(biblioteca Centrală . | Reg;onsă i | Hunetioare-Deva Proletari din toate țările, uniți-vă ! Smeîu Invttminîului Organ al Ministerului invăjămiDiului ți Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invăiămini și Cultură Anul XI, Nr. 506 Vineri 20 februarie 1959 8 pagini 25 bani Cuvîntarea tovarășului 9 Gheorghe Gheorghiu -Dej la cea de-a doua Conferință pe țară a U. A. S. R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin ți Guvernul Republicii Populare Romine, transmit delegațiloc la Confe- rința Națională a Asociațiilor Studențești și tuturor studenților din Republica Populară Romină, un salut călduros. (Aplauze pre- lungite. urale). In țara noastră, tineretul re- prezintă o însemnată tortă so- cială și politică. El și-a dovedit devotamentul său de neclintit fată de partidul nostru ți poli- tica sa in toate marile bătălii pentru cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, pen- tru făurirea ți consolidarea sta- tului democrat-popular. Punind în slujba poporului capacitatea sa creatoare, energia nesecată și entuziasmul ce-i sint caracteristice, tineretul, condus de partid, aduce un aport deosebit de prețios in opera de făurire a vieții noi socialiste. Partidul și guvernul, intregul popor, mani- festă o deosebită grijă și dra- goste față de tinăra generație, țață de viitoarele cadre de inte- lectuali. Studenții constituie unul din detașamentele irrnortante ale ti- neretului. de a cărui creștere ți pregătire temeinică pentru mun- că și viață este profund interesat intregul popor. Conferința Națională a Asocia- țiilor Studențești se desfășoară in condițiile unui puternic avint în muncă el clasei muncitoare, ță- rănimii muncitoare, intelectuali- tății, pentru construirea econo- miei și culturii socialiste. Mergind ferm pe drumul arătat de partid, poporul nostru a obți- nut intr-un timp scurt realizări de însemnătate istorică cu care pe drept cuvint se poate mindri. Industria noastră socialistă s-a dezvoltat intr-un ritm susținut. La sfirțitul acestui an volumul producției industriale va depăși de 4 ori și jumătate nivelul anu- lui 1938. din care cel al mijloace- lor de producție de 5 ori și ju- mătate. Agricultura se dezvoltă conți* nui pe calea socialismului. Sec- te rul socialist in agricultură cu- prinde de pe acum aproape 60 la sută din suprafața agricolă a tării. Venitul național al țării noas- tre a crescut in ultimii 10 ani de peste 3 ori. Ca rezultat al dez- vultării economiei naționale crește necontenit nivelul de trai al po- porului muncitor. la Mii democrației populare au fost obținute importante rezultase in înfăptuirea revoluției cultu- ra'e. Știința ți cultura au devenit M boa al maselor de oameni ai ummkîL A fost creată o largă bază ma- terială necesară dezvoltării invă- țaoootului, activității științifice, art.stace. muncii culturale de ma- să. Numai pentru nevoile invăță- nuntului s-au alocat intre 1961-1958 dtn bugetul statului peste 20 miliarde lei, din care a- proape 3 miliarde și jumătate nu- mai pentru invâțămintul superior- Au fosl reamenajate și construi- te zeci de localuri pentru invăță- mintul superior ți numeroase la- boratoare. Aproape 60 ta sută din numărul total al studenților pri- mesc astăzi burse de stat. Peste 55 fa sută din studenți locuiesc în căminele ce le-au fost puse la dispoziție în acest scop. In toate centrele universitare funcționează cantine studențești la care iau masa mai mult de 65 la sută din- tre studenți. Construcția economiei și culturii socialiste a cerut schimbări fun- damentale în organizarea și con- ținutul învățămîntului superior, în munca de pregătire a cadrelor de intelectuali necesari patriei noastre. Procesul de învățămint a fost orientat pe o bază nouă, științi- fică-materialislă și îndreptat spre o strinsă legătură cu practica construcției socialiste. Invățămîntul superior a fost lăr- git și reprofilat în vederea satis- facerii cerințelor crescînde ale dez- voltării economiei naționale și a vieții social-culturale. Au fost create noi institute și facultăți, corespunzătoare acelor ramuri ale economiei, care au luat o puter- nică dezvoltare în anii regimului democrat-popular- Porțile institutelor și facultăți- lor noastre s-au deschis larg pentru fiii oamenilor muncii. Dacă în timpul regimului burghezo-mo- șieresc marea majoritate a studen- ților erau proveniți din rindurile păturilor avute, în anul universi- tar 1958-1959, studenții proveniți din rindurile clasei muncitoare, ță- rănimii muncitoare, intelectuali- tății, reprezintă peste 90 la sută din totalul studenților. Marea majoritate a studenților dovedesc devotamentul lor față de cauza construcției socialiste, mun- cind cu simț de răspundere și se- riozitate și obținînd succese în- semnate la învățătură și în acti- vitatea obștească. Un rol de mare răspundere în creșterea și educarea noii generații de intelectuali îl au cadrele di- dactice universitare care, în imensa lor majoritate, se stră- duiesc cu dragoste și perseverență să predea studenților cunoștințele necesare, pentru a-i forma ca specialiști de o înaltă calificare, cetățeni conștienți și constructori activi ai socialismului. Școala noastră superioară aduce o contribuție de preț la formarea intelectualității noi, cuprinzind mii și mii de ingineri, medici, profe- sori, artiști, proveniți din rinduri- le celor ce muncesc- Poporul nos- tru se mîndrește cu acest detașa- ment puternic de intelectuali noi care — alături de imensa majori- tate a vechii intelectualități — contribuie cu talentul, entuziasmul și întreaga lor capacitate la re- zolvarea problemelor complexe ale producției industriale și agricole, la înfăptuirea revoluției culturale, la ridicarea pe o treaptă din ce în ce mai înaltă a prestigiului inter- național a| științei și culturii noas- tre. (Aplauze). Tovarăși, Pe linia indicată de Congresul al fl-lea al partidului și de ple- narele C. C. al P.M.R., partidul mobilizează și concentrează efor- turile întregului popor pentru spo- rirea continuă a forțelor de pro- ducție, dezvoltarea industriei și transformarea socialistă a agricul- turii, ridicarea necontenită a pro- ductivității muncii în toate do- meniile, pentru scoaterea la iveală și punerea în valoare a uriașelor bogății naturale ale țării și a ma- rilor rezerve de care dispune eco- nomia, pentru creșterea continuă a producției de bunuri materiale și culturale. îndeplinirea acestor obiective cere un număr din ce în ce mai mare de cadre cu calificare supe- rioară, specialiști in domeniul teh- nic, științific, didactic- Aceasta constituie o importantă problemă de partid și de stat. Sarcina principală ce stă in prezent in fața învățămintului su- perior este ca, odată cu pregăti- rea teoretică a studenților, să asi- gure o legătură strinsă a proce- sului de învățămint cu cerințele industriei, agriculturii și culturii noastre socialiste în plină dezvol- tare. Trebuie cu grijă elaborate și ex- perimentate căile și metodele le- gării învățămintului superior de practică, a îmbinării cunoștințelor teoretice temeinice cu o bună ca- lificare tehnică, genera1izindu-se experiența pozitivă acumulată în această direcție. De asemenea, trebuie luate măsuri în vederea îmbunătățirii învățămintului seral și fără frecvență pentru ca acesta să formeze un număr din ce în ce mai mare de cadre cu pregătire superioară din rindurile tinerilor care lucrează nemijlocit în pro- ducție. Să formăm in rindurile ti- neretului o opinie de masă pentru a se pregăti în vederea intrării in școli superioare muncind în pro- ducție, deoarece drumul cel mai sigur spre invățămintul superior, spre o calificare profesională înal- tă, duce prin școala muncii in fa- brică, în uzină, in mină, în gos- podăria agricolă de stat, in gos- podăria agricolă colectivă! (Aplau- ze furtunoase). Cadrele didactice au datoria de a asigura cunoașterea și însușirea de către studenți a celor mai noi descoperiri ale științei și a reali- zărilor tehnicii mondiale și, în primul rînd ale științei și tehnicii sovietice, care și-au dovedit supe- rioritatea în cele mai importante domenii. Corpul didactic și asociațiile studențești trebuie să atragă in activitatea științifică un număr cit mai mare de studenți și — ceea ce este deosebit de impor- tant — să îndrepte cercetările științifice spre rezolvarea proble- melor concrete ale producției din Întreprinderi, unități agrișe — principalul criteriu de apreciere a eficacității muncii științifice a studenților. Tovarăși, Cunoașterea temeinică a științei marxist-leniniste, a adevărului științific despre natură, viață, so- cietate, ajută pe studenți la înțe- legerea justă și aprofundarea ori- cărei ramuri a științei, la inter- pretarea justă a evenimentelor is- toriei mondiale contemporane, la cunoașterea și înțelegerea profun- dă a politicii partidului și statu- lui nostru, a perspectivelor dezvol- tării țării noastre, îi ajută să de- vină buni specialiști, cetățeni con- știenți, luptători activi pentru pro- gresul patriei socialiste, pentru progresul omenirii. In munca de educare a tinere- tului studios trebuie acordată o mare atenție însușirii filozofici și economiei politice marxist-leninis- te, istoriei mișcării muncitorești din țara noastră și n-jișcării mun- citorești internaționale. Trebuie dusă o luptă hotărită împotriva rămășițelor mentalității și mora- vurilor burgheze, pentru comba- terea influenței concepțiilor burghe- ze în știință și a prejudecăților mis- tice, care impiedică pe cei ce este încă stăpiuit de ele, să se formeze ca un adevărat intelectual de valoare. Aceste rămășițe ale trecutului nu dispar de la sine, lichidarea lor, eliberarea oamenilor muncii și, in primul rînd a tineretului — de astfel de rămășițe in gindire, ne- cesită o muncă ideologică perse- verentă. Lupta ce se desfășoară m- (Coniinuare in pag. 6) ^IIIIIIIIItlIllllllllllllllllllllllllllllllllllillIIN I Ziua Armatei | I Souîetice 1 c i = Se împlinesc 41 de ani ■ g de la nașterea glorioasei = = Armate Sovietice. Ea și-a g g făcut intrarea în istorie B ș tn zilele grele cînd o pri- B g mejdie de moarte ame- g g nin/a tinăra Țară a So- g = vietelor, făurită prin Ma- = g rea Revoluție Socialistă g ș din Octombrie. împotriva U g ei iși minase mașina de B g război imperialismul ger- § £ man lacom. Atunci, în a- g g cele zile, a răsunat fier- g = binte chemarea partidului Ș = lui Lenin; ,,Patșift e In H g primejdie". Se nășteau 5 g primele unități regulate, O g ale căror rinduri erau în- = g groșate de muncitori și g g de fărani, comuniști și = = fără de partid, devotafi s = fără margini cauzei revo- g g lufiei. Aceste unităli slab g = înarmate, prost echipate, § — dar de o forjă invincibilă g ă prin conștiința soldajilor g g lor, prin coeziunea ce g s unea intr-un singur tot = g coloanele lor, au învins = g la Pskov și Narva pe in- g = vadator. Armata Sovieti- § B că, armată a muncitorilor = H și (ăranilor elibera fi, ‘ar- g g mată a fră/iei popoarelor g : sovietice, armată pătrun- S g să de spiritul luminos dl = g internaționalismului pro- g = letar, își începe astfel g ș drumul său de luptă. g Țara Sovietică era ame- = g ninfată din toate părfile. g g Întreaga reacțiune inter- = = națională se coalizase g g împotriva ei. 14 state g g capitaliste s-au năpustit E |---------------------------------E 9 (Continuare în pag. 6-a) g i f SlIHIIUIIIIIIIIIIMIM LUPENII pregătesc noi cadre de mineri Grupul școlar minier din Lu- peni este unul din centrele create în ultimii ani pentru formarea cadrelor viitoare ale industriei noastre extractive. Școala profesională a acestui Complex pregătește aproape 500 de viitori mecanici și elec- tricieni de mină la nivelul ce- rințelor tehnicii moderne. In predarea lecțiilor, profe- sorii caută să pună îndeosebi accentul pe strînsa legătură a cunoștințelor teoretice cu mun- ca practică în sectorul minier. De aceea ei fac numeroase a- plicații practice. De exemplu, profesorul inginer Nicolae Ti- vig, după ce a predat la anul III mecanici d? mină, in cadrul orelor de tehnologie specială capitolul „Transportul pe pu- țuri". a vizitat cu ei instalați- ile de extracție de la mina Lu- peni. Folosind exemplele con- crete pe care le-a prilejuit a- ceastă vizită, tovarășul Tivig a asigurat o temeinică fixare a cunoștințelor predate. La fel procedează profesorul inginer Anton Hauptman. Predînd, de pildă, tema privitoare la inter vențiile urgente de reparații, acesta a explicat materialul in strînsă legătură cu aplicațiile practice pentru repararea unei pompe pneumatice și a unui motor electric. In cadrul pre- dării tehnologiei de specialita- te la electricienii de mină, profesorul inniner Constantin Firoiu a arătat in mod prac- tic ucenicilor din anul II păr- țile componente ale tabloului de distribuție pentru grupul motor generator, le-a explicat modul de funcționare a .edre- sorului cu mercur, transforma- torul de iluminat cu părțile sale componente etc. Numeroase aplicații practice ale lecțiilor sînt efectuate în laboratoarele de fizică și elec- trotehnică ale școlii, labora- toare înzestrate cu principale- le aparate și instrumente de măsură și control folosite in această ramură industrială. Bogatele cunoștințe pe care Je dobindesc' ucenicii mineri, «int >u numai predate in strîn- •ă legătură cu practica, ci și verificate în activitatea prac- tică pe care o desfășoară a- pești tineri. In anul I, ucenicii din toate specialitățile, electricieni, me- canici de mină și frezori fac practică în atelierele școlii. Atelierele dispun de tot utila- jul necesar pentru înarmarea ucenicilor cu deprinderi trai- nice de executare a tuturor o- perațiilor cuprinse în progra- ma școlară, in strinsă legătu- ră cu specificul muncii in sub. ter-.n Paralel cu efectuarea lucră- rilor prevăzute in plan, uceni- cii vizitează diferite locuri de muncă in subteran pentru a cunoaște nemijlocit sarcinile pe care vor trebui să le înde- p.mească. De exemplu, uceni- cii care se pregătesc să devi- nă electricieni de mină au ur- mărit cu atenție sub îndruma- rea maiștrilor instructor, Gh. Buric și Lazăr Patriche, cum lucrează muncitorii calificati la instalarea și întreținerea re- țele- electrice a minelor. Ei și au dat seama astfel de im- portanța unei intervenții prompte și calificate pentru înlăturarea defecțiunilor care se ivesc. Ucenicii din anii Ii și II! își desfășoară activitatea prac- tică la minele din Lupeni, A- ninoasa. Vulcan și Uricani. Cei mai mulți lucrează la a- telierele minei Lupeni, care este și întreprinderea tutelară a școlii- Aici activitatea uce- nicilor este coordonată de un maistru de înaltă calificare, tehn-cianul electromecanic Pe- tre Oraveț, care-și desfășoară munca in colaborare strinsă cu șefii de atelier. Fiecare ucenic din anul II lucrează pe lingă un muncitor calificat Ucenicii din anul III își desfășoară practica fie pe baza bonurilor individuale de lucru, fie încadrați în brigăzi și echipe de muncitori, sub conducerea unui maistru. Instruirea practică în pro- ducție este controlată zilnic de maiștri și de șefii de bri- gadă La rîndul lor, controlea- ză munca ucenicilor și profe- sorii ingineri care predau teh- nologia meseriei. Aceștia ur- măresc atît rezultatele activi- tății practice a ucenicilor, cît și nivelul cunoștințelor și de- prinderilor lor, așa cum se reflectă în însemnările și schi, țele acestora din carnetele de practică. Ucenicii' trec, conform gra- ficului de rotație, prin toate secțiile și operațiile prevăzute în programa școlară. Aceasta îi ajută să-și perfecționeze de- prinderile practice și cunoștin- țele de specialitate. Muncito- rii care le îndrumă activita- tea se ocupă cu dragoste și grijă părintească de buna lor pregătire. Practica ucenicilor s ar des- fășura cu rezultate și mai bu- ne dacă în regulamentul de practică n ar exista unele de- ficiențe. Astfel, regulamentul de practică prevede înche- ierea contractului de califica- re pentru fiecare ucenic cu un singur muncitor. Or, mun- citorul căruia i-a fost reparti- zat un ucenic pe bază de con- tract, lucrează intr-un singur loc de muncă, fiind specializat numai într-o anumită ramură. In plus muncitorii lucrează în trei schimburi, pe cind uceni- cii numai în schimbul întii, sau cel mult și în schimbul doi. Deci, muncitorul nu are alături de el. permanent, uce- nicul cu care a încheiat con- tractul de calificare. Pentru remedierea acestei situații propunem pentru vii- tor includerea în cadrul con- tractelor a unui paragraf care să sublinieze și totodată să stimuleze mai mult interesul muncitorilor pentru instruirea acelor ucenici cu care nu au contract direct de calificare, dar care conform graficului de rotație trec o anumită perioa- dă prin sectorul lor de activi- tate. Credem de asemenea ni- merit ca să se prevadă pen- tru scoală, la un număr deter- minat he ucenici, maiștri- coordonatori. Cu ajutorul a cestora se va putea urmări mai bine și îndruma sistema- tic activitatea practică desfă- șurată de ucenici în diferite sectoare ale minelor. Școala noastră se străduieș- te să asigure nu numai buna pregătire a viitorilor mineri, ci și dezvoltarea lor multila- terală. Dispunem de o biblio- tecă bogată, cu aproape 20.000 de volume și care se îmbogă- țește permanent. Colectivul de conducere al bibliotecii, în colaborare cu profesorii di- riginți și organizația U.T.M., întreceri în cadrul Sparlachiadei tinerelului Era intr-o dumi- nică de la începu- tul acestei luni cind luînd startul in competiția „Spartachiada ti- neretului" (fază pe colectiv), 184 uce- nici ai Grupului școlar petrol-chimie din Cimpina s-au angajai în primele întreceri de șah și t-his de mu să. D ipă citeva zile, într-o seară, în sa- la de gimnastici un gong anunța înce- putul campionatu- lui de irîntâ. Cro- nometrele au intrat in funcțiune și cei 43 de ucenici, im- părțiți pe diferite categorii, au înce- put întrecerea ur- măriți șt încurajați de sute de colegi. După aceea 120 de gimnaști și-au disputat intiietafea în cedrul campio- natului de gimna- stică- Echipe după echipe s-au prezen- tai în concurs. Ucenicii din anul l au ocupat primul ioc și dreptul de participare in faza Macheta ansaMblulwi arhitectonic al Giupului fcslai minier din Lupeni. Majoritatea clădirilor ansamblului ao fost terminate ți date în folosința. organizează numeroase prezen- tări de lucrări ideologice, li- terare și tehnice, cele din ur- mă fiind însoțite de proiecția unor diafihne. Activitatea bogată desfășu- rată de colectivul bibliotecii a dus la antrenarea masivă a ucenicilor în cadrul concursu- lui „Iubiți cartea*. Cercul de creație literară. care a luat ființă ca urmare a activității desfășurate în cadrul biblio- tecii, a obținut și el însemna- te succese. Ziarul local „Stea- gul roșu* a publicat nume- roase versuri scrise de uceni- cii Paul Nicola, Ion Amărăs- cu și Tiberiu Bălan. Ucenicii școlii noastre iu- besc mult și sportul. Ei partici- pă cu însuflețire la secțiile de atletism, gimnastică, fotbal, volei, baschet, șah ale clubu- lui sportiv „Jiul*. Cu prile- jul diferitelor competiții loca- le echipele școlii noastre au repurtat succese însemnate. Astfel. la concursul pentru cupa „16 Februarie", ele au ocupat locurile fruntașe. Nu- meroși ucenici au ocupat, de asemenea, primele locuri la faza raională a concursurilor de atletism. In cadrul extinderii comple- xului arhitectural al grupului școlar sint prevăzute, printre altele, construcția anei spați- oase săli de sport și amena- jarea. cu larga participare a ucenicilor, a unor noi terenuri de atletism care vor permite o și mai bogată activitate in domeniul culturii fizice. Astfel viitoarea generație de mineri crește robustă, se dezvoltă armonios. înconjura- tă de dragostea minerilor mai virstnici, care dau la lumină jrețioasa pi ine a industriei — cărbunele. ARON CR1STEA director al Gropului «ceiar minier Lupeni superioară a con- cursului. Organizată cu multă grijă și pri- cepere de către conducerea colecti- vului sportiv „Tt- nărui petrolist", Spartachiada de iarnă s-a bucurct de o mare populari- tate in rîndul tutu- ror ucenicilor. cu- prinzând în cadrul întrecerilor aproape întregul colectiv al grupului școlar. PROF DOINA ONEA Cimpina Lecții premergătoare campaniei agricole d e primăva ră In perioada din preajma și de la începutul primăverii in școlile profesionale și tehnice cu caracter agricol, cadrele di- dactice trebuie să intensifice activitatea elevilor și ucenici- lor în cadrul lucrărilor prac- tice. Acum in lunile februarie și martie se pot efectua in cadrul fermei didactice o serie de lu- crări importante pentru fiecare ramură de producție în parte. Către aceste lucrări trebuie să șe concentreze atenția profeso- rilor. Lucrările la ferma didac- tică îmbrățișează principalele discipline de specialitate; agrl. cultwa, legumicultura, potni- cnltura, viticultura, mecaniza- rea ș.a. Cadrele didactice tre- buie să cuprindă neapărat in planurile lor calendaristice a- ceste lucrări care oferă elevilor posibilitatea să-și pună în apli- care cunoștințele teoretice În- sușite in cadrul cursurilor de specialitate. In aedași timp, participarea elevilor la lucrări- le care se desfășoară pe supra- fețele de producție ale fermei va aduce o contribuție nemij- locită ta realizarea sarcinilor de plan. Participarea activă a elevilor și ucenicilor la lucrările din ferma didactică cu ocazia lec- țiilor de aplicații practice tre- buie să fie orientată in lumi- na sarcinilor Plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie cu privire la sporirea și extin- derea culturii ptantdor oleagi- noase, a sfeclei de zahăr, ex- tinderea suprafețelor ocupate cu cultura viței de vie, a po- milor fructiferi, intensificarea mecanizării lucrărilor agricole etc. Trebuie acordată o atenție deosebită acelor lucrări ce se desfășoară doar in această pe- rioadă și pe care elevii nu le mai mtîlnesc in timpul practi- cii in producție. Astfel, in ca- drul lucrărilor practice la dis- ciplina „agricultură generală" elevii trebuie să se inițieze cu deosebire in lucrări de condi- ționare și tratare a semințelor, încercarea puterii germinative a semințelor plantelor din pla- nul de cultură, pregătirea tere- nului în vederea insămînțării plantelor de primăvară, iarovi- zarea cartofilor și a altor plante, pregătirea, transportul și incorporarea îngrășămintelor naturale și minerale Ș.a. La pomicultură, prin lucră- rile practice din această perioa- dă trebuie să li se formeze u- cenicilor și elevilor pikeperj și deprinderi de bază pentru ope- rațiile de altoire, prin exerciții și demonstrații practice repeta- te. pregătirea soluțiilor msecto fungicide pentru stropirile de iarnă ale pomilor din livezi șl ale altoilor din pepiniere, pre- gătirea terenului pentru p antaf, curățatul coroanei și a tulpini- lor pomilor de mușchi și li- cheni, tăierea ramurilor uscate. In cadrul lucrărilor practice la disciplina mecanizarea și e- lectrificarea agriculturii uceni- cii trebuie să fie deprinși cu montarea și demontarea mași- nilor agricole, fixarea diferite- lor mașini in poziția de lucru și de transport, efectuarea pro- bei diferitelor mașini de semă- nat etc. In perioada actuală sint multe lucrări care trebuie efec- tuate de către elevi Ia lec|iiie practice in cadrul studiului vi- ticulturii; controlarea și verifi- carea materialului săditor pus la păstrat, exerciții de altoire, pregătirea materialelor și unel- telor în vederea altoitului la masă etc. Pentru a asigura cuprinderea întregului complex de lucrări care pot fi efectuate in gospo- dăria didactică, profesorii tre- buie să-și planifice aceste lec- ții in intervalul de timp cînd ele se pot desfășura în mod real în gospodăria didactică sau pe terenurile gospodăriei a- gricole de sțaț pe lingă care funcționează școala. Știind că aceste lucrări nu se pot parcurge în bune condiții de- cit în cadrul a 2—3 ore conse- cutiv, este bine ca orarul să fie întocmit în așa fel incit pentru fiecare obiect de speci- alitate să se planifice săptămî- nal cîte 2—3 ore consecutiv. Astfel elevii vor participa sis- tematic, în cadrul lucrărilor practice pe obiecte, la majori- tatea lucrărilor din fermă. Desfășurîndu-se Ia sfirșitul perioadei cursurilor teoretice, lecțiile de lucrări practice in cadrul fermei sînt un mijloc eficace de control și de ve- rificare a gradului de pregătire a elevilor șî ucenicilor. Pe baza constatărilor făcute in legătură cu felul cum uce- nicii și elevii izbutesc să aplice în cadrul lecțiilor de lucrări practice cunoștințele căpătate la cursurile teoretice, profesorii de specialitate își pot planifica apoi lecțiile de recapitulare, inslstînd în mod deosebit asu- pra anumitor cunoștințe mai pnțin trainice, adincind aceste cunoștințe în lumina noii ex- periențe acumulate de ucenici și elevi. In felul acesta se poa- te asigura o pregătire superi- oară a v itorilor muncitori agri- coli, zootehnicieni și mecaniza- tori pentru perioada practicii de primăvară și de vară. Ing. DUM1TPU DANCA Ciul însemn ari despre activitatea cu părinții In rezolvarea diferitelor probleme e- ducative pe care le ridică munca mea ca dirigintă caut să-mi asigur o cola- borMe cit mai strînsă a familiilor uce- nicilor. lată cîteva exemple ...tatr-una din zilele trecute, mama unei ucenice din clasa mea a venit să mă întrebe de ce fiica ei este reținută aproape zilnic după orele de cursuri h școală, fiind obligată să vină tîrziu aca- să. Fata nu fusese reținută însă nici- odată Ia școală după orele de curs. Din discuțiile ulterioare avute cu ca am constatat că-și pierdea de fapt timpul Împreună cu cîteva prietene pe la vi- irinele magazinelor, la cinematografe esc. Pentru a împiedica aceste hoină- reli da una t-o are i-am recomandat ma- mei să alcătuiască, împreună cu fiica ei, programul fiecărei zile. Așa cum am sfătuit-o, mama n-a împiedicat-o nici sa se plimbe, nici să meargă la cine- matograf — însă în mod rațional și cu știrea părinților. In felul acesta, fata a renunțat treptat la hoinăreli, iar as- tăzi este una dintre cele mai discipli- nate ucenice din clasă. _.Ara constatat, cercetînd ținuta uce- mcetor cu care lucrez, că una din ele poartă rochii nepotrivite pentru vîrsti ei. pantofi cu tocuri prea înalte etc. I-am atras de cfteva ori atenția asu- pra acestui Itreru, dar n-am izbutit s-o conving. Continua să umble înzorzo- n>.:j și preocuparea excesivă pentru imbrăcămjțite o făcea să se dezintere seze de carte. Intr-o zf ptecînd ta școală, am zărft-o traversind strada într-o ținută excen- trică. leganîndu-se pe niște tocuri ne- sfirșite și foșnind din japonul dantelat pe care căuta să-l pună în evidență cu fiece me-^are La cîțiva pași In urmă, mama ei o p---.es plină de îneîntare. Am înțeles -"v-v! de ce ucenica ee do- ved. - rec ncitrantâ la sfaturile pe care ■ le .răceam «a încurajată de nejusti- ficata rtrrobare a familiei. Am ebemat-o la școala pe mama ei. I-am explicat că preocupările pe care le vădește fiica sa pentru îmbrăcă- minte mi sint niște simple manifestări de suprafață, ci încep să aibă re- percusiuni în întreaga comportare a a- cesteia, tn superficialitatea cu care a început să o'- ească învățătura, activi- tatea ’r ,-M>r ți că, Incurajtnd aceste tendințe. iaouta u numai că-i cultivi proiîul i cv , ăaz aduce prejudkîi iiqi pregein sak >v a .i/lâ. Mama a -=s «o.-c.e acestea și și-a schimbat ” - lăți de fiica ei, care are aczsn • ti nula sobră. Mai mult —■ com- poriărea L‘ă de colege, seriozitatea în ț"-*-, cunoștințelor vădesc începutul unei cotituri îmbucurătoare în atitudi- nea și munca ucenicei. _.Uaa din ucenicele mele, o fată inte- ligentă și studioasă, are un caracter dr cil: arogantă față de colege, încre- z'fa. răutăcioasă. Vizitîndu-i părinții hnr-una dm zile le-am vorbit despre atitudinea necolegială a fiicei lor, des- pre manifestările ei negative. Am cău- tat, totodată, să subliniez și calitățile fetei. Am văzut atunci cu surprindere că m$nu începe să plîngă. spunînd că T« apropieiea Predealului, pe drumul spre Ptriui Rece, se înalță impușilor Corn plexul școlar specia! pentru invățămintul profesional. ea știe de mult aceasta, că a încercat să-și schimbe fiica, dar n-a izbutit din pricina tatălui ei, care o răsfață prea mult și îi ia apărarea cînd nu trebuie. Tatăl a început să riposteze violent, mama a dat noi exemple și a avut loc o adevărată „scenă". Lucrurile erau, după cum se vede, destul dc compli- cate. Am revenit de cîleva ori la aceas- tă familie, am stat de vorbă separat cu fiecare dintre părinți. Mai întîi cu ta- tăl, arătîndu-j că atitudinea lui este dăunătoare educației fetei, atît prin fe- lul cum ti cocoloșește anumite greșeli, cît și prin exemplul lui personal, prin diminuarea prestigiului mamei. Stînd de vorbă cu mama ucenicei, am rugat-o să caute, la rîndul ei, să evite repeta- rea unor scene ca aceea la care asista- sem. Interesul manifestat în ultimul timp de părinții ucenicei față de com- portarea fiicei lor în școală, participa- rea regulată la ședințele cu părinții și atitudinea lor în aceste ședințe dove- desc că în această familie a început să revină armonia atît de necesară pentru buna educare a copilului. ...Intr-o vreme începuseră să circule în clasa mea cîteva romane „senzaționale" sau siropoase, din cele editate acum vreo 20 de ani. Interesîndu-mă de unde provin, am aflat ca au fost aduse de una dintre ucenice. Aceasta mi-a mărtu- risit că le-a descoperit acasă, printre alte volume uitate într-un colț. Stînd de cu tatăl fetei, acesta rai a spus că a văzut-o într-adevar ci- tind aceste romane, dar că nu a acor- dat prea multa importanță faptului. I-am citit cîteva pasagii dintr-unul din ele, îmbicsite de mistici wn, de fals exo- tism, de senzualitate. Atunci tatăl și-a reamintit și el conținutul altor In școala Doctorul Coriolan Ghergariu, directo- rul Complexului școlar special din Pre- deal, deschide tn fașa met un registru de dimensiuni impresionante. ^Aici — tmi arată el — sint consemnate toate datele mai importante tle fiecărui elen care vine la școala noaslrt Bineințe- les, principalele înaumnari te referi ia starea sănătății elevilor atunci and sosesc fi la evoluția acesteia plnd h cHpa cînd părăsesc școala. Așa cum știți, elevii secției preventoriate a com- plexului nu stau tn școală decît a land și jumătate — două. Totuși, cea mai mare parte dintre ei pleacă radical schimbați față de trecut, mal robuști, mai voioși". Două din cifrele consemnate in fișa fiecărui elev sînt deosebit de elocventa tn privința îngrijirii pe care a primesc elevii școlii-preventoriu. Este vorba de cifrele care indică greutatea cu care au venit și greutatea cu care pleacă. In medie, elevii cîștigă tn cursul celor aproximativ șase săptămîni pe care le petrec în școală, 3-4 kg. re" de acest fel și și-a dat seama cil sînt de dăunătoare. Din proprie iniția- tivă a hotărît să le distrugă. Și astfel — intrucît o dată cu explicațiile pe care le-am dat ucenicelor asupra carac- terului acestei așa zise literaturi a dis- părut și sursa de aprovizionare cu a- ceastă maculatură literară, problema s-a rezolvat. * ...Din discuțiile cu părinții am con- statat că unii din ei supraapreciază în- sușirile copiilor, iar alții, dimpotrivă, îi subapreciază sau chiar le desconsideră posibilitățile. Ambele atitudini sînt, de- sigur, greșite. Pentru a determina o a- precîere justă din partea părinților a capacității de muncă șt a aptitudinilor copiilor lor, am organizat recent o ex- poziție a lucrărilor realizate de uce- nici. Chiar din prima zi după deschide- rea expoziției a venit la școală mama unei ucenice susținind supărată că fiica ei primește note mai mici decît merită (de altfel aceasta are note destul de bune, dar nu pe măsura, orgoliului ma- mei). Am rugat-o să viziteze cu mine expoziția. A rămas uimită de lucrările frumoase executate de ucenice și apoi mi-a mărturisii: „Tovarășă dirigintă, cind am venit consideram eă fiica mea a fost nedreptățită. Acum, văzînd lu- crările executate de ea și de colegele ei, îmi dau seama eă alți copii învață și lucrează și mai bine. Ați avut dreptate că i-ați pus note pe care i-ați pus-o". Convorbirile personale pe care le am cu părinții ucenicelor mele fac ca a- eeștia si manifeste mult interes pentru adunările organizate în școală. La a- ceste adunări discut teme ca „Educa- ția copiilor în familie; rolul exemplu- lui personal al părinților", „Educația estetică in familie" etc. și părinții în- șiși prezintă la aceste adunări unele referate ca dc piidă : „Cum îmi educ copiii", „Cum îmi ajut copiii in pregă- tirea lecțiilor" etc. Toate aceste fapte mi au întărit con- vingerea că acolo unde există o colabo- rare skiiisă și unitară Intre diriginte și părinți, sarcinile educației comuniste a ucenicilor și elevilor au cele mai bune condiții de înfăptuire. M COTEANU maicHă dirigintă la Școala profesională a inirepriaderii „F. C, Ghenrjhin-Dnj". de la poalele Bucegilor Aceasta consemnează, bineînțeles, un evident progres In ceea ce privește dezvoltarea fizică a tinerilor. Dar in cadrul școlii ti se asigură astfel de condiții, incit să nu rămină in urmă nici iu .cm ce privește pregătirea șco- lară. Ei sînt ajuiafl su-fi 'îmbogățească cunoflințeie de speddlitate și. In ace- lași Hmp. participii fa viața bogată a colectivului — o viață tinerească, plină de voie bună. Sună prelung de recreație. ^Și recreația la noi este dtas.-bită de recreațiile în alte școli" — imi spune tovarășul directa* Ghergariu, • H MMdudKfc ne Avctor prin școa- lă. /n uriașa sală de gimnastica, c-se- rial amenajata, elevii fac exerciții de girnnasticu med-unM jgub indrumace-r profesorilor de specialitate. Gimnastica la spalier, exercițiile cu mingea medi- cinală ii fortifica pe elevi șt In ace- lași timp constituie un prilej de destin- dere după primele douu ore de curs? ,,Ținînd seama de starea fizică a ele- vilor — imi explică doctorul Coriolan Ghergariu — programul șco!» este mai redus. Cele patru ore de curs pe zi sint folosite pentru a ține la curent pe elevi cu materia parcursă la cadrul celorlalte școli la disciplinele de cul- tură generală și de cultură tehnică ge- nerală. Pentru o cit mai largă accesibi- litate a materialului predat este mult folosită metoda intuitivă. Se urmărește, în general,, ca elevii să plece din clasă cu cunoștințele însușite pentru a nu trebui să studieze prea mult după a- miază". Majoritatea profesorilor școlii sini tehnicieni, ingineri, dar specificul sar- cuiilor pe cure le au, particularitățile deosebite ale elevilor cer studierea a- mununțită a problemelor de psihologie. „Ne-am propus —• îmi spune tov. Ghergariu — să creăm un cerc special al cadrelor didactice, în care să se stu- dieze., pe baza unor referate, psihologia specifică elevilor cu anumite debilități. Aceasta este cu âtit mai necesar cu cit munca pedagogilor noștri ridică multe probleme speciale. De pildă, în fiecare serie a școlii cu regim preventorial vin aproximativ 100 de elevi din toate col- țurile țării, care se pregătesc in meserii foarte diferite. Prima sarcină este a- ceea de a-i închega inlr-tin colectiv unitar cu preocupări și năzuințe co- mune, tn seria trecută, de exemplu, am avut dificultăți in ce privește încadrarea in viața de colectiv a doi băieți: Florea Iscru și Jenică Lunga. Erau posomo- riți, se izola fiecare in colțul lui, nu Gimnastica de producție La Școala profesională de pe lingă fabrica de postav din Buhuși se acordă o mare aten- ție efectuării cu regularitate de către ucenici a gimnastici) de produefie. Scopul acesteia con- stă in asigurarea unei dezvol- tări normale, armonioase a organismului ucenicilor, preve- nind deficiențele fizice ce ar putea fi cauzate prin angrena- rea asimetrică a unor părți ale corpului. De pildă, pentru ucenicii țesători care folosesc poziția stînd, iar munca lor constă din mișcări rapide ale mîinilor cu brațele și antebrațele nespriji- nite și umerii aduși puțin înainte, se folosesc exerciți) de întindere și de relaxare a ma- selor mușchiulare care au fost cel mai mult solicitate. Efectuind gimnastica de pro- ducție la începutul fiecărei zile de practică ucenicii Școli! pro- fesionale de pe lingă fabrica de postav din Buhuși devin mai sănătoși, mai căliți. MUC EA CREȚU profesor de educație fixică la Școala profesională de ucenici de pe lingă fabrica de pont a v Buhuși vădeau nici an interes pentru activita- tea comună a colectiv alici*, peniru tova- rășii lor. Profesorii au stal de' vorbă de eileva ori eu ei, dar simplele discuții n-au dai rezultate prea bune. Ne-am hotărît alunei să folosim o metodă pe care am socotit-o cea mai indicată in aseme-, nea împrejurări: le-am încredințat a- cestor doi elevi sarcini de răspundere In organizarea colectivului. Ei aveau sarcina de a purta de grijă asupra fe- lului :um ceilalți respectă cura stabi- lită și regimul zilnic indicat de specia- Ușii. Schimbarea atitudinii lui Florea h r.j și Jenică Lungu a fost deindală vizibilă. Conștienți de consecințele pe care le-ar putea avea o neglijență a lor as-pra sănătății întregului colectiv, ei au început să vegheze asupra felului cum ceilalți elevi respectă regimul pre- scris. Aceasta i-a apropiat și i-a făcut si se integreze tn colectiv. O altă problemă importantă în crea- rea unui colectiv unitar al întregului complex școlar este apropierea noilor ceruți in cadrul școlii prevenloriale de ucenicii școlii profesionale speciale — cea de a doua unitate care funcționea- ză In cadrul complexului. Determinantă pentru crearea acestei apropieri este dragostea de muncă, in- teresai elevilor pentru practică. Școala profesională tn cadrul com- plexului din Predeal dispune de ate- liere de lăcătușărie și mobilă fină. După perioada de aclimatizare, elevii de la secția preuentorială au început să vină prin ateliere. Nu li se permi- tea să facă eforturi așa că nu puteau lucra efectiv, dar dragostea pentru meserie îi îmboldea să stea prin preaj- ma bancurilor de lucru, să dea unele sfaturi, o mină de ajutor, O comribuție hotărîtoare la sudarea colectivului întregului complex școlar a adus organizația U.T.M. care ii an- trenează încă de la început in muncă pe noii veniți. Trec pe sub arcada largă a porții din lemn incrustat de la intrarea comple- xului, Pe un mic derdeluș din față s-a formal un adevărat carusel din sănii. Alte grupuri de elevi se plimbă, îndrep- tiadu-se spre Pirită Rece, spre Pre- deal, către Valea Rîșnovei, E ceasul de amurg cînd intr-o im- presionantă osmoză, Bucegii sorb stră- lucirea razelor solare, concentrînd-o in albul orbilor de pe culmi. Și parcă o parte din aceste minunate forțe ale naturii se concentrează dind puteri noi„ tinerești, elevilor școlii de la poalele Bucegilor. M. HERIVAN CADRELE DIN ÎNTREPRINDERI DESPRE MUNCA ILOI ÎN Practica întregește pregătirea teoretica La noi, la Complexul „Grivița Roșie", lucrează aproape 900 de elevi ai Școlii medii ,.Aurel Vlai- cu*. Aici, în secțiile de locomotive, vagoane, scu- Lărie $1 vitezometre, ei se îamiliarizează cu pro- blemele centrale ale producției industriale mo- derne și dobîndesc importante deprinderi de muncă practică. In unele sectoare — cum sînt cele de mecanică și de montaj vagoane — elevii execută chiar piese din planul de producție, lu- crînd sub supravegherea muncitorilor. Astfel ei tnva|ă să cunoască speciiicul lucrărilor din prin- cipalele secții ale unei mari întreprinderi indus- triale, capătă un orizont tehnic larg și își dezvol- tă dragostea pentru munca manuală. După cît se pare. Școala medie „Aurel Vlaicu" intenționează să acorde viitorilor săi absolventi, • dată cu diploma de maturitate, și un certificat de calificare practică pentru lucrările cele mai simple, corespunzătoare categoriei a IlI-a din in- dicatorul tarifar. Consider insă că aceasta nu co- respunde pe deplin cerințelor de formare a unor cadre bine pregătite pentru industria modernă. Socotesc că ar fi maii indicat dacă absolvenții școlilor medii care au efectuat o anumită peri- oadă de practică in producție ar primi o dată cu diploma de maturitate o adeverință in acest sens, cei care se vor încadra apoi direct în producție avînd posibilitatea de a obține o calificare mai înaltă printr-un stagiu practic de aproximativ sase luni. Astfel, tinerii absolvenți ai școlilor de cultură generală ar putea efectua de la Început lucrări de tehnicitate ridicată, și-ar putea valori- fica mult mai larg posibilitățile. De asemenea, ținînd seamă de faptul că elevii școlilor de cultură generală primesc In cursul practicii tn producție o seamă de noțiuni Impor- tante In legătură cu activitatea industrială și cu tehnica folosită în industrie, socotesc nimerit ca Parmanenta colaborare a școlii și întreprinderii — cerința de bazâ Automatizarea pro- cesului de producție în industria textilă, in- troducerea unor ma- șini de înaltă tehni- citate determină un interes egal pentru munca în acest sector atît din partea tineri- lor, cît și a tinerelor. Bineînțeles că băie- ții se interesează în special de funcționa- rea mașinilor, a meca- nismelor, a sistemului de transmitere a e- nergiei, în timp ce fe- tele se preocupă de la început, în special, de lucrul propriu zis. Cunoscind aceasta din experiența activității In rindul ucenicilor școlii profesionale, tehnicienii din secții au căutat să orien- teze în așa fel activi- tatea in producție a e- levHor Școlii de 7 ani nr. 102 care fac practică în întreprin- derea noastră, incit să le cîștige de la în- ceput interesul. Primele noastre constatări, discuțiile purtate de unii dintre tehnicienii noștri cu elevii care vin la practică dovedesc că, în general, activitatea fn producție le-a sti- mulat dragostea pen- tru muncă, curiozita- tea de a afla lucruri ■•i din toate dome- ■iHe tehnicii, setea de ■oi cunoștințe. Aceas- ta contribuie direct la lărgirea pregătirii ge- nerale a elevilor. Tn ceea ce privește colaborarea între fac- torii de răspundere din întreprinderea noastră și cei din școală socotesc că a- vem Încă multe de fă- cut pe viitor. Deși e- levii participă de cî- teva săptămini la munca din ateliere, conducerea Școlii nr. 102 nu a luat o legă- tură mai strînsă cu noi, pentru crearea unui comitet comun, care să sprijine și să îndrume practica în întreprindere. Și noi am întîrziat pînă în prezent cu adoptarea unei asemenea mă- suri. Vom căuta să recîștigăm timpul pierdut pe această li- nie, căci legătura strînsă între conduce- rea și organizația de partid și ce>a sindicală ■ întreprinderii pe de O porte și intre condu- cerea și organizația de partid și cea sindica- lă a școlii pe de altă parte constituie o che- zășie importantă a desfășurării în bune condiții și a îndrumă- rii practicii elevilor in producție. în cadrul acestei conlucrări se va putea extinde prac- tica elevilor în toate secțiile întreprinderii, vom putea organiza demonstrații ale me- todelor înaintate de muncă folosite de fruntași în producție, discuții în care mun- citorii mai vîrstnki să le vorbească elevilor despre condițiile de muncă din trecut și de astăzi etc. Consider că aceste măsuri vor duce la ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului practicii în producție a elevilor. MARIA TIȚA eerot»r. c-rcsizztM fe luzi P M-S. la pe viitor actualele școli tehnice care primesc ab- solvenți cu diplomă de maturitate să fie profilate pentru pregătirea unor specialiști de calificare și mai înaltă decît în prezent. Realizarea acestor propuneri este legată însă slrîns nu numai de pregâtirea practică a elevilor, cl și de nivelul pregătirii lor la cursurile teore- tice de matematică, fizică, chimie, desen. Din cîte mi-am dat eu însumi seama urmărindu i pe elevi, ca și din spusele celor ce lucrează nemijlocit cu elevii, am rămas cu impresia că unii profesori nu se ocupă Încă pe măsura necesității de pregăti- rea tinerilor pentru munca în producție. Maistrul lacob Cămărășoiu, șeful Centrului 7 Armătură din complexul nostru, în care fac practică nume-i roși elevi, observa că profesorii de specialitate, mai ales cei de fizică și de desen, îi întovără- șesc numai rareori pe elevii lor la practică. Dacă ar vizita mai des atelierele complexului ei ar a- vea posibilitatea să și axeze mai mult lecțiile pe aplicații practice, slrîns legate de activitatea des- fășurată de elevi in atelier. De asemenea maiștrii șj muncitorii constată u- neori că elevii nu și-au Însușit suficient de temei- nic cunoștințele de bază în domeniul fizicii. De pildă, un elev Întrebat ce se înțelege printr-un „cal putere* na putut da un răspuns satisfăcă- tor, Poate că aceste lipsuri se datoresc și unor programe și manuale școlare, care ar trebui re- văzute din acest punct de vedere. Cred că, pentru lărgirea cunoștințelor legate de activitatea practică, ar fi bune să li se pre- dea elevilor unele noțiuni de tehnologia materia- lelor și de organe de mașini. Noi am și încercat să facem aceasta, amenajtnd chiar la cadrul com- plexului o sală de curs. Profesorii-maiștri vor face aci scurte instructaje practice, vor preda elevi- lor unele noțiuni de tehnologia materialelor' șl vor executa cu ei lucrări de desen tehnic. Maiștrii șefi de secții din complex consideră nimerită și totodată necesară introducerea unor carnete de practiică ale elevilor. Tn aceste car- nete elevii vor putea să arate ce lucrări au exe- cutat în timpul practicii in producție și să des- crie procesele de fabricație. Astfel de carnete ar fi folositoare nu numai elevilor, dar șl profe- sorilor de fizică și desen care, verifidndu le, ar putea să-șf întregească lecțiile cu numeroase e- xemple practice. In același timp, școala ar avea o evidență clară a întregii activități practice des- fășurate de fiecare elev fn parte. SIMION STAN director adjunct al Coaplenltl C.F.R, ..Grivița Roție' întreprinderile dispun de mari posibilități încă din anul trecut, grupuri mari de elevi de la diferite școli de cultură generală din raionul nostru au început să vină periodic, in cadrul ac- țiunii de politehnizare a învățămintului, la uzinele noastre. Activitatea secțiilor din uzine, în care sînt folosite numeroase mașini moderne de înaltă teh- nicitate, i-a pasionat pe majoritatea elevilor. Ei puneau muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor nu- meroase întrebări in legătură cu funcționarea ma- șinilor-unelte, cu diferitele faze ale proceselor teh- nologice, cu folosirea instrumentelor pentru măsu- rări de mare precizie etc. Se vedea limpede do- rința lor de a putea lucra la mașini de inaltă teh- nicitate și precizie cum sînt strungurile-carusel, strunguri.e-revolver și frezele uriașe. Din păcate, însă, nici una din conducerile școlilor ai căror e- levi ne au vizitat nu și-a manifestat dorința de a trece de la simple vizite prin uzină la organiza- rea practicii permanente a elevilor. Am impresia că există tendința, la unii directori de școli, de a trece la organizarea practicii in pro- ducție a elevilor numai după ce au asigurat în prealabil inițierea in muncă a tinerilor in cadrul atelierelor din școală. Consider insă că toate școlile, indiferent dacă dispun sau ou în prezent de ateliere, pot trece la organizarea practicii In Întreprinderi a elevilor. In ceea ce privește uzina noastră, deși avem multiple și importante sarcini de producție și, în plus, ne ocupăm de ridicarea schimbului de mîine din rindul ucenicilor de astăzi ai școlii profesiona- le, dispunem încă de posibilități și forțe capabile să asigure în bune condiții practica elevilor dintr-o școală de cultură generală. Cred că asemenea po- sibilități mai există și tn alte întreprinderi și soco- tesc că ele pot fi mai larg și eficace folosite de școli chiar in cursul acestui an. MIHAI DOBRE țeful serviciului du cadra ți îavâțâmiat de la uzinele ..Tiua^uri Noi* chernere vădit-o aceste de mii atelierele de repara acumulata pînâ acum Safie studiatâ experiența nuri și care au realizat lucrate ' In rele prind și cu crări Un aspect din activitatea practica a elevilor școlii medii ,,N. Bălcescu1 ție ți interes explicațiile pe care 1 le di Intre Atelierele PTT- Clăbucet fi Școala de 7 ani nr. 175 s-a statornicit de mult timp o colaborare strinsă și rodnică. Mani- festindu-se In forme orga- nizate, această colaborare este îndrumată de un co- mitet in componenta că- ruia intră, pe lingă repre- zentanți ai școtii, ingineri, maiștri, precum și repre- zentanti ai organizațiilor de partid fi U.T.M. din școală fi de la ateliere. Cea mai importantă ac- țiune a comitetului o con- stituie organizarea mun- cii in producție a elevilor. Datorită măsurilor luate de acesta, 60 de elevi ai școlii lucrează la noi în atelierele de strungărie, telefoane, radio, condensa- tori etc.. sub îndrumarea maiștrilor fi a muncito- rilor de înaltă calificare. lată, de pildă, lucrările efectuate de elevii clasei a Vl-a ,.A" intr una ~ din zilele de activitate prac- tică : el au controlat șl verificat 1! aparate tele- fonice, au montat cordoa- nele la 25 de aparate, au montat și verificat 110 condensatori. In aceeași zi, la secția de strungă-ie, șase »evi au executat peste 800 de piulițe pen- tru aparatele telefonice, realizind in medie o pro- ducție egală cu 60 și chiar 70% din norma fixată pentru un strungar califi- cat, bineinfeles socotită la un timp egal de lucru. După cum am aflat de la directorul școlii, tova- rășul Adam Căliman, nu- meroși părinți și-au ex- primat mulțumirea in le- gătură cu noue deprinderi de muncă pe care le-au căpătat copiii lor. Iar co- piii înșiși se arată din ce In ce mai interesați de munca lor in mijlocul muncitorilor, o îndrăgesc tot mai mult. O bună parte din ei, după cum ne povestesc profesorii, își continuă activitatea prac- tică și in orele lor libere, efect ui nd acasă mici lu- crări de montare a sone- riilor, de reparare a apa- ratelor electrice casnice etc. Colaborarea noastră cu școala s-a extins și în afara activității din aie- 'uere. Inginerii și tehni- cienii noștri organizează lecții și lucrări de labora- tor cu elevii tn cadrul școlii. Căutăm să sprijinim in permanență cercurile de fizică și chimie ale ele- vilor, punlndu-le la dispo- ziție aparate, instrumente și materiale. La rindul lor, cadrele didactice sprijină pe muncitorii noștri in or- ganizarea studiului indivi- dual pentru cursurue fără frecvență ale școlilor de cultură generală pe care le urmează aceștia. Dese- ori, din propria lor iniția- tivă, elevii școlii participă alături de muncitori la diferite acțiuni obștești organizate in cadrul ate- lierelor noastre de către comitetul sindical. Pentru viitorul apropiat ne am propus să lărgim și mai mult colaborarea cu școala, intensificind ac- țiunile tn cadrul cărora am obținut rezultate de- osebite. De asemenea pen- tru lărgirea orizontului tehnic al elevilor, ingine- rii și tehnicienii din ate- lierele noastre vor face expuneri In legătură cu or- ganizarea procesului de producție, în Atelierele P.r.T.—Clăbucet. Profeso- rii vor fi chemați să con- tribuie și ei la întărirea legăturii între școală și ateliere, dind periodic con- sultații colective pentru muncitorii care frecven- tează invățămîntul mediu. Un rol important pentru strîngerea colaborării între școală și întreprindere ît pot avea organizațiile sin- dicale din cele două uni- tăți. Va trebui să antre- năm pe viitor mai mult conducerile acestor orga- nizații in acțiunile comite- tului de organizare și în- drumare a practicii, crein- du-le posibilitatea de a organiza acțiuni comune de muncă voluntară, ma- nifestări pe linie culturală, artistică, sportivă. Deși munca practică a elevilor în întreprinderi este oarecum la început s-a adunat, pînă acum, o prețioasă experiență. Ea trebuie studiată și genera- lizată. Consider că Institu- tului de științe pedagogice ti revine, în primul rînd, această sarcină. Poate că s-a fi trecut la elaborarea de lucrări în acest dome- niu. Cred însă că nu tre- buie să se aștepte pînă la publicarea unor materiale ample. E bine să fie cu- noscută, de pe acum, pă- rerea specialiștilor de la in. stitut, pentru ca ea să ajute la dezvoltarea acti-J vității practice a elevilor în producție. Cred că pu- blicațiile pedagogice de specialitate ar trebui să fie pline cu materiale în care să fie popularizată expe- riența bună a școlilor. M. MARCOVICI Inginer-șef al Atelierelor P.T.T. — Clibucet fac practică medie nr. I scu“. Pentru deprindă cu ducției, au secțiile ateii au învățat lucr despre montarea demontarea toca m ion, siurilor și c Tn atelierul d care lucrez cu executarea la ma să le piesei portanța țiile de lucru ne ajut să execute schițe ale piese executau doar după șuruburi, cum, însă, pot f plică te după pis ar fi bine dacă arăta mai multi Iul geometric așa fel incit ele mâți cu noțiunile tru schițarea pi In același tim pe elevi să mînu Prin rotație, su rea și îndrumar au confecționat dește că au îndr că au înțeles im vității productive lor pentru viață. Vreau acum să lucruri în legătur Pentru ca să elev trebuie să tu, cel care-1 înv se întorc de la prindere, școlarii rilor întrebări în cele ce au văzut, răspunde profes întrebări dacă n blemele producției am dori să-j vetțe ateliere, alături profesorii de zică, de chimie. R O C U C Ț 1 E Activitate simultană cu două c lase il. Uaal diiUe elevi gimarefte m «le» istra. _ Legătură cu muncitorii ore un important rol educativ pr^sorii vinâ în întreprindere atelie- e I.S.B.. Școala Bălce- a să se le pro toate fel, ei eresante ■area și de au- area șa- »tc. gărie In fee de- rungului lelor lu- e. Caut Icătuirea rez. i opeiW Apoi H etele lot ■iod in întreprindere ar Învăța și. profesorii înalte. încă ua lucru. Și mî, mk<* Urii, am patea să le spanem profesorilor cile ceva despre pregătirea in școală a elevilor. Eu, de exemplu, aș vrea să-1 văd la noi in întreprindere pe profesorul de matematică, pen- tru că aș avea să-i spun unele lucruri de care să se îngrijea- scă atunci cînd predă lecțiile. Socotesc că școlile care au organizat pentru efevii lor practica în producție fac un lucru toarte bun. Această prac- tică ne va asigura pe viitor creșterea unor muncitori și tehnicieni înaintați, în stare să facă multe pentru înflorirea industriei noastre socialiste. Noi, muncitorii, alături de început simple, etc. A- lițe com- Cred că Mlă S-ar de sen u- >iectiv ia fie inar- lare pea- profesorii-maiștri și de ceilalți profesori din școală avem da- toria să susținem și să dezvol- tăm entuziasmul tinerilor elevi pentru munca productivă. In ceea ce mă privește, nu voi precupeți pentru aceasta nici un efort. NIC0L1U CONSTANTINESCU ■traagar fnujtai la atelierele țț ]. S. B. București . De cîtva timp, în uzina noastră au început să lucreze elevi și eleve ai Școlii medii mixte nr. 18 „Mihail Eminescu". Deocamdată, activitatea lor se desfășoară în atelierele de construcții- montaj și strungărie, unde lucrează efectiv pe lingă muncitori, cîte patru ore pe săptămînă. Treptat, pe măsură ce se vor familiariza cu pro- cesul de producție, vor fi repartizați și in ce- lelalte secții ale uzinei — la turnătorie și a- justaj. Un inginer și un maistru din uzină au primit sarcina specială de a organiza, urmări și în- druma activitatea practică a elevilor. Pe lingă aceasta numeroși ingineri și tehnicieni fac cu elevii instructaje practice, menite să Ie între- gească cunoștințele căpătate in școală. Așa, de pildă, la atelierul de construcții-montaj, ingi- nerul Ovidiu Ștefănescu i-a ajutat pe elevi să-și însușească noțiuni generale asupra siste- melor de funcționare a diverselor mașini-unel- te și asupra tehnicii securității muncii. Deși practica elevilor în uzina noastră se desfășoară de puțin timp, se remarcă totuși, de pe acum, interesul lor deosebit pentru munca productivă, pentru perspectivele pe care le des- chide în fața lor practica. Acest interes se vă- dește in întrebările pe care elevii le pun mun- citorilor și maiștrilor cu privire la prinderea pieselor în universalul mașiniloe-unelte, 1a cen- trarea pieselor, la procesul de muncă in turnă- torie, la asamblarea și montajul diferitelor lu- crări produse de uzina noastră. Intre munci- tori și elevi s-au și statornicit relații apropiate. La această apropiere au contribuit deopotrivă uzina și școala. Uteciștii ilegaliști din rîndul muncitorilor din uzină le vorbesc elevilor des- pre viața și lupta tineretului comunist, munci- torii fruntași vorbesc despre bucuria muncii creatoare și considerația de care se bucură astăzi oamenii muncii. La rîndul lor, elevii pre- zintă in fața muncitorilor din uzină diferite pro- grame artistice. Sintem de abia la început de drum. Am convingerea însă că prin colabo- rarea rodnică care s-a statornicit între uzina noastră și cadrele didactice din școală se vor putea obține noi și însemnate realizări în pre- gătirea elevilor pentru viață. Se vede de pe acum importantul ro! educativ pe care îl are asupra elevilor legătura cu muncitorii. In legătură cu practica elevilor in întrepr’n- deri, in general, aș vrea insă să subliniez un lucru. Anume că nu este suficient dacă ține permanent legătura cu întreprinderea profesorul- maistru; legătura aceasta trebuie să fie mai lar- gă. Cred că directorul școlii și profesorii de fi- zică, de matematică, diriginții. ar trebui să vi- nă și ei mai des în întreprindere, pentru a cu- noaște direct condițiile de lucru ale elevilor in ateliere, problemele instructive pe care le ridică activitatea practică a elevilor și de asemenea problemele educative ale acestei activități. Ca pedagogi desigur că el ne-ar putea ajuta în același timp pe noi în buna organizare a prac- ticii, finind seama de cerințele unei pregătiri științifice a elevilor. DUMITRU DOBRIN director al minelor „Steaua Roșie* bișnuiesc strungul. «raveghe- ta, elevii ung dor- uri* pe uciod au primele >r, dore- munca șî nța acu- >regătirea n nade școala. mâța m ■ui iath Depă ce itm- profeșy- [ăteri cu vor pstea Ia aceste DO6C Pm- De aceea ai ales în ^vi și pe lică și fi- esen. Ve- Conduzii Ancheta organizată de gazeta noastră printre cadrele din întreprinderi 0 aco* la lumină numeroase posibilități de a îmbunătăți pe viitor practica elevilor din școlile de cultură generală, in fabrici și uzine. Oamenii școlii au datoria de a consulta permanent pe muncitori, fcAaacieni și cadrele de conducere din întreprinderi cu privire la organi- sares practicii elevilor și cu privire la îmbunătățirea pregătirii țiiințifice fi tehnice a acestora, în strinsă legătură cu practica, cu producția, de a aplica propunerile valoroase. Ancheta noastră a arătat că mai există fabrici fi uzine mari cum sint, de pAU, in Capitală, fabricile „Tudor yladimirescu", „Timpuri Noi', JJectroaparataj' etc. ale căror posibilități n-au fost încă utilizate pentru desfășurarea practicii iu producție a elevilor. Experiența Atelierelor P.T.T. Ct^ucet fi 1S.B. arată că fi în întreprinderile de mărime mijlocie există rondau bune pentru practica elevilor. De asemenea s-a scos tn evidență însemnătatea pe care o are practica pentru lărgirea și consolidarea cunoștințelor teoretice, influența educativă pe care o are aceasta asupra elevilor. Școala pa trebui să țină seama de importantele propuneri pe care le-au ȘPcut cadrele din întreprinderi. Irisoțindu-i mai des pe elevi la activitatea In producție, profesorii vor putea cunoaște problemele producției și tot- odată vor putea constata lipsurile pe care le relevă practica In pregătirea teoretică a elevilor. Am asistat în ziua de luni, 16. II., ha lecțile ținute de tovarășa învățătoare Maria Toma, care predă simultan la clasele 1—III de la Școala de 4 ani din comuna Grădinari, raionul Domnești. Cu acest prilej am constatat că învăță- toarea depune eforturi pentru a asigura însușirea de către elevi a cunoștințelor și deprinderilor corespunzătoare fie- cărei clase. Ceea ce am putut remarca îndeosebi la tovarășa Toma este stră- duința ei de a îmbogăți vocabularul e- levilor prin explicarea cuvintelor și ex- presiilor neînțelese, de a corecta expri- marea lor, de a face cunoștințele acce- sibile prin folosirea unor exemple adec- vate din viața elevilor, din munca pă- rinților acestora. Totodată, ea antre- nează întreaga clasă la lecție, mani- festă exigență față de elevi. Mal puțină atenție acordă tovarășa Toma metodelor și procedeelor de lu- cru specifice activității simultane. Folosirea judicioasă