașamentul ei de frunte, a cărui experiență istorică reprezintă un bun de neprețuit al întregii mișcări muncitorești, o permanentă sursă de inspirație pentru activitatea partidelor marxist-leniniste' — a spus tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de al XXI-lea Con- gres extraordinar ai P.C.U-S. în țara noastră, partidul revoluționar al clasei muncitoare s-a plămădit in focul creșterii avintului revoluționar al clasei muncitoare, ca urmare a adîn* cirii contradicțiilor de clasă din Romînia și a influen- ței Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Făurirea Partidului Comunist din Rominia a fost un eveniment de însemnătate istorică pentru țara noastră, pentru mișcarea muncitorească. Partidul co- munist s-a clădit ca un partid care moștenea și continua cele mai bune tradiții de luptă ale poporu- lui romîn pentru libertate, independență națională, progres social. El a fost rezultatul unui proces în- delungat de dezvoltare istorică a poporului nostru, rezultatul luptei sale de veacuri pentru eliberarea so- cială și națională, continuată și ridicată pe o treaptă superioară de mișcarea muncitorească revoluționară. Făurirea partidului comunist a constituit o victo- rie istorică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din Ro- mînia Prin crearea Partidului Comunist din Romî- nia în 1921, clasa muncitoare și toți ceilalți oameni ai muncii din Romînia au căpătat un conducător ne- înfricat, în stare să le călăuzească pașii pe calea eli- berării de exploatare și asuprire, pe calea democra- ției și socialismului. Partidul marxist-leninist al clasei muncitoare din Romînia este singurul partid din istoria țării noastre care a acerat și apără cu adevărat interesele poporu. Iui muncîîor; el este singurul partid care s-a dove- dit in stare să organizeze și să conducă cu succes masele l-a lupta pentru transformarea socialistă a so- cietății, pentru înfrîngerea dușmanilor poporului mum citor. Sub conducerea partidului s-a făurit și întărit alian- ța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, care a izbutit să alunge pe moșieri și pe capitaliști de la putere, să făurească puterea populară. Datorită luptei clasei muncitoare, în frunte cu Partidul Mun- citoresc Romîn, țara noastră a devenit, dintr-un stat supus marilor puteri imperialiste din Apus, un stat liber și independent cu o economie în plină dezvol- tare. Dintr-un popor lipsit de drepturi și exploatat, poporul nostru a devenit, sub conducerea partidului clasei muncitoare, liber, stăpin pe soarta sa, cons- tructor al unei vieți noi, socialiste. De ce are nevoie clasa muncitoare de un partid revoluționar marxist-leninist Motorul dezvoltării orînduirilor sociale împărțite in clase antagoniste este lopta de clasă, lupta maselor populare exploatate împotriva exploatatorilor. Lupta de clasă își găsește cea mai deplină oglin- dire în lupta dintre partide. „Intr-o societate bazată pe împărțirea în clase, lupta între clasele ostile — spunea Lenin — devine tn mod inevitabil, pe o anu- mită treaptă de dezvoltare a ei. o kiptă politică- Ex* presta cea mai desăvirșită, cea mai completă și mai închegată a luptei politice dintre clase este lupta dintre partide" '. Partidul este organizația politică a uneia sau alteia dintre clase, al cărei țel este apă- rarea intereselor clasei sale, în lupta împotriva altor clase. Ideologii burghezi se străduiesc din răsputeri să ascundă legătura strînsă ce există între partide șl clase, caracterul de clasă, țelurile adevărate ale par- tidelor burgheze. Partidele burgheze și mic-burgheze maschează cu grijă caracterul lor de clasă, caută să se prezinte ca partide fără de clasă, „independente”, care ar sta, cică, deasupra claselor. In țările capita- liste există mai multe partide burgheze și nric-bur- gheze, fiecare din ele exprimind interesele unui amu mit grup de capitaliști : burghezia industrială, ban- cară, chiaburimea etc. Tuturor le sînt însă comune apărarea intereselor burgheziei, ura lor împotriva cla- sei muncitoare și a oamenilor muncii. Așa, de pildă, tn Statele Unite ale Americii, în timpul alegerile* se înfruntă foarte gălăgios două mari partide burgheze — democrat și republican. Intre ele nu există însă nici un fel de deosebiri esen- țiale. Politica guvernului republican actual și a pre- ședintelui S.U.A., care face parte din acest partid, nu se deosebește cu nimic de politica dusă de partidul democrat. De pildă. în prezent, majoritatea tn Sena- tul și Camera S.U.A. o deține partidul democrat. In timp ce Congresul S.U.A. este dominat de reprezen- tanții partidului democrat, președintele și membrii guvernului fac parte din partidul republican. Dacă s-ar lua lucrurile în serios, ar însemna că puterea executivă este în mîna unui partid, iar puterea legislativă în mîna opoziției. In realitate, între cele două partide politice americane nu există diferențieri ideologice și deci nici poziții fundamental diferite în probleme externe sau interne, pentru simplul mo* tiv că amîndouă se străduiesc să slujească, de la guvern sau dm „opoziție”, interesele capitalului mo- nopolist. Spre deosebire de partidele burgheze și mic-bur- gheze, partidul marxist-leninist afirmă în mod deschis că el este partid de clasă, partidul clasei muncitoare, că el slujește intereselor clasei muncitoare. De ce clasa muncitoare are nevoie de un partid politic pro- priu ? Lupta clasei muncitoare pentru cucerirea pu- terii poate fi asemuită în anumite privințe cu un răz- boi între două clase ale căror interese sînt cu totul opuse. Și cum nici o armată nu poate lupta cu suc- ces dacă nu are comandanți încercați, tm stat-major experimentat, tot așa nici clasa muncitoare nu poate ieși victorioasă din lupta pe care o duce împotriva burgheziei dacă nu are un conducător, dacă nu este îndrumată in permanență de partidul ei politic. Clasele exploatatoare au de partea tor puterea poli- tică. puterea economică, dispun de armată, poliție, închisori, biserica, școala, presa etc. Principala armă de luptă a clasei muncitoare este organizarea. întrunind în rîndurile sale elementele muncitorești cele mal înaintate, mai active politicește, care își dau seama cel mai bine de menirea istorică a proletaria- tului, partidul introduce conștiința socialistă în rîn- durile clasei muncitoare, insuflă acesteia încredere în forțele proprii, o organizează și o conduce la luptă conștientă împotriva puterii capitaliștilor și moșie- rilor. Partidul clasei muncitoare studiază, pe baza științei marxist-leniniste, condițiile tn oare se desfășoară lupta clasei muncitoare în diferite etape, raportul de forțe, relațiile dintre diferitele clase sociale, starea de spirit și gradul de conștiință a diverselor categorii de oameni ai muncii, experiența luptei revofuționare pe plan național și jnternaționaf, trăgtod învățămin- tele corespunzătoare. Pe această bază, partidul sta- bilește linia sa politică, metodele sale de activitate, desfășoară o largă și susținută muncă politică și or- ganizatorică pentru a concentra tot timpul atenția clasei muncitoare asupra sarcinilor fundamentale și a-i da în permanență perspectiva luptei revoluționare. înarmată cu conștiința socialistă, cu atotbiruitoarele idei ale marxism-leninismului, clasa muncitoare acțio- nează conștient pentru transformarea revoluționară a societății, pentru lichidarea orînduirii bazate pe ex- ploatarea omului de către om. Dacă în țara noastră și hi celelalte țări de democra- ție populară s-a putirt organiza și înfăptui revoluția populară și instaura dictatura proletariatului, aceasta se datorește, înainte de toate, faptului că partidul mar- xist-leninist a reușit să insufle o înaltă conștiință ma- jorității poporului, să ridice la lupta împotriva asupri, rii și exploatării masele de milioane ale celor ce mun- cesc. Sub conducerea P.C.R., clasa muncitoare din țara noastră a înscris pagini glorioase în istoria poporului nostru. Eroicele lupte ale muncitorilor ceferiști și pe- troliști din februarie 1933, care au constituit cea mai puternică ridicare la luptă a proletariatului romîn înain- te de al doilea război mondial, sînt rezultatul acțiunii îndelungate și minuțios pregătite a Partidului Comu- nist din Romînia. Marile lupte din februarie 1933, organizate și condu- se de Partidul Comunist din Romînia, au marcat o co- titură adîncă în desfășurarea luptelor revoluționare din țara noastră, o manifestare a voinței dîrze a clasei muncitoare de a opri și respinge ofensiva dezlănțuită de clasele exploatatoare împotriva nivelului de trai al celor ce muncesc, de a se opune cu toate forțele fasci- zării țării. In luptele revoluționare din februarie 1933 s-au ridicat numeroase cadre conducătoare de partid ieșite din rîndurile clasei muncitoare, legate prin mii de fire de masele de oameni ai muncii. In condițiile dictaturii fasciste, ale terorii sîngeroase dezlănțuite împotriva partidului, cadrele de bază ale partidului, tn frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, însuflețite de o încredere profundă în forțele cla- sei muncitoare și ale poporului, în victoria Uniunii So- vietice asupra fascismului, avînd o perspectivă clară a- supra sjtuațiej în care se afla țara noastră, au definit în mod just obiectivele strategice și tactice, trasînd linia directoare și sarcinile care se puneau în fața partidului în vederea mobilizării la luptă și unirii tu- turor forțelor patriotice pentru răsturnarea dictaturii fasciste și trecerea Romîniei de partea coaliției anti- hitleriste. Partidul Comunist din Romînia a fost organizatorul și conducătorul insurecției armate de la 23 August 1944, eveniment ce a avut o importanță hotărîtoare pentru destinele patriei noastre. Meritul partidului nostru este că s-a orientat just în noile condiții isto- rice ale luptei pentru transformarea revoluționară a societății — condiții create de înfrîngerile zdrobitoare pricinuite trupelor hitleriste și trupelor guvernului fas- cist antonescian de către glorioasele armate sovietice, de ofensiva eliberatoare a armatelor sovietice pe te- rHoriul țării noastre, ca și de împrejurarea că mișca- rea revoluționară se dezvolta nemijlocit din lupta în- tregului popor pentru eliberarea de sub jugul fascist — înfăptuind acțiunea coordonată a forțelor patriotice populare și a soldațitor, ofițerilor și generalilor pa- trioți, care a dus la răsturnarea dictaturii fasciste și ieșirea Romîniei din războiul hitlerist. După 23 August 1944, partidul a condus lupta ma- selor pentru democratizarea țării, refacerea economiei naționale, instaurarea regimului de democrație populară. La chemarea partidului, sute de mii de muncitori și țărani au participat activ Ia lupta pentru răsturnarea guvernului Rădescu, la lupta pentru înviorarea pro- ducției industriale și agricole, înlăturarea haosului financiar și a inflației, pentru crearea condițiilor ne- cesare în vederea cuceririi întregii puteri politice de către clasa muncitoare și trecerii la înfăptuirea re- voluției socialiste. Poporul romîn a cunoscut multe partide care-și ziceau „naționale", „populare", „țărănești" și chiar „muncitorești”, dar care reprezentau interesele capi- taliștilor și moșierilor, jefuiau bogățiile țării în com- plicitate cu capitaliștii străini. Partidul național-ță- rănesc, liberal și celelalte partide burghezo-moșiereșli, organizația fascistă a legionarilor, care nu pierdeau nici un prilej pentru a face caz de „patriotismul" lor, au dus o politică de jecmănire pînă Ia singe a po< porului muncitor. au aservit țara monopoliștilor străini, împingînd Romînia în criminalul război anti- sovietic, alături de Germania hitleristă. Ca o pagină neagră au intrat în istoria poporului nostru anii de tristă amintire ai guvernării legionaro- fasciste. Istoria tării noastre nu a cunoscut o orga- nizație mai ticăloasă, care să fi jucat un rol atît de dăunător intereselor naționale ale poporului, și in pri- mul rind ale clasei muncitoare, cum a fost Garda de fier — organizație fascistă teroristă, cu caracter di- versionist instrument în miinile claselor exploatatoare împotriva mișcării muncitorești și a luptei antifasciste a maselor, agentură a imperialismului german. Gar- da de fier a fost creată. încurajată și susținută de clasele dominante și partidele acestora din Romînia, care i-au dat posibilitatea să-și desfășoare în voie activitatea criminală, acțiunile teroriste șt de jaf. Practicând o demagogie nerușinată, legionarii au acționat în direcția otrăvirii conștiinței maselor cu propaganda naționalistă, șovină. Foame și mizerie, sute de mii de vieți timpuriu secerate, suferințe fără margini a adus poporului dominația legionarilor și a partidelor burghezo-moșierești Poporul muncitor s-a convins prin proprie expe- riență că singurul partid care a luptat și luptă cu consecvență și cu devotament fără margini penfru a-i făuri o viață mai bună, singurul partid care a do- vedit prin fapte că nu cunoaște interese mai înalte decît interesele celor ce muncesc este P.M.R. Parti- dul e singe din sîngele poporului, a cărui cauză o slujește cu abnegație. Succesele obținute de partid în creșterea rindurilor sale, în îmbunătățirea compoziției sale sociale reflectă în mod viu legăturile indisolubile ale partidului cu clasa muncitoare, cu masele largi ale poporului, încrederea și dragostea profundă de care se bucură partidul în mase. Pentru devotamentul și hotărirea cu care partidul nostru a apărat și apără adevăratele interese ale poporului, oamenii muncii din țara noastră l-au recunoscut drept unicul lor con- ducător, înscriind în Constituția R-P-R. că „Partidul (Continuare in pag. 7-a) (Urmare din pag. 6-a) Muncitoresc Romîn este forța conducătoare atît a organizațiilor celor ce muncesc, cît și a organelor și instituțiilor de stat, in jurul iui se strîng laolaltă toate organizațiile celor ce muncesc din R P.R.* Ex- plicînd de ce întregul popor muncitor a recunoscut Partidul Muncitoresc Romin ca singurul său condu- cător. tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej arăta că aceasta „..se datorește faptului că masele înainte ex- ploatate și asuprite, care n-au avut un partid, și-au găsit in partidul comuniștilor un partid al lor, de care se simt legate cu trup și suflet, partid care a ♦ organizat masele muncitoare și le-a condus în lupta de eliberare de sub jugul exploatării, care le con- duce spre victoria deplină a socialismului" *. P. M R. — conducătorul poporului pe drumul socialismului Partidul comunist este necesar clasei muncitoare, oamenilor muncii nu numai inainte de cucerirea pu- terii și nu numai în timpul cuceririi puterii, ci și dapă ce puterea a trecut in mîinile clasei muncitoare. Cocerind puterea politică, clasa muncitoare din țara noastră, condusă de partid, și-a pus drept sarcină mobilizarea maselor la construirea socialismului, la făurirea noilor relații de producție în industrie și agri- cultura. Sarcina de bază a partidului în perioada actuală este lichidarea deplină a exploatării omului de către om șt construirea societății socialiste în Republica Populară Romînă. în care se asigură aplicarea prin- cipiului >,de la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după nv-Kca sa*. In vederea înfăptuirii acestei sarcini, partidul mo- te. . . pe oamenii muncii pentru dezvoltarea mai departe a industriei, și in prunul rind a industriei grele, pentru dezvoltarea agriculturii, transportului și celorlalte ramuri ale economiei naționale, desfășoară munca politică și organizatorică în masa țărănimii muncitoare pentru transformarea socialistă a agricul- turii Partidul și guvernul nostru au urmat și urmează consecvent linia generală de industrializare și electri- ficare 2 țarii ca o premisă obligatorie pentru asigu- rarea bazei tehnicomateriale a socialismului. Dez- voltarea industriei grele — și în primul rind a ini dustriei constructoare de mașini — s-a dovedit prin- cipala pirghie pentru dezvoltarea industriei producă- toare de bunuri de consum, pentru trecerea treptată a micilor gospodării țărănești la agricultura socia- listă rneeimUată. pentru crearea condițiilor materiale de ridicare continuă a nivelului de viață și de cul- tură al poporului »u"c;tor. Rrxuă,.u- a nrcdoF in de 5,6 ori mai multă fontă j in 1938, de 3.5 ori mai mult oțel, de 2,6 ori mai mult earhvâe, de 5,2 ori mai mult ciment, de 2 on mai multe țeslîuri de bumbac, lină și mătase, de 2,5 ori mai mult ulei și de 2,1 ori mai muH zahăr. Este caracteristică din acest punct de vedere dez- voltarea puternică a industriei construcțiilor de ma- șini și a prelucrării metalelor, a cărei producție a ajuns în 1958 de 7.5 ori mai mare decît în 1938, pentru anul acesta fiind prevăzută o nouă creștere de 14V Dacă facem o comparație a producției industriei noastre socialiste din 1958 cu producția industriei de acum 20 de ani constatăm că întreaga producție a anului 1938 se realizează in numai trei luni. In acest an producția de oțel din 1938 se va rea- bza in numai 63 de zile, la construcțiile de mașini — tn 42 zile, la energie electrică — în 60 de zile; la produse sodice — in 75 de zile. Au fost ereate noi ramuri industriale care nu exis-- iau în Rominia burghezo-moșierească: producția de utilaj petrolifer și minier, producția de tractoare și camioane, industria electrotehnică, industria chimică a îngrășămintelor minerale pentru agricultură, a ma- selor plastice, a fibrelor sintetice, industria extracției de uraniu etc. Partidul și guvernul se preocupă de ridicarea con- tinuă a industriei siderurgice, pentru sporirea bazei proprii de metal, ca și a industriei constructoare de mașini — condiție principală a progresului economic al țării. însemnate realizări au fost obținute în aplicarea planului de electrificare a țării. In cîțiva ani au fost construite 24 de termo și hidrocentrale electrice, iar iu prezent se apropie de terminare lucrările marii hi- drocentrale *,V. I. Lenin“ de la Bicaz. La sfîrșitul anului 1957. puterea instalată a centralelor electrice a fost de 2 ori mai mare decît puterea instalată in vechea Romfnie. In domeniul industriei chimice, pentru a cărei dez- voltare în ritm accelerat țara noastră are condiții optime, se construiesc mari combinate pentru produc- ția de fire și fibre sintetice, mase plastice, îngrașă- minte chimice, celuloză- La sfîrșitul anului acesta, producția industriei chi- mice Va depăși de 10 ori nivelul din 1938. industria petrolului este în continuă dezvoltare. In această ramură eforturile sînt îndreptate în două1 di- recții. Una dintre ele o constituie continuarea pros- peCrt -dor și exploatărilor pentru sporirea rezervelor petrolifere, creșterea rezervelor asigurînd sporirea extracției de petrol. Cealaltă direcție în care sînt în- dreptate eforturile tn industria petroliferă este valo- r^karea superioară și complexă a petrolului la un nivel înalt de eficiență economică. Partidă: și guvernul acordă o mare însemnătate va- lorificării In cele mai bune condiții a patrimoniului forestier- se preocupă de înzestrarea întreprinderilor din acest domeniu cu utilaj modern în scopul folosi- rii cit mai raționale a bogățiilor forestiere ale țării. O dată cu dezvoltarea industriei grefe și pe baza dezvoltării acestei industrii a crescut producția bu- nurilor de consum, s-a lărgit considerabil sortimen- tul mărfurilor de larg consum și s-a îmbunătățit ca- litatea produselor. Pentrn a asigura un ritm susținut al industrializării socialiste a țării partidul mobilizează toate eforturile, rezervele materiale și financiare în vederea sporirii rapide a acumulărilor necesare investițiilor. Plenara C.C. a) P.M R din 26—28 noiembrie 1958 a pus în fața organizațiilor de partid, a tuturor oamenilor muncii din industrie sarcina de a lupta cu și mai multă tenacitate pentru descoperirea și valorificarea numeroaselor și importantelor rezerve existente in toate ramurile economiei naționale, in toate fabricile și uzinele, prin utilizarea mai bună a capacităților de producție, scurtarea termenelor de dare în funcțiune a noilor instalații, prin economii de materii prime și materiale în vederea creșterii producției și a reduce- rii mai accentuate a prețului de cost al produselor. 'Dînd dovadă de un inepuizabil spirit de inițiativă* colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderi, sub conducerea organizațiilor de par- tid, scot la suprafață noi rezerve ale economiei, lup- tă cu abnegație pentru îndeplinirea și depășirea sar- cinilor de plan. „Se poate aprecia de pe acum — a arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej in Expu- nerea cu privire la lucrările celui de-a) XXI-lea Con- gres extraordinar al P.C.U.S. — că prevederile Di- rectivelor Congresului al Il-lea al partidului nostru privind creșterea producției cu 60—65 la sută pe an- samblul industriei socialiste vor fi îndeplinite — și chiar depășite la o serie de principale produse in- dustriale. Partidul desfășoară politica de transformare socia- listă a satului, de atragere a milioanelor de mici pro- ducători individuali, pe calea convingerii, pe făgașul socialismului. Ca urmare a muncii politice intense desfășurate de partid, a preocupării P.M.R. pentru crearea bazei tehnico-materiale necesare agriculturii socialiste, grijii pentru pregătirea cadrelor de specia- liști agricoli, politicii de îngrădire a exploatării chia-i burești și de sprijinire financiară și tehnică a unită- ților cooperatist-socialiste, Romînia a obținut rezul- tate remarcabile în înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al II-lea al P.M.R. cu privire la creșterea și consolidarea sectorului socialist al agriculturii. Pină acum aproape 2 milioane de familii din tota- lul de circa 3 milioane șase sute mii de familii ță-» rănești au pășit pe calea agriculturii socialiste. Su- prafața agricolă pe care o ocupă sectorul socialist- cooperatist și de stat este de cca. 8 400 000 hectare, aproape 60 la sută din totalul suprafeței agricole a țării. Veniturile în continuă creștere ale gospodării- lor colective și întovărășirilor fruntașe, viața nouă ce și-o făuresc colectiviștii și întovărășiți! conving mase tot mai largi ale țărănimii de justețea politicii partidului nostru de construire a socialismului la sa- te și le fac să se îndrepte tot mai hotărit, cu încred dere din ce în ce mai mare, spre cooperativizarea agriculturii. Rezultatele obținute în transformarea socialistă a agriculturii — a spus tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej „reprezintă o realizare de însemnătate istorică, o adevărată revoluție care transformă din temelii rela- țiile social-economice la țară, întregul mod de trai al țărănimii muncitoare, toată înfățișarea satului nostru". Dînd o atenție deosebită ridicării considerabile a productivității la hectar la toate culturile, orienb'n- du-se spre dezvoltarea în țara noastră a unei agri- culturi intensive, partidul și guvernul iau măsuri pen- tru mecanizarea principalelor lucrări agricole, folo- sirea pe scară mai largă a îngrășămintelor chimice, a insecto-fungicidelor și a semințelor selecționate în agricultură, executarea unor importante lucrări de hidroameliorații și recuperare de noi terenuri agricole. Partidul Muncitoresc Romin consideră făurirea ba- zei economice a socialismului drept obiectivul central al activității sale. El îndrumă organizațiile de partid să pătrundă cu pricepere în problemele industriei și agriculturii, să exercite influența politică asupra ac- tivității organelor economice. Aceasta pste un lucru cit se poate de firesc. Fiind partid de guvernămînt, partid căruia poporul i-a încredințat destinele țării, el acordă cea mai marc atenție construcției econo- mice, problemelor care privesc baza materială a orîn- duirii socialiste- Fără marea producție industrială și agricolă, bazată pe cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, nu se poate concepe asigurarea unei abun- dente de produse, satisfacerea nevoilor mereu cres- cînde ale populației, nu se poate concepe construirea socialismului. Ca urmare a realizărilor importante obținute în in- dustrie, agricultură și celelalte ramuri ale economiei, crește treptat nivelul de trai al celor ce muncesc. îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale clasei muncitoare stă pe primul plan al preocupă- rii partidului. S-a îmbunătățit sistemul de salarizare, ceea ce a dus la sporirea cîștigului oamenilor muncii, o dată cu o însemnată creștere a productivității mun- cii. Partidul și guvernul acordă o atenție deosebită construcției de locuințe confortabile și ieftine, spori- rii fondului de locuințe pus la dispoziția oamenilor muncii. S-a îmbunătățit simțitor aprovizionarea oa- menilor muncii cu legume- zarzavaturi, fructe etc. După cum a arătat tovarășul Gh Gheorghiu-Dej la recenta adunare a activului de partid din orașul și regiunea București, Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a dezbătut propunerile cu privire la elaborarea unui plan de perspectivă a dezvoltării economiei naționale, notărînd să intensifice lucrările pentru întocmirea unei schițe-program pe o perioadă de 15 ani. Prima etapă a acestui program va fi planul economic pe perioada 1960—1965, al cărui proiect urmează să fie dezbă- tut pe larg de oamenii muncii și apoi supus aprobă- rii celui de-al 111-lea Congres al P.M.R. „Prin înfăptuirea prevederilor planului de dezvol- tare a economiei naționale pe anii 1960—1965, po- porul nostru va termina în linii mari construirea so- cialismului, trecînd într-o nouă etapă — aceea a de- săvîrșirii construcției socialiste* — a spus tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. Este o datorie de cinste și de onoare a fiecărui membru și candidat de partid, a fiecărui om al mun- cii de a-și mobiliza toate forțele și a munci cu en- tuziasm, hotărîre și perseverență, pentru atingerea acestui obiectiv însuflețitor, care va asigura o puter- nică înflorire a țării, sporirea simțitoare a venitului național, a producției și a consumului pe cap de Io- cuitor la principalele produse, satisfacerea într-o mă- sură tot mai mare a cerințelor materiale și culturale ale oamenilor muncii. Socialismul nu se poate construi fără creșterea con- tinuă a nivelului cultural al poporului. De aceea par- tidul acordă o mare atenție dezvoltării culturii, acti- vității ideologice. Tn anii puterii populare arta, știința, cultura au cunoscut un avînt fără precedent în țara noastră. Au apărut o serie de lucrări originale în do- meniu! istoriei, filozofiei, economiei politice, s-a îm- bunătățit editarea operelor clasicilor literaturii romîne și a unor lucrări importante ale gînditorilor progre- siști rom ini Scriitorii au îmbogățit literatura noastră realisl-socialistă cu lucrări remarcabile, care se bucură de o înaltă apreciere din partea poporului muncitor- Partidul îndrumă intelectualitatea să ia parte activă la construirea socialismului, la dezvoltarea și răs- pindirea culturii în rîndurile maselor populare. Majoritatea covirșitoare a intelectualității, tot ce are ea mai de preț, urmează cu încredere politica Partidului Muncitoresc Romîn și își consacră în mă- sură din ce In ce mai mare forțele și priceperea cau- zei construcției socialismului și întăririi regimului de- mocrat-popular In această activitate, intelectualitatea veche se transformă și se contopește cu noile gene- rații de intelectuali formați în anii puterii populare alcătuind un unic detașament al intelectualității legate de popor, devotată construcției socialiste, care se bu- cură de stima și ajutorul frățesc al poporului munci- tor. de grija și încrederea partidului clasei munci- toace. Unul dintre detașamentele cele mai importante și numeroase ale intelectualității îl reprezintă cadrele, didactice. Statul democrat-popular a încredințat profesorilor și învățătorilor sarcina nobilă de a educa noua generație, de a forma cetățeni demni de epoca nouă pe care o trăim, de a făuri cadre noi, capabile să aplice știința și tehnica și să contribuie la pro- gresul necontenit al acestora, constructori entuziaști ai socialismului. Partidul și Guvernul au chemat ca- drele didactice să-și consacre toate forțele luptei pen» tru stîrpirea obscurantismului, a prejudecăților mis- tice și a înapoierii culturale, să ducă în masele cele mai largi făclia culturii și științei înaintate, în- deosebi a științei și tehnicii sovietice, care și-au do- vedit superioritatea în cele mai importante domenii. După cum a subliniat tovarășul Gheorghe Gheor- ghiu Dej în cuvîntarea rostită la cea de-a doua con- ierință pe țară a Uniunii Asociațiilor studenților din R.P.R., una din sarcinile principale ale cadrelor di- dactice este de a educa la elevi dragostea față de munca fizică, de a forma în rîndurile tineretului șco- lar o opinie de masă pentru a se pregăti în vederea intrării în școli superioare muncind în producție, de- oarece drumul cel mai sigur spre invățămintul su- perior, spre o calificare profesională înaltă duce prin școala muncii în fabrică, în uzină, în mină, în gos- podăria agricolă de stat, în gospodăria agricolă co- lectivă. Cultivînd la elevi dragostea și respectul față de munca productivă, profesorii și învățătorii vor reuși să crească o generație devotată trup și suflet clasei muncitoare, poporului muncitor, cetățeni de nădejde ai Patriei noastre socialiste, care vor fi oricînd gata să apere, alături de toți oamenii muncii, cuceririle revoluționare, fabricile, uzinele, lăcașele de cultură ridicate prin truda celor ce muncesc. După cum se știe, succesele obținute de poporul muncitor, condus de partid, provoacă furia dușma- nului : forțele vrăjmașe din interior, hrănite cu iluzii de peste ocean și cu dolarii americani, continuă să tînjească după vechile privilegii și rînduieli, fac tot ce le stă în putință pentru a împiedica mersul inain- te al socialismului, tn perioada de trecere, lupta de clasă continuă să existe, acționînd în condiții noi. Analizînd formele pe care te îmbracă lupta de clasă, poziția fiecărei clase și categorii sociale față de pu- terea populară și socialism, partidul și-a elaborat o politică corespunzătoare sarcinilor construcției socia- liste, menită să asigure victoria deplină a clasei mun- citoare și a celorlalți oameni ai muncii asupra for- țelor dușmane. Membrii de"' partid și masele fără de partid sint educate în spiritul vigilenței revoluționare și sînt mobilizate la luptă pentru demascarea și ză- dărnicirea oricăror uneltiri ale dușmanului de clasă. Fără izolarea dușmanului de clasă și zdrobirea în- cercărilor sale de a lovi în cuceririle revoluționare ale poporului nu s-ar fi putut consolida și dezvolta reginwl de democrație populară în țara noastră. Socialismul este o orinduire socială care nu se poate construi de la sine , socialismul este rezultatul și creația activității conștiente a oamenilor muncii. Fără participarea activă a maselor nu se poate con- cepe înlăturarea vechii orinduiri capitaliste și con- struirea alteia noi — societatea socialistă. Acțiunea conștientă a oamenilor muncii pentru fău- rirea socialismului dă naștere unei bogate experiențe revoluționare, constructive, scoate la iveală iniția- tive extrem de prețioase- Partidul studiază și sintetizează bogata experiență a maselor populare, marea lor înțelepciune, ia mă- suri ca diferitele inițiative valoroase, care la început apar ca fenomene izolate, să devină un bun comun, să fie larg răspîndite, asigurînd astfel un avînt ge- nera) al întregii mișcări de construcție socialistă. Tn sfîrșit, țările de democrație populară, printre care și țara noastră, construiesc socialismul în con- dițiile unei situații internaționale complicate. în aceste condiții, statul democrat-popular trebuie să urmă- rească în permanență evenimentele internaționale, să examineze în spirit marxist fenomenele care apar pe plan internațional, modificările care intervin in ra- portul de forțe, uneltirile cercurilor imperialiste, în scopul de a folosi cît mai bine ajutorul aliaților și a paraliza acțiunile dușmanului. Sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Romîn, politica externă a sta- tului nostru democrat-popular asigură construirea pașnică a socialismului în țară, întărirea lagărului socialist. în frunte cu U.R.S.S., dezvoltarea colaboră- rii socialiste, sprijinirea luptei popoarelor pentru in- dependență și progres social. Rolul conducător al partidului se manifestă înainte de toate prin linia sa politică, linie care definește și orientează activitatea organizațiilor de stat și obștești. Tn rezoluțiile și hotărîrile congreselor partidului și plenarelor C.C. se stabilește politica partidului pentru o etapă dată- Politica partidului constituie baza vitală a regi- mului nostru democrat-popular; ea cuprinde toate la- turile vieții de stat, economice, sociale, culturale, mo- bilizează masele populare la lupta pentru construirea socialismului. Care este explicația că politica partidului este ur- metă de cele mai largi mase ale oamenilor muncii, că politica partidului înregistrează succese după suc- cese ? (Continuare în pag. 8) Partidul Muncitoresc Romîn, forța conducătoare a poporului în lupta pentru construirea socialismului în țara noastră (Urmare din pag. 7-a) Politica partidului este Înfăptuită cu avint de căite masele muncitoare deoarece este justă, ea oglindește interesele vitale ale poporului, corespunde întru totul acestor interese. Partidul Iși stabilește politica sa științifică pe baza cunoașterii legilor obiective ale societății, ale luptei de clasă, pe baza atotbiruitoarei învățături marxist- leniniste, pe care o aplică In mod creator Bizuin- du-se pe teoria marxist-leninistă. partidul interpre- tează just fenomenele ce apar in viață, prevede in cotro se desfășoară evenimentele. Fidelitatea fată d< ideile marxism-leninismuliu constituie izvorul prin- cipal al succeselor politicii partidului, al fermității ș: intransigentei sale. Partidul nostru se călăuzește după experiența Uniu nii Sovietice in opera de construire a socialismului, experiență verificată și de celelalte tari din lagărul so zialisL ca și după experiența propriei noastre țări. Forța politicii partidului nostru constă în faptul că ea se realizează prin activitatea cekx mai Larg; mase populare, care, coasiderind-o propria lor poli tici. o înfăptuiesc in mod liber, cu conștiința că ea le aduce o viată fericită Aplicarea învățăturii leniniste Cu privire la rolul partidului In societate are o mare însemnătate in asi- gurarea succesului in lupta maselor muncitoare pen- tru socialism De felul cum această învățătură este transpusă în viată depind consolidarea continuă a dictaturii proletariatului a statului oamenilor mun- cii, atragerea maselor largi de oameni ai muncii la □ participare conștientă în opera de construire a eco noaiiei și culturii socialiste Cu toate că întreaga experiență de luptă a miș- cării muncitorești internaționale a dovedit practic jus tetea învățăturii marxisl-Ieniniste despre rolul con ducător al partidului în revoluția socialistă, revizio- niștii contemporani mai fac și astăzi încercări de a „demonstra" chipurile, că. clasa muncitoare poate ajunge la socialism și fără a fi indruma’ă de partidul ei revoluționar marxist-leninisl Partidul Muncitoresc Romin alături de toate parti- dele marxist-leniniste din lume, a dat o ripostă hotă- rită concepțiilor revizioniste Încercările revizioniști- lor de a lovi în partidul clasei muncitoare au fost zdrobite Consolidarea continuă a rolului conducător al partidului în toate domeniile de activitate. în viata de stat, economică, ideologică, obștească etc. consti- tuie preocuparea de căpetenie a tuturor membrilor de partid a masei oamenilor muncii Rolul conducător a) partidului este determinant pen- tru întărirea puterii muncitorești-tărănești, pentru reu- șita opere' de construire a socialismului. De aceea, trebuie să muncim perseverent pentru întărirea con- timiă a rolului conducător al partidului, al fiecărei organizatii de partid in domeniul său de activitate, pentru imbunătâțirea neîntreruptă a metodelor condu- cerii de către partid a economiei și culturii, a orga- nizațiilor de masă, a tuturor sectoarelor construcției socialiste. întregul popor muncitor este conștient că □urna; sub conducerea încercată a partidului iși poate făuri o viață mai bună, că întărirea continuă a parti- dului și a rolului său conducător chezășuiește victoria deplină a socialismului Tn patria noastră. Principiile organizatorice aie P. M h Partidul Muncitoresc Romîn — partid marxist-lem nist al clasei muncitoare — este un partid de tip nou. care are la baza construcției sale principiile ideolo- gice. tactice și organizatorice leniniste. Partidul s-a născut ca un partid al revoluției sociale, ca detașa meritul de frunte a! clasei muncitoare, al poporului muncitor in lupta pentru desființarea exploatării omu- lui de către om. pentru făurirea unei vieți mai bune, socialiste. Cuprinzind in rindurile sale pe cei mai înaintați și conștienti oameni ai muncii. Partidul Muncitoresc Romin reprezintă detașamentul de avangardă, con- știent al clasei muncitoare. Partidul își lărgește rin- durile cu cei mai ridicati oameni ai muncii, in primul rind cu muncitori cu un stagiu mai îndelungat în producție, cu cei mai înaintati țărani colectiviști și întovărășiți, cu intelectualii legați de popor, care și au însușit scopurile luptei partidului și s-au călit in lupta revoluționară împotriva dușmanului, pentru construi- rea socialismului. Izvorul forței și invincibilității Partidului Muncito- resc Romîn constă în faptul că păstrează cu sfințenie și întărește neîncetat unitatea de nezdruncinat a rin- durilor sale; el nu îngăduie ca în sînul său să se ivească grupări care nu se supun liniei și hotărîritor partidului, pentru că acestea ar slăbi partidul și ar face jocul dușmanilor clasei muncitoare. Apărîndu-și unitatea, partidul ia măsuri pentru a face cu neputință încercările elementelor dușmane de a se strecura în rîndurile sale, cu gîndul de a-1 lovi pe dinăuntru. Curățirea rîndurilor partidului de tot soiul de elemente străine de clasa muncitoare, de tră- dători, de elemente vrăjmașe, este o lege pentru partid, o lege a cărei respectare asigură întărirea lui neîncetată. O mare însemnătate în întărirea partidului a avut-o zdrobirea grupului fracționist Pauker-Luca. Măsurile luate de partid pentru lichidarea oricărei urmări a activității acestui grup an călit și ' întărit partidul, disciplina și unitatea sa, forța de luptă a organiza- țiilor de partid, capacitatea lor politică și organizato- rică, au întărit rolul de conducător al partidului în construcția socialistă. Dînd dovadă de înțelepciune po- litică și de un înalt spirit de vigilență, C.C. al P.M.R. a pus capăt la timp activității antipartinice, fracțio- niste a tovarășilor I. Chișinevschi și M- Constanti- nescu care calomniind linia politică a partidului și a Comitetului său Central, viața internă de partid și activitatea organelor dictaturii proletariatului, au încercat să submineze unitatea partidului și a condu- cerii sale — lucru de care nu puteau profita decît dușmanii construcției socialiste. Un rol important în Întărirea unității partidului și în consolidarea rolului său conducător in toate do- meniile de activitate l-a avut plenara C.C. al P.M.R. din 9—13 iunie 1958. Plenara C.C. al partidului din iunie 1958 a înarmat organizațiile și membrii de partid în vederea conti- nuei întăriri a partidului, a întăririi unității șt disci- pline, de partid, a creșterii combativității împotriva ideologiei burgheze, sub orice formă_ ar apărea, a curmării oricăror manifestări de împăciuitorism față de abaterile de la linia și hotărîrile partidului. Dezbaterea documentelor plenarei Comitetului Cen- tral al P.M.R în organizațiile de partid a demon- strat din nou uriașa forță a partidului, unitatea sa in- destructibilă. coeziunea tuturor membrilor de partid in jurul Comitetului Central, tn frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, încrederea nestrămutată a oamenilor muncii în partid, care, călăuzindu-se ne- abătut după învățătura marxist-leninistă, înarmează clasa muncitoare și întregul popor cu o politică fermă. Dezbaterea documentelor plenarei a scos în evidență interesul profund al masei membrilor de partid pen- tru treburile partidului, participarea lor intensă la ac- tivitatea partidului, voința tor de neclintit de a În- făptui politici și hotărîrile partidului. întărirea unității ideologice și organizatorice a partidului prezintă astăzi un interes deosebit nu nu- mai pentru membrii de partid, ci și pentru oamenii muncii fără de partid, pentru întregul popor munci- tor. Acest lucru iși are o explicație firească. Poporul muncitor din tara noastră, conștient de faptul că des- tinele lui depind de fermitatea conducerii de către partid, manifestă un mare interes pentru partid, pen- tru întărirea continuă a coeziunii rîndurilor sale, știind că de aceasta depinde înaintarea cu succes pe drumul construirii socialismului. Una din condițiile menținerii și consolidării coeziu- nii partidului este aplicarea consecventă, tn întreaga sa activitate și tn organizarea sa, a principiului cen- tralismului democratic. Corespunzător acestui princi- piu, partidul unește strins în organizarea sa centralis- mul cu democrația internă de partid, îmbină în acti- vitatea sa disciplina de fier cu inițiativa și participa- rea largă a masei membrilor de part’d la conducerea treburilor partidului Potrivit principiului centralismului, in partid există o disciplină de fier, conștientă. Intrucît disciplina de partid este o condiție de bază pentru asigurarea uni- tății politice, de voință și de acțiune a partidului, ea este obligatorie în egală măsură pentru fiecare orga- nizație de partid, pentru fiecare membru de partid. Organizațiile de partid și membrii de partid — indi- ferent de postul pe care-l ocupă — trebuie să soco- tească hotărîrile partidului drept lege de la eare nu se pot abate sub nici un motiv. Partidul Muncitoresc Romîn își întărește și lărgește neîncetat legătura sa cu masele de milioane ale celor ce muncesc, al căror slujitor devotat este- Bucurîn- du se de încredere și dragoste din partea maselor muncitoare, partidul le învață cum să lupte pentru construirea socialismului, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material și cultural al poporului muncitor Totodată, partidul învață de la mase. își îmbogățește experiența sa cu experiența dobîndită de mase în munca pentru înfăptuirea liniei partidului. Legătura strinsâ între partid și popor stă la temelia tăriei regimului democrat popular De trăinicia legă- turilor partidului cu masele și de sprijinul pe care-l primește din partea acestora depind în bună măsură înfăptuirea rolului său conducător și ritmul înaintării poporului muncitor pe drumul socialismului. Un mare rol în întărirea legăturii partidului cu ma- sele îl are conducerea de către partid a sfaturilor populare, sindicatelor, UT M și a celorlalte organi- zatii de masă. Sfaturile populare, ca organe locale ale puterii de stat, sint expresia directă a dictaturii proletariatului Ele desfășoară o activitate multilate- rală : administrativă, economică, gospodărească, cul- turală etc. fn activitatea lor. sfaturile populare atrag cele mai largi pături ale populației, leagă masele muncitoare cu partidul. înainte de toate, pe linie de stat Ele dezvoltă energia și inițiativa creatoare a maselor în construirea socialismului, atrag pe oame- nii muncii la conducerea construcției economice și culturale și la aplicarea în viață a politicii partidului, în prezent partidul se preocupă de ridicarea rolului sfaturilor populare, le ajută să-și îndeplinească în bune cotidili' atribuțiile care au crescut în ultima vreme O atenție deosebită acordă partidul sindicatelor, una dintre cele mai mari organizații de masă, care unește aproape toți oamenii muncii din țara noastră și leagă partidul cu masele, înainte de toate, pe linia . producției. Ridicarea rolului sindicatelor în opera de construire a socialismului- este una din condițiile esențiale pen- tru înfăptuirea conducerii de către partid a clasai muncitoare, a masei salariate, din fabrici, uzine și .instituții. V. L Lenin vedea în sindicate organizația de masă căreia, sub conducerea, partidului, îi revine sarcina de a fi făuritoarea vieții noi, educatoarea mi- lioanelor de oameni ai muncii, care trebuie ajutați să se debaraseze de vechile prejudecăți, să conducă sta- tul, să conducă producția. Lui Lenin îi aparține ce- lebra teză care definește cu deosebită precizie rolul și importanța sindicatelor — ca școală a conducerii, școală a gospodăririi, școală a comunismului, „...sin- dicatele creează o legătură între avangardă șî mase, ...prin munca lor de fiecare zi ele conving ma- sele. masele acelei clase care este singura în stare să ne ducă de la capitalism la comunism" — scrie Lenin ’). Partidul Muncitoresc Romîn consideră sindicatele forma cea mai potrivită, întru totul corespunzătoare procesului construcției socialiste în țara noastră, în stare să asigure participarea tuturor muncitorilor, in- ginerilor și tehnicienilor la conducerea activității în- treprinderilor tn domeniul producției, folosirii mijloa- celor financiare, salarizării, respectării obligațiilor re- ciproce asumate în contractele colective, satisfacerii nevoilor social-culturale. Cea mai importantă rezervă a partidului este Uniunea Tineretului Muncitor, care activează sub în- drumarea sa directă. Din rindurile U.T.M. partidul absoarbe contingente noi de comuniști cu care își împrospătează. întărește și lărgește efectivul. U.T.M. este o organizație comunistă care întru- nește în rindurile sale peste I 000.000 de tineri de ta orașe și sate, organizația tinerilor comuniști căreia îi revine sarcina de onoare de a ajuta partidul în educa- rea tinerei generații în spiritul comunismului. Prin munca politico-educativă ce o desfășoară. U.T.M este chemată să cultive în rindurile tineretului dragostea față de muncă și de învățătură, să mobilizeze tine- retul la aplicarea politicii partidului și guvernului de construire a unui viitor luminos poporului nostru Una din sarcinile primordiale ale U.T.M este de a educa tineretul tn spiritul patriotismului socialist, al pre- țuirii și apărării cuceririlor revoluționare ale poporu- lui muncitor, în spiritul internaționalismului prole-' tar, al păcii și prieteniei între popoare, de a dezvolta la masele de tineri din țara noastră fermitatea și vi- gilența în lupta împotriva dușmanului. Conducerea partidului a pus în fața organelor și organizațiilor de partid sarcina de a asigura condu- cerea politică, ideologică și un ajutor permanent or- ganizațiilor U.TM., de a se ocupa cu grijă și căldură de viața și problemele specifice ale tineretului, de creșterea și educarea lui, de a ridica rolul U.T.M in atragerea maselor de tineri de 1a orașe și sate ia o participare activă în eforturile de sporire a produc- ției industriale și agricole si de ridicare a nivelului de trai. Rolul de îndrumător și călăuzitor al organizațiilor de masă spre înfăptuirea scopului comun îl îndepli- nește partidul clasei muncitoare. Datorită acestui fapt, eforturile organizațiilor de masă nu se răzlețesc, ci, dimpotrivă, se contopesc în vederea atingerii ace- luiași țel. Tn întărirea legăturilor partidului cu masele și în înfăptuirea conducerii maselor de către partid, un rol foarte important are munca de lămurire politică des- fășurată de partid. Prin munca politică partidul ex- plică maselor linia sa și le atrage la lupta pentru traducerea ei în viață. Aceasta este una din tradițiile comuniștilor. încă ia începutul activității sale revoluționare. Lenin scria câ ideea socialismului o va înțelege și și-o va însuși fiecare muncitor, cu condiția ca agitatorul sau pro- pagandistul să știe să-i vorbească în așa fel incit să-i împărtășească această idee, să știe să i-o trans- mită într-un limbaj pe înțelesul lui și sprijinindu-se pe fapte cunoscute de muncitor din viața de toate zilele. întărirea rolului conducător al partidului, crește- rea capacității sale politice și organizatorice sînt ne- mijlocit legate de ridicarea continuă a pregătirii marxi^t-leniniste a membrilor și candidatilor de partid," de dezvoltarea spiritului lor partinic. O înda- torire de căpetenie a tuturor membrilor și candidați- lor de partid, prevăzută în statut, este de a munci necontenit pentru a-și ridica nivelul de cunoștinje pentru a-șl însuși bazele marxism-leninismului. Sarci- nile comuniștilor, determinate de rolul partidului în societate, nu pot fi îndeplinite dacă membrii și can- didatii de partid nu posedă cunoștințe politice și teo- retice. De aceea, partidul manifestă o grijă deosebită pentru educarea marxist-leninistă a membrilor și can- didatilor de partid. în această privință, Congresul al f'-iea al P.M.R. a subliniat cu tărie că una din con- dițiile esențiale ale victoriei în lupta pentru construi- rea socialismului este educația marxist-leninistă a membrilor și candidatilor de partid. Studierea temei- nică a teoriei marxist-leniniste, în strinsă legătură cu cerințele practicii construcției socialismului, asigură creșterea continuă a gradului de activitate a membri- lor și candidaților de partid, a combativității Io;, le dezvoltă canacitatea de a rezolva sarcinile trasate de partH Construirea socialismului este opera poporului în- suși. Partidul Muncitoresc Romîn unește eforturile creatoare ale muncitorilor, țăranilor muncitori și in- telectualilor într-un singur șuvoi și le îndreaptă către același țel comun ; prin organizațiile sale de bază, prin sfaturile populare, sindicate, U.T.M., cooperative și alte organizații de masă, partidul influențează toate laturile activității poporului muncitor, conduce toate .ramurile construcției economice și culturale. Promo- varea intereselor poporului, conducerea lui pe drumul unui viitor strălucit este legea supremă a partidului. Partidul Muncitoresc Romîn este un partid cu adevă- rat popular, care nu cunoaște alte interese în afară de interesele poporului. De aceea, poporul acordă o mare încredere partidului și sprijină cu însuflețire politica sa. Autoritatea și încrederea de care partidul se bucură în fața maselor sînt rodul activității sale neobosite pentru binele și fericirea poporului. Pe această bază s-a creat unitatea de nezdruncinat între partid și popor, unitate ce constituie izvorul forței și invincibilității partidului. 1) V. 1. Opere, voi. 10. E.S.P.L.P... 1956, pag. 64. 2) Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole și cuvîntâri, E.S P.L P., 1955, od, rv-e, pag. 530. 3) V. I. Leala. Opere, voi. 32, E.S.P.L.P., 1956, pag. 2—3. Redacția și administrația. București. Pia|a Scînteii nr. I. Telefon 17.60.10 Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin’ București. Piața Scinteli. Ahnnam»nte la „Gazeta Insâ‘5mîntiilui" se far la toate oficiile costale prin tartorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și Instituții. Abonamente I an — 12.50 lei 6 Iun i— 6.25 lei 3 luni — 3.12 lei.