Proletari din toate țările, uniți-vă fi.
Smeîo invăîămintuhi
Organ al Ministerului lDYă[âmiDtului și Culturii și al CcmitetUui Central al Sirdicali’lui Minciturikr din Invaiâmint și Culturi
Anul XI, Nr. 508	Vineri 6 martie 1959	8 pagini 25 bani
Ziua
internațională
a femeii
Cele dinții flori ale
prinâverti le închinăm
lor. femeilor din tot su-
fletnl ca semn al cin-
atirii $1 dragostei pe
care o purtăm mamelor,
soțiilor, surorilor noas-
tre. Cele dinții flori ale
ini marile le dăruim cu
respect lor — omagiu
cald adus faptelor eroi-
ce care au așezat Ia loc
de cinste in cartea isto-
riei chipurile afttor fe-
mei luptătoare pentru li-
bertate sf dreptate so-
cială. pentrn pace tntre
popoare, pentrn prospe-
ritate si tericlre.
Era in 1910 clnd Clara
Zetkin. ta iruntea nnui
grup de luptătoare cura-
joase. propunea Confe-
riutei Internationale a
femeilor tinută la Co-
penhana ca 8 Martie să
devină Ziua Internațio-
naLă a Femeii. 49 de ani
au curs de atunci. A-
proane o jumătate de
secol- Curgerea timpului
a ticul ca an de an a-
ceastă sărbătoare să ca-
pele tot mai multă am-
ploare. tot mai multă vi
noare si strălucire. în
flecare an. In această zi,
femeile — indiferent de
rasă san de nafionalita
t*. de nradnl de cultură,
de concepțiile religioase
si de vederile politice
— ts| strîng cn putere
miinile neste mări șl o-
ceaue Intr-o trainică so
Itdaritate, demonstrind
omenirii nria«a tortă a
ni^-ării mondiale a te
m*'lor.
tn patria noastră fe-
meile tnlimpină ziua de
8 Martie cu însemnate
realizări in Înfăptuirea
planului de stat pe anul
1959. Este vorba de rea-
lizări tn cele mai diver-
se sectoare de activita-
te, căci spre deosebire
de trecut, cind calitatea
muncii femeilor și po-
tențialul lor intelectual
erau desconsiderate, sta-
tul nostru democrat-
popular apreciază me-
ritele și posibilitățile fe-
meilor, asigurîndu-le
dreptul să muncească tn
orice domeniu al con-
struc’iei socialiste. As-
tăzi la noi nu mai este
o ..curiozitate” femeia
(Continuare în mg- 3}
Contribuția la transformarea
socialistă a agriculturii—
datorie patriotică a pedagogilor
S au împlinit zece aal
da cind istorica plenară
a C.C. al P.M.R. din
3—5 martie a trasat sar-
cinile partidului pentru
întărirea alianței clasei
muncitoare cu țărăni-
mea muncitoare și pen-
tru transformarea socia-
listă a agriculturii. In
acest timp, sub condu-
cerea înțeleaptă a par-
tidului au fost obținute
succese importante în
opera de construire a
socialismului la sate.
Urmind neabătut învă-
țătura leninistă cu pri-
vire la necesitatea atra-
gerii midi gospodării
țărănești pe calea socia
listă, aplicind în mod
creator această învăță-
tură în condițiile țârii
noastre. Partidul Mun-
citoresc Romin a desfă-
șurat și desfășoară o
largă muncă politică de
convingere a țărănimii
muncitoare asupra fo-
loaselor muncii în co-
mun și a folosirii teh-
nicii moderne. Ca ur-
mare a acestei politici,
aproape două milioane
de familii, reprezentînd
53,5 la sută din totalul
familiilor țărănești, s-a’i
unit de bună voie in
peste 15.000 gospodării
agricole colective, înto
vărășiri agricole și coo-
perative agricole de
producție.
Insușindu-și sarcinile
trasate prin rezoluția
plenarei C.C. al P.M.R.
din 3—5 martie 1949,
marea majoritate a în-
vățătorilor și profesori-
lor din tara noastră
și-au adus contribuția
lor activă la transforma-
rea socialistă a agricul-
turii. Cea mai mare par-
te a Invătătorimii noa
stre. trăind și muncind
la sate. In mijlocul ță-
rănimii, a desfășurat zi
de zi o activitate însu-
flețită pentru a demon-
De 8 Martie
învățătoarei mele
în ziua asta pîndul spre tine mi sendreapli
Albită-nvătătoare, de dincolo de munți—
Zăresc iar școala veche... Pe ultima ej treaptă
Aștepți din nou elevii... Și ei sosesc cărunți...
Unu-ti trimite gindul departe, de pe mare.
E căpitan pe navă... Un altu-i inginer...
Din Bărăgan trimite premiantul o scrisoare
Și (l-a adus poștașul un plic de pe șantier—
Scrisoare cu scrisoare tu răsioiești In seară
Si ai găsit intactă tn scrisul lor cel mic
lubirea-fi împărțită In orice colt de fără
Dar pilpîind întreagă din flecare pilc l
NICOLAE TAUTU
stra țăranilor muncitori
superioritatea gospodă-
rieu socialiste șj a agro-
tehnicii înaintate, con-
vingîndu-i să pășească
pe calea socialistă.
Faptul că >n regiunea
Constanta Si intr-o se-
rie de raioane din re-
giunile Timișoara și Ga-
lați agricultura este
complet colectivizată, că
numeroase raioane din
regiunile Galați, Bucu-
rești, lași, Craiova, Su-
ceava, Oradea. Baia
Mare, Stalin; Reg. Auto-
nomă Maghiairă sînt
complet cooperativizate
sau au un înalt procent
de cooperativizare, se
datorește și contribuției
pe care au adus o ca
drele didactice și școa-
la, sub îndrumarea or-
ganizațiilor de partid, la
această operă măreață.
Stind de vorbă cu fie-
care țăran muncitor cu
gospodărie individuală,
dovedindu-i prin fapte
avantajele muncii in co-
mun, folosind loturile
școlare Ca mijloc im-
portant de propagandă
a metodelor agrotehnice
înaintate, organizind
programe cultural-arti-
stice pe tema transfor-
mării socialiste a agri-
c uit urii, conducind
cercuri de citit. Unind
conferințe la căminele
culturale, cadrele didac-
tice iși îndeplinesc cu
cinste sarcina pusă în
fata for de rezoluția
plenarei C.C. al P.M.R.
din 3—5 martie, in care
se arată că „învătători-
mea de la sate are de
jucat un rol de seamă
în munca de întărire a
alianței dintre clasa
muncitoare și țărănimea
muncitoare".
In comuna Cobadin,
de exemplu, comună co-
lectivizată în întregime,
ca de altfel întreaga re-
giune Constanta, ca-
drele didactice Un o le'
qâtură strînsă cu gospo-
dăria agricolă colectivă,
gospodăria agricolă de
stat și stațiunea de ma
șini si tractoare din lo-
calitate șj duc o fru-
moasă activitate în ca-
drul bibliotecii sătești,
unde au atras numeroși
cititori, multi dintre ei
foști neștiutori de carte
în trecut. In cele 421
cercuri de citit din ra-
ionul Berești, cadrele
didactice îi lămuresc pe
țăranii muncitori asu-
pra folosirii metodelor
agrotehnice înaintate și
asupra superiorității
gospodăriei agricole co-
lective fată de celelalte
forme cooperatiste. Ast-
fel, prin activitatea lor
cadrele didactice contri-
buie alături de organi-
zațiile de partid și ob-
ștești .la producerea a-
celor schimbări adînci
în conștiința țăranilor
muncitori pe care le
presupune trecerea de
la gospodăria individua-
( Continuare in pag. 2)
Au hotărit
să cultive
SFECLĂ DE
PE LOTUL
La redacția gazetei noa-
stre a sosit o scrisoare
din partea Școlii de 7 eni
din comuna Costești-Vale,
raionul Titu, prin care co-
lectivul de elevi și cadre
didactice ne aduce Ia cu-
noștință inițiativa ce a
luat-o, de a cultiva sfeclă
„Docwalele ple.arei C.C. a! P.M.l. dla 2b-2« noiembrie
1451 au cnnoiCit na paterele ecou la comuna noastră. Ele !■-
suOe|eic (ârânimea ■■■cltoare la obținerea unor recolte bojat*
la anunite cnltarl de mare importanță pentru economia țârii.
In cotoii există condiții bune pentru cultivarea sfecla! M
zahăr. Muiți țărani muncitori care au frecventat cursurile sfro-
tehnice «I au aplicat metoda științifice de cultivare a sfeclei *•
zahăr au reușit să obțină producții mari.
Conștlenți de laplul ea șl școala poate contribui la Iradneeeee
In viață a sarcinilor puse de plenară, In dorința de a da sprițlnal
nostru la sporirea producției agricole, stimulați de rezultatele
frumoase obțlaatc de unitățile agricole socialiste și de țaranll
muncitori fruntași al recoltelor bogate, noi elevii și cadrele di-
dactice de la școala din comuna Costești-Vale, raionul Titu, nan
hotărit să cultivăm cu sfeclă de zahăr 6,25 ha din terenul expe-
rimental al școlii. Acest leren l-am îngrășat și l-am pregătit
chiar din toamnă. Iar insâmtoțarea și întreținerea culturii du
sfecla de zahăr le vom face In orele de lucrări practice agricnlafl
pe lingă celelalte lucrări prevăzute In programa școlară.
Cu toții ne-am propus sâ lucrăm și sâ îngrijim In așa fel sfe-
cla de zahăr ce o vom cultiva, incit să obținem de pe acești
25 de ari o producția record. In acest sens am încheiat chiar **
contract cu fabrica de zahăr.
Considerăm că aceasta este o datorie patriotică pentru școala
noastră, ca de altfel pentru toate școlile din țară care au condiții
prielnice pentru cultivarea sfeclei de zahăr, șl constituie un răs-
puns concret la sarcinile puse In fața întregului popor de plenara
C.C. al P.M.K.
Colectivul de elevi și cadre didactice de la
Școala de 7 ani din comuna Costești-Vate.
raionul Titu, regiunea București".
Redacția „Gazetei învă-
țămîntului" apreciază a.
ceasta inițiativă și con-
sideră că ea poate consti-
tui și pentru alte școli ce
j Cadre j
pentru
| agricultura
In anul școlar B
= 1958/59 au fost crea- 8
ă te 87 scoli agricole §
1 ale sfaturilor popu- I
Ș lare In aceste scoli B
1 învață 3.070 elevi.
★
3 Numărul școlilor =
g profesionale agrico- S
s le a crescut în ulti- B
g mii zece ani. de la B
1 49 cîte erau în anul 3
ș școlar 1948/49 la =
1 212 în 1958/59.
★ ’
S In	anul școlar B
Ș 1948/49 funcționau g
= în școlile profesio- =
g nale agricole 193 0
g cadre didactice. In s
g prezent. în școlile g
B profesionale agrico- g
5 le ale Ministerului =
§ Agriculturii si Sil- a
g viculturii nrecum si =
= în ce’e ale sfaturilor g
g normlare lucrează 3
= 1 492 cadre didac-
| tice. *
Intre anii 1949-
f 1958 școlile agricole
g profesionale tehni- ।
g ce si de maiștri au 1
g dat producției 53-535 f
' cadre calificate.
atniwiiiiwiiiitN^^
ZAHĂR
ȘCOLAR
de zahăr pe o parte din
lotul școlar și de a con-
tribui astfel în mod direct
la realizarea sarcinilor
puse de plenara C.C. al
P.M.R. din 26—28 noiem-
brie 1958. Publicăm mai
jos textul scrisorii primite:
se află în regiuni favora.
bile cultivării sfeclei de
zahăr, un îndemn de a în-
treprinde acțiuni similare.
Adunări consacrate
dezbaterii hotărîrilor
celei de-a doua Conferințe
naționale a U. A. S. R.
în toate centrele universitare
'din țară au avut loc adunări de
activ și adunări generale ale
organizațiilor U.T.M. și esociații-
kr studenților consacrate dezba-
terii hotărîrilor celei de-a doua
Conferințe naționale a Uniunii
Asociațiilor Studentilor din R. P.
Romînă.
La adunări au participat con-
ducători ai organelor locale de
partid și de stat, reprezen-
tanti ai conducerii Ministerului
învățămîntului și Culturii, mem-
bri ai C.C. al U.TM. și ai Con-
siliului U A.S.R.. membri ai
eomiteteloi și birourilor organi-
zațiilor de partid din universită-
țile și institutele de învățămint
superior, academicieni, cadre di-
dactice universitare, tineri munci-
tori și conducători ai unor între-
prinderi economice.
Membri ai consiliilor asociațit-
kr studenților, delegati la lucră-
rile celei de-a doua Conferințe
naționale a U.A.S.R., au făcut cu
acest prilej expuneri în legătură
eu acest important eveniment din
viața studențimii noastre.
La adunări au luat cuvîntul un
mare număr de studenți, cadre
didactice și alți participanți care
au dezbătut măsurile ce trebuie
luate de asociațiile studenților in
fiecare centru universitar în ve-
derea traducerii în viață a sar-
cinilor ce Ie revin din cuvîntarea
tovarășului Gheorghe Gheorghiu-
Dej și din hotărîrile conferinței,
pentru noi succese în formarea
de cadre temeinic pregătite nece-
sare operei de construire a socia-
lismului, pentru îmbunătățirea
continuă a muncii politico-educa-
tive și ideologice în rîndurile stu-
denților.
*
In BUCUREȘTI, la adunarea
care a avut loc ia Sala sporturilor
de la Floreasca au luat parte
peste 4.000 de studenți, cadre di-
dactice universitare și invitați.
Tot. Ștefan Bîrlea, secretar al
Comitetului U.T.M. al centrului
universitar București, a făcut o
expunere asupra lucrărilor Confe-
rinței U.A.S.R. și a sarcinilor aso-
ciațiilor studenților din Capitală.
Participanții la discuții, au sub-
liniat succesele obținute în pregăti-
rea profesională a studenților, ro-
lul important pe care îl are prac-
tica in producție pentru formarea
viitoarelor cadre de specialiști.
Ei au arătat că pe viitor aso-
ciațiile studenților vor trebui sâ
acorde o mai mare atenție orga-
nizării practicii, atragerii stu-
denților într o activitate producti-
vă efectivă.
telectuali cu temeinice cunoștințe
științifice, cu concepția merxist-
leninistă despre lume.
In unanimitate participanții și-au
manifestat din nou atașamentul
față de politica marxist-leninistă
a partidului nostru, hotărîrea lor
fermă de a lupta împotriva orică-
ror manifestări ale ideologiei bur-
gheze. Cuvîntul vorbitorilor ro-
mîni sau maghiari a constituit
un prilej de vie manifestare a
frăției dintre poporul romîn
și naționalitățile conlocuitoare,
prietenie care are la bază scopul
comun al luptei pentru victoria
cauzei socialismului.
Mai mulți participanți la dis-
cuții au arătat că actuala formă
de organizare cu două universi-
tăți, cu cămine și cantine sepa-
rate, constituie o piedică în calea
strîngerii continue a legăturilor
frățești dintre studenții romini și
maghiari. Ei au propus ca 1a Sluj
sâ fie creată o singură universi-
tate în care tineretul studios,
fără deosebire de naționalitate, sa
învețe și sâ trăiască împreună, să
desfășoare laolaltă activitatea ob-
ștească și culturală.
In cadrul adunării au luat
cuvîntul tovarășii Nicolae Geau-
șescu, membru al Biroului Politia
al G.â. al P.M.R., secretar al
G.G. al P.M.R., și acad. Atanase
Joja, vicepreședinte al Consiliului
de Miniștri, ministrul Invățămin-
tului și Culturii.
La adunarea care a avut loc tn
vechiul centru universitar al țării,
orașul IAȘI, au participat peste
1.260 de studenți și studente.
Din expunerea prezentată de
tov. Stana Enadie, vicepreședinte
al Consiliului U.A.S.R., cit și din
discuțiile vii care au urmat a re-
ieșit atenția deosebită pe care par-
tidul și guvernul o acordă dezvol-
tării învățămîntului superior,
creării unor condiții din ce în ce
mai bune de trai și învățătură ti-
neretului studios.
Numeroși studenți au subliniat
în cuvîntul lor că tineretul studios
din țara noastră este hotărît să
răspundă grijii părintești a parti-
dului și guvernului cu și mai mul-
tă rîvnă la învățătură, în activi-
tatea obștească.
Studenții Cristiăn Gonstantin șl
Vasile Vasilache, de la Institutul
politehnic, llie Sțftiuc de la Fa-
cultatea de istorie-filologie a Uni-
versității „Alexandru loan (Euza“,
ca și numeroși alți studenți, au
subliniat rolul deosebit pe care îl
are studiul științelor sociale pen-
tru formarea inielectnalitor de tip
nou.
Mai mulți participanți la cons-
fătuire, printre care studentul Con-
stantin Pădurarii de la Facultatea
de construcții a Institutului poli-
tehnic, prof. univ. Cristofor Sj-
miopescu, membru corespondent
al Academiei R.P. Romîne, recto-
rul Institutului politehnic din lași,
s-au referit pe larg la necesitatea
dezvoltării legăturii dintre Invăță-
mîntul teoretic și practica cons-
truirii socialismului in (ara noas-
tră. In Încheierea consfătuirii, a
luat cuvintul tov. Dumitru Gheor-
ghiu, membru supleant al G.C. al
P M.R., prim-secretar al Comite-
tului regional Iași al P.M.R.
La adunarea din centrul uni-
versitar TIMIȘOARA, după refe-
ratul prezentat de tov. Gh. Tache,
președintele Consiliului Uniunilor
asociațiilor studenților din locali-
tate, au luat cuvintul studenți și
cadre didactice.
Studenții Valeria Pascariu de 1a
Facultatea de electrotehnică a In-
stitutului politehnic, Măria Băfea-
nu de la Institutul medico-farma-
ceutic, Simion Șandru de la Fa-
cultatea de mecanică a Institu-
tului politehnic, Mi hai Șerban de
la Institutul agronomic, prof ing.
Aurel Bărglăzan și alți vorbitori
au arătat că este de datoria aso-
ciațiilor studenților și a fiecărui
student in parte să acorde o mai
mare atenție activității practice
in producție ți muncii de folos
obștesc.
La adunare a luat cuvîntul tov.
Martin Isac, membru supleant al
G.G. al P.M.R., prim-secretar al
Comitetului regional Timișoara al
P.M.R.
*
La adunarea care a avut loc
la GALAȚI, In expunerea prezen-
tată de tov. Ion Bejan, președin-
tele Consiliului Uniunii Asociații-
lor Studenților din Galați, a fost
subliniată activitatea rodnică a
celor trei facultăți din acest oraș
care în cei zece ani de existență
au dat numeroase cadre cu cali-
ficare superioară pentru constru-
cțiile navale și industriale, pen-
tru industria alimentară și lucră-
rile de hidroameliorație, ramuri
ale economiei specifice regiunii.
La discuțiile ce au avut loc,
numeroși studenți. cadre didac-
tice și invitați, printre care Du-
mitru Teodor și T. Stamate de
la Institutul politehnic, Liviu Bo-
boci de la Facultatea de îmbună-
tățiri funciare și organizarea te-
ritoriului agricol, losif Egri,
rectorul Institutului politehnic, și
alții au arătat necesitatea legării
tot mai strînse a învățămîntului
de nevoile producției și a unui
învățămint tehnic bazat pe cele
mai noi descoperiri ale științei și
realizări ale tehnicii mondiale și
în primul rînd pe ale științei și
tehnicii sovietice, care și-au do-
vedit pe deplin superioritatea.
Ei au accentuat de asemenea
importanța covîrșitoare pe care
o are aprofundarea studierii
marxism-leninismului In educa-
rea și formarea oricărui intelec-
tual de tip nou.
La adunarea de la Institutul
de mine „Gheorghe Gheorghiu-
Dej" din PETROȘANI, In expune-
rea prezentată de tov. losif Mun-
teanu, președintele Consiliului
Asociației Studenților din insti-
tut, cit și în discuțiile care au
urmat, au fost dezbătute cu viu
interes sarcinile ce revin pentru
creșterea și educarea noilor ca-
dre de specialiști In industria
mineritului. In cuvîntul lor. stu-
dentul Traian Avram, minerul
Haidu luliu. Erou al Muncii So-
cialiste, și alții s-au referit la
necesitatea îmbinării tot mai
strînse a pregătirii teoretice a
studenților cu practica în mină.
Ei au subliniat justețea măsurilor
luate pentru introducerea anului
de practică premergător studiului
care ii ajută pe studenți la o în-
sușire mai temeinică a cunoștin-
țelor teoretice și au arătat că nu-
mai școala muncii în producție
poate duce spre o înaltă califi-
care profesională.
In încheierea adunării au hiat
cuvîntul tov. Petru Furdui, prim-
secretar al Comitetului regional
Hunedoara al P.M.R.. și tov. Ca-
ro! Szabo, prim-secretar al Co-
mitetului regional Hunedoara al
U.TM.
*
Adunarea din centrul univer-
sitar ORAȘUL STALIN a avut
loc în sala de festivități a uzi-
nelor de tractoare „Ernst Thăl-
mann“.
După referatul prezentat de
tov. Marin Marcu, președintele
Consiliului Asociației Studenți- -
lor de la Institutul politehnic, au
luat cuvîntul numeroși studenți,
cadre didactice și invitați. Stu-
dentul losif Soare, prof. Gh. Ni-
țescu, rectorul institutului, mun-
citorul Ion Vizitiu și alții au
arătat că prin crearea Institutu-
lui politehnic în acest important
centru industrial, studenții au
largi posibilități să fie permanent
apropiați de munca productivă
din fabrici și uzine. Numeroși
muncitori au de asemenea posi-
bilitatea să-și desăvîrșească pre-
gătirea lor urmind cursurile fă-
ră frecvență și continuind să lu-
creze în același timp în pro-
ducție.
Studenții Nagy Tiberiu, Ma-
riana Coca, Furo luliu, N. Zertz
și alții au subliniat în cuvîntul
lor că între studenții romîni,
maghiari și germani s-au stator-
nicit legături frățești de priete-
nie întemeiate pe idealul comun
al tuturor oamenilor muncii din
țara noastră, construirea socia-
lismului.
In cadru) adunării a luat cu-
vîntul tov. Maxim Bergheanu,
membru supleant al C.C. al
P.M.R, prim-secretar al Comite-
tului regional Sta lin al P.M.R.
A
La adunarea care a avut loc
la CRAIOVA au fost larg dezbă-
tute sarcinile ce revin studenții
lor și cadrelor didactice de la
Institutul agronomic „Tudor Via-
dimirescu’ în urma conferinței
naționale a U.A.S.R.
Expunerea făcută de tov. Gri-
gore Crainiceanu, membru al
Comitetului executiv al U.A.S.R.,
cit și discuțiile vii ce au urmat
au subliniat necesitatea legării
strînse a predării și însușirii ști-
ințelor teoretice cu practica a-
gricolă specifică regiunii, cu pro-
blemele transformării socialiste
a agriculturii. Studenții Constan-
tin Bulugiu, Teodor Miilea, prof.
Gh. Stancoveanu și alții s-au re-
ferit pe larg la problemele pre-
gătirii profesionale și educației
patriotice a studenților.
In încheierea adunării a luat
cuvintul tov. Petre Golea, secre-
tar al Comitetului regional Cra-
iova al P.M.R.
'dunările studenților s-au des-
fășurat într o atmosferă de nestă-
vilit entuziasm tineresc. Pârtiei-1
panții la adunări și-au exprimat
dragostea și devotamentul lor
profund față de Partidul Muncito-
resc Romîn și Comitetul său Cen-
tral în frunte cu tovarășul Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej, față de re-
gimul democrat popular. Ei și-au
manifestat hotărîrea de a urma
luminoasele îndrumări și de a în-
făptui sarcinile cuprinse în salu-
tul Comitetului Central al P.M.R.
și al guvernului, cu prilejul Con-
lerinței U.A.S.R. Studenții și ca-
drele didactice s au angajat să
intensifice eforturile pentru a
obține cît mai bune rezultate la
Învățătură, pentru o legătură cît
mai strinsă cu producția, cu ce-
rințele industriei, agriculturii și
culturii socialiste în plină dez-
voltare. Ei și-au luat angajamen-
tul să muncească cu perseverență
pentru însușirea și propagarea
marxistn-leninismului, să lupte
hotarit împotriva oricăror mani-
festări ale ideologiei și moralei
putrede burgheze, pentru forma-
rea de intelectuali de tip nou,
înarmați eu concepția materialist-
dialectică, care deschide drum
larg către știință, progres, cul-
tura.
In adunările generale au fost a-
doptate planuri de măsuri pentru
îmbunătățirea activității asocia-
țiilor studenților. Sentimentele
fierbinți de dragoste și devota-
ment față de partid și guvern,
față de cauza construcției socia-
liste în țara noastră, ale studen-
ților și cadrelor didactice univer-
sitare și-au găsit expresia ți In
scrisorile pe care participanții la
aceste adunări le-au adresat ®o-
mitetnhii Central al Partidului
Muncitoresc Romîn și Consiliului
de Miniștri al R.P. Romîne.
Mulți dintre cei care au luat
euvintul au subliniat în mod deo-
sebit importanta covîrșitoare pe
care o are pentru viitorii intelec-
tuali însușirea temeinică a știin-
ței marxist-leniniste și sarcinile
ce stau în fața atît a cadrelor
didactice cît și a organizațiilor
U.T.M. și a asociațiilor studenți-
lor pentru educarea în spiritul
patriotismului socialist și al inter-
naționalismului proletar a tinere-
tului studios.
La adunare au luat cuvîntul
tov. Florian Dănălache, membru
a] C.C. al P.M R.. prim-secretar
el Comitetului orășenesc Bucu-
rești al P.M.R., și tov. Ștefan
Bălan, adjunct al ministrului In-
vățămintului și Culturii.
A
La adunarea activului de par-
tid, U T.M. și U.A.S.R. din in-
stitutele Je învățămint superior
din CLUJ. tov. Vasile Vaida,
membru supleant ai C.C. al
P.M.R.. prim-secretar al Comite-
tului regional Cluj al P.M.R., a
vorbit despre învățămintele celei
de-a doua Conferințe pe țară a
U.A.S.R. și despre dezvoltarea
învățămîntului superior în cen-
trul universitar Cluj. Ei a înfă-
țișat realizările importante obți-
nute în direcția îmbunătățirii
condițiilor de studiu și de trai
ale studenților romîni și ai na-
ționalHăților conlocuitoare în
înarmarea tinerei generații de in-
Contribuția la transformarea socialistă a agriculturii —
datorie patriotică a pedagogilor
(Urmare din pag. t)
lă la cea socialistă, la
educarea țărănimii în
spiritul colectivismului
și al dragostei de pa-
trie.
In cei zece ani care
au trecut de la plenara
din 3—5 martie școala
și slujitorii ea s-au achi-
tat cu cinste de sarcina
de a pregăti cadrele ne
cesare agriculturii so-
cialiste. Au fost pregă-
titi în această perioadă
peste 53.000 muncitori și
tehnicieni agricoli. In a-
celașj timp, lichidarea
analfabetismului ca fe-
nomen de masă și ridi-
carea culturală a poporu-
lui, fără de care nu este
posibilă lichidarea stă-
rii înapoiate a agricul-
turii, constituie o altă
latură a contribuție^ în-
vățătorilor și profesori-
lor la opera de transfor-
mare socialistă a satu-
lui.
Congresul al H-lea al
Partidului și Consfătui-
rea de la Constanța a
țăranilor și lucrătorilor
din sectorul socialist al
agriculturii au dat un
nou imbold muncii ca-
drelor didactice pentru
sprijinirea transformă
rii socaliste a. agricul-
turii. învățătorii si pro-
fesorii se preocupă în-
tr-o măsură mai mare
să înarmeze pe elevii
de la sate, în majoritate
viitori colectiviști, cu
temeinice cunoștințe a-
qricole și cu deprinderi
de muncă productivă, ti
învață să aplice o agro-
tehnică avansată pentru
a obține producții ridfi
cate. Pregătirea agricolă
a elevilor din școala de
7 ani și înființarea șco-
lilor agricole constituie
primul pas pe linia sar-
cinii puse de Consfă-
tirirea de la Constanța,
ca invătămintul agricol
să devină un învățămint
de masă.
Dînd elevilor lor o
pregătire cît mai apro-
piată de viată, folosind
în lecții exemplele pe
care le oferă gospodă-
riile agricole socialiste
pentru a demonstra su-
perioritatea acestora
față de gospodăria indi-
viduală. edueîndu-i pe
elevi in spiritul colecti
vismului șj al dragostei
fată de partid si clasa
muncitoare, cadrele di-
dactice, în marea lor
majoritate merg pe dru
mul trasat de plenara
din 3—5 martie pregă-
tind cu dragoste viitoa-
rele generații de colec-
tiviști, care vor duce
maâ departe agricultura
noastră socialistă pe
drumul progresului.
Odată cu intensifica-
rea muncii de atragere
a țărănimii muncitoare
In formele cooperatiste
agricole superioare —
gospodăriile agricole co-
lective — si cu realiza-
rea unei mai strînse le-
gături între școală și
viață, învățătorimea de
la sate are datoria de
a lămuri maselor țără-
nești documentele ple-
narei C.C. al P.M.R. din
26—28 noiembrie 1958,
care prevăd sarcini deo-
sebite în legătură cu
dezvoltarea agriculturii
și cu sporirea producției
agricole, să le mobilize-
ze în îndeplinirea ace-
stor sarcini.
Cadrele didactice tre-
buie să antreneze pe ță-
ranii muncitori la extin-
derea culturilor de sfe-
clă de zahăr și floarea
soarelui la redarea pen-
tru agricultură a unor te-
renuri nefolosite și Ia re
facerea celor degradate,
la sporirea numărului de
animale și păsări și la
îmbunătățirea raselor
acestora, să le arate căi-
te li metodele pentru
obținerea unor produci
ții agricole cît mai ridi-
cate.
împreună cu elevii,
ele trebuie să sprijine
gospodăriile agricole so-
cialiste la întreținerea
și recoltarea unor cul-
turi. să dezvolte o lar-
gă acțiune de masă pen-
tru însușirea științei a-
grotehnice și pentru dez^
voltarea rapidă a tutu-
ror ramurilor producției
agricole, demascînd si
combătind cu hotărîre
orice încercări ale duș-
manului de clasă de a
împiedica mersul nostru
înainte pe calea sociai
listă.
Este o mare cinste
pentru slujitorii școlii
de a se situa in prime-
le rîndurj ale propagan-
diștilor pentru o agri-
cultură socialistă, pentru
mobilizarea oamenilor
muncii de la sate în obi
ținerea unui belșug me-
reu mai mare de produ-
se agricole.
Muncă plină de dragoste închinată școlii
...
„Daruri pentru profesoarele, mamele fl rarorile noastre'.
Sâ învingi greutățile,
nu să le ocolești
Acum aproape cinci ani, din mocă-
nița care vine de ta Satu Mare spre
inima Țării Oașului a coborlt la Ne-
grești o fată cu cozile prinse strtns la
spate, îmbrăcată in uniforma de elevă.
Era Maria Nicoară, proaspătă absol-
venta a școlii pedagogice din Satu
Mare, una dintre fruntașele promoției
sale.
Știa că in trecut Țara Oașului a fost
una dintre cele mai înapoiate regiuni
ale fârii. 70 la sută din populat ie anal-
fabetă. sărăcie și misticism, puține școli
de patru ani și nici una de 7 ani, nici
vorbă de biblioteci, radio, electricitate
sa» spitale — aceasta era moștenirea
pe care o lăsase regimul burghezo-mo-
țieresc. Știa că oamenii muncii din în-
treaga regiune, însuflețiți de cuvlnlul
partidului, duc lupta pentru lichidarea a
tot ce lăsase odios trecutul.
S-a bucurat odeind ci imagu^e
Țârii Oașului na nai era cea pe care a
știa. Se infaptaiseră multe ; și mai multe
«•eu» xd se înfăptuiască de aci înainte.
La toate aceste înfăptuiri voia să fie
fi ea un participant adio, militant.
—A fast numită învățătoare la clasa
l-a a Școlii de 4 ani din Mocira, undeva
la marginea Negreștilor. Din prima ei
greutățile au și inceput. Frecvența era
foarte slabă. Dar tinăra învățătoare mu
s-a descurajat. A căutat să-i cunoască
pe părinții elevilor, a stat de vorbă cu
fiecare tn parte. Mulți erau primitori, dar
erau și unii îndărătnici sau care o pri-
veau cu neîncredere. încetul cu încetul,
prin fapte și nu prin vorbe, învățătoarea
i-a ciștigai pe toți părinții. Ei vedeau
cu cită grijă se apleca învățătoarea a-
supra fiecărui copil, cum muncea pen-
tru ca fiecare să învețe ăl mai bine.
Ea a îndemnat pe cei care nu aveau
condiții bune de învățat acasă să vină
și să-și pregătească lecțiile la școală. Cu
timpul au venit toți. Grija pentru copii
i-a făcut și pe părinții cei mai îndărăt-
nici să dea înapoi.
in vara trecută, toți elevii pe care
Maria Nicoară i-a învățat din clasa tn-
tlia au absolvit cu note bune și foarte
bune școala elementară de 4 ani. Con-
sfătuirea raională a cadrelor didactice
din raionul Negrești-Oaș a subliniat re-
zultatele pozitive obținute in procesul
instructiv-educativ de tinăra învăță-
toare.
„Este o vorbă din bătrlni — îmi spu-
nea un părinte vorbindu mi despre Ma-
ria Nicoară — înțeleaptă oa toate vor-
bele bătrlnești; „omul sfințește locul'.
Unii dintre învățătorii care au venit pe
aici, pe la noi, au stat puțină vreme,
s-au speriat de greutăți și au plecat.
Dar uite, învățătoarea noastră, tlnări
și inimoasă, a adeverit zicala din bă-
trlni".
AL L V.
maistră și
ucenicele ei
Intr-o sală de clasă luminoasă, pe
pereții căreia sînt expuse desene
atrăgătoare repiezentînd modele de
confecții pentru copii și femei, un
grup de tete, în uniformă de cu-
loare albastru închis și cu gulere
albe, s-au adunat în Jurul maistrei.
Sînt ucenicele din clasa I-a .A' a
școlii de meserii confecții-textile
din București. întotdeauna ascultă
ele cu interes explicațiile maistrei
Ecaterina Spiridoneanu, care este și
diriginta lor. Cu atit mai mult le pa-
sionează explicația acum, cind li se
arată In ce constă munca de creație
a unui model. Creionul maistrei
aleargă sprinten pe albul imaculat al
hirtiei. Liniile se îmbină armonios și,
în cîteva clipe, se naște un model
de rochie simplă dar plină de gust.
O întorsătură a creionului și gulerul
se modifică ; apoi intră in acțiune
pensula și culorile. Modelul e gata 1
Acum e rîndul ucenicelor. încearcă
și ele să schițeze rochia creată de
tovarășa maistră. Deși sînt de abia
în primul an de școală, ucenicele
dovedesc de pe acum multă siguran-
ță și îndemînare. Nu-i de mirare :
maistra lor le pregătește serios, cu
temeinicie.
Preocupîndu-se cu grijă de instrui-
rea și educarea ucenicelor din clasa
pe care o conduce, comunista Eca-
terina Spiridoneanu a reușit să creeze
in această clasă un colectiv puter-
nic. omogen Principala atenție a
acestui colectiv în ceea ce privește
învățătura nu este îndreptată spre li-
chidarea notelor proaste, ci spre pre-
venirea lor. Dacă unei ucenice îi este
greu să învețe acasă, din cauza unor
condiții neprielnice, atunci colegele
ei, îndrumate de dirigintă, o invita
să-și pregătească lecțiile împreună.
Dacă o alta învață mai puțin bine de
oît ar putea, diriginta stă pe îndelete
de vorbă cu dinsa și o face să mun-
cească mai conștiincios. Dacă o a
treia, însfirșit, lipsește de la școala,
diriginta o vizitează acasă în aceeași
si, îi arată ce lecții s-au predat și oe
teme trebuie efectuate.
In clasă s-a statornicit o adevă-
rată tradiție: zilnic, înainte de înce-
perea cursurilor, ucenicele discută
între ele asupra felului cum și-au
pregătit lecțiile și se ajută reciproc.
Deaceea rareori primesc note mici.
Iar dacă, dintr-un motiv oarecare, o
ncenică a efectuat slab o lucrare
practică și a căpătat o notă mică, ea
rămine in atelierui-școală după sfîr-
șitul orelor, pentru a și întregi cunoș-
tințele cu ajutorul colegelor ei frun-
tașe la învățătură și practică.
Cercul tehnic din școală creat și
condu» de maistra Spiridoneanu con-
tribuie și el în bună măsură la în-
tregirea cunoștințelor ucenicelor. Lu-
crările executate în cadrul activității
cercului și prezentate la expozițiile
organizate de școală se bucură de
apreciere tmanimă.
De curînd, tovarășa Ecaterina Spi-
ridoneanu a sărbătorit un eveniment
important : 20 de ani de muncă în în-
vățămîntul profesional. In toți acești
ani și îndeosebi în anii puterii popu-
lare ea a format sute și sute de ca-
dre calificate. Și dacă în anii re-
gimului burghezo - moșieresc multe
dintre aceste cadre erau sortite șo-
majului, astăzi numeroasele scrisori
pe care le primește Ecaterina Spirit
doneanu de la absolventele ei vor-
besc despre perspectivele luminoase
ce sînt deschise tineretului patriei
noastre socialiste. Maria Popescu —
inginer textilist, Maria Frîncu — mais-
tră. Victoria Păsărin și Maria Dumi-
trescu — conducătoare ale unor bri-
găzi fruntașe în producție, reprezintă
doar citeva din sutele de tinere in-
struite și educate cu dragoste părin-
tească de această harnică profe-
soară. Cuvintele calde de mulțumire
ale absolventelor, precum și succe-
sele acestora în munca productivă
reprezintă pentru ea satisfacția unei
munci împlinite, satisfacția cea mai
de preț.
L MOSCU
IN CINSTEA
ZILEI
DE 8 MARTIE
Elevii clasei a Vfl-a de la Școala
elementară da 7 ani din comuna
Satchiuez, raionul Timișoara, pregă-
tesc dararl pe care le vor oferi ma-
melor «i profesoarelor lor. Pioniera
Florica Hervel, de exemplu, lucrează
un desen reprezenttnd un buchet de
lalele alezat intr-o glastră decorată
cu motive naționale deasupra căreia
a scria cu litere de _ mărgele o feli-
citare. Cadouri asemănătoare au pre-
gătit *1 pioniera Kăthe Lambing, a-
levii Vasile Apostol, I ivla Col|a»
Viorel Tanațcu, Emil Antoci și D»-
rel Jurj.
In aceste zile, la Școala ele mon-
tară de 7 ani nr. 74 din București
domnește atmosfera specifică marilor
sărbători.
Holul școlii, strălucind de curățe-
nie, este pavoazat pentru Ziua Inter-
națională a Femeii. La orele edu-
cative, elevii au făcut cunoștință cu
figuri proeminente de femei care
și-au pus toată viața în slujba fe-
ricirii oamenilor ca Zoia Kosmodeml-
■nskaia. Hala Lifschitz, Donca Simo,
Olga Banele, Llubov Sevțova, Elhe!
Roseuberg, Danleile Cass^nGva, Co-
lectivul de proie-ioare a holărît, con-
form tradiției ce s-a stabilit tn
decursul anilor, să trimită cu ocazia
zilei de 8 Martie scrisori de felicita-
re profeaoareior de Ia Școala de 7
ani ar. 74 din Moscova. De aseme-
nea, școala va adresa mamelor și fe-
meilor fruntașe în producție rfin car-
tier cele mai calde urări de viață
lungă și succes in muncă.
(Urmare din pag. 1)
■iuistru. director, femeii
iaveatator sau inovator.
A intrat în rîndul fapte
lor obișnuite ocupația de
tractoriști sau sondoriță
și nu e deloc de mirare
ciad întrecerile pentru
depișirea planului slut
ciștiqate de femei.
Ascujtînd cuvîntul par-
tidului, pretutindeni în
(ara noastră femeile își
dau în prezent cu dra-
goste contribuția, ală
tari de toți oamenii
■uncii, la îndeplinirea
sarcinilor puse în fata
poporului muncitor de
Plenara C.C. al P.M.R.
din 26—28 noiembrie
1958
Aportul învățătoarelor,
educatoarelor și profe
Merelor la îndeplinirea
sarcinilor construcției
culturale și, în general,
aportul lor la construi-
rea socialismului în pa
tria noastră este deose-
bit de prețios. In mîinite
lor se modelează chipul
viitorului constructor,
generația care mtine va
trebui să desăvîrșească
măreața operă începută
de vîrstnici.
Contribuția lor la con-
strucția socialismului nu
se oprește însă aci. Mo-
bilizate și îndrumate de
partid, ele participă cu
entuziasm la răspindirea
științei și culturii în
mase, ajutînd pe țăranii
muncitori să meargă pe
drumul muncii în colec-
tiv — drumul fericirii și
bunăstării — să cunoas-
că tainele naturii, să a-
lunqe superstițiile, să în-
drăgească ziarul și car-
tea, arta și cultura.
Partidul și guvernul
nostru, prețuind valoa-
rea aportului femeilor
care lucrează în scoli la
opera de construire a
socialismului, au răsplă-
tit pe cele mai merituoa-
se dintre ele cu ordine
și medalii, cu titlurile de
„învățător fruntaș*, „pro-
fesor fruntaș* sau „învă-
țător emerit" șl „profe-
sor emerit**. Numeroase
Învățătoare și profesoare
sînt deputate în sfaturile
populare ca dovadă a
încrederii pe care le-o
acordă masele de oa-
meni ai muncii.
Mărețul program de
construire a comunismu-
lui în Uniunea Sovietică
adoptat U cel de al
XXI-lea Congres al
P.C.U.S., a cărui reali-
zare va juca un rol de
seamă în menținerea pă-
cii în lume, umple su-
fletele femeilor de opti-
mism și încredere în vii-
torul omenirii. Ele nu au
uitat că duoă primul răz-
boi mondial au plîns
viața a zece milioane de
oameni care au murit în
acest măcel, că după cel
de al doilea război mon
dial au plîns viața pier-
dută a 30 de milioane
de soți, frați și fii, fără
a mai socoti nenorocirile
celor schilodiți și răniți.
Pentru că nu mai vor să
verse lacrimi pe mor-
mintele soților, fiilor și
fraților uciși în războaie,
pentru că vor să știe vii-
torul copiilor asigurat,
femeile din lumea în-
treagă își exprimă acum
de 8 Martie mai hotărlt
voința lor de pace.
„Noi, femeile — se
spune in Apelul lansat
către femeile din întrea-
ga lume de către Fede-
rația Democrată Interna-
țională a Femeilor, care
numără 200 de milioane
de membre — nu putem
permite să se risipească
viața, valorile și bogă-
țiile pe care aceasta le
reprezintă. Noi vrem să
se termine odată cu răz-
boaiele. De aceea, vrem
Încetarea imediată a ex-
periențelor cu armele
nucleare, interzicerea a-
cestor arme și dezarma
rea.
Acțiunea fiecărei fe
tnei în parte contează
pentru atingerea acestui
țel. Noi reprezentăm for
ța vie și, acționind toa-
te împreună, putem în-
vinge forțele marții.
Chemăm femeile de pe
tutreq pămîntul să ex-
prime parlamentele;, qu
vernelor, Organizației
Națiunilor Unite, voința
lor de pace, aprobînd a
cest apel".
Aderînd la această
chemare, în întreaga lu
me femeile au pornit la
acțiunj hotărite pentru a
zădărnici planurile ațîță-
torilor la un nou război.
In țările capitaliste și
în țările coloniale, în
care masele muncitoare
se zbat în neagră mize-
rie, femeile împletesc
lupta lor pentru pace cu
lupta pentru dreptul Ia
muncă, la o viață ome-
nească. în provincia spa-
niolă Asturia, de pildă,
ele si au dat o largă
contribuție ia sprijinirea
marilor greve ale mine-
rilor. în Algeria luptă a-
lătari de întregul popor
împotriva colonialiștilor
francezi, apărînd cu fer-
mitate libertatea șl inde-
pendența patriei lor.
' Femeile din R.P.R. pri-
vesc cu simpatie și cal-
dă aprobare lupta priete-
nelor lor din statele ca-
pitaliste și din țările co-
loniale pentru o viață
mai bună. Totodată, ele
sint încrezătoare în suc-
cesele pe care le va ob-
ține poporul sovietic în
construcția desfășurată a
comunismului, in succe-
sele oamenilor muncii
din întreg lagărul socia-
list, care vor contribui
la asigurarea păcii în
lume. Răspunzînd che-
mării pe care Ie-a adre-
sat o C.C. al P.M.R. în
Salutul rostit de tovară-
șul Gheorghe Gheorqhiu-
Deț la Conferința Națio-
nală a Femeilor din
R.P.R., femeile din țara
noastră luptă pentru
triumful mărețelor și no-
bilelor idei ale păcii și
prieteniei între popoare.
Prin muncă devotată,
desfășurată zi de zi în
uzine și în mine, pe o-
qoare, în laboratoare șt
în școli, ele își dau par-
tea lor de contribuție la
propășirea și înflorirea
scumpei noastre patrii,
pentru viitorul de aur al
copiilor, pentru victoria
deplină a socialismului
în Republica Populară
Romînă.
Folosirea schiței
în instruirea ucenicilor
In preqatiiea viitoarelor ca-
dre de muncitori calificați de-
senul tehnic ocupă ud loc deo-
sebit de important- Această
disrtphnă de bază in invă.ă-
mîntul profesional constituie
unul din principalele mijloace
de exprimare a unei concepții
tehnice, de reprezentare si în-
țelegere conștientă a obiecte-
lor ce voim să prelucrăm in
ateliere, in uzine sau pe șanti-
ere. Studiind desenul tehnic
ucenicul trebuie sășj formeze
asemenea deprinderi profe-
sionale, incit Ia sfirșitul s‘a-
qiului de instruire să fie capa-
bil nu numai să citească un
desen de fabricație, dar și să
execute orice lucrare numai
după desen.
Acest obiecSv nu poate fi
atins numai p’in orele de de-
sen tehnic. La real.zarea lui
trebuie să contribuie in egală
măsură și lecțiile practice de
atelier, in cadrul cărora mai-
ștrii-instructori au datoria să
folosească in cit mai mare mă-
sură variatele fo-me de desen
ca un mijloc important de sim-
plificare și de reducere a expli-
cațiilor verbale, de asigurare
a însușirii conștiente a price-
perilor și deprinderilor prac-
tice de către ucenici.
In legătură tu aceasta se ri-
dică problema : care sint for-
mele de desen cele mai accesi-
bile in diferitele perioade de
școlarizare a ucenicului l Fă-
ră îndoială că io anul I se im-
pune folosirea largă a schiței.
Efectuind un studiu asupra
acestei importante probleme,
am putut observa insă că, prin-
tre formele iotiuxite in timpul
practicii aceaicilor in atelier,
schița Isi găsește cea mai re-
dusă apliczra. In cazul cind a-
ceasta totuși se folosește, ei
se aplică in unele locuri in
mod forma! si neștifitilic
Una d.n cauzele pen’ru ca*e
multi maiștri-instructori p-e-
feră folosirea desenutui in lo-
cul schiței fe1-.j e căutati In
primul rind tn lipsa deprindarti
de a execva o	cu mina
liberă înt- o forră corect’,
fără ca tinu’e să se confund»
si totoda-J t>ăsVindu-'e t>-*>
portional tatea intre dMer-’ete
dimensiuni ne<e; schițate.
Acestor maiștri ins’ruttcri Ie
este mw: ușor Să rcru'oâ la de-
sen. fn executarea r»ru:a soț
folosi instrumen’e’e de misi-
rat planșeta, teul, echerul,
compasul s? toate retelaite re-
chizite de desen De aceea ei
efectuează Ii tablă aproape in
toate căzui e. derene In loc
de scbi’e. chiar si nent-u pie-
se’e cele mai simnle.
Fără îndoială că in tehnică
există o strînsă legătură i"tre
schiță si desen At-jnci >-Tnd se
concep- o piesă simplă. un
disooz tf- o mașină nouă, a
restea «Tnt reprezentate mai
Intii prin schije sumare, dese-
nai de execuție defini’ivîn-
du se si deiaifndi'-se nlterior.
De asemenea dtcî o p'eșă jn
funcțiune se defectează. fn
primul rird se execută ducă *■
ceasta o schiță si numei apoi
se trece la efectuarea desenu-
lui în biroul tehnic. Se coate
considera deci că «chila reo-e-
zirtă faza premergătoare dese-
nului.
Acesta este mo'ivul princi-
pal pentru care. în executarea
lucrărilor practice in atelierul
scoală, ucenicii trebui» îndru
mâți să efectueze schite.
In al doilea rind, această ce-
rință este impusă și de nivelul
de pregătire al absolvenților
școlilor de 7 ani în ceea ce
privește desenul tehnic. Oricit
de simplă ar fi o piesă, dato
rită faptului că ucenicii anului
I nu cunosc legile desenului
de proiecție, executarea de că-
tre ei a unui desen tehnic este
foarte grea. De aceea este cu
atît mai necesar ca în anul I
al școlilor profesionale mai-
ștrii instructori să folosească
în activitatea din atelier schița
ca formă de inițiere în dese-
nul tehnic.
Pentru ca maistrii-instruriori
să se poată sprijinii chiar de la
început, în executarea schițe-
lor, pe elementele științifice de
desen tehnic, ar fi necesar să
se revizuiască atît programa
de desen a claselor V-VÎI, un-
de să se prevadă construcții
geometrice șj să se adîncească
noțiunile de perspectivă, cît
și programa actuală de desen
tehnic din școlile profesionale,
care să înceapă direct cu dese-
nul de proiecție, fn momentul
de față, abia in trimestrul UI
al anului I maiștrii-instructori
se pot sprijini pe cunoștințele
teoretice de desen tehnic ale
elevilor.
In condițiile existente acum
maiștrii-instructori au datoria
să se preocupe cu cea mai ma-
re qrijă, in perioada de instrui-
re practică in atelierul școală,
de completarea cunoștințelor
ucenicilor în ceea ce privește
executarea schițelor. Ei trebuie
să i înarmeze cu noțiuni de
dimensionare a pieselor și de
reprezentare a părților ascunse,
să Ie facă cunoscute semnele
convenționale, să dezvolte ob-
servațiile lor asupra liniilor
care conturează piesele.
Mulți maiștri-instructori fo-
losesc cu pricepere schița fu
instruirea practică a ucenicilor.
De exemplu tovarăîii Marin
Colotnan și Mathe Ludovic de
la Centrul școlar ..Steagul
Roșu' din Orașul Stalin, Gli-
gor Vasile și Ciopraga Stelian
de la Școala profesională din
Cîmpia Turzii. parcurgind
temele privitoare la tăiere. în-
dreptare și pilire. aplică prin-
cipiul didactic de 1* simplu fa
complex, prezentind ucenicilor
mai iotij părțile componente
ale piesei (de pildă, la compa-
sul de exterior : brațul, nitul
șî rondeauaț și executînd apoi
schițe pentru fiecare operație.
Astfel, pentru brațul compasu-
lui de exterior ei fac schite pe
tablă pentru operațiile de rete-
zare, indre?taze. trasare, gău-
rire. pilite etej In timpul schi-
țării fiecărei operatii, ucenicii
sint îndruseati să observe ne-
întrerupt piesa șt reprezentare i
ei in schiță, să facă continuu
legătura intre ac?s*«. expli-
cind unde se poate vedea pe
p eeă fiecare linie din schi ă.
De ab.a după ce ucenicii au
cbserrat separat, pnn schița-
rea succesivă a operaților,
ce reprezintă fiecare linie din
schiță, se trece la schița da
ansamblu a obiectului, cind se
adincesc. prin explicația mai-
strului-instructor, îmbinările
liniilor intre e'e.
Prin aplicarea acestei meto-
de. pe lingă că înțeleg in în-
tregime schitele pe care le
execută, ucenicii efectuează si-
multan planul de operații. în-
susindu si si procesul tehnolo-
gic de execuție al obiectului
respectiv.
Unii maiștri-instructori a-
plică însă tocmai invers acea-
stă metodă, prezentind uceni-
cilor nu schițele diferitelor o-
perații în succesiunea lor, ci
desenul de ansamblu al obiec-
tului ce trebuie executat, în-
trerupind astfel procesul nor-
mal de observație. Astfel, a-
tunci cind ucenicii trebuie să
îoceaoă lucrul, chiar dacă
copiază mecanic desenul pe
u»
de
Centrul școlar horticol din Fălticeni cuprinde, pe lingă
un număr însemnat de elevi, și numeroase eleve. In-
d'umate cu grijă de către profesori și maiștri-instruc-
tori, acestea Iși însușesc cunoștințe și deprinderi trai-
nice, arătind că vor putea deveni muncitoare și maistre
de năde/de in domeniul horticulturii.
Ingrijinduse de pregătirea multilaterală a elevelor,
cadrele didactice ale școlii vor să facă din ele și bune
gospodine. De aceea In școală a luat ființă nu de mult
un cerc de gospodărie. Planul de muncă al cercului pre-
vede discuții și aplicații practice pe teme interesante șl
necesare : aranjarea mesei și servirea ei, prepararea unor
feluri de mincare și a dulciurilor, diferite puncte de cu-
sături și broderii, croitul și cusutul, cum se întreține și se
curăță îmbrăcămintea, cum se întreține casa etc,
Prof. ing. DOINA BARBIȚA
Fittjcenâ
caiet, ej nu lucrează după 8H
cesta, deoarece nu 1 Înțeleg,
Este un lucru total greșit de
a se prezenta ucenicilor pe
tablă schița de ansamblu — și
cu atît mai mult de ansam-
blu al unui obiect — îna-
intea desfășurării succesive
a schițelor pe operatii a di-
feritelor părți componente ale
obiectului respectiv.
In practică apar și o serie
de alte aspecte privitoare la
executarea schițelor. De pildă,
problema timpului cind să se
efectueze schița : inainte de
instructajul teoretic, după ter-
minarea acestuia sau conco-
mitent.
Unii maiștri-instructori, nea-
vind deprinderea de a executa
pe tablă schița concomitent
cu explicarea, desenează
chiar și piesele simple înainte
de lecție, uneori chiar cu 1—2
zile, punind ucenicii doar să le
copieze. Alții, executînd schi-
ța lucrării concomitent cu
explicarea, nu fac totuși ceea
ce este mai important : verifi-
carea și corectarea schițelor.
Tinind seama că obiectele
pe care le execută in atelie-
rele-școală ucenicii anului I
— ciocane, echere, rame de
ferăstrău. compase. clește,
chei etc. — sint destul de
simple, considerăm necesar ca
maiștrii-ănstructori să efec-
tueze schițele pe operații suc-
cesive ale diferitelor părți
componente ale acestor piese
cu mina liberă, in fața uceni-
cilor. paralel cu explicarea,
respecliad, bineînțeles. toate
cerințele tehnice pe care tre-
buie să le îndeplinească schi-
ța. La riadul lor, ucenici; tre-
buie să treacă schița in caie-
tele de practică concomitent
cu executarea ei pe tablă de
către maistrul instructor, as-
cultîndu-i explicațiile și ur-
mărind orice mișcare a lui.
Numai In felul acesta mai-
strul-instructor va putea să
tină trează atenta ucenicilor
în timpul expunerii. Ii va
face să gindească logic, să în-
țeleagă schița si să-si însu-
șească cunoștințele expuse.
Formindu le ucenicilor fn
tot cursul anului 1 deprinderi
temeinice de a schița, maiștrii-
instructori vom putea asigura
ș1 realizarea cu succes a scopu-i.
lui pe care îl urmărește dese-
nul tehnic în perioadele de
perfecționare și de speciali-
zare a ucenicilor în anai II și
III, în procesul de producție :
executarea corectă a lucrări-
lor după desenele tehnice de
fabricație. In același timp prin
stabilirea unui contact strîns
între maistrul-instructor și
profesorii de specialitate — în
primul rind cu profesorul de
desen tehnic — pentru Îmbu-
nătățirea continuă a metode-
lor de a schița, se va ajunge
la o mai ușoară înțelegere de
cătire ucenici a lecțiilor de la
toate materiile de cultură teh-
nică.
Prof. ȘTEFAN LINUL
Ing. ALEX. TUCMEANU
Cluj
cerc
fn cadrul activității practice elevii horticultori de la Centrul școlar agri-
col dia Tlrojcr»-NQH Întreprind interesante cercetări științifice. Printre pro-
WeMela alnaiate în vara anului trecut și rezolvate cu mult succes de elevi
a fost fi obținerea hibrizilor de pomi fructiferi.
Orientarea elevilor
spre munca
științifică
Documentele plenarei C.C.
al P.M.R. din 26—28 noiem-
brie 1958 au pus în fața ca-
drelor didactice din școlile a-
gricole noi și importante sar-
cini privind pregătirea unor
muncitori și maiștri capabili
să contribuie la continua în-
florire a agriculturii noastre
socialiste.
Căutînd să îndeplinească cit
mai bine aceste sarcini, pro-
fesorii și maiștrii instructori
de la Centrul școlar agricol
din Tirgșoru-Nou, raionul
Ploești, se străduiesc' să asi-
gure o temeinică instruire
teoretică și practică a elevi-
lor. Ei acordă multă atenție
stimulării interesului elevilor
pentru știință, dorinței aces-
tora de a-și însuși cît mai
multe cunoștințe, de a contri-
bui la dezvoltarea tehnicii a-
gricole.
In acest scop In cadrul cen-
trului școlar s a organizat un
cerc științific al elevilor, ai
cărui membri execută nume-
roase experiențe și cercetări,
întocmind totodată referate
științifice asupra celor con-
statate.
Pot fi citate ca deosebit de
valoroase referatele prezen-
tate de elevii școlii horticole.
De pildă, referatele „Obține-
rea hibrizilor prin metoda hi-
bridării sexuate la pom'i fruc-’
tiferi", susținut de eleva Ni-
culina Lazăr, și „Determina-
rea procentului de înrădăci-
nare a butașilor la diferite
specii lemnoase*, susținut de
elevul Gheorghe Stanciu. au
reflectat roadele unotr expe-
riențe îndelungate.
Drept rezultat al cercetări-
lor efectuate de elevi	sub
conducerea profesorilor	de
specialitate s au obținut se-
mințe hibride la speciile prun
«1 păr, s-au cules date	im-
portante cu pcjvire ]a	toate
speciile și soiurile pomicole
din livadă, s-au făcut descrieri
pomologice asupra soiurilor
puțin cunoscute în țara noa-
stră. care au fost trimise co-
lectivului de pomoloqie din
cadrul Academiei R.P.R., s au
altoit o colecție de 46 soiuri
de măr pe portaltoi diferiți,
precum și 52 soiuri de prun.
Munca de cercetare desfă-
șurată de elevi are și valo-
roase rezultate educative, să-
dind în conștiința elevilor dra-
gostea pentru meseria aleasă,
interesul pentru problemele a-
griculturii noastre socialiste,
dorința de a contribui la in
florirea ei.
Pentru primăvara și vara a-
nului acesta cercul și-a pTo-
pus o tematică boqată. Prin-
tre cercetările ce vor fi în-
treprinse de elevi în acest an
un loc de frunte îl ocupă pro-
blemele in leqătură cu obține-
rea hibrizilor sexuați la dife-
rite specii de măr, păr si
prun, după indicațiile date de
I.C-A.R. precum și stabilirea
celor mai bune metode de
schimbare a măteilor de al-
bine.
Fiecare problemă ce w-
mează a fi studiată a fost re-
partizată unui colectiv de
elevi, care are în fruntea lui
un responsabil. Pentru docu-
mentarea colectivelor in ca-
drul cercului științific se vor
susține referate și se va sta-
bili în amănunt tehnica de
cercetare. In scopul deprinde-
rii elevilor cu culegerea date-
lor și justa lor interpretare,
cadrele didactice organizează
de pe acum cu elevii nume-
roase aplicații practice în la-
boratoare.
Intreaqa activitate a cercu-
lui contribuie la buna pregă-
tire a viitorilor muncitori si
maiștri agricoli, din rîndul că-
rora se vor recruta inovatorii
și raționalizatorij de mîine.
Ing. agronom M’RCEA PĂUN
Tîrgșoiu Nou
reg. Ploești
CUM SE PREGĂTESC ȘCOLILE SATEST1
PENTRU PRACTICA AGRICOLA
Ce
tn
am avut
vedere
Școala noastră dispune de un
lot in suprafață de peste 5.000
rn.p_ ceea ce ne permite să des-
fășurăm in condiții bune lucră.
r..e practice.
Pentru acest an am întocmit
un plan de cultură cu specii și
soiuri variate. Călăuzindu ne
după indicațiile plenarei din
noiembrie 1958 a C.C. al
P.M.R. care trasează ca sar-
cină extinderea suprafețe or
cu tivate cu sfeclă de zahăr și
I.oarea soarelui, vom da o aten-
ție mal mare acestor culturi pu-
țin răspindite pină acum pe
teritorial agricol al comunei
noastre. Pentru a ne da seam i
de condițiile cele mai bune in
care pot fi cu tivate aceste
plante, ne am propus să experi-
■vnlim cultivarea lor prin mai
■nalte metode: cu îngrășăminte
XT naturale, cu îngrășăminte chi-
mice, cu cenușă, prin folosirea
irigației.
Vom da o mai mare extindere
eu tarilor specifice satului nos-
tru — porumbului, griului și
legumelor — cu care vom face
■emons'.rafii privitoare la apli-
carea reguiiior agrotehnice cele
mai avansate. De exemplu, po.
a^kbul i. vom cultiva semănm-
la diferite date pentru a
puica stabili epoca optimă de
iasamințare.
Ne preocupă și introducerea
in caitară a unor plant- și
soiari noi pentru a demonstra
practic e evilor adaptarea a-
cestora la condițiile noastre de
sol șa climă. De aceea, ne.am
propus să cultivăm pe parcela
cu pomi fructiferi cițiva arbuști
care n-au mai fost cultivați la
noi — smeură, căpșuni, coacăze
— iar pe parcela cu plante fu-
rajere trifoi, sparcetă și adele.
Oricit de mare ar fi supra-
fața lotului	școlar, unele lu-
crări. cum	sint lucrări e	cu
tractorul și mașini agricole, nu
pot fi cunoscute practic de elevi
decit in condiții e munc i iatr-o
unitate agricolă socialista. De
asemenea, nnoui uHr_a astfel
de unitate ișt pot îmbogăți ele-
vii cunoștințele zootehnice, lată
ce școala noastră tine o
^Ktnră strinsă cu gospodăria
;clâ colectivă „V.L M'ciu.
ria* din comună. Pină acum,
e evii au fost ajutați de colec-
tiviști să amenajeze răsadnițe
caloe. să insămmțeze. Nu ceste
mult limp ei vor începe să lu-
creze efectiv in gospodăria a.
grico’ă colectivă. Aici vor
putea cunoaște principiile orga-
nizării muncii in G.A.C., se
vor obișnui cu munca in brigăzi
și echipe, cu munca normată,
vor vedea cum lucrează mași-
nile aericole și vor invăța să le
conducă, se vor familiariza cu
problemele zoorehniciL La ri i-
dnl Im, vor ajuta Și ei colecti-
viștilor. efectuind lucrări de
replcare a răsadurilor, dc in-
treținere a cu'turilor in livadă
și in grădina de legume . de
curățire a omizilor și a scoarței
pomilor de paraziți.
Munca practică va începe
toane rărind. In general, noi
ana asigurat cond.ții e necesa-
re pentm buna ei desfășurare.
Am întocmit planul, am pregă-
tit terenul, ne.am procurat ma.
joritaiea materialelor. Mai a-
vtm insă nevoie de unele se-
mințe selecționate și dc ingră.
șăm'nte. Pe acestea le vom
procura de la gospodăria o
pricoli colectivă. Vom solicita
ți sprii nul S.M T.-ului. pentru
a abține unele mașini și aparate
necesare lucrărilor practice ți
demonstrațiilor pe lot.
Vem ține o legătură strinsă
și cu tehnicienii agricoli. A-
cestora le vcm cere in primul
rind sfaturj in legătură cu so-
iurile de semințe ce se pot a-
dapta mai bine la solul lotului
școlar, cu ingrățămintele cele
mai indicate și cu metodele cete
mal potrivite de cultivare u
plantelor.
Cu eforturile noastre ți cu
sprijinul pe care sintem siguri
că-l vom primi din partea uni.
taților agricole socialiste avem
credința că vom obține rezul.
ta te bune în pregătirea agri-
colă practică a elevilor.
Prof. CONSTANȚA DRAGOM1R
comuna Budești,
raionul Oltenița
Cu sprijinul
gospodăriei
agricole colective
Pină in acest an, elevii noș-
tri au efectuat aplicațiile practi-
ce agricole pe lotul din curtea
școlii, pe o suprafață de numai
3 ari. Desigur, aici era greu
să organizăm unele lucrări a-
gricole rnai complexe, prevăzute
in programa școlară ca de pil-
dă rotația culturilor sau îm-
părțirea terenului in mai multe
parcele pentru culturi compara-
tive De aceea, elevii nu reu-
șeau să verifice, să aprofunde-
ze și să-și completeze cunoștin-
țele însușite la lecții. Practica
pe lotul nostru era ruptă de
problemele producției agricole
locale.
Acum, insă, lucrurile stau alt-
fel. Luind legătura cu gospodă-
ria agricolă colectivă „Dezrobi-
rea muncii" din localitate, acea-
sta ne-a pus la dispoziție un
lot in suprafață de 2 ha.
Darul ce ni l-au făcut colec-
tiviștii a fast primit cu satis-
facție ații de elevi cit și de noi,
profesorii, pentru că prin el vom
putea rezolva multe dintre pro-
blemele ce ne preocupă. Lu-
crind pe lotul din cadrul gos-
podăriei agricole colective, ele-
vii vor putea lega nemijlocit
cunoștințele teoretice de apli-
carea lor practică, in condițiile
realității locale. Lotul are o su-
prafală suficientă ca să putem
efectua toate lucrările practice
cerute de programă.
Pnntr-o permanentă legătură
CU conducerea gospodăriei a-
CONCLUZII
Este îmbucurătoare preocuparea cadrelor d dactice din
școlile sătești de a pregăti practica agricolei de primă-
vară in condiții cit mai bune. Aceasta arată că profesorii,
împreună cu conducerile școlilor, sînt conștienți de in-
semnâtatea aplicațiilor practice în predarea cunoștințelor
agricole.
Cîteva aspecte pozitive din experiența școlilor de șapte
ani din comunele Titu, Budești și Vasilați tre-
buie subliniate. La școala din Titu, practica se va
desfășura chiar pe terenul gospodăriei agricole colective
din localitate, pe un lot cedat școlii de gospodărie in
acest scop. Acest lucru va ajuta ca practica să se efec-
tueze in cele mai bune condiții. Lotul are o suprafață su-
ficientă pent'u ca pe el să se poată executa lucrări cît
mai diverse, iar școala va fi ajutată de gospodărie cu se-
mințe, unelte etc. Elevii, imp'eună cu profesorii vor sta
în mijlocul colectiviștilor, muncind alături de ei pentru
obținerea unei producții ridicate
Ar fi fost necesar ca școala să fi întocmii pînă acum
planul de cultură at lotului. Ținindu-se seama de faptul
că pomicultura găsește bune condiții de dezvoltare în re-
giunea Titu, e bine ca școala să-și oropună plantarea de
pomi fructiferi pe acest lot. Colaborarea cu gospodăria
colectivă ar putea să se realizeze Și în domeniul creș-
terii animalelor.
Legătura pe care a stabilit o școala de la Vasilați cu
comitetul de părinți pentru procurarea uneltelor nece-
sare practicii agricole merită de asemenea să rețină
atenția. Prin comitetul de părinți școala poate procura și
o parte din semințe, răsaduri, îngrășăminte organice etc.
In gospodăriile unor părinți se pot face cu școlarii chiar
demonstrații și aplicații practice.
Est» pozitiv faptul că școala de la Budești se îngrijește
de experimentarea culturilor de sfeclă de zahăr și floa'ea
soarelui, ca urmare a sarcinilor trasite de Plenara C.C.
al P M.R, din 26-28 noiembrie 1958 Aceasta vădește pre-
ocuparea școlii de a orienta cursul de cunoștințe agri-
cole pe linia problemelor actuale ale agriculturii noastre,
Același lucru se poate spune și despre preocuparea școlii
de a da o mai mare atenție folosirii In timpul aplicațiilor
practice a celor mai bune metode de cultivare a porum-
bului in condițiile specifice locului.
gricole colective vom putea pro-
cura cu ușurință semințele se-
lecționate, îngrășăminte!e șt u-
neltele necesare bunei desfășu-
rări a practicii. Totodată, îm-
preună cu elevii noștri vom in-
văța de la tehnicienii gospodă-
riei, ca și de la fruntașii recol-
telor bogate, care sint metodele
cele mai bune pentru lucrările
solului in condițiile de climă și
sol din zona Titu, care sint e-
pocile optime de semănat a di-
feritelor plante agricole etc.
Astfel, rezultatele concrete
ale muncii' vor întări cunoștin-
țele elevilor și vor stimula do-
rința lor de a lucra în gospo-
dăriile agricole colective.
Organizați pe grupe, elevii au
și pornii la pregătirea lucrărilor
practice de primăvară. Ei au
strins gunoi pentru paturile cal-
de de răsadnițe, au pregătit ră-
sadnițele și au realizat un
schimb de semințe cu alte școli
din raion. Pe lingă legumele și
cerealele pe care le-am cultivat
anul trecut, anul acesta, spriji-
niți de gospodăria colectivă,
vom cultiva pe lotul nostru și
sfeclă de zahăr.
Sinlem hotăriți să luptăm pen-
tru a obține rezultate cit mai
bune, pentru a arăta colectiviș-
tilor că merităm pe de-a între-
gul încrederea pe care ne-o
arată.
Prof. COB1AN GALINA
Școala de 7 ani din com. Titu
Lipsă de preocupcre
Am intrat în Școala de 7 ani
din comuna Nucet, raionul Tir.
goviște, cu gindul de a solicita
un articol privitor la pregătirea
practicii agricole de primăvară
a elevilor. Spre surprinderea ți
mîhnirea mea, însă, am consta-
tat că n-am cui cere un aseme.
nea articol; la această școală
toată lumea arată o deplină in-
diferență pentru această pro-
blemă.
Deși există aici un lot cu o
suprafață de 1.200 m.p., situat
in imediata apropiere a școlii,
nimeni nu s-a gîndit să.l pre-
gătească pentru activitățile de
primăvară. De ce ? Pentru că
există ..cauze obiective", după
cum spun tovarășa care predă
cursul de cunoștințe agricole
ți tovarățul director.
Unul dintre aceste „motive
obiective* este următorul : Io-
tui n-are împrejmuire ți de
aceea vitele sătenilor vor dis-
truge cu turile, ața cum s.a
întîmplat ți anul trecut. Dar
cine a oprit țcoala să asigure
împrejmuirea lotului ? Se pu-
teau folosi pentru aceasta tot
felul de mijloace : sprijinul sfa.
tutui popular, al părinților, al
gospodăriei agricole de stat,
munca obțtească a elevilor ți
a cadrelor didactice. E drept
însă că aceste mijloace — de
altfel la îndemîna oricărei țcoli
— nu vin singure să se pre-
zinte la cancelarie. Trebuie ini-
țiativă, trebuie interes.
De curînd, clădirea școlii a
fost împrejmuită cu un frumos
gard de scinduri. Oare lotul
experimental nu ar fi putut fi
împrejmuit și el cu acest pri-
lej ? Chiar dacă nu s.au putut
obține scinduri sau sîrmă ghim-
pată, se putea face măcar un
gard de nuiele.
La fel stau lucrurile ți cu
celelalte „motive obiective":
lipsa de semințe, de unelte etc.
Dacă profesoara de cunoștințe
agricole și direcția școlii ar fi
cerut sprijinul școlii profesio-
nale agricole din localitate, ar
fi primit la vreme și semințe, și
unelte. Nu l-a cerut insă, so-
cotind că „fatalitatea" — în
chipul vitelor sătenilor — ur-
mează oricum să distrugă cul-
turile. Și tot din acest motiv nu
s-a alcătuit planul de cultură,
nu s-au făcut răsadnițe —
intr.un cuvînt, nu s-a făcut ni-
mic.	,
E. MARIN
Pentru rezultate bune
' In școala noastră s-au făcut
din vreme o seamă de pregătiri
în vederea lucrărilor practice
agricole de primăvară. O aten-
ție mare s-a acordat îndeosebi
pregătirii terenului, uneltelor și
materialelor necesare muncita-
gricole a elevilor pe lot.
Unele lucrări de pregătire au
început încă din timpul iernii.
Astfel, pentru a menține ume-
Lucrările practice de primăvară sînt multiple și va-
riate, iar pregătirea lor presupune aceeași diversitate de
acțiuni preliminare. Pe de parte sint lucrările propriu
zise ale terenului (arăturile, mărunțirea solului etc.), ne-
cesare însămințării lotului școlar. Concomitent cu acestea,
trebuie pregătite din vreme semințele, uneltele și mate-
rialele necesare. Această multiplă preocupare se constată
la școlile din Budești și Vasilați.
Totuși, aceste școli nu și-au pus in planul dc activitate
privind practica agricolă probleme in legătură cu cultura
terenurilor redate agriculturii prin lucrări de îndiguire și
desecare. Se știe că printr-o largă acțiune inițiată de
partid și guvern s-au organizat mari lucrări de hidro-
ameliorații in mulie părți din țară, redindu-se producției
agricole zeci de mii de hectare de terenuri neproductive,
mlăștinoase etc. Printre acestea se afiă și Lunca Dîmbo-
viței, tn aval de București, in care comunele Budești și
Vasilați au întinse terenuri agricole. Cultura acestor tere-
nuri necesită o agrotehnică diferențiată, pe care o vor
aplica elevii după absolvire. Este bine ca școlile care se
află in astfel de situații locale specifice să le folosească
pentru aplicațiile practice.
Intr o situație foarte dificilă se află, din vina ei, școala
din comuna Nucet. Nu trebuie ca și elevii ei să aplice
în practică cunoștințele agricole însușite la lecții ? La a-
ceastă întrebare trebuie să se gindească serios condu-
cerea Școlii de 7 ani din Nucet, care are datoria să în-
lăture în cel mai scurt timp atitudinea de nepăsare, să
folosească din plin posibilitățile locale și să ia măsurile
cele mai grabnice ca si elevii ei să poată primi pregă-
tirea practică cerută de programa școlară.
Veștile care ne-au sosit și din alte părți ale țării arată
că, in general, pregătirile pent'u practica agricolă de
primăvară se desfășoară cu intensitate. Experiența pre-
zentută mai sus furnizează colectivelor pedagogice din
niediui rural unele sugestii in vederea unei mai bune or-
ganizări a practicii elevilor. Este necesar ca In toate
școlile să se chibzuiască bine asupra tuturor posibilități-
lor oe care le ore fiecare unitate în parte Pent'u desfă-
șurarea în cursul acestui on a unei activități practice cît
mai rodnice.
zeala în sol și pentru a evita
pornirea prea timpurie a vege-
tației, elevii au adunat zăpada
în jurul pomilor și au împrăș-
tiat.o și pe parcela cu semănă-
turile de toamnă. De asemenea,
ei au pregătit terenul pentru
însămînțat, Lau mărunții pentru
a sparge crusta prinsă la su-
prafață. l-au parcelat și
au trasat rîndurile. au pregătit
și semințele necesare, au deter-
minat puterea lor de germina-
ție
După modelul răsadnițelor de
la gospodăria agricolă colec-
tivă din satul vecin am con-
fecționat Și noi răsadnițe pentru
cultivarea pătlăgelelor roșii,
vinetelcr. ardeilor, verzei. in
apropierea răsadniței am ame.
najat o platformă de compost.
De asemenea, elevii au strins
gunoi de pasăre și cenușă sore
a țe folosi la plantarea răsadu-
rilor. Tot ei au adunat geamuri
necesare culturii timpurii a
castraveților. O serie de mate-
riale au fost confecționate ne-
mijlocit de elevi. Printre aces-
tea sînt plantatoare, țăruși, 400
de araci, coșuri din nuiele ne-
cesare la recoltat, etichete etc.
O problemă mai grea pentru
noi a fost asigurarea unui nu-
măr suficient de unelte agri-
cole, cum ar fi : sape, greble,
casmale — necesare pentru e.
fectuarea lucrărilor practice de
către fiecare elev în parte.
Deoarece în apropierea școlii
noastre nu se află nici o gos-
podărie agricolă sau S.M.T., am
solicitat sprijinul comitetului
de părinți. Părinții ne-au pus
la dispoziție uneltele care le
prisoseau și ne.au ajutat să le
reparăm. Am reușit astfel să
ne asigurăm uneltele necesare.
Ne-am preocupat din vreme
și de împrejmuirea Iotului șco-
iar pentru a preveni stricăciuni-
le provocate eventual de tre-
cerea animalelor pe lot. Materia-
lul pentru împrejmuire l-am
procurat prin valorificarea unor
produse reco'tate în anul tre-
cut- pe lot.
Toate aceste pregătiri sînt
menite să asigure desfășurarea
lucrărilor practice cu rezultate
cît mai bune.
Prof E. DOBRESCU
comuna Vasilați, reg. BucurețU
ea
ei
ismuiui
a
/. Premisele crizei generate
a capitalismului
considerabil coacerea
//. Esența și trăsăturile crizei generale
a capitalismului
muribund și so-
1913 pînă
liticii de coexistentă pașnică între cele două sisteme.
t) V. t. tenia — Opere »®l, 17 E.S P.t.F paț. IU.
(Continuare ta trag. 7)
este o criză nu-
ea este o criză
al imperialismului străin pune
semicoloniale In fata necesității
revoluționare împotriva asupri-
din colo-
existenta
pe aceste
piețelor
ismului și adîncirea
primul război mondial
tuturor contradicțiilor
generală a capital
crizei, care a început ia mod nemijlocit o dată cu Ma-
rea Revoluție Socialistă din Octombrie.
Iuții, prin lupta dintre capitalismul
cialismul în creștere.
Criza generală a capitalismului nu
mai economică sau numai politică,
de
ex-
im-
po-
război mondiaL Destrămarea sistemului colonial
Ce se înțeiege prin criza generală a capitalismului ?
Criza generală ■ capitalismului este o criză atotcu-
prinzătoare a sistemului capitalist mondial in ansam-
blul său care se caracterizează prin războaie ți revo-
pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor
producție și pe colaborare șt ajutor reciproc, el
clude politica de jaf, de declanșare a războaielor,
punînd în mod' obiectiv promovarea consecventă a
B au acumulat încă înainte de
prin adîncirea ța maximum a
capitalismului
Războiul mondial a accelerat
CONSULTAJIE LA TEMA : Invăfătura lui Lenin despre imperialism. Imperialismul — capitalism
parazitar și muribund. Criza generală a capitalismului și adîncirea ei după cel de al II- lea
război mondial. Destrămarea sistemului colonial al imperialismului.
învățătura despre criza generală a capitalismului
este o parte componentă a teoriei leniniste a imperia-
lismului. Ea este o continuare a învățăturii lui K. Marx
și Fr. Engels cu privire La pieirea inevitabilă a modu-
lui de producție capitalist. V. 1. Lenin, dezvoltînd în-
vățătura marxistă cu privire la orînduirea capitalistă,
a arătat că în ultimele decenii ale secolului al XIX lea
libera concurență a atins punctul său culminant,
transfocmîndu-se In monopol. Pe baza analizei pro-
funde a trăsăturilor fundamentale ale capitalismului la
sfirșitul secolului al XIX lea și începutul secolului al
XK-lea, Lenin a arătat că modul de producție capita-
list a intrat in stadiul său imperialist.
Imperialismul este capitalism monopolist, capitalism
parazitar sau în putrefacție, capitalism muribund. A-
ceste trei caracteristici definesc succint nu numai
esența imperialismului, dar și locul său istoric: im-
perialismul este stadiul cei mai înalt și ultim al capi-
taiismului. El este ajunul revoluției proletare.
In imperialism domnia monopolurilor a devenit atot-
cuprinzătoare. Capitaliștii cei mai puternici din diferite
ramuri afe economiei concentrează în miiniie lor o
mare parte din producția și desfacerea mărfurilor din-
tr o ramură sau mai multe ramuri ale economiei, im-
punînd pe această bază prețuri ridicate, de monopol,
asigurîndu și astfel profituri monopoliste deosebit da
mari.
Monopolurile ca rezultat al procesului de concen-
trare și centralizare a capitalului apar și se dezvoltă
mi numai în industrie, transporturi, comerț etc,, dar
și în banei. Procesul de concentrare și centralizare ai
capitalului duce în cele din urmă la împletirea, la con-
topirea monopolurilor industriale cu cele bancare for-
mîndu se pe această bază capitalul financiar. Proprie-
tarii capitalului financiar, adică vîrfurile burgheziei
imperialiste, constituie oligarhia financiară. Aceste
grupuri restrînse de mari magnați ai capitalului își
subordonează și conduc întreaga viață economică, po-
litică și socială din țările imperialiste. Ele subordonea-
ză statul capitalist, folosindu-i in scopul obținerii de
profituri cit mai mari
Monopolurile storc profituri ridicate prin exploatarea
pro etariatului șj țărănimii din ..propria* lor țară. Ele
se îmbogățesc fabulos pe seama exploatării popoare-
lor din alte țări. Monopolurile storc profituri ridicate
prm jefuirea organizată a maselor largi de oameni ai
muncii ca urmare a politicii de militarizare a econo-
miei naționale.
Relațiile de producție capitaliste, care au fost dndva
motor al dezvoltării forțelor de producție, s-au trans-
format In secolul al XX-'-ea în cătușe care frînează dez-
voltarea ascendentă a forțelor de producție.
In Imperialism dominația monopolurilor duce la so-
cializarea producției pînă la limita posibilă în cadrul
capitalismului. Aceasta înseamnă că se adincește di-
viziunea socială a muncii, apărind noi subramuri de
producție, că crește gradul de specializare a între-
prinderilor capitaliste, că la producerea unui bun
oarecare participă din ce în ce mai mulți oameni șl
el devine rezultat a] muncii sociale.
Însușirea bunurilor produse de oamenii muncii în ca4
drui societății se face în folosul clasei capitaliste.
Contradicția fundamentală a capitalismului, contra-
dicția dintre caracterul social a| muncii și însușirea
privat capitaliști a rezultatelor ei, se adincește ia mod
deosebit in imperialism.
Pe plan social această contradicție se manifestă ea
o contradicție dintre burghezie și proletariat
Ca urmare a pătrunderii socialismului științific ta
mișcarea muncitorească, proletariatul devine din ce în
ce mai conștient de misiunea sa istorică, de rolul ce-i
revine în zdrobirea capilalismuiui. Ei este conștient că
principala arma în lupta împotriva capitalismului •
constituie organizarea, iar forma superioară de orga-
nizare a sa este partidul comunist, partid de tip nou.
Aceasta înseamnă că însăți dezvoltarea modului de
producție capitalist creează premisele obiective și su-
biective pentru asaltul direct asupra rînduielilor capi-
ta'iste. învechite perimatei
In imperialism se adincesc din ce în ce mai mult
contradicțiile dintre popoarele coloniale și imperiilis-
mul metropolelor
Jugul tot mai greu
popoarele coloniale și
de a lua calea luptei
torilor 'or
De asemenea în imperialism se adincesc din ce în
ce mai mult contradicțiile dintre grupurile monopoliste
ți puterile imperialiste, cate ie susțin interesele, crețte
lupta dintre ele pentru obținerea de piețe de desfacere
a mărfurilor ți de plasare rentabilă a capitalurilor,
pentru izvoare de materii prime, pentru dominație co-
lonială etc.
Trebuie să subliniem că în imperialism țările capi-
taliste se dezvoltă din punct de vedere economic și
politic inegal și în salturi datorită anumitor condiții
istorice obiective. Aceasta înseamnă că în perioade de
timp relativ scurte unele țări capitaliste reușesc să a-
jungă ți să depășească alte țări capitaliste. Spre exem-
plu. ca urmare a dezvoltării Inegale a țărilor capita-
liste. Anglia, care în 1860 mai ocupa primu.1 loc în in-
dustria mondială, la începutul sec. XX a fost împinsă
pe locul al treilea, Franța de pe locul al doilea a fost
împinsă pe locul al patrulea. Locul întîi a fost ocupat
de S.U.A. urmată îndeaproape de Germania.
Acest raport de forțe schimbat atrăgea după sine
și o reîmpărțire a sferelor de influență a coloniilor, a
izvoarelor de materii prime etc. între țările capitaliste,
reîmpărțire corespunzătoare noului raport de forțe.
Pe această bază se formează în cadrul sistemului
capitalist grupări de state capitaliste, dușmane una al-
teia, fenomen generator de războaie imperialiste. Răz-
boaiele slăbesc forțele imperialismului prin ascuțirea
contradicțiilor lui, ușurind astfel ruperea frontului im-
perialismului In verigile sale cele mai slabe.
Primul război mondial izbucnind ca rezultat al unor
astfe] de contradicții, ducînd la extrem mizeria și su-
ferințele maselor, a adîncit antagonismele de clasă ale
societății capitaliste, creînd posibilitatea nemijlocită a
ruperii frontului imperialist în cea mai slabă verigă a
sa : Rusia țaristă. Victoria Marii Revoluții Socialiste
din Octombrie a marcat începutul crizei generale a
capitalismului.
Așadar premisele crizei generale a capitalismului
multilaterală care cuprinde atît sfera economiei
capitaliste cit și domeniul politicii, ideologiei și
culturii La baza dezvoltării crizei generale a capita-
lismului stau descompunerea din ce în ce mai intensă
a sistemului economic mondial al capitalismului pe de
o parte și forța economica crescîndă a țărilor care
s au desprins de capitalism și construiesc socialismul
și comun.smul pe de aită parte. Criza generală a ca-
pitalismului cuprinde • întreagă perioadă istorică, care
constituie o parte integrantă a epocii imperialismului.
Ea cuprinde perioada „prăbușirii capitalismului în an-
samblu și a nașterii societății socialiste*1.
Care este explicația faptului că criza generală a ca-
pitalismului cuprinde o întreagă perioadă istorică ? A-
ceastă explicație pornește tocmai de la învățătura leni-
nistă cu privire la posibilitatea victoriei socialismului
la început într-o singură țară sau intr-un grup restrîns
de țări. Datorită acțiunii legii dezvoltării economice și
politice inegale și tn salturi a țărilor capitaliste în
epoca imperialismului, contradicțiile capitalismului tn
diverse țări nu se maturizează concomitent șl deci iz-
bucnirea revoluției socialiste nu poate avea loc în ace-
lași timp în toate țările sistemului capitalist. Tocmai
de aceea epoca prăbușirii sistemului capitalist, epoca
crizei generale a acestui sistem cuprinde în mod obiec-
tiv o anumită perioadă istorică. Aceasta determină pe
de altă parte necesitatea coexistenței simultane tn a-1
ceasta perioadă de timp a doua sisteme social econo-
mice : sistemul socialist, în creștere pe măsura victori-
ilor noi ale proletariatului în diferite țări, și sistemul
capitalist în descompunere. Trebuie să subliniem că
tezele cu privire la dezvoltarea inegală a țărilor ca-
pitaliste în imperialism, cu privire la victoria revolu-
ției proletare la început într-o singură țară sau în-
tr-un grup restrîns de țări, cu privire la necesitatea
coexistenței o anumită perioadă de timp a celor două
sisteme economice diferite, constituie o parte impor-
tantă a aportului adus de V. 1. Lenin la tezaurul în-
vățăturii marxiste. Ele au avut o excepțională însem-
nătate practică în victoriile repurtate de proletariatul
internațional. Criza generală a capitalismului are ur-
mătoarele trăsături fundamentale:
Principala trăsătură care a determinat apariția I
dezvoltarea crizei generale a capitalismului o consti-
tuie scindarea lumii in două sisteme : sistemul socia-
list și sistemul capitalist Existența acestor două sis-
teme social economice constituie conținutul principal
al întregii isterii a omenirii de la Marea Revoluție So-
cialistă din Octombrie încoace. Sistemul capitalist a
încetat de a mai fi unicul sistem economic. Alături de
el a apărut și se dezvoltă impetuos sistemul socialist,
radical deosebit de capitalism.
Superioritatea zdrobitoare a socialismului asupra ca-
pitalismului, din toate punctele de vedere, constituie o
forță de atracție pentru întreaga omenire, imposibil de
stăvilit. Tocmaj pentru că modului de producție socia-
list îi aparține în mod irevocabil viitorul, el fiind ex-
presia progresului social, prin esența sa, prin noile re-
lații de producție care s-au statornicit, relații bazate
Dimpotrivă, modul de producție capitalist generează
tendințe expansioniste de jaf și cotropire care pe plan
social se concretizează în politica agresivă a cercurilor
reacționare din statele capitaliste.
De-a lungul întregii istorii, de la Marea Revoluție
Socialistă din Octombrie încoace, imperialismul a im-
pus în repetate rinduri socialismului lupta atît pe
frontul militar cît și pe frontul politic și economic.
Intre capitalism și socialism se desfășoară o necon-
tenită luptă ideologică.
A doua trăsătură fundamentau a crizei generale a
capitalismului este criza sistemului colonial al impe-
rialismului. Criza sistemului colonial al imperialismu-
lui constă în ascuțirea extremă a contradicțiilor din-
tre puterile imperialiste de o parte, și coloniile și ță-
rile dependente pe de altă parte, în dezvoltarea luptei
de eliberare națională a popoarelor asuprite din aceste
țări, in eliberarea din starea robiei imperialiste a unui
șir de colonii.
Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a asigu-
rat pentru prima dată în istoria omenirii drepturi egale
pentru toate naționalitățile existente pe teritoriul
LJ.R.S.S. Aceasta a avut o uriașă influență In crește-
rea valului luptei de eliberare națională a popoarelor
coloniale și semicoloniale.
Această luptă de eliberare națională a primit un se-
rios impuls și ca urmare a dezvoltării capitalismului^
tn înseși aceste țări coloniale. Dezvoltarea capitalis-
mului în țările coloniale și dependente a redus piața
de plasare a capitalurilor pentru metropole, ducînd im
același timp la creșterea proletariatului autohton. Tre-
buie să arătăm că în perioada crizei generale a capi-
talismului se creează în țările coloniale și dependente
posibilitatea hegemoniei clasei muncitoare în lupta de
eliberare națională, ceea ce poate asigura dezvoltarea
țării pe drumul socialismului. Mișcarea de eliberare
națională a popoarelor coloniale se împletește cu^Hb-
carea revoluționară a clasei muncitoare din metr^^^.
Declanșarea crizei sistemului colonial a fost marcată
în primul rînd de faptul că In legătură directă cu vic-
toria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, din sis-
temul colonial sau desprins teritorii însemnate oare
înainte fuseseră posesiuni coloniale ale Rusiei țariste.
Tn al doilea rînd ea este marcată de răscoalele popu-
lare din Indochina, Filipine, Coreea și Siria, de răz-
boaiele de eliberare din Maroc și Afganistan. In 1919
Anglia a fost nevoită să recunoască independența sta-
tului Afganistan. In 1919 a început o puternică miș-
care antiimperialistă în China care încă în anii 1920-
1927 a căpătat o deosebită amploare.
In 1921 s a săvîrșit victorioasa revoluție populară
din Mongolia. Mișcarea de eliberare a poporului egip-
tean din 1919—1921 a silit Anglia să recunoască for-
mai independența Egiptului. In acest fe| coloniile și
țările dependente s-au transformat din rezerve ale im-
perialismului în rezerve ale revoluției socialiste.
A treia trăsătură fundamentală a crizei generale a
capitalismului constă în ascuțirea problemei piețelor,
folosirea incompletă, cronică, a capacității de produc-
ție a întreprinderilor, și șomajul cronic de masă.
Desprinderea Rusiei din sistemul capitalist cu enor-
mele ei piețe de desfacere și surse de materii prime,
a însemnat îngustarea piețelor capitalismului.
țaristă reprezintă 16% din teritoriul și 8% din
lății globului pămîntesc. De asemenea exploatarea
sporită a clasei muncitoare din țările capitaliste a
dus, între altele, la înrăutățirea posibilităților el de
trai și implicit la îngustarea piețelor de desfacere a
pr aduselor.
Creșterea mișcării de eliberare națională
oii și țările dependente a pus în pericol
piețelor de plasare a capitalurilor străine
teritorii, înrăutățind considerabil problema
pentru statele capitaliste.
Aceasta s-a manifestat îrt faptul că din
fn 1929 producția industrială mondială capitalistă a
crescut cu 47%, iar comerțul mondial doar cu 30%.,
Problema piețelor a devenit o problemă principală
pentru capitalism și în sensul că folosirea incompletă,
cronică a capacităților de producție, șomajul de masă
decurg, între altele, și din creșterea greutăților de
desfacere a mărfurilor producției capitaliste. Astfel, da
pildă, în Anglia în decurs de 20 de ani începînd din
1913 procentul de utilizare a capacităților de pro-
ducție a fost în medie de 67%.
Tn Germania tn anul 1929 capacitatea de produc-
ție era folosită numai în proporție de 67%, iar în 1932,
an în care bîntuia oriza economică de supraproduc-
ție, procentul de folosire a capacităților de producție
era de 36%.
Consecința directă a unei astfel de situații este șo-
majul care în perioada crizei generale capătă anu-
mite trăsături: are un caracter de masă și se men-
ține ca un fenomen cronic. De exemplu tn anul 1932
48% din totalul muncitorilor erau șomeri. In Romî-
nia burghezo-moșierească, potrivit chiar șl unor date
tendențios micșorate, numărul celor fără de luocu a
crescut din 1929 pînă în 1933 de peste 5 ori.
Atît nefoiosirea cronică a capacităților de producție
cN și existența șomajului de masă arată caracterul
parazitar al capitalismului, rolul de frînă pe care N
joacă relațiile de producție capitaliste în dezvoltarea
tehnicii, a producției și a vieții sociale.
Pe pian politic criza generală se manifestă mai
ales prin faptul că războaiele capătă în această pe-
rioadă un caracter mondial. De asemenea aparatul de
{Urmare din pag. 6)
etat burghez devine total subordonat monopolurilor.
Cu ajutorii! aparatului de stat, burghezia monopolistă
Încearcă eă-și prelungească existența, negată de în-
tregul mers al dezvoltării sociale. Burghezia recurge
la fascism, aruncind peste bord chiar și limitata de-
mocrație burgheză și parlamentarismul burghez.
Fascismul ca produs al crizei generale a capitalis-
mului este expresia politică a ascuțirii fără precedent
a contradicțiilor de clasă ale capitalismului, este o
da adă a slăbiciunii burgheziei, a incapacității ei de
ă^i mai menține dominația prin metodele cu care a
stăpînit de a lungul* veacurilor. Trebuie să subliniem că
o manifestare a crizei generale a capitalismului în do-
meniul relațiilor dintre clase este și criza social de-
mocratismului. Victoria Marii Revoluții Socialiste din
Octombrie și odată cu aceasta declanșarea crizei ge-
nerale a capitalismului a Însemnat falimentul prin-
cipiilor teoretice și politice ale oportuniștilor de toate
nuanțele. Aceasta a Însemnat triumful marxismului
asupra reformismului.
Deci: criza democrației burgheze, fascismul, criza
aecial-democratismului reprezintă forme de manifes-
tare * crizei generale a capitalismului pe plan poli-
tic.
///, Etapele crizei generale
a capitalismului
In desfășurarea sa, criza generată a capitalismului
a cunoscut două etape. Prima etapă a început prin
victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie și a
Avat plnă la cel de al doilea război mondial. Cea de
a doua etapă a crizei generale a capitalismului a
4" ^put tn perioada celui de al doilea război mondial,
și ta perioada imediat următoare, prin ruperea din
sistemul capitalismului a țărilor de democrație popu-
lară din Europa și Asia, prin constituirea sistemului
socialist mondial
a)	Prima etapă a crizei generale a capitalismului.
Victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a
•dos echimbărî profunde In evoluția societății. Sub
mf^eța ei directă clasa muncitoare din multe țări
se avlntă in bătălii revoluționare tot mai
împotriva capitalismului. Ca rezultat al aces-
tor bătălii in anul 1918 monarhia germană și austro-
■ngară a fost înlăturată.
In T.c-tie 1919 a fost instaurată republica sovietică
In Unțaria, iar In aprilie același an, tn Bavaria. In
1918—1919 aa fost create republici sovietice In Iii
fauni? In Letonia ți In Estonia. Tot ea o expresie a
avlitulai re-, oluțicnar al maselor muncitoare este șt
faptul că anii imediat urmă lori Marii Revoluții So.
cialiste din Octombrie sint anii constituirii In multe
țări capitaliste a partidelor comrmisse, iar fn 1919 —
la propunerea lui V. I. Lenin — a fost creată Inter-
naționala Comunistă, al cărei rol tn dezvoltarea miș-
cării muncitorești a fost deosebit de important.
După primul război mondial, sistemul capitalist a
intrat într-o fază de descompunere economică și poli-
tică iot mai adinei.
A scăzut serios ritmul de creștere a producției, iar
șomajul a cunoscut o creștere continuă. Crizele eco-
■Ar "ce desfășurate pe fondul crizei generale devin
deosebii de acute, aruncind economia capitalistă cu
nulii ani îndărăt. In cadrul primei etape a crizei ge-
nerale economia capitalistă a fost bîntuită de trei
crize economice de supraproducție, deosebit de acute.
Criza economică din anii 1921—1922, criza economică
d-^^anii 1929—1933, care a fost cea mai puternică
care a cunoscut-o capitalismul pînă atunci,
criza economică care a izbucnit în anul 1937—1938
și a cărei desfășurare a grăbit declanșarea celui de al
doilea război mondial. Fără a ne opri la analiza con-
cretă a modului cum s-au desfășurat aceste crize, tre-
buie să subliniem că ele au demonstrat incapacitatea
burgheziei de a mai stăptn, forțele de producție, au
demonstrat necesitatea sfărîmării relațiilor de produc-
ție capitaliste.
In timp ce tn țările capitaliste bîntuia șomajul de
masă, tn timp ce producția industrială și agricolă su-
ferea zguduiri profunde. Uniunea Sovietică înainta
rapid pe drumul construirii socialismului. Industria
Uniunii Sovietice Înainta In această perioadă intr-un
ri!m necunoscut și inaccesibil țărilor capitaliste.
Id anul 1938 producția industriei mari a U.R.S.S.
reprezenta 91IX în comparație cu producția anului
1913, ta timp ce producția industrială a S.U.A. repre-
zenta numai 137,1%, a Angliei 114,5, a Franței
105.8%.
Dezvoltarea rapidă a economiei Uniunii Sovietice
față de economia țărilor capitaliste relevă în modul
91 erl mal sugestiv superioritatea hotărîtoace a	socia-
lismului față de sistemul capitalist. Această dezvol-
tare impetuoasă a primului stat socialist din lume a
avut o uriașă influență tn dezvoltarea luptei revolu-
ționare a proletariatului internațional. Experiența
U.R.S.S. a arătat că muncitorii pot cu succes să con-
ducă si. lui. economia, fără burghezie și incomparabil
mai bine deeft burghezia.
b)	A«acirea crizei generate a capitalismului după
cel de ai doilea război mondial.
Cel de al doilea război mondial a fost rezultatul
ascuțirii extreme a contradicțiilor imperialismului Im-
părțrea «ferelor de influență rezultată după primul
răzbe mondial s-a dovedit a fi doar vremelnică, ins-
tat Ia Refacerea și dezvoltarea impetuoasă a poten-
țiahilai economic a' Germaniei, Întărirea imperialismu-
lui japonez, amplificarea tendințelor expansioniste ale
Italiei, instaurarea fascismului în aceste țări, an
knpino la declanșarea celui de al doilea război mon-
dial Contrar năzuințelor S.U.A, Angliei, și Franței,
care scontau ci odată restabilit, imperialismul ger-
man va putea fi Îndreptat împotriva U.R.S.S, răz-
-ț botei a Început prin atacarea tn primul rind a unor
țări capitaliste din Europa Occidentală.
Blocul agresiv al statelor iasciste a fost învins da-
torită puterii economice și militare a U.R.S.S., dato-
rită luptei eroice a gloriosului popor sovietic, datori-
tă avîntului luptei aniiimpcrialiste și de eliberare na-
țională a popoarelor din Europa și Asia.
Victoria Uniunii Sovietice In cel de al doilea răz-
boi mondial a demonstrat, în fața întregii lumi, forța
de neînvins a primei puteri socialiste din lume, su-
perioritatea orînduirii sociale și de stai a U.R.S.S.
In perioada și imediat după cel de al doilea război
mondial a început cea de a doua etapă a crizei
generale a capitalismului, care înseamnă în același
timp adîncirea mai departe a acestei crize. Trăsătu-
rile fundamentale ale celei de a doua etape a crizei
generale a capitalismului sint: 1) ruperea din siste-
mul capitalist a unui șir întreg de țări din Europa și
Asia și formarea sistemului socialist al economiei
mondiale și 2) ascuțirea considerabilă a crizei siste-
mului colonial al imperialismului, pină la destrăma-
rea efectivă a acestui sistem.
Ca rezultat al situației create în timpul și imediat
după cel de al doilea război mondial, în urma condi-
țiilor favorabile create prin înfringerea-agresorilor fas-
ciști s a declanșat un puternic avînt al mișcării revolu-
ționare într un șir de țări din Europa centrală și de sud-
est, al cărui rezultat a fost desprinderea acestor țări din
«istemul capitalist. Masele populare din aceste țări,
în frunte cu clasa muncitoare condusă de partidele
comuniste au înlăturat în mod revoluționar orîndui-
rea burgheză, au luat puterea tn mîinile lor, înstau-
rînd regimul democrat-popular Și în cadrul sistemu-
lui colonial au intervenit schimbări radicale; lupta de
eliberare națională a cunoscut un nou și puternic avînt,
ceea ce a dus în ultimă instanță la ruperea din sis-
temul capitalist a unor țări coloniale și dependente
din Asia de răsărit. Astfel s-au format Republica
Populară Chineză, Republica Populară Democrată
Coreeană și Republica Democrată Vietnam. O
deosebită însemnătate în ansamblul acestor schim-
bări radicale care au survenit după cel de al doilea
război mondial o prezintă victoria marelui popor
chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez.
Victoria revoluției în China este cel mai important
eveniment mondial, după Marea Revoluție Socialistă
dm Octombrie și victoria Uniunii Sovietice în cel de
■1 doilea război mondial.
Toate acestea au dus la o schimbare serioasă a ra-
portului de forțe între socialism și capitalism în fa-
voarea socialismului, și în detrimentul capitalismului.
Dar importanța desprinderii unor țări din Europa
și Asia din lagărul imperialismului nu se reduce nu-
mai la faptul că a crescut cantitativ socialismul. A
doua etapă a crizei generale a capitalismului se ca-
racterizează prin aceea că socialismul s-a transformat
Jrrtr-un sistem economic mondial, ceea ce reprezintă
o treaptă calitativ superioară în dezvoltarea socialis-
mului.
Prin urmare desprinderea unui șir întreg de țări din
sistemul capitalist și formarea sistemului socialist al
economiei mondiale este rezultatul avîntului revolu-
ționar al maselor populare conduse de partidele co-
muniste, în condițiile favorabile create de victoriile
istorice ale armatei sovietice împotriva fascismului.
Tocmai pe baza acestui adevăr incontestabil apar în
toată goliciunea lor calomniile burgheze, preluate de
revizioniștii iugoslavi, conform cărora Instaurarea re-
gimului democrat popular în aceste țări ar fi rezul-
tatul „exportului de revoluție", că în aceste țări so-
cialismul ar fi fost „introdus"2).
Falsitatea acestor „teorii* este evidentă. Dacă ar fi
să ne referim numai la țara noastră, ce altceva au
fost asemenea lupte revoluționare ca insurecția ar-
mată de la 23 August, întoarcerea armelor împotriva
hitlerismului și participarea celor 15 divizii romîneștr
la războiul antihitlerist, lupta pentru înfăptuirea re-
formelor agrare, marile acțiuni de masă care au dus
la răsturnarea guvernelor cu majoritate reacționară și
la instaurarea regimului de democrație populară,
decît verigi ale revoluției populare, care a ridicat Ia
lupta politică activă cele mai largi mase populare ?
Cum ar putea fi explicate succesele uimitoare obți-
nute de aceste țări în toate domeniile de activitate,
altfel decît prin atașamentul profund al celor mai
largi mase populare față de regimul pe care l-au
cucerit prin luptă șj cu mari sacrificii ?
Trebuie să relevăm că în desfășurarea revoluției
democrat-popul a re în aceste țări, independent de con-
dițiile istorice deosebite și de formele concrete în
care s-au desfășurat ele în diferite țări, au ieșit la
iveală anumite trăsături esențiale, comune, general
valabile.
Conținutul acestor trăsături coustă în trecerea pe
cale revoluționară a puterii în mîinile proletariatului.
Instaurarea deci a dictaturii proletariatului, trecerea
principalelor mijloace de producție în stăpînirea ce-
lor ce muncesc, în frunte cu clasa muncitoare con-
dusă de partidul marxist-leninlst, transformarea revo-
luționară a vechii societăți și construirea societății
noi socialiste pe baza alianței clasei muncitoare cu
țărănimea muncitoare.
Ca fenomen ce exprimă procesul de adîncire a cri-
zei generale în etapa a doua a dezvoltării ei, forma-
rea sistemului economic mondial il socialismului este
întovărășită de formarea și consolidarea pieții mon-
diale socialiste, piață bazată pe relații internaționale
cu totul noi, relații de colaborare și ajutor reciproc.
De aceste relații de tip nou s-a lovit ca de o pavăză
de netrecut politica țărilor imperialiste de organizare
a unei blocade economice împotriva țărilor socialis-
mului. Nu numai că țările socialiste nu au slăbit, d
înseși țările capitaliste au înfîmpinat dificultăți cres-
cînde în economia lor. Țările lagărului socialist au
cunoscut o dezvoltare impetuoasă a economiei lor. In
aceste țări producția industrială a crescut în 1958, in
comparație cu 1937, de 5 ori.
Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. scoate în evidență
că în urma industrializării socialiste greutatea spe-
cifică a industriei a devenit precumpănitoare în eco-
nomia acestor țâri. Polonia, Ungaria, Romînia, Buh
garia au devenit țări industrial-agrare cu o industrie
grea dezvoltată. R. P. Chineză se transformă dintr-o
țară agrară într-o țară industrial-agrară.
în aceste țări se rezolvă cu succes o problemă deo-
sebit de importantă a construcției socialiste : trecerea
țărănimii pe calea cooperatistă.
2) Vezi : „Ca privire la p^iectul de program al Uniunii
Comuniștilor din Iugoslavia* {Broșura. Ed, Politica Buc. 1958).
In prezent, în ceea ce privește producția industrială
pe cap de locuitor, sistemul mondial socialist, luat
în ansamblu, a și ajuns din urmă sistemul mondial
capitalist.
Aceasta reiese din faptul că țările socialiste în care
este concentrată aproape o treime din populația glo-
bului dau mai mult de o treime din producția indus-
trială mondială, dau aproape jumătate din producția
mondială de cereale ș> 43% din producția mondială
de cauciuc.
Țările socialiste, coordonîndu-și eforturile, merg din
victorie în victorie, într-un front unit, bucurîndu-se
de sprijinul și experiența Uniunii Sovietice, a P.C.U.S.
Așa cum se arată în Declarația consfătuirii repre-
zentanților partidelor comuniste și muncitorești din
țările socialiste, care a avut loc la Moscova între 14
și 16 noiembrie 1957, statele socialiste sînt unite
într-o comunitate unică prin faptul că au pășit pe
calea comună a socialismului, că orînduirea lor sociad-
economică și puterea lor de stat au o esență de cla-
să comună, prin sprijinul și ajutorul reciproc,
prin comunitatea de interese și țeluri în lupta împo-
triva imperialismului, prin Ideologia marxist-Ieninistă
care le călăuzește3).
O parte integrantă a relațiilor dintre statele socia-
liste o constituie ajutorul reciproc frățesc, sprijinul
multilateral acordat de Uniunea Sovietică, țărilor de
democrație populară. Referindu-se la aceste relații de
tip nou statornicite între țările lagărului socialist,
tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej în Raportul prezentat la
Congresul al Il-lea al P.M.R. arată: „Datorită rela-
țiilor de într-ajutorare frățească, datorită marelui spri-
jin al Uniunii Sovietice, economia lor (a țărilor so-
cialiste — n.n.) se dezvoltă neîncetat într un ritm
necunoscut țărilor capitalis’e4)
In opoziție cu linia de dezvoltare continuă și de
întărire a sistemului mondial al socialismului, o evo-
luție cu totul opusă au cunoscut țărilp sistemului ca-
pitalist
După cel de al doilea război mondial dezvoltarea
inegală a țărilor capitaliste s-a accentuat, fenomenele
de parazitism și putreziciune a modului de producție
capitalist au devenit tot mai evidente. Creșterea gra-
dului de exploatare a clasei muncitoare, înrăutățirea
situației țărănimii muncitoare a contribuit la sporirea
avîntului revoluționar al maselor muncitoare din a-
ceste țări.
S-a agravat astfel nu numai contradicția dintre
burghezie și proletariat, ci și contradicția între bur-
ghezia monopolistă și toate păturile poporului. Ca ur-
mare a pătrunderi) largi a monopolurilor în agricul-
tură și a politicii prețurilor impusă de ele, precum și
a creșterii impozitelor, a continuat cu o amploare
deosebită procesul de pauperizare a masei de bază a
țărănimii. Intr-un cuvînt întreaga evoluție postbelică
a sistemului capitalist arată clar apropierea momen-
tului pieirii inevitabile a capitalismului.
Să analizăm pe scurt aceste fenomene. In urma răz-
boiului, țări ca Germania, Italia și Japonia au cu-
noscut o serioasă distrugere a potențialului lor eco-
nomic.
Mari pierderi a suferit Franța, și destul de se-
rios a slăbit Anglia. Singurul stat capitalist care a
ieșit întărit în urma războiului au fost S.U.A. ProSi-
tînd de aceasta, monopolurile americane au lărgit cu
mult sfera lor de influență pe piața capitalistă mon-
dială. In 1945, greutatea specifică a exportului Sta-
telor Unite în exportul mondial capitalist constituia
40,1% față de 12,6%, în 1938. Situația avantajoasă
dobîndită de S.U.A., pe seama partenerilor lor occi-
dentali, s-a lovit însă din ce în ce mai muit_ de con-
curența acestora, dat fiind refacerea treptată a eco-
nomiei lor. Astfel, în țările învinse. Germania și Ja-
ponia, nivelul antebelic al producției a fost atins în
anii 1949—1950.
R.F. Germană a început lupta pentru poziția de
cea de a doua țară din lagărul capitalist în ce pri-
vește nivelul producției industriale. La întărirea eco-
nomică a monopolurilor vest germane a contribuit în
bună măsură S.U.A., precum și cercurile conducătoare
ale unor țări vest-europene.
Cea mai bună dovadă în acest sens este sprijinirea
pe toate căile de către acestea a „pieții comune* eu-
ropene precum și a „Euratomuiui". Anglia și Franța
și-au refăcut șl ele treptat pozițiile deținute înainte de
război pe piața mondială capitalistă.
S-a ajuns astfel la situația că o sporire a exportu-
lui acestor țări nu mai este posibilă decît printr-o
acerbă luptă de concurență. Pe această bază lupta
economică între țările capitaliste se întețește tot mai
mult. O importantă contradicție care macină sistemul
capitalist este contradicția dintre S.U.A. și Marea
Britanie.
Sub paravanul „colaborării atlantice' S.U.A. au
căutat pe toate căile să acapareze poziții principale
ale imperiului britanic pe care acesta le deținea în
diferite părți ale lumii.
Problema piețelor devine cu atît mai ascuțită cu
eît limitele geografice ale pieții mondiale capitaliste
s-au îngustat tot mai mult ca urmare a dezvoltării
pieții mondiale socialiste. Numai în Europa, prin vic-
toria revoluției democrat-populare într-o serie de țări,
capitalismul a pierdut aproape jumătate din populație
și peste 55% din teritoriul întregului continent.
Dezvoltarea inegală a țărilor capitaliste în
perioada postbelică este o sursă generatoare dc per-
manente contradicții, o cauză a adîncirii crizei gene-
rale a capitalismului.
Ascuțirea crizei generale a capitalismului în cea
de a doua etapă este determinată și de accentuarea
fenomenelor de parazitism și putreziciune a sistemu-
lui capitalist.
Deși țările sistemului capitalist au reușit în perioa-
da postbelică să-și ridice într-o anumită măsură pro-
ducția (în 1955 indicele producției industriale a tutu-
(Continuare In pag, 8)
3) A m vedea : Declarația consfătuirii reprezentanților par-
Cdelar comuniste ți muncitorești din țârile socialiste care a
«rut l«c la Moscova latre >4 ți 14 noiembrie 1957.
4) Gb Gheorghiu-Dej — Raport de activitate al Comitetului
Central al P.M.R. la Congresul al Il-lea al Partidului, pag. •.
Crixa genera!
ismu
lui și
adîncirea ei
război mondiaL Destrămarea sistemului
colonia
(Urmare din pan. 7)
ror țârilor capitaliste era 193% în comparație cu
producția anului 1929) această creștere a fost obținută
pe o bază economică șubredă oe seama anumitor fac-
tori. dintre care unii au un caracter temporar. La Con-
gresul XX al PC.U.S. se arată că acești factori au
lost următorii: în primul rînd militarizarea economiei
și cursa înarmărilor; in al doilea rînd intensificarea
expansiunii economice a principalelor state capitalis-
te: în al treilea rînd înnoirea capitalului fix: în al pa-
trulea rînd înăsprirea considerabilă a exploatării cla-
sei muncitoare. Trebuie relevat că acțiunea fiecăruia
dintre acești factori, precum și acțiunea lor combina-
tă are ca rezultat final ascuțirea contradicțiilor capita-
»mului. Așa spre exemplu creșterea cheltuielilor mi-
litare (a căror greutate specifică în bugetele state-
lor capitaliste este mai mare de •/<) duce la feno-
mene inflaționiste, provoacă haos și dezorganizare în
economie, adîncește contradicția fundamentală a capi-
talismului. Expans.unea economică a țărilor capita-
liste, așa cum am subliniat mai sus. dă naștere la
grave contradicții între diferite țări capitaliste, iar
creșterea exploatării clasei muncitoare ascute contra-
dicția dintre burghezie și proletariat, intensificînd
lupta revoluționară a maselor. Acțiunea combinată
a tuturor acestor factori adîncește criza generală a
capitalismului
O manifestare pregnantă a parazitismului și putre-
zicmnii capitalismului după al doilea război mondial
o const-ts e izbucnirea în această perioadă a unor
serioase crize economice de supraproducție.
In aproximativ 12 ani. S U-A.. sp*e exemplu, au tre-
cut prm trei scăderi ale producției cu caracter de
criză' — în anii 1948—1949. în anii 1953—1954 șl In-
pămîntesc unde domnește capitalismul, trăiește într-o
continuă nesiguranță a zilei de mîine.
Așa cum a subliniat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej
cu ocazia Expunerii făcute la adunarea activului de
partid din orașul șl regiunea București, aceste teorii
sînt menite sâ arunce praf în ochii clasei muncitoare.
„Situația capitalismului contemporan se caracterizea-
ză prin îngustarea considerabilă a sferelor sale de
Influență, înăsprirea contradicțiilor dintre burghezie și
clasa muncitoare, dintre burghezia monopolistă ame-
ricană șl popoarele din alte țări capitaliste, dintre
marile trusturi din S.U.A. și
țări” •)
lată deci adevărafa stare de
zează capitalismul In perioada
burghezia din alte
lucruri care caracteri-
actuală. Avînd în ve-
dere tocmai această realitate palpabilă nu putem să
nu remarcăm că afirmațiile burgheze și revizioniste cu
privire la creșterea „elementelor socialiste* in sînul
capitaiismului provoacă cea mai profundă
bare în rindurile muncitorilor revoluționari
treaga lume. Relațiile de producție socialiste
dical deosebite față de cele capitaliste.
Ele se bazează pe proprietatea socialistă
dezapro-
din în-
sînt ra-
asupra
deosebi în anii 1957—1958.
Exemplul ultimei crize i
au crizele de suprzp'odu":
arată plastic efectele ce le
; e asupra economiei țărilor
cum se arati in Rasariui
ovirășului
N. S. Hrușciov la Co^resul ai XXI-Iea a! P.C.U5„
în 1967 producția ’ndjitria ă a SU-A. a rămas, tn
linii mari, la nivelul anului precedent, iar în I958_ea
a scăzut in comparație cu 1957 cu aproximativ 6,5%.
In felul acesta criza a dat înapoi producea industriali
a S.U-A. pînă ’a nivelul anului 1953, Crize'e econo-
mice de suprap'odcctie durind Ia dezorganizarea în-
a șomayj.ui m sta!
tirea contradicțiilor
Așa de exemplu ci
numărul șomerilo:
te. contribuie :* asm-
Stima criză din S.UA. a făcut ca
ridice
peste
6 400 000. ia* împreună cu șomerii parțiali să depă-
șească 8.000 COI.
„Permanenta alternare a perioadelor
de
scădere
producției cu caracter de criză, cu perioade de
o dovadă a instabilității eco-
mijloacelor de producție. în timp ce relațiile burghe-
ze au la bază proprietatea privat-capitalistă, care ge-
nerează exploatarea. Tocmai acest lucru determină
impos.bilitatea nașterii unor „elemente socialiste* în
cadrul capitalismului. In legătură cu aceasta în arti-
colul redacțional apărut în ziarul Scînteia din 18 și
20 mai 1958 se arată următoarele: „Capitaliștii au
rămas capitaliști, stăpîni pe mijloacele de producție,
muncitorii au rămas mai departe proletari exploatați.
Scopul producției capitaliste a rămas stoarcerea de
supraprofituri uriașe de către capitaliști pe calea ex-
ploatării crincene a oamenilor muncii și a jefuirii
altor popoare*. Concepțiile revizioniste cu privire la
o pretinsă creștere a elementelor socialiste în cadrul
capitalismului, cu privire Ia integrarea treptată a ca-
pita ismului în socialism, au un caracter diversionist,
ele căutînd să prezinte denaturată esența modului de
producție capitalist și să frîneze lupta de clasă a pro
letariatului îndreptată împotriva acestui mod de pro-
ducție.
Criza generală a capitalismului a cunoscut o con-
eiderabilă adîncire în cea de a doua etapă a sa și
datorită ascuțirii crizei sistemului colonial al impe-
rialismului care a intrat în faza destrămării sale.
Din cei 1,5 miliarde de oameni ce se aflau înaintea
ultimului război mondial sub dominația colonială,
peste 1-3 miliarde sau eliberat.
Principalul factor care a determinat ascuțirea cri-
zei sistemului colonia! și trecerea de la faza antebe-
lică a clătinării pilonilor Iui, la faza contemporană a
destrămării acestui sistem a fost transformarea so-
cialismului într-un sistem mondial. Acest proces de
avmt febril constituie
nomlei capitaliste” ’)
Această carac'erisrică
liste a spulberat mitul
creștere a socialismului
nuă* a econom ei capitaliste.
de bază a economiei capita-
despre o ..prosperitate cooti-
zdrobit concepțiile
măsură uriașă
eliberarea lor
rîaliste.
Un rezultat
reazimul
națională.
a întărit și a lărgit într-o
popoarelor care luptă pentru
împotriva dominatei impe-
burgheze și revizioniste cu privire la posibilitatea
„dirijării* economiei capitaliste, cu privire la „capi-
talismul popular*.
Propovăduind astfel de ..teorii”, ideologii burghezi
au încercat să creeze iluzii în rîndurile muncitorimii
pentru a o abate de 1a lupta de clasă împotriva ex-
ploatării capitaliste. Ei au încercat și încearcă să
micșoreze atracția spre socialism a oamenilor muncii
din toată lumea care se conving tot mai mult că nu-
mai orînduirea socialistă poate asigura propășirea ma-
terială și avîntul cultural al întregii societăți.
Despre ce ..prosperitate continuă* poate fi vorba în
țările capitaliste cînd crize'e economice de suprapro-
ducție fac ravagii în aceste țări, aruneînd economia
lor cu mut'i ani îndărăt, provocînd enorme distru-
geri materia'e. adurind maselor muncitoare mizerie și
suferințe neînchipuit de mari ?
In ceea ce privește ..dirijarea” economiei țărilor
capitaliste, trebuie să arătăm că aceasta nu este de-
cît un truc prooagandistic al ideologilor burgheziei,
menit să ascundă perspectivele adîncirii inevitabile a
contradicțiilor capitalismului.
Imposibilitatea „dirijării*, „planificării” economiei
capitaliste decurge din esența re'ațiilor de producție
capitaliste. Aceste relații au la baza lor proprietatea
privată asupra mijloacelor de producție, care gene-
rează în mod obiectiv anarhie în producția socială,
provoacă o acerbă luptă de concurență între capita-
liști.
Sfidînd în modul cel mai grosolan realitatea, ideo-
al destrămării sistemului co-
...______ important
lonîal constă în faptul că o serie de țări ca India,
togii burghezi, precum șl revizioniștii au făcut
timii ani multa zarvă în jurul așa-zlsel teorii
pitalismului popular”. Ei pretind că în ultima
capitalismul și-ar fi schimbat caracterul, ar
în ul-
a „ca.
vreme
fi de-
Indonezia, Birmania. Egipt, Sudanul. Marocul. Tuni-
sul, Guineea etc. s-au desprins din sistemul colonial
al imperialismului, iar în prezent luptă pentru dez-
voltarea economiei lor naționale, pentru asigurarea
independenței lor politice.
O tendință care trebuie să fie remarcată în legătu-
ră cu eliberarea unor colonii din lanțul sistemului co-
lonial al imperialismului este tendința lor spre uni-
tate. După cum este cunoscut, în urma unirii
Egiptului cu Siria a fost proclamată Republica Arabă
Unită, iar în noiembrie 1958 a fost proclamată unirea
a două tinere state independente africane — Ghana
și Guineea. Spiritul timpului este solidaritatea crescîn-
dă a popoarelor din diferite țări coloniale și depen-
dente în lupta lor împotriva imperialismului și acest
spirit s-a manifestat viu la Conferința de la Bandung
a țărilor Asiei și Africef, precum și la alte confe-
rințe ca cea de la Acera din decembrie 1958.
Așa cum s-a subliniat la Congresul al XXI al
P.C.U.S. în prezent asistăm Ia o nouă etapă a luptei
popoarelor pentru independență națională. In toate ță-
rile coloniale și dependente se desfășoară mișcarea de
eliberare națională. S-a intensificat lupta popoare-
lor din țările Americii Latine împotriva jugului mo-
nopolurilor americane. S-au pus în mișcare popoarele
din țările Asiei și Africii. Nici o forță din lume nu
este capabilă de a opri acest proces irezistibil ai po-
poarelor spre libertate națională.
Viața a arătat că nici mașinațiunile monopolurilor
americane, nici diferite „teorii" cum ar fi „teoria vi-
dului”, „renunțarea la vechiul colonialism*, nici așa-
venit popular, ba chiar că în cadrul capitalismului
apar șl se dezvoltă „elemente socialiste*. Sub masca
„capitalismului popular” propagandiștii zeloși ai ca-
pitalismului vor să ascundă racilele adînci ale orîn-
duirii burgheze, contradicțiile sale organice. Sub a-
ceasta firmă ei încearcă să camufleze pauperizarea
relativă și absolută, crescîndă, a maselor muncitoare,
mizeria în care se zbat aceste mase. ..Capitalismul
popular* este menit să mascheze faptul dureros că în
lumea burgheză milioane de oameni nu au cu ce să se
hrănească, că o parte însemnată a populației globului
zisul ajutor american și nici agresiunea armată
pot bara lupta popoarelor pentru independentă
Sub loviturile tot mai puternice ale mișcării de
berare națională, se prăbușește rușinosul sistem
loniat.
nu
eli-
co-
Popoarele care și-au cucerit de curînd independența
națională sînt vital interesate în dezvoltarea lor
economică deoarece numai în acest fel ele pot să-și
consolideze cuceririle obținute.
De asemenea ele sînt
rea păcii. Aceste popoare,
sprijinul serios al țărilor
vital interesate tn menține-
se bucui ă în permanență de
socialiste, al Uniunii Sovie-
5) N. S. Hrușciov — Raport prezentat la Congresul al XXf-
lea extraordinar al P.C.U.S.
6) Gheorghe Gheorghiu-Del
— Sub steagul marxișm-leninis-
mu Iui al internaționalismului proletar. E.S.P.L.P. București
1957 pag. It.
în prezent s-a adeverit în-<
ciune, burghezia
reacțiune. După
mană pășește din
mu'ui. Aci forțele
dul comunist este
victoriei socialismului.
Toate acestea relevă
epoca cînd comunismu1
e| le aduce omenirii se
neînvins.
recurge în multe țări la fascism și
cum se știe burghezia vest ger-
nou pe urmele sinistre ale fascis-
democratice sînt persecutate, partid
interzis. Asaltul reacțiunii este deo-
ea
Ui
dial din viața societății.
Trebuie să subliniem că
Spre comunism duc toate drumurile omenirii.
C. MECU și GR. BOTOI
tice, sprijin bazat pe principiul deplinei egalități
in drepturi și al colaborării, fără nici un fel de con-
diții de ordin militar sau politic.
Smtetizînd toate aceste procese fundamentale care
au loc tn lume, în raportul prezentat de tov. N.
Hrușciov la Congresul XXI al. P.C.U.S. se arată
următoarele:
„Se constată o nouă adîncire a crizei generale a
capitalismului, care s-a intensificat în urma schimbării
radicale a raportului de forțe între sistemul mondial
al socialismului și sistemul mondial al capita-
lismului, în urma destrămării sistemului colo-
mal și a ascuțirii contradicțiilor sociale din țările ca*
pitaliste*.
Congresul al XXI lea al P.C.U.S. analizînd perspee-
tivele dezvoltării economice a celor două sisteme a re-
levat că în prezent sarcina care trebuie rezolvată este
de a se obține superioritatea sistemului socialist asu-
pra sistemului capitalist în producția mondială, de ■
depăși cele mai dezvoltate țări capitaliste în ceea
ce privește productivitatea muncii sociale, în ceea ce
privește producția pe cap de locuitor și de a asigura
cel mai înalt nivel de trai din lume.
Avînd în vedere că Uniunea Sovietică înaintează
într-un ritm de 4 ori mai rapid decît S.U.A., iar spo-
rul anual al producției este mai mare decît cel al pro-
ducției S.U.A., s a creat posibilitatea reală ca întră
anii 1965—1970 U.R.S.S. să depășească S.U.A. nu nu-
mai din punct de vedere al volumului absolut al pro*
ducției dar și în ceea ce privește producția pe cap de
locuitor.	1
De asemenea ca urmare a îndeplinirii planului de 7
ani în Uniunea Sovietică (1959—1965) precum și da-
torită ritmului înalt de dezvoltare a economiei țărilor,
de democrație populară, țările sistemului mondial so-
cialist vor produce mai mult de jumătate din întreaga
producție industrială mondială. Astfel va fi asigurată
superioritatea socialismului asupra capitalismului iu
sfera hotărîtoare a producției umane, producția bunu-
rilor materiale.	_
Ca urmare a tuturor acestor succese de impo^fcLi
istorică mondială, ca urmare a desprinderii unmBwii
țări de sub jugul colonial se va crea posibilitatea rea-
lă pentru înlăturarea războiului ca mijloc de soluțio-
nare a problemelor internaționale.
Această concluzie importantă trasă de Congresul al
XXI al P.C.U.S., concluzie plină de optimism și în-
credere cu privire la viitorul omenirii arată că încă
înainte de victoria deplină a socialismului în lume, se
va ivi posibilitatea reală de a elimina războiul mon-
tru totul concluzia trasă de cel de al XX-lea Con-
greș al P.C.U.S. și anume că nu există o inevitabili-*
tate fatală a războiului. Cauza păcii este apărată de
puternice forțe, cum sin! lagărul statelor socialiste, în
frunte cu Uniunea Sovietică, statele iubitoare de pace
din Asia și Africa care s-au situat pe o poziție antiim-
peria'îstă și care formează împreună cu țările soc ia -
liste o vastă zonă a păcii, popoarele din înseși țările
capitaliste.
Este ușor de închipuit ce uriașă influență morală aa
asupra maselor largi din toate țările lumii succesele
Lagărului socialist
Aceste mase cunosc bine ororile războaielor. Or, dez-
volta rea multilaterală a țărilor lagărului socialist
eesele acestora creează condiții pentru asigurare
sibilitâții preintimpinârij războaielor, iar într-un
apropiat va crea posibilitatea înlăturării războaielor
ca mijloc de reglementare a problemelor internațio-
nale. In felul acesta se va realiza un deziderat de
mufte veacuri a! omenirii, pacea durabilă.
Succesele răsunătoare ale sistemului socialist, per-
spectivele sale luminoase și pline de o măreție fără
seamăn nu pot să nu stîrnească furia imperialismului
internațional. Manifestînd o stare evidentă de slăbi-
sebit de puternic în Franța și într o serie de alte
țări capitaliste.
Instaurînd fascismul, reprimind cu sălbăticie orica
mișcare spre progres, căutînd să încătușeze acțiunile
revoluționare a!e maselor muncitoare conduse de clasa
muncitoare și partidul ei de avangardă, folosind pe tră-
dătorii socialismului, burghezia internațională luptă
pentru prelungirea agoniei e'. pentru a și mai menține
existența. Rezultatul acestei lupte disperate a burghe-
ziei nu poate să fie decît un eșec total. In momentul
de față, cînd există partide comuniste și muncitorești
în 83 de țări, cînd ele numără în rîndurile lor peste
33.000.000 de oameni, strădaniile jalnice de a opri în
loc mersul irevocabil al istoriei sînt zadarnice.
Marșul Impetuos al comunismului nu poate fi oprit,
după cum nu poate fi oprită primăvara de a înlocui
iarna. Marile succese ale Uniunii Sovietice în toate
domeniile de activitate fntîietatea ei in domeniul știin-
ței și tehn’cii mondiale, succesele întregului sistem
socialist al economiei mondiale constituie o forță de
atracție irezistibilă pentru toate popoarele lumii și în
același timp o puternică garanție a inevitabilității
faptul că in prezent trăim în
cu toate binefacerile pe care
transformă într o realitate de
Redacția și administrația. București. Piața Scinteii ar. 1. Telefon 17.60.10. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii ..I. V. Stalin” București. Piața Scinteil. ]
Abonamente la „Gazeta Invățămintuiui” se fac la toate oficiile poștale prin tactorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și Instituții.
Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 Iun i— 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei.