Proletari din toate țările, uniți-vă ! _ . y. gmeta invuîimiMui Or£an ai Ministerului Invă(ămîntului și Culturii și al Ccmitetilui Central al Siudicatului Muncitorilor din învățămînt și Cultură Anul XI, Nr. 507 Vineri 27 februarie 1959 8 pagini 25 bani O bună pregătire pentru lucrările practice agricole de primăvară Lucrările practice agricole de primăvară se execută în decursul lunilor martie și aprilie și la începutul lunii mai. In agricultură, această perioadă se caracterizează printr-o mare diver- sitate de lucrări, răspîndite pe terenurile de cultură, în livadă, tn vie, la crescătoria de ani- male, în stupină, în pepinieră, în ateliere etc. Toate Jucrările trebuie efectuate între anumite termene și într-o desfășurare organizată, plani- ficată. Este limpede că și practica agricolă a elevi- lor urmează să se integreze în acest complex de lucrări, în ritmul general al muncilor agri- cole de pe teritoriul satului. Acest principiu de bază in predarea cunoștințelor agricole presu- pune o temeinică pregătire a practicii și o amănunțită organizare a el, pe baza unui plan judicios Întocmit, astfel ca zilele și orele re- zervate pentru aplicațiile agricole de primăvară să fie folosite pe deplin, fără perioade de timp cînd elevii să nu aibă ce face. Pentru elevi perioada de primăvară are o însemnătate deosebită nu numai pentru că acum se pot executa lucrări practice și demonstrații mai multe și mai variate decît în alte anotim- puri, dar și pentru că acestea au un pronunțat caracter didactic, instructiv. Cunoștințele de Ia lecțiile teoretice din timpul iernii — încă proaspete în mintea elevilor — se pot completa cel mai b.ne acum, primăvara, prin aplicarea Ier pe teren. In organizarea practicii agricole trebuie să avem în vedere două criterii conducătoare : obligativitatea respectării prevederilor progra- mei și adaptarea la specificul condițiilor locale. In primul rînd se va întocmi un program de activitate, în care să fie prevăzute toate apli- cațiile ce se pot executa in condițiile în care se află școala. Pentru aceasta este necesară o documentare prealabilă asupra posibilităților de care se poate dispune. Prima problemă ce Irebuie rezolvată în ca- drul acestei documentări este aceea a locului unde se vor efectua aplicațiile practice cu elevii In această privință, situațiile sînt varia- te Unele școli au loturi cu o suprafață de teren suficientă ca să poată organiza princi- palele lucrări și demonstrații practice prevă- zute în programă. Alte școli, care nu dispun de un asemenea lot, vor căuta să organizeze apli- cațiile practice pe terenurile gospodăriei colec- tive, ale gospodăriei de stat sau ale altor insti- tuții agricole din localitate. Condiții foarte bune pentru r-'ectuarea aplicațiilor practice cu elevii prezintă, de exemplu, școlile de agricultură ale Ministerului Agriculturii și Silviculturii, orga- nizate anume pentru a permite o desfășurare iparie variată de aplicații practice. Se pot efectua aplicații practice și în gospo- dăriile părinților elevilor, colectiviști sau înto- vărășiți, unde se pot găsi multe subiecte inte- resante de demonstratii agricole — de exem- p.u reoicatul răsadurilor de legume în răsad- nițe. lucrări de combatere a dăunătorilor la pomii roditori, creșterea păsărilor și animalelor mic' etc După ce au fost stabilite locurile de apli- cații. școlile vor lua legătura cu persoanele cu care vor conlucra: președintele gospodăriei colective, directorul gospodăriei de stat sau cel al scolii de agricultură, tehnicienii agricoli etc. Este necesar să fie folosit in cea mai mare mă- sură ajutorul oamenilor de specialitate, care trebuie să devină adevărați colaboratori ai profesorului în timpul perioadei de practică. Școala nouă din comuna Giulești, raionul SIghet, are 7 săli de clasă, un laborator, local pentru internat, etc. Trebuie stabilită, de asemenea, o legătură strînsă cu sfatul popular local, pentru a se organiza participarea elevilor la unele cam- panii agricole de primăvară sau la munca de folos obștesc cu caracter agricol — cum ar fi, de exemplu, lucrările de întreținere a islazului comunal, lucrări de combatere a eroziunii solu- lui cu fascine sau gărdulețe de nuiele, plantări de pomi roditori, plantări de puiefi silvici, în- ființări de grădini și parcuri de flori etc. După stabilirea locurilor unde se va efectua practica și după asigurarea colaboratorilor se va întocmi, împreună cu aceștia, lista lucrări- lor și demonstrațiile practice posibile a fi efec- tuate în condițiile date, precum și lista mate- rialelor și uneltelor necesare. Apoi se poate trece mai departe, la întocmirea tabelelor cu repartizarea elevilor pe echipe și pe lucrări. Spre deosebire de anii trecuți, cînd lucrările practice agricole se efectuau în cadrul predării științelor naturale, începînd din anul acesta în școlile sătești practica face parte integrantă din cursul de cunoștințe agricole. Ea a căpătat acum un caracter tehnic mai pronunțat, prezin- tă cerințe mai mari. De aceea trebuie să existe o corelație perfectă între cunoștințele teoretice căpătate în clasă și aplicațiile practice pe teren. Dacă li se explică, de pildă, elevilor că semănatul se face cu mașina de semănat, în rînduri, atunci la practică trebuie să semene ei înșiși cu mașina, iar nu cu mina, prin împrăș- tiere. De asemenea, deoarece li s a explicat elevilor, la lecțiile teoretice, că terenurile agri- cole se pot prezenta, primăvara, în diferite stăiri de umiditate și de mărunțire, în funcție de fe- lul solului și de lucrările agricole anterioare (de exemplu, ogorul de toamnă), trebuie să le dăm prilejul de a constata ei înșiși aceste si- tuații pe terenurile gospodăriei. Această legă- tură între cunoștințele căpătate în sala de clasă și realitatea înconjurătoare este deosebit de necesară. Iată de ce pregătirea practică de primăvară trebuie să constituie o preocupare serioasă pentru profesorii care predau cunoștințele agri- cole. Ei au datoria să utilizeze cît mai larg șl cît mai bine posibilitățile pe care le găsesc in localitățile lor și, odată cu aceasta, să inte- greze activitatea elevilor în realitatea locală, în efortul comun al oamenilor muncii de pe ogoare. PETRE STANCULESCU E ipiiiiiiiiinininniiiiiiiiiuiiiînniiM vara narea anu'.ui 1958, adu- obștească a sa- In centrul muncitoresc Orlat-Sibiu, datorită creș- terii numărului elevilor, vechiul local de școală devenise neîncăpător. Cu sprijinul statului s-a ridicat de curînd o nouă, clădire școlară cu săli de clasă spațioase, labora- toare, cu o cameră a pio- nierilor etc. La efectuarea lucrări- lor au contribuit părinții elevilor, elevii și cadrele didactice, care au pres- tat un mare număr de ore muncă voluntară. A- ceasta a dus la ieftinirea construcției și la realiza- rea de însemnate econo- mii. In prezent elevii din comuna Orlat, fii de muncitori șl țărani mun- citori, au la cele mai bune învățătură. dispoziție condiții de N. MANTA Regimul burghezo-mo- șieresc a lăsat ca amin- tire în comuna Cartojani o școală cu numai două săli de clasă, cu un mo- bilier în stare de paragi’ nă și fără material di- dactic. Datorită grijii ce o poartă regimul nostru democrat-popular cultu- rii și invățămîntului, școala din comuna Car- tojani s-a mărit cu ta- că două săli de clasă și a fost înzestrată cu mo- bilier nou și cu material didactic suficient. Dar nu numai atît. In tului a hotărît ca, prin contribujia voluntară, a sătenilor, localul școlii să se mărească cu încă trei să'.i de clasă, pentru ca școala să corespundă cerințelor ce rezultă din generalizarea învățămîn- tuluj de 7 ani. Pină acum, prin mun- că voluntară și cu spri- jinul sfatului popular, s-a asigurat transportul ce'.or 60 mc. de bușteni. 200 m.c. nisip și pietriș. 9.000 kg. ciment și s-a turnat fundația. In cu’ rînd, școala din Carto- jani va primi în folosin- ță noi săli de clasă, ofe- rind copiilor și cadrelor didactice condiții dintre cele mal bune de muncă și învățătură. M. TEODORESCU Cartojani, raionul Videle ■ 3 I | La școala de 7 ani cu limba de predare ro- mînă din comuna Periam, raionul Sînicolaul Mare, regiunea Timișoara, s-au terminat recent ultimele lucrări de renovare a lo- calului. Cu contribuția voluntară a părinților și cu sprijinul gospodăriei agricole colective „Dez- robirea* din localitate at» fost refăcute instaliț ilî de lumină, apă și sâni- tare. Ca rod al acestei col» borări, localul școlii este acum complet renovat. P. COMLOȘAN 90 DE ANI DE LA NAȘTEREA NADEJDEI KONSTANTINOVNA KRUPSKAIA Se împlinesc 90 de ani de la nașterea eminentei pedagoge sovietice Nadejda Konstantinovna Krup- skaia, tovarășa de viată și de luptă a marelui Lenin, care și-a consacrat o marc parte a activității sale studierii celor mai importante probleme ale educației comuniste. N. K. Krupskaia s-a format ca pedagog marxist în procesul luptei revoluționare. Profunda ei pregătire ideologică, ca și experiența ei pedagogică personală i-au dat posibilitatea să rezolve în mod just, de pe pozițiile marxism-leninismului, cele mai variate și dificile probleme ale educației și instrucției comuniste a tinerei generații. Lucrările sale au avut o impor- tanță deosebit de mare în condițiile istorice concrete ale formării și dezvoltării științei pedagogice sovietice și își păstrează actualitatea pentru toți cei care acti- vează în domeniul educației comuniste a tinerei gene- rații. încă din tinerețe s-a preocupat Nadejda Konstanti- novna Krupskaia de problemele pedagogiei. înainte de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, cercetările ei în acest domeniu urmăreau un dublu scop : să dezvăluie adevărata față a școlii din Rusia prerevoluționară, caracterul ei exploatator de clasă, și să arate, în același timp, căile dezvoltării noii școli, școala soc:e- tății socialiste, care urma să fie construită după vic- toria revoluției proletare. In acei ani Krupskaia ela- borează o importantă lucrare de sinteză — „Invâță- mintul public și democrația" — în care cercetează problema educației prin muncă și arată cum s-a modi- ficat conținutul acestei noțiuni în funcție de condi- țiile economice generale și de clasă. Astfel, anali- zează de pe poziții marxiste concepțiile lui J. J. Rous- eeau și Pestafozzi, face cunoscute pentru prima oară în Rus’a ideile pedagogice ale lui Bellers și Owen și expune în mod sistematic învățătura lui Marx și En- gels despre legătura dintre învățămint și munca în producție, considerînd-o ca o etapă superioară, socia- listă a dezvoltării ideii educației prin muncă. După victoria Marii Revoluții Socialiste din Octom- brie, dm primele zile ale puterii sovietice, N. K. Krup- ekaia a participat activ la construirea școlii noi, socialiste, activînd întîi în Colegiul Comisariatului poporului pentru învățămint, și lucrînd apoi, cu înce- pere din 1929, în calitate de comisar adjunct al poporului pentru învățămint. Ideile pedagogice elaborate de N. K. Krupskaia, bazate pe învățătura leninistă cu privire la rolul școlii în socialism, se referă la o sferă foarte largă de probleme ale educației și instrucției tinerei generații, centrate în jurul unui scop unic — educarea unor oameni noi, care să în- țeleagă încotro merge dezvoltarea societății și să participe efectw la construirea noii societăți. In lu- crările sale N. K. Krupskaia s-a condus după prin- cipiile leniniste cu privire la legătura școlii cu politica, arătînd diferența principială dmtre poziția pedagogiei burgheze și aceea a proletariatului: în timp ce bur- ghezia privește școala ca un mijloc al dominației ei de clasă, proletariatul o consideră ca un instrument menit să contribuie la lichidarea dominației de clasă a burgheziei și a împărțirii societății în clase. O mare importanță teoretică șl practică de actuali- tate au tezele Nadejdei Konstantinovna Krup- skaia, elaborate pe baza indicațiilor Iui Lenin, cu privire Ia legătura dintre învățămint și participarea elevilor la construirea socialismului, la înarmarea lor, pe această bază, cu concepția comunistă despre lume. Fiecare ramură a științei, afirmă Krupskaia tre- buie pusă în slujba construcției socialismului. Ea cere ca toate obiectele de învățămînt să fie predate în strinsă legătură, cu viața, cu producția, cu construcția socialistă, așa îjicît cunoștințele însușite în școală să servească scopului revoluționar de transformare a societății. Bazîndu-se pe învățătura lui Marx, Engels și Lenin cu privire la căile de realizare a învățămîntului poli- tehnic, N. K. Krupskaia s-a preocupat îndeaproape de problema conținutului acestuia și de mijloacele de îmbinare a instrucției cu munca productivă. Ea a subliniat că rolul școlii în construirea socialismului va fi cu atît mai mare cu cît nivelul învățămîntului politehnic va fi mai înalt, căci învățămîntuî politehnic nu este numai o consecință a progresului tehnic, ci și un instrument al industrializării socialiste. Krupskaia a rezolvat în mod just problema core- lației dintre învățămîntuî general și cel politehnic, dovedind o înțelegere profundă a unității dintre cu- noștințele de cultură generală și munca practică în producție. Ea consideră că invățămîntul politehnic nu O eminentă reprezentantă a pedagogiei socialiste constă numai în familiarizarea elevilor cu principiile științifice fundamentale ale tuturor proceselor de pro- ducție, ci și în îhsușirea priceperilor și deprinderilor de muncă practică. Ea precizează că activitatea ele- vilor în cadrul •pelitehnizârii învățămîntului nu trebuie considerată ca un obiect de sine stătător, ci ca un sistem unic, cane să străbată toate disciplinele. N. K- Krupskaia acordă o mare importanță atelie- relor școlare, cete ca munca din cadrul lor să fie strîns legată de producție. Pentru a preveni ruptura dintre munca în atelierele școlare și viață — arată ea — este necesar ca programa activității în cadrul acestora să fie astfel întocmită, îneît să dea elevilor posibilitatea să-și lărgească orizontul politehnic și, în același timp, să producă bunuri care să aibă o va- loare socială. Ideea îmbinării instrucției cu munca în producție străbate ca un fir roșu întreaga operă a Nadejdei Konstantinovna Krupskaia și reprezintă o trăsătură caracteristică a sistemului ei pedagogic. In mai toate lucrările sale ea a arătat necesitatea participării elevi- lor la munca în producție, atît în industrie cît și în agricultură. Totodată, ea a acordat o deosebită im- portanța alegerii juste de către elevi a profesiunii, cerînd chiar să se elaboreze o metodică științifică a muncii pedagogice în vederea alegerii profesiunii. N. K. Krupskaia s-a ocupat într-un număr mare de articole de teoria și metodica educației în școala sovietică. Socotind că școala trebuie să rezolve zi cu zi sarcina formării concepției comuniste despre lume a elevilor și a înarmării lor cu înaltele calități mo- rale ale omului comunist, ea cere pedagogilor să subordoneze acestor sarcini întreaga muncă instruc- tiv-educativă. O mare importanță actuală au îndru- mările Nadejdei Konstantinovna Krupskaia cu privire Ia educarea elevilor în spiritul ateismului militant. Ea se ridică împotriva tratării simpliste a acestei pro- bleme educative foarte complexe și arată necesitatea unei lupte ferme, consecvente, împotriva rămășițelor religioase, împotriva concepțiilor vechi. Arătînd că principala sarcină a educației este de a învăța pe copii să trăiască și să muncească în colectiv N. K. Krupskaia pornește, în determinarea rolului educativ al colectivului de cooii, de la faptul că scopul și sarcinile educației comuniste pot fi realizate cu succes numai în condițiile organizării vieții și acti- vității elevilor pe baza acelorași principii după care este organizată viața oamenilor în societatea socialistă. Răspîndirea rups aia în țara noastră k Ideile pedagogice ale Nadejdei Konstantinovna Krupskaia sînt astăzi cunoscute și aplicate creator în practica educativă de tot mai mulți educatori din țara noastră. Înainte de 23 August 1944, ideile sale pedagogice, date mai precise despre 'lupta ei pentru edu- cația comunistă a tineretului răzbăteau cu greu spre oamenii școlii, deoarece regimul burghezo- moșieresc căuta să împiedice răs- pîndirea unor astfel de idei. Totuși în presa de partid sau influențată de partid se publicau uneori și astfel de date. După eliberarea țării noastre, în anii anteriori Reformei învăță- mintului, numele Nadejdei Krups- kaia începe să fie 'tot mai cunoscut de către învățătorii și profesorii dornici să afle cît mai multe despre viața și înfăptuirile ma- relui popor sovietic. E drept că. în această etapă cunoașterea idei- lor ei pedagogice era grea, dato- rită faptului că nu existau tra- duceri din opera ei pedagogică. Tn schimb, în preajma Reformei învățămintului, cadrele * noastre didactice au avut la îndemînă unele lucrări sintetice de infor- mare asupra școlii și pedagogiei sovietice, ca, de pildă: ,.Despre pedagogia în UR.S.S." de Mihail Roller (apărută în 1945 și reedi- tată ulterior, încă în două ediții) și ,. Pedagogia și școala în U R S.S “ de Sianciu Stoian (apă- rută în 1946). In lucrările amin- tite, autorii au insistat și asupra ideilor pedagogice ale Nadejdei Krupskaia și importanței lor asu- pra dezvoltării pedagogiei sovie- tice. O imagine mai amplă asupra concepției sale pedagogice o vor căpăta cadrele noastre didactice abia în 1949, citind paginile con- sacrate Nadejdei Krupskaia in ma- nualul de „Istorie a pedagogiei", precum și traducerea studiului mo- nografic „Viața și activitatea pe- dagogică a Nadejdei Konstanti- novna Krupskaia" de N. Kon- stantinov. lucrărilor In 1949 apare pentru prima oară în presa noastră pedagogică și un scurt articol — ..Doi mari pedagogi sovietici : N K Krupskaia și A.S. Makarenko" (Gazeta în- vățămîntului — An. I, nr 31, no- iembrie 1949) — care, fără a avea pretenția de originalitate, prezintă corect unele din ideile de bază ale Nadejdei Krupskaia. Pînă în 1951, cunoașterea di- rectă a operei pedagogice a Na- dejdei Konstantinovna Krupskaia n-a fost accesibilă decît pentru acei care cunoșteau limba rusă. Tn 1951 apare traducerea în limba romînă a culegerii „Despre pio- nieri". Tn 1952 a apărut traducerea vo- lumului „Opere pedagogice alese" de N. K. Krupskaia, care a cu- noscut o caldă prețuire din par- tea cadrelor didactice. Traducerea unor studii sovie- tice despre opera pedagogică a Nadejdei Krupskaia, publicate în anul 1951, a facilitat înțelegerea mai adincă a importanței moște- nirii ei pedagogice pentru educația comunistă a tineretului. In acest sens, amintim de traducerea în limba romînă a studiului intitulai „N,K. Krupskaia despre educație și instrucție" de acad. orof. N. Konstantinov. Tn anul 1955, Direcția generală a așezămintelor culturale din Mi- nisterul Culturii din R.P.R. a tra- dus și tipărit broșura : „N, K. Krupskaia : Despre literatura pen- tru copii și îndrumarea lecturii micilor cititori". Hotărîrea Comitetului Central al P M.R. și Consiliului de Mi- niștri al R.P.R. în legătură cu îm- bunătățirea învățămîntului de cul- tură generală din 13 iulie 1956 prevedea, printre altele, și intro- ducerea învățămîntului mixt în școlile de cultură generali din R.P.R. Pentru a ajuta cadrele didactice în efortul lor de a rea- liza cu succes această sarcină, a fost publicată în „Revista de pe- dagogie" (nr. 5, mai 1956) tradu- Numai în colectiv — spunea ea — se creează condiții optime pentru dezvoltarea unei personalități multila- terale, capabile să gîndească limpede și să acționeze organizat. Colectivul de copii nu se educă prin vorbe sau prin povestiri, subliniază Krupskaia, ci prin orga- nizarea copiilor într-o muncă serioasă, tinzînd spre un scop care se contopește cu Scopul pentru care luptă întreaga societate socialistă. Astfel, teoria colectivului de copii elaborată de -Krupskaia dezvăluie legătura dintre școală și societate în condițiile în care școala este folosită ca instrument de transformare comunistă a societății. Elaborînd problemele formării colectivului de copii, N. K. Krupskaia s-a ocupat totodată de îmbinarea formelor de muncă colectivă cu cele de activitate indi- viduală, a acordat o mare atenție organizațiilor de pionieri și de comsomol în școală, s-a oprit asupra educării atitudinii comuniste față de muncă și asu- pra formării disciplinei conștiente, asupra prieteniei dintre copiii de diferite naționalități. Ea a subliniat în repetate rînduri că una dintre condițiile cele mai importante pentru asigurarea eficienței educației este dragostea educatorilor față de copil, dorința de a 1 înțelege, de a se baza pe experiența lui, de a trezi în el forțe noi. O înaltă prețuire a acordat Krupskaia muncii no- bile a învățătorului și profesorului, rolului acestora în instruirea poporului, subliniind în mod deosebit rolul învățătorului de Ia țară ca propagandist al politicii partidului. Ea a ținut, în tot decursul activității sale, o legătură foarte strinsă cu cadrele didactice, che- mîndu-le să-și perfecționeze necontenit pregătirea, să învețe în mod sistematic și adlncit marxism-leni- nismul. N. K. Krupskaia a examinat întotdeauna proble- mele educației comuniste în legătură strînsă cu sarci-v nile arzătoare ale construirii socialismului. Subli- niind necesitatea educării copiilor și tineretului în spiritul înaltelor calități morale proprii omului nou, ea pornea în primul rînd de la sarcinile și cerințele construirii societății socialiste. Tocmai acest’ fapt dă o mare valoare teoretică și practică ideilor sale pedagogice, le face să fie atît de actuale. Tocmai de aceea lucrările ei ne ajută să educăm copiii și tinere- tul în spiritul colectivismului și al dragostei de mun- că, al patriotismului socialist și al internaționalismu- lui proletar, în spiritul principiilor înalle ale moralei societății noi, in spiritul marxism-leninismului. cerea articolului Nadejdei Krups- kaia despre „Invățămîntul mixt". Articolul a fost studiai șt discutat amănunțit în multe școli din (ară. Pe baza lui s au alcătuit referate care, dezbătute în consiliile peda- gogice. au dus la luarea de mă- suri concrete, adecvate, în vede- rea dobindirii unor realizări im- portante în aplicarea învățămîn- tului mixt în școlile noastre. Răspîndirea ideilor pedagogice ale Nadejdei Krupskaia pe calea conferințelor publice a constituit, deseori, o formă rodnică de pro- pagandă, uzitată în întreaga țară. Ideile pedagogice ale Nadejdei Krupskaia fertilizează gîndirea pedagogică nouă și practica edu- cativă înaintată din R.P.R. Astfel, în Revista de pedagogie — nr. 10 din octombrie 1958 — a apărut studiul „N.K- Krupskaia și unele probleme ale învățămîntului poli- tehnic" în care sînt prezentate principalele sale idei despre în- vățămîntul politehnic și actualita- tea lor pentru dezvoltarea școlii noastre. Tn multe lucrări pedago- gice originale apărute în ultimul timp, operele Nadejdei Krupskaia sînt citate ta bibliografie ca lu- crări de bază In acest an. Editura de stat didactică și pedagogică^ și-a propus să traducă și să tipărească în limba romînă volumul N. Krupskaia „Opere pedagogice alese", editat de Ucipedghiz in 1957. Tipărirea acestui volum va însemna, desigur, pentru răspin- direa ideilor pedagogice ale Na- dejdei Krupskaia in (ara noastră, un eveniment îmbucurător. Răspîndirea și aplicarea crea- toare a ideilor pedagogice ale Na- dejdei Krupskaia au fost de mare ajutor dezvoltării școlii și pedago- giei din R.P.R. Sărbătorirea împlinirii a 90 de ani de la nașterea ei înseamnă și în țara noastră un prilej fericit de intensificare a activității de cu- noaștere și răspîndire a ideilor sale pedagogice. I. CREMER despre munca organelor raionale de învățăm? nt Cum să facem ca munca noastră să fie operativă și e- ficace, concretă și de conținut — aceasta ne-a preocupat cu deosebire, în ultima vreme. Ca urmare, după ce am luat o se- rie de măsuri organizatorice in secfie, am trecut la îmbună- tățirea activității noastre de îndrumare și control adoptind sistemul de muncă in brigăzi. Numai in trimestrul I brigăzile secției compuse din cite patru inspectori au îndrumat și con- trolat opt secții raionale, lu- crind in fiecare raion de la 15 la 18 zile. Primul obiectiv al brigăzilor noastre a fost îmbu- nătățirea muncii de îndrumare și control a secțiilor raionale. Punctul de plecare al anali- zei activității secțiilor raionale au fost planurile lor de mun- că. Studiindu-le cu atenție, bri- găzile noastre au găsit lucruri interesante. Astfel, in planul de muncă trimestrial al secției Ol- teni erau prevăzute uneie obiec- tive concrete și importante ca : urmărirea Conținutului și a metodicii orelor educative, o consfătuire tematică cu dirigin- ții, analiza activității a două cămine culturale, organizarea unei brigăzi mixte de control cu sprijinul secției agricole în vederea îndrumării cercurilor agrotehnice, ridicarea nivelului profesional și ideologic al ins- pectorilor metodiști etc. Obiectivele prevăzute în pla- nul de muncă al secției de în- vățămint și cultură a raionului Zimnicea arată de asemenea o orientare spre problemele prin- cipale ale școlii. In general putem spune că în ultimul timp colectivele noastre de Inspectori se orientează tot mai muh sare conținutul și ni- velul ideologico al invăță- miniului. Se remarcă o preocu- pare generai;, pentru îmbună- tățirea muncii educative din școală. Pe regiune in cursul primului trimestru s-au organi- zat 16 consfătuiri cu diriginții efectuindu-se cu acest prilej nu numai un schimb de exeperien- ță. dar și îndrumarea necesară diriginților in legătură cu con- ținutul și metodica desfășurării orelor educative. Demnă de subliniat este și preocuparea unc-r secții de in- vățâmînt ca C .rglu. Turna Măgurele. Roșiori, Oltenița și Alexar>driu pentru organizarea și funcționarea regulată și in bune condițiuni a unor centre de pregătire a fiilor de munci- tori, de țărani colectiviști și întovărășiți. Se impune să remarcăm însă că există și o serie de lipsuri in sistemul de muncă al sec- țiilor. Planurile de activitate ale u- nora din ele vădesc lipsa de o- rientare in urmărirea și rezol- varea problemelor importante și de actualitate, cuprind obiec- tive cu caracter general și sar- In sprijinul agriculturii socialiste In fiecare seară, la Școala elementară de 7 ani din satul nostru Tin- căbești, se întîlnesc la cercul agrozootehnic pes- te 25 de țărani întovără- șiți și individuali. Am pornit la această muncă de prin luna no- iembrie anul trecut. Lec- țiile. care sînt adesea în- soțite de diafilme foarte interesante, le predau pro- fesoara Margareta Panait și învățătorul Mihail Mo- ga. Pină acum ni s-au prezentat 16 lecții și 16 diafilme privind cultura cerealelor, legumicultura, creșterea animalelor, com- baterea dăunătorilor etc. PETRE MATEI țăran întovărășit Tîncăbești cini neesențiale. De pildă, in planul de muncă al secției Ur- zlceni era prevăzut că : „în toate școlile electrificate se vor instala sonerii, în toate' școlile se vor instala cuiere, ștergători și râzătoare". In pla- nul de muncă al secției Ale- xandria era prevăzută „spriji- nirea căminelor culturale pen- tru organizarea de baluri, con- trolul aparatelor de radio, ba- terii și piese stricate etc.". înlăturarea rutinei n-a fost ușoară. Unii inspectori raionali ca, de pildă, cei din Videle, au încercat să-și apere planurile ca fiind întocmite după principii pedagogice. In realitate însă, aceste planuri nu urmăreu decit in linii cu totul generale îndru- mările pedagogiei, ele de fapt neținînd în nici un fel seama de indicațiile acesteia cu pri- vi re la necesitatea de a lega planul de muncă de problemele concrete ale muncii școlilor din raion, de sarcinile actuale ale acestora. O altă lipsă a unor secții de învățămint raionale ale regiunii București este insuficienta mun- că de control și îndrumare. U- nele din colectivele de inspec- tori se deplasează rar pe teren, și deplasările lor nu sînt pregă- tite pe baza unui instructaj te- meinic. De aceea, și aceste pu- ține inspecții au caracter for- mal, deseori sînt simple vizite care se termină cu procese ver- bale dulcege ori cu aspre re- chizitorii la adresa cadrelor di- dactice. Fenomenul a fost obser- vat atît în raionul Urziceni cit și în raioanele Alexandria și Slobozia. Studiind multe din procesele verbale, am constatat că ele nu cuprind sarcini precise, cu ter- mene și răspunderi nominale, astfel ca să se poată urmări îndeplinirea lor și au un carac- ter lozincard : „să se lupte pen- tru realizarea unui învățămint de'^calitate", ..cadrele didactice să depună interes pentru ridi- carea nivelului de pregătire", „să se lupte pentru menținerea mai departe a procentului de sută la sută al frecvenței" etc.. Neglijarea pe perioade lungi a unor discipline sau sectoare ale invățămîntului este incă una din lipsurile unor secții de învățămint. Astfel, invățămîntul preșcolar este subapreciat ne- contro!îndu-se cu anii conținu- tul diferitelor activități. De a- semenea, activitatea sportivă nu se bucură de atenția cuvenită, fiind socotită dexteritate. S-a observat că directorii de școli nu se ocupă îndeaproape de îndrumarea activității ins- structiv-educatlve și că deseori ei se limitează la repartizarea orelor și la soluționarea cîtor- va sarcini administrative, fără să aibă în vedere îndrumarea procesului de învățămint și ac- tivitatea metodică din școli, fără să se ocupe de sprijinirea In atelierul Școlii medii nr, 3 din Tlrgoviște, elevii dobtndesc Importante deprinderi practice. cadrelor didactice cu mai pu- țină-experiență și de numeroase alte probleme pe care le ridică activitatea de învățămint. Cau- za rezidă în aceea că secțiile raionale nu se ocupă de îmbu- nătățirea muncii cu directorii. Ședințele cu aceștia sînt «artifi- ciale, încărcate întotdeauna cu rapoarte, discuții, comunicări de ordine, circulare și dispozi- ții. Ele nu sînt folosite pentru a da directorilor îndrumări substanțiale, concrete și de con- ținut. Aceste lipsuri n-au fost nu- mai iirregistrate de brigăzile noastre, ci s-au asigurat condiții pentru înlăturarea lor. Brigăzi- le și-au prezentat concluziile ia sflrșitul perioadei de control in fața colectivelor de inspectori raionali. La analiza concluzii- lor lor au participat secre- tarul comitetului raional de partid cu problemele de propa- gandă și agitație, vicepreședin- tele comitetului exectiuv al sfa- tului popular raional și secre- tarul comitetului raional U.T.M. Brigăzile au trasat sar- cini concrete pentru secțiile raio- nale de învățămint și cultură și au făcut — pentru îmbunătăți- rea muncii — propuneri orga- nelor locale de partid și de stat. O serie de probleme au fost re- zolvate pe loc prin sprijinul in- spectorilor regionali. Am constatat că multe din școli și din secțiile raionale s-au obișnuit ,,să răsufle ușu- rate" după inspecție, fără ca să întreprindă nimic pe linia in- dicațiilor primite. De aceea, în luna februarie inspectorii noștri au făcut cîte o deplasare în ra- ioanele de care răspund pentru a urmări, printre altele. în ce măsură au fost rezolvate sar- cinile trasate de brigăzile care le-au vizitat anterior. O mare atenție o dau inspec torii regionali pregătirii ideolo- gice și profesionale a activului secțiilor raionale. In ultima vreme au loc din ce în ce mai multe discuții individuale și co- lective pe teme de pedagogie, ideologico-politice, de speciali- tate etc. Ne-am propus de ase menea să dăm mai multă aten- ție generalizării metodelor bune de muncă de 1a secții și din școli, ședințelor de analiză care urmează fiecărei inspecții, intensificării muncii de cerce- tare pe teme ca: „închegarea colectivelor de pedagogi în re- giunea noastră", „Cum și ce studiază cadrele didactice", „Cauzele rămînerii în urmă la învățătură" ș.a. Atenția secției noastre regio- nale de învățămint se va în- drepta înspre întărirea activită- ții secțiilor raionale, în așa fel incit acestea să rezolve cu cele mai bune rezultate sarcinile ce izvorăsc pentru învățămint din documentele de partid și de stat. EMIL BILDESCU șeful secției de învățămint și cultură a regiunii București 'pilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllUIIIIUIIIIllllllllUIIIW Pregătiri pentru consfătuirile | regionale ale educatoarelor § In invățămîntul preșcolar se fac intense pregătiri in ve- g = derea consfătuirilor regionale ce vor avea loc in cursul lunii J = martie. In acest an, la consfătuiri se va dezbate problema = § „jocurile didactice și importanța lor". 1 Pentru buna desfășurare a consfătuirilor, secția de fnvă- § = țămînt a raionului I.V. St alin din Capitală a luat din timp = o serie de măsuri. Astfel, metodiștii secției și-au intensi- ș Ș ficat munca de control șl îndrumare, în special la activi- J ș tățile privitoare la jocuri didactice. De asemenea, ei culeg = material pentru popularizarea celor mai bune procedee de =f organizare și desfășurare a jocurilor didactice- j = In vederea consfătuirilor s-a organizat în raion o ședință = cu directoarele de instituții preșcolare, în cadrul căreia s-a = g prezentat referatul „Cum îndrumăm educatoarele în con- = = fecționarea materialului didactic". j ș Străduindu-se să întîmpine consfătuirile cu noi realizări, - ș educatoarele împrospătează materialul didactic al grădini- g s țelor, confecționează jocuri care vor fi prezentate în cadrul îs S unor expoziții. S M. DOLIGOSEV g = ^llllllllllllllllllltillllllllllllllllilllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllffl Jocuri didactice experimentate în grădinița noastră In anul acesta, la consfătui- rile educatoarelor, care vor ar vea loc în luna martie, se va dezbate problema folosirii jocu- rilor didactice, mijloc impor- tant de pregătire a copiilor pentru școala elementară. Intelegînd însemnătatea a- cestor jocuri, educatoarele de la grădinița noastră au căutat să le utilizeze cit mai larg. Iată, bunăoară, cîteva jocuri folosite la grupa mare, acum, în cea de a doua jumătate a anului școlar. Unul dintre aceste jocuri ur- mărește să le formeze copiilor obișnuința de a despărți pri- ma silabă dintr-un cuvînt. ’ Co- piii sînt aranjați in careu des- chis. Pentru desfășurarea jocu- lui sînt necesare tablouri ce 1- lustrează diferite obiecte, de exemplu, obiecte a căror denu- mire începe cu silaba „co“ (covor, copac, cocoș, covrig). Sînt de asemenea necesare și ilustratii reprezentind alte, o- biecte — bunăoară, o sapă, o cană, un șort etc. Ilustrațiile rămîn pe masa educatoarei, iar copiii primesc plicuri cu je- toane ce reproduc aceste ilus- tratii. Pentru intuirea materialului, educatoarea cere copiilor să observe ce reprezintă fiecare jeton din plicurile lor. Apoi a- lege, dintre ilustrațiile aflate pe masa ei, cocoșul de exemplu și îl arată copiilor, rostind tot- odată clar cu fa(a spre ei cu- vîntul „cocoș". După aceea îl expune pe tablă, pentru a pu- tea fi văzut bine de toți copiii Procedează ia fel cu celelalte ilustratii ce reprezintă covorul, copacul și covrigul. Cînd ajun- ge la tabloul ce reprezintă sapa, îl ține in fața copiilor mai mult timp și pronunță ac- centuat cuvintul „sapă". Dacă copiii sezisează că acest cuvint nu începe cu „co“, nu mai e nevoie ca educatoarea să-i în- trebe cu ce silabă începe acest cuvînt ci numai să precizeze că nu se potrivește cu celelalte cuvinte, deci trebuie dat la o parte. In felul acesta se pro- cedează și cu tablourile ce re- prezintă cana și șorțul. Pe ta- blă ramin expuse numai tablo- urile ce reprezintă obiecte a căror denumire începe cu „co“. Apoi, educatoarea rostește a- ceste denumiri, despărțind la toate prima silabă. In conti- nuare, ea cere copiilor să a- leagă și ei din plicurile lor je- toanele reprezentind obiecte a căror denumire începe cu ,,co“ și să le pună pe masă, lăsîn- du-le pe celelalte în plicuri. Pe măsură ce copiii îndeplinesc această lucrare, educatoarea le cere să pronunțe corect denu- mirile, despărțind silaba „co“. Jocul se repetă pină cînd edu- catoarea constată că toți copiii îl execută corect. După aceea educatoarea trece la complica- rea jocurilor, punînd copiilor întrebări ca : „Să vedem cu ce încep cuvintele „masă", „sobă", „dulap". Un alt joc didactic experi- mentat la grădinița noastră este jocul denumit „Ghicește și termină cuvîntul", care îi ajut tă pe copii să despartă cuvin- tele în silabe. Copiii sînt așe- zați pe scăunele aranjate în semicerc în jurul educatoarei. Aceasta se pregătește să pro- nunțe în fața lor o serie de cu-1 vinte cu care s-au familiarizat la alte jocuri (scaun, dulap, sobă etc.). Le atrage însă aten- ția asupra faptului că nu le va spune întreg cuvîntul, ci numai prima parte a lui, lăsîndu-i pe ei să-l completeze. Ea va exemplifica pe loc jocul cu un cuvînt. De exemplu: „eu snun „sca“... iar voi veți răspunde „ră“. Astfel copiii vor vedea că din ceea ce a spus educatoarea și din completarea lor s-a for- mat cuvîntul „scară". Jocul începe. Educatoarea ro- stește cîte o silabă cerînd no- minal cîte unui copil să com- pleteze cuvîntul cu cealaltă si- labă (Se folosesc în general cu- vinte alcătuite din cfte două si- labe și, așa cum am mai spus, bine cunoscute copiilor). Trep- tat, întrebările educatoarei se accelerează, iar copiii sînt ne- voiti să completeze in același ritm. Pentru complicarea jocului, în locul educatoarei trece unul dintre copii. Pe rînd locul a- cesta este ocupat de cel ce com- pletează primii cuvintele. Jocul se încheie astfel ; copiii repetă în cor cuvintele despărțite in silabe, ritmate de bătaia educa- toarei cu creionul în masă. Printre jocurile care îi atrag mult pe copii se numără și jo- cul : „Ghici ce este", menit să verifice deprinderile lor de ana- liză și sinteză a cuvintelor. Copiii sînt aranjați tot în ca- reu deschis. Pentru desfășura- rea jocului sînt necesare ilus- trații (așezate pe masa educa- toarei) și plicuri cu jetoane (a- flate pe mesuțele copiilor). Co- piii intuiesc atit ilustrațiile cît și jetoanele. Apoi, educatoarea le spune că trebuie să aleagă dintre tablouri și jetoane pe a- cela care reprezintă cuvîntul ale cărui silabe de la început și de la sfîrșit le rostește ea. De exemplu, ea rostește silabele ,,ca“ și „să“. Copilul indicat de ea va alege jetonul și ta- bloul care înfățișează o casă. Pentru complicarea jocului, educatoarea cere copiilor să a- leagă jetoane ilustrînd obiecte a căror denumire are trei si- labe — de exemplu, mașină. Ea verifică apoi dacă toți copiii au ales corect jetoanele, cerîndu-le ■să arate de ce au ales un jeton și nu altul. Astfel copiii sînt o- bligați să rostească și ei pe silabe cuvintele care alcătuiesc jocul. Aceste jocuri îi obișnuiesc pe copii să facă generalizări lega- te de construcția cuvintelor, generalizări deosebit de nece- sare pentru însușirea citit-scri- sului de mal tîrziu. Educatoare EUGENIA BONCIU Slatina regiunea Pitești XI*. ILH! Cercul de fizica de Ia școala de 7 ani din comuna Vama are o activitate rodnică. Intr o ședintâ a cercului ce i>c experiențe de măsurare a tempe- raturii corpurilor. (Fotografie exeqi- tfltl de pionierul Miron Vasile, mem- bru al secției de foiografi-amatorî din cercul de fizică). I n 1 e gji tură eu predarea matematicii I I I i I ,1a clasa a Vll-a g Tinerii fizicieni desfășoară o activitate interesantă I • UuL Multi elevi de Ia școala de 7 ani din comuna Vama, raionul Chnpulung, lucrează in cercul de fizică al școlii, desfișurind tn cadrul lui o activitate bogată șl interesantă. Cu contribuția părinților școala a amenajat un laborator al cer- cului, înzestrat cu instrumente și aparate pentru efectuarea ex- periențelor. Sub conducerea pro- fesorului de specialitate a fost stabilită tematica activității cer- cului. Aceasta prevede, printre altele, confecționarea de material didactic necesar pentru lecții, efectuarea de experiențe detnons- I = î trative, expuneri despre viața și seamă, opeia unor fizicieni de despre descoperirile în diferite I E domeri; ale fizicJ. De exemplu, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la nașterea marelui savant rus A S. Popov, cercul va orga- niza o ședință festivă în cadrul căreia vor fi făcute cunoscute In munca mea de predare, a mate- maticii mă ocup în mod [țieosebit de elevii clasei a VII-a, finîndiseama în primul rînd de faptul că o bună par- te din ei își vor încheia anul acesta învățătura într-o școală de cultură ge- nerală, îndreptindu-se spre invățămîn- tut profesional. Pe de altă .parte, în- suși conținutul programei impune o preocupare specială pentru clasa a VII-a, datorită volumului mare de cu- noștințe, ca și datorită varietății aces- tor cunoștințe : algebră elementară, elemente de neometrie plană, de tri- gonometrie și de geometrie jn spațiu. Grija mea se îndreaptă Spre folosi- rea celor mai potrivite metode în pre- dare a noilor cunoștințe și mai ales în formarea deprinderilor de calcul la elevi. De aceea, cum e și firesc, caut să pregătesc în mod temeinic fiecare lecție, punînd accentul pe metodele de predare a noilor cunoștințe și de fixare a lor. In explicarea noilor cunoștințe mern pe linia ridicării de Ia particu- lar la general, pornind de la exemple concrete simple pentru a mă ridica la formula generală sau la teorema ce trebuie demonstrată. La algebră, de e- xemplu, mă sprijin în majoritatea ca- zurilor pe cunoștințele primite de e- levi în clasele anterioare la aritme- tică. In general, explicarea noilor cunoștințe o realizez cu ajutorul ele- vilor, urmînd să le stimulez, prin în- trebări bine alese, gîndirea. după ce am predat capitolul „Relații metrice în triunghiul dreptunghic", cînd am ajuns la capitolul „Poligoane regulate", înainte de a demonstra for- mulele am calculat cu elevii mărimea laturii și a apotemei depinzind de ra- za cercului circumscris. Pe baza aces- tor calcule elevii înșiși au dedus for- mulele respective. In predarea matematicii la clasa a Vil a intuiția ocupă încă un loc de seamă. Se pune însă acum problema stabilirii raportului just între intuiție și demonstrație. Iată un exemplu pri- vitor la felul cum am încercat să re- zolv această problemă. Predind teore- mele de geometrie, m am preocupat să Ie formez elevilor mai întîi imagi- nea reală asupra textului unei teore- me, folosind pentru aceasta desene la tablă, planșe și material didactic con- fecționat împreună cu elevii. Nu ne- glijez însă nici demonstrația, avînd grijă ca elevji să înțeleagă că la orice teoremă se impune demonstrația, de- oarece numai astfel afirmația făcută în concluzie, pe baza ipotezei, poate fi considerată ca adevărată, Atunci cînd nivelul cunoștințelor predate în ■ clasa a VII-a nu permite demonstrarea unej teoreme sau a unei formule, a- cord o și mai mare atenție intuiției, folosind o larg pentru înțelegerea teo- remei sau a formulei ca și pentru fi- xarea acestora. De exemplu, dîndu-le elevilor formula volumului piramidei prin secțiuni într-o prismă voi folosi intuiția pentru a le arăta că aceasta este a treia parte din volumul prismei cu baza șî înălțimea eflală cu ale pi- ramidei și le voi cere chiar să confec- ționeze prisme ‘^i să facă secționările respective. ' Acord multă’ grijă alegerii temelor pe care le dau spre rezolvare acasă și controlului efectuării lor. Cîntăresc cu minuțiozitate contribuția pe care o poate aduce efectuarea fiecărei teme atît la fixarea cunoștințelor și la pre- gătirea elevilor pentru înțelegerea lec- fiilor următoare, cît și la dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă. Controlez caietele elevilor cel puțin o dată pe lună. Cu prilejul corectării caut să desprind greșelile frecvente și comune mai multor elevi. Apoi, pen- tru înlăturarea lor, dau elevilor teme special alese. Obișnuiesc să dau și scurte lucrări de control, care cuprind exerciții ase- mănătoare cu cele date spre rezolva- re acasă. Aceasta îmi dă prilejul să verific deprinderile de muncă indepen- dentă ale fiecărui elev. Predarea matematicii cere ca profe- sorul să depună multă grijă în munca lui și aceasta mai ales la cla- sa a VII-a pentru că, o dată cu ab- solvirea acestei clase, elevii vor face primul pas în viață. Personal îmi în- drept eforturile spre a asigura ridica- rea însușirii matematicii de către ele- vii mei pe o treaptă tot mai înaltă. MARIA SANDULESCU ptoîesoară la Școala nr. 121 d.n București tuturor elevilor marile riri ale acestuia radiofoniei. în descope- domeniul O activitate pe care I membrii mult in- cercului au primit-o cu teres a fost înființarea unei secții de fotografi amatori. Unii elevi au și învățat în această secțl» să mînuiască aparatul de foto- grafiat, să developeze și să exe- cute fotografii. Cercul își pro- pune să alcătuiască albume și fotomontaje care să popularizeze realizările școlii. I Schimb rodnic de experiență I | | ■ De curind un grup de elevi, studenți și profesori de la institu- tul pedagogic de învățători din Timișoara au vizitat Institutul pe- dagogic de învățători din Cluj. A- ceastă vizită a dat prilejul de a se realiza un bogat schimb de experiență între cele două insti- tute. Vizitatorii au asistat la desfă- șurarea unor lecții in clasă și în laborator, au cunoscut activitatea cabinetului pedagogic și a cercu- lui electrotehnic, unde au asistat la desfășurarea unei lucrări prac- | | | Pentru fixarea cunoștințelor preda- te și pentru formarea deprinderilor de calcul, caut să aleg cu grijă exerci- țiile sau problemele astfel încît, cu ajutorul lor. elevii să înțeleagă și să rețină chestiunile teoretice, să Învețe a efectua corect și rapid calculul al- gebric și să rezolve cu ușurință pro- bleme de geometrie. O mare atenție acord organizării materiei, urmărind prin aceasta reali- zarea unor legături permanente Intre diferitele capitole. Desigur, Înlănțuirea logică în predare este aceea prevăzu- tă în programă, dar caut ca elevii să aibă tot timpul proaspătă în minte ma- teria parcursă. Pentru aceasta reflec- tez foarte mult asupra felului cum trebuie să reiau, la fiecare lecție, cu- noștințele predate anterior. De exem- plu, predînd capitolul privitor la ele- mente de trigonometrie (definițiile funcțiilor trigonometrice, rezolvarea triunghiului dreptunghic și folosirea tabelelor trigonometrice), mi-am propus să revin asupra acestor cunoștințe, prin aplicafii, atunci cînd voi preda ariile, elemente de geometrie In spa- țiu etc. Buna organizare a predării materiei mă ajută totodată să cîștig mai mult timp pentru formarea deprinderilor de calcul algebric și de rezolvare a pro- blemelor de geometrie. De exemplu, In predarea matemati- cii la clasa a V-a, capi- tolul „Fracții ordinare' ocupă un loc important, atît pentru asigurarea Înțelegerii de către elevi a cunoștințelor pe care le vor studia ulterior, cît ți pentru aplicațiile extrem de largi pe care le au fracțiile ordinare în numeroase domenii ale activității practice, lată de ce lecțiilor din cadrul acestui capitol, ca și lecțiilor de veriti- care a însușirii cunoș- tințelor din întreg capi- tolul trebuie să li se acorde o deosebită im- portantă. O condifie esențială pentru succesul acestor lecții — ca de altfel pentru succesul oricărei lecfii — este pregătirea profesorului. Dacă cei mai mulți dintre prole- tari înțeleg acest lucru, mai sînt unii care îl pri- clasa a V-a iice — montarea tor de curent. De asemenea, conferință pe unui iransforma- ei au ascultat o tema „Premisele psihologice ale formării conduitei morale a elevilor'. Bogat tn roade, schimbul de experiență între viitorii învățători t>a contribui la îmbunătățirea muncii lor. | Consfătuire cu diriginții Un valoros schimb de experien- fă a avut loc de curind Intre di- riginții din raionul Zimnicea. Ca acest prilej s-au dezbătut meto- dele folosite de diriginții de la școala de 7 ani din Zimnicea tn scopul educării elevilor tn spiritul moralei comuniste. Consfătuirea a fost de un real ajutor pentru îmbunătățirea muncii diziginților. I | I La lecția da algebră tn clasa a VII-a a Școlii elementar» de 7 ani nr. 3 din Constanta. I vesc cu superficialitate, cu ușurință, fapt care duce nu numai la des- fășurarea unor lecții lip- site de sistematizare, dar și la greșeli destul de grave. O asemenea si- tuație ilustrează, de e- xemplu, lecția de veri- ficare a cunoștințelor cu privire la fracții ți- nută la clasa V-a „A" a Școlii de 7 ani Nr. 7 din Băneasa de către profesorul A. Vasilescu. Prima elevă chemată Ia tablă de către profe- sor a răspuns corect la cîteva întrebări, dînd defini/ia fracției, arătînd cum se numesc termenii ei, ce este fracția sub- unitară, supraunitară, echiunitară. Aceleași în- trebări au fost puse și clasei, care însă s-a des- curcat mult mai greu. Mul/i elevi, bunăoară, au confundat numărăto- rul cu numitorul. Proie- sorul a trecut lotuși cu indiferentă peste acest fapt. întreaga lecție de ve- rificare s-a desfășurat la întîmplare, fără un fir conducător, fără lo- gică. N-au fost respec- tate nici cele mai ele- mentare cerințe metodi- ce. De exemplu, s-au dat două fracții pentru com- parare, dar acestea au rămas necomparate și s-a trecut Ia adunarea altor două fracții. S-au efectuat ia nimereală a- dunări, simplificări' am- plificări. scăderi, din nou amplificări, d n nou adunări — și tot așa pînă la sfîrșitul orei. Și tocmai tîrziu, după ce s-au executat tot felul de exerciții, profesorul a întrebat ce este sim- plificarea, ce este am- plificarea, ce este fra-fia ireductibilă. De remar- cat, pe lingă aceasta, că în iot cursul lectiej n-au fost chemati la tablă de- cît 3 elevi, clasa rămî- nînd, în cea mai mare parte a timpului, inac- tivă. Pe parcurs elevii au făcut o serie de greșeli destul de grave, care au rămas însă necoreclale de protesor. Bunăoară, au afirmat că 15 împăr- țit la 30 fac 2, că 5 îm- părțit la 30 fac 6, că 10 este egal cu 2 și cu 5, că Î5 este egal cu 5 și cu 3 etc. Adesea s-au folosit termeni sau for- mulări improprii, afir- mîndu-se, de exemplu, că fracția se „înmulțe- ște" atunci cînd era vor- ba de amplificare, sau câ fracție ireductibilă este „aceea care nu se mai poate împărți". Pro- fesorul nu a observat nici greșelile de calcul de la tablă. O astfel de greșeală, care a dus la egalitatea 15/78 = 1/2, a fost sezisată de un elev. De lapt, și profesorul însuși a folosit lormulări incorecte. Astfel, el a spus „să reducem frac- ția" în loc de „să o sim- plificăm", a cerut unei eleve să amplifice o fracție cu „cifra" 2, a citit fracțiile incorect (2 a cincea, 3 a șaptea ele). Uneori, văzînd că ele- vii nu sint în stare să răspundă la unele între- bări, profesorul a venit în ajutorul lor intr-un mod cu totul „original", pronuntind el primele silabe ale cuvintelor ce,, urmau să fie rostite fire ...ductibilă, sau corn...pa- răm). Crede oare serios tovarășul Vasilescu că în felul acesta elevii în- vață ceea ce le cere programa? Se poate oare mulțumi un profesor cu un asemenea mod de „recapitulare" a cunoș- tințelor ? Lipsurile mari ale lec- ției de verificare finută Ia clasa a V-a „A" a școlii de 7 ani din Bă- neasa dezvăluie o super- ficialitate îngrijorătoare din partea profesorului. Acesta are dalorlg să-și îmbunătățească serios și cît mai grabnic munca, pentru ca elevii Iui să poată dobîndi cunoștin- țe temeinice șl trainice de aritmetică, atît de necesare învățăturii lor de mai tîrziu ți pregăti- rii lor pentru viată. E. MARIN UNELE OBSERVAȚII PRIVITOARE LA PffTODKA INSTRUIRII IN PRODUCȚIE Experiența practicii în între- prinderi a uceniciloc din anii II 51 III care se califică pentru me- seriile din sectorul industriei grele a evidențiat numeroase la- turi pozitive ale acestei forme de instruire, care dispune de toate condițiile asigurării unei pregă- tiri a viitorilor muncitori la ni- velul cerințelor industriei noas- tre socialiste moderpe. In primul rînd, desfășurând practica în întreprinderi ucenicii au la dispoziție mașini-unelte, scule, aparate de măsură etc. de construcția cea mai modernă, și se califică direct Ia acestea, își însușesc încă din școală cunoș- tințele eu privire la construcția, funcționarea și folosirea acestor mașini. In felul acesta se înlătu- ră necesitatea unei perioade su- plimentare de aclimatizare cu producția, după terminarea școlii. Fiind angrenați în procesul de producție, ucenicii se deprind cu metodele de lucru înaintate, sînt educati în spiritul economiei complexe a materialelor, reduce- rii prețului de cost și ridicării necontenite a productivității muncii, privesc de la început cu seriozitate respectarea normei de calitate și înțeleg concret că în- sușirea unor metode înaintate este singura cale pentru reduce- rea timpului de execuție și deci pentru depășirea normei de timp. Ucenicul își însușește de aseme- nea în producție modul de folo- sire al documentației tehnice. Un deosebit avantaj pe care-1 prezintă practica în producție este că încă din anul II ucenicii au o activitate setniindependen- tă, care nu trebuie îndrumată în fiecare moment ca în atelierul- școală. iar în anul III activitatea ucenic-or tinde spre indepen- dență deplină, adică o activitate identică aproape cu cea desfășu- rată de un muncitor calificat. Ex- periența instruirii practice în în- treprindere a arătat că, pentru a folosi din plin toate aceste avan- taje, ucenicii trebuie integrați cu totul în procesul de producție al atelierelor, secțiilor sau sectoare- lor unde lucrează. Aceasta în- seamnă că trebuie să li se de- semneze un loc de muncă, să li »e dea în primire o mașină-uneal- tă. scule, aparate de măsură, ma- teriale etc.. si să primească sar- cini din olanul de producție al atei sau din planul de producție ce-i revine muncitoru- lui instructor sau echipei. Ținîn- du-se seama de aceasta, este bine să fie instruiti în atelierele unei Întreprinderi un număr de uce- nici care in nici un caz să nu de- pășească numărul de locuri de muncă din atelier (individuale sau în echipă) sau numărul de muncitori calificați dintr un schimb. Este absolut necesar, de ase- menea. să se alcătuiască un orar al școlii care să permită ucenici- lor să înceapă lucrul o dată cu schimbul I sau schimbul II așa ca ei să fie de față Ia faza da organizare a lucrului, Ia reparti- zarea sarcinilor etc. De aseme- Ev» wtar ir-«ol din Sibiu desfășoară experiențe interesante romtorul de științe naturale. nea, este bine ca ucenicii să ră- mînă în producție' pînă- xîfHd muncitorii din schimbul respec- tiv lasă lucrul (adică fiecare uce- nic să lucreze în schimburi com- plete, timp de 3 zile pe săptă- mînă, în loc de 6 ore pe schimb cîte 4 zile pe săptămînă). In a- devăr, experiența a dovedit că părăsirea lucrului de către uce. nici după 6 ore — așa cum pre- văd actualele instrucțiuni de practică — provoacă neajunsuri atît muncitorilor-instruotori, cît și echipei în care lucrează ucenicii. In condițiile schimbului de 6 ore pentru ucenici sarcinile acestora trebuie să fie preluate de către muncitorii care rămîn pînă la ter- minarea schimbului. In cazul cînd se repartizează mașini unelte pentru instruirea ucenicilor, ace- stea rămîn fără muncitor pînă la terminarea schimbului, ceea ce contravine sarcinilor producției. încă o cauză care îngreunează în sistemul actual integrarea uce- nicilor în procesul de producție, o constituie prezența la lucru în uzină a ucenicilor numai o parte din săptămînă, lucru de neînlă- turat în actuala fonnă de practi- că. Organizarea procesului de producție cînd cu ucenicii în a- telier, cînd fără, creează maiștri- lor din secții probleme care-i de- termină să nu se bazeze prea mult pe prezența ucenicilor la lucru, deci în fapt determină eliminarea ucenicilor din pro- cesul de producție. In orga- nizarea practicii pe timp de trei zile cîte 8 ore trebuie să ne îngrijim de cuplarea a cîte două dase de ucenici pe aceleași mașini, în așa fel încît să fie asigurată deservirea mașinilor în tot cursul săptămînii de mun- că. (Socotim această soluție mai eficace decît cea propusă de unii conducători de școli — respectiv gruparea a cîte doi ucenici pe fiecare schimb în tot cursul săp- tămînii, adică 6 zile de lucru cîte 4 ore pe schimb). Pentru meseriile de strungari, frezori, rectificatori, lăcătuși etc. sînt necesare locuri de muncă individuale, în timp ce pentru meseriile de furnalist, otelar, tur- nător formar, cazangiu, construc- ții metalice etc. este specific lu- crul în echipă, iar pentru mese- riile de montatori de motoare, aparate radio etc. este specific lucrul Ia bandă. In cazul cînd lucrează la locuri de muncă indi- viduale, ucenicii din anul II tre- buie să și aibă mașina-unealtă, pe cât posibil, alături de cea a muncitorului instructor. In acest fel, executind la mașinile lor o- perațiile mai simple ale pieselor pe care le execută muncitorii, u- cenicii vor putea primi lesne toa- te indicațiile și îndrumările ne- cesare. Acolo unde munca se desfășoa- ră în echipe, ucenicii din anul II vor lucra în permanență pe Ungă un instructor, fiind socotiți în afara numărului de muncitori care constituie echipa. In anul III însă ei vor fi integrați în e- chipe, fiind socotiți chiar în rin- dul muncitorilor din care sînt formate acestea. In cazul lucrului la bandă, uce” nicii din anul II vor dubla în mod treptat fiecare nntnâjtor. Cei din anul III pot fomTsrb bandă separată atîta vreme cît nu înde- plinesc norma de timp'a munoi- torilor. Apoi vor fi pd$i să lu- creze la banda normală deservi- tă de muncitori. Este necesar ca operațiile care trebuie executate de Scenici să fie efectuate de aceștia pe toate tipurile de mașini-unelte existen- te în atelier sau în întreprindere (de exemplu, la toate tipurile de strunguri, la toate tipurile de mașini de rectificat etcl) pentru ca ei să capete un orizont tehnic cât mai larg. De aceea, Tn cazul lucrului la mașini-unelte, schim- barea ucenicilor din anul II după un timp bine determinat, de la un tip de mașină la alt tip este obligatorie. Nici în cazul lucrului în echipă ucenicii nu trebuie să rămînă pentru totdeauna pe același loc de muncă, ci să treacă prin toate locurile de muncă ale membrilor echipei, de la cel mai puțin cali- ficat pînă la cel care cere cali- ficarea cea mai înaltă. Este de la sine înțeles că timpul de ră- mînere la un loc de muncă va fi cu atît mai mare cu cît operații- le ce trebuie executate la acel loc de muncă sînt mai complexe, în cazul în care nu toate echi- pele de muncitori execută lu- crări similare în ceea ce privește complexitatea, ucenicii trebuie trecuți și pe la acele echipe unde condițiile de lucru, utilajele sau procesul tehnologic ridică pro- bleme deosebite. Lecții agro — zootehnice - 1 in strinsă legătură cu practica In școlile profesionale și tehnice din sectorul agricol, profesorii și maiștrii desfă- șoară o bogată activitate pe linia înarmării ucenicilor și elevilor cu cunoștințe și de- prinderi care să le dea posi- bilitatea de a contribui din plin la ridicarea producției agricole. Roadele acestor strădanii s-au evidențiat puternic cu o- cazia schimbului de experiență al centrelor școlare agricole desfășurat de curind la Roman. Lecțiile deschise desfășurate cu acest prilej au arătat că majoritatea cadrelor didactice de la Centrul școlar agricol din Roman urmăresc în preda- rea cunoșt-nțelor, in primul rînd, posibilitățile pentru va- lorificaret acestora in produc- ție, în munca practică pe care o vor desfășura ucenicii și e- Jevii. Un exemplu in această pri- vință este lecția „Transportul apei pentru irigații și lucrări de artă pe canale de irigații** ținută de tovarășul inginer Gheorghe Trofin la anul II maiștri-agriculiori. Lecția a început printr-o verificare amă- nunțită a cunoștințelor despre normele de irigație și sursele de apă pentru irigat cu care o- cazie elevii au fost puși să cal- culeze, pe baza unor exemple luate din situații concrete, cantitățile de apă necesare pentru Irigarea diferitelor tere- nuri. Urmărind ccnsecvent legarea tuturor cunoștințelor predate de sarcinile concrete pe care vor trebui să le rezolve maiștr i agricultori, profesorul Gheor- ghe Trofin a subliniat, da pil- dă, importanța practică și eco- nomică a cunoașterii formelor de transport al apei pentru irigații și condițiilor de folo- sire a canalelor de irigație cu scurgere liberă, a canalelcr deschise și închise naturale și artificiale, a canalelor cu scurgere sub presiune. Predind cunoștințele cu privire la e'.e- In anul III — care constituie perioada de specializare — uce- nicii vor lucra în trimestrul I prin rotație, pe lingă muncitorii care folosesc metode de lucru înain- tate, pentru a deprinde de la fiecare utilizarea acestor meto- de. în trimestrele II și III tre- buie să li se asigure ucenicilor același regim cu al muncitorilor calificati din întreprindere. în acest fel ei se vor obișnui cu rit- mul de muncă cerut de respec- tarea normelor de calitate și de timp pe care trebuie să le înde- plinească muncitorii, adică, a â- celor norme după care vor tre- bui să lucreze ei înșiși, după terminarea școlii. De aceea, uce- nicii care lucrează individual vor avea locul de muncă asigurat asemenea fiecărui muncitor al întreprinderii, precum și sarcină personală de plan. Celor care lu- crează în echipe de ucenici con- duse de un muncitor calificat, adică în brigăzi de ucenici, li se va repartiza o sarcină de plan globală, defalcată apoi pe fiecare membru al brigăzii în așa fel, încît să se poată constata felul cum fiecare viitor muncitor iz- butește sau nu să îndeplinească normele de timp și de calitate. Practica în marile întreprin. deri dispune de toate condițiile pentru asigurarea instruirii la un înalt nivel tehnic a ucenici- lor. Utilizarea acestor condiții depinde însă în mare măsură de conlucrarea strînsă între uzină și școala profesională în cadrul comisiei de îndrumare și control a practicii. Ing. LIVIU POPOV1CI din direcția de personal șl invătămtnt a Ministerului Industriei Grele mentele secțiunii transversale și longitudinale ale canalului de irigație, profesorul a insis- tat asupra importanței calculă- rii acestor elemente pentru fo- losirea cît mai rațională și cu un preț de cost cit mal scăzut a surselor de apă pentru iri- gat și canalelor. După ce a fă- cut cu elevii numeroase apli- cații de calcul a profilelor de canale profesorul a dat ca temă pentru lecția următoare schițarea secțiunii transversale a unor canale de irigație cu taluzuri de diferite dimensiuni, calcularea pantei unor canale cu diferențe de nivel și dis- tanțe date. In felul acesta viitorii mai- ștri-agricultori pregătiți de Centrul școlar agricol din Roman vor pleca la practica în producție pe terenurile gos- podăriilor agricole de stat cu temeinice cunoștințe necesare valorificării și fertilizării unor terenuri prin irigații. Lecția „Bolile aparatului res- pirator : congestia pulmonară și pneumonia" — predată în cadrul aceluiași schimb de ex- periență de medicul veterinar Ion Dumitru, la anul II mai- ștri-zootehniști — a dovedit deosebita preocupare a profeso- rului pentru legarea cunoștin- țelor predate de specificul me- seriei elevilor. Tovarășul profe- sor Ion Dumitru s-a preocupat de transmiterea în special a cunoștințelor legate de diagno- sticul bolilor aparatului respi- rator cu mijloacele de care dis- pune maistrul zootehnician, in- terpretarea simptomelor și tra- tamentul preventiv și curativ al bolilor. S-a insistat în mod special, în cadrul lec iei, asupra nece- sității șl importanței cunoaște- rii bolii și a cauzelor ei pen- tru a putea aplica tratamentul preventiv. nrofesoru! dînd exemple de măsuri pe care tre- buie să Ie ia muncitorii și zoo- tehn’știi în îngrijirea și tratarea animalelor. Vorbind despre cauzele vară, pneumoniei tovarășul Ion Du- M. POPA Pe scurt 9 In curstu lunii fe- bruarie, brigada utemistă de muncă patriotică a ucenicilor mineri de la muia din Ghelar a pres- tat peste 300 ore de mun- că voluntară pentru repa- rarea unei galerii deterio- rate. In zilele următoare, ucenicii vor participa, ală- turi de alti tineri din lo- calitate, la amenajarea drumului din fața ciubu- lui muncitoresc. • Mobilizați de către organizația U.T.M., elevii Grupului școlar agricol > din Curtea de Argeș au adus o .contribuție impor- tantă ta popularizarea și difuzarea cărții in rindul sătenilor din împrejurimi. In toate satele, echipele de eievi au fost primite cu bucurie de (ăranil mun- citori, care au. manifestat un interes deosebit pen- tru broșurile cu caracter agrotehnic și zootehnic. • Participtnd la con- cursul „Drumefii veseli* organizat de Casa de eco- nomii șl consemnațiunl CE C„ elevii școlii tehni- ce financiare din Bucu- rești au clștigat, pe lingă valoroase premii în obiec- te, depuneri inițiale de economii și o excursie de studii pe o distanță de 200 km. Excursia, efectuată re- cent pe Valea Prahovei și la Orașul Stalin, a prile- juit cunoașterea de către eievi a frumusefilor pa- triei și a unor importante centre industriale. mitru a arătat că. in cele mai multe cazuri, boala se datore- ște mai ales unor îngrijiri ne- corespunzătoare și lipsei de a- tenție a muncitorului zooteh- nist sau lipsei de supraveghere a maistrului zootehnist. Demonstrind practic modul de determinare a cauzelor mor- tii unor vite, determinare ne- cesară pentru stabilirea vinovă- ției sau nevinovăției îngrijito- rului, profesorul Ion Dumitru a arătat cu ajutorul unor pul- moni de vită procurați de la abator că in cazul pneumoniei plăminul e mai ușor și, înfun- dat in apă, plutește la supra- față. El a arătat cum, prin a- cest mijloc, maistru! zootehni- cian poate stabili operativ, în cazul morții unui vițel, de pil- dă, dacă acesta s-a născut mort sau a murit după naș- tere, din vina îngrijitorului. Discuțiile purtate in jurul acestor lecții precum și al ce- lorlalte cinci lecții deschise desfășurate cu ocazia schimbu- lui de experiență de la Centrul școlar agricol din Roman au arătat orientarea tot mai ac- centuată a. profesorilor și mai- ștrilor din sectorul agro-zoo- tehnic către predarea unor cu- noștințe strîns legate de sarci- nile dezvoltării agriculturii noastre socialiste în lumina Hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Urmărind ca obiectiv princi- pal predarea cunoștințelor teo- retice în raport cu posibilitatea valorificării lor practice în în- deplinirea sarcinilor economic? de bază din domeniu! agricul- turii, schimbul de experiență de la Centrul țco'ar agricol din Roman a contribuit la ridicarea conținutului și metodelor folo- site in fovățămîntul agricol, dînd posibilitatea, în această e- tapă a recapitulării cunoștințe- lor, ca elevii să fie cît mal bine pregătiți pentru practica agricolă construirea socialism _ în R. P. Romînă și a • țări de democrație po: Iară, oameni de saa- pionlerii și copii mărcile R.P. Romi.-.; ra și fauna sport Prof. Gh. ȘERBaa VIAȚA DE PARTID Sprijin școlii pentru legarea Invâjâmlntnlul de producție Vorbind despre căile care duc la for- marea constructorului societății noi, Leniji a subliniat cu tărie necesitatea îmbinării invătărrrfntului cu munca în producție, fără de care — spunea el — „nu-ți poți închipui un ideal de socie- tate viitoare". . Raportul prezentat de tov. N. S. Hrușciov, ca și dezbaterile ce au avut loc la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. au arătat cît de importantă este munca în producție pentru pregătirea temeinică a tinerilor în vederea activității viitoare în sinul societății, pentru formarea fi- zionomiei morale a cetățeanului so- vietic. In statul nostru democrat-popular, le- garea invățămîntului de practică este privită cu toată atenția, ea izvorînd ca o necesitate din însuși mersul nostru înainte. Considerind aceasta drept o problemă vitală pentru instruirea și educarea tineretului, comuniștii de la școala noastră. Școala elementară de 7 ani nr. 175, au căutat să contribuie în mod concret la legarea invățămîntului de practică. Tntrucit noi nu am avut posibilitatea să înființăm ateliere proprii și conside- rind că activitajile practice obișnuite (experiențele de laborator, lucrul ma- nual, îndeletnicirile practice din cadrul diferitelor cercuri de elevi etc.) nu sînt suficiente pentru formarea unor deprin- deri reale de muncă productivă, pentru dezvoltarea dragostei fată de meserie, am socotit necesar să introducem prac- tica în producție. Practica este efectuată de elevii cla- selor mai mari, în atelierele P.T.T. Ea are loc odată pe săptămînă timp de trei ore. în afara cursurilor, și se des- fășoară pe baza unui plan. Elevii sint conduși la ateliere de că- tre profesori care, la sfîrșitul orelor de practică, notează intr-un caiet — în- RECENZIE Educația elevilor prin literatură ridică proble- me multiple pentru a căror toluiionare este necesară o a~^xiti pre- gătire și orientare pe- dagogică. „Copilul și cartea', — volumul lui llie Stanciu recent pu- blicat de Editura de stat didactică și pedago- gică — fără să aibă pre- tenția de a da o rezol- vare exhaustivă acestor probleme, răspunde lo- tuși, în pagini puține dar substanțiale, celor mai importante dintre ele. Autorul dezbate în primul rînd in lucrarea sa problema rolului edu- cativ al literaturii și a- rată cit de importantă este aceasta în iormarea trăsăturilor morale ale individului avind în ve- dere că ea se adresează inimilor cititorilor, îm- bogălindu~le viata su- fletească, innobilindu-le simțămintele, lărgmdu- le orizontul intelectual și sfera cunoștin/elor. Literatura îl poate cîș- liga pe copil pentru i- deu,urile societății noa- stre socialiste dacă, bi- neînțeles. este scrisă de pe pozițiile realist-socia- liste Autorul pune apoi chestiunea primilor nași timizi spre literatură, a primelor verigi care lea- 9* pe copil de carte. Fo- losirea unei metode gre- șite in îndrumarea co- pilului in această peri- oadă poale avea ca ur- mare aversiunea lată de literatură. In continuare, autorul subliniază că îndruma- rea copiilor către litera- tură presupune o cu- noaștere adîncă a parti- cularităților de vîrstă a- le acestora și indică creafiile literare accesi- bile copiilor la dilerite virste. Cinci capitole ale căr- ții sint consacrate ge- nurilor „deosebit de a- trăgătoare pentru co- pii'. Primul dintre a- cestea este rezervat bas- mului. O scurtă trecere în revistă îl pune în curent pe cititor cu ori- ginea basmului, cu cei maj de seamă reprezen- tanți ai genului și, bine- înțeles, cu resursele e- ducative. Un alt capitol, rezer- vat romanelor de aven- turi, scoate de asemenea in evidentă valoarea e- ducativă a acestui gen. Povestirile de aventuri trezesc în sulletui mici- lor cititori dorința de a avea calilăfi asemănă- toare cu acelea ale uno- ra din eroii cărților res- pective. Sînt amintite și alte creații literare înrudite cu romanul de aventuri: povestirile științilico- fantaslice și romanul po- lițist. O mare atenție se a- cordă capitolului privi- tor la povestirile rea- liste (schița, nuvela, romanul), capitol în care autorul aprecia- ză că imaginea copilări- ei este tema care satis- face în cea mai mare măsură interesul copii- lor de vîrstă școlară. Capitolul tratează și pro- blema realizării perso- najului copil în litera- tură, a bogăției tematice a literaturii sovietice pentru copii, a imaginii copilăriei în literatura noastră. Extinzind obser- vațiile sale și la poezia pentru copii și la lite- ratura artistico-științili- că și de popularizare a științei, autorul epuizea- ființat la sugestia organizației de bază — tot ceea ce au executat copiii în ziua respectivă. Profesorii fin legă- tura cu maiștrii și îi ajută în menține- rea disciplinei, urmărind în muncă pe școlari. Problemele mari ale activității elevi- lor în producție sînt rezolvate cu aju- torul unui comitet din care fac parte și secretarii organizațiilor de partid din școală și din întreprindere. Copiii sînt ajutaji să lucreze piese, bineînțeles pe măsura posibilităților lor fizice și ir>- telectuale. Astfel, ei au confecționat ro- zele pentru difuzoare, piulițe pentru te- lefoane, izolatoare, bușoane tăiate la strung, ghiventuri, șuruburi și piese de etrungărie etc. O mare parte din aceste piese sînt montate de către elevi în sec- țiile întreprinderii. Am socotit necesar să discutăm într-o adunare generală de partid felul cum se realizează legătura școlii cu prac- tica și felul cum se desfășoară munca în producție a elevilor. Adunarea a avut loc în trimestrul IV al anului 1958. Ca bază de discuții am luat informa- rea prezentată de directorul școlii, co- munistul Adam Căliman. Hotărîrea adu- nării generale a cerut fiecărui membru de partid și profesor din activul fără de partid să aducă o contribuție sub- stanțială la buna desfășurare a muncii elevilor în producție, să folosească larg la lecții cunoștințele dobjndite de elevi în cursul activității practice. în perioa- da care a urmat, numeroși profesori co- muniști, ca Florea Nichersu și Adam Căliman, au îndeplinit cu conștiinciozi- tate această sarcină, dînd un bun exem- plu celorlalți pedagogi. Prin adunările de partid, organizația de bază împărtă- șește și generalizează experiența pozi- tivă a multor cadre didactice, reușind să întărească zi cu zi legătura dintre instrucție și practică. ză toate compartimentele literaturii pentru cei mici cu principalele lor caracteristici. Cea de a doua parte a lucrării se ocupă pe larg de metodica lectu- rii copiilor, subliniind că există o anumită dis- ciplină în lectură de ca- re pedagogul trebuie să fină seama. Această dis- ciplină cuprinde aspec- te numeroase și toarte importante ca : dozarea și organizarea timpului pentru lectură, combate- rea superficialității „co- piilor fenomene" care înghit pe nerăsuflate sute de pagini fără să se aleagă cu nimic de pe urma lecturii, a ace- lora care se rezumă Ia urmărirea acțiunii fără să dea alenlie con/inu- tului de idei etc. Pentru realizarea acestei disci- pline a lecturii se reco- mandă diferite metode, printre cate aceea a dis- culiilor libere asupra conținutului cărții citite de copii, a jocurilor și concursurilor literare, a fișelor de lectură etc. Se insistă asupra formă- rii gustului literar al copiilor print-o îndru- mare grijulie, atentă și continuă, asupra feririi lor de maculatura deca- dentă și se subliniază importanța colaborării dintre părinți, profesori și bibfioiecari în îndru- marea lecturii elevilor. O amplă listă biblio- gralică indică peste 800 de titluri de căr/j pen- tru copii. Prezentarea simplă, sistematică și clară a problemelor, informația bogată care le însoțește fac din „Copilul și car- tea' un ghid prețios și necesar pentru orice pe- dagog. O. B. Am avut grijă ca în planurile lunare ale organizației noastre să fie prevă- zută și sprijinirea conducerii adminis- trative în problema îmbinării învăță- mîntuîui cu practica. Am luat legătura cu secretarul de partid al întreprinderii, solicitîndu-i — atunci cînd a fost ne- cesar — ajutorul. Iar pentru a cunoaște în mod real problemele practicii elevi- lor noștri, am asistat la orele de muncă în producție, urmărind felul cum se desfășoară activitatea lor. Pentru ca ex- plicațiile pe care le primesc elevii în întreprindere și lucrările pe care Ie efec- tuează ei aici să nu depășească nivelul lor de înțelegere, am stat de vorbă cu maiștrii, arătîndu-le necesitatea de a avea mereu în vedere că au de a face cu copii. Tntr-unul din planurile noastre de muncă am prevăzut să îndreptăm aten- ția profesorilor înspre confecționarea de material didactic cu ajutorul elevilor, aceasta fiind și în spiritul hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 no- iembrie 1958, care a pus un accent deo- sebit pe realizarea de economii în toate sectoarele. Ca urmare, laboratorul nos- tru s-a îmbogățit cu truse pentru elevi folosite la experiențele frontale de la- borator, circuite electrice cuprinzînd conductori, receptori, întrerupători, in- stalații de sonerie electrică, instalație morse cu semnale luminoase, electro- motor cu o singură spiră în formă de codru etc., confecționate de școlari în orele de practică în producție. Trebuie să spun că elevii se mîndresc cu aceste realizări. Pentru a mări încrederea școlarilor în propriile lor forțe, organizația de partid a îndrumat pe profesori să popularizeze realizările lor. Ca urmare, notează tot ce fac elevii cu mîinile lor. Bunăoară, la 22 decembrie 1958, elevii clasei a Vl-a B au lucrat 1000 rozete cu capac înșurubate, au montat 20 de cutii ter- minale, au confecționat 200 șuruburi, au găurit 500 de piulițe la strung, au strunjit două roți de magnetofon etc. Toate sînt piese pe care le folosesc muncitorii și elevii înșiși pentru alcătui- rea diferitelor aparate ce intră în pla- nul de producție al întreprinderii. Fap- tul că piesele produse de școlari rămîn întreprinderii, că sînt necesare munci- torilor pentru construirea diverselor a- parate a contribuit la sudarea relații- lor dintre elevi și muncitori. Tn plus, școlarii văd că produsul muncii lor este prețuit și aceasta le sporește elanul în muncă, dragostea față de activitățile practice. Succesele școlarilor noștri au fost po- sibile datorită dorinței pe care au ma- nifestat-o maiștrii și profesorii de a-i ajuta, datorită înțelegerii pe care am găsit-o la conducerea întreprinderii, da- torită sprijinului primit din nartea or- ganizației respective de partid ; cu toții și-au dat concursul pentru asigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a muncii. Pentru luna martie, organizația noas- tră de bază își propune să țină o adu- nare generală în care se va analiza munca comunistei Venera lonescu și a profesoarei Natalia Cazacu (din activul fără de partid) în legătură cu felul cum îmbină instrucția cu practica, atît la lec- ții cît și în activitățile întreprinse cu elevii în afară de clasă. Urmărim prin aceasta să generalizăm experiența bună și, bineînțeles, să ajutăm în muncă pe tovarășele respective. Neam mai pro- pus să inițiem o consfătuire a cadrelor didactice cu maiștrii, muncitorii și in- ginerii care se ocupă de elevi, conside- rind că prin aceasta vom ajuta la în- tărirea legăturii dintre școala noastră și atelierele P.T.T. Stă în atenția comuniștilor și organi- zarea de vizite la Atelierele „Grivița roșie", la Filatura „Dacia", Institutul Agronomic și G.A.S. Mogoșoaia. ca și sprijinirea conducerii administrative pentru buna organizare a lucrărilor practice din luna iunie. Profesorii și elevii școlii noastre, îndrumați de or- ganizația de partid, își propun să efec- tueze în primăvara aceasta circa 2500— 3000 ore de muncă voluntară. Sîntem convinși că aceste măsuri vor ajuta la înzestrarea elevilor cu deprin- deri de muncă productivă, care. îmbi- nate cu un sistem închegat și unitar de cunoștințe științifice, vor duce Ia dez- voltarea multilaterală și armonioasă a personalității lor. TEODORA TAULEA secretara organizației de bază de la Școala elementară de 7 ani nr. 175 București FILME PENTRU COPII SI TINERET Direcția educației tineretului școlar din Ministerul Invățămin- tului și Culturii recomandă spre a fi vizionate în colectiv de că- tre elevi, în luna martie 1959, următoarele filme: Viața nu iartă ; Voluntarii; Marinarul în- drăgostit ; Ne-am împrietenit la Moscova ; Tamango ; Africa; Doi acri de pămint ; Desfășura- rea ; Soldatul Ivan Brovkin ; De- zertorul. Pentru elevii claselor VIII— XI se maj recomandă a fi vi- zionate filmele: Ivan cel groaz- nic ; Boris Godunov ; Frunze ro- șii ; Dragoste de mamă; Nea- ntul Gheracilor. De asemenea, se recomandă a fi vizionate filmele pentru copii din cadrul etapei a IIl-a a ,,Fes- tivalului filmului pentru sate". Au apărut : „Cercetări filozofice" Nr. 6/1958 In cuprins: SAUA GANOVSKI ■' Rolul și sar- cinile intelectualității în con- struirea socialismului. MARCEL BREAZU : Despre o- biectivitatea valorii estetice. ST. POPESCU: Elemente gno- seologice în teoria științifică modernă a spațiului și timpu- lui. CLARA DAN: Critica teoriei neo- pozitiviste a judecăților. RADU TOMOI AG A : Cu privire la ideile social-politice ale lui Alecu Russo. OCT. CHETAN; Jean Jaures in lumina actualității. V. MOGLESCU': însemnări des- pre natura comicului. ION IRIMIE: Despre definirea fenomenului reflectării. CRITICA ȘI BIBLIOGRAFIE MIȘCAREA FILOZOFICA DE PESTE HOTARE VIATA ȘTIINȚIFICA NOTE „Revista de pedagogie" Nr. 1/1959 In cuprins: * * * : Legarea școlii de viață, de producție STANCIU ST Ol AN si Ml HAI GHIVIRIGA : Invățămintul po- litehnic și pregătirea pentru producție. MARI A GIURGEA: Opera și ac- tivitatea Nadejdei Kanstanti- novna Krupskaia, izvor perma- nent de învățăminte pentru școala noastră. VIRGIL CARABA: Actualitatea ideilor Nadejdei Konsianti- novna Krupskaia privind miș- carea pionierească. EU GEN RU SU : Problema învă- țării matematicii în sistemul in- vățămîntului fără frecvență. DAN BERINDF.l: Invățămintul in anii Unirii Țărilor Romine. ION BUCUROIU : Școala sovie- tică la înălțimea cerințelor con- strucției comunismului. GHEORGHIȚ A FI.EANCU : Une- le probleme ale educației elevi- lor in spiritul patriotismului so- cialist și internaționalismului proletar in atenția presei din tarile socialiste. OCT AVI AN SORESCU : Lecția de instruire practică in școlile profesionale și tehnice. T. MU CICĂ: Cîteva îndrumări metodice in legătură cu preda- rea lucrărilor forjă I. ORGHIDAN: Două cărți con- sacrate memoriei lui I. A. Ko- menskti. I. DRAG AN: „Pedagogia" sub redacția academicianului 1. A. Kairov. 1. CREMER: N. K. Krupskaia — Index bibliografic. Școaia sovietică pe diurnul arătat de cel de al XXI-lea Congres al P C.U.S « a» 1 cea mai buna școală de educare Pe calea ferată Peciora o ninsoare abundentă amenința să oprească mișcarea trenurilor. Era necesar să se curețe grab. nic linia, era nevoie de oameni care să facă aceasta. Feroviarii din stația Inta s-au adresat școlii nr. 45, elevilor ei. Exact 20 de minute le-au trebuit ele- vilor din clasele mari pentru a porni împreună la lucru. Calea ferată a fost curățită. Pe ma. gistrala de nord au început să gonească din nou garniturile de vagoane, trenurile de pasa- geri. Și nici lecțiile n-au sufe- rit : au fost continuate seara. Se pot da și alte numeroase exemple luminoase de avînt în muncă, de participare activă 1a viața socială, de manifes- tări de eroism și bărbăție ale școlarilor sovietici. In raportul său la cel de al XXIIea Congres Nikita Scrgheevici subliniat că „cea școală de educare, cel mai sever este al P C.U.S., Hrușciov a mai bună învățătorul viața, reall- ta tea noastră sovietică. Cunoaș. terea din cărți a tezelor comu- niște, ruptă de practică, nu lorează nimic. Este necesar în primul ca educația să fie legată mod organic de viață, de va- rînd in pro- ducție, de activitatea practică a maselor*. Legătura școlii cu viața dă posibilitatea să meni cu miini îndrăgostiți de care să creeze se educe nu oa. albe, ci oameni muncă, oameni bunuri materiale in numele progresului și înflo- ririi patriei socialiste. Reorganizarea structurii șco- de toate. te este menită, să transforme in^inte atitu- dinea tineretului față de viață. Multe școli au și pornit cu in. credere pe acest drum. Sînt bine cunoscute înfăptuirile brigăzi- lor școlare industriale și agri- cole de elevi din Stavropol și Reazan, unde elevii au dat un ajutor însemnat colhozurilor și au contribuit la avintul econo- miei. Experiența din Stavropol și Reazan a cunoscut o largă răspîndire. In ținutul Krasno. dar, de exemplu, există peste 850 de brigăzi școlare, care cu- prind aproape 70.000 do elevi. In ultimii doi ani 12.000 de ab- solvenți ai școlilor din Krasno- dar au rămas să lucreze in colhozuri și sovhozuri. Viața în mijlocul căreia tră. iese școlile este foarte variată. Variate sînt, de aceea, și for- mele îmbinării învățămîntului cu munca productivă. In școlile din Kuzbas, de exemplu, au fost create trusturi și brigăzi șco- lare de construcții. Tinerii con- structori au ridicat cu mîinile lor, care păreau că nu pot ține decît condeiul și creta, 116 ateliere, 20 de internate, 64 de sere, 40 de săli de sport, 13 garaje. Ei au participat, de ase- menea, la construirea unui nu- măr de 123 de școli. Activitatea obștească utilă către care se îndreaptă tot mai mult elevii îmbogățește obser- vațiile lor asupra vieții, expe. riența lor. Munca ii călește din punct de vedere fizic pe tineri, face să crească spiritul lor de organizare și conștiinciozitatea lor. Colectivele pedagogice din școlile fruntașe au făcut mult pentru a educa caractere pline de bărbăție, pentru a-i face pe elevi să iubească munca, să se încadreze în viața clocot.toare a uzinelor, a colhozurilor, a sov- hozurilor. Brigăzile de producție, secții- le uzinelor, atelierele devin ade. vă rate centre ale muncii edu- cative. Cele mai mari succese în instruirea elevilor în produc- ție și în educarea tinerei gene- rații le dobindesc îndeosebi acele colective pedagogice care mențin o legătură strinsă cu oamenii din producție, care cre- ează cu ajutorul muncitorilor și al colhoznicilor cele mai bune condiții pentru practica elevilor în întreprinderi, po o- goare și în fermele colhozurilor și sovhozurilor, care atrag pe fruntașii muncii în educarea ti- neretului. In legătură cu aceasta este indicat să ne oprim asupra ex- perienței unei școli din Lvov, pe care o patronează . uzina „Lvovselmaș". Aici porțile uzi- nei sînt larg deschise elevilor. Intre școlari și muncitori s-au stabilit cele mai strinse legă- “/-Ai Elevîl leningrădenl contribuie la Înfrumusețarea orașului lor drag. turi. Elevii sînt primiți cu bucu- rie în fiecare secție, au oricînd la dispoziție instrumentele ne- cesare. Muncitorii le arată amă- nunțit cum să lucreze. .In fie- care secție, alături de „Tabloul de onoaire' al muncitorilor se află „Tabloul celor mal buni pionieri". In orice muncă cu elevii are o mare însemnătate exemplul pedagogului. Predicile uscate despre necesitatea muncii, ne- încălzite de exemplul personal, nu găsesc niciodată un ecou viu în inimile elevilor. De aceea procedează just profesorii școlii din Verhoșîjemsk, regiunea Ki- rov, care au înființat împreună cu elevii un mare colhoz școlar, lucrează împreună cu ei pe o- goare, își însușesc alături de ei tehnica agricolă. Sau să luăm exemplul Valen- tinei Ivanovna Vlasova, profe- soară de matematică la școala din Ohotsk, ținutul Habarovsk. Strădulndu-se să apropie preda- rea de viață, ea și-a însușit, una după alta, o serie întreagă de specialități. In anul trecut Valentina Ivanovna a primit carnetul de șofer. Apoi a do-< bindit calificarea de lăcătuș, iar acum intenționează să stu- dieze strungăria și electroteh- nica. Desigur această cale nu este obligatorie pentru fiecare peda- gog. Este important însă ca profesorul să nu rămînă in urma vieții, ci să se manifeste întotdeauna ca un participant activ la toate campaniile poli- tice și economice, să cunoască toate întreprinderile din ținut și să fie cunoscut de ele. Pedagogii au o mare răspun- dere ; aceea de a educa o genea rație de oameni cu inimi fier, binți, cu minte curioasă, care să nu se împace cu prejudecă- țile vechil lumi burgheze, oa- meni cu caractere puternice, cu o dragoste profundă pentru muncă. (După „Ucitelskaia Gazeta’) Din zece, unul învață In R. P. Mongolă, poate mat mult decît in alte pârli ale lumii socialiste, lealitatea contemporană solicită la fiecare pas o confruntare cu trecutul. Sfrăbătînd arterele spațioase ale Ulan- Batorului, flancate de clădiri moderne, urmărind silueta dinamului care îna- intează spre sud, in intîmpinarea con- strucțiilor ridicate numai de doi-trei ani sau distingind. în zarea fumurie a desertului, profilul sondelor de Jq Dzun-Bain, călătorul aude pretutindeni aceleași cuvinte: „in locul acesta se întindea un maidan"; „altădată pe aici treceau numai caravanele" sau „în tre- cut aici nu era nimic altceva dealt pustiul’. In perspectiva comparației, realiză- rile obținute în deceniile de după Re- voluția populară din 1921 capătă pro- porții uluitoare, ca și saltul gigantic al poporului mongol din evul mediu în zorile orinduirij socialiste, din bez- na ignorantei și a obscurantismului, la Civilizație și cultură. Ca și multe alte domenii de activi- tate, invățămîntul mongol nu găsește in trecutul de dinainte de Revoluție un termen de comparație. Pînă la Re- voluție — respectiv pînă într-al trei- lea deceniu al secolului XX — în Mongolia nu au existat școli laice. Că- lătorul din Europa care ar fi străbătut în urmă cu cîteva decenii distanta pî- nă la vechea Urga — capitala statului teocratic mongol — ar fi săvîrșit, o dată cu drumul, o întoarcere în timp de cel puțin trei-patru veacuri. Singu- rele instituții de învălămînt, așa nu- mitele dat-san, ființau pe lingă mănăs- tirile budiste, unde programul complet de instrucțiune dura... 35 de ani. Șco- lile acestea erau cu totul rupte da viată, subordonate pe de-a întregul religiei, adevărate pepiniere ale nești- ințel și misticismului. Este suficient, spre a le caracteriza, să arătăm că studiul limbii poporului mongol, al is- toriei și geografiei mongole era o- mis cu desăvîrșire. La capătul anilor de studii foștii învățăcei reușeau doar să recite mecanic cdr/i întregi în lim- ba tibetană, din care nu înțelegeau nici un cuvint. Două luni după victoria Revoluției populare, în septembrie 1921, și-a des- chis porțile în orașul Urga (astăzi U- lan-Bator) prima școală elementară din Mongolia. Treptat au luat ființă cursuri pentru învățători, transformate apoi în școli pedagogice, și a sporit numărul școlilor elementare. Astfel, numai după trei ani, la proclamarea Republicii Populare Mongole, se aflau în funcție 12 școlj elementare și își Note de drum din R. P. Mongolă începuseră activitatea cele dinții școli medii și tehnice. Curind după aceea și-a deschis porțile Universitatea de stat „Cioibalsan". Astăzi, invățămîntul mongol, născut acum patru decenii, o dată cu puterea populară, numără 430 de școli de cul- tură generală, frecventate de peste 100.000 de elevi. 97,7% din numărul total al copiilor de vîrstă școlară sînt cuprinși în sistemul de învățămint, ci- fră record dacă ne gîndim că o bună parte a populației își schimbă domici- liul de cîteva ori pe an. In ultimii patru anj cursurile școlilor elementare au fost absolvite de 52.347 de elevi. In prezent, poporul mongol se află în pragul înfăptuirii unei importante hotăriri menite să ridice învălămintul pe o treaptă și mai înaltă. Cel de al XlII-Iea Congres al Partidului Popu'ar Revoluționar Mongol, care a avut loc anul trecut, a trasat sarcina trecerii Ia învălămintul obligatoriu de 7 ani, paralel cu dezvoltarea continuă a în- vățămîntului elementar obligatoriu pentru copiii de 8-12 ani. In acest an școlar, Ia Ulan-Bator și în centrele re- gionale a și fost introdus învățămîn- tu] obligatoriu de 7 ani. Am vizitat R. P. Mongolă cu cîteva zile înainte de începerea acestui an școlar. Peste tot școlile erau gata pre- gătite pentru a-și deschide porțile. Pe șoseaua asfaltată care duce de la Ui lan-Bator la centrul carbonifer Nalai- ha, spre marginea de răsărit a orașu- lui, o școală nouă, cu toată zestrea ei, aștepta începutul noului an școlar. In alt capăt al orașului, spre nord, urma să se deschidă tot atunci noul Palat al pionierilor, adevărat castel din bas- me. Cele mai alese manifestări ale ge- niului popular mongol — de la artele decorative și aplicate pînă la eposul popular prezent în picturile murale din „camera basmelor’ — se îngemănează aici intr-un impunător monument în- chinat tinerei generații. Am cunoscut în partea de mijloc a țării, într-un sat îndepărtat, o învăță- toare — fiica colectivistului Bazarril- ciaa. Strînsul finului, care are aici semnificația unei adevărate sărbători a muncii, era în toi. Un întreg ciclu de îndeletniciri domestice se leagă de acest eveniment. De aceea la el par- ticipă toată lumea, de la păstorul încă- runțit de vreme și de asprimile stepei pînă la prichindelul care-și poartă cu demnitate smocul de păr din creștet retezat pe frunte, după obiceiul mon- gol. Am văzut-o pe învățătoare adu- nînd fînul cu furca și cu grebla, ca și pe Ia noi, în rînd cu cei mai harnici colectiviști. Intr-o clipă de răgaz rugat-o să-mi spună dacă izbutește.^M aibă o frecvență bună la școală, țintar seama că iurtele colectiviștilor, ca și gospodăriile de munte din părțile noa- stre, sînt împrăștiate pe distante mari, iar cei mai mulți dintre părinți, prin natura îndeletnicirii lor, nu au domi- ciliu stabil. Ml-a răspuns că în școlile elementare din sate elevii sînt între- ținuți pe seama statului, care Ie pune la îndemână gratuit cazare și masă, haine și rechizite școlare. La cîteva zeci de kilometri de satul unde am cunoscut-o pe această învă- țătoare se află localitatea Șivert. De cițiva ani a fost întemeiată aici Ia gura unei lunci pitorești o tabără de pionieri. Am fost vreme de cîteva cea- suri oaspetele acestei tabere. Gazdele m-au îndemnat să vizitez pe rînd cer- cul tinerilor miciuriniști, „al mîinilor îndemînatice", al coriștilor și dansato- rilor. La cercul „mîinilor îndemîna- tice’ am văzut fețe de pernă, ștergare și batiste împodobite cu desene stîn- gace dar pline de fantezie, cele mai multe dintre ele înfătișînd scene din viata de fiecare zi — o turmă. un păstor, un arcaș, un cal, o cămilă. Copiii araților crescători de vile, fiii iobagilor de ieri, se bucură astăzi de o viată la care n-ar fi cutezai să rîvnească închipuirea cea mai înari- pată a părinților și strămoșilor lor. Pretutindeni, pe podișurile munților Arahangai sau în deșertul Gobi, în ca- pitala de astăzi a tării și în străve- chiul Karakum, cultura, școala au in- trat adine în viața de toate zilele a mongolilor. In țara în care pînă la revoluție nu exista nici o școală în limba maternă, analfabetismul este astăzi lichidat. La o populație în jurul unui milion de locuitori — peste 100.000 de școlari. Din zer» oameni — unul învață. BORIS BUZILA Redacția și administrația. București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.10. Tiparul ; Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin* București. Piața Scînteii. Abonamente la „Gazeta învățămintului* se fac la toate oficiile poștale prin factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și Instituții. Abonamente: I an — 12,50 lei ; 6 Iun i— 6,25 1ei ; 3 luni — 3,12 lei.