Proletari din toate țările, uniți-vă !
Smela invOUminlului
Organ al Ministerului Invățăminlului și Culturii și al ComitetiIui Central al Sindicatului Muncitorilor din Wiămiot și Cultură
Anul XI, Nr. 505
Vineri 13 februarie 1959
8 pagini 25 bani
Să mobilizăm părinții
la rezolvarea sarcinilor
actuale ale școlii
Școala noastră, care trebuie
să răspundă prin toată activi-
tatea ei cerințelor construcției
socialismului, are ca sarcină
principală creșterea șl educa-
rea unui tineret Instruit multi-
lateral. temeinic pregătit pen-
tm muncă, pentru viată, capa-
bil să ducă mai departe marile
realizări ale oamenilor muncii
d:n patria noastră și să le a-
pere cu devotament.
Realizarea cu succes a ace-
stei nobile sarcini este posibilă
numai atunci cînd asupra copi-
lului acționează în același timp
și în același sens toți factorii
care contribuie la formarea lui
— școala, familia, organizația
de tineret. Polul conducător în
această colaborare îl are școa-
la. care dispune de cadre cu
pregătire pedagogică și experi-
ență în munca educativă. Pen-
tru exercitarea unui astfel de
rol conducător și pentru atrage-
rea familiei în rezolvarea sar-
cinilor importante pe care Ie
ridică educația tineretului, școa-
la are 1a îndemînă lorme vari-
ate de muncă în rîndurile pă-
rinților. O condiție principală
în buna lor desfășurare este a-
ceea de a lega strins conținutul
1or de sarcinile actuale ale
școlii.
Tot așa de important este si
faptul cz în antrenarea părin-
r lor alături de școală, cadrele
didactice să se sprijine pe aju-
torul organizațiilor de partid
și sindicale din școli, care dau
mai multă autoritate acț’unilor
ce se organizează.
Care sînt în momentul de
fată problemele mari, impor-
tante ale școlii, pe care trebuie
să le cunoască părinții, în re-
zolvarea cărora ei trebuie să
fie mobilizați ?
Școala trebuie să clădească
întreaga pregătire a tineretufuî
pe cerințele vieții, să înarmeze
pe elevi pentru munca pe care
vor trebui să o desfășoare
după absolvirea ei. Prin îmbi-
narea pregătirii teoretice cu
activitatea practică ea trebuie
să asigure o pregătire multi-
laterală a școlarilor. Pe acest
drum merge astăzi școala noa-
stră $i incepe să obțină reali-
zări.
Sînt însă unii părinți care
tncă nu au înțeles că pre-
gătirea elevilor are nevoie de
baza solidă a practicii. Urmele
concepțiilor vechi, înapoiate
despre învățătură, despre cul-
tură nu s-au șters încă. Școala
are datoria să contribuie la șter-
gerea acestor urme, să lămureas-
că părinții și si-i cheme alături
de ea. pentru ca împreună să
daci la îndeplinire marea operă
de pregătire a tineretului pentru
viață, pentru muncă. Acei pă-
rinți care consideră că activi-
tatea elevilor in producție s-ar
tace in detrimentul pregătirii
loc teoretice trebuie lămuriți
pentru a ajunge să înțeleagă
că o astfel de activitate le a-
iută elevilor să înțeleagă mai
bine noțiunile teoretice predate
1a lecții, ridică in fața lor
probleme teoretice noi prin care
II se îmbogățesc cunoștințele,
li face mai ordonați, le educă
voința, caracterul, dragostea
de muncă și dorința de a fi
folositori societății.
Datoria pedagogilor este a-
ceea de a face ca toți părinții,
nu numai citiva, să fie con-
vinși că participarea școlarilor
la munca obștească în agricul-
tură, pe șantierele de construc-
ții și în acțiunile cu caracter
gospodăresc are o importanță
deosebită, atît în ce privește
lărgirea și adîncirea cunoștin-
țelor, cit și pentru orientarea
profesională a școlarilor, aju-
tîndu-i să cunoască specificul
diferitelor meserii și profesiuni
și, deci, să-și aleagă în mod
conștient drumul în viață.
In această acțiune o contri-
buție electivă poate aduce și
organizația de tineret, care nu
trebuie să rămînă în afara le-
găturilor dintre școală și fa-
milie.
(Continuare in pag. 7)
PE MARGINEA LUCRĂRILOR CONGRESULUI AL XXILEA AL P.CU.S.
Formarea conștiinței comuniste
Raportul prezentat de tovară-
șul N. S. Hrușciov ca și dezba-
terile care au avut loc la Con-
gresul al XXI-lea extraordinar
al Partidului Comunist al Uniu-
nii Sovietice au subliniat cu tă-
rie cerința ca, alături de asigu-
rarea bazei tehnico-materiale ne-
cesare construirii comunismului,
să se realizeze și un inalt ni-
vel de conștiință al oamenilor.
De aceea, Partidul Comunist al
Uniunii Sovietice și Statul So-
vietic, prin uriașa activitate
ideologică pe care o desfășoară
în rindul maselor, creează toate
condițiile necesare pentru a asi-
gura educarea oamenilor sovie-

al constructorilor
i
comunism u
I
1
1
1
I
Am urmărit cu cel mal
viu interes desfășurarea lu-
crărilor Congresului al
XXI-lea al Partidului Co-
munist al Uniunii 'Sovieti-
ce. Documentele Congresu-
lui reliefînd perspectivele cu
totul deosebite ale con-
strucției desfășurate a so-
cietății comuniste, cuprind
o uriașă experiență, deose-
bit de prefioasă pentru
munca popoarelor din (ări-
le care construiesc socia-
lismul.
Progresul tehnico-mate-
rial al economiei sovietice,
care va duce la depășirea
celor mai înaintate (dri ca-
pitaliste, este Insofit de o
^miiuiiiiiiii.......imn.....iii....HiiniwiiiuiiuuiiiiuiiiiM
(Continuare tn pag. 6)
(Continuare in pag. 6)
Puțin timp ne mai desparte de începutul campaniei agricole de prt-
măvară. Elevii școlilor de mecanizare a agriculturii verifica cu grija trac-
toarele* care vor ieși in curind la arat
tici tn spiritul colectivismului șl
al dragostei față de muncă, în
spiritul internaționalismului so-
cialist și al patriotismului fier-
binte. întreaga activitate ideo-
logică desfășurată de partid și
de stat, urmărind educarea ce-
tățenilor în spiritul înaltelor
principii ale moralei comuniste,
caută să sădească in suflete de-
votamentul față de comunism,
intransigența revoluționară față
de cei ce încearcă să zădărni-
cească opera de construire a
noii orinduiri, dorința de a pune
toate forțele în slujba colectivi-
tății, dorința de a munci pentru
înflorirea patriei. Educarea ce-
muncă educativă organiza-
tă, consecventă, menită să
ridice conștiința maselor de
milioane de oameni, fău-
ritoare ale planurilor con-
strucției comuniste. Parti-
dul și statul sovietic dau
cea mai mare aten(ie dez-
voltării noilor calități ale
omului sovietic, educării
lui în spiritul colectivismu-
lui și al dragostei de mun-
că, în spiritul patriotismu-
lui, al internaționalismului
socialist, al înaltelor prin-
cipii ale moralei comunis-
Prof. CONSTANTIN NUȚU
director al Editurii de stat
didactice fi pedagogice

■
i
I
Ș
1
I
(Continuare tn pag. 6)
tățenilor în spiritul înțelegerii
regulilor fundamentale ale con-
viețuirii umane, al respectării
lor liber consimțite, educarea in
spiritul cinstei și sincerității, al
într-ajutorării tovărășești și al
colaborării, al intoleranței față
de încălcările ordine! sociale,
sint privite cu cea mai mare
atenție în statul sovietic.
Toate aceste trăsături morale,
spre adîncirea cărora se în-
dreaptă întreaga muncă ideolo-
gică, izvorăsc din înseși sarci-
nile mari ale construcției co-
muniste, din însăși dezvoltarea
vieții sociale în Uniunea Sovie-
tică.
Tovarășul N. S. Hrușciov a
arătat, în raportul prezentat la
Congres, cit de importantă este
contribuția pe care trebuie să o
dea școala la formarea noilor
calități morale ale oamenilor
sovietici. Tocmai școala este
chemată să realizeze pregătirea
pentru viață a tinerilor care se
vor integra mîine în frontul co-
mun al constructorilor mărețu-
lui edificiu al societății comu-
niste.
Școala sovietică și-a pus a-
cum sarcina de a crește un ti-
neret avind o înaltă ținută mo-
rală, un tineret harnic și disci-
plinat, devotat cauzei comunis-
mului, un tineret însuflețit de
un fierbinte patriotism, de un
profund sentiment colectivist,
care să-1 facă să pună intere-
sele comune mai presus de ori-
ce, un tineret hotărît să ducă
mai departe tradițiile de luptă
și de muncă eroică ale gene-
rației vîrstnice de astăzi. Aceste
calități morale prind viață da-
torită în cea mai mare parte
muncii rodnice depuse cu dra-
goste și devotament de miile de
învățători și profesori — sluji-
tori credincioși ai școlii sovie-
tice.
Tezele Comitetului Central al
Partidului Comunist al Uniunii
16 Februarie
Eroicele lupte ale ceferiștilor
și petroliștilor din februarie
1933 au avut loc în condițiile
puternicei crize economie, care,
începind cu anul 1929, zguduia
lumea capitalistă, inclusiv Ro-
mînia burghezo-moșierească.
Starea economică a Romînîei,
tn această perioadă de criză, era
deosebit de grea și se caracte-
riza prin scăderea masivă a ni-
velului producției industriale și
agricole. După datele statistice
ale vremii, producția industriei
metalurgice se redusese la mai
bine de o treime, producția mi-
nelor de cărbuni la jumătate și
tot la jumătate își redusese ac-
tivitatea și industria petroliferă.
Și în domeniul producției de ce-
reale se înregistra o îngrijoră-
toare scădere.
Efectele crizei s-au resimțit cu
putere în starea materială a
muncitorimii, a țărănimii munci-
toare și a tuturor păturilor mic-
burgheze ale populației. Numă-
rul șomerilor atingea cifra de
peste 300.000, iar salariile s-au
micșorat în mod catastrofal.
în ianuarie 1930, a fost apli-
cată prima „curbă de sacrificiu".
Tn 1932, la cererea controlorilor
străini de a concedia 30% din
salariati, guvernul anunță o
nouă reducere a salariilor șî
pensiilor, pensionînd forțat
20.000 de muncitori și funcțio-
nari. La începutul anului 1933,
a treia „curbă de sacrificiu"
vine să adîncească și mai mult
mizeria în care se zbateau oa-
menii muncii.
Politica școlară a burgheziei
șî moșierimii consta în reduce-
rea sumelor destinate învăță--
mîntului și plății salariilor ca-
drelor didactice, în restrîngerea
numărului de școli. Ca urmare,
numai în 1933, peste un milion
copii de vîrsfă școlară rămîneau
în afara școlii, sporind numă-
rul neștiutorilor de carte.
In această perioadă salariile
învățătorilor și profesorilor nu
erau plătite cu lunile, iar absol-
venții școlilor și facultăților în*
groșau rîndurile șomerilor.
Tn acele împrejurări grele
pentru poporul muncitor, Parti-
dul Comunist din Romînia s-a
ridicat consecvent în apărarea
intereselor păturilor muncitoare,
împotriva încercărilor de arun-
care a consecințelor crizei pe
spinarea oamenilor muncii, de
înrobire a țării, imperialismului
străin. La chemarea și sub con-
ducerea partidului, masele mun-
citorești au trecut la lupta di-
rectă împotriva exploatatorilor
burghezi și moșieri.
După cît se știe, tn martie
1932 din inițiativa Partidului
Comunist a avut loc la Bucu-
rești conferința muncitorilor ce-
feriști din diferite centre la
care a fost ales Comitetul Cen-
tral de acțiune pe întreaga ța-
ră, avînd ca secretar pe tova-
rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Conferința a dezbătut sarcinile
ce reveneau ceferiștilor în ca-
drul luptei clasei muncitoare
împotriva politicii burgheziei și
moșierimii. căci, așa precum
constata Plenara C.C. al P.C.R.
din octombrie 1932 în „Apăra-
rea intereselor maselor populare
în timpul apropiat, rostul cel
mai important al frontului pro-
letar asupra căruia partidul va
trebui să concentreze forțările
sale continuă să fie ceferiștii".
Prof. O. M. RADULEA
la ora de lucrări practice de analize.
Cu privire
la practica
de laborator
Buna pregătire a cadrelor de
muncitori si tehnicieni pentru in-
dustria chimică — sector cu o
deosebită greutate specifică in
cadrul dezvoltări* economice a
tării noastre — este condiționată,
in «oare măsură, de nivelul des-
fășurării lucrărilor practice în la
boratoarele școlilor din acest sec
tor.
In majoritatea acestor școli s-au
înregistrat anul acesta importan
te orogrese pe linia dotării labo
mioarelor cu utilaj tehnic mo-
dern si cu reactivi rhimici. De
asemenea, cadrele didactice se
străduiesc să asigure condițiile
ea fiecare ele» să lucreze efectiv
In tot cursul ședințelor de lucrări
practice in laborator.
Eforturi deosebite pe linia asi-
gurării condițiilor de practică in
cadrul laboratorului de chimie se
fae la Grupul școlar petrol-cbimie
din Cîmpina. Deși școala a cu-
prins de abia anul acesta in pro.
fii pregătirea de muncitor* și
maiștri din sectorul de chimizare
a cauciucului, conducerea școlii
se preocupă îndeaproape de dez-
voltarea bazei materiale pentru
efectuarea lucrărilor practice.
Majoritatea cadrelor didactice de
speciahtate ale scolii ca, de pil
dă, profesoarele Vaieria Ută și
Maria Borza. îmbină strins preda
rea cunoștințelor teoretice cu
practica, dind fiecărei formule
demonstrate pe tablă un cores-
pondent practic, intuitiv. Ele e-
fectuează personal fiecare nouă
experiență și îndrumează după a-
ceea executarea lucrărilor de că
tre fiecare elev în parte. După
formarea priceperilor se urmă-
rește căpătarea deprinderilor de
a executa independent lucrarea
respectivă. în acest scop, toți e-
levii posedă truse individuale
complete si au la indemînă, gata
pregătiți, toți reactivii și apara-
tura necesară. Lucrînd efectiv,
fiecare elev capătă încredere in
forțele sale, dobîndește deprin-
derile necesare pentru efectuarea
unor lucrări din ce în ce mai
complicate. Scopul final ai aces-
tei activități este formarea obiș-
nuinței de a lucra independent,
care joacă un rol hotărîtor în ma-
nipularea reactivilor și aparatu-
rii
La Grupul școlar petrol.chimie
din București elevii din anul I al
școlii tehnice au executat, în
timpul orelor de laborator desfă-
șurate în primul semestru, la
cursul de chimie analitică calita-
tivă. cîte 7—9 analize de cationi
și anioni. Acum ei execută ana-
lize generale de anioni și cationi.
Siguranța cu care elevii identi-
fică fonii căutați este o dovadă
grăitoare că șt-aa format deprin-
deri trainice de muncă In labora-
tor.
Nu la același nivel este asigu-
rată însă în această școală desfă
șurarea unei alte serii de lucrări
practice deosebit de importante
pentru industria chimică moder-
nă. De pildă, nu se pot realiza
in condiții bune experiențele de
chimie tehnologică (analize ale
apei, combustibililor, diverșilor
produs* chimici neorganici și or-
ganici) din pricina lipsei unor a-
parate speciale, ca viscozimetre,
densrmetre. calorimetre. colori-
metre, aparate pentru dozarea ga.
zelor. aparate pentru analize e-
lectrochimice. Aceasta dovedește
că direcția scolii n-a tinut seama,
în dotarea laboratoarelor, de toa-
te cerințele legate de pregătirea
ucenicilor. Școala dispune de fon-
duri destul de importante pentru
achiziționarea de utilaje noi, iar
o parte dintre aparatele necesare
pot fi confecționate cu ajuto-
rul elevilor. Totuși aceste posibi-
lități nu sînt folosite pe deplin.
Unele lipsuri în pregătirea ele-
vilor penfc-u efectuarea lucrărilor
de laborator se întilnesc și la
Grupul școlar de petrol chimie
din Ploești. Dacă multe din lec
țiile teoretice se desfășoară la
un nivel ridicat (de pildă, lecțriile
despre structura materiei au fost
predate pe baza ultimelor desco-
periri in domeniul microcosmosu-
lui și a legilor care-1 guvernează),
nu se poate spune același lucru
despre felul cum sînt organizate
unele lucrărj practice. în special
se acordă o insuficientă atenție
desfășurării experiențelor de că-
tre fiecare elev în parte. în ca-
drul experiențelor privitoare la
reacțiile cationilor din grupa a
IV a analitică, de pildă, conduse
de profesoara Cecilia Beca, numai
o parte din elevi au lucrat efec-
tiv, restul nefiind nici măcar so-
licitati să privească. Socotim că
metoda folosită la această școală
— lucrări în grupe de 2—3 elevi
— poate fi aplicată cu rezultate
bune numai la începutul anului
școlar (3—4 ședințe), pînă la for-
marea deprinderilor elementare,
dar ea dă rezultate slabe dacă
e folosită în tot cursul anului.
Intrudît elevii desfășoară nu-
mai în primul an de învățămînt
lucrările de laborator sub condu,
cerea profesorilor-instructori, iar
în anul II. cînd lucrează direct
în producție, trebuie să execute
fiecare independent diferitele ex-
periențe și determinări, se impune
de urgentă trecerea la o formă
eficace de practică în laborator,
cu asigurarea locurilor corespun-
zătoare de muncă pentru toți ele-
vii. Numai în felul acesta cadrele
didactice de la Grupul școlar pe
trol-chimie din Ploești vor putea
asigura calificarea elevilor opera-
tori-chimiști la nivelul cerut de
industrie.
Lucrările de laborator pot și
trebuie să fie un mijloc eficace
de educare a elevilor în spiritul
economiei, să-4 învețe să valori-
fice la maximum mijloacele mate-
riale și utilajul pe care-1 au la
dispoziție. Or, felul cum sînt păs
trați și mînuiți reactivii Ia Grupul
școlar petrol-chimie din Ploești
nu contribuie la o asemenea edu
care. în școală se folosește me-
toda ca elevii să-și prepare sin-
guri, fără nici o supraveghere, so-
luțiile necesare. Datorită acestui
fapt, consumul de reactivi este e
xaqerat de mare, căci soluțiile se
efectuează fără să se țină seama
de norme, iar risipa nu poate fi
evitată. In laborator, și mai ales
in depozitul de materiale și reac
tivi, ordinea și curățenia lasă
foarte mult de dorit.
Ar fi bine ca atit cadrele di-
dactice de la Grupul școlar dia
București, ca 5* cele de la Grupul
școlar din Ploești să urmeze e
xemplul școlilor fruntașe care a-
sigură o bună pregătire practică
a elevilor.
Uzinele chimice moderne, în
funcțiune sau în curs de con-
strucție, cer cadre de muncitori
și maiștri tot mai bine pregătiți,
capabili să stăpinească tehnica
nouă și tehnologia avansată. Este
d« neconceput conducerea unor
utilaje și agregate automatizate
cum sînt cele de la Borzești,
Săvinești etc. fără cunoașterea a-
mănunțită a reacțiilor și procese
lor chimice care se produc
aici. De aceea, organizarea și do-
tarea laboratoarelor cu utilajele
și materialele necesare trebuie să
constituie și pe mai departe una
din preocupările principale în
școlile din sectorul petrol chimie,
căci numai în acest fel se poate
asigura însușirea unor cunoștințe
și deprinderi la nivelul cerințelor
producției industriale modeme.
Un alt obiectiv deosebit de im-
portant pe care trebuie să-l ur-
mărească neabătut cadrele didac-
tice din aceste școli este familia-
rizarea elevilor cu principalele
probleme economice ale produc-
ției industriale, formarea deprin-
derii de a economisi materialele,
de a lupta pentru reducerea pre-
țului de cost al fiecărei lucrări.
Pentru aceasta, elevii trebuie o-
bișnuiți să lucreze cu cantitățile
și concentrațiile cele mai potrivi
t« de reactivi. De asemenea, este
necesară formarea deprinderii de
a recupera pînă și cele mai mici
cantități din materialele scumpe.
Asiqurind condiții mereu mai
bune pregătirii profesionale a e-
levilor, formîndu-le deprinderi
înaintate de muncă și o atitudine
conștientă față de sarcinile de
producție, școlile care pregătesc
cadre pentru sectorul chimie vor
aduce o contribuție însemnată la
avintul acestei importante ramuri
a economiei noastre naționale.
Ing CH, VLANTOIU
Școala și întreprinderea
analizează pregătirea
ucenicilor
Recent, intr-o ședință
comună, conducerea Ate-
lierelor C.F.R. din Timi-
șoara și consiliul peda-
gogic al Școlii profesio-
nale C.F.R. dm localitate
au analizat activitatea
desfășurată în domeniul
pregătirii viitorilor mun-
citori feroviari.
Referatul prezentat în
cadrul consfătuirii de că-
tre tovarășul Vasile Pla-
voșin, directorul școlii
profesionale, ca și discu-
țiile purtate au reliefat
o serie de realizări pri-
vind ridicarea nivelului
predării cunoștințelor teo-
retice, asigurarea unor
condiții bune de practică,
formarea la ucenici a u-
net atitudini juste față
de muncă și meserie etc.
Astfel, ucenicii monta,
ton de vagoane au fost în-
cadrați numai în brigizi
fruntașe in producție,
conduse de maiștri cu
inaltă calificare. Ei exe-
cută efectiv lucrări la
principalele posturi din
procesul tehnologic de
montare a vagoanelor, a-
ducind un aport însemnat
la îndeplinirea și depăși-
rea planului de producție
al secției.
Discuțiile, axate in spe-
cial pe problemele asigu-
rării pregătirii ucenicilor
in meseriile stabilite prin
planul de școlarizare, au
scos la iveală insă și nu-
meroase deficiențe. S-a a-
rătat astfel că. datorită u-
nei munci superficiale in
întocmirea planurilor de
școlarizare, nu s-a ținut
seama de perspectivele de
dezvoltare a atelierelor
C.F.R. Din această cauză
unor ucenici din ultimul
an de școlarizare a tre-
buit să li se schimbe me-
seria. in conformitate cu
cerințele atelierelor (de e.
xemplu, ucenicii cazangii
și montatori de locomo-
tive trebuie să fie pregă-
tiți acum ca montatori
de vagoane). In unele
cazuri, noua meserie nu
are nici o contingență cu
meseria în care au fost
instmiți ucenicii pînă în
anul III : de pildă, din
strungar; în vopsitori de
vagoane.
In cadrul discuțiilor
purtate asupra acestei
probleme, a fost combă-
tut cu tărie punctul de
vedere al unor „specia-
liști** care au încercat să
demonstreze că asemenea
schimbări întîrziate in
pregătirea ucenicilor ar ti
indicate, susținind că
meseria ucenicilor nu tre-
buie stabilită de la în-
ceput. Acestora li s-a a-
rătat că în organizarea
școlilor profesionale tre-
buie avute în vedere con.
dițiile noi, tehnica nouă
introdusă în industria
noastră, care cere o te-
meinică specializare pe
meserii, în stare să asi-
gure creșterea unor cadre
capabile să contribuie la
ridicarea productivității
muncii și calității produ-
selor.
Analizindu.se felul cum
s-a desfășurat practica in
producție, s-a constatat că
în unele secții — meca-
nică, montaj-locomoti-
ve — s-a neglijat respec-
tarea graficului de rota-
ție a ucenicilor. Aceasta
se datorește în mare mă-
sură profesorilor de teh-
nologie, care nu au acor-
dat atenția cuvenită apli-
cării cunoștințelor de spe-
cialitate în practica din
producție.
Pentru remedierea lip-
surilor existente conduce-
rea atelierelor C.F.R. și
consiliul pedagogic al
școlii profesionale au sta.
bilit măsuri comune, me-
nite să asigure o mai
bună instruire practică a
ucenicilor. Aceste măsuri
se referă in special la în-
cadrarea ucenicilor in
echipe de muncitori cu
inaltă calificare, respec-
tarea graficului de rota-
ție, asigurarea unei strin-
se corelații între teorie și
practică etc.
Asemenea analize co-
mune ale consiliilor pe-
dagogice din școlile pro-
fesionale și ale condu-
cerilor din întreprinderile
tutelare de școli asupra
felului cum se desfășoară
pregătirea ucenicilor tre-
buie mai larg extinse în
întreg invățămintu! pro-
fesional și tehnic. Cu a-
țutorul lor se pot lua mă-
suri operative pentru re-
medierea anumitor defi-
ciențe și In primul rînd
eliminarea practicii nejus-
te de a schimba de la
un an 1a altul meseria
pentru care sint pregătiți
unii ucenici, practică ce
atrage după sinp o evi-
dentă scădere a nivelului
calificării în muncă al
ucenicilor
ALEX. BREAJEN
Inspector general în MIC
Meniri u ia cluLurâlcr
la largîrea orizontului
cultural al ucenicilor
Tn ultimele luni, cadre de
la Institutul de perfecționare
din lași au vizitat o serie de
școli profesionale și de me-
serii din orașele Iași, Bacău,
Roman și Piatra Neamț, ur-
mărind. printre altele, căm
contribuie cluburile la buna
organizare a timpului liber al
ucenicilor, la lărgirea ori-
zontului lof cultural.
S au putut constata, cu a-
cest prilej, numeroase reali-
zări in această direcție. De
pildă, la Școala de meserii
din Bacău (directoare tov.
Claudia Ocenaș) și la Școala
de meserii din Piatra Neamț
(directoare tov. E. Hiescu)
se organizează cu regulari-
tate tn cadrul cluburilor fru-
moase serbări. Tot aici au
luat ființă, pe lingă obișnui-
tele echipe artistice, formații
orchestrale și fanfare- Biblio-
tecile acestor școli au un
număr mare de cititori.
Din păcate, directorii unor
școli profesionale sau de me-
serii consideră încă activita-
tea cluburilor drept o pro-
blemă secundară. Se acordă
îndeosebi puțină atenție în-
drumării lecturii extrașcolare
a ucenicilor și elevilor.
La Școala profesională
pentru industrializarea lem-
nului și la Școala profesio-
nală de construcții din Pia-
tra Neamț, de exemplu, unit
ucenici au citit intr-un tri-
mestru doar o carte. Majori-
tatea ucenicilor din aceste
școli n-au citit In perioada
vacanței de iarnă nici o car-
te. La ambele școli sint
insă biblioteci destul de bo-
gate. Numai că există prea-
puțină preocupare pentru a
dezvolta gustul de citit al ti-
nerilor.
Școlile profesionale din
Piatra Neamț, deși dispun de
cluburi bine amenajate, nu
folosesc larg toate activitățile
specifice clubului — înttlniri
cu fruntași In producție, cu
scriitori, concursuri de șah,
audiții de radio etc.
Intensificarea muncii cui-
tural-artistice in rîndul uce-
nicilor și elevilor din școlile
profesionale și de meserii
depinde tn mare măsură de
activitatea conducerii și pe-
dagogilor acestor școli, care,
tn ștrînsă legătură cu orga-
nizațiile U.T.M., pot îndru-
ma activitatea cultural-artis-
tică astfel tnctt ea să devină
o armă eficace tn educarea
comunistă a viitorilor munci-
tori.
& VAIDEANU și
P. POPESCU
1*91
CE ARATĂ UNELE
PLANURI DE PRODUCȚIE
«
ale școlilor de meserii
Alcătuindu-și bine planurile de pro-
ducție, multe școli de meserii din tară
asigură o temeinică pregătire profesio-
nală a elevilor, aducînd totodată o con-
tribuție însemnată la satisfacerea unor
qerinte economice ale raionului și regiu-
nii respective. Experiența unor școli
fruntașe cum sînt, de pildă, școlile de
meserii din Ploești și Bacău, școala Gal.
vani-Tei din București și altele demon-
strează convingător că acolo unde pla-
nurile de producție au fost alcătuite în
mod judicios, luîndu-se în considerare
condițiile concrete de realizare, nece-
sitățile și posibilitățile locale, școlile au
putut fi profilate pe o producție com-
plexă și s-a înlesnit calificarea în cele
mai bune condiții a elevilor. Totodată
planurile de producție ale acestor școli
au asigurat organizarea atelierelor de
producție pe principiul gospodăriei chib-
zuite, reaiizîndu-3e astfel venituri care
acoperă pe de-a întregul cheltuielile de
școlarizare și de întreținere a elevilor.
Din păcate există și școli în care pla-
nurile de producție au fost alcătuite su-
perficial, fără nici o preocupare pentru
respectarea principiilor unei bune orga-
nizări economice și mai ales fără
preocupare pentru asigurarea unei in-
struiri practice științifice, în cadrul rea-
lizării sortimentelor cuprinse în plan. O
serie de constatări făcute de organele
Comisiei Controlului de Stat care au
verificat activitatea școlilor agricole și
de meserii din regiunile București, Ga-
lați și Craiova sînt elocvente în această
privință.
Una din condițiile esențiale în alcă-
tuirea unui plan de producție corespun-
zător sarcinilor instruirii practice este
cuprinderea în acest plan a unor sorti-
mente multiple și cu caracter complex,
care să permită parcurgerea în cele mat
bune condiții a tuturor operațiilor pre-
văzute în programele școlare. Această
cood^’e n-a fost de loc ținută în seamă
la S ’ -ala de g’eserii din Craiova. Ana-
liwnd plăcii de producție al principa-
la secții s acestei școli — secția tîm-
pîărie de mobilă — vedem că el a pre-
văzut în cursul anului 1958 doar două
sortimente — tejghele de tîmplărie și
dulapuri colective — la care s-a adău-
gat, pentru anul în curs, executarea par-
țială a unor table școlare din panel.
Pot oare asigura aceste sortimente o
înaltă calificare în meseria de tîmplar
de mobilă ? Fără îndoială că nu. însăși
practica școlii din Craiova o dovedește.
Intr-adevăr pentru parcurgerea unor
operații prevăzute în programa școlară
maiștrii de la atelierele de tî'mp'ărie
sînt obligati să externe lucrări neutile,
cu alte c să strice material fem-
no« d» vet.
Dar nu numai condițiile materiale de
desfășurare a practicii, ci și nivelul
șfie al acesteia este foarte scăzut
la Școala de meserii din Craiova. Lu-
crările nu se execută după documenta-
ție tehnică, așa cum prevăd normele în
vigoare, elevii nu au la dispoziție nici
un fel de plan care să le indice succe-
siunea logică a diferitelor operații. De
altfel, datorită condițiilor nesatisfăcă-
toare în care se predau la această
școală unele cunoștințe teoretice, ca de
pildă desenul tehnic, elevii nicj nu
știu să citească un plan de operații, ei
fiind încurcați chiar în fața unei simple
schițe de execuție.
Grav este și faptul că la Școala de
meserii din Craiova există, în executa-
rea puținelor sortimente trecute în plan,
abateri serioase de la STAS-urile în vi-
goare, ceea ce duce la o nepermisă ri-
sipă de materiale. Forjele de cîmp exe-
cutate în atelierul mecanic, pentru care
STAS-ul prevede o greutate de 50 de
kilograme, cîntăresc aici 74 kilograme.
Risipa de materiale, executarea neștiin-
țifică a lucrărilor, fără nici un fel de
preocupare pentru aplicarea unor me-
tode înaintate de muncă au dus la o
mare creștere a prețului de cost al unor
produse. Astfel, forjele de cîmp costă
în devizele școlii de meserii din Craiova
de trei ori mai mult decît în catalogul
curent de prețuri al întreprinderilor de
specialitate. Asemenea încălcări ale
disciplinei economice — umflarea pre-
țului de cost, risipa de materiale — nu
au ce căuta în școlile de meserii în care
trebuie educați muncitori înaintați.
Lipsa de spirit gospodăresc se oglin-
dește și în alte domenii ale activității
pe tărîm economic desfășurată la Școa-
la de meserii din Craiova. In magazia
școlii se află stocate de ani de zile can-
tități supranormative de scule și mate-
riale în valoare de peste 55.000 lei. Con-
ducerea școlii nu se preocupă în nici
un fel de redistribuirea acestor mate-
riale și scule, după cum nu acordă im-
portanță nici sarcinii de a termina în
cel mai scurt timp comenzile vechi a
căror execuție a fost întreruptă. In ate-
liere sînt tărăgănate lucrări de execu-
tare a unor căsuțe țărănești începute
încă în anul 1956, a căror valoare to-
tală întrece suma de 300.000 lei.
Deficiențele relevate în planurile de
producție ale unor școli izvorăsc și din
faptul că acestea au fost profilate une-
ori la întîmplare, fără un studiu atent
al condițiilor și necesităților locale. Ca
urmare, profilul unor școli de meserii
a fost fixat stereotip pentru întreaga re-
giune, deși existau posibilități și ce-
rințe pentru școlarizarea unor meserii
mult mai variate. De pildă, patru din
cele cinci școli de meserii din regiunea
București au fost profilate pe meseria
de crodor-confecții de damă. In satele
dîn regiunea București există însă ce-
rințe de meseriași și în alte specia-
lități. Or, tocmai pregătirea acestor
muncitori este sarcina principală a șco-
lilor de meserii. Grăitoare în această
privință este situația Școlii de meserii
In școlile profesionale agricole sa desfâyo ară fn această perioada importante lucrări prac-
tice de laborator. lată-i, de pilda, pe ucenicii y col ii agricole di* Ciulnița. raionul Călărași,
efectuiad sub conducerea inginerei Mari* Bobe seu lucrări practice pentru determinarea umidi-
tății solului.
din Giurgiu, care a creat trei dase de
croitorie cu toate că existau toate condi-
țiile — atît în ceea ce privește localul dt
și utilajul — pentru a pregăti în cadrul
școlii tîmplari, dogari și fierari. In Ioc
de aceasta, școala a cerut — și secția
de învățămint a sfatului popular regio-
nal a aprobat — suplimentarea planului
de școlarizare la secția croitori-confecții
de la 71 de elevi la 140 de elevi, deși
cele 5 mașini de cusut de care dispun
atelierele nu asigură instruirea practică
a elevilor nici la cifra de plan inițial
propusă. Această orientare greșită are
repercusiuni serioase asupra planului de
producție al școlii, care prevede, în ge-
neral, sortimente de cea mai mică teh-
nicitate, căci supraaglomerarea de elevi
pe fiecare mașină nu permite însușirea
în bune condiții a unor operații mai
complexe.
In cazul activității altor școli de me-
serii, tot datorită superficialității cu care
secțiile de învățămint și cultură ale sfa-
turilor populare regionale au stabilit și
aprobat profilul meseriilor școlarizate se
manifestă și un alt fenomen dăunător :
includerea în planul de școlarizare a
unor meserii pentru care nu sînt asigu-
rate posibilități de desfășurare a prac-
ticii. Condițiile materiale ale Școlii de
meserii din Brăila, de pildă, nu asigură
instruirea tinichigiilor și tîmplarilor de
binale, după cum condițiile materiale
ale Școlii de meserii din Focșani nu per-
mit instruirea în bune condiții a cla-
selor de tinichigii și instalatori tehnico-
sanitari. în planurile de producție ale
acestor școli nn sînt prevăzute pentru
anul în curs nici un fel de lucrări pen-
tru elevii claselor de tinichigii, tîmplari
binale și instalatori tehnico-sanitari. De
abia acum conducerile școlilor de mese-
rii din Brăila și Focșani au luat legă-
tură cu trustul regional de construcții
pentru a asigura, în acest fel, practica
elevilor pe diverse șantiere.
Lipsei de preocupare pentru asigura-
rea practicii elevilor din anumite sec-
toare la școlile de meserii dm Focșani
și Brăila, i se adaugă și grava neglijare
a problemelor economice specifice școli-
lor de meserii. La multe din sortimen-
tele trecute în planurile acestor școli se
remarcă aplicarea unor cote de regie
mai mari decît cele legale — indiciu si-
gur al lipsei de grijă pentru introduce-
rea metodelor înaintate de muncă. Ase-
menea practici care blochează impor-
tante fonduri bănești și materiale ale
statului, care sfidează cerințele reale ale
pregătirii profesionale a viitorilor mun-
citori, care constituie un continuu exem-
plu negativ în ceea ce privește respec-
tarea legilor economice, trebuie înlătu-
rate grabnic din activitatea școlilor de
meserii și agricole.
Lipsurile pe care Ie dezvăluie planu-
rile de producție ale unor școli de me-
serii și faptul că ele mai persistă încă
sînt însă și consecințele dezinteresului
cu care au fost tratate respectivele școlî
de către unele secții de învățămint și
cultură ale sfaturilor populare regionale.
Nici pînă acum în regiunea Galați, de
pildă, nu a fost asigurat un contrai
competent al școlilor de meserii și a-
gricole prin încadrarea unui tehnician
în corpul de inspectori al secției. Sec-
țiile de învățămint și cultură ale sfatu-
rilor populare regionale, ajutate perma-
nent de organele competente ale Minis-
terului învățămîntului și Culturii, au
datoria să analizeze cu atenție condi-
țiile de instruire a elevilor în școlile
de meserii și să ia măsuri operative
pentru remedierea lipsurilor existente.
Este necesar, totodată, ca ele să stu-
dieze și să popularizeze mai intens ex-
periența pozitivă a școlilor de meserii
fruntașe, organizate pe principiul
școală-fabrică, școli care prin întreaga
lor activitate au dovedit cît de mari
sînt posibilitățile de a asigura o califi-
care înaltă a viitorilor muncitori și care
aduc un însemnat aport la dezvoltarea
economică a diferitelor regiuni ale țării.
AL. CIUCA
iiiiiiiiiiniwiiiiHiiiiminwHiMiiw^
CABINETUL DE DESEN TEHNIC
f
Unul din obiectele principale care se studiază în toate școlile profesio-
nal*— indiferent de meseria în care îi pregătesc acestea pe ucenici —este
desenul tehnic. Numai un muncitor care știe să citească desenele și poate
executa diverse schite este în măsură să lucreze cu rezultate bune în pro-
ducție. să execute corect și rapid lucrările încredințate.
Ținînd seama de însemnătatea predării desenului tehnic, cadrele didac-
tice de la Școala profesională „Industria Sîrmei" din Cîmpia Târzii acordă
o mare atenție pregătirii ucenicilor la această disciplină. In acest scop ca-
binetul de desen al școlii a fost amenajat cu o grijă deosebită și înzestrat
cu tot utilajul necesar.
Pentru a se asigura condiții cit mai bune de lucru, maiștrii-instructori
i-au Îndrumat pe ucenici în confecționarea unor mese speciale pentru desen
tehnic. Aceste mese au o platformă mobilă, variabilă la o înclinație de
25—M grade. Fiecare masă de desen este dotată cu un scaun metalic, cu
cite o planșetă și rechizitele necesare (teu. compas, echer etc.). Tot cu parti-
ciparea ucenicilor, cabinetul de desen al școlii a fost înzestrat cu peste
MO corpuri geometrice, secționate și nesecționate, din care pot fi formate
prin compunere diferite organe de mașini. Ucenicii din anul I folosesc larg
aceste corpuri, din care compun piesa ce le-a fost indicată. Aceasta îi ajută
să cunoască formele geometrice pe care le au diferitele piese și totodată le
îmbogățește cunoștințele profesionale de specialitate.
In vitrinele cabinetului se află, de asemenea, peste 1000 piese diverse
de mașini, folosite drept model în executarea unor schițe de către ucenicii
anilor II și HI. Ucenicii sînt obișnuiti astfel să execute lucrări de reprezen-
tare a diferitelor piese cu o asemenea precizie și îngrijire, îneît ele pot fi
toioaite drept schițe de execuție și operații în procesul de fabricare.
Cabinetul de desen al școlii profesionale din Cîmpia Tunii cuprinde și
a bogată bibliotecă care conține numeroase manuale școlare și lucrări de
specialitate, necerare uccniciler pentru aprofundarea desenufni tehnic.
Prof. GH. COSAC
Clnpia Tunii
3M
=
O interesantă formă
de activitate extrașcolară
La Școala tehnică de
comerț din Craiova sa
creat o tradiție valoroasă:
in fiecare an, membrii
cercului tehnic de specia-
litate de la această școală
organizează, sub îndru-
marea cadrelor didactice,
prezentări de referate,
care contribuie In bună
măsură la adlncirea cu-
noștințelor teoretice ale
elevilor ți la legarea a-
cestora de practica între-
prinderilor comerciale.
De curind a avut loc
pentru a treia oară o a-
semenea prezentare de re-
ferate la care au parti-
cipat, în afară de elevi fi
cadrele didactice ale șco-
lii, profesori fi elevi ai
Școlii tehnice de comerț
din București, precum și
conducători ai diferitelor
întreprinderi ți instituții
din localitate.
Referatele prezentate au
tratat probleme privind
legislația economici, evi-
dența contabilă ți merceo-
logia. Astfel, a stirnit in-
teres referatul .Legisla-
ția economică a R-P.R. la
anii 1957-1958“, alcătuit
de elevii Ana Alexandru
și Aurel Cicoț sub îndru-
marea profesorului Ion
Pătrașcu, referat care a
reliefat grija statului nos-
tru pentru asigurarea sa-
tisfacerii nevoilor mate-
riale și culturale ale oa-
menilor muncii, s-a preo-
cupat pe larg de efectele
aplicării în viață a unor
legi și hotăriri ale Consi-
liului de Miniștri al
R.P.R. eu privire la îmbu-
nătățirea sistemului de
salarizare, a analizat im-
portanța reducerii prețu-
lui de vlnzare eu amă-
nuntul la unele produse
de larg consum, arătind
concret cum se preocupă
întreprinderile din locali-
tate de aplicarea tehnicii
noi ți de reducerea prețu-
lui de cost al produselor.
Cu dăit intere» au fost
ascultata și referatele ,,As
naliza adiuitiță econo-
mice a unei organizații
comerciale locale pe baza
dărilor de seamă*, întoc-
mit de elevii Gheorghe
Lepâdatu, Florica Petre,
Nicolae Popescu ți Anat-
(a Gloria sub îndrumarea
profesoarei Marcela Gri-
gorescu ți , Masele plas.
tice ți importanța lor în
economia națională", în-
tocmit de elevii merceo-
logi Ana Alexandru, Dan
Petrescu, T. Dalidis fi
Elena Coandă.
Referatele prezentate au
dat loc la numeroase dis-
cuții, care au oglindit te-
meinica instruire a elevi-
lor școlii. Numeroși con-
ducători ai întreprinderi-
lor comerciale din locali-
tate au felicitai călduros
pe profesori ți elevi pen-
tru succesele obținute,
angajindu-se ca în viitor
să întărească colaborarea
lor cu școala, ajutlnd mai
larg pe elevi in desfășu-
rarea activității practice,
t \ L *
■
INSEMNARI DE LA LECȚII
O oră
de geografie
a patriei
Lecțiile de geografie a pa*
triei trebuie să asigure înar-
marea elevilor cu temeinice
cunoștințe științifice, legate
strlns de practică și. in ace-
lași timp, să contribuie in lar-
gă măsură la Întărirea educa,
ției patriotice a elevilor, la
dezvoltarea sentimentului de
dragoste fierbinte fată de pa-
trie, față de oamenii muncii.
Răspunzind acestor sarcini,
lecția de geograiie cu tema
„Structura economiei națio-
nale a Romînlei burghezo-
moșierești și struciura econo-
miei naționale a R.P.R." ținută
de profesorul Nicoiae lonescu
la clasa a VU-a a Școlii me-
dii ar. 18 „Mlbail Eminescu"
din Capitală a fost o lecție iz-
butită. care și-a atins scopul.
Profesorul a început ora cu
verificarea cunoștințelor insu-
lițe de elevi tn lecția trecută,
cu privire la împărțirea poli-
tico admiuistrativă a R.PR, El
a stăruit asupra exactității răs-
punsurilor date de elevi. De
altfel aceste răspunsuri — In
marea lor majoritate corecte
— an dovedit că tov. lonescu
acordă in general atenție con-
țfnutuini cunoștințelor pe care
șl le însușesc elevii. El le-a
cerut să arale In ce a constat
caracterul anarhic al vechii
Împărțiri administrative a ță.
ni. șă exemplifice dispropor-
ția Intre dezvoltarea economi-
că a fostelor |cde{e etc.
Aceeași grijă pentru asigu-
rarea unui conținut just al cu
noștiuțelor a vădit a profeso-
ral șl tn explicarea lecției noi.
Sprijinind u-ți afirmațiile pe
dale concrete, profesorul a 1°-
iățișat elevilor tabloul econo-
miei !■ Rominia borgteezomo-
șierească șl tn contrast cu a-
cesla, tabloul economiei noas-
tre de azi. in plină Înflorire.
El le a arătat cl organizarea
economiei noastre noi are la
bază principiile socialiste de
dezvoltare a economiei națio-
nale șl a subliniat că dezvol-
tarea cu precădere a in-
dustriei grele stă la baza dez.
voltăril întregii economii. A
vorbit apoi despre progresul
continua al industriei, despre
apariția unor noi ramuri ale
acesteia (construcții de mașini,
industria chimică etc.), despre
dezvoltarea agriculturii socia-
liste șl despre marile avanta-
je pe care le prezintă ea pen-
tru țărănimea muncitoare și
pentru economia generală a
țării.
Și In decursul verificării ca
șl tn decursul expuneri! lecției
noi s-au ivit numeroase prile-
juri de a lega cunoștințele de
problemele practicii, prilejuri
Pe Mngă care profesorul n-a
trecut fără a le folosi Astfel,
in timpul verificării el a cerut
elevilor să arate in ce măsură
actuala Împărțire administra-
tivă a țării contribuie la dez-
voltarea economiei. Elevii au
subliniat tn.raod just taptnl că
noua Împărțire administrativă,
prin taptul că a cuprins In
cadrul regiunilor șl raioane-
lor atit centre industriale cit
fi suprafețe agricole, a In.
lesnit mult crearea de uni-
tăți administrativ-economice
care să reprezinte com-
plexe de producție industrială
fi agricolă. Ei au vorbit, de a-
■emenea, despre faptul că In
acest fel s-au creat condiții
mult mai bune pentru valori-
ticarea resurselor economice
locale, pentru creșterea bună
ntării celor ce muncesc.
Căutlnd să-i tndrumeze în-
deaproape pe elevi spre conti-
nua legătură a cunoștințelor
studiate cu practica, profesorul
Însuți s-a oprit, fn timpul ex-
plicației, asupra acestei laturi
a lecției. El a acordat îndeo-
sebi multă atenție problemelor
actuale ale economiei noastre,
vorbind pe larg despre însem-
nătatea lucrărilor plenarei din
O oră de geografie la Școala de 7
ani Nr. 2 din Oralul Stalin
26—28 noiembrie 1958 a CC.
al P AtB și despre sarcinile
trasate industriei și agricultu-
rii In cuvlntarea rostită de to-
varășul Gh. GheorghluDej la
această plenară.
Fiind just orientată din
punct de vedere politico-ideo-
logic, lecția de geograiie a to-
varășului lonescu a contribuit
și la educarea patriotică a e.
levilor. Pentru a scoate in re-
lief superioritatea orinduirii
noastre democrat-populare a
supra orinduirii burghezo-mo-
țiereștl, profesorul a cerut ele-
vilor să folosească, și a folosit
și el Însuși de a lungul între-
gii lecții, metoda comparației
O comparație concludentă s-a
făcut, de pildă. Intre frecat și
prezent, intre timpurile ciad
sistemul de Împărțire adminis-
trativă a țării era menit să îm-
piedice striogerea legăturilor
intre clasa muncitoare și țără-
nimea muncitoare și să asigure
claselor dominante toate înles-
nirile de care aveau nevoie
pentru a-i putea exploata cit
mai crunt pe oamenii muncii
— și intre timpurile noastre de
azi, cind noua împărțire ad.
ministrativă a țării contribuie
tn mai mare măsură la înflo-
rirea tuturor regiunilor țării
spre binele celor ce muncesc.
Tot pe baza unei comparații
Intre trecut și prezent s-a
desfășurat și explicația profe
sorului la lecția nouă. Ară.
tîndu-le elevilor că în tre-
cut erau dezvoltate, fn oare-
care măsură numai unele ra-
muri ale industriei extractive,
tn timp ce sectoare impor-
tante ale industriei grele erau
aproape inexistente, că agri-
cultura — deși pe atunci cel
mai dezvoltat sector al eco
nomiei — se practica cu
mijloace primitive, că aproape
Întreaga economie era înfeu-
dată capitaliștilor străini, că-
rora țar* noastră le servea ca
sursă de materie primă și pia-
ță de desfacere, profesorul 1-a
făcut să tragă ei tușiși conclu-
zia că economia Rominiei bor-
ghezo-moșiereșlj era asemănă,
toare cu economia țărilor co-
loniale. Elevii au ințeleș bine
că nici nu putea să fie altfel,
de vreme ce mijloacele de pro-
ducție se aflau in mina capi-
taliștilor șl moșierilor, de vre-
me ce întreaga economie era
pasă ou tn slujba progresului
țării, nu in slujba poporului
muncitor — apăsat sub jugul
unei exploatări tot mal inten-
se — ci in slujba unui grup
de profitori, care nu urmă-
reau decit propria lor îmbo-
gățire. Ințelegtnd tn adîncime
toate acestea, elevii au simțit
fi mai puternic ura pentru tre-
cutul întunecat, dragostea pen-
tru luminoasa zi de astăzi a
țării noastre, pentru partidul
clasei muncitoare, care indru-
mă poporul spre o viață lot
mal frumoasă, mal Îmbelșu-
gată.
EU au simțit, tn același timp,
■a sentiment de adevărată
mlndrie patriotică pentru țara
noastră, tn trecut Înapoiată,
care a devenit astăzi o țară in-
dustrială înaintată. In plină în-
florire, ca o agricultură dez-
voltată, In care predomină sis-
temul socialist, o țară care
este cu adevărat a celor ce
muncesc.
La succesul lecției ținute de
tov. lonescu a contribuit ți
faptul că acesta a folosit me-
tode bune. menținlnd tot
timpul trează atenția elevilor
ți făclndu l să participe activ
la lecție. Dacă In prima parte
a orei — în cursul verificării
cunoștințelor — profesorul a
cerut celor pe care |-a ascul-
tat să expună lecția pornind
de la afirmații generale, pe
care să le exemplifice apoi cu
material faptic, la comunica-
rea cunoștințelor noi a expus
In primul rînd lapte șl l a con-
dus astfel pe elevi, incit a.
cești* să tragă singuri conclu-
ziile ce se impuneau. O altă
trăsătură pozitivă a lecției a
iost aceea că prolesorul a în-
tregit cunoștințele prevăzute
in programă cu impresii per-
sonale, culese de el în timpul
excursiilor prin țară, a rela-
tat discuții pe care le-a avut
cu muncitori, cu țărani munci,
tori, s-a referit la unele fapte
cunoscute de elevii înșiși etc.
Considerăm Insă că lecția
ar fi Iost și mai izbutită dacă
profesorul ar fi legat-o mai
strîns de realitățile locale,
dacă ar II vorbit el însuși și
ar fi cerut și elevilor să vor-
bească despre trecutul ți pre-
zentul cartierului ți orașului
lor.
Faptul că, in general, lecția
și-a atins scopul propus — de
a-i face pe elevi să-șl Insn.
șească cunoștințe noi cu pri-
vire la structura economică a
Republicii noastre populare ți
de a contribui la dezvoltarea
sentimentului lor de dragoste
pentru patrie — s a vădit Încă
in cadrul orei, cn prilejul fi-
xării cunoștințelor. Răspunsu-
rile pe care le au dat elevii
la concisele întrebări de fi.
xare puse de profesor an ară-
tat că ei au reținut ți au în-
țeles tot materialul expus,
Mai mult chiar, elevii au dat
ei Înșiși numeroase exemple
— au vorbit despre marele
număr de fabrici și uzine con-
struite tn ultimii ani, despre
dezvoltarea agriculturii socia-
liste, despre creșterea însem-
nată a numărului de țcoli etc.
Întreaga lecție i-a făcut să-șf
Iubească și mai mult țara și să
Înțeleagă că, pentru a-și înde-
plini cît mai bine îndatoririle
pe care le au față de ea. tre-
bute să se pregătească temei-
nic de pe acum : să-ți însu-
șească mai multe cunoștințe,
să Învețe a le aplica tn prac-
tică, să-și aleagă o profesiune
care să le dea prilejul de a
aduce o contribuție cit mal
mare la tnflorirea economiei
noastre.
PETRU BARGAUANU
cercetător științific
U lastitutul de ftllața
pedagogica
instantanee
la clasele I-IV
Predind la clasa l-a a Școlii
de 7 ani nr. 70 din București
poezia Jar na in pădure", tova-
rășul învățător Dumitru Popescu
a insistai asupra citirii expre-
sive, a acordat atenție for-
mării deprinderilor de exprima-
re corectă, explicării cuvintelor
necunoscute și îmbogățirii vo-
cabularului elevilor cu termeni
noi. Rezultatele unui asemenea
mod de a lucra cu clasa s-au
oizut chiar in cursul lecției
respective: majoritatea elevilor
au citit frumos și au reprodus
corect conținutul poeziei.
în clasa l-a „A" există Insă
și unii copii care mai intimpină
dificultăți la citire. Deși caută
să-i antreneze la lecție, învăță-
torul nu face tot ce trebuie în
această privință. Atunci cînd un
elev mai slab se oprește în fața
unui cuvlnt pe care nu-l poate
descifra, învățătorul îl abando-
nează și cere unui alt elev să
citească în continuare. Este ne-
cesar ca el să verifice de ce
unii elevi nu reușesc să desci-
freze anumite cuvinte, pentru a
putea remedia deficiențele con-
statate.
* * *
0 metodă bună a folosit to-
varășa învățătoare Tudora Ga-
vrilă in predarea lecției de arit-
metică cu tema „Linia curbă",
ținută la clasa a IV-a de la a-
ceeași școală. Lecția a începui
prin intuirea liniei curbe în com-
parație cu linia dreaptă și linia
frîntă (desenate pe tablă). In
felul acesta elevii au înțeles cu
ușurință ce este linia curbă și
au putut formula ei înșiși defi-
niția acesteia. Aplicația care a
avut loc în continuare (desena-
rea unor linii curbe închise și
a unor linii curbe deschise) a
dovedit că elevii și-au însușit
cunoștințele ce le-au fost pre-
date.
COMEnTARII
Cine decide
nota ?
La o lecție de istorie
la clasa a Vila, după
ce ascultă un elev, profe-
sorul comunică nota; 6.
Dar Înainte de a o trece
In catalog, se oprește a-
dresîndu-se clasei:
— Voi— ce părere a-
veți I
Părerile sint Împărțite.
Majoritatea elevilor con.
sideră insă că Dumitrescu
a răspuns de 7.
Acceptind punctul de
vedere al majorității, pro-
fesorul trece în catalog
nota 7.
Ia elevul următor, lu-
crurile se complică puțin.
Profesorul propune nota
7, dar clasa „votează"
pentru 9. Situația e destul
de delicată. Profesorul tre-
buie să fie consecvent in
atitudinea sa față de da.
să și totuși nu poate da
nota 9 unui elev care,
după părerea sa, a răs-
puns de 7. După lungi
tratative, se alunge la un
compromis și cel de al
doilea elev ascultat pri-
mește nota 8.
Este clar că un aseme-
nea procedeu denotă o
greșită Înțelegere a pro-
blemei de către profesor.
Tovarășa învățătoare nu a
acordat insă destulă atenție
disciplinei elevilor, mobilizării
atenției întregii clase la lecție.
Numai așa se explică faptul că
— deși lecția a fost bine pre-
dată — la fixare un elev a dat
ca exemplu de linie curbă în-
chisă conturul geamului, care
avea forma unui dreptunghi.
Foarte disciplinați și atențl
tn oră, elevii clasei a IlI-a „B"
de la școala nr. 70 au dat răs-
punsuri frumoase și complete la
ascultarea lecției de științe na-
turale pe tema „plantarea și
îngrijirea pomilor fructiferi".
Mai puțin temeinice s-au do-
vedit a fi, însă (după cum a
reieșit din fixare), cunoștințele
predate în lecția nouă — despre
vița de vie. Și aceasta din cau-
ză că tovarășa Demetra Gustea,
învățătoarea clasei, nu a folo-
sii nici un fel de material didac-
tic in predare.
Este adevărat că în școală nu
există o planșă cu vița de vie.
Tn acest caz, însă, învățătoarea
ar fi trebuit să folosească de-
senul pe tablă — sau cel puțin
desenul din manual. Folosirea
materialului intuitiv era cu atit
mai necesară cu cit elevii, fiind
de la oraș, aveau reprezentări
cu totul vagi despre planta res-
pectivă. Așa de plidă, confun-
dlnd probabil butucul cu coar-
dele, ei au afirmat că tulpina
viței de vie este lungă și sub-
țire.
In cursul lecției s-a strecurat
și o altă greșeală de conținut
care a rămas necorectată de în-
vățătoare. Elevii au spus că
vița de vie se cultivă de pre-
ferință în regiunile de deal, pen-
tru că „aceste regiuni sint mal
răcoroase". Această explicație
era nu numai eronată (vița de
vie are nevoie de căldură), dar
și incompletă, intrucît se limita
la factorul climateric, ignorînd
un factor foarte important —•
și anume solul, care este deter-
minant tn cultura viței de vie.
M. LASCU
rroresorui are datoria
să comunice nota pe care
o dă unui elev pentru
răspunsurile sale la lecție.
Mai mult chiar, este bine
ca ei să aprecieze calita-
tea răspunsurilor elevului,
pentru ca acesta să înțe-
leagă de ce a primit o a.
numită notă si să-și poa-
tă îndrepta pe viitor llpsu.
iile.
Asta nu însemnează că
profesorul nu poate soli-
cita in anumite împreju-
rări și părerea clasei, pen.
tru a-și da seama în ce
măsură elevii pot aprecia
cunoștințele colegilor lor,
pentru a le dezvolta spiri-
tul critic. In nici un caz,
insă, părerea elevilor nu
poate fi obligatorie pen.
tru profesor. Profesorul
este liber să consulte cla-
sa, el este insă singurul
care poate aprecia just și
deci decide nota ce tre-
buie dată unui elev ascul.
tal la lecție. Decizia, bine-
înțeles, nu trebuie să fie
arbitrară. In cazul cînd
părerea elevilor diferă de
cea a profesorului, el le
va explica de ce anume
a ținut seama în aprecie-
rea sa.
Este de la sine înțeles
că o asemenea discuție nu
se poale duce decit dacă
timpul o permite — și a.
tund cu mare economie
'de vorbe.
A. I.
Lucrări practice
agricole de iarnă
în școlile sătești
Acum, îa lunile de iarnă,
practica agricolă In școlile să-
tești se desfășoară în forme
specifice. Elevii multor școli
efectuează lucrări de recu-
noaștere a semințelor plan-
telor agricole, de determinare
a facultății germinative și a
puterii de străbatere a semin-
țelor, de determinare a purită-
ți» și a procentului de corpuri
străine etc.
La Școala de 7 ani din co-
muna Plătărești, raionul Bră-
nești. bunăoară, există preo-
cupare pentru buna organiza-
re a lucrărilor practice agri-
cole de iarnă. Elevii «cellei
școli au executat piuă acum
un număr de demonstratii și
lucrări practice. Totodată ei
au realizat, sub conducerea pro-
fesorilor, o colecție de semințe
de plante agricole si de dife-
rit? substanțe chimice folosite
fn agricultură.
Există insă si »col care ne-
qb;eaxă. In bună parte sau cu
teiul, organizarea aplicațiilor
practice agricole in timpul ier-
nii. restringindu-le doar la ci-
teva lucrări de împletituri. Ast-
fel. la Școala elementară de 7
ani din comuna VasJați, ra-
ionul Brăneșli, lucrările prac-
tice agricole din această iarnă
s au mărginit exclusiv la exe-
cutarea de către elevi a îm-
pletiturilor de nuiele și papu-
ră, deși in sat sînt comiții
pentru executarea de demon-
strații variate. Nu s-a luat le-
gătură nici cu gospodăria a-
gricolă colectivă din localita-
te. unde elevii puteau să vadă
cum se desfășoară o seamă de
lucrări agricole specifice
timpului de iarnă.
Acest lucru miră cu atît mal
mult cu cit cadrele didactice
de la această școală au ma-
nifestat multă qrijă în ceea ce
privește organizarea practicii
agricole de primăvară și de
vară. Intr-adevăr, lingă școală
se află un lot școlar bine a-
menajat, îngrădit recent prin
mijloacele școlii, tn suprafață
de circa 4500 B.p. pe care
s-au executat diferite expe-
riențe cu culturi acpicole și
sa amenajat Si o colecție de
Aparate și dispozitive
realizate cu mijloace proprii
Cadrele didactice din
școlile orașului Con-
ștanța desfășoară o acti-
vitate susținută în ve-
derea completării labo-
ratoarelor școlare cu o
serie de aparate și dis-
pozitive confecționate
cu mijloace proprii, cu
ajutorul elevilor.
Astfel, la Școala me-
die nr. 2 ș a construit
un redresor electrolitic
pentru transformarea cu-
rentului alternativ al re-
țelei de 220 V In curent
continuu, necesar efec-
tuării diferitelor expe-
riențe. In realizarea a-
cestui aparat s-au folo-
sit două borcane obiș-
nuite de sticlă cu capa-
citatea de o jumătate da
btru. douj plăci de fier
li două de aluminiu, so-
luție de bicarbonat de
sodiu si puțină sirmă
de cupru izolată pentru
legături.
Pentru demonstrarea
acțiunii dintre doi cu-
renti paraleli, cit și a
acțiunii dintre un curent
mobil și un magnet la
această școală ie fo-
loseșia, pe lingă redre-
sor, reostat și întrerupă-
plante. S au cultivat aici și
plante medicinale, care au fost
achiziționate de Agrosem ul
din Budețtf. Plantatul legume-
lor s a făcut din răsadnița
școlii, amenajată de elevi. A-
ceste realizări arată că șj lu-
crările practice agricole de
iarnă puteau fi organizate tot
atît de bine dacă profesorii
n-ar fi socotit că iarna este, în
agricultură, un „sezon mort".
Este drept că o practică a-
gricolă integrală în cursul ier-
nii presupune o gospodărie a-
gricolă cît mai complexă, unde
elevii, Împreună cu profesorul
lor, să ia parte la toate fazele
procesului de producție în a-
gricultură, zootehnie, pomicul-
tură etc. și că nu întotdeauna
se află în imediata apropiere
a școlii o asemenea gospodă-
rie. Dar profesorii pot organi-
za cu bune rezultate aplica-
țiile practice agricole și prin
mijloace proprii, chiar în cu-
prinsul școlii. Această situație
restrînge. desigur, numărul și
varietatea lucrărilor agricole
ce se pot executa iarna, dar
nu poate motiva o asemenea
restrîngere încît practica agri-
colă de iarnă să se rezume la
cîteva împletituri. Mai rămîn
încă multe lucruri de făcut:
lucrări cu semințe, amenaja-
rea gropii de compost, strînge-
rea cenușii pentru îngrășă-
mint, diferite altoiri în uscat,
iarovizări, diferite experiențe
cu probe de sol pentru demon-
strarea capilarității și permea-
bilității, desenarea de planșe
intuitive etc.
Tot în cadrul aplicațiilor
practice de iarnă trebuie să
cuprindem și multiplele de-
monstrații ce se pot face în
gospodăriile țărănești din sat,
la părinții elevilor : amenaja-,
rea platformei de gunoi, tăie-
rile șj stropirile de iarnă la
pomii roditori, controlul se-
mințelor păstrate în magazii,
pregătirea nutrețurilor și ali-
mentația animalelor, amenaja-
rea răsadnițelor și semănatul
în răsadnițe etc. De asemenea,
însăși pregătirea și confecționa-
rea materialului didactic împre-'
ună cu elevii poate da prilej de
efectuare a unor lucrări prac-
tor, un dispozitiv foarte
simplu, realizat cu pu-
țină beteală, o placă de
lemn, două șuruburi, 5
—6 cm sirmă de alumi-
niu și un magnet.
Un alt dispozitiv con-
struit cu mijloace pro-
prii la Școala medie nr.
2 este releul electromag-
netic. Dispozitivul poate
fi folosit cu foarte bune
rezultate pentru exem-
plificarea comenzii la
distanță. Cu ajutorul lui
s-a putut închide de la
distanță circuitul unul
curent alternativ de 220
V, apvinzfndu-se becu-
rile unui reostat cu
lămpii.
Profesorii acestei școli
au realizat experiența
cu roata lui Barlow fo-
losind un magnet în
formă de potcoavă ce
înconjoară un jgheab cu
mercur, în care intră
dinții unei roți confec-
ționată din tablă de cu-
pru. Roata se pune în
funcțiune folosind cu-
rent continuu de 12 V
de la redresorul și leo-
statul de tip școlar.
Profesorii și elevii eu
Confecționat, d aseme-
nea, un ampermetru cu
ax orizontal, folosind un
mosor de lemn pe care
s-au bobinat 13 m de
sîrmg de cupru Izolată,
un cui de fier și un re-
sort elastic. De resort
s-a fixat un ac indicator
care se poate mișca în
fața unui cadran.
Pentru a se demonstra
efectul termic al curen-
tului electric, s-a con.
struit un ampermetru
termic folosindu-se o
coardă de vioară, o tă-
bliță de alamă, un mic
resort și un ac indica-
tor. Montura este fă-
cută pe o planșetă de
placaj.
Un dispozitiv simplu,
necesar pentru demon-
strarea principiului de
construcție ei de func-
ționare a dinamului, a
fost construit folosindu-
se un electromagnet con-
fecționat dintr-o rangă
de fier îndoită în formă
de potcoavă, pe care
s-au înfășurat 50 m. de
sirmă de cupru izolată.
Rotorul a fost realizat
dintr-un pachet de 10
spire tn formă de drept-
unghi, iar colectorul din.
tr-un cilindru de lemn
pe care s-au *xat doi
semicilindri din tablă
subțire de cupru. în loc
de perii se iolosesc două
lame de cupru îndoite și
ascuțite )a capete. Prin
cilindrul colector și prin
pachetul de spire (rotor)
trece un ax care, la ieși-
rea din cilindru, este în-
doit în unghi drept, for.
mînd astfel manivela
prin care se pune în
mișcare rotorul.
O serie de aparate și
dispozitive necesare ex-
periențelor si lucrărilor
de laborator au fost
realizate cu mijloace
proprii și la Școala me-
die nr. 1 din Con-
stanta. Astiel.. aici
s-au construit două ba-
lanțe de laborator pen-
tru efectuarea cîntă-
ririlor în cazul diferite-
lor experiențe de ca-
lorimetrie, pentru stu-
diul frecării, pentru de-
terminarea densității etc.
Tot aloi s-au confecțio-
nat diferite reostate cu
sirmă de nichelină și cu
lămpi, un transformator
de la 240 V la 24 V,
tice cu accentuat caracter di-
dactic și intuitiv.
Nu trebuie să ne mărginim
numai la sala de clasă și la
curtea școlii, ci trebuie să pă-
șim cu hotărîre în realitatea
înconjurătoare, în gospodăriile
agricole, unde li se pot pre-
zenta nemijlocit elevilor multe
din fazele importante din prac-
tica agricolă reală. Și nu este
neapărat necesair ca numai
profesorul să execute demon-
strațilile. Aceasta o poate face
tehnicianul specialist de la
gospodăria colectivă sau de
stat sau chiar gospodarul res-
pectiv — bineînțeles în pre-
zența profesorului si numai
după ce acesta a indicat pro-
blema care interesează. De a-
semenea, trebuie folosit ajuto-
rul tehnicienii lor agronomi de
Ia sfatul popular din comună.
Era bine, de exemplu, dacă
școala din comuna Plătărești
ar fi folosit posibilitățile mul-
tiple pe care le oferă gospo<
dăriile agricole din sat, ca și
serviciile de specialitate ale
tehnicianului agronom de la
sfatul popular local. Conduce-
rea școlii nu s-a preocupat
Insă în suficientă măsură de
această problemă,
Pînă la începerea muncii pe
loturile școlare a rhai rămas
destul timp ca să se organi-
zeze la toate școlile lucrări și
demonstrații practfice de iar-
nă. folosindu se cît mai intens
toate posibilitățile care se gă-
sesc din belșug în satele noas-
tre. Pentru aceasta este nece-1
sară o legătură mai staînsă
intre scoală și gospodăria co.
lectivă, întră școală și părinții
elevilor.
S. PETRE
ln mica fermă zootehnică atribuită lor. pionierii Școlii de 7 ani din
comuna 30 Decembrie, raionul Vidra, îngrijesc cu pricepere și dragoste
animalele care le-au fost Încredințate.
Să-nvătăm elevii
9
să mînuiască
instrumentele
de măsurat
Pentru legarea cunoștin-
țelor teoretice de practică,
mai ales în predarea cu-
noștințelor de fizică și de
matematică, sînt foarte utile
măsurătorile, care îi de-
prind pe elevi cu mînui-
rea principalelor instrumen-
te de măsurat folosite în di-
feritele ramuri ale indus-
triei și agriculturii.
Pe lingă mînuirea instru-
mentelor clasice de măsura-
re a lungimilor, capacități-
lor etc., elevii trebuie de-
prinși încă din clasele
V—VII să mînuiască instru-
mente ca vernierul, șuble-
rul, micrometrul, să cu-
noască diferitele tipuri de
termometre, vitezometre,
manometre, vacumetre etc.
folosite în întreprinderile
metalurgice, chimice, în ra-
finării etc. Realizarea aces-
tui lucru nu implică neapă-
rat înzestrarea școlilor cu
instrumentele și aparatele
respective. Mare parte din
instrumentele de măsurat
pot fi cunoscute de elevi cu
prilejul vizitelor sau al e-
fectuării practicii în între-
patru pendule Maxwell,
patru tribometre care
pot fi folosite și ca
plan înclinat.
Pentru lucrările fron-
tale de laborator s-au
confecționat 20 de calo-
rimetre din alamă și
s-a procurat întreq ma-
terialul necesar pentru
confecționarea a 20
punți Wheatstone. Pe un
panou de 60 cm X 70 cm
s-a montat un apaqat de
recepție cu 3 lămpi.
Acest panou dă elevilor
posibilitatea să înțe-
leagă cu ușurință alcă-
tuirea și funcționarea
aparatului de radio.
Toate aceste realizări
au fost posibile datorită
interesului profesorilor
de specialitate din șco-
lile respective, cate au
știut să antreneze pe
elevi la o muncă crea-
toare. precum și dato-
rită ajutorului acordat
de Șantierul Naval
Constanța, care a pus
la dispoziția școlilor o
serie de materiale și
uneltele necesare.
Prof. VIRGIL
ATANASIU
prinderi. Atît la secțiile de
fabricație cît și la cele de
control, ca și în laboratoarele
de metrologie elevii au po-
sibilitatea să cunoască va-
rietatea măsurătorilor și
precizia efectuării acestora.
Primind lămuririle cores-
punzătoare din partea pro-
fesorilor și tehnicienilor, ei
vor constata că măsurarea
lungimilor trebuie făcută cu
o precizie pînă la fracțiuni
de micron, cîntăririle execu-
tate cu precizie de miimi de
miligram etc. Li se va ex-
plica, de asemenea, că o se-
rie de procese tehnologice
sînt condiționate de anumiți
parametri (timp, presiune,
temperatură etc.), care tre-
buie menținuți în anumite
limite foarte precise, limite
indicate de aparatele de mă-
surat.
Măsurătorile prilejuieso
interesante aplicații ale cu-
noștințelor de matematică.
De exemplu, măsurînd de
mai multe ori aceeași lungi-
me, elevii vor constata că
rezultatele nu coincid întot-
deauna și își vor da seama
că așa numitele erori de
măsură pot fi sistematice
sau întîinplătoare. Calcula-
rea acestor erori, ca și de-
terminarea valorii medii a-
ritmetice a măsurătorilor
sînt exerciții foarte potrivite
pentru legarea cunoștințelor
teoretice de practică.
Folosind unele piese file-
tate ce pot fi procurate cu
ușurință, putem arăta elevi-
lor cum se calculează dia-
metrul unei piese cilindrice,
atunci cînd avem la dispo-
ziție un șubler mic față de
dimensiunile piesei, cum se
determină diametrul mediu
la filete prin metoda celor
două sîrme sau prin metoda
celor trei sîrme.
Programele de matematică
ale claselor VI—X prevăd
numeroase lucrări practice
de măsurători pe teren. E-
fectuînd astfel de măsură’
tari, elevii se deprind să
mînuiască diferite instru-
mente topometrice. Cei din
mediul sătesc pot participa
chiar la parcelarea terenu-
rilor pentru diverse semănă-
turi ale gospodăriilor agri-
cole de stat sau ale gospo-
dăriilor agricole colective
din localitate .
Folosind mijloacele pe
care le au la îndemmâ
profesorii de fizică și mate-
matică îi pot deprinde po
elevi cu mînuirea unor im-
portante instrumente și a-
parate de măsurat, contri-
buind în acest fel la pregă-
tirea lor pentru munca în
producție.
Prof. I. C. L1GOR
Școala nr. 40, București
In sprijinul
educării patriotice
Din inițiativa biroului
organizației de bază
P.M R. de la Școala medie
nr. 2 din orașul Galați, e-
levii și profesorii acestei
școli au confecționat o har-
tă a Republicii Populare
Romine înfățișind cele mai
importante realizări obți-
nute în domeniul industriei
și in domeniul socialcul-
tural in anii puterii popu-
lare-
Confecționată din placaj,
harta este frumos colorată
și foarte sugestivă. După
ce a fost mai intii expusă
în școală, ea a fost insta-
lată in centrul orașului Ga-
lați. Cetățenii o studiază
cu mult interes.
DE LA MINISTERUL
Învățămîntului și coran
LECȚII TIP DE
PENTRU PERIOADA 16—28
FEBRUARIE 1959
CLASELE I—II
Tema : exercit» de alergare
Durata : 30 minute.
I.	Exercițiul 1. Stînd între
bănci în șir (unui după altul).
Ridicarea piciorului cît mai sus,
cu genunchiul îndoit înainte;
revenirea.
Se execută alternativ de 6 ori.
Exercițiul 2. Șezînd în bancă.
Ridicarea și coborîrea umerilor.
Se execută în ritm vioi de 6—8
ori. După primele 2—4 lecții, la
ridicarea umerilor se strîrțg pu-
ternic pumnii și la coborîrea
lor se întind puternic palmele.
Exercițiul 3. Șezînd în bancă,
tnîinile pe umăr. îndoirea trun-
chiului la stînga, revenire; la
dreapta, revenire.
Se execută de 4—6 ori în fle-
care parte.
Exercițiul 4. Intre bănci, în
poziția ghemuit (pe vine),
cu tnîinile pe șold. 4—6 să-
rituri pe loc ca mingea în
aceasta poziție.
II a.) Primul elev din prima
bancă se așează în dreptul spa-
țiului liber dintre șirurile de
bănci, înapoia unei linii de ple-
care. La un semnal (fluier, bă-
taie din palme, comandă) va
alerga cît poate mai repede
pînă la peretele din fundul cla-
sei, pe care îl va atinge cu pal-
ma. Va reveni tot «lergînd la
loeul de plecare. Se procedează
astfel pînă ce aleargă toți ele-
vii clasei. Se repetă exercițiul
sub formă de întrecere.
b.) Jocul „Statuile". Ve fi
jucat pe rînd de către elex il
fiecărui șir de bănci sau de că-
tre top elevii clasei deodată,
dacă spațiul permite. In spațiul
liber «I clasei elevii vor alerga
liber în orice direcție însă nu
au voie să se atingă unul de
altul. După cîteva secunde de
alergare, la semnalul stabilit
dinainte, copiii se opresc în po-
ziția într-un picior, cu brațele
Întinse lateral. Și trebuie să se
memțină în această poziție fără
să se miște pînă ce conducăto-
rul jocului termină de numărat
rar pînă la 6. Cei care s-au
mișcat trec în bancă te locul
lor. ceilalți continuă jocul.
Cîștigă cei care au reușit să-și
păstreze echilibrul după mai
multe repetări ale jocului. Dacă
se joacă pe șiruri, cîștigător
este șirul în care au rămas cele
mai multe „statui". Jocul se re-
petă, și la alte lecții, crescînd
durata alergării și menținerii
poziției. Poziția se va stabili la
inspirația celui care conduce
jocul.
■HMBHOMRMItlMMMJMIMIIimillllllllll—HM JMHi ■MMWIIMIIMdlIllllllllllllllllllMMIItl
16 FEBRUARIE
(Urmare din pag. 1)
Conferințe asemănătoare au
avut loc în numeroase alte cen-
tre regionale din (ară. Măsurile
represive luate de guvernul bur.
ghezo-moșieresc, hotărît să înă-
bușe orice încercare de luptă
împotriva regimului, departe de
a intimida pe muncitori, au fost
întîmpmate cu puternice acțiuni
revoluționare.
începutul anului 1933 cu-
noaște o creștere masivă a lup-
telor muncitorești în întreaga
țară. Sub îndrumarea partidu-
lui în toate centrele de cale
ferată au loc mitinguri și con-
sfătuiri. Mii de ceferiști și pe-
troliști declară grevă. Acțiunile
au culminat cu luptele greviste
din 15—16 februarie, puternică
manifestare a luptei maselor
muncitoare, în frunte cu comu-
niștii, împotriva abuzurilor pa-
tronilor, împotriva aservirii tării
către capitalul monopolist din
Apus, împotriva fascizării tării
și a transformării ei într-o bază
de agresiune antisovietică.
La începutul lui februarie
1933, guvernul Vaida, rcvenin-
du-și după valul luptelor din
EDUCAȚIE FIZICA
HI. Șezînd în bancă. Ridica-
rea în poziția de drepți și reve-
nirea în bancă, de 4—6 ori.
Aprecieri asupra desfășurării
lecției.
CLASELE III —IV
Tema: trecere pe sub obsta-
col
Durata: 30 minute
I.	Exercițiul 1. Stînd între și-
rurile de bănci. întinderea bra-
țelor în sus, cu ridicarea pe vtr-
furile picioarelor; coborîrea bra.
țelor cu îndoirea genunchilor
(lăsarea pe vine), atingînd du-
șumeaua cu palma. Alternarea
între aceste poziții se va exe-
cuta de 6—8 ori în ritm variat
Exercițiul 2. Șezînd în ban-
că, cu mîinile le umeri. Răsuci-
rea trunchiului spre stînga, re-
venire , spre dreapta, revenire
Apoi, aplecarea trunchiului îna-
inte, cu bărbia spre pupitru, re-
venire. lăsarea capului pe spate
cu extensia trunchiului, re-
venire.
Se execută de 4 ori.
Exercițiul 3. Șezînd la capă-
tul băncii, cu genunchii tnafară,
brațele la spate. Cu picioarele
se imită pedalarea ca pe bici-
cletă. Se execută 12—14 peda-
lări consecutive, urmate de
scurte pauze.
Se repetă de 3 ori, variind
ritmul.
Exercițiu) 4. Șezînd în bancă,
cu mîinile la ceafă. Aducerea
coaielor înainte, pînă se ating ;
ducerea coa telor înapoi.
Se execută în ritm rar de
6 ori.
Exercițiul 5. Stînd cu mîinile
pe șold între șirurile de bănci-
Depărtarea și apropierea picioa-
relor prin sărituri consecutive^
Se execută 8—16 sărituri.
II.	a.) De primele bănci ale și-
rului se leagă o sfoară ia înăl-
țimea de 60—70 cm. de Ia pă-
mînL De Ia peretele din fund
al clasei, rînd pe rînd elevii, din
alergare, vor trece pe sub acea-
stă sfoară, pe care nu trebuie
să o atingă. Se repetă de 3 ori.
In celelalte lecții se va mări
numărul obstacolelor pe sub
care trebuie să treacă elevii.
b.) Ștafetă combinată cu tre-
cerea pe sub obstacol și sări-
tura peste un obstacol.
III.	Șezînd în bancă. Ridica-
rea unui braț sus, revenire; a
celuilalt, revenire. Ridicarea în
picioare, așezarea în bancă.
Se execută de 4 ori.
Notă : La ștaîetele combinate,
înălțimea obstacolului pe sub
care se trece va fi mai mică
(50—60 cm.). înălțimea obsta-
colului de sărit va fi de
40—50 cm.
ianuarie, introduce starea de a-
sediu. urmată de arestarea a
numeroși membri ai Comitetului
de acțiune Vestea arestării to-
varășului Gb. Gheorghiu-Dej și
a altor conducători ai mișcării
muncitorești s-a răspîndit ca
fulgerul printre muncitori. In
dimineața zilei de 15 februarie,
7.000 de ceferiști de ia atelie-
rele Grivița se aflau tn plină
grevă cerînd imediata eliberare
a celor arestați, respectarea tu-
turor revendicărilor cîștigate la
2 februarie, ridicarea stării de
asediu, existența liberă a comi-
tetului de fabrică și a sindica-
tului C.F.R. care fusese dizol-
vat.
Adunați de sunetul sirenei lui
Roaită, muncitorii ceferiști au
ocupat atelierele. Sunetele pre-
lungite ale sirenei s-au făcut au-
zite în toate colțurile Bucureș-
tiului. Ecourile grevei au răsu-
nat în toată țara. La Iași, ta
Cluj și în alte centre ceferiste
muncitorii au declanșat și ei
greve.
Soldații din regimentul 21 in-
fanterie și din alte unități, a-
duși să înăbușe acțiunea gre-
vistă a ceferiștilor de la Gri-
|iiiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiN
| Școala și profilul moral |
— —
al constructorilor I
comunismului I
(Urmare din pag. 1)
te, In spiritul marxism-
leninismului.
In crearea profilului mo-
ral al omului epocii comu-
niste școala are un rol deo-
sebit, căci ea este chemată
să insufle celor mai tineri
fii ai poporului iubirea fier-
binte fată de cuceririle oa-
menilor muncii, voința de
a le apăra cu fermitate, do-
rința nestăviliti de a-și
pune toate forțele tn sluj-
ba patriei, este chemată
să-i pregătească cu temei-
nicie pentru viață.
Tezele privind educația
comunistă și Inoăfămlnful
public prezentate tn rapor-
tul tovarășului N- 8- Hruș-
ciov fundamentează teore-
tic întreaga perspectivă de
dezvoltare a tnvățăminlu-
Brigăzi științifice pe teren
Deosebit de variată șl bogată
este munca culturală desfășu-
rată de cadrele didactice dia
orașul Satu Mare
Numeroși învățători și profe-
sori dornici să contribuie la lu-
minarea maselor fac parte din
_ brigăzile științifice care au luat
ființă în acest an la Satu Mare.
Nenumărate au fost intilnirile
pe care aceștia le-au avut cu
țăranii din diferite comune ale
raionului Satu Mare, căci bri-
găzile științifice se deplasează
in fiecare duminică la sate.
Intr una din zilele trecute o
brigadă s-a deplasat la Medie-
șul Aurit. Cu acest prilej, țăra-
Formarea
(Urmare din pag. 1)
Sovietice și Guvernului Sovietic
cu privire la întărirea legăturii
școlii cu viața și dezvoltarea
continuă a sistemului învăță-
mântului public. Legea adoptată
de Sovietul Suprem al U.R.S.S.
in această privință, raportul
prezentat de tovarășul N. S.
Hrușciov la cel de-al XXI-lea
Congres al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, precum și
dezbaterile ce au avut loc la
Congres acordă o deosebită a-
tenție legăturii strânse care tre-
buie să se realizeze intre școală
vița, au refuzat să tragă în fra-
ții lor muncitori. Ceva mai mult,
ei s-au solidarizat cu ceferiștiL
In locul acestor trupe au fost a-
duse unități ale jandarmeriei —
sluga credincioasă a regimului
burghezo-moșieresc. In diminea-
ța zilei de 16 februarie, ca ur-
mare a refuzului hotărît al mun-
citorilor de a se supune ordine-
lor și de a părăsi atelierele, s-a
dat comanda de deschidere a fo-
cului. In timpul represiunilor
sălbatice, sub ploaia de gloanțe
au căzut mulți muncitori: ute-
cistul Vasile Roaită, D. Popa și
alții. Peste 2.000 de muncitori
au fost arestați.
„Muncitorii, seria „Scînteia"
— au fost covîrșiți de armată,
dar avîntu! lor de luptă n-a pu-
tut fi înfrînt. Tn timp ce erau
înconjurați de soldați, străpunși
de baionete, izbiți de patul puș-
tilor, tîrîți spre poartă și arun-
cați în camioanele dinainte pre-
gătite, ei continuau să strige lo-
zinci de luptă".
Tn aceste eroice lupte din
15—16 februarie 1933, s-a vădit
odată în plus forța politică, pu-
terea de mobilizare și de orga-
nizare a Partidului Comunist.
lui sovietic, a cărui sarci-
nă este aceea de a educa ți
instrui tineretul In raport
cu cerințele construcției so-
cietății comuniste- Aceste
teze constituie un îndrep-
tar valoros pentru toți cei
ce slujesc cu credință școa-
la noastră nouă, ajutîndu-l
să vadă mai clar tot ce au
de făcut pentru întă-
rirea contribuției lor la
opera de construire a so-
cialismului- îndrumați cu
înțelepciune de partidul
nostru, ei vor cultiva ne-
abătut tn sufletele tinere
principiile înalte ale mora-
lei comuniste ce vor con-
duce pașii cetățenilor de
mtine ai patriei tnspre în-
făptuiri mărețe tn opera de
construire a societății so-
cialiste tn Republica Popu-
lară Romină-
nii muncitori au întrebat ce slut
plantele hibride și de ce ele sînt
semănate tot mai mnlt? care
este situația actuală a Berli-
nului? ce sînt sateliții ? ce este
energia atomică ? Ei au pus, de
asemenea, multe alte întrebări
privitoare la transformarea so-
cialistă a agriculturii, ia cele
mai bune metode pentru obține-
rea de recolte bogate, la pro-
blemele de politică internațio-
nală.
întrebările țăranilor muncitori
și răspunsurile date de membrii
brigăzii au arătat uitrlitatea
muncii acestor brigăzi științi-
fice.
conștiinței comuniste
și practică, aceasta fiind o ce-
rință dictată de înseși proble-
mele vieții.
Participarea efectivă a elevi-
lor la munca direct productivă
nu numai că va ajuta la for-
marea deprinderilor de activi-
tate practică atît de necesare
tn viață, dar va contribui la
adincirea și creșterea nivelului
general de cunoștințe, Ia educa-
rea dragostei pentru îndeletni-
cirile practice, sfărimmd toto-
dată orice manifestări ale cen-
cepțntor burgheze, înapoiate cu
privire la munca direct produc-
tivă; va contribui Ia eunoaște-
s-a manifestat din plin eroismul
maselor de muncitori hotariți să
sfarme puterea asupritorilor.
Luptele ceferiștilor au avut o
mare importanță atît pe plan in-
tern dt și internațional. Izbuc-
nite la numai două săptămîni de
Ia Instaurarea dictaturii hitle-
riste tn Germania, ele au consti-
tuit prima acțiune a muncitori-
mii pe plan european împotriva
pericolului fascist.
Aceste lupte au rămas în is-
toria mișcării muncitorești din
țara noastră ca unele din cele
mai puternice acțiuni organizate
pînă atunci de partid împotriva
regimului burghezo-moșieresc.
Paginile înscrise astfel în is-
toria luptelor muncitorești din
țara noastră servesc minunate
exemple de eroism și abnegație,
de patriotism înflăcărat, care a
însuflețit atîția luptători neobo-
siți pentru o viață mai bună.
Este o datorie patriotică pentru
fiecare slujitor al școlii noastre
noi să cinstească amintirea lup-
telor din februarie educînd tine-
retul școlar în spiritul respectu-
lui profund și al profundei ad-
mirații față de eroii acestor
lupte.
Jh
CU CONȘTIINȚA IMPACATA
La 8 octombrie 1958, inspectorul
Justinian Găvănescu de la seefia de
Uvățâmlat yi cultură a raionului
Slobozia, s-a deplasat In comuna Pe*
rieți pentru a controla munca Școlii
elementare de 7 ani. A cercetat pla-
nurile calendaristice, orarul școlii,
prezenta elevilor, a făcut unele ob-
servații generale cu privire la aces-
tea si apoi — fâră să asiste ia vreo
lecție, pentru a cunoaște măcar ceva
din conțiautnl muncii la clasă —
și-a încheiat inspecția întoreîndu-se
„Iu bază* — probabil, cu cunoștiinta
datoriei împlinite
Nu avea motive 1
PERFORMANȚA
Intr-o singură zi, profesorul Ștefau
Vâgîl din Afumati, raionul Hrănești,
a dat 30 (treizeci) Dote de 2.
Ca pedagog, este clar că șl dtnsul
merita o notă egală dacă uu nai
mică.
NEDUMERIRE
In procesul verbal încheiat la
Școala elementară din comuna Lup-
HDU, fn ziua de 13 decembrie 1151
da către Inspectorii Tndose Băluță fi
Emil Negreann de la secția raionala
da tnvâțămlat «1 cultură Lehltu, sa
arală că unul din obiectivele depla-
sării Iu această unitate a fost yt
„munca de alfabetizare*.
Mal departe, același proces verbal
consemnează : „Tn problema alfabeti-
zării s-a constatat — controlînd re-
gistrele șl documentele școlii — că
ultimii anaHabeți au fost școlarizați
fn primăvara anului ... 1950“.
Este vorba de o necunoaștere a
realității de pe teren sau „numai*
de superficialitate și formalism fn
stabilirea obiectivelor deplasării 1
*
CONSTATĂRI „PREȚIOASE“
Extras d intr-un proces verbal în-
cheiat de Inspectorul Filimon Petres-
cu la Școala de 4 ani din satul
Pleașov. raionul Turnu Măgurele :
„Școala funcționează In loca] pro-
priu, cu două săli de clasă «I o
cancelarie, este de curind văruită șt
curat întreținută, înzestrată cu sobe
de teracotă, cu flori la ferestre și
pavoazată cu tablouri si lozinci*.
Constatări, nu glumă 1
rea frumuseților muncii în fa-
brici, uzine, pe șantiere și pe
ogoare, trezind dorința tineri-
lor de a se Integra cit mai
curind în producție pentru bi-
nele colectivității.
Legată strins de viață, prin
activitățile ei practice și teore-
tice, școlare sau extrașcolare —
școala sovietică va ajuta în cea
mai mare măsură ca primii pași
pe care îi vor face in viață
tinerii el absolvenți să nu fie
șovăielnici și fără țintă, ci să
He pași siguri, Îndreptați cu
toată hotărârea înspre o activi-
tate utilă societății, necesară
construcției comuniste.
Astăzi, în centrul preocupări-
lor tuturor pedagogilor sovietici
stă realizarea sarcinilor mari ce
izvorăsc pentru școală din re-
centele documente de partid și
de stat: înzestrarea tineretului
cu reale deprinderi de muncă
practică, realizarea unei te-
meinice pregătiri teoretice care
să corespundă pe deplin cerin-
țelor vieții comuniste și, bine-
înțeles, educarea școlarilor în
spiritul înaltelor virtuți proprii
profilului moral al comuniștilor.
Munca învățătorilor și profe-
sorilor de pc întreg cuprinsul
uriașei țări care a pășit pe dru-
mul construirii desfășurate a
comunismului va fi un exem-
plu de ceea ce trebuie să facă
pedagogii pentru educarea co-
munistă a tinerei generații, un
exemplu de ceea ce înseamnă a
înzestra tineretul școlar cu te-
meinice cunoștințe teoretice șl
practice pentru ca tn viață să
poată ti intr-o măsură cît mai
Însemnată folositori societății.
PĂRINȚII AȘTEAPTA ÎNDRUMAREA SCOLII
Dorim ca fiii noștri
sâ fie pregătiți
pentru viață
S-au împlinit doj ani de
cind fac parte din comitetul
de părinți al Școlii medii nr.
3 din raionul „Grivița Ro-
șie”. Experiența pe care am
adunat o in acețti ani m-a
convins că munca unui co-
mitet de părinți poate fi fo-
lositoare numai atunci cind
ajută școala in problemele
cile mai importante care-i
stau in fată
Și eu. ca si ceilalți tova-
răși ai mei din comitet, ne
străduim să sprijinim școala
in pregătirea copiilor noș-
tri pentru viată, pentru
munca in producție, deoare-
ce acest lucru il urmăresc
în primul rînd cadrele di-
dactice- De fapt, chiar noi
părinții, sintem cei dinții in-
teresati ca proprii noștri co.
pii să fie cît mai bine pre-
gătiți pentru muncă. Consi-
derăm că in calitatea noas-
- trj de membri ai comitetului
putem lămuri mai lesne pă-
rinții in această direcție.
Credem de asemenea că
propriul nostru exemplu, a-
titudinea noastră față de
pregătirea propriilor noștri
copij pentru muncă poate să
convingă mai ușor.
<oi am sprijinit școala
.□ serie de acțiuni. De
exemplu, in dotarea ateliere-
lor cu uneltele de care au
nevoie. Mai mult : din ini-
țiativa noastră se vor crea
în curind un cerc de legă-
torie și un cerc de croitorie
pentru fete Tot noi ne o-
cupam de înființarea acestor
cercuri, ajutind școlii să
procure materialele necesare
pentru funcționarea lor
Știm insă că mai sânt
printre părinți unii care nu
înțeleg rostul pregătirii po-
litehnice a copiilor, care so-
cotesc in mod greșit că mun-
ca m atelier, in uzină, mun-
ca in agricultură sau pe lo-
tul școlar ii îndepărtează pe
copii de la carte. Am cerut
> conducerii școlii să ne arate
ce putem tare pentru a con-
tribui la Înlăturarea acestei
păreri greșite și «■ primit
d^ la ei numeroase indru-
Dacă înainte, atunci
•Wd le vorbeam părinților
c< spre foloasele politetoniză-
rii. ne rezumam la lucruri
generale, acum le putem da
argumente concrete și astfel
ii ciștigăm de partea noas-
tră mult mai bine. Bună-
oară, le arătăm ciți copii,
altădată neinteresați de în-
vățătură. au acum note toț
mai bune la matematică, la
fizică. la chimie, tocmai
pentru că munca, punîndu-le
in față probleme de tehnică,
le^ trezit ma| mult interes
pentru învățătură. Adesea se
intimplă că le dăm părinți-
lor ca exemplu de acest
fel. chiar exemplul propriu-
lui lor copil. Se ințelege u-
șor ce mare influență are
asupra lor acest fapt.
Comitetul nostru de pă-
rinți a fost îndrumat de pe-
dagogi să se intereseze și
de situația la învățătură a
copiilor. De indată ce se
constată rimineri în urmă,
sintem incunoștiințați și noi
și chemați să ne dăm aju-
torul. Cum adesea rămîne-
rile ia urmă provin și din
greșelile făcute in familie,
luăm legătura cu părinții
respectivi, ii ajutăm să sta-
bilească măsuri de îndrep-
tare Interesindu-ne, spre e-
xemplu de ce eleva N. F.
din clasa a IX-a ,,A* obți-
nea numai note mici, am a-
flat că locuiește 1a o soră
care o obligă să îndepli-
nească prea multe treburi
gospodărești, nelăsîndu-i
timp să-și pregătească lec-
țiile. Sfatul nostru de a î se
asigura timpul necesar stu-
- diului a fost de folos. Acum,
eleva a început ță se în-
drepte.
Am vrea să fim însă mal
Pentru a cunoaște problemele care îi frămîntă pe pă-
rinți in ceea ce privește educarea copiilor lor, pentru a
ști în ce direcție simt nevoia unui ajutor mai larg din
partea școlii, redacția gazetei noastre s-a adresat mai
multor părinți.
Prezentăm părerile unora dintre ei.
îndeaproape îndrumați și
in alte direcții.
Am fi mulțumiți, de exem.
piu- să primim mai multe
lămuriri în prolemele e-
ducative. Este drept că ni
s a vorbit adeseori despre
aceste probleme, dar mai în-
totdeauna lucrurile au fost
privite oarecum in general.
Ne-ar ti de mare folos să
ni se arate mai amănunțit
cum să procedăm cînd a-
vem de rezolvat probleme
educative. Nu cerem, bine
înțeles ,.rețete" — știm că
nu se pot da și că, presupu-
nind că le-am primi, n-ar fi
de nici un folos — dar cre-
dem că este bine să ni se
arate concret ce este de fă-
cut într-un caz sau altul i-
vit în propria noastră fami-
lie sau în familiile altor pă-
rinți
Colaborarea noastră cu
școala este tot mai rodnică.
Ajutîndu-ne reciproc, vom
izbuti să muncim tot mai
bine, să ne îndeplinim cu
cinste datoria față de gene-
rația pe care o creștem.
GH. HAȘEGANU
linotipist la Întreprinderea
poligrafică nr. 5 din Bucu-
rești. vicepreședinte al
comitetului de părinți de pe
lingă Școala medie nr. 3
din București
Așteptăm sfaturi
pentru orientarea
profesională
a copiilor
Nu peste mult timp băiatul
meu. care este acum tn clisa
a VII-o, va trebui să-și a-
leagă drumul tn viață. De
multe ori mă gfrvdesc La a.
cest lucru Mă întreb oare
neserie ar ti cea mai potri-
vită pentru el. corn ar putea
fi mal de folos patriei.
N<m vrut să hotărăsc sin-
gur calea spre cure să se în-
drepte Am discutat mai Intli
cu el. L-am Întrebat ce me-
serie i-ar place, ce l-ar inte-
resa. Mi-a mărturisit că se
aimte atras de radiofonie. De.
altfel ș' eu am observat acest
lucru. Ii place fizica mai
mult decit oricare obiect. Ex-
periențele tn acest domeniu ti
pasionează Adesea, acasă,
reperă el singur prizele sau
întrerupătoarele defectate.
Am căutat să-l încurajez,
să i creez posibilități de a-și
dezvolta aptitudinile. Intrucît
mă pricep și eu tn radiofonie,
am făcut tmpreună cu el cîte-
va lucrări. Am montat, prin-
tre altele, și o instalație elec-
trică cu transformator prevăd
zută cu semnalizări lumi-
noase și sonore. Unele apa-
rate lucrate de noi doi au
servit și școlii le unele ex,
periențe.
Am putut să cunosc posibi-
litățile copilului meu și să-l
orientez pentru că, tntîmplă-
tor, am cunoștințe în dome-
niul radiofoniei Dar nu toți
părinții au această posibili-
tate pe care, dealtfel, nici eu
n-aș fi avut-o dacă băiatul
meu s-ar fi simțit atras — să
spunem — spre agronomie,
chimie sau oricare altă ra-
mură a producției. De aceea
ajutorul școlii este foarte ne-
cesar. Și aceasta cu atît mai
mult cu dt sînt unii părinți
cere nu se pot descurca sin-
guri tn orientarea profesio-
nală a copiilor lor. Cunosc
de asemenea părinți care nu
sint tncă deciși asupra viitoa-
rei profesii a copiilor lor,
deși aceștia sînt tn clasa a
VII-a și este momentul să se
hotărască Unii așteaptă sfîr-
șîtut anului școlar, pentru a
cunoaște situația finală a co-
piilor și a se hotărî abia
după aceea.
De aici se poate vedea că
unele școli nu se ocupă cu
stăruință de lămurirea părin-
ților în ceea ce privește orien-
tarea profesională a copiilor.
Cred că școala poate și tre-
buie să-i ajute mai mult. Pen-
tru a-| face pe copii să iu-
bească munca productivă
cred că ar fi bine ca, ducîndu.i
tn întreprinderi, la gospodă-
riile agricole colective etc.,
să le arate cum munca în fa-
brici, tn uzine, tn agricultură,
devine acum la noi o muncă
de calificare înaltă, care des-
chide perspective dintre cele
mai frumoase. Părinții trebuie
ajutați și să cunoască și să
dezvolte înclinațiile copiilor
lor.
Este drept că asemenea
probleme sînt discutate, une-
ori, La adunările cu părinți).
Dar aceasta nu ajunge. Sint
necesare convorbiri indivi-
duale. Fiecare părinte tn par.
te trebuie să știe cum este
mei bine să procedeze tn ale-
gerea viitoarei profesiuni a
copilului său.
Am credința că, prin ajuto-
rul susținut al școlii, ne vom
îndeplini mai bine importanta
îndatorire de a ne orienta
copiii spre acele meserii tn
care vor putea aduce ce) mai
mare aport țării.
CONSTANTIN LECA
luBcționar la M.A.I,
Pentru ca fiecare
copil să deyină
un patriot adevărat
Am un copil in clasa a
Vl-a fi nu-i pentru mine nici
o bucurie mai mare decit gin-
dul că mime, cind va crește
mare, copilul de azi va fi un
om întreg, un om de ispravă.
Un asemenea om se stră-
duiește să scoată din el școa-
la, un asemenea om vreau
sa cresc din el și eu.
Am stat de multe ori de
vorbă cu dirigintele copiluiui
meu, cu projesorii lui. Am
văzut cit de mult se ocupă
școala de educarea patriotică
a copiilor. Și mi-am dat sea-
ma că și nouă, ca părinfi. ne
revin mari îndatoriri.
Din discuțiile pe care le.am
ovul ea profesorii am căutat
cd înțeleg cum trebuie si pro-
cudam noi, părinții. Am înțe-
les din cele ce mi-au spus cd
cei mai important lucru este
de a educa copilul nu prin
vorbe, ci prin fapte. Mi-am
dat seama In același timp ce
mare însemnătate are pro-
priul nostru exemplu, exem-
plu. părinților.
Adesea, cînd era mai mic,
băiatul meu mă întreba unde
mă duc în fiecare dimineață
și ce fac acolo, li răspun-
deam. dar cred că nu înțe-
legea mare lucru. A început
să priceapă abia mai tirziu.
Uneori, in timpul liber, cind
treceam pe la uzină să văd
ce mai este acolo, il luam și
pe el cu mine. Multe lucru'l
noi și interesante a văzut el
In uzină. Despre toate mă în-
treba. Am căutat săd lămu-
resc. El vroia să știe fi pen-
tru ce am fast eu decorat.
Acolo, la locul meu de mun-
că, a putut să înfeleagă mai
mult decit din cele povestite,
l-am arătat cum se fabrică
locomotivele și vagoanele,
noile motoare care se con-
struiesc acum pentru indu-
stria noastră petroliferă, mo-
torul electric Diesel, care va
fi folosit pentru pruna dală
în fora noastră la transpor-
turi ve ca.ea ferată. în teiul
acesta fi-a dat singur seama
cît de înaintată este indus-
tria in (aia noastră astăzi,
cit de multe s.au înfăptuit la
noi prin grija partidului,
cită însuflețire depun munci-
torii, cît de folositoare este
munca lor pentru patrie.
Am avut și ocazia să lucrez
alături de fiul meu in acti-mi
obștești Ne-am dus tofi trei
— el, mama lui și cu mine—
să muncim pentru înfrumu-
sețarea cartierului nostru.
Noi, cei mari, am transportat
pietre de la carieră, iar el și
ceilalț1 copii care se aflau
acolo au dat pietrele din
mină In mină navatoruor.
Am lucrat alături și atunci
cînd am ajutat la construirea
casei de cultură din raionul
nostru. Cu cită mulțumire tn
suflet ne întorceam de ia a-
semenea treburi, bucuroși că
tn felul acesta am putut fi de
folos patriei.
In vara trecută, aflindu-ne
la Govora, băiatul mi-a cerut
să-i vorbesc cum era stațiu-
nea altădată. Nu i-am putut
răspunde, pentru că n.o vă-
zusem niciodată în trecut,
după cum n-o văzuse, dealt-
fel. nici un muncitor. Dar
i-am povestit despre cei care
veneau pe vremuri aici —
patronii de fabrici, negusto-
rii, moșierii. Pe aceștia i-am
cunoscut bine, am simjit din
plin, pe vielea mea, pofta lor
nestinsă după ciștig, dispre-
țul lor pentru noi muncitorii.
Astăzi, după cum a putut să
vadă copilul meu cu ochii lui,
vin la odihnă oamenii mun-
cii — iar partidul, statul nu
precupefesc nimic pentru să-
nătatea lor, pentru creșterea
neîncetată a bunăstării lor.
Așa am căutat să-mi educ
copilul tn spiritul dragostei
fa/ă de patrie. Aș vrea, însă,
să lac mai mult. Pentru asta
cer școlii să mă mai ajute.
Aș dori ca profesorii să-mi
spună ce cârji săj dau copi-
lului meu să citească, la ce
spectacche să-l duc, unde să-l
plimb în timpul liber. Ar fi
bine ca tn adunările cu pă-
rinții, în lectoratele pentru
părinți să primim sfaturi mai
multe. Aș vrea să am prilejul
să le a'ăt altor părinfi ce am
făcut eu in această privință
și totodată să știu cum au
procedat 1(1 părinți.
Cred că așa vom putea și
noi, părinții, să facem mal
mult pentru a ajuta școlii să
crească din fiecare copil un
pair iot adevărat.
VIRGIL LEPADATU
ajustor la Uzinele ,,23 August-,
fruntaș in producție
pe răsură
Școala
trebuie să ne ajute
mai mult
Atît eu cft și soțul meu
muncim amîndoi în producție.
Eu La Industria Bumbacului
A, iar el la Uzinele „Timpuri
Noi". Cu toate că o bună
parte din timp sintem tn pro-
ducție, ne îngrijim de copil,
de buna lui creștere. Firește,
nu fn măsura In care se poa-
te ocupa o familie fn care
unul dintre părinți stă tot
timpul acasă. De aceea noi
simțim mai mult nevoia unui
ajutor din partea școlii. Dar
trebuie să mărturisesc că
școa la nu face tot ceea ce
poate spre e ne sprijini. Sau
chiar dacă ne ajută, acest a-
jutor nu este totdeauna în-
destulător.
In cele mai multe cazuri,
copiii cu emindoi părinții Io
producție tși pregătesc sin-
guri lecțiile, fiind lipsiți de
îndrumare și de suprave-
ghere. Această lipsă de îndru-
mare se resimte mai ales ta
copiii din clasele mai mici,
care nu au tncă obișnuința șl
deprinderea de a învăța. De a.
ceea socotesc că școala ar
trebui să le acorde acestor
copii mai multă grijă, să-i tn.
vețe cum trebuie să-și orga-
nizeze timpul, cum să-și pre-
gătească lecțiile. Ar fi bine
ce și diriginții să-i viziteze
mai des pe acești copii, să
controleze munca lor de aca-
să și să-i ajute.
Știu că tn U R.S.S. grija
față.de copiii ai căror părinți
lucrează ambii tn producție
este deosebit de mare. Pentru
a le asigura o pregătire cît
mai bună, aci se organizează
supravegherea pregătirii lor
pentru școală, pe grupe de
blocuri, de către o mamă
casnică. Acest lucru s-ar pu-
tea realiza și la noi șl rezul.
țațele cred că ar fi dintre
cele mai bune.
Școlile ar putea să ceară
și sprijinul întreprinderilor
unde muncesc părinții copii
lor. pentru a le crea copiilor
condiții de studiu tn între-
prindere.
Cred că școala ar treoui
să se îngrijească maf îndea-
proape șl de felul cum Ișf
petrec copiii noștri timpul li-
ber șl chiar să organizeze
anume pentru ei unele activi-
tăți, așa ca timpul liber ră
fie întrebuințat de ei într un
chip cft mai plăcut și folosi-
tor.
Cu unele eforturi din partea
școlii toate acestea se pot
realiza ușor.
ELENA CHIȘ1U
muncitoare textillstâ la Industria
Bumbacului A., fruntașă in
producție, decorata ca ..Medalia
Muncii"
।
।
|
I
Să mobilizăm părinții
la rezolvarea sarcinilor
actuale ale școlii
(Urmare din pag. 1)
Vizitele diriginților și Învățătorilor la
domiciliul elevilor constituie un bun pri-
lej de a ciștiga încrederea părinților, de
a-i apropia de școală, de a-i face să
înțeleagă sarcinile importante ale învă-
țămintului și de a-i atrage in rezol-
varea lor. Cunoașterea condițiilor de
muncă și viață, a mediului familial al
elevilor, oferă diriginților șl învățătorilor
posibilitatea să propună măsuri practice
educative in raport cu specificul fiecărei
familii.
Vizitele diriginților in familie trebuie
să aibă un caracter periodic, nu să fie
făcute numai atunci cînd se observă
lipsuri in felul cum învață și se comportă
copiii, ci și atunci cînd trebuie să se
discute cu părinți; probleme mari, cum
este aceasta a pregătirii practice.
Consultațiile date părinților oferă de a-
semenea un bun prilej de îndrumare
concretă a părinților. Există la u-
nele școli tendința de a transforma con-
sultațiile în simple convorbiri cu părInțH
de 10—15 minute asupra situației la în-
vățătură a elevului, asupra unor abateri
ale acestuia de la disciplina școlară, sau
asupra manifestărilor negative ale copi-
lului acasă. Cu acest prilej se dau in
pripă unele indicații și se propun măsuri
adesea insuficient chibzuite.
Este drept că sînt necesare și convor-
biri scurte cu părinții, pentru informare
reciprocă. Ele nu trebuie să înlocuiască,
insă, consultațiile menite să dea un aju-
tor substanțial părinților in munca de
educație și să-i mobilizeze în rezolvarea
problemelor importante ale pregătirii e-
levilor.
O tormă de colaborare frecvent folo-
sită in școală o constituie adunările ca
părinții, atît adunările de bilanț al mun-
cii instructiv educative, cît și adunările
tematice (lectoratele). Cu prilejul adu-
nărilor de bilanț, care se țin la sfirșlt
de trimestru sau la încheierea anului
școlar, părinții sint informați in ansam-
blu asupra muncii și conduitei copiilor
lor și iau cunoștință de sarcinile ce le
revin. E bine ca la aceste adunări diri-
ginții și învăță<orii să facă o analiză a-
profundată a situației, arătînd progrese-
le elevilor, ca și greutățile pe care le
intimpină unit din ei la diferite obiecte
sau capitole ale materiei, dînd părinților
sfaturi practice necesare pentru a-i putea
sprijini pe copii în învingerea acestor
greutăți. Diriginții trebuie să le arate
măsura in care activitățile practice au
dus la creșterea nivelului general al
pregătirii elevilor. Efectuind. de pildă,
lucrări practice iu gospodăriile agricole
socialiste, elevii iși completează cunoștin-
țele despre plantele de cultură și îngri-
jirea lor. despre mașinile agricole și
principiile din fizică pe baza cărora
funcționează. La unele școli se prezintă,
după terminarea adunărilor de bilanț,
scurte comunicări pe probleme de edu-
cație sau de igiena școlară, se
popularizează experiența pozitivă a
unor părinți in munca de educare în fa-
milie, se organizează expoziții pe
clase etc. Și in cadrul lectorate-
lor pedagogi; î< lămuresc pe părinți —
prin conferințe, lecții, referate — asupra
unor importante probleme pedagogice,
organizează cu ei discuții pe marginea
unor sarcini actuale ale școlii sau a unor
cărți ai conținut pedagogic etc. Tema-
tica lectoratelor diferă in funcție de spe-
cificul muncii la clasă și școala respec-
tivă, de condițiile economice specifica
regiunii în care elevii desfășoară activi-
tatea practică, de cerințele părinților,
punindu-se accent pe problemele educa-
ției patriotice, ale educației politehnice
și ale educației prin muncă.
Un ajutor deosebit de important in
munca de colaborare a școlii cu părinții,
îl constituie comitetul de părinți. Comi-
tetn! de părinți ajută școala atît in re-
zolvarea problemelor instructiv-educati-
tive. cît si in ceea ce privește problemele
materiale. Accentul trebuie să cadă in
momentul de față pe sprijinirea muncii
de instruire și educare a copiilor, pe asi-
gurarea condițiilor necesare unei mai
complete pregătiri a acestora prin spri-
jin:rea organizării practicii elevilor in
producție, organizarea și dotarea atelie-
relor școlare și a laboratoarelor, înzes-
trarea școlilor cu unelte agricole,
sprijinirea extinderii spațiului de școla-
rizare șî a executării de noi construcții
etc
Pe lingă îormele de muncă cu părinții
amintite școala are posibilități multiple
de îndrumare a părinților poate orga-
niza pentru ei audierea unor emisiuni
rad ofonice, citirea unor articole etc.
Practica scoate mereu la Iveală noi
forme eficace de muncă in rîndurile pă-
rinților. Important este ca toate aceste
forme să slujească aceluiași scop — ri-
dicarea nivelului pedagogic al părinților,
antrenarea 1or in rezolvarea sarcinilor
actuale importante ale activității in-
structiv-educative.

De vorbă cu oaspeții din
R. P. CHINEZA
De trei săptâmîni o delegație
a Ministerului Invățămîntului din
R. P. Chineză în frunte cu Liu
Tzi-tzai, rinistru adjunct al Mi-
nisterului Invățămîntului, vizi-
tează Republica Populară Romî-
nă în cadrul unui schimb de ex-
periență organizat între cele două
țări.
Oaspeții chinezi s-au interesat
îndeaproape de sistemul de or-
ganizare a invățămîntului și de
desfășurarea procesului instruc-
tiv-educativ în școlile de cultură
generală și în institutele de în-
vățămînt superior. După întoar-
cerea din călătoria făcută prin
țară, ne am adresat tovarășului
Liu Tzi-tzai cu rugămintea de
a împărtăși cititorilor noștri cî-
teva din impresiile formate în
timpul șederii în R.P.R. Tov.
Liu Tzi-tzai ne a primit marți
după amiază. Au fost de față Iu
Sî djou, director adjunct al Di-
recției nr. 1 pentru învățămînt
superior. Li Bin-gie, director
adjunct al Direcției învățămîntu-
lui de cultură generală; Bo
Huai-ci, director al Direcției de
învățămînt superior din provincia
Hupeiî Liu Tzun cian și Tien
Sui, membri „i delegației.
—Aș crea să subliniez de la
început — ne-a spus tov. Liu
Tzî-tzai — primirea călduroasă
care ni s-a făcut peste tot. Am
putut să ne dăm seama că po-
porul romin nutrește sentimente
frățești fată de poporul chinez.
Am observat in special atenția
deaseb-tâ cu care este urmărită
revoluția chineză si munca po-
porului nostru pentru construirea
socialismului.
— Cadrele didactice, alături de
întregul popor rcnun. urmăresc,
cu mult interes marile turcise
olținute de China in revoluția
culturală. Sint foarte cunoscute
progre^lg uriașe în lichidarea
anxl hibei i.mului fi faptul că in
prezent încăfămintul de țoale
gradele raprinde un imens
mi mir de tineri ți eă-rscnțci.
Nes- interesa care Hnt în eisps
actuală problemele spre care M
ind-szptâ atenția in domeniul
incățămintuluL
— La noi, ca d la dumnea-
voastră ți ca în toate țările so-
mh-ste, problema actuală este
îmbinarea invățămîntului cu
munca productivă. In septembrie
anul trecut au apărut Directivele
C.C. al Partidului Comunist Chi-
nez fi Consiliului de stat al R.P.
Chineze cu privire la munca în
domeniul invățămîntului, care a-
rată că procesul instructiv-educa-
tio trebuie să slujească politicii
proletariatului, că învățămîntul
trebuie să se îmbine cu munca
în producție. Participarea la
munca în producție este folosi-
toare elevilor atît din punct de
vedere al educației morale, cît fi
din punct de vedere al dezvol-
tării intelectuale fi fizice. Oame-
nii fcolii, elevii și studenții, tot
poporul au răspuns cu entuziasm
sarcinilor trasate de partid. Au
fost create pe lingă scoli si chiar
de către școli ateliere, uzine, lo-
turi experimentale si ferme, în
care elevii nu numai că pun tn
practică cefe învățate la lecții,
dar fi produc bunuri materiale.
De asemenea. întreprinderile in-
dustriale și cooperativele agricole
au creat instituții de învățămînt.
— Producția acestor uzine și
ferme ale elevilor este înglobată
în planul de stat al raionului
respectiv P
— Da. Produsele principale
ale acestora sini înglobate în
planul de stat. Așa, bună,
oară, la marea mișcare de
masă care se desfășoară în pre-
zent în întreaga Chină pentru
sporirea producției de oțel par-
ticipă în mod activ ți elevii, sub
îndrumarea profesorilor lor. Exi-
stă cuptoare de oțel care sînt de-
servite î întregime de elevii șco-
lilor medii și elementare. Bine-
înțeles că elevii îndeplinesc sar-
cini pe măsura puterilor lor.
— Munca fetelor se deosebește
de cea a băieților P
— Deocamdată nu este o deo-
sebire esențială. Si fetele și bă-
ieții lucrează ia același proces de
producție, numai că eforturile pe
care le depun diferă după vîrstă,
așa cum am spus mai sus, fi
după sex. Organele centrale de
învățămînt și organele de în-
vățămînt din provincii și raioa-
ne studiază în prezent elabora-
rea unor planuri care să preci-
zeze atît durata cît și conținutul
activității productive a elevilor.
S-au și publicat clteva proiecte.
Chestiunea fiind in discuție nu
vă putem spune prea multe amă-
nunte concrete, definitive. In ge-
neral insă, părerea unanimă este
că legarea învățămintului de
munca productivă este foarte ne-
cesară și că la ea trebuie să par-
ticipe toți elevii începînd de la
vîrstă de 9 ani. In procesul
instructiv educativ nu trebuie
neglijată sau subapreciată nici
teoria, și nici practica. Ele tre-
buiesc folosite in aceeași măsură.
Tovarășul Liu-Tzî-tzai, precum
și tovarășa Li Bin-gie ne-au vor-
bit apoi pe larg despre introdu-
cerea noului alfabet fonetic în
școlile din R. P. Chineză precum
și despre căile și măsurile care
s au luat pentru însușirea lui cît
mai rapidă de către elevi și de
către întregul popor.
Am rugat pe tovarășul Liu
Tzî-tzai să ne vorbească des-
pre cele văzute în unitățile de
învățămînt din tara noastră.
— Am vizitat institute de în.
vățămînt superior, școli medii,
școli profesionale, școala specială
de orbi de la Cluj și altele. In-
vățămîntul din R.P.R; a obținut
succese mari și importante. Și în
invățămintul superior ți în cel
de cultură generală te dă o mare
atenție legării invățămîntului de
practică. Trebuie subliniat că ac.
tivita ten științifică este legati de
producție, de cerințele producției.
Suceeee s-au abținut ri «w
niul educerției politico-idr.ă'g;.
a’ît a eterilor ci; fi a cadrelor
didactice.
Do-șummlareo noastră în ca-
drul tenimb-dui de experiență r’
care H facem o fori Legată An
refanirt în special citeze f/Mmș
rare rrn»<ituie pentru naț un lu-
cru nou. E vorba în prfcrof --nd
de Constitui superior al școlilor,
un organ de mesă arc erie fără
îndoială un sprijin de mare preț
în munca Ministerului Incăfămîn-
tului și Culturii și a cărui acti-
vitate ne-a interesat foarte mult.
Un lucru bun este faptul că în
ultimii ani de școală medie există
acea „bifurcare" — cum se spu-
ne la dumneavoastră — potrivit
căreia elevii au posibilitatea să
urmeze, după înclinații, partea
umanistică sau cea reală. Demn
de reținut este și faptul că lim-
bile străine se studiază începînd
din clasa a V-a. Desigur mai sint
șî alte lucruri despre care am
putea vorbi.
Tn încheierea convorbirii noa-
stre. tov. Liu Tzî-tzai, ministru
adjunct al Ministerului învăță-
mîntului din R. P. Chineză, ne-a
rugat să transmitem învățătorilor
și profesorilor din R.P.R. din
partea sa. snor la muncă.
Am mulțumit tovarășului Liu
Tzî-tzai pentru urările adresate
cititorilor noștri cît si psntru in-
teresantele informații referitoare
la învățămîntul chinez.
MIRCEA IONEL
O excursie în
Nu de mult, un grup de patruzeci de eleve însoțite de II pro-
fesoare de la Școala medie mixtă „Elena Pavel" din București au
făcut o excursie tn Republica Populară Bulgaria.
La frontiera bulgară, In punctul Russe, excursionistele noastre
au fost primite cu multă căldură și entuziasm de către o delegație
de elevi și profesori bulgari. Chiar din primele momente Intre
elevii celor două țări vecine s-a legat o strînsă prietenie. In prima
zi a excursiei elevele au vizitat orașul Russe și au vizionat un
spectacol de operă. Apoi excursionistele, însoțite de grupul de elevi
și profesori care i-au întimpinat de la început, șl-au continuat
excursia trecind prin locuri minunate pînă In orașul Tlrnovo.
Pretutindeni elevele noastre și cadrele didactice au urmărit cu
entuziasm munca pentru construirea socialismului a poporului ve-
cin și prieten.
înainte de întoarcerea tn fără elevele au vizitat un frumos
vapor de pe Dunăre pe a cărui covertă grupul de elevi din cele
două țări, precum ți echipajul vasului au manifestat pentru sincera
și frățeasca prietenie dintre popoarele celor două fări vecine, unite
prin țelul comun: apărarea păcii și construirea socialismului.
D C.
Orașul Meissen din R. D. Germana este vestit în întreaga Europă pentru calitatea porțelanurilor care se
Îroduc aici. Tradițiile producției de porțelan sînt cultivate cu grijă sl în rîndul elevilor școlilor de cultură generală,
n fotografie, elevii clasei a fl-a a școlii nr. 2 din Melasen primesc îndrumări din partea muncitorilor și tehnicienilor
fabricii de porțelan.
ZIUA DE ÎNVĂȚĂMÎNT
IN PRODUCȚIE
Hotăririle celuî de-al V-Iea
Congres al Partidului Socialist
Unit din Germania au subliniat
că introducerea pe scară largă
a Invățăminturui politohruc și •-
ducarea elevilor în spiritul dra-
ao*t=î fată de msrrș sînt pro-
b’*®ele centrale ale dezvoltării
invățămîntului în R.D.G. Mer-
gînd pa această linie, șea.
iile de cultură qenerală din
Republica E*eetocrată Ger-
ae-nrdî o grijă deo-
legării înviț’mintu-
lul de producția industri-
ală și agricolă. începînd cu a-
cest an școlar, pentru a lua
contact direct cu producția, toți
elevii claselor VII-XII din șco-
lile R.D. Germane lucrează o
zi pe săptămînă în întreprin-
derile industriale apropiate, tn
gospodării agricole de stat,
în gospodării agricole colecti-
ve, In S.M.T.-uri etc. Activita-
tea lor în această zi se desfă-
șoară pe baza unui plan dinain-
te stabilit, care are ca obiectiv
cunoașterea procesului da pro^
ducție și a unor probleme teo-
retice legate de el.
Pînă acum s-au obținut im-
portante succese în acest do-
meniu. Circa 400.000 de elevi
în vîrstă de 13—18 ani lucrea-
ză săptămînal în întreprinderi,
luînd parte efectiv la munca
productivă. Se merge din zi în
zi spre o mai judicioasă orga-
nizare a acestei zile p» care
elevii și-o petrec alături de
muncitori.
Modul de organizare și des-
fășurare a zilei da învățămînt
în producție constituie tn pre-
zent subiectul cel mal viu dis-
R. P. Bulgaria
ÎN R. D. GERMANĂ
cutat în consfătuirile cadrelor
didactice. In ședințe la care
iau parte deopotrivă profesori,
muncitori cu experiență. Ingi-
neri, membri ai gospodăriilor
colective fruntașe etc.
fată un exemplu pe care îl
dă ziarul „Deutsche Lehrerzei-
tung" cu privire la felul cum
sînt pregătiți elevii pentru ziua
de muncă în producție.
Profesorul care conduce ac-
tivitatea elevilor se informea-
ză din timp asupra planului în-
treprinderii, asupra felului cum
este defalcat acest plan pe sec-
ții. ateliere, brigăzi de lucru,
asupra felului cum este urmări-
tă și controlată producția. Pro-
fesorul se informează și asu-
pra mașinilor-unelte cu care
sînt înzestrate atelierele unde
vor lucra ' elevii st stabilește
ce principii teoretice, pe ca-
re se bazează construcția și
funcționarea acestor mașinl-u-
nelte va recapitula cu elevii.
înainte de a păși în între-
prindere, profesorul le dă ele-
vilor explicații in legătură cu
cele Ce vor vedea aici. Elevii
primesc totodată indicații a-
supra procesului de producție
la care vor participa și o tema-
tică specificînd problemele te-
oretice ce vor fi urmărite
in mod special.
La sfîrșitul fiecărei săptămlnl
se analizează activitatea elevi-
lor In ziua de învățămînt in
producție. Cu acest prilej se
discută rapoarte ale elevilor.
Profesorul trage concluziile fi-
nale, subliniind în mod deose-
bit legătura între deprinderile
practice primite de elevi în în-
treprindere și cunoștințele teo-
retice studiate de ei la lecții.
Totodată, profesorul acordă o
deosebită importanță lămuririi
elevilor asupra legilor econo-
mice care guvernează econo-
mia socialistă. Astfel, se cla-
rifică legătura dintre planul In.
treprinderii și planul economic
general, se lămurește princi-
piul centralismului democratic
în planificarea și conducerea
economiei etc.
Participarea alături de mun-
citori la îndeplinirea sarcinilor
de producție contribuie la dez-
voltarea simțului de răspunde-
re al elevilor față de muncă.
In același timp, elevii își dau
mal bine seama de justețea po-
liticii statului în conducerea și
planificarea economiei naționa-
le, cunosc In mod nemijlocit
participarea activă și creatoare
a oamenilor muncii la traduce-
rea în viață a acestei politici.
Pentru îmbunătățirea conti-
nuă a legăturii dintre școală șl
producție, în prezent funcțio-
nează în R.D.G. 17 comisii ca-
re se ocupă de elaborarea căi-
lor și metodelor pentru legarea
invățămîntului de viață, cît și
a programei prin care să se re-
alizeze aceasta. Comisiile vor
stabili cu ce cunoștințe trebuie
să înarmeze școala pe elevi
pentru ca aceștia să poată fa-
ce față cerințelor producției.
Aceste comisii sînt formate
din specialiști, ingineri, tehni-
cieni, muncitori fruntași, pro-
fesori din învățămîntul mediu,
profesional și tehnic.
Prima problemă care stă In
fața comisiilor este aceea de a
stabili raportul între cunoștin-
țele practica și cele teoretice
pe care trebuie să le primească
elevii. De asemenea, ele anali-
zează condițiile în care pot lu-
cra elevii în întreprinderi, los
curile da muncă ce li se repar-
tizează etc.
Materialele elaborate de co-
misiile pe specialități vor fi su-
puse analizei pedagogilor din
invățămintul da cultură gene-
rală. Pe baza lor, școlile și în-
treprinderile vor stabili in co-
mun planuri concrete de acti-
vitate în vederea realizării sar-
cinilor invățămîntului politeh-
nic.
Uneia comisii au și elaborat
o parte din materiale. De exem-
plu, comisia pentru industria
de prelucrare a metalelor a e-
laborat un plan privind pos bi-
litățile imediate prin care să
se realizeze politehnizarea,
precum și un plan de perspecti-
vă. Planul care prevede posibi-
litățile imediate precizează
timpul destinat predării diferi-
telor discipline și stabilește în
amănunt cunoștințele teoretice
și practice care trebuie date
elevilor la lecții și în producție.
Comisia pentru industria elec-
trotehnică a elaborat o pro-
gramă care prevede lecții teo-
retice de specialitate, lucrări
practice, instruirea la locul de
muncă și probleme de securi-
tatea muncii.
Comisiile își continuă activi-
tatea și urmăresc, totodată, da-
că programei» elaborate pînă
acum — care se aplică deja în
practică — sînt juste.
In R.D.G. problema legării în-
vățămîntului de viață continuă
să facă obiectul unor largi dis-
cuții la care participă peda-
gogi și oameni ai muncii din
majoritatea ramurilor econo-
mice. Scopul comun este ace-
la de a qăsi căile cele mai
bune pentru întărirea legătu-
rii școlii cu viața.
SILVIU GHEREA
Redacfla sl administrat!»: București, Piața Sclntell nf. î. Telefon 1760 10, Tinarul: Combinatul Poligrafic Cas» Sclntell .1 V. "taHn" București Pl-ta ScînteiL
Abonamentele la .Gazeta invăjămlnt ()||n“ ,e țac |a	n fie Iile tmslale nrin factorii poștali șl dlfuzorjj voluntari din întreprinderi șl institu|ii.
Abonamente : 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6.25 lei: 3 luni — 3,12 leL