Proletari din toate țările, uniți-vă Z. Santa ImăîâniMului Orgin al Ministerului Invătămintului și Culturii și al Wtetilui Central al Sindicatului Muncitorilor din Invătămint și Culturi Anul XI. Nr. 509 Vineri 13 martie 1959 8 pagini 25 bani HOTÂRÎREA Partidul și guvernul Comitetului Central al P. M. R. și a Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne privind îmbunătățirea învățămîntului seral și fără frecvență de cultură generală și superior ne deschid larg drumul către o Poporul nostru muncitor sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn a obținut realizări mărețe in opera de construire a socialismului. în dezvoltarea tuturor ra- murilor economiei naționale, științei și culturii socialiste, in ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii. C* urmare a aplicării in viață a hotărîrilor Congresu- lui al ll-lea al P.M.R., țara noastră se industrializează intr-un ritm susținut. Se lărgește an de an sectorul so- cialist al agriculturii. Făurirea bazei tehnico-materiale a socialismului in țara noastră impune ridicarea continuă a productivității muncii in industrie și agricultură, Intro- ducerea pe scară largă a tehnicii noi șl perfecționarea proceselor tehnologice, sporirea continuă a gradului de mecanizare a agriculturii și aplicarea metodelor agroteh- nice avansate. îndeplinirea sarcinilor construcției socialiste cere o necontenită creștere a nivelului de pregătire a muncito- rilor. tehnicienilor, inginerilor din industrie, agricultură, transporturi atit din punct de vedere profesional cît și în ce privește cunoștințele teoretice și de cultură gene- rală. Strinsă îmbinare a procesului de invățămint cu munca productivă este caîea cea mai bună de formare și de educare multilaterală a cadrelor necesare econo- miei și culturii. Partidul Muncitoresc Romin șl statul nostru democrat- popuiar au acordat o atenție permanentă educării tinerei generații- Porțile școlilor de toate gradele și a'e Institute- lor de invățămint supsrier au fost larg deschise pentru fiii oamenilor maicii- Mai mult de 2.300 000 elevi și stu- deuți ins ață astăzi in șcdile și facultățile din țara noas- tri. L'n mare avint au luat invățămintul profesional șl tehnic, invățămintul superior tehnic și agronomic care au dat econcmiel naționale in ultimii zece ani peste 280.000 muncitori calificați, 128.000 tehnicieni și aproape 100.000 ingineri de diferite specialități. Ca efect al Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin și a Consiliului de Miniștri al Repu- blicii Populare Romîne din 1955 cu privire la îmbună- tățirea invățămintului profesional și tehnic, acest in- vățămint a fost legat direct de unitățile productive, industriale, agricole și de transporturi, a crescut simți- tor numărul de tineri care urmează școli e profesionale. In anul școlar 1958—1959, numărul elevilor din anul I ai școlilor profesionale, de meserii și agricole a depășit pe cel al elevilor din clasa VlIJ-a a școl lor de cultură generală, ceea ce arată că tineretul se orientează în mod just spre școlile legate de munca productivă. Nevoia tot mai mare de cadre cerute de dezvoltarea construcției socialiste, ca și dorința de învățătură a oa- menilor muncii din industrie și agricultură, au dus la crearea in anul 1954 a școlilor serale pentru tineretul muncitor, care funcționează pe Ungă marile întreprin- deri și a unor secții serale pe lingă o serie de școli me- dii de cultură generală. Pentru formarea de «noi specialiști dintre muncitorii care lucrează direct in industrie, construcții, transpor- tori și agricultură și doresc să dobîndească o calificare superioară s-a organizat în anul 1950 invățămintul supe- rior seral și fără frecvență. Pentru ca oamenii din cimpul muncii înscriși la învă- țămintul seral și fără frecvență să se poată pregăti temeinic. statui le-a venit in ajutor, acordindu 'e o serie de înlesniri: concedii plătite organizarea de lecții și consultații. De la înființarea lor, cursurile invățămintului seral și fără frecvență de cultură generală au fost absolvite de 35.OM de elevi: iar cursurile invățămintului supe- r or seral și Iară frecvență de peste 6 000 studenți. la decursul funcționării invățămintul jj seral și fără frecvență au ieșit insă la iveală deficiențe serioase și abateri in aplicarea hotărîrilor privind acest invățămint. Ca toate că invățămintul seral și fără frecvență a fost creat pentru muncitorii aflati direct in producție, în ulii- taii ani Ministerul Invățămintului și Culturii, conduce- ri’e școlilor și facultăților au permis înscrierea in acest invățămint a unui număr mare de tineri care nu lucrau in producție, în întreprinderi industriale și agr cole. Instrucțiunile elaborate de Ministerul Invățămintului și Culturii nu precizează cu toată claritatea obiectivele aces- tui Invățămint. categoriile cărora le este destinat, condi- țiile de admitere- Au fost primiți in invățămintul seral și fără frecvență elevi șl studenți care n-au dat rezultate la cursurile de zi (au căzut la examene), precum și ele- mente cu manifestări huliganice și alte comportări nedemne. Unora dintre studenți li s-a dat posibilitatea să promoveze 2 ani intr-un an de studiu, deși în acest fel nu-și puteau insuși in mod temeinic cunoștințele, ceea ce era în primul rînd in dauna lor. La Facultatea de Științe Juridice din București, călcindu-se in mod abuziv legislația existentă, au fost înscriși fără concurs de admitere studenți care nu îndeplineau condițiile de intrare în invățămintul superior, unii dintre ei neavînd nici studiile medii complete- O lipsă serioasă in organizarea invățămintului supe- rior a constat în faptul că numărul de locuri pentru fie- care specialitate la invățămintul seral șl fără frecvență nu a fost reglementat; invățămintul fără frecvență a luat in unele ramuri o extindere nejustificată, necerută de necesitățile economiei și culturii. De asemenea structura rețelei secțiilor fără frecvență a fost extinsă la prea multe specialități, facultăți șl in- stitute ceea ce nu a permis concentrarea eforturilor asu- pra principalelor sectoare și anume invățămintul tehnic industrial și agricol. In multe școli a existat o slabă preocupare pentru în- sușirea materiei de invățămint de către elevi, frecvența la cursuri a fost neregulată, un număr însemnat de elevi au întrerupt studiile, sau nu s-au prezentat la examene. Organizațiile de partid, U.T.M. și sindicale, conduce- rile întreprinderilor și instituțiilor nu s-au preocupat sistematic de crearea tuturor condițiilor necesare pentru buna funcționare a cursurilor serale și nu au controlat in permanență desfășurarea procesului de invățămint în vederea pregătirii temeinice și frecvenței regulate a ele- vilor. Ministerele si departamentele de resort n-au controlat modul în care conducerile întreprinderilor își îndeplinesc obligațiile privind invățămintul seral al muncitorilor. Ministerul Invățămintului și Culturii, conducerile unor instituții de invățămint superior, comitetele executive ale sfaturilor populare nu au acordat atenția cuvenită invă- țămintului seral și fără frecvență, au repartizat în nume- roase cazuri in acest invățămint cadre didactice fără ex- periență pedagogică, uneori fără calificare in specialitate, in loc să atragă la cursurile serale și fără frecvență ca- dre fruntașe, bine pregătite. Pentru a asigura muncitorilor din producție condițiuni necesare în vederea ridicării cunoștințelor tehnico-științi- fice la nivelul cerut de dezvoltarea economiei și societății noastre socialiste, Comitetul Central al Partidului Munci- toresc Romîn și Consiliul de Miniștri al Republicii Popu- lare Romîne consideră necesară reorganizarea invățămin- tului seral și fără frecvență. Scopul învățăinîntului seral și fără frecventă este să pregătească pe scară tot mai largă din rîndul oa- menilor muncii care lucrează direct în producție cadre de muncitori, tehnicieni si ingineri cu înaltă calificare și cu un nivel de cultură generală ridicat, corespun- zător necesităților dezvoltării continue a economiei și culturii. DRUMUL CEL MAI SIGUR SPRE INVĂȚĂMINTUL SUPERIOR, SPRE O CALIFICARE PROFESIONALA ÎNALTA DUCE PRIN ȘCOALA MUNCII IN UZINA, IN FABRICA. IN MINA IN GOSPODĂRIA AGRICOLA DE STAT,’ IN GOSPODĂRIA AGRICOLA COLECTIVA. Din acei tineri care lucrînd in producție an absolvit în același timp cu succes școala medie și apoi învă ămintul superioi se formează cei mai destoinici ingineri, tehni- cieni, specialiști, bine pregătiți pentru via'ă pentru parti- ciparea activă și rodnică la opera de construire a socia- lismului. Promovarea muncitorilor din industrie și agricultură in invățămintul seral și fără frecvență va determina și o îmbunătățire a compoziției sociale a elevilor și studenți- lor din școlile medii și superioare reîlectind structura de clasă a societății noastre, formată in marca ei majoritate din muncitori și țărani muncitori. In felul acesta, învăță- inintul seral și fără frecvență va aduce o contribuție în- semnată la formarea noii intelectualități, izvorită din popor și legată de năzuințele lui. Intrucît în decursul anilor au apărut numeroase hotă- riri și instrucțiuni privind invățămintul seral și fără frec- ven,ă, ale căror prevederi s au dovedit, în lumina expe- rienței acumulate, incomplecte sau depășite, este necesară reglementarea unitară a întregului sistem al învățămîn- tului seral și fără frecvență. înlăturîndu-se deficiențele existente în hotăririle sau instrucțiunile în vigoare șl asigurindu-se îndeplinirea de către acest Invățămint a obiectivului pentru care a fost creat. , ---- «S * (Continuare in pag. 2) calificare înaltă In urmă cu zece ani am pășit pentru prima oară pragul rafinăriei nr. 1 din ș Ploești, dornic să tnvăf o meserie. Mi-am = ales meseria de distilator, pe care am îndrăgit a delndată. Folosind, alături de ș ceilalți muncitori al rafinăriei, condițiile g tot mal bune create de partid șl guvern, pentru creșterea necontenită a nivelului de pregătire al muncitorilor din industrie, m-am înscris in urmă cu patru ani la = cursurile fără frecventă ale școlii tehnice de maiștri. Acum mă pregătesc pentru examenul de absolvire șl de diplomă. înlesnirile de cobe = mă bucur și care constau în concedii de studii plătite, consultatii, meditații etc. tmi dau posibilitatea să mă pregătesc cu te- meinicie. Succesele pe care le.am obținui in do^ meniul pregătirii mele profesionale — re- zultat al condifiilor de mujică și învățătu- ră ce mi au fost create — mă determină să merg mai departe pentru a mă perfec- ționa. Un stimulent puternic în această U direcție îl constituie pentru mine recenta llotărire a Comitetului Central at P.M.R. fi a Consiliului de Miniștri al R.P.R. pri- vind îmbunătăfirea învăfămîntului serat șl fără frecventă de cultură generală și su- - perior. Infeleg bine că, așa cum a'ată a Hotărîrea. 'îndeplinirea sarcinilor construc- ției socialiste cere o necontenită creștere s a nivelului de pregătire di celor ce tu- g creară in producție. De aceea sînt hotărit ca încă în acest an, după trecerea exa- menului de absolvire și al aceluia de di- plomă la școala tehnică de maiștri, să mă prezint \a examenul de echivalare pentru invățămintul mediu șl apoi la examenul de admite'e în invățămintul su- perior fără frecventă. Datorită grijii pe care ne-o arată parll- dul și guvernul, nouă — tinerilor din pro- ducția industrială și agricolă — ne sint deschise cete mai largi căi către însușirea unei calificări superioare. Alături de alte mii și mii de lineri, vreau să-mi arăt re- cunoștința pentru acest fapt învătind cu tot mai multă sirguinfă. Acum, in munca pe care o desfășor la rafinărie, caut nu numai să mă achit cil mai bine de sarcinile pe care le am, dar și să înțeleg în adincime toate aspectele § procesuiui de producție. Pregătindu mă să j intru la Institutul de petrol și gaze, mă călăuzesc după cuvintele din Hotărire care . ț arată că ..drumul ce! mai, sigur spre fnvă- țămîntiul superior, spre o calificare profe- sională înaltă duce prin școala muncii în I uzină, în fabrică. în mină, în gospodăria agricolă de stat în gospodăria agricolă g colectivă". Știu că voi putea să studiez cu athl mai bine la insti'ut cu cit îmi voi stă- pini mal bine meseria aici. în producție. 1 Vreau să folosesc din plin condițiile mi- nunate pe care le creează Hotărîrea C. C. al P.M.R. șl a Consiliului de Miniștri al R.P.R. privind îmbunătățirea învătămîn- j tutui seral și fără frecventă de cultură ge- nerală și superior, pentru a fi in stare să contribui cit mai mult și cît mai bine ta ridicarea producției și productivității tnun- u di în industria noastră petroliferă. MARIN MEHEDINȚU distilator la rafinăria nr. t Ploețti Crește prestigiul j școlii serale Colectivul de profesori care lucrează In cadrul secției serale de pe lingă școala noastră a primit cu multă satisfacție Ho- j tărirea C. C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. privind îmbunătățirea invățămintului seral și fără frecventă de cultură generală și superior. Citind Ho- tărirea și discutind pe marginea prevede- rilor pe care le cuprinde, fiecare profesor și-a dat seama că ea este menită să ridice invățămintul serai și fără frecventă pe treapta pe care o cer nevoile actuale ale construirii socialismului in tara noastră. Pentru noi, cei care lucrăm la secțiile se« 3 (Continuare In pag 3) AililiiiiiillIMIiiMIilIlira HOTARÎREA Comitetului Central al P. M. R. și a Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne privind îmbunătățirea învățămîntului seral și fără frecventă de cultură generală și superior (tirmare din pag. 1) In scopul îmbunătățirii învățămîntului seral și fără frecvență: Comitetul Central al Partidului Mun- citoresc Romîn și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne HOTĂRĂSC: Incepind cu anul școlar 19591960, invățămintul seral și fără frecvență Se organizează după cum urmează : I. Invățămintul seral de cultură genera ă 1. Invățămintul seral de cultură generală asigură muncitorilor din industrie șr agriculturi condițiile pentru completarea studiilor de invățămint mediu fără a părăsi producția. Durata acestei forme de invățimint este de 4 aai. 2. Invățămintul seral de cultură generală se des- fășoară in cadrul următoarelor unități : a) școli serale pentru tineretul muncitor organizate pe lingă întreprinderile industriale și agricole; b) secții serale pentru tineretul muncitor organiza- te în cadrul școlilor medii de cultură generală. 3. La cursurile învățămîntului seral vor fi admiși numai absolvenți ai școlilor profesionale de ucenici, ai școlilor de meserii și ai școlilor agricole, cu sta- giu in producție de cel puțin un an după terminarea acestor școli. Mai pot fi admiși in mod excepțional muncitori din producție care au absolvit școala de 7 ani. au făcut ucenicia, au un stagiu de cel puțin trei ani ca lucrător calificat și dovedesc înclinații și ap- titudini pentru învățătură. Pentru a fi primiți in invățămintul seral ei vor trebui să-și completeze studiile in cadrul cursurilor de pregătire de 6 luni prevăzute la punctul 17. 4. Selecționarea muncitorilor care urmează a fi admiși la cursurile invâțămintului seral se va face in fiecare întreprindere, dintre muncitorii cu bune rezultate in producție și cu o activă participare la viața obștească. Selecțicnarea se va efectua de către o comisie formată din directorul întreprinderii, dele- gatul organizației de partid, secretarul organizației U.T.M., președintele comitetului de întreprindere și directorul școlii. Pentru muncitorii din agricultură comisiile vor fi formate din delegatul comitetului ra- ional de partid, al comitetului raional U.T.M., șeful ‘secției de invățămint și cultură a sfatului popular ra- ional și președintele consiliului sindical raional. 5. Pianul de școlarizare și rețeaua școlilor, pla- nurile și programele de invățămint se stabilesc de către Ministerul Invâțămintului și Culturii cu con- sultarea departamentelor interesate. La intocmirea planurilor și programelor se va ține seama și de cunoștințele primite de elevi in școlile profesionale. Structura anului școlar pentru invățămintul seral se stabilește de Ministerul invâțămintului și Culturii, ținind seama de specificul unităților școlare. 6. După promovarea ultimei clase, elevii depun examen de maturitate. Promovarea elevilor de la o clasă la alta și susținerea examenului de maturitate se face in conformitate cu normele elaborate de Mi- nisterul învățămîntului și Culturii. 7. Directorii și cadrele didactice de la școlile și secțiile serale pentru tineretul muncitor se numesc de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, în conformitate cu dispozițiile legale in vigoare, iar salarizarea se asigură prin bugetele acestora. Pentru buna desfășurare a procesului instructiv- educativ, pentru o cît mai temeinică pregătire a ele- vilor, la școlile șl secțiile serale directorii și profe- sorii vor fi numiți dintre cele mai bune cadre didac- tice care au o temeinică pregătire profesională și pe- dagogică, un stagiu la catedră de cel puțin 5 ani, cu nivel politico-ideologic corespunzător. însuflețite de dorința de a contribui la ridicarea nivelului științific și cultural al clasei muncitoare. 8. Cadrele didactice de la școlile și secțiile serale pentru tineretul muncitor vor primi un spor de salariu al cărui cuantum va fi reglementat prin hotărîrea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romine. 9. Personalul administrativ de la școlile și soțiile serale pentru tineretul muncitor se stabilește potrivit normativelor in vigoare. Numirea și salarizarea aces- tuia se face de întreprinderile industriale și agricole sau de comitetele executive ale sfaturilor populare, după apartenența unității școlare respective. 10. întreprinderile industriale și agricole pe lingă care se organizează școli serale pentru tineretul muncitoresc și sătesc sint obligate să le asigure condițiile de funcționare și să suporte din bugetele lor cheltuielile administrative gospodărești. Pe baza sumelor defalcate in acest scop, școlile își vor întoc- mi bugete proprii. întreprinderile cu număr redus de muncitori pe lingă care nu este rațional să se organizeze școli se- rale, vor trimite elevi la secțiile serale ce se vor organiza pe lingă școlile de cultură generală din lo- calitate. Pentru secțiile serale baza materială și cheltuielile bugetare se asigură de către comitetele executive ale sfaturilor populare, iar sumele necesare se înscriu în bugetele unităților școlare pe lingă care funcționează secțiile serale. 11. Pentru oamenii muncii din agricultură și alți oameni ai muncii care se încadrează in prevederile articolului 3, dar care prjn natura .activității e aveam ca brigadier al gospodă- riei agricole de stat din Oltenița. Dar gospodă- ria noastră se dezvoltă de la an la an și, o dată cu aceasta, se cere să folosim noi metode de muncă, noi mijloace de cultivare științifică a pă- minluiui Dacă, de pildă, cu cîtva timp în u'mâ asoîamentele și îngrășămintele sau jăcea x-g-vrut de toamnă, acum toate acestea nu sini absefut . Introducerea noilor metode de munci ax cere fi noua, celor ce lucrăm în agr cn-ur- î. o pregătire superioară. Am încercat să dobindesc singur o asemenea pregătire. Nu o dată am început să citesc manu- ale din care să aflu metode noi pentru a obține un randament sporit in cultivarea orezului. M am lovit insă, întotdeauna, de greutățile pe care ml \e punea in cale lipsa unor cunoștințe de cultu- ră generală. Nu înțelegeam terminologia științifi- că nu reușeam să descifrez diferite formule. Ho- rătirea Comitetului Central ai P.M R. și a Consi-, liului de Miniștri al R P R privind îmbunătățirea invațamir.iinui ser^t ți fără frecvență de cultu'ă generală fi superior Imi arată clar ce am de secției serale de pe Tlngă ">j4a medie din loca- litote. Voi reuși astfel ca. răminînd in producție fi cont autad să-mi far datoria pe ogoarele gos- -dărei, A-mi completez bagajul cunoștințelor de cuîtu'ă generată. Și voi putea merge atunci fi mai departe, in învățămîntul agricol superior, căci astăzi sînt deschise în fața noastră, citorilor și țăranilor muncitori, căi largi sușirea celei mai înalte calificări. Arătindu mi recunoștința catdă față de nostru, față de partid și guvern, angafam- itul să muncesc neobosit, să i toată rivna. să-mi pun toată priceperea cunoștințele in slujba înfloririi patriei. ION COSTACHE brigadier, C. A.S.-Oltenița, secția a mun- spre in- 1 regimul îmi Iau învăț cu și toate ChirnogI 3 Imbold puternic Hotărirea Comitetului Central al P.M.R. și a Canibalul de Miniștri dt R.P.R privind îmbu- nătățirea invațămmlului seral și fără frecvență de cuburi generală și superior are pentru noi, ca- drele d^actice de la sate, care nu avem califi- carea corespunzătoare, o deosebită însemnătate. Pentru mine persana., Hotărirea Partidului și Guvernului constituie un imbold atît în munca profesională, cit și în cea pe tărim obștesc. In cel aproape patru ani de practică la catedră ca profesor de științe naturale la clasele V—Vll, ca și in munca de culturalizare a maselor și de tran- sformare socialistă a agriculturii, mi-am dat sea- ma că imi este foarte necesară o calificare su- perioară Desigur, am dobîndit oarecare experien- ță in specialitatea pe care o predau,, dar dorința de a asigura elevilor un nivel cit mai ridicat de cunoștințe, de a le forma o concepție științifică despre lume și viață, dorința de a fi un propa- gandist cit mai bun al politicii partidului mă face sd simt la tot pasul nevoia de a studia. îmbunătățirile aduse prin Hotărîre în organiza- rea inoățămîntului sera, și fără frecvență, înles- n’-rile create mă vor ajuta ca, înscriindu-mă la cursurile fără frecvență, să ml ridic calificarea pe o treaptă superioară. Ca și ceilalți studenți, mă voi putea bucura de condițiile deosebii de bune create prin Hotărîre : concedii de studii plătite, scutire . de plata taxelor .școlare,, cercuri de studii, consultații, lucrări practice de laborator. Sporlndu-ml eforturile în activitatea mea de zi cu zi. In școală și în rîndurile țărănimii munci- toare. mă voi strădui să merit pe deplin cinstea de a fi admis la cursurile fără frecvență ANTON ENACHE Școala de 7 ani din comuna Drăgăneștt I 1 s 1OO de ani f In a doua jumătate a secolului al XlX-lea, marii fizicieni ai lumii se preocupau de punerea în evi- dență a undelor electromagnetice și a proprietă- ților acestora — de reflecție, refracție, polarizare etc. — urmărind verificarea teoriei lui Maxwell. Toate experiențele efectuate confirmau existența undelor electromagnetice — dar. limit'ndu-se la faza de laborator, nu arătau perspectivele acestora. Iată însă că un tînăr cercetător în domeniul fi- zicii începe să se preocupe de aceste experiențe și sub aspectul perspectivelor aplicării lor în prac- tică. După doi ani de muncă perseverentă, el reu- șește să realizeze radiotelegrafia în memorabila zi de 7 mai 1895, zi intrată în istorie ca „ziua ra- dioului*. Acest tînăr era renumitul savant rus de mai tîrziu A, S. Popov. Alexandr Stepanovici Popov s-a născut la 16 mar- tie 1859 la Turin, mic orășel minier pe întinsul guberniei Perm din Ural. Aici urmează și primele cursuri școlare. Dragostea și înclinațiile sale către științele naturii îl fac să plece în 1877 la Peters- burg, unde, în urma unui examen pe care-1 trece în mod strălucit, este admis la Facultatea de fizico- matematici. In anul 1883, terminînd cursurile uni-, versitare, A, S. Popov începe să lucreze la Școala de mine din Petersburg. Aici, pe lingă activitatea pur didactică, își organizează un laborator în care urmărește cu mult entuziasm și perseverență pro- blemele electricității și magnetismului. în experiențele privitoare la undele electromag- netice pe oare le efectuează, tînărul cercetător în- tâmpină două mari dificultăți : obținerea unui cîmp electromagnetic puternic la distanță mare și con- strucția unui aparat sensibil cu care să poată capta aceste unde. De aceea își concentrează eforturile în primul rînd asupra construirii unui receptor (le- gat atunci de posibilitatea de a pune in evidență perturbațiile atmosferice) Construiește în acest scop, la început, un pu- ternic emițător de unde hertziene. Apoi rea- lizează un „rezonator" — receptorul impulsuri- lor pe care le emite vibratorul. Popov a creat acest dispozitiv pe baza coherorului lui Branly — un tub de sticlă umplut cu pilitură de fier, care ser- vea la măsurarea rezistenței circuitelor electrice. Acest prim receptor este prezentat la ședința So- cietății Ruse de Fizică și Chimie la 7 mai 1895. După mai puțin de un an, lucrînd împreună cu colaboratorul său Piotr Nikolaevici Rîbkin, Popov organizează prima demonstrație de radiotelegrafia pe o distanță de 250 m. înzestrează emițătorul for- mat dmtr-un generator cu scîntei (bobina Rhum- korf) cu antenă ca cea de recepție, receptorul fiind cel prezentat cu un an în urmă, așa-numitul „în- registrator de furtuni". Semnalele emise erau ace- leași cu cele utilizate în transmisiunile pe fire cu aparate de tip Morse. La recepție coheroml era activat cu un ciocănel acționat de un electro- magnet. Demonstrația a avut loc la 24 martie 1896. Ince- pind de atunci Popov îmbunătățește neî ncetat sis- temul. Raza de acțiune crește, ajungînd în 1900 la 45 km. El organizează mereu demonstrații, iar apoi, solicitat de amiralitatea rusă, începe studiul legă- turii prin radio intre vase sau între acestea și sta- ția instalată în orașul Kronstadt. De asemenea, folosește cu succes transmisiunile radiotelegrafice in timpul lucrărilor de repunere pe linie a crucișătorului „Amiral Apraxiu", eșuat lingă insula Hochland, participă la salvarea unor pescari aflați pe un sloi desprins de țărm, informind Ia tmp prin radio spărgătorul de gheață „Ermak*. In Marea Baltică, ca și în Marea Neagră mai tîrziu, Popov efectuează experiențe din ce in ce mai reușite. Printre altele, el retine și faptul că se poate realiza o locație a obiectelor cu ajutorul un- delor electromagnetice, enunțînd astfel principiul radio-locației moderne Rezultatele obținute încep să arate utilitatea apli- cării invenției pe scară largă în practica curentă și în special în navigație. Numele lui Popov, ca și invenția sa, încep să circule. în această perioadă, însă, apare și prima lucrare a lui Marconi referitoare la radiotelegra- fie, în numărul din iulie 1896 al revistei „The Electrician*. In jurul anului 1900 Marconi reușește și el să asigure o radio-legătură peste Canalul Mî- necii, iar ân 1901 transmite litera .,S“ la 3700 km. peste Atlantic. Multă lume a crezut, din cauza ce- lor relatate de presa capitalistă a vremii, că Mar- coni a fost inventatorul radiotelegrafiei. Lucrurile însă n-au stat de loc așa și încă atunci, în 1900, juriul Expoziției internaționale de electricitate de la Par's a decernat lui Popov medalia de aur, iar De la Ministerul Invățămintului și Culturii Etapa locală a olimpiadei micilor matematicieni și fizicieni (pentru clasele V—VII) se amină pen- tru prima duminică după terminarea vacantei de primăvară. Etapa regională a olimpiadelor de matematică Si fizică pentru elevii școlilor medii, pedagogice, pro- iesionale și școlilor tehnice se amină pentru 4—5 aprilie a-c. Etapa finală — pe Iară — se va desfășura in zilele de 25—29 aprilie ac. * Direcția educației tineretului școlar din Ministerul Invățămintulul și Culturii roagă secțiile de invăță- mint și cultură regionale și raionale, directorii de școli și Pe tovarășii profesori și învățători să facă propuneri privind conținutul activităților organizate cu elevii în timpul vacanței de vară. Propunerile se vor trimite pînă la 30 martie 1959 pe adresa Ministerului Invățămintului și Culturii — Direcția educației tineretului școlar. de la nașterea lui POPOV în 1903, ta primul Congres de radiotelegrafia de la Berlin, s-a luat în discuție paternitatea invenției și s-a acordat prioritate lui Popov. După primele încercări reușite. Popov aduce o serie de îmbunătățiri — în special la antene și la detector. în plină putere creatoare și după ce a fost numit pentru meritele sale deosebite profesor (1901), apoi director al Institutului electrotehnic din Petersburg (1905) și președinte al Societății ruse de fizică și chimie (1906), se îmbolnăvește grav. Moare la 13 ianuarie 1906, în urma unei congestii cerebrale. Deși in Rusia au existat o serie de continuatori demni ai lui Popov, perfecționarea și folosirea in- venției sale s-a desfășurat într-un ritm extrem de lent. Această situație se explică prin înapoierea so- cială și tehnică de pe vremea regimului țarist. In patria de drept a radioului, descoperirile lui Popov au fost puse în valoare abia după Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. In anii puterii sovietice aceste cercetări au fost dezvoltate la ni- velul cerințelor tehnicii socialismului și comunis- mului, au devenit un bun al maselor. Mărturii sînt primele alteroatoare de frecvență ridicată, primele lămpi de emisie de mare putere, prima transmisiune radiodifuzată a concertelor (1922. Radio-Moscova) etc. — expresie a energiilor descătușate ale oame- nilor sovietici. Transmisiunile de televiziune, radarul, aplicațiile radioului în industrie, în telecomenzi și, de curînd, în tehnica ghidajului, în transmiterea datelor din cosmos cu ajutorul aparatelor cu care sînt înzes- trate navele respective,' își au originea în epocala descoperite a lui A. S. Popov. De aceea, el ocupă un loc de frunte în Atoria științei și tehnicii, iar memoria Ijii este cinstită prin omagiul pe care în- treaga omenire i-l aduce. Ing. G ȘERBII Zi de odihnă colectivă Organele sindicale din patria noastră se stră- duiesc în permanența să găsească forme cit mai variate și mai atractive de activitate în rîndurile oamenilor muncii, forme legate de specificul do- meniului în care lucrează aceștia și care să le dea prilejul de a-și împărtăși totodată experiența și me- todele de muncă. Pentru codrele didactice, îndeo- sebi pentru cele din me- diul sătesc, au început să fie organizate din ce în c£ mai des zile de odihnă colectivă, ceeo ce le dă posibilitatea sa se cunoa- scă mai bine intre ele, să-și petreacă timpul li- ber în mod plăcut și in- structiv. O astfel de si dr odih- na — la rare au partici- pat peste 309 de cadre didactice din regiunea București, fruntașe în •ac- tivitatea inrtructiv-rdwa- tivâ și in munca politica și culturală de nud —• a fost organi»ată de cu- rînd de către secția de invățămint și cultură a sfatului popular al re- giunii București În co- laborare cu consiliul sin- dical regional, sprijinite de comitetul regional de partid. Cu acest prilej au luat cuvântul towarășul Niroiae Pascu, secretar al Consi- liului Central al Sindica- telor, și tovarășul Alexan- dru Lascu, secretar al Co- mitetului regional Bucu- rești al P.M.R. Subliniind importanța unor aseme- nea acțiuni, vorbitorii au arătat că organele sindi- cale se vor ocupa în viitor de extinderea zile- lor de odihnă colectivă pentru cadrele didactice și de mai buna lor orga- nizare. Participant!! la ziua de odihnă și-au împărtășit reciproc realizările obți- nute în munca de instrui- re și educare a tineretu- lui, metodele folosite în munca politică și cultu- rală de masă șî în acțiu- nea de transformare so- cialistă a agriculturii. Ei au vizitat împreună Mu- zeul de istorie a partidu- lui, au vizionat spectaco- lul de balet „Lacul le- bedelor" și au asistat la un bogat program artistic pe care l-a prezentat în fața lor colectivul Tea- trului de estradă al re- giunii București. In con- tinuare au participat la reuniunea tovărășească or- ganizată în cinstea lor. Schimbul de experiența pe rare îl prilejuiește or- ganizarea unor «seinenea zile de odhină pentru ca- drele didactice care mun- cesc la sale este deosebit de util acum, cînd ace- stea sînt chemate să con- tribuie tot mii mult la traducerea în viață a sar- cinilor importante ce stau în fața agriculturii noa- stre. In aceeași timp, vi- zitarea de muzee, vizio- narea de spectacole și alte asemenea activități con- tribuie în mare măsură la lărgirea orizontului cui- tural-artistic al învățători- lor și profesorilor de la sate, iar timpul petrecut împreună creează un cli- mat favorabil pentru în- chegarea colectivelor de Cadre didactice. Inițiativa Consiliului sindical regional și a sec* ți ci de învățăinînt și cuU tură a regiunii București^ care s-au străduit să or- ganizeze pentru cadrele didactice fruntașe în muncă o zi plăcută și tot- odată folositoare, merită toată aprecierea. Valoa- rea recreativă, importan- tul rol instructiv, precum și influența pozitivă asu- pra muncii învățătorilor și profesorilor pled’âză eu prisosință pentru ca manifestări colective de acest gen, bine organiza- te, să intre în tradiție. O zi de odihnă în colec- tiv aduce destulă voie bună după o perioadă de activitate rodnică. Ase* menea prilejuri Consti* luie o recunoaștere a muncii lor neobosite șî dau imbold slujitorilor școlii să contribuie cu și mai mult devotament la făurirea unei vieți noi în satele unde muncesc. M C. Noi proicctc-tip de construcții Ș€O l« MRțflMtURMRn>IISHn!HMBniI0IDBO8ISiliinilllini!ll..lllinHIIIIIIIHMIIIWIimilWimiMininiUllilJII^ coală cu 16 săli de clasă Nord FIG- 1 — PLAN DE SITUAȚIE (amplasare) DIMENSIUNILE TERENULUI : lungimea = 128 m.| U|imen * 81.75 MACHETA ȘCOLII CU 16 SĂLI DE CLASA (văzută din față și din spate) Plenara C.C. *1 P.M R. din 26—28 no- iembrie 1958 • pus in fața sectorului de conctrocții sarcina de a îmbunătăți pro- iectele.tip, de a reduce prețul de cost al construcțiilor prin pășirea unor soluții cit mai economicoase. Pentru construirea unor localuri de școa- lă care să corespunda noilor necesități •le invățănuntului si In același timp rea- lizate la un preț de cort cit mai redus. Mi- nisterul Invățămintului și Culturii. In co- laborare cu Institutul de nroiectări pentru construcții bp a luat măsuri neutru refa- cerea vechilor proiecte-tip, pentru imbonta tățirea lor. S-au elaborat proiecte noi pen- tru școala cu patru săli de clasă și pen- tru școala cu opt săli de clasă din medial rural, ca și pentru școlile cu opt săli de clasă și cu 16 săli de clasă din mediul Urban. Printr-o mai justă amplasare și distribu- ție interioară a încăperilor a spațiilor de circulație, precum și prin aplica- rea unor sisteme mai economice de construcții, s-au obținut reduceri însem- nate ala prețului de cost, deși prin noile proiecte s-au adăugat unele Încăperi (func- țiuni) noi necesare dezvoltării invățămin- tului. Astfel, pe baza noilor proiecte, pre- țul de cost al unei săli de clasă la școala cu petru săli de clasă s-a redus de la 77.800 lei la 57.000 lei; la școala cu opt săli de clasă din mediul rural de Ia 84.500 lei la 68.000 lei; la cea cu opt clase din mediul urban, de la 111.300 lei la 86 600 iei, iar la școala cu 16 săli de clasă de la 431.710 lei la 96.500 lei. la construcțiile ce se execută prin con- tribuție voluntară, prin folosirea unor ma- teriale existente pe plan local și prin efec- tuarea transportului si a altor lucrări exe- cutate în mod voluntar, prețul de cost al unei săli de clasă la școala cu patru clase se poate reduce pină la 37.000 lei. în felul acesta, prin reducerea prețului «ie cost, cu aceleași mijloace bănești se va putea construi un număr mult mai mare de săli de clasă. In noile proiecte-tip s-au introdus func- țiuni noi: laboratoare pentru chimie-baolo- gie și fizică-matematică (dimensionate pen- tru mobilier special și cu instalațiile cores- punzătoare), ateliere pentru lucrări practi- ce (cu depozlitele respective). De asemenea, pe lingă localurile cu 8 și cu 16 săli de clasă, s-au prevăzut săli de gimnastică — separate de localul școlii, dar avind legă- tură cu el și fiind prevăzute cu toate func- țiunile necesare educației fizice. Proiectele prevăd ca majoritatea sălilor de clasă să aibă aceeași orientare, ceea ce permite posibilități multiple de ampla- sare, în funcție de orientarea terenurilor și a drumurilor de acces ,- se mărește lu- minozitatea naturală a claselor prin crea- rea unor ferestre mari, cu timpiarie spe- cială pentru ventilare si aerisire. Intrările principale in clădire și ieșirile spre curte ▼or fi mai comode. Dăm mai jos caracteristicile proiectelor pentru școala cu patru săli de clasă și pentru școala cu 16 săli de dasă pe care le prezentăm aici. Școala cu 4 săli de clasă cuprinde, pe lingă sălile de clasă, un laborator cu de- pozitul respectiv, o cancelarie, un cabinet pentru director, o bibliotecă-cameră pen- tru pionieri, o cameră pentru material di- dactic. Intrucit acest tip de școală se con- struiește in special la sate, unde nu sint instalații exterioare pentru alimentarea cu apă și canalizare, grupul sanitar se exe- cută exterior localului de școală. Av nd laborator și depozitul respectiv, acest tip de local poate fi folosit atit ca școală elementară de 4 ani, cit și ca școală elementară de 7 ani (cu funcționarea in două schimburi, I—IV și V—VII). Acolo unde nu sint condiții pentru crearea unei școli de 7 ani se poate renunța la construi- rea aripei care cuprinde laboratorul, acea- sta puțind fi adăugată ulterior, In funcție de dezvoltarea invățămintului. Școala cu 16 săli de clasă cuprinde, pe lingă sălile de clasă respective, două labo- ratoare cu depozitele necesare (pentru chi- mie-biologie și fizică-matematică), cabinet pentru director, încăperi pentru secreta- riat, pentru cancelaria profesorilor, came- ră pentru organizația de partid și U.T.M., cameră pentru pionieri, bibliotecă, cameră pentru material didactic, cabinet medical, precum si două ateliere, cu depozitele res- pective, pentru lucrări practice. Grupurile sanitare separate pe sexe sînt amplasate la parter, către ieșirile spre curtea de joc. Atelierele sînt izolate de sălile de clasă, avind orientare opusă acestora și intrări directe. Acest tip de școală poate fi con- struit la orașe, unde există posibilități de folosire a instalațiilor comunale de ali- mentare cu apă și canalizare, de încălzire centrală, precum și posibilitatea de a se realiza instalații de apă, de electricitate și de gaze în laboratoare. Noile proiiecte-tip pun la dispoziția ele- vilor localuri de școală mai ieftine și care vor asigura condiții mai bune de învăță- tură. * -P clasa clasă FIG. 4 — planul ETAJULUI ii llllllll FIG. 2 — PLANUL PARTERULUI DIMENSIUNILE CLĂDIRII : lungimea “ 45,75 m.ț lățimea «= clasa laborator c/asa llllllll afe/zer FIG. 3 — PLANUL ETAJULUI I laborator Prin contribuția voluntara O sarcina imediată a țăranilor muncitori r e In multe comune și sate din raionul Botoșani țăra- nii muncitori, îndrumați de organizațiile de pactul, au trecut la construirea unor localuri de școală prin contribuție voluntarâ. In salul Talpa din co- muna BHndești copiii ță- ranilor muncitori învață acum Intr-un tocai de școală nou. terminat de curind. Alcătuit din două săli de clasă încăpătoare și luminoase, localul a fost construit tn întregime prin contribuția votuntară a sătenilor. Pentru școala care se ridică in comuna Minăs- tireni. s-au încasat aproa- pe toate sumele din con- tribuția voluntară, s-au procurat 40 000 cărămizi șt 38 de mc. de cherestea. Țăranii muncitori au pres- tat peste 200 zile muncă voluntară la construirea școlii din satul lor. La o adunare cetățe- nească care a avut loc nu de mult, sătenii au aflat, cu mare satisfacție, că școala va fi dată in folo. tință la I septembrie 1959. Ei și-au luat noi angaja- mente in ceea ce privește munca voluntară. In total se vor economisi prin munca voluntară a cetățe- nilor 36 000 țec. La Coșura, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înființarea primei școli d‘i comună se va u.augura o nruă construcție școla- ră Țăranii muncitori au transportat voluntar 40.000 In mod deosebit s-a evi- dențiat în munca volun- tară pentru ridicarea șco- lii brigada patriotică for- mată din 35 de utemiști. Și cadrete didactice își aduc contribuția la grăbi- rea ritmului desfășurind. săteni, muncă construcției, alături de voluntară. Noi școli, cu săli mari, spațioase, dotate cu mo- bilier nou și material di- dactic suficient, se con- struiesc cu participarea activă a tiranilor munci- tori in numeroase sate ale raionului Huși. In comunele Stroești și Vutcani s-au construit prin contribuție voluntară anexe la și s-au capii ide. Multe școlile existente efectuat reparații ade școli care sint prevăzute a se con- strui prin contribuția vo- luntară a cetățenilor sint acum in stadiul de fini- sare • Cu prilejul unor adunări cetățenești care au avut loc in comunele raionutui Bacău, țăranii muncitori din aceste comune au ho- tărit să construiască prin contribuție voluntară o se- rie de școli noi și să mă- rească numărul sălilor de clasă ia unele din școlile existente. Ca urmare, in satul Salahoru din comuna Colonești, de pildă, nive^ Iul lucrărilor la de cărămizi, nisip pietriș au lucrat fi la săpăturile necesare teme- liei economisind astfel sume importante de bani. construcție destul de muncitori, iooărășiril școlară noua este avansat. Țăranii membri ai în- „1 Mai“, ca șl cadrele didactice, sprijină P'in muncă voluntară gră- birea ritmului construcției. Nord construcțiilor Ca urmare a grijii pe care o poartă partidul și statul nos- tru pentru dezvoltarea învăță- mîntului și îmbunătățirea bazei sale materiale. în ultimii am au fost alocate importante fon- duri bănești și de materiale des- tinate construcțiilor școlare. An de an acestea au crescut mereu. Planul de stat pe anul 1959 pre- vede pentru construcțiile șco- lare executate din bugetul sta- tului de 3 ori mai multe fonduri decît în anul trecut. Pe lingă fondurile alocate de stat, se acordă pentru con- struirea de școli importante mijloace financiare din posibi- lități locale și se desfășoară o campanie din ce în Ce mai largă de construcții școlare prin con- tribuția voluntară a cetătefii- lor. In ultimii ani au fost ridi- cata prin contribuția voluntară a oamenilor muncii mii de săli de clasă, pe Ițngă alte mii con- struite din fonduri centralizate. Acesta este rezultatul crește- rii conștiinței politice și cetățe- nești a țărănimii muncitoare, al creșterii setei pentru cultură din partea maselor țărănești trezite la o viață nouă. Țărăni- mea muncitoare se alătură cu entuziasm eforturilor pe care ]e face statul nostru, partiți- pînd prin contribuția sa volun- tară la construirea de noi școli și instituții de cultură ce pot fi executate cu forțe și posibili- tăți locale. Astfel, țăranii mun- citori din comunele Hurdugi și calurl de școală, cei din Stro- ești și Vutcani. din același ra- ion, au adăugat școlilor din sa- tele lor noi săli de clasă. Locui- torii din comuna Salahoru, ra- ionul Bacău, au strîns fonduri și materiale pentru un nou k>- . cal de școală. Numai în trime- strul IV al anului 1958 se aflau în construcție peste 3.000 săli de clasă începute prin contri- buție voluntară. Realizările obținute în acea- stă direcție dovedesc ce impor- - tante posibilități și rezerve există în fiecare localitate pen- tru ca să se asigure elevilor condiții cît mai bune de învăță- tură în localuri de școală în- căpătoare, igienice, bine utilate. Nu peste tot însă aceste po- sibilități și rezerve au fost fo- losite cu pricepere. In unele locuri, organele respective și cadrele didactice s-au limitat doar la realizarea fondurilor bănești destinate construcțiilor de școli prin contribuție volun- tară. fără să mobilizeze pe ce- tățeni și la procurarea unor materiale prin mijloace locale sau la efectuarea anumitor lu- crări în mod voluntar. Din a- ceasta structii nate la cepute ani în cauză, o serie de con- școlare n-au fost termi- timp, deși unele sint în- chiar cu mai mulți urmă. Așa, de pildă. Bohotin, raionul Huși, minat construcția unor asa au noi ter- lo- Aceștia, ca și mai mari, pot elevii din clasele ajuta la transpor- tarea materialelor și la efectua- rea anumitor lucrări, pot parti- cipa direct la ridicarea noilor construcții. Deoarece o parte din localu- rile de școală începute prin posibilități locale și aflate în- tr-un stadiu mai avansat n-au putut fi terminate din lipsa unor materiale ce nu pot fi procurate pe plan local, statul nostru democrat-popular a venit în sprijinul terminării lor. In a- fară de fondurile bănești și ma- teriale alocate prirj planul de investiții, planurile de aprovi- Inngi- DIMENSIUNILE TERENULUI : lungi, mea 101 m.} lâlimea = 48,30 m. , nu de mult in regiunea Hune- doara se aflau în construcție 16 săli de clasă începute încă din 1950, iar în regiunea Cluj 44 săli de clasă începute în 1952. Tărăgănarea terminării acestor construcții din lipsa de preocu- pare a organelor respective a făcut ca unele dintre ele să fie supuse degradării. Se impune luarea tuturor măsurilor pen- tru ca loca'urile de școală în- cepute în anii anteriori să fie terminate în cel mal scurt timp ți date in folosință. Acest lucru este posibil pen- tru că oamenii muncii au do- ' vedit în nenumărate rînduri dragostea cu care știu să răs- pundă la acțiunile întreprinse în folosul întregului popor. Asi- gurarea unor localuri cît mai bune de școli este una dintre aceste acțiuni mari la îndepli- nirea căreia masele de cetă- țeni participă cu entuziasm. Munca de mobilizare și organi- zare în vederea înfăptuirii lor este însă un factor important, de aceea învățătorii și profeso- rii trebuie să se ocupe cu stăru- ință de aceasta. în cadrul gru- pelor sindicale trebuie să se chibzulască bine asupra posibi- zionare ale sfaturilor populare au fost suplimentate cu a însem- nata cantitate de materiale cheie (Ciment. oțeLbeton, mate- rial lemnos, tablă galvanizată, țiglă), destinate în mod special terminării localurilor de școli începute prin posibilități locale și aflate intr-un stadiu de con- strucție mai avansat. Cu aceste materiale vor putea fi terminate peste 1.800 săli de clasă. Dacă ținem seama de marile sarcini de construcții prevăzute în pla- nul de stat pe anul în curs, a- ceastă cantitate suplimentară de materiale reprezintă un efort în- semnat din partea statului și un important sprijin pentru asigu- rarea condițiilor bune de învă- țătură la sate. Directorii școli- lor. învățătorii, profesorii, cu sprijinul organizațiilor de par- tid și organizațiilor sindicale din școli, al comitetelor de pă- rinți și deputaților trebuie să mobilizeze pe cetățeni să com- pleteze ajutorul acordat de stat cu materiale existente pe plan local, cu muncă voluntară, pen- . tru ca localurile în construcție să poată fi date în folosință pînă la începerea noului an școlar. Ei trebuie să stimuleze totodată pararea de stat stau la pe cetățeni pentru cum- materialelor repartizate cu mijloacele care le îndemînă. Pot fi folo- lită tilor -calitate cesare școli. Este ce există în fiecare și asupra acțiunilor pentru foarte sibilitățile și construirea important ca lo- ne- de po- resursele locale site în acest scop nu numai fon- durile bănești rezultate din con- tribuția voluntară, ci și produ- se agricole, dacă acest lucru este mai avantajos pentru ță- ranii muncitori. Cadrele didac- tice au datoria să lămurească sătenilor și această înlesnire pe care le-o acordă statul. Utilizarea cu pricepere a ma- terialelor alocate de stat, com- pletarea lor prin contribuția ce- tățenilor cu materiale existente pe plan local, cu ' transportul materialelor și efectuarea doxenstwile twenvlct > MMm* - ! FIG- 1 PLAN DE SITUAȚIE (amplasare) r\ mnmmnD FIG. 2. — PLANUL CLĂDIRII DIMENSIUNILE CLĂDIRII : lungimea = 39,50 m., lâpmea « 18,30 m. metrou CAMCLLARK pentru construirea de localuri de școli să nu se limiteze 1a adunarea fondurilor, ci să se facă un pas mai departe, asigu- rîndu-se și materialele de con- strucție care pot fi procurate pe plan local. Aproape nu există localitate în care să nu se poată organiza confecționa- rea cărămizilor necesare unui local de școală, oricît de mare crărilor muncă misele cel mai de construcție voluntară, creează pentru terminarea lu- prin pre- în scurt timp a localurilor de școală realizarea tine. Este ganele de feste mai începute și pentru unor construcții ief- necesar însă ca or- învățămînt să mani- multă operativitate •rW r erauarzex umili niiii ar fi, prin asemenea, procurarea șipului și mijloace proprii. De se poate asigura și transportarea ni- pietrișului necesar. In multe localități se poate asi- gura tot prin mijloace locale procurarea materialului lemnos și a pietrei de Fundație, ce poate înlocui cimentul. Procurarea unor materiale prin mijloace locale duce la realizarea de însemnate econo- mii și lor de Dar tribui la ieftinirea construcții- localuri de școli. părinții elevilor pot con- nu numai la procurarea fondurilor și a materialelor ne- cesare construcțiilor școlare. în problema construcțiilor. A trecut destul de mult timp de ■ cînd li s-a comunicat suplimen- tarea planului de aprovizionare cu materiale, dar majoritatea organelor regionale n-au cerut încă C.S.P. să emită repartițiile de materiale eșalonate pe tri- mestre și pe sortimente. Prin mobilizarea tuturor for- țelor și a posibilităților exis- tente pe plan local și prin fo- losirea judicioasă a mijloacelor materiale acordate de stat va putea fi îndeplinită în condiții tot mai bune sarcina impor- tantă de a termina șî de a da în folosință în scurt timp toate construcțiile școlare "începute. C. MINCA Lotul școlar Lotul școlar îndeplinește funcțiuni multiple puțind servi aplicatii la matematică). După pentru efectuarea și demonstrațiilor atit la cunoștințele aplicațiilor practice agricole cit și la lecțiile de științe na- turale. In ceea ce privește cunoș- tințele agricole, lotul școlar trebuie să devină o ilustrare vie a cuprinsului lecțiilor teo- retice predate în clasă, o con- tinuare necesară a lor în con- diții concrete. La multe lecții aceasta, în fata lotului, renului-, de clinarea lui în cel puțin funcție de supra- de calitatea te- așezarea sau în- etc., îl împărțim trei părți princi- chiar predarea teoretică poate desfășura direct pe ren. In astfel de cazuri, se te- par- celele și culturile de pe lotul școlar înlocuiesc desenele de pe tablă sau planșele intuitive din sala de curs, realizîndu se astfel îmbinarea simultană dintre teorie și practică, in- tuiția directă a fenomenelor. De aceea, prin lotul școlar nu trebuie să înțelegem nu- mai o suprafață de teren pe care cultivăm cîteva plante agricole, alese la întîmplare, pale : o parte o vom rezerva pentrn o colecție de diferite plante, ca o mică grădină bo- tanică ; o altă parte o vom re- zerva pantru diferite experien- țe și a treia pentru culturi a- gricole, livadă de pomi, viță de vie, grădină de legume. Urmărim, deci, să asigurăm pe lot elementele esențiale pentru predarea cursului; cunoaște- rea plantelor, experimentarea diferitelor procedee de cul- tură și exploatarea agricolă propriu-zisă. Desenăm pe planșă viitoa- rea înfățișare a lotului: săm aleea principală și despărțitoare ale marilor cele. Parcela cu colecția de tra- aleile par- plan fără vreun criteriu precis. Lotul școlar să cuprindă, pe cît cele mai multe din prevăzute în programa didactic trebuie posibil, temele cunoș- te o împărțim in straturi, după numărul plantelor pe care le va cuprinde. Straturile trebuie orientate in așa fel, incit să fie cu un capăt spre aleea principală, ca să vedem co- lecția de plante fără a fi ne- tințelor agricole. El trebuie să fie o concretizare a lecțiilor din manual, prezentîndu-se decj ca o carte ilustrată și permanent deschisă privirilor și înțelegerii elevilor. Numai un astfel de criteriu justifică voiti să intrăm par celei, pentru Parcela în interiorul i rezervată experimentări o părțim în alte parcele, după numărul experiențelor propu rostul și existența lotului Iar. în mod concret putem liza această cerință prin multe acțiuni ce intră în sibilitățile oricărei școli șco- rea- mai po- Și se. La fel și ploatare. Ne asemănător turat. In același ne întocmim parcela de rezultă un cu desenul timp, trebuie un plan de care s-ar desfășura în ordinea următoare. Mai întîi măsurăm Iotul îl desenăm, la scară, pe și o for- planșă, constatînd astfel ma și mărimea lui. (Această operație, efectuată cu elevii, constituie un bun prilej de i ex- ală- să cul- tură. Acesta este un tabel care prevede plantele ce vom semăna, suprafețele ce revin fiecăreia. cantitatea de să- mință necesară sau numărul de puieți pentru plantat. întocmirea planului de cul- tură este una din acțiunile cele mai importante ale orga- nizării lotului școlar, pentru că obiectivele lui trebuie să oglindească temele pre- văzute în programă și în manual. De exemplu, deoarece programa cla- clasei a Vl-a prevede cultura unor plante a- gricole (cereale, legumi- noase, uleioase, textile, furajere etc.), în planul de cultură al lotului vom prevedea pe parcelele de exploatare, după po- sibilități. cel puțin cîte nna sau două plante din fiecare grupă men- ționată. Vom ține sea- ma. bineînțeles, de con- dițiile naturale Astfel, dintre textile vom locale, plantele prevedea bumbacul atunci ciad ne aflăm in regiunea de sud a câmpiei Dunării, sau inul de fuior cind ne aflăm in zonele ume- de și răcoroase de deal De asemenea, deoare- ce programa clasei a VII-a prevede cunoștin- țe de pomicultură și vi- ticultură, vom prevedea și noi, în planul de cultură, suprafețe care Pregătirea lotul ai icolar la Școala de 7 aai din comuna Titu să fie plantate cu pomi fructi- feri sau viță de vie in regiu- nile unde acestea găsesc con- diții prielnice de dezvoltare. în parcela rezervată pentru colecția de plante vom semă- na mostre din plantele nu au putut fi cultivate parcelele de exploatare, cum și plantele necesare tru predarea cursului tanică. Parcelele rezervate experimentări servesc de oare pe pre- pen- bo- pentru pentru efectuarea unor demonstrații in legătură cu temele prevă- zute în programa claselor a V-a și a Vl-a (de exemplu, experiențe pentru demonstra- rea eficacității îngrășăminte- lor minerale, pentru demons- trarea influenței adincimii de semănat asupra dezvoltării plantelor, experiențe rative etc.). După întocmirea program de activitate, compa- acestui concre- tizat în planul de cultură, se trece mai departe, la materia- lizarea lui pe teren. Servindu- ne de jaloane, țăruși și sfoară pentru aliniamente. trasa» axul aleei principate și d celorlalte alei despărțitoare, căutînd să realizăm parcele cît mai regulate (dreptun- ghiuri, pătrate) și mai sime- trice unele față de altele. Este important ca aceste alei să fie amenajate definitiv, pre- văzute cu șanțuri sau rigole de scurgere și pietruite. In dreptul parcelelor se vor pune mici tăblițe, înfipte în pămint cu țărași, pe care se vor .scrie citeț plantele sau culturile din parcelele respective, subiec- tul demonstrațiilor etc. Este bine ca in mijloc să se cons- truiască un mic'panou în care să se afișeze planul lotului. O condiție importantă a bunei desfășurări a muncii pe lot este împrejmuirea cît mai trainică a întregii suprafețe. Organizarea lotului trebuie să constituie o cupare de căpetenie profesori! care predati școlar preo- pentru cnnoș- tințele agricole și pentru con- ducerile școlilor. I. CONSTANTINESCU Educația sanitară a viitorilor învățători Ținînd seama de faptul că învățătorilor le revin sarcini importante în e- ducarea igienico-sanitară a elevilor și cetățenilor, la Școala pedagogică din Cîmpuluna se acordă o atenție deosebită acestei probleme. în colaborare cu orga- nizația de Cruce Roșie, numeroși elevi au fost antrenați în activitatea postului sanitar din școa- lă. Postul organizează a- desea panouri cu afișe și fotomontaje, difuzează în rândurile elevilor bro- șuri cu caracter sanitar etc. Munca de educație sa- nitară a elevilor este sus- ținută în mod permanent de cadrele didactice. Diriginții tratează pe- riodic terne din progra- ma lecțiilor educativ-sa- nitare ca : „Despre mi- crobi și cauzele boli- lor molipsitoare", „Unele boli molipsitoare cu poar- ta de intrare nasofarin- giană", „Organizarea re- gimului de viață în in- ternate", „Participarea e- levjlor la măsurile anti- epidemice luate de orga- nele sanitare" și altele. De asemenea, pedagogii acordă atenție măsurilor de igienă sanitară și formării la elevi a de- prinderii de a respecta aceste măsuri. In fiecare clasă s-au constituit e- chipe care au preluat asu- pra tor întreținerea cură- țeniei sălilor de curs. Asigurînd respectarea riguroasă a regulilor igi- senico-sanitare și transfor- marea lor profesorii în deprinderi, contribuie !a păstrarea sănătății ele- vilor lor și la pregătirea unor cadre capabile să aducă o contribuție ac- tivă Ia educarea sanitară a maselor din satele unde vor ceașcă. E profesoara merge să mun- GHEORGHIU — Școala pedago- gica Cîmpulung-Musccl. E Să dăm elevilor cunoștințe despre p roductivifatea muncii Sporire. ridicării peraueale a baaă- ■ lărid aaporwlai — problema coalrală 1* poHUca statulal aoitm derioerat-popalar — Iar a ca prodnetlvitala* aaaa- cil m capele a l■portută deaaehUă. 1a riad orile oaae- ailor ■■acH apar uerea aol (I aol laitlallTe aealte aă liiarea aaei producții sporite. Este lirMc ca scoale sa dea elevilor — viitori parii- cipanți activi industrie canogUnțe si tate a macii. ta munca dla agriculturi — despre prod activi- In programa de matematică pentru clasa a Vl-a a fost in- trodus încă din anul școlar 1956—57 capitolul „Noțiuni de contabilitate". Studiind acest ca- pitol elevii capătă o serie de cunoștințe despre organizarea economiei noastre socialiste fi despre felul cum este ținută evidența contabilă în diferite întreprinderi și instituții. Predind elevilor din clasa a EI-a noțiunile de con- tabilitate prevăzute in programa caia si-i lămuresc fi asupra problemelor privitoare la pro- ductivitatea muncii fi la calcu- larea acesteia, le arăt care sînt factorii de care depinde ridica- rea productivității muncii, in apropiați termeni cît nivelul lor baza unor via fă 1 din născute lor) mai de înțelegere, exemple luate întreprinderile de pe din cu- ii fac pe elevi ’sS zile s-a redus la 5 zile. Să se calculeze cu cît la sută s-a mărit productivitatea muncii". Elevii au procedat la rezolvarea acestei probleme plecind de la faptul că productivitatea muncii se mă- soară prin cantitatea de produse pe unitatea de timp. Notind can- titatea de produse cu „a" fi productivitatea muncii în cele doua cazuri cu Pi fi p2 au scris Pvr=af7. Deoarece în urma îm- bunătățirilor aduse în sistemul de ardere al cuptoarelor timpul de ardere pentru aceeași canti- tate de cărămizi s-a micșorat, elevii au notat apoi : Pi—a/5. Calrulînd raportul dintre pi și pi, elevii au aflat Cu ușurință ci p-=l,4Xpt. Deoarece Pi, “- dică productivitatea muncii cal- culată înainte de introducerea modificărilor în sistemul de ar- dere, era de 100%, rezultă că P2=14O% și că, deci, producti- vitatea muncii a crescut cu 40%. Din acest exemplu elevii au învățat să calculeze cu cil a crescut productivitatea muncii atunci cind timpul de muncă pentru producerea aceleiași can- tități de produse s-a1 micșorat. Am mai rezolvat și o altă pro- blemă — de felul următor : „In anul 1957 la C.Â.C. din satul Rotunda s-au obținut în medie cite 30.000 kg sfeclă de zahăr la ha. Aplicînd o serie de mă- suri menite să sporească fertili- tatea terenului și să îmbunătă- țească sistemul de muncă, colec- tiviștii au obținut în același timp de muncă în anul 1958 o pro- ducție medie de 39.000 kg. sfe- clă de zahăr la ha. Cu cît la sută a crescut productivitatea înțeleagă ce este productivitatea muncii și că aceasta se masoară prin cantitatea de produse lu- erate de muncilor intr-o unitate de timp. Deoarece elevii au Cu- noștințe despre proprietățile ra- poartelor, le explic că produc- tivitatea muncii se exprimă prin raportul între cantitatea de pro- duse exprimate în valori nume- rice și timpul folosit pentru fa- bricarea produselor respective. Astfel elevii își dau seana că ridicarea producliri’ății muncii înseamnă sporirea cantității de produse în unita- tea de timp de muncă, sau mic- șorarea timpului de muncă pen- tru producerea aceleiași canti- tăți de produse. Exemplific apoi cunoștințele predate prin probleme simple, care dau totodată elevilor pri- lejul să învețe cum Se calcu- lează productivitatea muncii. Le-am dat astfel, de exemplu, problema : „La fabrica de cără- mizi „Argila Roșie" din bucu- rești arderea unui cuptor de că- rămizi se făcea la 7 zile ; prin introducerea unor modificări in sistemul de ardere timpul de 7 muncii r Rezultând aceasta problemă elevii au dedus că în cazul cind productivitatea mun- cii crește, crește totodată și pro- ducția la ha. Concluziile pe care le des- prind din rezolvarea unor ase- menea probleme urmăresc să lă- murească în primul rmd elevi- lor raportul dintre creșterea productivității muncii fi crefta- rea producției. Caut să-i fac în- deosebi să înțeleagă că crește- rea producției socialiste are loc în primul rînd pe seama ridi- cării productivității muncii. Aceste cunoștințe fu fi un mare efect educativ asupra ele- vilor, marindu-le respectul fă'S de oamenii muncii, care luptă pe toate căile pentru ridicarea productivității pe baza perfec- fionării permanente a De asemenea ei vor tehnicii. înțelege acum mult mai bine Care este rolul disciplinei în muncă fi ce însemnează a te încadra în co- lectiv. Prof. ION I GHELASE Școala nr. 80 București MAI MULTA GRIJA PENTRU MUNCA ȘCOLILOR AGRICOLE Școlile agricola — cel mai recent create din tipurile de școli cai* alcătuiesc sistemul invâfămihtului profesional și tehnic — dispun de condiții bane pentru a asigura o pre- gătire temeinică a elevilor lor. Folosind cu pricepere ace- ste condiții, numeroase școli a- gricoie, cum sînt cele din Buf- tea (reg. București), Priboieni (raionul Topoloveni), Cogealac (reg. Constanța) au organizat cu grijă desfășurarea muncii instructiv-educative, dind elevi- lor lor cunoștințe trainice si valoroase deprinderi practice. Există insă, din păcate, și u- nele școli agricole care na asi- gură pregătirea unor cadre cu • bună calificare, înarmate cu știința agrotehnică înaintată. In aceste școli nu se acordă a- tenție bunei organizări a muncii instructiv-educative, se tole- rează o serie de neajunsuri în munca profesorilor. De exemplu, la Școala agricolă din comuna Movila Miresei, raionul Brăila, profesorul Ion Paraipan a pre- dat in tot cursul primului tri- mestru o singură temă : mașini agricole. In felul acesta volu- mul cunoștințelor teoretice a fost exagerat de mara in raport cu cerințele programei și cu po- sibilitățile de asimilare ale ele- vilor. Aceștia au fost obligați să deseneze tractorul in ansam- blu fără să-și fixeze cunoștințele principale in legătură cu con- strucția și conducerea tractoru- lui. In schimb, la Școala agri- colă din comuna Arsache, raio- ual Giurgiu, tema ..Meteorolo- gia" dia cedrul disciplinei „A- grieultura generală* s-a predat in 3 ore. iar ta Școala agricolă dia Perieți Slobozia in 4 ort in loc de 12 ere, cit prevede pro- grama. De aceea o serie de cu- INSTRUCTAJUL DE PROTECȚIA MUNCII capitol important al pregătirii profesionale Predarea noțiunilor de teh- nica securității muncii, for- marea deprinderilor de a lucra corect, evitînd orice posibili- tate de accidentare, au devenit părți integrante ale procesului instructiv-educativ din școlile profesionale și tehnice. In Școala profesională a fa- bricii ..1 Septembrie" din Buș- teni se acordă o deosebită im- portanță pregătirii ucenicilor in spiritul cunoașterii și res- pectării nomelor de protecția muncii. Alături de predarea noț unilor da protecția muncii la orele de curs teoretic și de instructajul introductiv de tehnica securității muncii efec- tuat la intrarea in producție a ucenicilor de către inginerii și tehnicienii din comisia de îndrumare și coordonare a practicii, de fiecare dată cînd, conform graficului de rotație, ucenicii trec dintr-o secție intr-olta, maistrul sectorului respectiv le explică amănunțit urile de protecț:e a mun- specifice atelierului în care \ oi iucra. El le arată cum trebuie să se ferească de anu- mite locuri periculoase, le a- trage atenția asupra tăblițelor avertizoare sau anunțurilor care marchează aceste locuri. Apoi șeful de secție prezintă fiecărui ucenic in parte locul înde va trebui să muncească, dindu-ț primele indicatii pe teren. Vom exemplifica pe baza activității citorva din cele mai importante secții ale fabricii „1 Septembrie** cum se des- fășoară concret instructajul privitor la protecția muncii. In ordinea succesiunii din graficul de rotație, unul dintrB primele sectoare în care sînt noștințe privitoare la precipita- țiile atmosferice, umiditatea so- lului etc..— strîns legate de practicarea unei agriculturi îna- intate — au fost ignorate sau tratate superficial, elevii rămi- nînd cu cunoștințe puține și nesistematizate. La școlile agricole din comu- nele Arsache, Perieți-Sfo- bozia, majoritatea lecțiilor de botanică șî agricultură gene- rală sînt predate prea expozi- tiv, fără a fi însoțite de pre- zentarea unui material didactic corespunzător — planșe, colec- ții de roci, plante, semințe etc. La Școala agricolă din Peri- eți-Slobozia orele de protecția muncii se rezumă la o mono- tonă înșiruire de legi și regu- lamente, fără a se face nici un fel de legătură sau a se exem- plifica problemele cu elemente concrete privitoare la tehnica securității muncilor agricole. La Școala viticolă din comuna Manasia Urziceni o serie de lecții, ca de pildă lecția „Deza- gregarea chimică a materiilor organice din sol“, au fost „pre- date*1 prin simpla dictare a unor paragrafe din lucrări de specialitate. Și lucrările practice — activi- tate de cea mai mare însemnă- tate pentru pregătirea profesio- nală a elevilor — se desfășoară incă pe alocuri la un nivel scăzut. La Școala agricolă din Ivești, regiunea Galați, de exemplu, profesorii ingineri El- vira Popescu și loan Dumitre- scu nu discută cu specialiști din producție, înaintea fiecărei zile de practică, lucrările pe care trebuie să le parcurgă cu pre- cădere elevii conform programei școlare. Ei își conduc clasele pbiă la locul de muncă Ș> apoi le lasă la voia intimplării, fără instruiți ucenicii este sectorul lemn. Aici instructajul se re- feră în special la atenția care trebuie acordată în mînuirea buștenilor la descărcare și încărcare, la tăierea cu fe- răstraiele mecanice și la m nui- rea instalației mecanice de cojire. Maiștrii demonstrează practic ucenicilor cum să prindă bușteanul și le arată locul unde trebuie să stea pentru a fi feriți de lovire, în cazul cînd bușteanul nu a fost corect introdus în ferăstrău. De asemenea ucenicilor li se cere să privească cum mî- nuiesc țapina, cuțitoaia, topo- rul si alte scule fruntașii în producție. Abia apoi încep să minuiască și ei înșiși, sub su- pravegherea muncitorilor-ins- tructori. aceste scule. Li se atrage atenția să nu foloseas- că decît scule de bună calitate și în bună stare de întrebuin- țare. La moara de pastă și la sec- ția saci, instructajul privitor la protecția muncii se referă îndeosebi la lămurirea uceni- cilor asupra felului cum pot fi identificate anumite defecți- uni care ar putea duce la accidentări. De exemplu, li se atrage atenția că trebuie să cerceteze starea scărilor și a balustradelor, întrucît majo- ritatea operațiilor din aceste secții cer muncitorilor să urce și să coboare diferite scări. De asemenea li se cere să ve- gheze și eț ca să existe în permanență grătare la gurile de scurgere și apărători la curelele de transmisie ale di- feritelor mașini. în aeeste sec- ții li se interzice ucenicilor să umble la instalațiile de forță și iluminat. nici o supraveghere. Așa se explică de ce o parte din elevii Școlii agricole din Ivești care făceau practică Ia o gospodărie agricolă de stat au fost găsiți descăreînd saci la moara gos- podăriei. La școala viticolă din Manasia-Urziceni nu s-a desfășurat în întreaga perioadă a primului trimestru nici o lu- crare practică, pe motiv că nu ar exista condițiile mareriale necesare. Conducerea școlii a ignorat însă faptul că în ime- diata apropiere a acesteia func- ționează o stație de viniflcație, la care elevii puteau găsi cele mai bune condiții de lucru. La Școala din comuna To. pont, raionul Drăgănești-Vlaș- ca, se prevăd pentru o lecție de instruire practică numai cîte 2-3 ore consecutive, deși se știe că insăși deplasarea pînă la lotul agricol și pregătirea lu- crării răpesc mai mult de jumă- tate din acest timp. Dintr-o ne- păsare asemănătoare, la Școala agricolă din Răcari lucrările practice au fost programate în timpul iernii între orele 16 și 19, deci prevăzute a se desfă- șura... pe întuneric. Aceste lipsuri se datoresc, in mare parte, faptului că unele conduceri de școli au propus și unele secții de invățămint și cultură ale sfaturilor populare au aprobat încadrarea în șco- lile agricole a unor profesori cu slabă calificare. Bunăoară, la școala din comuna Toporu-Dră- gănești, instruirea practică — activitate de bază pentru a- ceastă școală — a fost atribui- tă unu) absolvent de școală me- die, cu toate că la gospodăria agricolă de stat și la S. M. T— ui din apropiere lucrează nu- meroși agronomi și mecaniza- tori capabili să predea cunoș- Grija de a-i educa pe vii- torii muncitori în spiritul res- pectării regulilor de protecție a muncii a determinat în rîn- dul lor o atitudine plină de atenție. în ultimul timp se constată tot mai des că uceni- cii veniți la practică sezisează șefului de secție anumite de- plasări ale balustradelor de la scări, ale grătarelor și apără- torilor. Deoarece in secțiile auxi- liare ale fabricii, în atelierul mecanic, atelierul electric, dis- tribuția termică și centrala de forță respectarea normelor de protecție a muncii și tehnica securității au o însemnătate deosebită nu numai pentru activitatea muncitorilor din aceste secții, ci și pentru toți ceilalți muncitor; ai fabricii, aici se acordă o importanță deosebită instruirii ucenici- lor. In atelierul electric ei sînt deprinși să folosească la lucru numai scule izolate si întreg echipamentul de oro- tecție necesar : mănuș: de cauciuc, covoare de cauciuc etc. Muncitorii-instructori se străduiesc permanent să-i de- prindă pe ucenici de a iucra corect și de a se feri de acci- dentări la instalația electrică. Ei le atrag totodată atenția a- supra importantei efectuării unor perfecte izolări a circui- telor electrice pentru securi- tatea muncii tuturor lucrăto- rilor din întreprindere. în incinta fabricii de hîrtie și in special în centrala de forță sînt o sumedenie de con- ducte aliate sub presiune, a căror temperatură este de peste 400 grade C. Orice a- tingere a conductei poate tințele la un nivel mult mai ridicat. Mergind și mai departe pe linia aceasta, școala din To- poru-Dragăneșli a încadrat pen- tru predarea orelor de agricul- tură generală un absolvent al Institutului pedagogic de 2 ani, iar pentru orele de protecție a muncii un profesor de... istorie. Pe lingă aceasta, intr-o serie de școli se constată fragmenta- rea nerațională a unor catedre. De exemplu la școala din co- muna Arsache, raionul Giurgiu, cele 18 ore de lucrări agricole sint predate de trei cadre di- dactice. Aceasta atrage după sine, bineînțeles, diminuarea simțului de răspundere al fie- căruia din cei hei profesori, o slabă legătură a acestora cu școala, o insuficientă cunoa ștere de către ei a elevilor. Lipsurile existente in activi- tatea unor școli agricole se da- toresc și faptului că cercurile pedagogice în care sînt cu- prinse cadrele didactice din aceste școli lucrează defectuos. Cercurile pedagogice nu au or- ganizat pînă acum decît in prea mică măsură schimbul de expe- riență între profesorii din șco- lile agricole, în scopul cunoaș- terii de către aceștia a expe- rienței didactice din marile grupuri și centre școlare agri- cole. Nici cabinetul metodic pentru învățămîntul profesional și tehnic din București nu a ini- țiat acțiuni mai ample pe linia sprijinirii activității instructiv- educative desfășurată în școlile agricole. Ținînd seama de greutățile de început pe care le-au intîm- pinat unele școli agricole, de lipsa de experiență In predare a anumitor cadre didactice din aceste școli, se impunea, fără Îndoială, o îndrumare perma- provoca arsuri. Ucenicii sînt conduși de a lungul întregului traseu al conductei, li se a- rată locurile unde ar putea veni în contact cu ea și li se explică ce trebuie să facă pentru a evita aceasta. După ce află cum trebuie să se comporte, ucenicii înșiși ve- ghează ca noii veniți în sec- ție să fie avertizați asupra pericolului pe care-1 prezintă atingerea conductelor. Conducerea fabricii se preo- cupă îndeaproape nu numai de instruirea ucenicilor asupra regulilor de protecție a mun- cii, ci și de asigurarea condi- țiilor pentru respectarea tu- turor acestor reguli. Pe lingă echipamentul de protecție dat în primire ucenicilor care lu- crează în condiții unde se cere acest echipament (cizme de cauciuc, mănuși de cauciuc și asbest), secțiile au la dispozi- ție echipament de protecție specific locurilor de muncă, pentru a-1 putea pune la dis- poz’pe în anumite cazuri uce- nicilor care participă ocazio- nal ia o lucrare cerînd echi- pament special de protecție. Deosebita preocupare a co- lec iviihii d:dactic al Scolii profesionale din Bușteni și a conducerii fabr eii „1 Septem- biie“ pentru instruirea temei- nică a ucenicilor asupra re gulilor de protecția muncii se oglindește în rezultatele bu- ne obținute pe această li- nie de la începutul anului școlar și pînă în prezent nu s-a înregistrat nici un caz de accidentare în muncă a vre- unui ucenic. Ing. PAVEL ANTONOV Bușteni nentă și competentă a lor din partea secțiilor de invățămint și cultură ale sfaturilor popu- lare. Secțiile de învătămînt și cultură ale sfaturilor populare din regiunile București și Ga- lați, însă, n-au inspectat nici măcar o dată în decursul pri- mului trimestru unele din șco- lile agricole înființate anul ace- sta. Nici directorii acestor școli n-au asigurat decît în slabă măsură îndrumarea și controlul cadrelor didactice prin asistente la ore. înlăturarea grabnică a defi- cientelor manifestate și îmbună- tățirea continuă a muncii meto- dice în școlile agricole poate fi realizată numai printr-un con- trol și o îndrumare permanentă din partea secțiilor de învăță- mint și cultură ale sfaturilor populare. Antrenarea tuturor cadrelor didactice din aceste școli la activitatea metodică desfășurată de cercurile peda- gogice va putea contribui, de asemenea, Ia îmbunătățirea muncii de pregătire a viitorilor muncitori agricoli. Al C. Valorifică terenurile degradate Elevii Centrului școlar agricol din Vaslui aduc o contribuție însemnată la lucrările întreprinse de Direcția regională sil- vică din lași pentru plan, tarea terenurilor degrada- te și organizarea unor perdele de proiecție. Prin muncă voluntară, desfă- șurată laolaltă cu nume- roși tineri din localitate și din raion, elevii au a- dunat o mare cantitate de semințe de salcîm, care vor fi folosite la plantarea terenurilor. Pregătirea noilor cadre pentru industria lemnului fn vederea pregătirii muncitorilor calificați, ne. cesari noilor combinate pentru industrializarea lemnului. Ministerul Con- strucțiilor, Industriei Ma- terialelor de construcții și Industriei Lemnului a luai în ultimul timp o serie de măsuri impor- tante. Astfel, la Școala de ucenici din Brăila se pregătesc in prezent mun- citori pentru fabrica de plăci aglomerate din lo- calitate. La Centrul șco- lar din Rimnicul Vllcea se pregătesc muncitori pentru combinatele de in- dustrializare a lemnului de la Preajba — raionul Tg. Jiu. fncbpînd din toamna acestui an, la Școala profesională de ucenici din Blaj, care va căpăta o mare dezvolta, re, vor fi pregătite ca- drele necesare marilor combinate ce se vor con- strui la Blaj și Gherla. Activitate patriotică pe șantierele de construcții Brigăzile patriotice ale ucenicilor și elevilor de la Grupul școlar minier din Petroșani desfășoară o activitate rodnică, fn ul- timele săptămini, ținerii au efectuat sute de ore de muncă voluntară pe șantierul de construcții de locuințe din localitate. Școala sovietică pe drumul arătat de cel de-al XXI-lea Congres al P* C» U> S* Sarcini Importante ale oronirafiilor sindicale EDUCAȚIE MORALA' în istoricele directive ale celui de- al XXI-lea Congres al P.C.U.S., în legea „Cu privire la întărirea legătu- rilor școlii cu viața șl ia continua dez- vaitare a sistemului de învățămint pu- blic tn U.R.S.S.*, adoptată de Sovie- tul Suprem al U.R.S.S., sînt întruchi- pate ideile marxist-leniniste despre e- ducația tinerii generații, sînt stabilite căile dezvoltării pe mau departe a școlii sovietice. In fata organelor de învățămint, în fata organizațiilor sindicale și a în- tregii armate a lucrătorilor din învă- țămînt stau sarcini noi, mari și pline de răspundere, încă de pe acum, în perioada de pregătire a anului școlar 1959—1960, toți cei ce muncesc în do- meniul învățămîntului și al științei trebuie mobilizati pentru a asigura ca noile planuri de învățămint și progra- mele școlare să se bazeze pe ideile expuse in lege. Calitatea educației și instrucției in școala nouă depinde în mare măsură de rezolvarea cu succes a acestei probleme. Iată de ce discu- tarea proiectelor planurilor de învă- țămint și programelor in cadrul adu- nărilor sindicale și al consfătuirilor de producție trebuie privită cu o deo- sebită seriozitate. Continua dezvoltare și perfecționare a sistemului de învățămint, reorgani- zarea muncii instructiv-edocative a școlii pun în fața pedagogilor cerin- țe noi, mai înalte, le impun să-și îmbu. nătățească pregătirea într-un mod ho- Urîtor ai multilateral. Intîmpinînd anul școlar 1959—1960, pedagogii trebuie să se pregătească ei înșiși, în primul rînd, pentru a PU- tea munai în noile condiții. In această privință ei trebuie să primească un a’ jutor practic din partea comitetelor sindicale și a lucrătorilor din organele învățămîntului public. Școa]a de cultură generală trebuie să dea elevilor nu numai un anumit volum de cunoștințe privitoare la ba- zele științelor, dar și să-i înarmeze cu deprinderi de muncă. Școala este che- mată să dezvolte la elevi priceperea de a munci independent și inițiativa, să-i educe în spiritul interesului pen- tru experimentare, pentru construire, să le dea priceperea de a analiza și a trage concluzii. Educarea acestor ca- lități nu este posibilă dacă profesorul nu renunță Ia formele abstracte. în- vechite, de predare a bazelor științe- lor și a bazelor producției, dacă nu folosește cu curaj, în mod creator, metodele de educare și instruire care răspund cel mai bine sarcinilor noi. Aceasta obligă comitetele și organele conducătoare ale mintului public să privească seriozitatea problema noii sindicale învăță- cu toată pregătiri metodice a profesorilor, eliberarea a- cestora de reglementări inutlile în ceea ce privește alegerea formelor și meto- delor muncii instructiv-educative. Mărețul țel al educării omului so- cietății comuniste pune într-un mod nou problema chipului moral al pro- fesorului sovietic. Nu ajunge numai ca acesta să înțeleagă scopul și sar- cinile concrete ale educației. Succesul influenței sale educative va depinde din ce în ce mai mult de măsura în care el însuși va întruchipa in sine trăsăturile omului nou. Forma de bază a muncii pentru ri- dicarea calificării profesorului trebuie s-o constituie munca sistematică inde- pendentă. Această formă si numai a- ceasta permite pedagogului sovietic, chemat să rezolve în mod creator sar- cinile reorganizării școlii, să-și ridice calificarea proprie. Organizațiile sindicale, conducătorii școlilor și secțiile de învățămint pu- blic au datoria să ajute profesorului în vederea lărgirii orizontului său de cunoștințe. In primul rind trebuie să se creeze condicile necesare pentru munca de sine-stătătoare a profesoru- lui. Institutele de perfecționare a ca- drelor didactice și cabinetele pedago- gice trebuie să ajute profesorilor în găsirea și procurarea literaturii cores- punzătoare, să organizeze pentru ei lecții și consultații pe teme pedago- gice, tehnico-științifice, economice etc. Institutele pedagogice și științifice, lucrătorii din universități și din alte instituții de învățămint superior sint chemați să desfășoare în rindurile ca- drelor didactice o muncă intensă de propagandă a cunoștințelor științifice. Domnul Hlroklchl Nada», mlatetrul Educației din guvernul japonez, este, ca șl ceilalți miniștri dia guvernul Klși. » zelos ilujitor al mllitarlimu* Iul șl apărător al intereselor ameri- cane. Numele Iul Hlroklchl Nadao s-a la- cul cunoscut In lume de mal bine de na an, de cind ■ introdus sistemul de verificare a loialității pedagogilor. După cum se știe, aceasta măsură — care ie încadrează, de altfel, jntr-nn sistem întreg de măsnri menite să ducă Ia reintroducerea In școli a edu- ca(lel Militariste a provocat un clpat sute de nil de pedagogi dia În- treaga Japonie. Zilele acestea, mișcarea de protest ■ cadrelor didactice s-a Intensificat ca urmare a unei noi măsuri luate de gu_ vern. La 7 martie, ministrul Educației din Japonia a emis Instrucțiuni pentru comisiile de educație șl guvernatorii de prefecturi cu privire la Introduce- jrea ia școlile primare șl secundare a orelor de „educație morală". Obiectul „educația morala" a exis- tat In școlile japoneze șt înaintea șl în timpul mondial, «I tinerilor in celui de-al doilea război avea ca scop pregătirea spirit O data cu terminarea militarist-războinic, i celui de-al dol- lea război mondial, una dintre primele masuri luate in domeniul școlar ș fost interzicerea prin lege a acedtul obiect de învățămint profund reacțio- De atunci au trecut doar 15 ani. Aslăzl, domnul Hlroklchl Nadao dă in* strucțiuni să se reintroducă tu școli „educația morală". Se pare că rnlnls- Irul laponez învățăminte Istorice nu Ie-a trăit... □ u a tras Încă suficiente din tragicele evenimente prea Îndepărtate pe care In Uniunea Sovietică, grija pentru crearea celor mai bune condiții în ve- derea instruirii și educării copiilor și tineretului a devenit cu adevărat ge- nerală- Un. ajutor important acordă școlilor în această privință întreprin- derile și colhozurile. In iunie 1958, Consiliul de Miniștri al R.S.F.S.R. și Consiliul Central al Sindicatelor din U.R.S.k, susținînd ini- țiativa oamenilor muncii dintr-o serie de regiuni și ținuturi, au organizat în- trecerea socialistă între raioanele, o- IN NYASSALAND SAU ÎNCHIS ȘCOLILE... Din toate colțurile Africii, agențiile de presă transmit zilnic vesti despre acțiunile tot mai energice ale popu- lației de culoare pentru eliberarea de colonial. In Camerun $1 Uganda șl Tanganica, în Somalia, mișcarea de elibe- tot mai mare amploare, pămîntul de sub picioarele sub jugul Congo, in Kenya și O UZINA SIDERURGICA A ELEVOILOR rașele, blicile pentru Iilor și ținuturile, regiuafile și repu- autonome din Federația Rusă cea mai bună pregătire a șco- a instituțiilor de copii in vede- re* noului an școlar. Aceasta a întă- rit din punct de vedere organizatoric și totodată a subliniat însemnătatea dezvoltării inițiativei oamenilor mun- cii în ceea ce privește participarea lor la pregătirea școlilor pentru noul an școlar. Ca rezultat al desfășurării întrecerii, în 38 de regiuni, ținuturi și republici din Federația Rusă s-au construit pna contribuite voluntară 1594 de școli, 367 de internate școlare. 2167 ateliere școlare și 4042 de locuințe pentru profesori. In afară de aceasta au fost reamenajate 17.078 clădiri școlare, an fost confecționate 213.000 de bănci etc. O muncă intensă s-a această direcție și într-o republici unionale. desfășurat în serie de alte Peste tot. colonialiștilor englezi, francezi sau Ita- lieni se năruie. Armatele coloniale operează furibund arestări. Cel mai înflăcărați patrtoțl africani sint zvfr- Ilți în închisori sau uciși. De cîtva timp, tu colonia britanică Nyassaland situația a bit d- grav*. BeprlMl ■ •<■1 ral iile populației devenit deose- care î|l cere tu ■■ iatradai o teroare cumplită. Io leat interzise partidele si organizații- le prețuitele. Toate școlile din loca- lități* principale au fost Închise. Iu locaJwlla acestora un fost încartirui- te p^enice forje armate coloniale șl Întăririle care au sosit din metropo- LL Ai loc ■aueroiie ciocniri, dalele «Hclale au foit efectuate s-au Închis După peste Școll- la... !■ NvassaJud s-au deschis larg partite ।■ chil or 11 or sl curtea marțială. Măturile sini lasă Inutile. SHrșltul Ine* &1 colonialismul ui se apropie. O RAMPA DE LANSARE A RACHETELOR = 36.000 SĂLI DE CLASA Sarcina organelor sovietelor mai larg organizațiilor sindicale, a invățămintuiui public și a locale este de a desfășura întrecerea socialistă pentru După o îndelungată criză, clasele dominante din Italia și-au fericit na de mult tara un nou guvern, Școlile din R-P. Chinezi participi adie la marea mișcare a întregului popor pentru sporirea producției de oțel fi fonti. In întreaga Chină este cunoscuti fi apreciată munca eterilor la uzina „Cravata roșie'. „Toate școlile trebuie ti ia exemplul celor 12 țcoii care prin eforturi comune au construit la Loian, pr: -'neta Hinan, o uzină siderurgică" — a spus tovarășul Can Șen. membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Chinez, in timpul unei vizite făcute la uzina siderur- gică „Cravata rt>fie“. El a încurajat fco/ile si continue lupta pentru mă- rirea producției de oțel. Uzina „Cravata rație' are trei cubilouri, zece bene pentru fontă, 14 Cuptoare de proporție redusă pentru topirea otelului fi 2 convertizoare. U- zina are, de asemenea, trei turnătorii ți un sistem administrativ complet. Producția sa este destul de mare. De la 21 septembrie pină la 21 octom- brie 1958, de pildă, ea a produs 130 de tone de oțel de calitate superioa- ră. In momentul de față uzina are o capacitate de 40 de tone pe zi. Munca în uzină este foarte riguros planificată. Sarcinile sint împărțite după virstă fi condiția fizică a elevilor. Dintre cei 4000 de elevi ce iau parte la munca uzinei siderurgice, 200 se ocupă de turnarea oțelului, tar ceilalți de munci auxiliare. Patru elevi ou fost numiți directori adjuncți, iar a fi zece responsabili de secții sau adjuncti ai acestora. Cei mai mici d n- tre elevi, adică cei intre ~~9 ani. lucrează numai două ore pe zi, la strin- gerea fierului vechi. Elevii de virstă mi florie lucrează o jumătate de zi de rnuncă si sint antrenați în munci mai ușoare, iar cei mai în virstă, care lu- crează tot o jumătate de zi, îndeplinesc munci ceva mai grele. Profesorii conduc fi supraveghează munca elevilor care lucrează in uzină, expltcindu-le procesele de producție. Datorită ritmului susținut al studiilor și ol muncii, precum si faptului că od;hna este just organizată, elevii sint voinici fi sănălofi. Prin participarea lor la producția de oțel și fontă elevii au devenit cea mai tânără generație de metalurgifti ai Chinei. .lllimifHffllIfltlIIMaimttilfMffltUIHIRHttWimiMMHttmHWtlHllîtWI^^^ ' 1 : ■'iWÎIIIMKilfâ cea mai bună pregătire a școlilor și a instituțiilor de copii în vederea a- nului școlar 1959—1960, de a atrage ia întrecere organizațiile care patro- nează școlile — întreprinderi, colho- zuri, sovhozuri și stațiuni de repa- rare a tractoarelor, de a organiza în- trecerea între sate, raioane, orașe, re- giuni, ținuturi și republici autonome. Munca trebuie astfel desfășurată, in- cit îndeplinirea angajamentelor luate de participantii la întrecere să poată fi controlată de întregul popor, să se oglindească larg în presa centrală si locală, la radio. Este necesar să se lăture în mod hotărît elementele formalism în conducerea întrecerii cialiste. O deosebită importantă propagarea experienței înaintate către comitetele sindicale. în- de so- are de Fără îndoială că, pășind în întrece- rea socialistă însuflețiți de istoricele hotăriri ale celui de-al XXI-lea Con- gres al P.C.U.S., lucrătorii din învăță- mînt și oamenii muncii din uzine, col- hozuri. sovhozuri și alte întreprinderi și instituții vor pregăti bine și la timp școlile și instituțiile de copii pentru anul școlar 4959—1960. I. f. GRIVKOV președintele Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din învățămint, dia școlile superioare si din institutele științifice ale U.R.S.S. guvern democrat-creștin Segni. Cit de „fericită" este Italia o pot spune Ita- lienii Înșiși. Venit la putere pe baza unor mari promisiuni, Segni a renun- țat pe rind la ele. La siîrșltul săptâ- minii trecute, guvernul democrat-creș- tln si-* prezentat programul in fața senatului Italian. Din promise anterior n-a mic... Justificiad crearea sare a rachetelor. ! toate reformele mai rămas ni- bazelor de lan., Segni, credincios slujitor al pactului nord-atlantlc, pero- rează pentru „necesitatea asigurării securității țării prin cele mal moder- ne și eficace mijloace". Numai că securitatea aceasta costă... O rampă de lansare a rachetelor costă 85 miliarde de lire. Aceasta ar însemna cam 1.500.000 salarii lunare pentru Învățători, sau aproximativ 38. Mi săli de clasă. Și să nu uităm că esfe vorba de Italia, in care șo- mează 158.000 de învățători șl In care h.psa sălilor de clasă este problema cea mai acută pentru Invățămint (nu- mai la Roma, de pilda, mai sint nece- sare iacă 3.000—3.500 săli de clasă). Date oficiale recente consemnează existența a peste 13 milioana analfa-~ beți șl semianalfabet!. 2.751.000 de copii Iu virstă de sub 14 ani nu pol frecvcnta școala... In discursul pe senat, Sega! n-a care l-a rostii In pomenit nimic de Îmbunătățirea situației jalnice a fnvâ.. țămîntniul, de reforma școlară mult așteptată de Italieni «1 de flecare guvern care țării. Sega! se îngrijește „securitatea* Italiei șt mult promisa ia schimb de coafrațller democrat-craytlnl... Redacția șf administrația. București, Piața Scinteii nr. I. Telefon 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Setării „I. V. Stalin* București. Piața Scinteli. Abonamente la „Gazeta Invățămintuiui" se fac ta toate oficiile poștale prin factorii poștali ți difozorji voluntari din Întreprinderi șl Instituții. Abonamente: I an — 12,50 lei; 6 Iun i— 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei.