Proletari din toate țările, uniți-vă F 'meîa Invtîmlnîulm Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Culturi Anul XI. Nr. 504 Vineri 6 februarie 1959 8 pagini 25 bani Congresul constructorilor și-a încheiat lucrările comunismului Pentru tineretul Joi dimineață s-au încheiat lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P.CU.S. Tovarășul N. S. Hrușciov a rostit cuvîntul de închidere. El a fost întîmpinat cu căldură de către delegați și oaspeți. Cuvintul de închidere rostit de tovarășul N. S- 4 Hrușciov a fost ascultat cu mare atenție și a fost subliniat in repetate rinduri prin aplauze furtu- naase. Congresul a trecut 1a discutarea și adoptarea re- zoluției pe marginea raportului tovarășului N. S- Hrușciov și la aprobarea cifrelor de control ale dezvoltării economiei naționale a U R.S.S- pe anii 1959—1965. Congresul a adoptat in unanimitate rezoluția pe marginea raportului lui N. S. Hrușciov. De asemenea au fost aprobate in unanimitate cifrele de control ale dezvoltării economiei națio- nale a UR.SS. pe anii 1959—1965. Tovarășul N. S. Hrușciov, care a prezidat șe- dința, a arătat că potrivit statutului P C.U S., al XXll-lea Congres ordinar al partidului urmează să aibă loc in 1960. In numele Prezidiului Congresu- Cuvintul de închidere rostit de tovarășul N. S. Hrușciov In cuvîntul de închidere rostit la Congresul a1 XXI-lea al P.C.U.S. tovarășul N. S. Hrușciov, prim, secretar al C.C. al P.C.U.S., a de- clarat că lucrările Congresului re. prezintă un tablou strălucit al coeziunii și unității de monolit a partidului, al intensei activități a organizațiilor de partid și a tu- turor comuniștilor. Congresul al XXI-lea al Partidalai Comunist al Uniunii Sovietice, a spus tovarășul N. S. Hrușciov, este h.denumit pe bună dreptate Con- V greșul constructorilor comunis- mului, el marcind intrarea ță- rii noastre intr-o nouă pe- rioadă istorică de dezvoltare, perioada construirii desfășurate a societății comuniste. Congresul a demonstrat marea forță creatoare a ideilor marxism-leninismului. legătura lor vie, indisolubilă, cu practica maselor populare care construiesc edificiul luminos al comunismului. Am ascultat cu bucurie și plăce. re de la tribuna Congresului par- tidului nostru glasurile puternice și pline de încredere ale unor oa. meni care trăiesc in viitoarea vieții, in mijlocul maselor popu- lare, glasurile unor oameni care cunosc și exprimă concepțiile, gindur.le și sentimen‘ele a mi- lioane de oameni. Aceste cu- vintWi ilustrează avintul măreț al poporului sovietic care a pornit în mod practic la traducerea in ve- ți a sarcinilor grandioase ale pla. nului septenal. N. S. Hrușciov a subliniat de asemenea că in cuvintările rostita la Congres de delegații celor 72 de partide comuniste și muncito- rești din străinătate și in mesaje- le adresate de partdete frățzști Coagresului au răsunat cuvinte e. tuoționante despre marea încrede, re și sincera simpatie pe care o nutresc față de partidul nostru, față de țara noastră, popoarele din țările socialiste și masele largi de oameni ai muncii, partizanii păcii, democrației și progresului din întreaga lume. Saluturile adresate de partidele frățești, iuti nirile reprezentanți- lor lor ev delegații la Congresul nostru și cu oamenii muncii din Moscova, au constituit o minuna- ta demonstrație a unității, forței și coeziunii mișcării comuniste in. temaționale pe baza marxism, leninismului. N. S. Hrușciov a exprimat sin- cere mulțumiri partidelor frățești pentru saluturile și urările prie- tenești de succese adresate Parti. dului Comunist și popoarelor U. niunii Sovietice și le-a dorit suc- cese in lupta lor eroică pentru pace și socialism. (Partidul nostru și poporul sovie. tic, a spus N. S. Hrușciov, con. sideră drept datoria lor intern», ționalistă să întărească perma- nent legăturile de prietenie Și so- lidaritatea proletară cu oamenii muncii și forțele democratice din întreaga lume, să întărească pu- ternicul lagăr socialist, să lupte neabătut pentru pace între po- poare. N. S. Hrușciov a subliniat că lucrările Congresului au exprimat voința partidului, a intregului po- por sovietic de a traduce in viață planurile construcției comuniste, dorința de a face tot ce le stă io putință pentru menținerea păcii, pentru asigurarea coexistenței pașnice a țărilor cu sisteme so- ciale diferite. Aceasta, a spus N. S. Hrușciov, reprezintă trăsă- tura caracteristică cea mai impor- tantă a Congresului nostru. Referindu-se apoi la unele pro- bleme ale situației internaționale actuale, N. S. Hrușciov a decla- rat : In prezent, in lume s-au petre- cut mari schimbări. Există țări care fac parte din sistemul mon- dial al socialismului, există țări care fac parte din sistemul mon- dial al imperialismului. Există insă și țări care nu sint socia- liste, dar care nu pot fi conside- rate nici țări ale sistemului im- perialist. Aceste țări, care și-au cucerit independența in urma luptei de eliberare națională, vor să urmeze o cale a lor, trecind peste stadiul dezvoltării capita- liste, pentru ca, punind capăt ju- gului colonial, să treacă la con- struirea unei societăți bazate pe alte principii. Multe personalități din aceste țări afirmă că vor să construiască socialismul. Este adevărat că ei pronunță cu greu cuvintul „co- munism" și nu este Întotdeauna clar ce înțeleg ei prin socialism. Nu Încape insă îndoială că aceste personalități au o atitudine bine- voitoare față de țările socialiste, nu văd în ele adversari, nu con- sideră că țările socialiste sint po- lui, el propune ca Congresul al XXH-lea ordinar el Partidului Comunist al Uniunii Sovietice să fie convocat în 1961. Congresul a adoptat tn unanimitate hotărirea cu privire la convocarea Congresului al XXll-lea or- dinar al P-C.U-S. in 1961. Tovarășul N- S. Hrușciov a spus în continuare că pe adresa Congresului al XXI-lea au sosit con- testații la hotărîri cu privire la excluderi din partid și în legătură cu alte probleme de partid privind anumite persoane. Congresul a însărcinat C.C. al P C.U S. să asi- gure examinarea acestor contestati- Tovarășul N. S- Hrușciov a declarat că ordinea de zi a fost epuizată și hotăririle au fost adoptate. El a anunțat că Congresul al XXI-lea extraordi- nar a! P.C-U S., denumit de partid și popor Con- gresul constructorilor comunismului, și-a încheiat lucrările. Tn sală izbucnesc ovații. Delegații și oaspeții in- tonează imnul partidului — „Internaționala"- Ră- sună din nou ovaiii. Se aud exclamații: „TRAIAS- CA COMUNISMUL". trivnice aspirațiilor lor spre con- struirea unei vieți noi fără impe- rialiști, fără Jug colonial. De a- Ceea, țările socialiste au stabilit relații bune, de prietenie cu aceste state, dezvoltă cu ele legături e- conomice normale. Luptăm împe*' ună pentru pace și securitatea po- poarelor, pentru interzicerea ar- mei atomice șl cu hidrogen, împotriva politicii colonialiste a imperialiștilor. Una din cele mai importante concluzii care decurg din analiza actualului raport de forțe in lume, a spus N. S. Hrușciov, este că ma- joritatea țărilor coloniale și semi- coloniale, care pînă nu de mult constituiau pentru imperialism o rezervă și spate al frontului, au încetat să mai aibă acest rol. In afară de aceasta, trebuie să avem în vedere că oamenii mun- cii din țările capitaliste — clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, o parte însemnată a intelectuali- tățu, depun toate eforturile pentru a menține pacea și a obține o îm- bunătățire a vieții lor. Ei aproba politica de pace a țărilor socia- liste. In țările capitaliste, în afa- ra partidelor comuniste, există și partide socialiste și muncitorești care sini urmate de o parte din muncitori și țărani- Și deși con- cepțiile politice și ideologice ale acestor partide diferă de concep- țiile partidelor marxist-leniniste, majoritatea membrilor acestor partide se pronunță pentru pace. Și în aceste probleme eforturile noastre se pot uni. Prin urmare, imperialiștii nu pot găsi sprijin în masele largi ale oamenilor muncii din țările capitaliste care sint vi- tal interesați in menținerea și în- tărirea păcii. N. S. Hrușciov a subliniat că Uniunea Sovietică a promovat și va promova cu consecvență și fer- mitate o polrtică externă de pace, înfăptuirea planului septenal va avea un rol uriaș în rezolvarea problemei fundamentale a timpuri- lor noastre — menținerea păcii generale. Dorim, a spus, N. S. Hruș- ciov, să ne intrecem cu ță- rile capitaliste pe tărim pașnic, să ne intrecem în dezvolta- rea forțelor de producție, in dez- voltarea potențialului economic al (Continuare in pag. 8) care construiește comunismul Sarcinile trasate poporului sovietic de Congresul al XXI-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pen-, tru viitorul septenal reflectă avîntul nestăvilit al for< țelor creatoare ale comunismului. Bogăția ideologică pe care o conțin atît raportul tovarășului N. S. Hrușciov, cît și dezbaterile, oferă, prin marea varietate de pro-t bleme teoretice abordate o sursă inepuizabilă de învă- țăminte care îmbogățesc cu noi soluții teoretice și praci tice tezaurul gîndirii marxist-leniniste. în mărețele realizări ale poporului sovietic și în pers- pectivele uriașe pe care planul septenal le deschidă spre transformarea Uniunii Sovietice într-o țară cu cea mai ridicată producție pe cap de locuitor și cu cel mai înalt nivel de trai din lume, fiecare popor frate vede propriu! său viitor, viitorul liber și fericit al tuturor po-. poarelor. Pentru perioada construirii desfășurate a societății comuniste, tovarășul N. S. Hrușciov a pus ca sarcină ideologică intensificarea activității educative a partidu- lui pentru creșterea conștiinței comuniste, în primul rînd a tinerei generații. Tovarășul N. S. Hrușciov arată în raportul său că școala sovietică a pregătit zeci de milioane de cetățeni instruiți, constructori ai socialis- mului și a crescut cadre minunate de specialiști cu 0 cal;ficare medie și superioară în toate domeniile de ac- tivitate. Recent s-a hotărît reorganizarea învățămîntu< lui public din U.R.S.S., reorganizare care corespunde in- tru totul învățăturii marxist-leniniste despre învătămînt șj educație și deschide calea politehnizării reale a șco- lii sovieVce. Principiul călăuzitor al studierii bazelor științelor în școală, baza educării tinerei generații în spiritul mora- lei comuniste, este legătura strinsă a invățămîntului cu viața. Cea mai bună școală de educare — spune tova-< rășul Hrușc:ov — învățătorul cel mai sever este viața, realitatea sovietică. De aceea este necesar ca, in primul rînd, educația să fie legată in mod organic de viață, de producție, de activitatea practică a maselor. Partidul pune în centrul activității educative educarea prin muncă a tinerilor, dezvoltarea unei atitudini conștien- te, comuniste, față de muncă. De pe acum tineretul so- vietic construiește comunismul. El va trăi șl va mu ni ci în comunism și în condițiile luj va conduce toata treburile obștești. De aceea, el trebuie să fie pregă-. tit pentru îndeplinirea acestei înalte misiuni. Rolul sta« tului și al societății in educația copiilor va fi întărit. Va fi întărit de asemenea, in vederea educației în spiritul noilor cerințe ale construirii comunismului, și ajutorul acordat familiei din partea statului. Se prevede desfășurarea pe o scară lar,gă a construc-i ției de școli-internate. creșe și grădinițe de copii. Nu- mărul elevilor din școlile-internate va fj in 1965 de cel puțin 2.500 000, iar numărul copiilor din grădinițele de copii va spor-, în cursul septenalului, de la 2.280.000, Ia 4.200.000. Se proiectează ca pe viitor toți copiii să aibă posibilitatea de a fi educați in școli-internate. Se prevede. de asemenea, o lărgire și o îmbunătățire considerabilă a pregătir i de specialiști cu studii superi- oare și medii. In anii 1959—1965 vor absolvi instituțiile- de învățămînt superior 2.300.000 de specialiști, față da 1.700.000 în ultimii șapte ani. Numărul total al specia- liștilor cu studii superioare va fi în 1965 de peste 4,5 milioane, adică va spori de 1,5 ori în comparație cu 1958. In reorganizarea învățămîntului superior, sarcina prins cipală constă în legarea lui de viață, în educarea spe- cialiștilor ca constructori activi ai comunismului. Aceste idei călăuzitoare, aprobate de tot poporul so- vietic și susținute cu hotărîre de participanțiî la dezs baterile pe marginea raportului prezentat de N. S. Hruș- C ov pun învățămîntul in lumina vie a cerințelor actua- le și de viitor ale dezvoltării societății pe linia conceps ției marxist-leniniste. Legătura invățămîntului cu pracs tica, cu producția devine linia pe care trebuie să se axeze întreaga organizare ș- structură a învățămîntuljii. Legătura învățămîntului cu practica nu reduce, ci, dim- potrivă, sporește importanța cunoștințelor teoretice do- bindite. Se va acorda o mare atenție studiului științelor sociale precum șî educației estetice a tineretului, pen- tru ca acesta să înțeleagă lumea frumosului, arta. îndreptarea invățămîntului pe l:nia unei tot mai strîns se legături cu producția pune probleme serioase și îna- intea pedagogilor, a elevilor și a părinților din țara noastră, _ . PETRE DRAGOIESCU președintele Consiliului superior «I școlilor (Continuare în pag. 7) RĂSPUNDERE pentru calitatea produselor In cursul lunii trecute, încheind bilanțul realizări, lor in producție ale șco- lii noastre pe anul 1958, am constatat ca am depășit pla- nul valoric și pe sortimente cu 12 la sută. Este un bilanț sa- lislăcător. Dar nu acesta este singurul lucru important. Este tot atît de importantă proble- ma sortimentelor realizate în planul de producție, a calită- ții lor și a prețului lor de cost. Și este important, totodată, să Stabilești cum a contribuit munca pentru înfăptuirea pla- nului de producție la ridicarea calificării profesionale a ele- vilor. In această privință am făcut in ultimii doi ani un în- semnat pas înainte. La ince patul anului 1956, de pildă, a- veam doar două ateliere de producție, iar printre lucrări figurau deseori sortimente a căror realizare cerea o tehni- citate scăzută și care nu con tribuiau decit in mică măsură la ridicarea nivelului califică- rii profesionale a elevilor. Cu ajutorul comitetului re- gional de partid și al secțiilor de învățămint și industrie lo- cală ale sfatului popular re- gional am reușit să transfor- măm radical școala, profilînd o ca școală-fabrtcă. In momen- tul de față dispunem de utilaj bogat (pomenesc ca exemplu faptul că avem 52 de mașini unelte), izbutind în ultknul timp să creăm și să dezvoltăm două secții noi de producție : secția de timplărie și secția de confecții. In urma unej analize critice a planului de producție făcută .a începutul anului trecut, ș.a constatat o oarecare rutină in stabilirea sortimentelor aces- tui plan și s a luat hotărirea ue a se trece de ta producția de obiecte de mică valoare la executarea unor sortimente de mai mare importanță, unele chiar de importanță republica- nă. Ne.a ajutat la aceasta schimbul de experiență cu în- treprinderile locale al căror piofil e apropiat de sectoa. rele de producție ale școlii noastre. S-a avut în ve- dere ca lucrările să cores. pundă cerințelor formulate de programele de învățămint practic ale meseriilor respec- tive, urmărindu se în special ca planul de producție fixat să permiită o desfășurare lo gică a procesului de instructaj practic la anul I, în lumina sistemului pe complex de o- perații. Cînd am anunțat pentru pri- ma oară, la începutul anului trecut. noile sortimente de înaltă tehnicitate pe care ur- mau să le producă atelierele școlii, vestea a produs emoție și bucurie printre elevi, dar și o oarecare îngrijorare. „Vom reuși să facem față acestor ce- rințe?' — se întrebau ei. Răs- punsul l-a dat, chiar in zilele imediat următoare, atitudinea lor în muncă. Conștienți de însemnătatea sarcinii care le stă în față, ei și au sporit mult exigența față de activitatea proprie. Dacă înainte mai eran destul de mulți eăevi care cău- tau să scape repede de contro. Iul tehnic al pieselor executa- te, acum toți cereau repetarea măsurătorilor, pentru a se convinge de exactitatea lu- crării. Finisările se făceau fără cusur și atît de fin, încît pie- sele străluceau ca o oglindă. Și astfel am izbutit să obți- nem pentru prima oară in ate- lierele școlii sortimente de înaltă tehnicitate: ferăstraie mecanice cu mișcare rectili- nie. cărucioare transportoare pentru linii aeriene, mașini de găurit, mobile, mandrine pen- tru mașini de găurit de banc, întrerupătoare bipolare etc. Cînd delegați; întreprinderii „Metalurgica1* au venit să re- cepționeze primul lot de căru- cioare transportoare, maistrul Arim Chirica și elevii Mihai Chiribău și Ion Lupu. respon- sabilii celor două brigăzi din sectorul mecanic, așteptau plini de încredere rezultatul. Specialiștii fabricii, care ur- mau să execute lucrarea de montare a liniilor de trans- port, au cercetat îndelung ți cu migală fiecare cărucior predat. La sfîrșit, șeful corni siei de recepție a strîns mina maistrului și elevilor, spunîn- du le : „Felicitări, e lucru de meșteri pricepuți 1“ De atunci școala noastră a livrat zeci de tone de piese și lucrări, sute de sortimente din cele mai variate. „Marca șco Iii* a început să devină o ga- ranție de calitate și numeroa- sele scrisori pe care le primim din partea întreprinderilor că- rora le livrăm produsele noas- tre sînt o mărturie grăitoare în această privință. Dar exi- gența elevilor față de lucrări a devenit tot mai ridicată ; avem de apărat acum presti- giul renumelui clștigat. in același timp, printre mai judicioasă organizare a mun cil, prin folosirea resurselor existente și recuperarea unor bucăți mici de materiale care înainte mergeau la topit, s au realizat economii importante. Numai din economiile reali- zate în anul 1958 la atelierele de mecanică și electrotehnică s-au putut achiziționa utilaje și scule în valoare de 160.000 lei, necesare școlii te scopul dezvoltării atelierelor. In activitatea productivă a școlii au fost antrenați încă din primele luni și elevii anu- lui 1. Pentru aceasta, după sta- bilirea temelor ce trebuiau par- curse intr-un trimestru, maiș- trii instructori au luat legătura cu șeful de producție, cu care au discutat lucrările ale căror operații corespund tematiciL Astfel, în urma studierii pro- gramei practic» la anul I- timplari, s-a ajuns la con- cluzia că li se pot da elevilor spre executare taburete șl scaune pentru copii, care au repere cu un ciclu de operații complexe, apropiate progra- mei. Astfel s-a stabilit ca fiecare grupă de elevi să exe- cute un număr de piese pe care să le confecționeze în întregime, incepind de la sor- tarea și alegerea materialului pină la produsul finit. O activitate pozitivă des. fășoară comisia metodică a secției de confecții. Aceasta a trecut la aplicarea în anul I a metodei pe complex de ope- rații aplicată de la început pe obiecte uțjle, deși pînă in pre- zent această metodă se folo- sea în mai mică măsură la croitorie. Acum, în loc să se parcurgă programa de practică prim aplicarea unor operații i- zolate pe diferite eșantioane ce nu pot deveni la sfîrșit o- biecte utile, ea se desfășoară în cadrul execuției unor Iu. crări din planul de producție al secției confecții, care pre- zintă cicluri de operații co. respunzătoare programei. In a- fara acestor lucrări se execută cu anul 1 diferite comenzi su. praplan, în special articole pentru copii. In lumina planului de stat pe anu! 1959 șî a planului dr» dezvoltare economică a regiu- nii Bacău, în cadrul căruia îi revin $< școlii noastre sarcini însemnate, ne propunem să trecem la desfășurarea mai largă a unei producții com- plexe, de calitate superioară, care să permită înarmarea e- Pregătirea viitorilor operatori-chimiști Plenara C.C. al PMJf din. 26—28 noiembrie 1958 a subli- nia! importanța pe care o are dezvoltarea industriei noastre chi. mice pentru economia națională, arăilnd totodată sarcinile ce revin pe iarimul pregătirii din vreme a cadrelor tehnice necesare acestui însemnat sector industrial. In lumina acestor ta răni, cadrele didactice de la Grupul țcoiar petroi-chitme din București șidlu intensificat eforturile in vederea asigur ir ii unei temeinice instruiri a elevilor. In fotografie se ped vedea exponatele dintr-unul din cabine, tele centrului țcolar, care oglindesc dezvoltarea industriei noastre de medicamente ți mase plastice. In vitrine se găsesc materii prime, produse intermediare si produse finite care constituie un prețios auxiliar la aprofundarea de către ucenici și elevi a cuno. ștințeior de specialitate. levilor cu deprinderi de mun- că la nivelul tehnicii moderne. Pentru aceasta este necesar ca încă de oe acum, o dată cu definitivarea planului de pro- ducție. să se asigure stabilita- tea profilului școlii în ceea ce privește meseriile pe care le pregătește. De asemenea este necesar ca lucrările repartiza- te prin planul de producție de către Ministerul învătămîntu- lui și Culturii să nu fie de prea mare serie, căci aceasta poate duce la limitarea pregă- tirii ucenicilor la un număr redus de operații. Avînd create aceste condiții, școala noastră va putea să-și dezvolte activitatea ca între- prindere productivă, iar „mar- ca școlii' va deveni tot mai mult o garanție a calității a- tit în privința produselor rea- lizate, cît și a nivelului de pregătire al absolvenților. CLAUD1A OCENAȘ directoarea Școlii _ de meserii — Bacău IIIIIIINflIHHM Activitatea pedagogului-educator Alături de maistrul-instruc- tor, de diriginte, omul cel mai apropiat de ucenici, cei care are posibilitatea să-i sfătuiască în problemele pe care viața le ridică la vîrsta adoles- cenței, este pedagogul-educator, care se alia în permanență ală- turi de ucenici în cămin, îi în- soțește la practică și îi îndruma în cadrul activității extrașcolare. Iată de ce munca de pedagog în școlile profesionale trebuie înde- plinită de oameni bine pregătiți, care să cîștige încrederea și res- pectul ucenicilor prin felul cum muncesc, prin modul principial de a rezolva problemele. In ultimii ani au fost luate • seamă de măsuri care să asi- gure pedagogi pregătiți, cu profil moral și politic corespunzător, capabili să contribuie la rezolva- rea problemelor complexe pe care le ridică educația comunistă în școlile profesionale. Ca ur- etare, 45 de pedagogi din șco- lile profesionale ale Ministeru- lui Industriei Bunurilor de Consum au studii medii ter- minate. Dintre aceștia 37 sînt utemiști. O situație asemănătoa- re există și în școlile Ministerului Transporturilor și Telecomunica- țiilor, în școlile de meserii ale sfa- turilor populare etc., fapt care creează condiții favorabile rea- lizării educației comuniste. Ințelegfnd marea răspundere pe care o au, devotîndu-se mun- cii care le-a lost încredințată, mulți pedagogi s-au legat de (coală ți participă alături de cadrele didactice la pregătirea și educarea schimbului dc mîine al clasei muncitoare. Aceștia stu- diază particularitățile de vîrstă ale ucenicilor, dezvoltarea obser- vației, atenției, gîndirii, voinței, atitudinea ucenicilor față de muncă, intervenind cu competen- ță acolo unde este cazul. Un ase- menea pedagog este, de exemplu, tinărul Gheorghe Gioroglia de la Școala profesională de construc. ții C.F.R. Cluj. Acesta asistă la lecții pentru a-și da seama cum învață ucenicii, îndrumează cu competență studiul lor indivi- dual, le stimulează dragostea și interesul pentru munca creatoa- re, pentru meseria aleasă. De aceea nu poate fi considerat în- tîmplător faptul că ucenicii în- drumați de acest pedagog sînt respectuoși și disciplinați, frun- tași la învățătură și cei mai ac- tivi din școală în acțiunile cul- tural-sportive și obștești. Și mulți alți pedagogi, ca de pildă Marja Marieșan de 'a Grupul școlar Reșița, Emil Roman de la Școa- la profesională construcții nr. 1 din Cluj, Gheorghe Gyorfi de la Școala profesională „Encsel Maurlciu* din Tg. Mureș etc. își fac de asemenea conștiincios da- toria și obțin rezultate frumoase In munca lor. Ei își desfășoară activitatea pe baza unor pla- nuri săptămînale, defalcate pe zile și ore, reușind să urmăreas- că în permanență activitatea uce- nicilor în procesul de instruire și educație. Din păcate nu aceasta este si- tuația în toate școlile profesio- nale. Faptul că în unele cazuri pedagogii au fost recrutați la voia întimplării a permis ca in aceste posturi să pătrundă și elemente necinstite. Astfel, la Școala profesională „Oțelul Ro- șu* a fost menținut mult timp ca pedagog și profesor de mate- matică Paul Drăghici, un ele- ment descompus moralicește. Ne întrebăm de ce, deși înlăturat acum cîtva timp din postul pe care-l deținea, i se tolerează to- tuși să locuiască în școală. La Centrul școlar petrol-chimie din Ploești este menținut in postul de pedagog Ion Ceaușu, la Școa- la profesională „Emst Thălman* din Orașul Stalin—Ion Dicu. la Școala profesională de construc- ții nr. 2 din Cluj — A. Denșe, deși toți aceștia sînt elemente carie- riste, descompuse, oameni cu de- săvîrșire necorespunzători pentru munca de educare a tineretului. Unii directori nici măcar nu știu ce fel de oameni sînt pe- dagogii din școlile lor și de unde vin aceștia. Așa se întîmplă la Școala de meserii din Timișoara. Aici sînt patru pedagogi, dar di- rectorul nu știe ce se întîmplă cu ei, nu cunoaște faptul că din- tre acești pedagogi doar unul muncește așa cum trebuie. O altă problemă deosebit de importantă o constituie felul în care conducerile școlilor mun- cesc cu pedagogii. In unele ca- zuri aceștia sînt folosiți tn re- zolvarea unor probleme de ordin pur administrativ, sînt transfor- mați în simpli însoțitori ai gru- pelor de ucenici la masă, la practică ele. De multe ori peda- gogilor li se permite să lucreze fără a avea obiective precise în activitate. La patru din cinci școli profesionale vizi- tate la Cluj pedagogii nu aveau nici un obiectiv educativ con- cret pentru activitatea din săp- tămîna în curs. In toate aceste școli directorii nu-i îndrumă pe pedagogi să atudieze literatură de specialitate pentru a-și ridi- ca nivelul calificării profesio- onale. De situația aceasta sînt vino- vate și unele ministere tutelare. Dacă, de pildă, serviciul de în- vățămint din Ministerul Indus- triei Bunurilor de Consum pri- vește cu seriozitate problema ca- lificării pedagogilor și a calității muncii lor, elaborind tematici de probleme educative pe care să le studieze aceștia și luînd măsuri pentru ocuparea posturi- lor numai pe bază de concurs, nu aceeași preocupare o vădesc serviciile de învățămint din Ministerul Industriei Grele. Ast- fel, în regulamentul de orga- nizare și funcționare a școlilor profesionale aparținînd acestui minister se prevăd la capitolul „activitatea pedagogilor* aproa- pe în exclusivitate sarcini ad- ministrative . Crearea pe lingă institutele pedagogice de învățători a unor secții speciale pentru pregătirea pedagogilor din școlile profesio- nale ar fi una din cele mai efi- ciente căi pentru a asigura ca- dre competente pentru această muncă. Trebuie acordată o a- tenție deosebită și perfecționării profesionale a pedagogilor. For- ma minimului pedagogic, expe- rimentată anul trecut de cabi- netul metodic din Cluj, a dat re- zultate bune. Și în acest an șco- lar cabinetul metodic din Cluj a organizat în cadrul cercului de pedagogi prelegeri pentru îmbogățirea cunoștințelor profe- sionale ale acestora și pentru îmbunătățirea metodelor lor de lucru. Asemenea cercuri ale pe- dagogilor au fost organizate Ia Tg. Mureș, Orașul Stalin, Timi- șoara, Arad, Oradea, Satu Mare etc. Este necesară de asemenea elaborarea unor instrucțiuni pre- cise privind conținutul muncii pedagogilor, care să se aplice in toate școlile profesionale, de meserii și agricole. Școlile profesionale au marea răspundere de a da patriei mun- citori destoinici, patrioți înflă- cărați. Schimbul de mîine trebuie crescut astfel ca el să ducă mai departe și să dezvolte tradiția de luptă a eroicei noastre clase muncitoare. Pentru aceasta a- vem nevoie de adevărați peda- gogi, nu de simpli auxiliari ad- ministrativi, de educatori cu cu- noștințe înaintate, cu practică, de oameni pătrunși de înalt a răspundere a muncii tor. LIDIA POPESCU PRACTICA IN PRODUCȚIE Orientarea și adaptarea la specificul muncii Perioada introductivă de orientare ți de adaptare la specificul muncii 4 întreprinderii, perioadă care cores- punde cu începutul practicii în anul II — a arătat in referatul său tov. ing. Ion Florescu — trebuie să dea ucenicilor perspectiva amplă a activi- tății întregii uzine. în acest scop, în primele zile ale practicii, ucenicii noș- tri au fost conduși in toate sectoarele de muncă din uzină. Li s au reamintit totodată cunoștințele predate la lec- țiile teoretice despre amplasarea ate- lierelor și despre justificarea' acestei amplasări, despre rolul fiecărui ate- lier in procesul general de fabricație, despre specificul lucrului și utilajelor din ateliere, despre legătura dintre a- cestea De asemenea, ucenicii au putut urmări fluxul de materiale, mijloacele de depozitare și de transport a aces- tora, sursele de energie. In încheierea instructajului de orientare și adaptare s-a insistat în mod deosebit asupra amplasării atelierului sau secției în care urma să lucreze fiecare ucenic, asupra rolului atelierului și asupra specificului muncii in cadrul lui, asu. pra materiilor prime folosite și a ca- 4 racleristicilor lor etc. S.a trecut apoi la instructajul prac* tic pentru perfecționarea deprinderilor profesionale. Acesta se desfășoară și in prezent și va continua în tot cursul anului. Instructajul se bazează pe apli- carea graficului de rotație la toate locurile de muncă unde se efectuează principalele lucrări ale secției. In ca- unui ucenic care se califică în me- ^Keria de strungar, de pildă, sînt par- curse (in cuprinsul unor lucrări din planul de producție al uzinei) operații privind minuirea și reglarea strungu- lui. tolositea uneltelor și dispozitive- lor de prindere, strunjirea de degro- șare a unor suprafețe cilindrice exte- rioare la un diametru unic, apoi, in trepte, strunjirea plană frontală, strun- jirea canalelor exterioare, retezarea, centrarea, qăurirea. De asemenea, uce- Formarea deprinderilor de și in brigadă la ucenicii anului IU In ceea ce-i privește pe ucenicii din anul III, care se află în ultima parte a perioadei de perfecționare, iar mai apoi, in perioada de specializare, ei fcebuie să ie formeze «cam pe deplin ca muncitori de înaltă calificare, să-și însușească metodele cele mai raționale B lucru la mașină sau la un grup de Mașini, metodele de sporire a produc- tivității muncii. Pentru ucenicii anului III graficul de rotație este înlocuit cu un grafic al lucrărilor principale ale sec. ției in care urmează să se specializeze ucenicii. In repartizarea lor pe mașini am ținut seama de faptul că ei trebuie să lucreze efectiv, în timpul întregii perioade de practică, sub supraveghe. rea muncitorului-instructor și nu pe lingă acesta, așa cum se procedează in anul U De asemenea ucenicii anu- lui III au fost repartizați să lucreze în cadrul diferitelor brigăzi și echipe și nu ca auxiliari pe lingă acestea. Am cerut tuturor ucenicilor să-și al- cătuiască carnete de practică tn care să consemneze zilnic explicațiile date de instructori și observațiile lor pro- prii și să deseneze schițele lucrărilor efectuate. Aceste carnete » nt vizate de maiștrii de atelier și controlate de profesorij de tehnologie specială- Controlul carnetelor de practică per- mite profesorilor de tehnologie spe. cială să desprindă problemele cele mai importante pe care le ridică în fața ucenicilor practica in uzină și să insiste, in orele de curs teoretic, asu- pra lămuririi lor- O problemă deosebită o ridică no- tarea trimestrială a ucenicilor. Comi- sia de îndrumare a practicii stabilește, potrivit specificului și cerințelor me- seriei in care urmează să lucreze uce- nicii după absolvire, o serie de lu- crări a căror execuție este apreciată de « colectiv compus din maiștri, șe- ful de secție, responsabilul cu învă- tămintul din uzină și un reprezentant al conducerii școlii. La sfîrșitul pe- rioadei de specialitate ucenicii tre- buie să execute lucrările categoriei a IV-a a meseriei respective după nor. mele aplicate muncitorilor calificați. Rezultatele obținute de majoritatea absolvenților anului trecut — dintre care mulți au putut executa in condi- ții bune lucrări de categoria a Vl-a și a VTI-a — dovedesc că. în general, ac- tuala organizare a practicii asigură o pregătire temeinică a viitorilor mun- Organizarea practicii în producție are o mare însemnătate pentru pregătirea ucenicilor din anii II și III la nivelul cerințelor tehnica mo- derne. Pentru a desprinde concluzii asupra organizării practicii ucenicilor In producfie, „Gazeta învățămîntului" și Cabinetul metodic pentru învă- lămintui profesional și tehnic diă București au inițiat o analiză a acestei activități într.una din marile întreprinderi din Capitală — Uzinele „Tudor Vladimirescu". Analiza a fost efectuată cu ajutorul unei brigăzi metodice formată din inspectori ai ministerelor care tutelează școli profesionale și tehnice și din cadre de conducere ale unor mari unități de învălămînt proiesionaJ și tehnic din București. Brigada a urmărit felul cum sînt instruiti la locul de muncă, în atelierele și secțiile uzinei, ucenicii din anii II și 111 aj școlii profesionale „Tudor Vladimirescu". Prezentăm în această pagină problemele de bază cuprinse în refera- tul tovarășului ing. Ion Florescu, directorul școlii, privind organizarea Si desfășurarea practicii precum șl unele puncte de vedere exprimate de membrii brigăzii care a efectuat ana liza nicii sînt deprinși s6 execute lucrări de tehnicitate înaltă cum sînt strunjirea interioară, adîncirea și alezarea găuri- lor cilindrice, strunjirea conică, strun- jirea suprafețelor profilate, finisarea, șlefuirea și rodarea etc. Realizarea cu succes a acestor ce- rințe legate de instruirea științifică in producție a viitorilor muncitori întîm- pină încă unele greutăți. In primul rînd aceste greutăți sint determinate de o anumită rigiditate a instrucțiu- nilor cu privire la desfășurarea practi- cii. Acestea țin in măsură insuficientă seama de condițiile concrete pentru desfășurarea practicii în producție. Astfel, se prevăd 6 ore de instructaj timp de 4 zile, ceea ce nu permite efectuarea unor lucrări la randamen- tul planificat al fiecărei mașini, deoa. rece se lasă descoperite două ore pe schimb și două zile pe săptămînă. Această deficiență nu se poate reme dia decît parțial chiar în cazul exis- tenței Jțai multor clase pentru aceeași meserie, clase a -căror practică să se efectueze pe aceleași mașini. Pe' de altă parte, este foarte nece- sar, după părerea vorbitorului, să se creeze funcția de maistru-instructor pentru practica In producție, adică să ie as>g*>re un maistru-pedagog care să se ocupe In exclusivitate de parcurge- rea programei de instruire practică în producție a ucenicilor. muncă independentă citori. Unii absolvenți. Insă — tn spe- cial dintre cei ce au fost pregătiți în secțiile de mașini unelte — n-au izbu. tit decît cu greu să realizeze în timpul normat lucrări de categoriile a tll-a și a TV-a. Care sînt cauzele acestei situa- ții r In primul rînd este vorba de o îngrădire impusă de regulamentul ac. tual de desfășurare a practicii. Acesta prevede ca ucenicii să lucreze doar tn schimbul I. Deoarece în acest schimb nu există suficiente locuri de muncă libere pentru ucenici, uneori am fost nevoiți să deplasăm o parte din ucenicj la întreprinderea „Steaua roșie". Aceasta a îngreunat însă mult posibilitățile de urmărire a desfășură- rii practicii. Apare evidentă astfel insu- ficăenta legătură între organizarea ac- tuală a practicii și condițiile concrete ale unor mari unități industriale. Toate acestea arată că este necesar să se găsească o soluție mai potrivită pentru organizarea șl desfășurarea instructajului ucenicilor din anul II șt, în special, a celor din anul III Această soluție s-ar concretiza, tn con- dițiile actuale, prin organizarea unor locuri de muncă separate în întreprin. deri. în care ucenicii să execute lu- crări din olanul de producție al în- treprinderii. Propuneri demne de luat In seamă Luind cuvintul pe marginea consta țărilor făcute cu privire la practica ucenicilor în secțiile uzinei. tov Gheorghe Sîrbulescu, directorul Scolii profesionale „Electroaparataj", mem. bru al brigăzii de analiză a muncii, a relevat ca un fapt pozitiv folosirea largă a graficelor de rotație în urmă, rirea desfășurării practicii. Aceasta a- sigură participarea tuturor cadrelor di- dactice de specialitate la controlul practicii tn uzină și permite consem- narea într.un registru special a tutu, ror constatărilor făcnte pe teren. Constatările sînt analizate apoi în șe- dința comune cu conducerea între- prinderii. Graficul de rotație a ucenicilor prin toate lucrările de bază ale secțiilor nu trebuie considerat doar ca un mijloc de control al activității practi- ce, ci și ca un mijloc de orientare operativă a instructorilor și ucenici- lor. Respectarea efectivă a graficului de către fiecare inginer șef de secție sau sector, de către maiștrii din pro- ducție și de către muncitorii-instruc- tori va fi asigurată pe deplin numai printr-o muncă temeinică de lămuri, re asupra importanței aplicării preve- derilor graficului pentru obținerea unei înalte calificări a viitorilor mun- citori. în felul acesta se vor elimina treptat deficiențele care se mai con- stată acum în unele secții, unde nu se realizează intrutotul planul opera- țiilor și lucrărilor ce trebuie executate de ucenici. O lipsă a actualei forme de instruire a ucenicilor in producție — a arătat in continuare tov. Gheorghe S'rbules. cu — constă în faptul că ea nu per- mite efectuarea instructajelor înainte de începerea unei noi operații. O soluție a acestei probleme ar fi crearea, in cadrul fiecărei secții a fiitreprinderu, a unor sectobre în care ucenicii să lucreze pe baza unui plan de producție. In asemenea sectoare- școală, conduse de un maistru-instruc. tor, ucenicii ar putea îi instruiți în mod științific, lucrind in același timp în condițiile normale ale producției. tn cuvintul său, tov. Ion Chițo- escu, membru al brigăzii, directorul Școlii profesionale „Grigore Preotea- sa", a subliniat în special rolul impor- tant al muncitorilor.instructori pentru ridicarea nivelului pregătirii practice a ucenicilor. Muncitorif-instructori, aleși dintre fruntașii In producție, tre- buie să aibă la bază cel puțin o școa- lă profesională sau o școală de arte și meserii pentru ca ei să poată da ucenicilor explicații complete și competente asupra lucrărilor pe care Ie efectuează. Din constatările pe care le.am făcut în unele secții reiese însă că nu toți muncitorii.instructori care îndrumă activitatea ucenicilor din anul II au fost recrutați pe baza acestor cri- terii. Aceasta se datorește insuficien- tei colaborări a școlii cu factori) de răspundere din întreprindere. In ceea ce privește asigurarea locu- lui de muncă pentru ucenicii anului UI — a spus tov. Chițoescu — consi- der și eu că există o lipsă de con- cordanță Intre actuala organizare a practicii în producție șl munca în uzi- nă. Atît timp cit ucenicii fac practică numai 4 zile pe săptămînă $i nu pot a- coperi sarcina de plan repartizată pe fiecare mașină, greutățile care se vă- desc acum se vor menț’ne. Pentru re- medierea actualei stări de lucruri pro- pun ca ucenicii să efectueze 6 zile de practică în producția și cîte 2 ore de curs teoretic zilnic, în așa fel încît to- talul orelor săptămînale de curs să ră- mînă același. Aceasta ar permite cu- plarea pe flecara ansamblu de mașini a cîte două grupe de ucenici care îm- preună să acopere toate cele 8 ore din- tr-un schimb. Păreri interesante în legătură cu practica ucenicilor iu brigăzi și echipe a formulat tov. Ion Bucur, directo. rul Școlii profesionale „Clement Gotwald”, El a arătat că pentru toate meseriile care permit încadrarea uce- nicilor in brigăzi conduse de maiștri cu o înaltă calificare se vor putea crea condiții pentru o practică rodni- că. Ucenicii școlii noastre care au lu- crat anul trecut in asemenea brigăzi, a arătat tov. Ion Bucur, au putut exe- cuta la examenul de absolvire lucrări superioare categoriei a V-a. Un alt membru al brigăzii, tov. FIo- rea Dumitru, inspector metodist, a relevat cîteva aspecte în legătură cu nerespectarea metodei graficelor de rotație, grafice care constituie un mij" loc important de ridicare a calificării profesionale a ucenicilor. El a arătat că unii ucenici, ca de pildă Sandu Vasile din secția de strungărie, nu cu- nosc nici măcar lucrările pe care ur- mează să le execute. De asemenea, el a subliniat că adeseori rotația la ma- șini are un caracter formal, ucenicul trecînd pe la diferite mașini la care se execută o serie de lucrăm identice, astfel încît de fapt el lucrează luni întregi aceeași piesă. O asemenea „ro. tație" nu corespunde cerințelor unei calificări științifice. Sînt și alte aspecte — a continuat tov. Florea Dumitru — ce dovedesc insuficientul caracter operativ al gra- ficelor de rotație aplicate la practica ucenicilor Școlii profesionale „Tudor Vladimirescu". Astfel, ucenicul Radu Zahiu. care conform graficului trebuia să execute lucrări la axul cardanic, executa o cheie, iar ucenicului strun- gar Ion Dobre Ii fuseseră repartizate lucrări dg lăcătușărie neprevăzute în grafic. Or, această deficiență nu a fost descoperită la timp de către co- misia de îndrumare a practicii. Tov. Florea Dumitru a relevat apoi unele laturi negative în utilizarea car- netelor de practică. Unele din acesta carnete nu cuprind operațiile parcurse de ucenici într-o ordine logică și, mal ales, nu conțin descrierea procesului tehnologic, din care cauză nu se poate constata, pe baza lor, gradul de însu- șire a deprinderilor și cunoștințelor noi de către ucenici. Măsuri care se impun pe viitor Concluziile discuțiilor au fost des- prinse de tov. ing. Dumitru Tihan, responsabilul secției „cadre de con- ducere' a Cabinetului metodic Buci*. rești. Analiza felului cum se desfă- șoară practica în producție a uceni- cilor de la Școala profesională „Tu- dor Vladimirescu" a scos în eviden- tă o serie de rezultate pozitive — a spus tov. D. Tihan. Acestea se toresc grijii pentru buna organizare • muncii, aplicării graficului de rotație pe secții și lucrări, introducerii car- netelor de practică. Se vădesc Insă șt o seamă de lipsuri, izvorîte in speci- al din insuficienta coordonare, în ca- drul actualelor programe de instruire practică la anii II și IU, a celor doi factori delerminanli de care depinde pregătirea profesională a ucenicilor t activitatea de Instruire, de formare a priceperilor și deprinderilor la niveluJ tehnicii moderne și condițiile desfă- șurării practicii în secțiile marilor în- treprinderi, în care obiectivul princi- pal îl constituie realizarea planului de producție. Socotesc că propunerile tăcute pen. fru înlăturarea acestui neajuns sini bine venite. Cred că există posibilita- tea de a se crea secții speciale pen- tru ucenici in cadrul atelierelor de producție, în care viitorii muncitori să execute sub conducerea unui mai- stru-instructor, pe baza întregii docu- mentații tehnice folosite de muncitorii calificați, lucrările ce li se repartizea- ză din planul de producție al între- prinderii. Menținerea actualei forme de instruire practică a ucenicilor, care are avantajul de a se desfășura cu cele mai moderne mașini și utilaje, este condiționată de revizuirea pro- gramei, care trebuie să prevadă o al. ternanță mai justă între învățămîntu! practic și cel teoretic, în așa fel încît să se asigure continuitatea lucrului ucenicilor la mașini In tot cursul săp. tăminii. Si această formă de practică ridică necesitatea îndrumării grupelor de ucenici de către un maistru-ins- tructor care să răspundă exclusiv de practica în producție. Pe baza analizei efectuate în secți- ile uzinei „Tudor Vladimirescu' s-a constatat că metoda practicii uceni- cilor în brigăzi și echipe dă rezultate In general bune. Ea poate li aplicată în continuare in forma actuală. Se impune în această privință. însă, o deosebită grijă pentru alegerea unor brigăzi și echipe conduse de maiștri și muncitorj cu o înaltă calificare, ca- re să poată transmite deprinderi îna- intate de lucru ucenicilor. Analiza și discutarea rezultatelor e, au contribuit, după cum se vede, la clarificarea unor probleme importan- te ale instruirii practice. De aceea va trebui să dezvoltăm pe viilor aceas- tă formă de activitate metodică a ca- drelor de conducere din școli și să an. trenăm în eiectuarea ei și specialiști din producție. Aceasta ne va ajuta să găsim soluțiile cele mai eficace cu pri- vire la des/ăfurarea practicii în pro- ducție a ucenicilor, problemă-cheie în formarea profesională a viitorilor muncitori. Gazeta învățăm înfului pagina 3 îmbogățirea vocabularului copiilor din clasa l-a Consider problema îmbogățirii vocabula- rului elevilor deosebit de wnportantă !n munca mea de învățător. De aceea, mă preocup cu atenție de această latură a mun-. cii de predare încă din clasa l-a. Pornesc activitatea de dezvoltare a vo- cabutanilul de la cunoașterea particularită- ților individuale ale elevilor sub acest as- pect. De elevii ca un vocabular sărac ml preocup tn mod special. De asemenea, mj străduiesc să corectez unele exprimări gre- șite cu care vin □ parte din copii la școală, cum sint. de pfldă. cuvintele delormaie (deșchide, oichi. artimetică. «coloșia. aiciția șa.) ți să tnlălur formele ți construcțiile regionale utilizate In mod excesiv Ia vor- bire de unii copii. Caut să sporesc bagajul de cuvinte al copiilor In cedru! tuturor obiectelor de In- vă.lmlnt, dar mai ales la lecțiile de limba romănl. Unul din principalele mijloace de dezvol- tare a vocabularului elevilor 11 constituie porvslrea De aceea le cer să povestească textele citite In clasă sau In cadrul lecturii extrașcolare recomandate, filmele, dialilmele și piesele de teatru vizionate, impresiile din viața școlară, dintr-o excursie, din viața de familie etc. Deoarece elevii sint înclinați spre imitație și au o bună memorie, am grijă, atunci clnd e .vorba de repovestire, eă fie evitate expresiile șablon și reproduce- rea fidelă a textului. Caut să stimulez ori- ginalitatea exprimării. doarece aceasta contribuie la dezvoltarea gtndiril elevilor. Astfel, atunci cfnd văd că elevii pornesc să reproducă cuvlnt cu cuvint cele citite sau auzite li întrerup, le cer s| reia povestirea fnr-o altă formă, le pun Întrebări care-i si- lesc să folosească formulări proprii etc. Deosebit de folositoare pentru îmbogăți- rea vocabularului elevilor sint și exercițiile pentru însușirea conștientă a sensului șl formei cuvintelor. Cuvintele noi le explic In context șl nu Izolat. De asemenea 1e cer elevilor să alcătuiască propoziții cu «ceste ‘cuvinte. Tn funcție de dificultățile de pronun- țare șt scriere, cuvintele grele sint rostite de ei cu voce tare. Elemente’e componente ale acestora (silabe, sunete) alnt analizate cu ajutorul alfabetului decupat și apoi scri- se pe tablă. Pentru precizarea înțelesului cuvintelor care denumesc obiecte concrete folosesc material intuitiv, ilustrații, sau chiar material viu atunci cfnd sin la tndemlnă. Aceasta ajută mult fa o «similare conștien- tă și durabilă a sensului. De exemplu, co- vfntul „chit” din lecția „Chiț, chiț* a fost Înțeles de toți elevii mimai după ce Ie-am arătat chitul de la ferestre. In cazul cfnd un cuvlnt are mai multe sensuri le explic elevilor numai pe cele accesibile lor. Cu bune rezultate folosesc, «tunel cînd este posibil, și exercițiile cu cuvinte sinoni- me, omonime sau antonime. Pentru sistematizarea și fixarea noțiuni- lor însușite, deosebit de utile sint compa- rațiile Intre obiecte (asemănări, deosebiri), ea șl clasificările. De exemplu, la lecția „Animale domestice și sălbatice" pentru precizarea conținutului cuvintelor „domestic- șl „sălbatic* o fost necesar să analizez cu elevii însușirile caracteristice fiecărei grupe de animale. La îmbogățirea vocabularului elevilor con- tribuie și învățarea pe de rost a poeziilor smi a unor fragmente de proză cu conditio, insă, ca acestea să fie alese cu grijă, iar memorarea să fie conștientă. Un bogat ma- terial pentru memorare — îndeosebi tn perioada preabecedară șl abecedară — ne furnizează revista „Arici-pogonici". Din pă- cate, autorii poeziilor respective nu țin sea- ma întotdeauna de nivelul de înțelegere al copiilor cărora li se adresează. Astfel, In poezia „Au dat iama prin omături* (de- cembrie 1958) sint folosite cuvinte inaccesi- bile elevilor de clasa l-a ca van, iama etc. Uneori chiar poeziile din manual prezintă carențe sub aspectul lexicului. Așa, de pil- dă, In poezia „Ceasul" de le pagina 66 se apune : „Tic, tac, tic, acum e vreme / Pen- tru socoteli și teme*. Oare In sfera no- țiunii „teme* nn e cuprinsă și noțiunea „socoteli" In sensul de exerciții de aritme- tică ? Un procedeu Foarte atractiv pentru îmbogățirea vocabularului elevilor II consti- tuie jocurile. Asemenea jocuri găsim chiar în manual: exerciții de întregire a unor cuvinte trunchiate, de obținere a unor cu- vinte noi prin adăugarea sau schimbarea silabelor și a sunetelor din cuvintele date etc. Aceste exerciții au darul de a stimula gândirea elevilor, de a-i antrena Ia muncă. In clasa l-a. în care elevii abia învață să scrie, nu se folosește încă caietul-voca- bular. Este bine, totuși, ca elevii să-și no- teze unele cuvinte, însoțite de explicațiile respective, în caietul de teme. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că, oricît de bine și ar însuși la un moment dat cuvintele nou învățate, «xpîii le uită și sensul și forma dacă aceste cuvinte n i Intră în vocabularul lor activ. Pentru aceas- ta caut să revin cit mai des asupra cuvin- telor învățate și 13 cer elevilor să le folo- sească atît la lecție, cît și în temele date pentru acasă. Exercițiile de îmbogățire a vocabularului începute tn clasa la trebuie continuate șî în anii următori. în felul acesta le vom ■ sigura elevilor posibilitatea de a înțelege și exprima cunoștințele însușite la diferite materii. Inv. VASJLE VELICAN București OLIMPIADELE de matematică și fizică muncitori asupra avantajelor muncii in aduse de către O excursie interesantă elevii Școlii medii nr. 4 „Aurel Su de mult. an. etapa instruiască din D. F. străduiesc pregătire acesta, ca in fiecare locală a olimpiade- de organizare Este necesar comisiilor să profesorii de școli. Aceștia insă ca membrii fie sprijiniți de specialitate din aceștia să piade. mească si să timp comisiile a olimpiadelor. țăranilor comun. Faptul această agricolă să dea elevilor o temeinică, astfel ca ctt mai mare dintre participe la olim- că astăzi toți țăranii muncitori din localitate sint înscriși in gospodăria colectivă se datorește și contribuției 1(1 pot da coacnrsal la rapra- vegherea lacrărOor scrise, la corectarea lor etc. Răspunzind chemării comitetului raional P.M.R. și mobilizați de biroul organizației de bază din școală, pedagogii de la Școala medie din orașul Buziaș, in frunte cu comuniștii, au desfășurat o activitate intensă pentru lămurirea pedagogi. MIRCEA B1RA secretarul organizației de partid de la Școala medie din Buziaș lor se desfășoară tn luna fe- brnarle. Filialele și subfilialele S.S.M.F. an avut grijă să nu- NlCA Pentru colectivizarea agriculturii Vlaicv“ din București au participat la o fru- moasă fi instructivă excursie pe Valea Prahovei. Ei au cunoscut cu acest prilej o regiune deose- bit r, de ce subiectul și predicatul sînt părți principale de pro- p-xuțre. Acest lacra »-• întîmplat dato- rită faptului că învățătoarea nu a ales dia timp exemplele ca să poată reflecta Mupra lor, ața era ar fi foct necesar. * Elevii clasei a V-a de Ia Școala de 7 ani nr. 95 din București au ascultat cu interes explicațale date de profesorul k>r de istorie, tov. N. Constantinescu, la lecția pe tean „Creșterea imperiului roman In timpul tai Traian". Concen. trind materiabd faptic, tovarășul Con- stantinescu a acordat o deosebită aten- ție sublinierii ideilor ce se desprindeau dta lecție, înțelegerii de către elevi a cauzelor care au stat la baza evenimen- telor istorice. Astfel, flră a neglija ne- voile de ordin strategic care au dus la cucerirea Daciei de către romani, pro- fesorul a subliniat ideea că războaiele tară La Școala elemen- din comuna Ște- țătoarea ține o lecție de —citire. Unești, raional Snagov In planul de mun- că al tovarășei Ecatc- rina Ciocan, tavățătoa- 9 ti ari dta zi sil acria: „Predarea literei „D". In ceadka de la can- celarie s-a trecut alt- ceva : „Dictare de la pag. 35" In clasă, in- § vățătoarea scrie două = propoziții pe tablă, pe = care elevii le copiază 5 in caiete— I • Intr-o altă zl, la = aceeași clasă. In orar g stă scris: „caligrafie". S La clasă, însă, invăi • O oră de istorie la aceeași școală. Lec- ția a început După cinci minute ușa se deschide șl un elev in- tră ia clasă. După al- par cițiva. Ultimul intirzlat deschide ușa — cu discreție — du- pă un sfert de ceas. La sfîrșituf orei, l-am întrebat pe profesorul de istorie cine este profesorul de serviciu care n-a avut grijă ca toți elevii să intre la timp in clasă... Profe- sor de serviciu era... chiar el, profesorul de istorie. „Așa a vrut fotograful* Tocmai sunase de intra- re in ciasd. clnd pe ușa școlii pătrunse un foto- graf- Pe sală se intîlni cu profesoara de franceză, care se-ndrepla spre clasă. — îmi dafi voie... sînt de la— Ce aspecte intere- sante am putea să surprin- dem 1 — Acum... avem cursuri — ii explică prolesoara. — Perfect! O oră de.. Ce predati ? — Franceza. — Foarte bine: „O ord de franceză la clasa...' — A opta, completă profesoara. Au intrat in clasă îm- preună. Fotograful a scru- tai elevii cu o privire de profesionist. — Ieși iu la tablă. Eleva indicată avea, Infr-adevăr, un cap foto- genic. — Să deseneze ceva pe tablă — se adresă el pro. fesoarei — un măr, un cal. ciliva trandafiri... Eleva desenă. Nu se pri- romanilor împotriva dacilor au fost de- terminate în primul rînd de motive e- conomice. De asemenea, profesorul a scos în evidență eroismul de care au dat dovadă dacii în timpul războiului de apărare a patriei, lupta pe care ei au continuat s-o ducă împotriva stă- pînitorilor romani în perioada urmă- toare cuceririi. Ținînd seama de calitățile lecției în ceea ce privește predarea, ne întrebăm : de ce la ascultare elevii au dat răspun- suri slabe ? Iată explicația : în ascultarea elevilor tovarășul profesor Constantinescu nu este îndeajuns de exigent. Spre exem- plu, la lecția la care am asistat a dat nota 7 unui elev care n-a răspuns a- proape de loc și nota 8 unui elev ale cărui răspunsuri erau departe de a fi satisfăcătoare. Știind că profesorul se mulțumește cu foarte puțin, elevii nu depun eforturile necesare pentru însu- șirea materiei. La nivelul scăzut de cunoștințe al e- levilor contribuie și metodele inadec- vate folosite de profesor în ascultare : lipsa de preocupare pentru antrenarea clasei la lecție, pentru formarea deprin- derilor de expunere liberă a conținu, tului lecției. Astfel, ascultarea s-a des- fășurat numai pe bază de întrebări — la care, de cele mai multe ori, a răs- puns tot profesorul, chiar atunci cînd In clasă se aflau elevi care manifestau dorința de a răspunde. Lecția de lectură literară pe tema „Cunoașterea conținutului și a mijloa- celor artistice de exprimare din poezia „Revedere" de M. Eminescu", ținută la clasa a Vl-a „B“ de la Școala de 7 ani nr. 175 a avut reale calități. Că tova- rășa profesoară ține deobicei lecții • Toate lecțiile ți- § nute într-una din zi- = lele trecute, în primele g ore de curs, la Școala g de 7 ani nr. 95 din Ș București s-au des- fi fășurat fără materia- = Iul didactic necesar. g De ce ? j Hărțile, planșele, g mulajele etc. se află ș în camera de materi- = al didactic. Camera de g material didactic este — încuiată. Cheia se află fi de obicei la tovarășa S învățătoare Vlădoianu, § care cinta ziua locuiește in in- școlii. Dar, in respectivă, iova- = Vlădoianu ple- 9 rașa . —— case în oraș fără să g predea cheia profeso- 5 rului de serviciu. cepea Ia desen. Fotogra- ful avu o idee1 — Cine știe să desene- ze frumos f — Ieși tu, Stănculescu. zise profesoara. Prima elevă dădu să se-ntoarcă la loc. Fotograful o reținu. —Stai, n-am terminat Încă. Stănculescu execută de- senele artistic. — Acum, cineva caro scrie frumos. Un alt elev scos. Ia ta- blă scrise caligraiic, in dreptul fiecărui desen : le pomme. le cheval, des ra- se. Retrasă la catedră, pro- fesoara asista. Era atit de entuziasmată de calitatea artistică a desenelor și a scrisului, incit nu obser- vă greșelile de ortografie. Fotograful se retrase citiva pași șl viză tabla. Era și el mulfumit. — Voi doi tricefi la loc — zise el celor doi elevi chemati ulterior la tablă. Apoi, către eleva „fotogenică" : — Treci la tablă șl la creta în mină. Fixează vir- ful cretei pe ultima literă... Cotul mai sus, privirea spre catedră... Așa I — N-ar fi bine să scoa.. tem o elevă bună f li șoptj profesoara, apropiln. du se. Asta... e cam slă- buță la franceză. — N-are importantă — o liniști fotograful. O lumină orbitoare fiȘnl din reflector, insolită de Un făcănit ușor. Clopo/elul sună de ieși- re și fotograful își luă ră- mas bun. Elevij ieșiră în recreație. Rămasă singură in cla- să, profesoara examină tabla ,,Va fi o fotogra- fie reușită", se gindi ea. Citi Încă o dată cuvinte- le scrise pe tablă. Deoda- tă o cută îi apăru pe frunte. Cum de nu obser- vase greșelile de ortogra- fie ? Și desenele... Ce rost avea să folosească la cla- bune au dovedit-o răspunsurile elevi- lor. Aceștia cunosc conținutul operelor literare și noțiunile de teoria literaturii studiate, Se exprimă corect, însoțesc afirmațiile cu exemple adecvate. Există totuși un aspect căruia tova- rășa profesoară nu i-a acordat atenția cuvenită. Mare parte din elevii clasei a Vl-a „B" citesc slab. Deși cunoștea situația, profesoara nu a folosit prilejul pe care i-1 oferea predarea poeziei „Re. vedere" de M. Eminescu pentru exer- citarea citirii expresive. Dacă avem în vedere posibilitățile pe care textul res- pectiv le oferă în acest se«s, cît și lipsurile specifice clasei, ne dăm seama că lucrul era nu numai posibil, dar și absolut necesar. Lecție de desen la clasa a Vl-a de la aceeași școală. Intrind în clasă, tovarășa profesoară Elena Paicu corectează mai mtîi tema dată pentru acasă (prezentarea unui aspect din vacanță — lucrare pe care elevii o începuseră in ora anterioară). Cinci elevi sînt chemați pe rînd la ca- tedră. Deși majoritatea lucrărilor au grave greșeli în ceea ce privește apli- carea regulilor perspectivei, profesoara face doar unele observații de ansamblu, în acest timp, restul elevilor, preocu- pați de retușarea propriilor lor lucrări, nu sînt atenți; și chiar dacă ar fi, n-ar reuși să audă ce se discută Ia catedră, pentru că discuția intre profeoor și elev se duce aproape In șoaptă. Aceleași lipsuri s-au manifestat și în desfășurarea lecției noi (desen după na- tură). Preocupați să execute desenul cît mai repede, elevii nu au fost atenți la explicațiile profesoarei. Se paie că așa au fost obișnuiți de tovarășa Paicu, care nu se preocupă de loc de menți- nerea atenției elevilor în timpul lecției. Tovarășa Tatiana Popa, profesoară de științe naturale la Școala de 7 ani nr. 163, predă o lecție de anatomie la clasa a Vll-a „B“. Verificând cunoștin- țele elevilor la tema „Ochiul și simțul vederii", le cere să descrie în amănun- țime organele ochiului numai din me- morie, fără să aibă în față mulajul sau cel puțin o planșă sau un desen. Din cei șase elevi chemați la catedră pentru a fi ascultați, numai unul cu- noaște lecția. în această situație, profe- soara întreabă clasa: „Cine a învățat pentru astăzi ?“. Ridică mina doar doi elevi. Lecția noul este intitulată „Urechea și simțul auzului". Profesoara predă ținînd tot timpul manualul în față. Nici de data aceasta nu se folosește mate- rial didactic. Elevii urmăresc cu greu explicația: le trebuie un efort foarte mare ca să-și imagineze cele trei seg- mente ale urechii, pavilionul, canalul auditiv etc. Un desen pe tablă ar fi salvat această situație. După ce sună de ieșire, profesoara încearcă să facă fixarea cunoștințelor. Cum era de așteptat, merge greu. Și atunci ? Atunci, pe semne, li se va pennite și elevilor, la lecția viitoare, să citească răspunsurile din manual... N. ALEXE și E GIURCAN sa a VlII-a desene pentru niște cuvinte uzuale, care puteau fi înțelese de elevi prin simpla lor traducere^ Abia acum își dădu sea- ma profesoara că fotogra- fia înfățișa o imagine de- naturată a realității. De o- bicei era foarte atentă, corecta cea mai mică gre- șeală de ortografie și nu consuma timpul in lecție cu desene artistice inutile. Iar acum... De fapt — își zise ea — nu am nici o vină. Așa a vrut fotogra- ful. „Așa a vrut fotograful!" Dar ea, oare, n-ar fi tre- buit să-și spună cuvlntul! O fotografie luată în școa- lă nu poate avea valoare artistică independent de valoarea sa pedagogică. Fotograful poate stabili unghiul de luare a imagi- nii, intensitatea luminii sau prim-planul. Conținutul fotografiei, insă, nu-l poa. te decide decît pedagogul. 1. ADRIAN în predarea fizicii la clasa a VH-a Predarea fizicii oferă largi posibilități de a pregăti pe elevi pentru viață, pentru activitatea lor viitoare în producție. Acest lucru se poate realiza, în cadrul lecțiilor, prin asigurarea însușirii temeinice de către elevi a cunoștințelor predate, prin lămuri- rea lor asupra aplicării acestor cunoștințe în procesul de producție.' prin înarmarea cu deprinderi practice. Sub aceste aspecte am urmărit, în cîteva școli, predarea unor lecții de electricitate care se studiază în perioada actuală la clasa a Vil a. Prima constatare pe care am desprins o «sistînd la un număr de lecții este aceea că, fn general, elevii stăptnesc cunoștințele predate și adesea știu să le aplice. Astfel, la verificarea cunoștințelor în legătură cu tema „Circuitul electric", elevii clasei a Vil-a „B“ de la Școala de 7 ani nr. 127 din București au dovedit că au înțeles no- țiunile studiate în lecția anterioară și știu să le folosească în cadrul experiențelor e, fectuate. Avtnd la dispoziție un element gal- vanic, un galvanometru și un motoraș elec-i trie, elevii au montat un circuit. Cu acest prilej ei au precizat că aparatele legate în circuit au rolul de a transforma energia e- lectrică In altă formă de energie. Elevii au dat oa exemplu motorașul electric folosit de ei, care transformă energia electrică în energie mecanică, becul — oare transformă energia electrică In energie luminoasă etc. Din păcate, nu totdeauna elevii reușesc fă aplice cunoștințele studiate. Așa, de piMă, ta lecția consacrată rezolvării de pro- bleme ținută la clasa a Vll-a de Ia Școala nr. 128. elevii au rezolvat o serie de proble- me mai simple în care, dindu-li-se două mărimi din trei (cantitatea de electricitate, timpul și intensitatea) 11 se cerea să afle pe a treia. Ei au Intîmpinat însă dificultăți îndată ce li s-a dat o problemă întrucîtva diferită de primele prin caracterul ei prao tic : „Ce cantitate de argint va depune un curent cu intensitatea de 5 A fn timp de 5 minute ?" De asemenea, la o lecție de fizică în ge^ neral bună, ținută la clasa a Vila „B" de La Școala nr. 130, o elevă a descris amper metrul, fără a folosi, însă, aparatul respec-. tiv, pe care-l avea chiar fn fața el, pe ca-i tedra. De altfel, nici profesoara nu i a cea rut să facă acest lucru. Mai mult, în preda- rea lecției noi, pe tema „Rezistența e!ec-< trică", ea însăși nu a folosit materialul didactic necesar. Așa, de pildă, vorbind despre tipurile de reostate care au o largă utilizare în laboratoare șl în tehnică, tovarășa profesoară s-a mărginit să folo- sească în explicație doar cîteva desene pe tablă. înțelegerea cunoștințelor ar fi fost mult ușurată dacă li s-ar fi prezen- tat elevilor diferite reostate care să fie legate în circuit, pentru ca el să vadă practic cum influențează acestea asupra in-< tensitățil curentului. Experiența era posi- bilă dacă profesoara s-ar fi îngrijit din timp de procurarea sau confecționarea materia- lului didactic respectiv (reostatul cu ma- netă, spre exemplu. putea fi confecționat chiar cu ajutorul elevilor). Deosebit de Importantă în pregătirea ele- vilor pentru viață este legarea cunoștințelor de fizică studiate de problemele producției. Lecțiile ta care am asistat au arătat, însă, că profesorii nu acordă totdeauna atenția cuvenită acestui aspect. Astfel, la predarea lecției cu tema „Sensul curentului electric și legarea receptorilor in circuit", ținută 1a clasa a VII-a ,.B" de la Școala nr. 127, pro- fesoara nu s-a referit la aplicațiile pe care cunoștințele respective le au în întreprinderi. Era necesar să II se vorbească elevilor despre sursa de curent folosită în practică, despre mulțimea receptorilor utilizați în di- ferite ateliere, despre felul cum sînt legați •cești receptori In circuit. De asemenea, se putea prezenta schema circuitului electric dintr-un atelier sau chiar schema circuitului din sala de clasă — unde becurile puteau fi considerate drept receptori. La fel. la lecția ținută la clasa a Vila de la Școala nr. 128, atunci cînd s-a rezol- vat problema amintită, privitor la cantita- tea de argint depusă de un curent cu Inten- sitatea de 5 A în timp de 5 minute, era mai bine ca profesorul să reamintească faptul că masa argintului poate fl ușor determi- nată practic, tar atunci cînd se cunoaște masa argintului depus se poate calcula cantitatea de electricitate consumată. Necesitatea pregătirii elevilor pentru viață impune ca în predarea fizicii să se acorde mai multă grijă aplicațiilor practice, legării cunoștințelor de activitatea în producție. Pentru a realiza acest lucru este necesar, însă, ca profesorii înșiși să se documenteze, să cunoască diferitele aplicații pe care Ie au cunoștințele de fizică în producția Indus- trială. M. SILVESTRU Gazeta învăfămînfului pagina 5 Excursie ia ■natM H^irațalui. ȘcWarh admiri Iiubu^m penajalBi Fote i proC OTTO KOTH. Șceala media ca limba da predare germaaa Ma Sighișoara , IN LEGĂTURĂ CU PREGĂTI- REA CADRELOR DIDACTICE PRIN CURSURILE SPECIALE DE CALIFICARE DE DOI ANI. In vederea unei juste orien- tăiri ideologko-politice a ca- drelor didactice care predau la clasele V—VII și care sint înscrise la cursurile speciale de calificare de doi ani orga- nizate pe lingă institutele in- terregionale de perfecționare, se prevăd următoarele: cursiș- tii care au absolvit anul I vor urma in anul al Il-lea și un curs de marxism-leninism. In etapa de studiu individual vor studia temele indicate pentru anul I în „Programul cercurilor de studiere a problemelor fun- damentale ale marxism-Ieninis- mului și ale politicii P.M.R.“ care se tratează la cursul de învățămînt ideologic organizat la regiuni pentru cadrele di- dactice. în etapa cu frecvență a cursurilor din vara anului 1959 se vor introduce în pla- nul de învățămînt 7 lecții și 6 seminarii de marxism-leni. nism. Cursiștii care au căzut la e- xamenele organizate în sesiu- nea din ianuarie 1959 au drep- tul să se prezinte din nou în vacanța de primăvară. Data va fi comunicată de institutele interregionale de perfecțio- nare a cadrelor didactice. Lucruri neînsemnate? VIAȚA DE PARTID Invătămîntui seral in centrul preocupărilor — Cu cităva vreme ia urmă — ne spune tovarășa Ana Toader, secretara organizației de partid de Ia școala medie „Gheorghe La- zăr" din Sibiu — îi auzeam adesea pe pro- fesori plinginduse în consiliul ped^jogic de frecventa slabă de la secția serală, de adtele de indisciplină, de situata la învățătură ne- satisfăcătoare a unor elevi. Aceasta ne-a de- terminat pe noi, comuniștii, să ne îndreptăm cu seriozitate atenția înspre problemele învățământului seral, considerind că este ne. cesar și că aveai destule posibilități să aju- tăm conducerea școlii ca in cel mai iurt timp să înlăture neajunsurile ce se manifes- tau aci. ConșUenți de importanța politică și socială a învățămîntului seral, comuniștii au trecut în planul de muncă al organizației un nou punct : contribuția la îmbunătățirea muncii de la secția serală. Pentru a cunoaște îndeaproape situația de la această secție, biroul organizației de par- tid și-a propus, printre altele, și asistențe la cursuri. Astfel, seară de seară membrii bi- roului au participat la lecții, s-au interesat de frecvența și de comportarea elevilor în clasă și în afară de clasă. După ce au fost trase primele concluzii despre activitatea secției serale, biroul organizației de partid a sugerat directorului școlii să convoace adu- narea generală a elevilor de la cursurile se. rale, pentru a se discuta cu ei modul în care ar putea fi îmbunătățită întreaga lor adivi. tate școlară. La această ședință a vorbit, prin- tre alții, Și secretara organizației de bază P.M.R., care a reamintit elevilor îndatoririle ce le au față de școală, subliniind faptul că sacrificiile bănești făcute de poporul muneitor pentru instruirea lor trebuie răsplătite prin note bune, printr.o comportare disciplinată. Ea a făcut totodată și aprecieri asupra felu. lui cum se achită elevii de la cursul seral de sarcinile școlare, asupra lipsurilor pe care Ie au ei in muncă. Cuvintele secretarei au avut efect în rîndul tinerilor, printre care e- xistă un mare număr de utemiști, membș și candidați de partid. Luînd cuvintul, unii din ei au demascat pe colegii certați cu disciplina, au luat atitudine împotriva celor ce nu-și tac temele și privesc cu ușurință îndatoririle de elevi. După aceasta, biroul organizației de bază a continuat să sprijine conducerea școlii pe linia îmbunătățirii muncii la secția serală. Constatările făcute prin reoetatele asistente la lecții, concluziile trase din discuțiile cu e- levii și cu profesorii au servit ca bază refe- râtului pe care secretara l-a prezentat în a- dunarea deschisă de partid ținută la sfîrșitul lunii decembrie 1958, adunare la care au luat parte activul fără de partid și diriginții cla. selor de la cursul seral. Larga dezbatere a problemelor a ajutat biroul organizației de bază să.și concretizeze mai ușor coordonate- le muncii de partid pe trimestrul 1/1959 In această direcție. Planul de măsuri a! organizației P.M.R. punea ca sarcină profeșori- la» membri de partid să se situeze în fruntea luptei pentru îmbunătățirea frecvenței și Us. tari rea disciplinei eleviloc cursului seral — probleme de mare importanță pentr» crește- rea nivelului la învățătură. Fiecare membru de partid și membru î* activul fără de partid a primit sarcina de a ține legătura cu între, prinderile în care lucrează elevii și de a-i ur- mări pe aceștia îndeaproape, atit la clasă cit și ia întreprindere, mobil iz ind și ajutînd in muncă pe dnriginți. In întreprinderi, comuniștii iau legătura cu secretarii organizațiilor de partid, o preșe- dinții comitetelor de întreprindere, cu aecru. tarii organizațiilor U.TAA, informindu-i asu. pra notelor obținute, a frecvenței și com- portării fiecărui elev.muncitor. Intrucît foru. rile conducătoare din unele întreprinderi nu au creat întotdeauna condiții pentru ca elo- vii să aibă o frecvență regulată la cursuri — punindu-i In ture nepotrivite sau rețininduâ pentru alte însărcinări — profesorii membri de partid au discutat și acest lucru in inlre-i prinderi, solicitînd tot sprijinul. Biroul organizației P.M.R. din școală * m. drumat pe comuniști să apeleze cit mai dea la elevii membri și candidați de partid, ute- miști fruntași pentru ca ei să formeze iu front comun în sprijinirea măsurilor luate de direcție, pentru cu tn «coală și in clase să poată exista un curent de opinii sănătoase. Bună este metoda secretarei organizației de bază, de a discuta periodic in ședințe de bi. rou cu unii comuniști și profesori din activul fără de partid despre felnl cum și-au Îndepli- nit sarcina primită în legătură cu sprijinirea muncii de la secția serală. Intimplarea a fă- cut să o găsesc pe tovarășa secretară toc- mai într.o asemenea ședință. La sf.rșit. dinsa constata cu bucurie că membrii organizației și profesorii din activul fără de partid nu fac o treabă de mintuială, că tovarăși ca Antonica Popovici, Corina Vintilă ș.a, sint foarte perseverenți, reușind să contribuie ia mod real la îmbunătățirea situației la carte și a disciplinei unui mare număr de elevi de la secția serală. Ara aflat că la această școală pe viitor comuniștii își vor concentra eforturile înspre lichidarea absențelor la meditațiile ce au loc în zilele de duminică, și ele organizate tot la inițiativa organizației de partid. Iar acum, cînd roadele muncii desfășurate pentru îmbunătățirea frecvenței, disciplinei și situației la învățătură a elevilor în- cep să se vadă, biroul organizației de bază își propune să meargă mai departe în spriji- nirea direcției, interesindu.se de n’.velul ideologico.politic al lecțiilor și în general de conținutul predării la secția serală. Se pare că aceasta nu este o sarcină tocmai u- șoară. Dar comuniștii de la școala medie „Gheorghe Lazăr" din Sibiu — perseverenți și conștiincioși cum s-au dovedit a fi — con- duși de un secretar priceput și energic, vor reuși să o îndeplinească în cele mai bune condițiimi. ANA COSMIN E ora prînzufui și clopo. felul a sunat. Școlarii și-au strint cărțile și au părăsit cu tofii clasele. Unii se în- dreaptă grăbiri spre casă, altii mai zăbovesc în fața școlii, pe iroutispiciul că- reia stă seriei, cu litere •- norme, vechea denumire a Școlii medii ar. 1 : „Lice- ul Radu Negru*. Copiii frisiintă cu picioarele neaua proaspătă, căzută din abundentă pe străzile, casele și curiile Făgărașu- lui. Și rid, rid cu poftă de fiecare dată cînd — tră- gind la țintă — bulgării îndesați de zăpadă se sparg cu precizie în capul cuiva. O CLASA ^IMPOSIBILA* Im școală — pe culoare, tn cancelarie și in date « — e liniște. Uneori, numai, răzbate dinir-o încăpere zgomotul vreunei giiefi lo- vite sau hirșiitul băncilor date la o parte. Se face cu- rățenie într-o sală de cla- ri. Sala de clasă — aceas- tă încăpere mare, despăr- titi la jumătate, cu talul inestetic, de un pceavanf Mirosul de substanțe chi- mice te ajută si ghicești ușor ce se ascunde după paravan in cealaltă jutub- tate a camerei. Mă gindesc cu îngrijorare ia elevii clasei a Vll-a „B*. nev oii i să învețe 5—6 ore pe si In aeeaslă •'tmoeieră de laborator, deși școala are posibilitatea de a evita a asemenea situație. In clasa propriu-siei, to- varășa îngrijitoare se lup- tă cu dezordinea și mur- dăria pe care au lăsat-a In urmă elevii profesorului NI cola e Comăniciu — cU- * rigintele clasei. Pe jos — hirtii multe, resturi felu- rite de mîncare. Lingă so- bă, eoșul de gunoi, avînd partea de sus ruptă, stă însă aproape gol. Tovarășul director parcă se scuză : aci învață un co- lectiv „imposibil'. ELEVUL ,,DOMNULUI' SOCOL In clasa a X-a, printre băncile neorînduite, hirtii rupte, foi de caiet moto- tolite. Iată și un elev. — De ce atîta dezordine în clasa voastră ? —■ i se adresează directorul stăru- ind cu privirile pe banca mulată tocmai in locul scaunului de la catedră. — Pentru că nu a venit încă îngrijitoarea să ne facă curăfenie — răspunde nevinovat școlarul. — Și ce ai de apus de hîrtiile acelea rupte și murdare, fixate pe pereți, in dreptul ultimelor bănci? Elevul întoarce capul, dar, negăsind răspunsul, ridică din umeri, parcă ne- dumerit de faptul că este întrebat tocmai dînsui. După ce tovarășul direc- tor își rotește din nou pri- virile prin clasă, îl mai întreabă : — De cile ori s-au schimbat geamuri la voi l — De mai multe ori — recunoscu elevul, uit indu- se indiferent la cele două geamuri recent sparte. — Dirigintele vostru este... ? — „Domnul' Socol, răs- punde elevul , coștinuind să răminS cu chipiul pe cop, așa cum se afla de fapt de cînd a început conversația. PENTRU FORMAREA .BUNELOR DEPRINDERI* învățătoarea Elena Ga- bor de la clasa a IH-a „9“ este convinsă, desigur, de faptul că bunele deprm. deri trebuie formate însă din cea mai iragetă virată. la acest caz, cum se îm- paci dinsa cu murdăria de nedeacris pe care o lasă elevii săi le terminarea cursurilor, cînd poli vedea hirtii și resturi de mînca- re din abundentă pini și în cenușarul sobei ? Despre „grija* pe cere o poartă avutului școlii e- levii educați de tovarășa Gabor îți vorbesc cu pri- sosință catedra, din care lipsește o scindară, harta uitată pe perete etc. La gazeta de perete — nici un articol, Este vorba de e neglijentă sau de desconsiderarea acestui mî/foc de a îmbunăHTU ac- tivitatea clasei f POVESTEA CUIERELOR Mai ales acum, iar- na, sini, desigur, nece- sare. Dar de ce să lie rup- te, de ce în loc de agăță- tori să aibă cuie de metal strimbate în toate părțile sau nici măcar acestea, cînd în școală există un a- telier de tîmplărie în care copiii puteau să repare cu- ierele deteriorate ale cla- selor ? IN LOC DE CONCLUZIE Ne permitem să-l între- băm pe tovarășul directoj Remus Popovici : unde este frontul comun al învățăto- rilor, profesorilor și dirl- ginților din școală pentru formarea bunelor deprin- deri la copii, pentru edu- carea dragostei și respec- tului fată de școală Și fa- tă de avutul ei f V. IONESCU Să valorificăm cipcricnfa pozitiva în generalizarea lnvâ(ămlntniui de 7 ani Ca urmare a aplicării Hotărîrii Consiliului de Miniștri CU privire la ge- neralizarea învățămîntului de 7 ani în localitățile din mediul rural care au ase- menea școli. în acest an școlar au fost cuprinși în dasete a V-a peste 85% din absolvenții clasei a IV-a din întreaga țară. A- ceasta constituie o reală garanție că sarcina trasa- tă de Congresul at II-tea •l P.M.R-, de a cuprinde 1n clasa a V-a, pînă ta sfrrșitul planului cincinal, 80% din absolvenții cla- sei a IV-a, va fi îndepli- nită și cbiar depășită. Tot- edată, înființarea școlilor agricole constituie primul pa» pe calea realizării u- nw învățămint agricol de masă. Rezultatele obținute pînă «cum în această privință se datorase faptului că în molie regiuni și raioane s-a muncit cu tragere d<7 iotmă pentru înscrierea și menținerea tn clasa a V-a a absolvenților clasei a IV-a, precum și faptului că s-au folosit metode bune în acest scop. Tocmai pen- tru că au muncit cu tra- gere de inimă și au folo- sit metode bune, organele tavățămfntuluî și cadrele didactice din regiunea Ti- nrițoara, de exemplu, au cuprins în clasa a V-a «£% din absolvenții da- dei a IV-a, cele din regiu- nea Stafia 90%, cele din regiune» Graiova 87%, iar cele din regiunea Galați m depașd planul de șco- larizare în școlile agri- erfe De asemenea în ra- ionul Bacău au fost cu- prinși 96% din absolvenții a patru clase, iar în ra- ioanele Moinețti și Zete- tin, 80% șl respectiv 88%. Nu peste tot însă lucrw file stau la feV. In regiunile București șl Pitești, bunăoară, n-au fost cuprinși în clasele a V-a decrt 75%, iar în re- giunea Iași numai 67% dintre absolvenții cla- sei a IV-a. Dacă, după cum s-a văzut mai sas. în trei raioane din regiunea Bacău s-au ob- indici înalți de cu- prindere a elevilor în cla- sa a V-a, fn alte raioane ca Buhușl. Tîrgu Ocna. Tlrga Neamț, s-au atins procente destul de scăzu, te Același fenomen se observă și în regiunea Suceava unde unei» ra- ioane ca Vatra Dornei. Dorohoi și Săveni n-au îndeplinit planul de șco- larizare în clasele V—VII. Este drept că rezultatele diferite Obținute în unefe regiuni și raioane se da- toresc fa bună măsură șl «edițiilor locale la ce pri- Pentru tineretu care construiește comunismu (Urmare din pag. 1) Drumul fiecărui tinăr către viața de sa In societate trebuie să treacă prin atelier, prin fabrică, implică o pregă- tire adecvată sarcinilor de constructor •elev «I societății socialiste. Formarea personalității tinerilor trebuie să se ba- zeze pe întărire» deprinderilor de viață activă, creatoare, pusă în slujba po- peaahii muncitor, pentru realizarea țe. IwifoT mărețe ale socialismului. Nu există altă cale, nici o altă posibilitate de realizare a capacității de muncă și * forțelor de creație ale generațiilor de tineri ce intră în școli, decît aceea a unei temeinice pregăfyrj teoretice și practice și a deprinderii de a fructifica învățătura în producția de bunuri spo- rite și de calitate, pentru ridicarea ni- velului de viață al întregului popor. Exemplul măreț al poporului sovie- tic, constructor al comunismului, stă în fața noastră cu o mare putere călăuzi- toare și mobilizatoare. Succesele uimi, toare ale celor care primii în lume au trecut la construcția desfășurată a co- munismului sporesc încrederea în trăi- nicia operei pe care sub conducerea în- țeleaptă a partidului clasei muncitoare o înfăptuiesc oamenii muncii din pa- tria noastră. vește rețeaua școlilor de 7 ani, spațiul de școlari- zare etc. Dar dacă peste tot s-ar fi folosit metodele cele mai indicate, nu s-ar fi înregistrat lipsuri de fe- lul celor pe care le-am a- rătat mai sus. Este necesar ca în regiunile și raioa- nele rămase în urmă din punctul de vedere al cu- prinderii elevilor în clasa a V-a să fie cunoscută și folosită experiența bună din localitățile unde s-au obținut succese. Aceste succese au fost posibile, în primul rînd, datorită îndrumării ți sprijinului permanent pe care l-au acordat orga- nele și organizațiile de partid. Astfel, analizînd felul cum se îndeplinesc sarcinile prevăzute în Ho- tărfrea Consiliului de Mi- niștri, comitetul regional de partid Constanța a în- drumat sfaturile populare, organele învățămîntului și cadrele didactice să fo- losească cele mai bune metode în acest scop. Unii secretari ai orga- nizațiilor de partid și unii instructori de partid din regiunea Craiova au stat de vorbă personal cu pă- rinții care nu înțelegeau că trebuie să-și trimită co- piii la școală, convingîn- du-i să-și schimbe atitudi- nea. De asemenea, cuprinde- rea în clasa a V-a a unui număr mare de absol- venți a patru clase se da torește, în multe re- giani, raioane și comune, și faptului că sfaturile populare respective au considerat problema ge- neralizării învățămîntu- lui de 7 ani drept una din sarcinile lor princi- pale, mobilizînd în «- ceastă acțiune, alături de cadrele didactice, pe de- putați și organizațiile ob- ștești- In regiunea Craiova, de exemplu, cu sprijinul de- putafikx, al organizațiilor obștești și al comitetelor di părinți au foet organi- zate adunări pe circum- scripții electorale, fa ca- drul cărora li «-» vorbit părinților despre impor- tanța Hotărîrii Consiliului de Miniștri și despre ne- cesitatea de a-și trimite copiii la școală. Conduce- rile școlilor, ajutate de sfaturile populare respec- tive, au trimis părinților încă înainte de deschide- rea anului școlar, înștiin- țări scrise privind obliga- ția de a-și trimite copiii în clasa a V-a. In urma acestor măsuri în multe comune (de ex. comunele lancu Jianu, Țuglui etc.) toți absolvenții claselor a IV-a au fost cuprinși în clasa a V-a. In regiunea Baia Mare s-au tipărit și s-au difu- zat afișe privind generali- zarea învățămîntului de 7 ani. cadre didactice, directorii, inspectorii au publicat articole în presa locală, au luat cuvîntul la stațiile de radioficare. In unele raioane din regiu- nea Suceava părinții au fost vizitați de către ca- drele didactice și echipe de pionieri încă din timpul vacanței de vară. In regiunea Bacău s-a observat că rezultate bune în cuprinderea absolven- ților clasei a IV-a în clasa a V-a s-au ob- ținut îndeosebi în școlile unde s-a acordat o deose- bită atenție pentru a trezi la elevi dorința de a con- tinua școala pînă la ab- solvirea a 7 clase. învăță- torii de la aceste școli le-au vorbit elevilor, încă din primele clase, despre perspectivele ce se deschid în fața lor, profesorii care predau la clasele V—VII au organizat discuții cu elevii din clasa a IV-a, a- rătîndu-le ce vor învăța ui clasele următoare, au or- ganizat demonstrații de chimie și fizică în fața lor, trezindu-le astfel dorința de a învăța mai departe. Datorită grijii organelor locale, în raionul Caracal au fost cuprinși fa clasa a V-a toți absolvenții a patru clase din raion. La această realizare a con- tribuit și faptul că în pe- rioada deschiderii anului școlar comitetul executiv al sfatului popular raional a organizat o consfătuire cu președinții sfaturilor populare comunale și di- rectorii școlilor, în care s-a stabilit ce metode tre- buie folosite pentru adu- cerea în clasa a V-a a tu- turor absolvenților cla- sei a IV-a. Nici după des- chiderea anului școlar n-a fost neglijată această pro- blemă. Inspectorii școlari au fost fastrurți asupra fe- lului cum trebuie să asi- gure menținerea în școală a tuturor elevilor în- scriși. Progrese importante pe linia generalizării învăță- mîntului de 7 ani au fost realizate și în regiunea Constanța. Aici, în luna august s-au organizat se- siuni ale sfaturilor popu- lare raionale și comunale, în care s-au analizat pre- gătirea deschiderii anului școlar și în special măsu- rile pentru generalizarea învățămîntului de 7 ani. In această acțiune au fost antrenate și conducerile gospodăriilor agricole co- lective. Organele regiona- le au făcut un studiu al rețelei școlilor de 7 ani în vederea generalizării aces- tui învățămint în anii ur- mători și a asigurării con- dițiilor materiale necesare. Că urmare, în raionul Is- tria și în alte raioane au fost cuprinși in clasa a V-a peste 95% din absol- venții clasei a IV-a din lo- calitățile care au școli de 7 ani, precum și un mare număr din alte lo- calități. Un exemplu convingă- tor în privința ajutorului pe care-1 pot da sfaturile populare la generalizarea învățămîntului de 7 ani îl constituie comuna Dăbu- leni din raionul Gura Jiu- lui. In această comună erau cuprinși anual în cla- sa a V-a numai 40—50 dintre cei peste 200 absol- venți a patru clase. La în- ceputul acestui an școlar, președintele comitetului executiv al sfatului popu- lar raional, împreună cu secretarul comitetului și cu șeful secției de învăță- mint și cultură au stat în această localitate timp de 7 zile și au lucrat efectiv cu organele locale și ca- drele didactice, ceea ce a avut ca rezultat cuprinde- rea în dasa a V-a a tutu- ror absolvenților dasei a IV-a Unde comitete executive ale sfaturile populare co- munale s-au ocupat în mod deosebit de acei părinți care n-au înțeles, cu toată munca de lămurire, nece- sitatea da a-și trimite co- piii ta școală. Acești pă- rinți au fost chemați la co- mitetul executiv al sfatu- lui popular comunal, cum a-a procedat, de pildă, în comunele Almăj (raionul Craiova), Prăjești, Traian, Săucești (raionul Bacău), Bogbești (raionul Zeletin) etc. și unde li s-a atras a- tenția asupra obligativită- ții învățămîntului de 7 ani fa localitățile respective. Ca urmare, toți absolven- S SI» K.graf Se „ISTORIA PEDAGO- G1EI‘, Partea I. ESDP Manual pentru Institu- tele pedagogice, elabo- rai sub îngrijirea Insti- tutului de șliinfe peda- gogice. Este primul manual original de istoria pe- dagogiei editat la noi. Lucrarea analizează de pe pozițiile marxist-le- niniste obiectul ți me- todele istoriei pedago- giei, educafia în orin- duirea comunei primi- tive și în sclavagism, In orînduirea feudală, educafia și pedagogia în perioada descompu- nerii feudalismului și a dezvoltării relațiilor de produc/ie capitaliste In Europa. Ea prezintă de asemenea mișcarea pedagogică din Rusia în perioada dezvoltării capitalismului. Sînt tratate educafia și gîndirea pedagogică în Țările Romlne, Tran. silvania ți Banat în se- colele al XVII-lea și al XVIII-lea și în pri- ma jumătate a secolu- lui al XlX-lea. Lucrarea interesează cadrele didactice din toate gradele de învă- lămînt, „CARTEA LUCRULUI MANUAL* de Înv. Iile I. Mirea, voi. II, ESDP. Se adresează învățăto- rilor ți profesorilor ca- ții a patru clase din a- ceste localități au fost cu- prinși în dasa a V-a. Anul școlar ce urmează trebuie să constituie un pas mai departe în ce pri- vește dezvoltarea învăță- mîntului de 7 ani, a școli- lor agricole și de meserii și îndeosebi pentru ridi- carea regiunilor și raioa- nelor rămase în urmă la nivelul celor avansate din acest punct de vedere. De aceea, valorificarea expe- rienței pozitive în acest domeniu va fi de un real folos cadrelor didactice și organelor focale. A- ceasta experiență a do- vedit că munca pentru cuprinderea în clasa a V-a a tuturor absolven- ților clasei a IV-a tre- buie să înceapă din timp. Pentru aceasta este necesar ca încă de pe a- cum să se întocmească în fiecare regiune, raion sau comună planuri de măsuri și să se organizeze acți- uni variate și coordona- te, cu participarea tutu- ror factorilor interesați în dezvoltarea învăță- mîntului. Generalizarea învăță- mîntului de 7 ani presupu- ne elaborarea unui plan de dezvoltare a rețetei școlare în anii următori, pe baza unui studiu temei- nic al rețelei existente și asigurarea condițiilor ma- teriale corespunzătoare. De aceea, un astfel de plan trebuie să fie neapărat în- soțit de un plan de con- strucții școlare, de lărgi- re a spațiului de școlari- zare existent și de înzes- trare a școlilor cu mobi- lier, material didactic etc. Paralel cu dezvoltarea bazei materiale a învăță- mîntului este necesar să se întreprindă o largă mun- că de lămurire a părinți- lor și elevilor asupra ne- cesității continuării școlii re lucrează cu elevii din clasele III, IV și V și cuprinde: indicafii privitoare la efectuarea unor lucrări din carton combinai cu alte mate- riale, din sirmă, din tablă, din lemn, din păr, împletituri ți țesături diferite, cusături, trico- taje, unele lucrări prac- tice agricole, aeromo- delism și navomode- lism. Cele două volume a- le cărfii cuprind peste 1000 desene și planșe colorate, care ajută la înfelegerea modului cum trebuie confecțio- nate o serie de obiec- te, la cunoașterea va- riatelor materiale din care acestea pot fi lu- crate. „COPILUL ȘI CAR- 'rEA' de eoni. univ. Iile Stanciu, ESDP. Lucrarea scoate în evidentă da- toria părinților și a e- ducatorilor de a cunoaș. te și îndruma lectura copiilor. Ea se ocupă de rolul educativ al li- teraturii și de felul cum poate fi formată la co- pii dragostea pentru citit. ★ De curind a apărut în Editura de stat di- dactică și pedagogică primul manual de în- drumare muzicală sis- tematică pentru școli- de 7 ani. Se pot folosi în această direcție convorbi- rile cu părinții, vizitarea lor la domiciliu de către cadrele didactice împreu- nă cu deputați și repre- zentanți ai organizațiilor obștești, tipărirea de afișe mobilizatoare, articole în presa locală și la stațiile de radioficare, convorbiri cu elevii din primele pa- tru clase și multe alte ac- țiuni ca cele arătate mai. sus, în vederea cuprinde- rii în clasa a V-a a tutu- ror absolvenților clasei a IV-a din localitățile care au școli de 7 ani. In rezolvarea cu succes a acestei sarcini are o deo- sebită importanță întări- rea legăturii școlii cu via- ța. înarmarea elevilor cu deprinderi de muncă pro- ductivă, orientarea lor spre ramurile economice specifice raionului sau re- giunii respective fac să se întărească și mai mult convingerea, atît a elevi- lor cît și a părinților, că absolvirea școlii de 7 ani le este de un folos real, direct și imediat- Cadrele didactice nu trebuie să scape din vedere acest,as- pect important al prdble- nieL Pentru a atrage pe toți absolvenții a patru clase în școala de 7 ani, pedagogii trebuie să-i pregătească astfel ca du- pă absolvirea ei aceștia să poată face față cu succes cerințelor vieții, să desfășoare o muncă utilă societății. Cadrele didactice, con- ducerile școlilor și orga- nele de învățămint tre- buie să fie în centrul tu- turor acțiunilor menite să contribuie la generali- zarea învățămîntului de 7 ani și să depună toate eforturile în vederea dez- voltării lui, contribuind astfel la ridicarea nive- lului cultural al poporului. le populare de artă: NOȚIUNI ELEMENTA. RE DE TEORIA MUZI- CII — de Ludovic Pa. ceag și Petre Brîncuș. Cartea se adresează șt învățătorilor, dirijorilor de coruri sătești și sin- dicale, precum și artiș- tilor amatori din cămi- nele culturale, între- prinderi și fabrici. Impărfit in două mari capitole (Teorie și Sol- fegiif, manualul tratea- ză numeroase probleme legate de înțelegerea muzicii, notarea folclo. ruliu, descifrarea unei partituri corale etc. Multitucfinea exemple- lor, schemelor și schi- țelor grafice ușurează considerabil pătrunde- rea unor noțiuni dificil de exprimat numai cu ajutorul cuvintelor. Ca. pitolul special Moduri populare lămurește multe probleme de fol- clor i păcat însă că au- torii nu s-au ocupat și de bitonal, atît de frec- vent întîlnit în prac- tica populară. Este necesar ca la o viitoare ediție să se completeze unele ca- pitole (de pildă. Clasi- ficarea instrumentelor și orchestrelor pag. 16), să se înlăture unele defini/ii confuze (mă- sura incompletă, p. 46j îmbunătăjindu-se în a- celași timp condițiile grafice. MM fe închidere rostii de toarașul I S. Hrușciov f Urmare din pag. l-a) țării, in creșterea bunăstării mate- riile ți culturale a poporului. Considerăm că orinduirea socia- lă care dă poporului mai multe bunuri materiale, orinduirea care oferă poporului posibilități nelimi- tate de creștere spirituală, această orinduire este mai înaintată și ei ii aparține viitorul. Judecătorii vor fi popoarele- Ele vor hotărî care orinduire este mai bună. Suntem convinși că po- poarele vor face o alegere justă și că această alegere se va face fără dezlănțuirea unor războaie intre state, fără bombe cu hidrogen și atomice. N. S. Hrușciov s-a referit la ul- tktnele cuvintări rostite de preșe- dintele S.U.A., Eisenhower, de vi- cepreședintele Nixon, de secretarul de stai Dulles ți de alte persoane și a relevat că in aceste cuvintări răsună chemări la o atitudine oa- recum circumspectă, este aruncată sărnința indoielii, se simte n re- întoarcere la vechea terminologie imlttanstă, la afirmații de genul celor făcute de domnul Dulles la conferința de presă din 27 ianua- rie. Dulles a declarat fără nici un temei că Uniunea Sovietică ar intenționa să continue „războiul rece", că, propunând dezvoltarea unui comerț normai intre U.R.S.S. și S.LA. Uniunea Sovietică se gândește de fapt să creeze pentru sine ți pentru comunismul inter- națnnal condiții ți mai favorabile pentru războiul rece" împotriva țărilor capitaliste. Așadar, a spus N. S. Hrușciov, anumite cercuri din S.U.A- vor să reducă la zero dezghețul care s-a produs intr-o oarecare măsură In- tre țările noastre in ultimul timp și indenaehi cu prilepil bunei pri- mai care i s-a făcut Ini A. I. Mi- kmao in S-U'-A Unele penauIițiți militare ți •amem de stat americani declară deseori ci. din punctai de vedere militar. Statele Unite an condiții mai favorabile decit Uniunea So- vietică. deoarece pe leritoriilr ță- rilor europene și asiatice S.l'A. dispun de a talreagă rețea de baze minare care pot fi fotosiee pentru a iniilsră împotriva tării noastre, ia timp ce Uniunea Soi nucă ar dispune, dopd părerea tor. de im număr redus de rachete mtercoo- tineotaie De aceea războiul mi ar fi chipurile, atit de periculos pen- tru Statele Unite. Ministrul Apă- rării al S.UA. McEIroy a decla- rat astfel, recent, că Statele Unite vor destățma operațiuni militare de M MrilorBe Meilor tor siluite In apropierea frontierelor UR-S^, iar Uniunea Sovietică va trebui să se biruie numii pe rachete pe care le va putea lansa de pe teritoriu! et. Hotărârea unor personalități a- mericane de a-ți jertfi aliații. dis- prețul față de soarta omenirii de dragul intereselor lor înguste, a spus N. S. Hrușciov, constituie o atitudine mercantilă, o politică a neguțătorilor de singe care, de dragul îmbogățirii, sint gata să-și vindă nu numai prietenii, ci și tatăl. Nici nu are sens să mai spunem că o asemenea politică este străină poporului nostru, sta- tului nostru sovietic, este stră- ină clasei muncitoare. este străină oamenilor care se si- tuează pe pozițiile marxism- leninismului. Luptăm cu consec- vență pentru preintimpinarea pri- mejdiei unui război, pentru inter- zicerea armei atomice și cu hi- drogen și încetarea experimentării lor. pentru realizarea unor acor- duri reciproc acceptabile cu S. U.A., Anglia. Franța și cu ce'e- lalte țări occidentale, in toate problemele de importanță vitală. Luptăm pentru pace în întreaga lume, deoarece prețuim omul in- diferent de naționalitate, culoarea pielii sau credință religioasă. Cred că este timpul ca strategii americani să înceteze de a-și mai baza calculele pe iluzia că in ca- zul izbucnirii unui conflict mili- tar, teritoriul Statelor Unite ar rămine invulnerabil. Acest lucru nu mai corespunde de mult rea- lității. ci este doar o expresie a dorinței generalilor americani. De fapt, în prezent Uniunea Sovieti- că dispune de mijloace pentru a da o lovitură agresorilor in orice punct ai globului pămîntesc. Nu de dragul unor cuvinte frumoase afirmăm că avem organizată pro- ducția in serie a rachetelor bali- stice intercontinentale. Și spunem aceasta nu pentru a amenința pe cineva, ci pentru a clarifica o si- tuație de fapt. N. S. Hrușciov a arătat că intil- nirMe și convorbirile pe care le-a avut cu domnul Eisenhower in va- ra anului 1955 ia Geneva i-au lă- sat amintiri frumoase. Mi-am for- mat părerea, a spus el, că deși domnul Eisenhower este general, e| nu face parte dintre militarii care atunci cind este vorba de re- zolvarea problemelor litigioase se bizuie numai pe tunuri și ar vrea să soluționeze toate problemele prin forța armelor. E| a declarat in repetate rinduri că tinde spre evitarea unui război. Noi apreciem aceasta și sperăm că declarațiile sale iți vor găsi expresia in fapte concrete. Vizita tovarășului Mikoian in S.U.A. ne-a dat temei să sperăm intr-un continuu „dezgheț” in re- lațiile dintre țările noastre, în dez- voltarea contactelor și legăturilor. După cum se vede, acest lucru nu este pe placul unor oameni po- litici și de aceea ei și Încearcă să minimalizeze influența pozitivă pe care a exercitat-o asupra opiniei publice din S.U.A. vizita tovară- șului Mikoian. Vorbind despre declarația făcută de Eisenhower la conferința de presă din 28 ianuarie că o vizită a lui Hrușciov în S.U.A. similară cu vizita lui Mikoian este exclusă, N- S. Hrușciov a declarat: lată o concluzie intr-adevăr cu totul neașteptată. Prin urmare, s-ar părea că e vorba de o discri- minare. Unul se poate bucura de drepturi comune tuturor, altul este privat de aceste drepturi. Aș dori să fiu bine ințeles. Nu intenționez cituși de puțin să cer viza pentru o astfel de călătorie. Am multe treburi. In afară de aceasta, am foarte multe invitații și cu greu voi găsi timp să le dau curs. Așadar, nu este vorba de dorința de a pleca in S.U-A, ci despre altceva — despre dreptu- rile eotodifl. Nu înțeleg de ce pre- șeMntete mă privează de posibili- tatea de a mă bucura de un drept de care se bucură alții — dreptul de a vuita această țară. In ce ii privește, oamenii so- vietici au cu totul altă atitudine in miți cind sintem vizitați de oa- meni politici și de Mrișli dm alta țări. Șt dac* dorșil pregadinte. ■-M hoIM să vizite țara -noa»-* tră, el ar fi primit cu o sinceră ospitalitate atit de guvernul nos- tru, cit și de poporul sovietic. El poate lua cu sine pe cine vrea, cu toții vor fi oaspeți bineveniți. Dom- nul președinte nu are decit să exa- mineze harta Uniunii Sovietice și să-și aleagă regiunile din țara noastră pe care ar dori să le vizi- teze- Țara noastră este vastă și în ea există multe locuri interesante, demne de vizitat. O astfel de vi- zită ar fi fără îndoială folositoare pentru cele două țări ale noastre și ar fi aprobată de popoarele Statelor Unite și Uniunii Sovieti- ce. Facem această invitație fără să insistăm asupra reciprocității. Referindu-se la problema Berli- nului și la problema încheierii unui Tratat de pace cu Germania, Hrușciov a declarat că in cazul cind aceste probleme vor fi solu- ționate potrivit propunerilor sovie- tice, nici una din cele două părți nu va obține vreun ciștig mate- rial, în schimb vor fi create con- diții pentru lichidarea „războiului rece", pentru soluționarea proble- mei dezarmării. Noi vrem un singur lucru, a spus N. S. Hrușciov, încetarea cît mai grabnică a „războiului rece". Și dacă o doriți chiar atît de mult, domnule Dulles. noi sintem gata ca în interesul Înce- tării „războiului rece" să recu- noaștem chiar „victoria" dv. in acest război inutil popoarelor. Considerați-vă, domnilor „învin- gători" in acest război, dar termi- nați-) mai repede. Uniunea Sovietică, a spus N. S. Hrușciov, a dat dovadă de ini- țiativă prezentind proiectul său de Tratat de pace cu Germania. Dacă Statele Unite au obiecțiuni ia acest proiect sau unele dorințe speciale care ar urma să fie cu- prinse în tratat, nimeni nu le îm- piedică să-și expună părerile. Tocmai in acest scop se și propu- ne convocarea unei conferințe de pace. N. S. Hrușciov a comparat si- tuația din Berlinul Occidental cu un fitil care arde intr-o pulberă- rie sau cu o bombă cu acțiune intirziată, al cărei mecanism poa- te să provoace in orice clipă o explozie. De ce oare este nece- sar. a spus el. să fie menținută o asemenea situație ? Nu ar fi mai bine să se stingă fitilul, să se în- depărteze bomba cu acțiune intir- ziată ? Ar fi greu de găsit o altă soluție care să corespundă intere- selor celor două state germane și totodată să nu fie jignitoare, să nu aducă prejudicii altor state interesate. Astăzi, o asemenea so- luție poate să fie transformarea Berlinului Occidental intr-un oraș liber. Această soluție nu afectea- ză modul de viață statornicit al locuitorilor orașului și. dacă se vor da garanții corespunzătoare, va fi exclusă posibilitatea unui a- mestec din afară in treburile lui. De aceea, sintem dispuși ca, îm- preună cu Statele Unite. Anglia și Franța, să luăm parte la ela- borarea unui statut care să ga- ranteze dezvoltarea normală a Berlinului Occidental, legăturile acestui oraș cu toate țările cu care va dori să întrețină legături, precum și accesul acestor țări în orașul liber. Sintem de asemenea de acord ca la respectarea statu- tului orașului liber să participe Organizația Națiunilor Unite și sintem gata să discutăm forma in care poate fi ea atrasă la acea- stă operă. De la tribuna Congresului, N. S. Hrușciov ■ chemat poporul german să sprijine propunerile a- vină drept scop întărirea păcii In Europa și a securității popoare- lor. Ne exprimăm speranța, a spus el, că muncitorii, țăranii, intelec- tualii germani, precum șl condu- cătorii partidelor din Germania Occidentală. oamenii de stat din R. F. Germană iți vor da seama de răspunderea ce le revine in ce privește direcția in care se va dezvolta Germania Occidentală — direcția Menținerii nnor focare de conflicte militare intre popoare, sau direcția lichidării acestor fo- care, astfel incit să se netezeas- că calea spre stabilirea unor re- lații de prietenie intre state, indi- feread du orinduirea lor socială. UtaMai Adenauer declară, a spus Ta continuare N. S. Hruș- ciov, că Republica Federală Ger- mană nu va colabora cu Uniunea Sovietică dacă țara noastră nu va plăti pentru această colabora- re. tn politică, domnule cancelar, nu trebuie să te comporți ca un băcan in prăvălia sa. Nu avem pentru ce să vă plătim, nu vă datorăm nimic. Am dori să înțe- legeți că pentru R.F.G. nu poate exista o altă politică rațională de- cît cea a colaborării pașnice cu vecinii săi atît din Răsărit cit și din Apus, că nici dv. singur, nici cu ajutorul aliaților dv. nu sin- teți in stare să lichidați orindui- rea socialistă din Germania Răsă- riteană. Trebuie să le situezi pe terenul unei politici realiste, care cores- punde unui anumit moment isto- ric. Sintem gata să vă ascultăm propunerile. Dacă acestea vor fi raționale, sintem de acord să ne așezăm în jurul aceleiași mese și să examinăm propunerile dv. și ale noastre, pentru a găsi o bază reciproc acceptabilă in vederea unui acord și pentru a-l semna. Dacă veți pune însă condiția ca Republica Democrată Germană să fie lichidată și înghițită, ca cuce- ririle socialiste ale oamenilor mun- cii din R.D.G. să fie lichidate, noi nici nu putem discuta astfel de con- diții. Dacă am face aceasta, ne-am asuma atribuții care nu ne-au fost conferite, intrucît aceasta ar în- semna amestec in treburi străine. N. S. Hrușciov a declarat că Uni- unea Sovietică nu obiectează îm- potriva alegerilor libere, dacă ger- manii din cele două state germane vor fi de acord să țină astfel de a- legeri, dar fără amestecul unei terțe părți. Se poate presupune, a spus N. S. Hrușciov, că după un timp oareca- re, germanii vor vrea să țină a- legeri libere pentru a lichida orân- duirea capitalistă din Germania Occidentală. Cancelarul Adenauer nu admite probabil o asemenea situație nici măcar in gind, dar o astfel de variantă este în general pesibilă. Aceasta este insă treaba germanilor înșiși. Ocupindu-se de problema înce- tării experiențelor cu armele ato- mice și cu hidrogen, N. S. Hruș- ciov a subliniat că partenerii U.R.S.S. din cadrul tratativelor asupra acestei probleme, care du- rează de peste trei luni la Geneva, și-au propus in mod vădit ca scop să împiedice o înțelegere. Există multe temeiuri pentru a se trage această concluzie. In primul rînd, Statele Unite au întreprins, cu sprijinul deplin al Angliei, o încercare de a reduce în esență la zero rezultatele utile obținute de conferința experților care a avut loc in vara anului tre- cut la Geneva. Guvernul american, care aprobase mai întâi concluziile experților, a făcut pe neașteptate o declarație potrivit căreia s-ar fi ivit anumite „date noi- ale pro- blemei din care ar reieși că explo- ziile nucleare subterane ar fi, chi- purile, mai greu de detectat decit se credea inainte. Același scop — de a împiedica încheierea unui acord — îl urmă- resc și cererile prezentate de S.U.A. și Anglia cu prilejul discu- tării problemei instituirii sistemu- lui de control asupra respectării unui acord cu privire la încetarea experiențelor. Ele doresc ca postu- rile de detectare a exploziilor, a căror instituire este prevăzută, să dispună numai de personal străin, astfel incit inspectorii străini să cutreiere in mod nestingberit în- tregul teritoriu al țărilor semna- tare ale acordului. Ele doresc de asemenea să creeze o situație in care comisia de control căreia îi vor fi subordonate aceste posturi și acești inspectori să poată im- pune prin majoritatea mecanică a voturilor reprezentanților puterilor occidentale hotăriri afectind inte- resele securității Uniunii Sovietice. Nu vom accepta niciodată a- ceasta, a spus N. S. Hrușciov. A accepta satisfacerea unor cereri ca cele prezentate acum la Gene- va de către delegațiile S.U.A. și Angliei înseamnă a fi de acord cu organizarea pe teritoriul nostru a unei adevărate rețele de spionaj a puterilor occidentale. S-ar putea replica, a spus in continuare N. S. Hrușciov, că fă- cind aceste propuneri S.U.A. și Anglia admit instituirea aceluiași sistem de control și pe teritoriile lor. S-ar putea să fie așa, dar noi nu avem nevoie să facem spionaj pe teritoriile lor, intrucît nu urmă- rim scopuri de război. Nu avem baze militare in jurul S.U.A., nici in Mexic, nici în Canada, nici in alte țări învecinate cu S.U.A. Uniunea Sovietică nu are în ge- neral nici un fel de baze pe teri- toriile altor state, pentru că con- siderăm că crearea unor astfel de baze, îndeosebi la o mare depăr- tare de teritoriu! țării respective, nu înseamnă altceva decit pregă- tirea războiului, pregătirea agre- siunii. După ce ne-au înconjurat cu bazele lor militare, puteriHe oc- cidentale vor să obțină acum ca și pe teritoriul nostru să creeze baze pentru serviciul lor militar de spio- naj, să obțină dreptul de a efectua zboruri deasupra teritoriului sovie- tic, pentru a avea posibilitatea ca, cu ajutorul acestei spionări, să a- leagă mai bine momentul în vede- rea punerii in funcțiune a bazelor lor militare împotriva țării noas- tre. Ele vor ca noi să le mai și ajutăm in realizarea acestor pla- nuri. Nu e prea de tot, domnilor ? Sintem pentru stabilirea unui control corespunzător asupra înce- tării experiențelor nucleare. Dar nu vom îngădui ca, sub parava- nul controlului, puterile occidentale să încalce suveranitatea țării noas- tre. N. S- Hrușciov a subliniat că partenerii U.R.S.S. la tratativele de la Geneva, făcând propuneri cu totul inacceptabile, vor probabil să frineze rezolvarea acestei probleme așa cum au făcut cu problema pre- întimpinârii unui atac prin sur- prindere, pe care au adus-o in- tr-un punct mort. Nu aș fi de- cît mulțumit ca presupunerile mele să nu se adeverească. In ce privește Uniunea Sovieti- că, a spus N. S. Hrușciov, vreau să reafirm dorința noastră de « obține un acord cit mai grabnic cu privire la încetarea experien- țelor nucleare. Sintem gata să semnăm oricînd un acord în a- ceastă problemă, bazat pe condi- ții raționale, care să asigure con- trolul necesar asupra exploziilor. Subliniind că cuvintările dele- ga ți lor la Congres și cuvine țările de salut ale condu- cătorilor delegațiilor partidelor comuniste și muncitorești frățești au exprimat o deplină unanimita- te și solidaritate internațională, o unitate de vederi asupra tuturor problemelor mișcării comuniste și muncitorești internaționale, N. S. Hrușciov a arătat in continuare că revizioniștii iugoslavi au reac- ționat la lucrările Congresului cu o Iritare extremă. In presa iugo- slavă, a subliniat el, au apărut articole care încearcă in mod stingaci să justifice politica revi- zionistă, să ascundă de poporul iugoslav dorința Uniunii Sovieti- ce de a colabora cu Iugoslavia, să denatureze situația reală care a-a creat in relațiile dintre Iugo- slavia șl țările socialiste. Prin politica lor revizionistă, conducă- torii iugoslavi urmăresc dezbina- rea forțelor revoluționare ale clasei muncitoare in lupta pentru interesele fundamentale ale oame- nilor muncii. Procedeele murdare și provoca- toare la care recurg revizioniștii iugoslavi, incerclnd să aducă pre- judicii unității țărilor socialiste, sint dovedite de faptul că pentru a-și susține născocirile cu privire la existența unor pretinse „diver- gențe dintre U.R.S.S. și Republi- ca Populară Chineză", ei au re- curs la mărturia senatorului ame- rican Humphrey. Nu poate provoca decit risul simpla presupunere că intre mine și omul care se Laudă singur că are un stagiu de 20 de ani de luptă împotriva comunismului ar putea exista relații confidențiale. Orice om care se descurcă cit de cit in politică, nu mai spun de marxism-leninism, va înțelege că este de neconceput o convorbire confidențială cu Humphrey in problemele politicii partidelor co- muniste, ale relațiilor cu prietenii noștri cei mai buni — conducă- torii Partidului Comunist Chinez. intrucît presa iugoslavă trece sub tăcere sentimentele de priete- nie față de poporul iugoslav ex- primate in cadrul Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., a spus N. S. Hrușciov, declarăm incă o dată că poporul sovietic și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice nu- tresc cele mai prietenești senti- mente față de popoarele frățești din Iugoslavia și față de comu- niștii iugoslavi — eroi al luptei din ilegalitate și ai luptei de partizani. Uniunea Sovietică, a spus N. S. Hrușciov, va năzui și pe viitor spre colaborare cu Iugoslavia pe linie de stat, in problemele luptei împotriva Imperialismului, pentru pace, va tinde să colaboreze In toate problemele in care pozițiile noastre vor coincide. In încheiere, N. S. Hrușciov a spus: „Congresul al XXI-lea a- doptă mărețul program al con- strucției comuniste. Partidul no- stru, eroicul popor sovietic tre- buie să săvirșească fapte mari, îndeplinirea planului septenal va ridica țara noastră pe asemenea culmi incit nimeni nu se va mai indoi de marea superioritate a comunismului față de capitalis- mul care și-a trăit traiul. Ne mindrim cu generația de oameni care a pus primele pietre de fundament șl a înălțat mărețul edificiu «I socialismului. Con- temporanii noștri trebuie să trans- pună in viață visul omenirii — să construiască societatea comunistă, cea mai dreaptă societate de pe pămint. Vor trece secole, dar gloria e- roicei noastre epoci — epoca construirii socialismului și comu- nismului — nu va păli niciodată". Redacții șl administrația: București. Plata Sclnteli or I, Telefon 1780 10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sclntell „I. V. StalInM București. Plata Scintcil. Abaaamentele la „turela mvlfămmlului" se t«c la tnate nHcllle poștale, nrin tartorii poștali șl difuzoril voluntari din întreprinderi sl instituții. Ahnnom-nte: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei: 3 luni — 3,12 «J.