Proletari din toate țările, uniți-vă Smelo invonmlnîulm Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din lovățămiot și Cultură Anul XI. Nr. 503 Vineri 30 ianuarie 1959 8 pagini 25 bani Lucrările celui de al XXLlea ^ongres extraordinar al P* C. IL S» La 27 ianuarie a avui loc tn Marele Palat al Krem* linului din Moscova deschiderea celui de-al XXI-1ea Congres extraordinar al Partidului Comunist al Uuîu. nii Sos :etice — Congresul constructorilor comunism mulat Printre delegatii la congres se află vechi bolșevici, trecuti prin focul a trei revolutii șt oameni care au îndeplinit preceptele lui Lenin după victoria Marelui Octombrie, au Înălțat mari uzine tn anii primelor cin- cinale, au înființat colhozuri, au apărat împreună cu întregul popor țara sovietică In anii grei ai Mare- lui Război pentru Apărarea Patriei. La congres se află și solii marelui popor chinez șl ai celorlalte țări socialiste, oaspeți din Asia și Europa, din America de Nord și America de Sud, din Africa și Australia. I Delegații și oaspeții au salutat prin ovații furtu- ’noase apariția membrilor și a membrilor sup'.eanți al Prezidiului Comitetului Central al P.C.U.S. In prezidiul Congresului au fost alese tn unanimi- tate 39 de persoane. Din prezidiu fac parte tovarășii: Andreeva, Aristov, Beleaev, Brejnev, Voroșilov, Gaevoi, Grișin, Efremov, Kozlov, Korotcenko, Kosl- ghin, Kunaev, Kuusinen, Matlușkin, Mallnovski, Ma- ma!, Mazurov, Mjavanadze. Mikoian, Mustafaev, Efre- mov, Ignatov. Kalnberzin, Kaicenko, Kamalov, KapL tonov, Kirilenko. Kiricenko. Muhitdinov, PodgornîL Polianski. Pospelov, Serdiuk, Spiridonov, Susiov, Ustinov, Hrușciov, Furțeva, Șvernfk. Deschizînd congresul, tovarășul N. S. Hrușciov a arătat că tn perioada care a trecut de la Congresul al XX-lea al P.C.U.S. mișcarea muncitorească Și co- munistă internațională a pierdut o serie de activiști eminenți — Marcel Cachin, Boleslav Bierut. Antonin Zapotocky, Giuseppe di Viftorio. Ghiorghi Damianov, precum și pe eminentul luptător pentru pace Frederic Joliot-Curie și a propus să se păstreze un minut de reculegere tn memoria lor. întreaga asistență s-a ri- dicat în picioare. Tovarășul N. S. Hrușciov a anuntat apoi că la Congres au sosit delegații din partea a 70 de parti- de msrxist-leniniste frățești din străinătate. El a mul- țumit partidelor comuniste Și muncitorești frățești lars și-au trimis reprezentanții la cel de-al XXI-lea 'Congres al P.C.U.S. A fost aprobată ordinea de zi a congresului —• „Ci- frele de control ale dezvoltări! economiei naționale a U.R.S.S. pe anii 1959-1965’. Sala a izbucnit tn aplauze furtunoase ctnd tovară- șul Kiricenko a dat cuvîntul lui N. S. Hrușciov, primJ secretar al C.C, al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., pentru a prezenta raportul. Delegații și oaspeții au ascultat raportul tovarășu- lui N. S. Hrușciov cu atenție încordată, tntrerupîndu-1 deseori cu puternice ovații și, după încheierea rapor- tului, au ovaționat furtunos, tndelung. La 28 ianuarie au început dezbaterile pe marginea raportului lui Nikita Hrușciov. NIKOLAl PODGORNH, prim.secretar al CC al Partidului Comunist din Ucraina, luînd primul cuvîn- tul, a subliniat că planul septenal oglindește gîndu- rile șl aspirațiile întregului popor. Congresul Parti- dului Comunist din Ucraina a aprobat întrutotul tezele și a declarat că planul septenal poate fi înde- plinit in Ucraina în diverse ramuri ale industriei in 5—6 ani. iar în domeniul agriculturii în 5 ani. Vorbitorul a condamnat cu asprime activitatea frac- fionistă a grupului antipartinic demascat, care a tn. cercat să împiedice îndeplinirea hotărîrilor Congresu- lui al XX-lea al partidului. VLADIMIR USTINOV. prim.secretar al Organiza- ției orășenești de partid Moscova a sprijinit propune- rea făcută in raportul lui Nikita Hrușciov referitoare la reconstrucția întreprinderilor existente. Referindu-se la proporțiile uriașe ale construcției de locuințe, care se desfășoară în prezent la Moscova, ligi ■ - a spus că pină in anul 1965, în capitala U.R SS urmează să se construiască aproape 20 mi- I ioane de metri pătrafi de suprafață locativă, ceea ce echivalează ca două Moscove prerevoluționare- DMITRJ POLIANSKI, președintele Consiliului de Miniștri al RSFSR, în cuvîntul său a analizat po. sibilitățîle RSFSR. în ce privește ridicarea produc- tivității agriculturii. El a citat date din care rezultă că colhozurile și sovhozurile republicii nu numai că pot iodep ni. dar pot să și depășească indicii de plan ai septenalului in ceea ce privește dezvoltarea agri- culturii- Conducătorul delegației chineze CIU EN-LAI, vice. președinte al C.C. al P C Chinez, a salutat pe dele- gații la Congres in numele întregului popor chinez Și al Partidului Comunist Chinez. Practica poporului sovietic, a spus Ciu En.lal, arati Întregii lumi calea trecerii spre comunism și este tm exemplu care însuflețește pe oamenii muncii, Po- poarele întregii lumi văd în ziua de azi a Uniunii So- vietice ziua lor de mîine. Uniunea Sovietică acordă permanent popoarelor frățești un uriaș sprijin și aju. tor. Interesele Uniunii Sovietice coincid întrutotul cu interesele întregii omeniri. Coeziunea indestructibilă a comuniștilor din toate țările este garanția coeziunii $i victoriei oamenilor muncii din întreaga lume. Imperialiștii din S.U A. și revizioniștii iugoslavi contemporani caută să zdruncine unitatea care există între U.R.S.S. și China, a spus Ciu En.lai, dar toate încercările lor sînt zadarnice. Ciu En-lal a citit apoi mesajul de salut adresat Congresului al XXI.lea al P.C.U.S. de către CC. al Partidului Comunist Chinez. IMesajul este semnat de președintele C.C. al P.C. Chinez, Mao Țze-dun. ALEKSEI KOSIGHIN, membru supleant al Pre- zidiului CC. al P.C.U.S., s-a ocupat în cuvîntarea sa de problemele dezvoltării industriei ușoare și alimen. tare și ale creșterii considerabile a producției bunu- rilor de consum popular. Perspectivele planului septenal, a subliniat Kosîghin. mobilizează pe toți oamenii sovietici. Planul pe 7 ani, a spus el, constituie o nouă etapă măreață în dezvol- tarea economiei Uniunii Sovietice. KIRIL MAZUROV. prim-secretar a! C C. al Parti. dului Comunist din Blelorusia, a subliniat în cuvîn- tarea sa că, intr-un termen istoricește scurt. Uniunea Sovietică a obținut succese uriașe și împreună cu ță. rile lagărului socialist formează acum un puternic front al păcii care frînează forțele imperialismului. Măsurile înfăptuite de Partidul Comunist și bazate pe principiile politicii naționale leniniste, a subliniat vorbitorul, au contribuit la întărirea prieteniei dintre popoare și la dezvoltarea republicilor naționale Imperialiștii se străduiesc să slăbească lagărul socialist, să ponegrească orînduirea sovietică, succe- sele sovietice. Ei nu vor reuși, însă, să înșele pe ni- meni. Imperialiștilor nu le vor fi de ajutor nici avo- cațil iugoslavi din tabăra revizioniștilor. Delegații la Congres au întîmpinat cu aplauze căi. duroase cuvîntarea rostită de WLADYSLAW GOMUL- KA, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Fiecare Congres al partidului dv., a spus W- Go- mulka, constituie un eveniment de seamă pentru în. Moscova crește tn ritm uimitor. Pretutindeni apar clădiri impunătoare. In clișeu marile fonstrucții de pe bulevardul Hutuzoo^ treaga mișcarea muncitorească mondială ș! pentnl întreaga omenire. Wladyslaw Gomulka a declarat că îndeplinirea pla* nurilor de dezvoltare a Uniunii Sovietice constituia un factor creator, care accelerează dezvoltarea tuturor țărilor lagărului socialist. Delegația noastră, a spus în continuare W. Gomuf* ka, a ascultat cu muli interes tezele expuse de rapor* tor la Congresul al XXI.lea al P C.U S. cu privire la relațiile reciproce dintre partidele comuniste și dintre țările socialiste. Aceste teze au fost necesare și utile. Ele corespund pe deplin situației existente în mișcarea comunistă internațională, care a devenit o forță u- riașă. Poziția expusă de tovarășul Hrușciov va întări și maj mult mișcarea comunistă Internațională, care se bizule pe principiile leniniste ale egalității, frăției,- suveranității. Această poziție dă o lovitură renegați* lor revizioniști ai marxism-leninismului. Dezbaterile pe marginea raportului prezentat da N. S. Hrușciov au continuat în seara zilei de 28 la* nuarie. La dezbateri a luat cuvîntul NIKOLAl BELIAEV, prim secretar al C C. al Partidului Comunist din Ka- zahstan. In cuvîntarea sa, Nikolai Beliaev a subliniat că în îndeplinirea planului septenal de dezvoltare a economiei naționale a U R S.S-, un rol de seamă revi* ne Kazahslanului. Planul septenal, a spus în continuare Beliaev, țin» seama de interesele tuturor republicilor Uniunii So. vietice. ANDREI KIRILENKO, delegat al regiunii Sver- diovsk, Ural, a arătat că în ceea ce privește industria regiunii, perioada de după Congresul al XX.lea 6-a caracterizat prin însemnate schimbări calitative și printr-un mare progres tehnic. Vorbitorul a subliniat că la îndeplinirea planului septenal va contribui uriașul entuziasm cu care muu* citorii, colhoznicii și intelectualitatea din regiune au primit acest vast program de construire desfășurată a comunismului. (Coniinuare tn pag. 6) Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naționale a U.R.S.S. pe 1959-1965 Raportul prezentat de tovarășul N. S. HRUȘCIOV la cel de al XXI-lea Congres extraordinar al P. C. U. S. " ' ' ' ■ 4 Luînd cuvîntul la 27 ianuarie în cadrul celui deal XXI-lea Con- gres, al Partidului Comunist a) Uniu- nii Sovietice, Nikita Hrașciov, prim-se- «retar al C.C. al P.C.U.S., a declarat că Congresul urinează să discute pro- gramul construcției desfășurate a co- munismului în Uniunea Sovietică, pro- gram al unui nou avînt al economiei, culturii și bunăstării materiale a oa- menilor muncii. Marile victorii ale poporului sovietic Au trecut trei ani de la Congresul •1 XX-lea, a spus primul secretar al C.C. al P.C.U.S. In acești ani. Uniu- nea Sovietică a continuat să pășească cu fermitate înainte pe calea leninistă, spre comunism, puterea ei s-a întărit și mai mult, prestigiul ei internațional a crescut în lupta pentru consolidarea păcii și prieteniei între popoare. Lumea socialismului, a arătat în continuare N. S. Hrușciov, a devenit acum mai puternică, mai unită și mai de neînvins decît oricînd Ea exercită o influentă hotărftoare asupra întregii evoluții a omenirii. Se poate spune cu deplină certitudine că în fruntea r tot ceea ee este progresist pășesc țările socialismului N S Hrușciov a adus Ia cunoștința delegaților la- Congres că Ia Congre- sul al XXI-lea al P.C.U.S. au sosit de- legații ale partidelor comuniste și muncitorești din 70 de țări In numele delegaților la Congres, al întregul» partid și al întregului popor sovietic N. S Hrușciov a salu- tat călduros pe activiștii din condu- cerea partidelor frățești' Referindu-se la succesele obținute de poporul sovietic care a înfăptuit transformări profunde N S Hrușciov a scos în evidentă roiul conducător el partidului și al Comitetului său Central io fruntea căruia s-a aflat ani îndelungați losil Stalin Țara noas- tră în trecut înapoiată. a spus pri- mul secretar al CC al P.C.US. t devenit o mare putere socialistă indus trial-calbozmcă In ceea ce privește volumul producție, industriale. U.R.S.S. ocupă în prezent primul loc în Eu ropa și al doilea loc în lume Economiștii și politicienii Durgbezi. a arătat N. S Hrușciov, au prezis nu odată că. după ce își va reface eco- nomia națională fn urma celui de-al doilea război mondial. Uniunea Sovie- tică va fi nevoită să încetinească dez- voltarea economiei sale. Aceste prooro- ciri s-au spulberat însă ca un balon de săpun. Economia sovietică continuă să se dezvolte în ritm rapid Factorul cel mai important care accelerează dezvoltarea economiei naționale, a spus N. S. Hrușciov, l-a constituit reorganizarea conducerii in- dustriei și construcțiilor. In perioada relativ scurtă a activității consiliilor economiei naționale, a reieșit supe- rioritatea considerabilă a noii forme de conducere a industriei, conducerea producției a devenit mai concretă S-a accelerat ritmul de creștere a produc- ției industriale, s a îmbunătățit folo- sirea rezervelor interne ale producției și a bogățiilor naturale ale țării, a crescut participarea activă și spiritul de inițiativă al muncitorilor și cadre- lor de ingineri și tehnicieni. Relevînd eforturile susținute ale partidului, clasei muncitoare, țărănimii colhoznice și intelectualității sovietice în dezvoltarea continuă a agriculturii țării, N S. Hrușciov a arătat că în ultimii cinci ani producția medie anuală de cereale a crescut cu 39 la Principalele sarcini ale septenalului Trecînd la expunerea principalelor sarcini ale planului septenal de dez- voltare a economiei naționale a U.R.S.S. Pe anii 1959—1965, N. S. Hrușciov a arătat că poporul sovietic a atins asemenea culmi, a înfăptuit transformări atît de grandioase în toate domeniile vieții economice și social-politice, încît Uniunea Sovietică are acum posibilitatea de a intra în- tr-o nouă perioadă de cea mai mare importanță a dezvoltării sale — pe- rioada construirii desfășurate a socie- tății comuniste. N. S. Hrușciov a expus pe scurt principalele sarcini a le acestei perioade Apariția lui N. S Hrușciov la tri- bună a iost primită cu puternice a- piauze de delegații Ia Congres si de oaspeții din străinătate. Cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S., a spus N. S. Hrușciov, s-a întrunit pentru a examina cifrele de control ale dezvoltării economiei na- ționale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965. Acesta este un program grandios, de o măreție fără precedent in istorie. sută în comparație cu perioada prece- dentă Aceasta, tovarăși, a spus N. S. Hrușciov, este o mare victorie. Pe baza avîntului general ai econo- miei socialiste, a creșterii producti-i- tă(ii muncii, crește necontenit bună- starea materială a poporului sovietic. Veniturile reale ale muncitorilor și funcționarilor au crescut in 1958 a- proape de două ori in comparație cu anul 1940, iar veniturile reale ale țăranilor, calculate Pe caP de lucră- tor, de peste două ori. In Uniunea Sovietică s-a ajuns Ia o înflorire fără precedent a culturii tuturor națiunilor și naționalităților. ■ declarat raportorul. Numărul specialiș- tilor cu studii superioare și medii este acum în economia națională de a- proape 7 500-000 — de 39 ori mai mare decît tn 1913 In instituțiile de învățămînt superior din Uniunea So- vietică învață aproximativ de patra ort mai mulți studenți decit în Anglia, Franța. Germania occidentală și Italia, luate la un loc. Instituțiile 4e învă- țămiiit superior dm U R.S.S. stnl* ab- solvite de aproape trei ori mai mulți ingineri decît instituțiile de învăță- mînt superior din S.U.A. In raportul său N. S. Hrușciov a relevai țn mod deosebit victoriile remarcabile ale savantilor, constructo- rilor. inginerilor și muncitorilor sovie- tici care au săvîrșit o nouă faptă eroică de importanță mondială, lan- sînd cu succes tn direcția Lunii o racheta cosmică cu mai multe trepte. Lansarea cu succes a primilor sate- liți artificiali ai Pămintului consti- tuie o victorie remarcabilă a savanti- lor noștri, a întregului popor, o dovadă strălucită a înaltului nivel de dezvoltare a Uniunii Sovietice pe plan industrial-tehnic, a subliniat N. S. Hrușc.ov întreaga lume a salutat cu entuziasm această victorie, conside- rfnd-o drept începutul unei ere noi în istoria supunerii naturii de către om — era cuceririi spațiului cosmic. Primul satelit artificial al Pămîntu- lui a fost sputnikul sovietic, prima pla- netă artificială a sistemului solar este o planetă sovietică, a declarat primul secretar al C.C. al P.C.U.S., în aplauzele furtunoase ale delegatilor la Congres. An de an. Uniunea Republicilor So- vietice Socialiste — statul multinațio- nal al oamenilor muncii, uniunea liber consimțită a națiunilor socialiste se întărește tot mai mult, a spus N. S. Hrușciov. Tn ultimii ani au fost ex- tinse considerabil drepturile republici- lor unionale, ceea ce înseamnă o nouă treaptă în dezvoltarea econo- miei și culturii fiecărei republici. Situația internă și internațională a Uniunii Sovietice, a arătat primul se- cretar al C.C. al P.C.U.S., nu a fost niciodată atît de trainică ca în prezent. Uniunea Sovietică, lagărul invincibil al socialismului, care dispune de tot ce este necesar pentru înfrînarea for- țelor agresiunii, este bastionul puter- nic al păcii și securității popoarelor. — crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, întărirea continuă a puterii economice și de apărare a U.R.S.S. și totodată satisfacerea tot mai deplină a cerințelor materiale și spirituale mereu crescînde ale po- porului. Practic, a spus raportorul, trebuie să se rezolve sarcina istorică de a ajunge din urmă și a depăși în ce privește producția pe cap de lo- cuitor țările capitaliste cele mai dez- voltate. Subliniind că problema fundamen- tală ■ viitorului septenal este proble- ma unui maxim cîștig de timp în în- trecerea economică pașnică dintre so- cialism și capitalism, N. S. Hrușciov a formulat sarcini concrete în dome-- ninl economie, pofffle, ideologic șt internațional. în domeniul economic — dezvolta- rea multilaterală s forțelor de pro- ducție, realizarea unei asemenea creș- teri a producției în toate ramurile economiei pe baza dezvoltării cu pre- cădere a industriei grele, incit să fie posibilă înfăptuirea pasului hotarîtor în crearea bazei tehnico-materiale a comunismului și în asigurarea victo- riei U.R.S.S. în întrecerea economică pașnică cu țările capitaliste. întări- rea potențialului economic al țării, progresul tehnic continuu în toate ramurile economiei naționale, crește- rea neîntreruptă a productivității muncii sociale trebuie să asigure • creștete însemnată a nivelului de trai al poporului. In domeniul politic — întărirea continuă a ortnduiru sovietice socia- liste. a unității și coeziunii poporu- lui sovietic, dezvoltarea democrației sovietice, a participării active și crea- toare s maselor largi populare ia construirea societății comuniste, lăr- girea atribuțiilor organizațiilor ob- ștești in soluționarea problemelor de stat, ridicarea rolului organizatoric și educativ al partidului și al statniui socialist, consolidarea pe toate căile a alianței dintre muncitori și țărsai, a prieteniei popoarelor din țara noa- stră. In domeniul ideologic — intensifi- carea activității ideologice și educa-- tive a partidului, creșterea conștiinței •oiBmuste a oamenilor muncii și in Dezvoltarea industriei și transporturilor Trecînd Ia problemele dezvoltării in- dustriei și transporturilor, N. S. Hruș- ciov a arătat că cifrele de control pre- văd un ritm susținut de dezvoltare și o mare creștere absolută a producției în toate ramurile industriei și mei cu seamă fn industria grea. Volumul producției globale a indus- triei, a spus N. S Hrușciov, urmează să fie în 1965 cu aproximativ 80 la sută mai mare decît în 1958, și anume pentru grupa A (producția mijloacelor de producție) cu 85—88 la sută», iar pentru grupa B (producția bunurilor de consum) — cu 62—65 la suta. A- ceasta, a subliniat raportorul—repre- zintă o creștere foarte mase. Sporirea volumului producției industriale in cursul septenalului va fi egală cu spotul producției pe ultimii 20 de ani. S-a proiectat, a continuat N. S. Hrușciov, ca producția de fonta să fi* tn anul 1965 de 65—70 milioane de tone, producția de oțel de 86—91 mi- lioane tone, iar producția de laminate de 65—70 milioane de tone. Producția metalelor neferoase și rare va crește de cîteva ori. Se prevede ca pentru construirea și reconstruirea în- treprinderilor siderurgiei și metalur- giei neferoase să se învestească fon- duri mai mari decît cele învestite' în ultimii 30 de ani. 77 la sută din in- vestițiile capitale în siderurgie și a- proximativ 60 la sută din investițiile în metalurgia neferoasă sînt desti- nate extinderii și reconstruirii între- prinderilor existente, care trebuie să dea peste trei pătrimi din sporul pla- nificat la fontă, oțel și laminate. Pri- mul secretar al C.C. al P.C.U.S. a menționat că acest fel de a folosi fon- durile este cel mai avantajos. Se pre- vede dezvoltarea deosebit de rapidă a industriei ch.mice. in cursul septena- lului volumul global al producției chi- mice va trebui să crească de aproaps trei ori Producția de îngrășăminte mi- nerale va fi sporită pînă la 35 milioa- ne tone în 1965 in comparație cu 12 milioane tone în 1958 ceea ce este extrem de necesar pentru rezolva- rea cu succes a sarcinii celei mai im- portante — sporirea recoltelor la hec- tar la toate culturile agricole. Tn domeniul industriei combustibilu- lui este necesară orientarea hotărîtă spre dezvoltarea cu precădere a ex- tracției și prelucrării petrolului și ga- zelor. Extracția țițeiului va crește pînă la 230.000.000—240.000.000 tone tn 1965, adică de peste două ori, extrac- ți» și producția de gaze va crește a- primul rînd a tinerei generații, edu- carea lor in spiritul atitudinii comu- niste față de muncă, a patriotismului sovietic și internaționalismului, li- chidarea rămășițelor capitalismului din conștiința oamenilor, lupta împotriva ideologiei burgheze. In domeniul relațiilor internaționale — promovarea consecventă a politicii externe îndreptate spre menținerea și consolidarea păcii și securității popoa- relor pe baza principiului leninist al coexistenței pașnice a țărilor cu sis- teme sociale diferite. Trebuie să se obțină încetarea „războiului rece" și slăbirea încordării internaționale. Să întărim prin toate mijloacele sistemul socialist mondial și colaborarea din- tre popoarele frățești, N. S. Hrușciov a citat în raportul său cifre care ilustrează cît de larg au fost dezbătute tezele raportului cu privire la cifrele de control ale dez- voltării economiei naționale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965 La discuțiile care au avut loc în întreaga țară au parti- cipat peste 70 de milioane de oameni. 4.672.000 de oameni au luat cuvîntul la adunări pentru a face completări și propuneri. Tn afară de aceasta, presa periodică, radiodifuziunea și te- leviziunea iu primit peste 650.000 de scrisori și articole conțin!nd propuneri și observațiL N. S. Hrușciov s-a oprit asupra onora dintre aceste propuneri. Oamenii muncii, a spus el, și-au exprimat hotărîrea de a îndeplini și depăși sarcinile planului septenal. proximativ de cinci ori și va ajunge la aproximativ 150 miliarde metri cubi pe an. Greutatea specifică a țițeiului și gazelor in producția globală de com- bustibil urinează să crească de Ia 31 la sută la 51 la sută, iar greutatea spe- cifică a cărbunelui se va reduce res- pectiv de la 60 la 43 Ia sută. Această orientare în dezvoltarea industriei combustibilului va aduce mari avan- taje economice. Producția de energie electrică va trebui să crească pînă la sfirșitul sepi tenalului la 500—520 miliarde kWh., iar puterea instalată a centralelor elec- trice de peste două ori. Pentru a se cîștiga timp și pentru a se folosi în-i tr-ua mod cît mai eficient investițiile, planul septenal prevede să se constru- iască cu precădere termocentrale pe bază de gaze naturale, păcură și căr- buni ieftini. Paralel cu darea în funcțiune a ter- mocentralelor se prevede să se cons- truiască hidrocentrale la Bratsk, Sta- lingrad, Krasnoiarsk, Kremenciug, Buhtarmlnsk, Votkinsk etc. Vor fi puse în luncțiune o serie de centrale atomoelectrice cu reactoare de diferite tipuri Raportorul a arătat că planul sep- tenai prevede dezvoltarea accelerată a tuturor ramurilor moderne ale con- strucției de mașini șj fn primul rînd a construcției de mașini grele a construcției de aparate, a. producției mijloacelor pentru automatică și elec- tronică. O deosebită atenție se acor- dă proiectării și producției celor mai moderne mașini pe baza aplicării rea- lizărilor și descoperirilor științei și tehnicii, mai cu seamă ale radioelec- tronicii, semiconductorilor. ultrasune- tului izotopilor radioactivi. N. S. Hrușciov a subliniat că înaltul nivel de dezvoltare a industriei grele și înfăptuirea măsurilor în vederea avîntului agriculturii vor permite spo- rirea considerabilă a producției de mărfuri alimentare și industriale. In decursul septenalului producția glo- bală a industriei ușoare va crește aproximativ de 1,5 ori, a industriei alimentare — de 1,7 ori. In 1965 capacitatea de trafic a transportului feroviar va crește în comparație cu anul 1958 cu 39—43 1a sută. Se proiectează reconstrucția teh- nică radicală a principalelor tipuri de transport, mai cu seamă a celui fero- viar, avîndu-ae în vedere înlocuirea locomotivelor cu aburi cu locomoti- ve economice—electrice șl Diesel. La sfîrșitul septenalului toate magistrale- le principale, cu o lungime totală de aproximativ 100.000 de km. vor fi trecute la tractiune cu locomotive electrice și Diesel. Planul septenal pune sarcina lichi- dării muncii grele manuale pe baza de- săvirșirii mecanizării complexe a pro- ceselor de producție în industrie, agri- cultură, construcții, în transporturi, în Avîntul agriculturii socialiste N. S. Hrușciov a caracterizat astfel sarcina fundamentali în domeniul agri- culturii : atingerea uhiu nivel al pro- ducției care să permită satisfacerea de- plină a necesităților populației în c^ea ce privește alimentele și ale industriei în ceea ce privește materiile prime și asigurarea tuturor celorlalte necesități ale statului în ceea ce privește pro- dusele agricole In perioada 1959—1965 se prevede sporirea volumului producției globale a agriculturii de 1,7 ori. Sporul me- diu anual al producției va fi de 8 la sută. Se poate menționa, a arătat cu acest prilej N. S. Hrușciov, că în ul- timii șapte ani ribntd mediu anual de creștere a producției agricole în Sta- tele Unite ale Americii a fost de sub 2 ia sută. N S. Hrușciov a subliniat că și pentru anii următori linia principală de dezvoltare a agriculturii rămîne sporirea prin toate mijloacele a pro- ducției de cereale ca bază a întregii producții agricole. Una din cele mai importante sarcini fn domeniul agri- culturii este ridicarea productivității 4 muncii și reducerea prețului de cost al producției. In decursul septenalu- lui trebuie să se livreze agriculturii peste un milion de tractoare și apro- ximativ 400.000 de combine cerealiere. In viitorul septenal. principala sar- cina în domeniul creșterii animalelor este sporirea producției de carne, Lapte, lină și ouă. In ceea ce privește producția globală de lapte și unt, a spus primul secretar al C.C. al P.C.U.S., țara noastră deține în pre- zent primul loc In lume. In viitorii cițiva ani, nu numai că vom ajunge din armă dar vom și depăși conside- rabil Statele Unite ale Americii în ceea ce privește producția acestor pro- duse pe cap de locuitor. înflorirea economiei tuturor republicilor sovietice N. S. Hrușciov a subliniat că în viitorul septenal se acordă o atenție deosebită folosirii resurselor naturale ale regiunilor răsăritene ale U.R.S.S., pentru care se proiectează a fi alocate peste 40 la sută din volumul total al investițiilor capitale. In 1965. a spus N. S. Hrușciov, greutatea specifică a regiunilor răsăritene va crește în ce privește extracția de cărbune pînă la 50 la sută, producția de otel pînă la 48 la setă, cipru rafinat pînă la 88 Ia sută, aluminiu pînă la 71 la sută, ciment pînă la 42 ]a sută, producția de energie electrică pînă la 46 la sută. Crearea unei noi baze cerealiere în răsăritul țării, a subliniat N. S. Hruș- ckrv, a permis să se treacă la restruc- turarea radicală a producției agricole Intr-o serie de republici și regiuni și la folosirea mai rațională a bogate- lor resurse naturale și economice pen- tru sporirea producției agricole și a- nimaliere. Dacă în trecut, de pildă, eram nevoiți să colectăm cereale în întreaga țară, în prezent s-a creat posibilitatea ca deocamdată să nu achiziționăm cereale tn regiunile din nord-vest ale R.S.F^.R., în republicile baltice, în multe regiuni din Bielo- rușii ți regiunea Polesie din Ucraina. Aceste regiuni se vor specializa acum Creșterea bunei stări a poporului sovietic N. S. Hrușciov a subliniat că în planul septenal se trasează sarcina de a se asigura ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii pe baza unui puternic «vini al tuturor ramurilor economiei și al dezvoltării cu precădere a industriei grele. Planul septenal prevede : — creșterea considerabilă a veni, talul național și, pe această bază, creșterea însemnată a veniturilor rea- le ale oamenilor muncii . — reducerea duratei zilei de lucru și a număr ului zilelor lucrătoare ale sâptâmînil. — sporirea producției mărfurilor de consum popular și îmbunătățirea caii, tații lor; — un puternic avînt al construcției de locuințe; — îmbunătățirea însemnată a asis- tenței sociale, a deservirii culturale Și pe planul nevoilor casnice ale popu- lației. Venitul național al U.R S.S., care lucrările de încărcare și descărcare, în gospodăria comunală. Simultan cu înfăptuirea mecanizării complexe se prevede o automatizare mai largă a producției, care trebuie să ușureze și să îmbunătățească radical condițiile de muncă și sa ridice rapid productivitatea ei. Trecînd apoi la problemele construc- țiilor capitale și ale repartiției forțelor de producție, N. S. Hrușciov a arătat că în viitorul septenal volumul inves- tițiilor capitale ale statului va :epre- zenta aproximativ două trilioane de ru- ble. Dacă ținem seama. și de construc- țiile din fonduri necentralizate, inves- tițiile capitale ale colhozurilor, precum și construcția de locuințe cu mijloacele populației, volumul total al investițiilor capitale va reprezenta trei trilioane de ruble. Aceasta înseamnă, a subliniat N. S. Hrușciov, că în acești șapte ani se vor investi aproximativ tot atîtea mijloace cît s-au investit în toți anii puterii sovietice. Investițiile capitale în industrie vor crește aproximativ de două ori în com- parație cu cei șapte ani anteriori. Vo- lumul investițiilor capitale ale statului și colhozurilor în agricultură va fi de aproximativ 500 miliarde de ruble, a- dică va depăși aproape de două ori vo- lumul investițiilor din ultimii șapte ani. Planul prevede înfăptuirea unor mă- suri de reconstrucție radicală, lărgire și reutilare tehnică a întreprinderilor, de reînoire și modernizare a utilajului, ceea ce va oferi Tn numeroase cazuri posibilitatea de a rezolva sarcina spori- rii producției mai repede și cu mijloace bănești și materiale considerabil mat mici decît prin construirea unor noi în- treprinderi. Se alocă fonduri foarte mari pen- tru construcția de locuințe și cons. trucția comunală. Numai din fondu- rile statului se vor cheltui în cursul septenalului pentru construcția de lo- cuințe și construcția comunală 375— 380 miliarde de ruble, fată de 208 mi- liarde de ruble în cei șapte ani ante- riori. în producția de lapte, slănină și cui. tari tehnice, pentru care există acolo cele mai favorabile condiții. In planurile noastre, a continuat N- S. Hrușciov, și-a găsit o expresie strălucită politica națională leninistă care oferă vaste posibilități pentru dezvoltarea multilaterală a economiei și culturii tuturor popoarelor. Aceasta fșl găsește o nouă confirmare și în cifrele de control ale dezvoltării eco- nomiei naționale a U.R.S.S. pe 1959— 1965, care prevăd dezvoltarea uriașă a economiei tuturor republicilor so- vietice. Subliniind în continuare că înfăp- tuirea planurilor de dezvoltare a in- dustriei, agriculturii și transporturilor, executarea programului de construcții în viitorul septenal sînt posibile cu condiția creșterii considerabile a ni- velului tehnicii și a ridicării produc- tivității muncii, N. S. Hrușciov a ară- tat că în decursul septenalulul pro- ductivitatea muncii în industrie, caL culată pe cap de lucrător trebuie să crească cu 45—50 la sută, în construc- ții cu 60—65 la sută, în sovhozuri cu 60—65 1a sută, în colhozuri — aproxi- mativ de două ort Pe baza creșterii productivității muncii, a subliniat ra- portorul. în 1965 se vor obține trei pătrimi din sporul producției indus- triale. este indicele cel mai sintetic și baza reală a ridicării bunăstării materia- le a oamenilor muncii în socialism, Va crește în 1965 cu 62—65 la sută în comparație cu 1958 și va fi de aproa- pe șase ori superior nivelului anu- lui antebelic 1940. Veniturile reale ale muncitorilor și funcționarilor, calcu- late pe cap de lucrător vor spori pînă la sfîrșitul septenalului cu 40 ia sută. Veniturile reale ale colhoznicilor vor crește cu cel puțin 40 la sută. In planul septenal se prevede o sporire a salariilor In legătură cu • - ceasta, N. S. Hrușciov a arătat că partidul și guvernul vor aplica con- secvent linia stabilită în domeniul sporirii salariilor și al reducerii pre- țurilor. Dar aceasta nu este decît una din căile de ridicare a bunăstării po- porului. , Satisfacerea cerințelor personale ale fiecărui om trebuie să se reali- zeze nu numai prin sporirea salarii- lor, ci și cu ajutorul fondurilor ob- ștești ai căror rol și a căror însemnă tate vor crește mereu N .S Hrușciov a arătat că pe măsură ce planul sep- tenal va fi îndeplinit, volumul acumu larilor întreprinderilor socialiste va crește neîncetat șî, în ultimă instanță, ele voi deveni unica sursă ce va asigura reproducția socialistă lărgită și creșterea continuă a nivelului de trai al poporului. N. S. Hrușciov a remarcat că, chiar și în prezent, greu tatea specifică a impozitelor percepute în U R.S.S. de b populație este neîn- semnată și nu reprezintă decît 7,8 la sută din veniturile bugetului. Toate acestea, a subliniat primul secretar al CC. al P C U.S., ne oferă posibilita- tea de a renunța în anii viitori la perceperea impozitelor de la populație N S. Hrușciov a arătat de aseme- nea că în societatea socialistă nu există problema socială a folosirii brațelor de muncă ale populației, de nerezolvat pentru capitalism, șomajul permanent La orașe și ruinarea în masă a țărănimii. In decurs de șapte ani, a spus N S. Hrușciov, numărul muncitorilor și funcționarilor din U.R.S.S. va crește cu încă aproxima- tiv 12 milioane și va fi de 66-500 000 de oameni. Cheltuielile statului pentru asislen. ța socială a oamenilor muncii, a ară- tat N. S Hrușciov în raportul său, cresc necontenit. In anul 1958 s-au cheltuit peste 215 miliarde ruble pen. tru asigurări sociale, ajutoare, pensii, Pentru un înalt nivel al conștiinței tuturor cetățenilor Primul secretar al C.C. al P.C.U.S. a relevat că pentru trecerea la co- munism este nevoie nu numai de o bază materială-tebnică dezvoltată, ci și de un înalt nivel al conștiinței tu. turor cetățenilor societății. Cu cît masele de milioane sînt mai conștien- te, cu atît mai mult succes se vor în- deplini planurile construcției comunis. mulul. Întreaga muncă ideologică a partidului și statului nostru, a subli- niat N. S. Hrușciov, are menirea să dezvolte noile calități ale oamenilor sovietici, să-i educe în spiritul colec. tivismului și hărniciei, al internațio- nalismului socialist și patriotismului, al înaltelor principii morale ale so. cietățil noi, în spiritul marxism-leni- nismului- Afirmarea concepțiilor și normelor de comportare comuniste are loc în lupta cu rămășițele capitalismului — a spus N. S. Hrușciov. Nu este îngă. duit să se aștepte în liniște pînă cînd aceste rămășițe ale capitalismului vor dispărea de la sine, este necesar ca ele să fie combătute cu hotărire. in întreaga sa muncă educativă Par- tidul acordă o deosebită însemnătate formării tinerei generații- De pe acum tineretul construiește comunismul iar apoi va trăi și va munci în comunism, va conduce toate treburile obștești. Tineretul sovietic trebuie să fie pre- gătit pentru îndeplinirea acestei înal. te misiuni. in educația comunistă a tinerei ge- neratii, un rol deosebit revine școlii. Noi reorganizăm școala nu pentru că ducem lipsă de brațe de muncă, ci pentru că dorim să organizăm și mai bine învățâmîntnl public, sâ legăm și mai strins școala de viață- Legătura dintre invățămînt ș> munca produc- tivă nu reduce, ci dimpotrivă, spo. rește însemnătatea cunoștințelor do- bindite. Trebuie sâ întărim rolul statului și al societății în educația copiilor, a arătat raportorul. In acest scop se prevede desfășurarea pe scară largă a construcției de școli-internate. creșe și grădinițe de copii. Numărul ele. vilor din școlile-internate va fi in 1965 de cel puțin 2.500 000. Numărul copiilor din grădinițele de copii va O etapă hotărâtoare a întrecerii socialismului cu capitalismul Caracterizind planul septenal ca o etapă holărîtoare a întrecerii econo. mice a socialismului cu capitalismul, N S Hrușciov a arătat că acest plan va exercita o profundă influență asu- pra întregii situații internaționale și va fi un nou triumf al marxism-le- nimsmului. Succesele noastre in înde, plinirea acestui plan, a spus el. vor atrage de partea socialismului mili- oane de adepți, vor duce la consoli- darea forțelor păcii, la slăbirea for- țelor războiului. Se va produce, a arătat el, o schimbare hotărîtoare pe arena mondială In domeniul econo- mic în favoarea socialismului. jurse pentru cei ce învață, invățămînt și asistență medicală gratuită, plata concediilor, cheltuieli pentru școlî-in ternate, întreținerea de creșe și grădi. nițe de copii, case de odihnă, aziluri pentru bătrîni și alte plăți și ajutoa- re. Potrivit planului septenal. cheltuie- lile pentru aceste scopuri vor crește în 1965 pînă ia aproximativ 360 mi- liarde ruble. Numai un stat socialist poate aloca mijloace atît de mari pentru îmbunătățirea traiului cetățe- nilor săi In decursul septenalului. se preve- de construirea de locuințe cu o supra- față totală de 650—660 milioane metri pătrați, sau aproape 15 milioane lo- cuințe. Aceasta reprezintă mai mut* decît întregul fond de locuințe creat în anii puterii sovietice In repartiția spațiului locativ se pun® sarcina tre- cerii La atribuirea unei locuințe pen- tru o singură familie. Partidul comu- nist, a spus în continuare N. S. Hruș- ciov, a considerat totdeauna ca una din sarcinile sale programatice, lupta pentru reducerea zilei de lucru. Tre. cerea la ziua de lucru redusă și mic- șorarea săptămînii de lucru, prevăzute în cifrele de control se vor realiză la noi nu numai fără micșorarea sa- lariului, ci în condițiile sporirii lui considerabile. In U R.S S va fi cea mai scurtă zi de lucru și cea mai scurtă săptămină de lucru din lume în condițiile creșterii paralele a bu- năstării populației. spori in cursul septenalului de la 2.280.000 la 4.20Q.600 In cursul anilor 1959-1965, institu- țiile de invățămînt superior vor fi ab- solvite de 2.300 000 de specialiști față de 1.700.000 în ultimii șapte ani Nu- mărul total al specialiștilor cu studii superioare va fi fn 1965 de pesta 4.500 000, adică va spori de 1,5 ori in comparație cu 1958 Referindu.se la planurile de activi- tate științifică ale cercetătorilor sovie- tici, N S. Hrușciov a spus că în pe- rioada următoare oamenii de știință își vor îndrepta în primul rind efor, turile în direcția stăpînirij reacțiilor termonucleare controlate, in scopul obținerii unei surse de energie prac- tic nelimitată. Se prevede asigurarea folosirii pe scară largă a energiei a- tomice pentru motoare energetice și de transport, folosirea mai largă în economia națională a materialelor sintetice, a produselor provenite din dezintegrarea nucleară și a izotopilor radioactivi, rezolvarea sarcinii de me. canizare și automatizare complexă a proceselor de producție și crearea in acest scop a unor noi mijloace teh- nice pe baza folosirii pe scară largă a realizărilor în domeniul fizicii, ra- dioelectronicii. tehnicii calculului. Construirea comunismului nu numai că presupune o dezvoltare fără pre- cedent a economiei, științei și culturii, dar deschide și perspective nebănuite pentru cea mai deplină și multilate- rală dezvăluire și punere în valoare a tuturor aptitudinilor și talentelor crea- toare ale omului, a spus N S Hruș- ciov. Scriitorii, oamenii de teatru, ci- neaștii, muzicienii, sculptorii și pic. torii sînt chemați să ridice și mai mult nivelul ideologic și artistic al creației lor. Planul septenal prevede crearea unor condiții și mai favorabile pen- tru munca ideologică : vor lua o lar- gă dezvoltare presa, radioul șî tele- viziunea, cinematograful și institu. țiile cultural-educative, va crește con- siderabil tirajul ziarelor, al revistelor și al cărților. O mare atenție va fi acordată radioficării și construcției de instituții cultural-educative în special la sate In urma îndeplinirii planului septe- nal, se va face un pas hotăritor în direcția înfăptuirii sarcinii economice principale a U.R S S. — a ajunge din urmă și a întrece în cea mal scurtă perioadă istorică cele mai dezvoltate țări capitaliste în ce privește produc- ția n" cap de locuitor. In 1958, a subliniat raportorul, pro- ducția industrială a Uniunii Sovietice Gazeta învăfămînfului pagina 3 a depășit considerabil producția In-, dustrială a Franței, Angliei și Germa- niei Occidentale luate la un loc. Acum intrăm într.o nouă etapă a întrecerii economice cu capitalismul. In prezent, sarcina este de a se obține superio- ritatea sistemului socialist asupra sis- temului capitalist în producția mon- dială, de a depăși cele mai dezvoltate țări capitaliste în ceea ce privește pro. ductivitatea muncii sociale, în ceea ce privește producția pe cap de locuitor, și de a asigura cel mai înalț nivel de trai din lume. In această etapă a întrecerii. Uniunea Sovietică intențio- nează să depășească din punct de vedere economic Statele Unite ale A- mericii. Comparind economia Uniunii So- vietice cu cea a S U A., N. S. Hruș. ciov a arătat că volumul producției Industriale a Uniunii Sovietice este aproximativ de două ori mai mic de- cit volumul producției industriale a SU A, iar volumul producției agri- cole cu 20—25 la sută mai mic. In ceea ce privește producția industrială calculată pe cap de locuitor. S.U.A. depășesc Uniunea Sovietică de peste două ori, iar 1a producția agricolă cu aproximativ 40 la sută. Nu Încape Îndoială, a spus în con- tinuare N- S. Hrușciov, că sporul me- dio anual al producției industriale de 8,6 la sută prevăzut de planul septe. aal va fi nu numai asigurat ci și de- pășit Se poate presupune că produc- ția industrială a S UA va crește in perioada următoare cu aproximativ 2 la sută anual. In U R-S-S în ultimii opt ani cifre- le absolute ale creșterii producției la unele djtre cele mai importante pre- dase (otel, fontă, minereu de fier, petrol, cărbune, ciment, țesături de Ună). depășesc indica aaericani, a subliniat N- S- Hrușciov. Uniunea Sovietică depășește astfel S.U-A. atit Ia ceea ce privește r.tmal de creștere cit și lu ceea ce privește sporul anual absolut al producției- Țmind seama de ritmul de creștere a industriei In UR.SS- și S U A.. In urma îndeplini- rii planului. Uniunea Sovietică va de- păși S UA în ceea ce privește pro- ducția absolută a unora dintre cele maț importante predase. iar la altele se va apropia de nivelul actual al pro- ducției industriale din S.UA In 1965. a spus N. S Hrușciov, producția celor mal Importante pro- duse ale agriculturii U RS.S-. In an. samblu și pe cap de locuitor, va de- păși actualul nivel din S.UA. Vor fi necesari, probabil, cinci ani după în- deplinirea planului septenal pentru a ajunge din urmă și a depăși S U A- In ceea ce privește producția indus- trială pe cap de locuitor. Atunci, sau. poate chiar și mai Înainte, Uniunea Sovietică va deține primul loc în lume atit In ceea ce privește volu. mul absolut al producției industriale cit și tn ceea ce privește producția pe cap de locuitor. Aceasta va fi o vic- torie de importantă Istorică mondială a socialismului pe arena internațio- nală în întrecerea pașnică cu capita- lismul. Arătind că ritmul înalt este o îege generală a socialismului, confirmată In prezent de experiența tuturor țări, lor lagărului socialist, N. S. Hruș- ciov a citat cifre și fapte ce caracte- Problemele situației internaționale Trecînd la problemele situației in- ternaționale, N. S. Hrușciov a subli- niat că planul septenal constituie o nouă expresie a politicii leniniste de pace a Uniunii Sovietice. înfăptuirea sa va juca un rol uriaș fn rezolva- rea problemei fundamentale a zilelor noastre — menținerea păcii in lumea întreagă. Importanța plenului septenal, a spus în continuare N. S. Hrușciov, constă în primul rînd în laptul că este pătruns de spiritul dragostei de pace. Un stat care înfăptuiește o construcție uriașă de noi fabrici, uzine, centrale electrice, mine și alte întreprinderi, care alocă aproape 400 miliarde de ruble pentru construcția de locuințe și comunală și care-și propune să ridice considerabil nivelul de trai al poporului, este un stat care se orientează spre pace, nu spre război. In al doilea rînd, a spus în conti- nuare N. S. Hrușciov, îndeplinirea planului va spori în asemenea mă- sură potențialul economic al U.R.S.S. Incit, Împreună cu creșterea potenția- lului economic al tuturor țărilor socia- liste va asigura in raportul de forțe pe arena internațională o superiori- tate hotărîtoare de partea păcii și astfel vor apare noi condiții și mai favorabile pentru preintimpinarea unui război mondial, pentru menți- nerea păcii pe pămînt Concluzia Congresului al XX-Iea al partidului câ războiul nu este o fata- rizează dezvoltarea producției indus, triale a Republicii Populare Chineze, Poloniei, Cehoslovaciei, Republicii De- mocrate Germane, Rominiei, Ungariei, Bulgariei, Albaniei, Republicii Popu- lare Democrate Coreene. N- S. Hruș- ciov a arătat că In țările socialiste producția industrială a crescut fn 1958 de cinci ori în comparație cu 1937. Unele țâri de democrație popu. tară au și intrat în perioada desăvîr- șiril construirii socialismului. Se a- propie timpul cind ele, ca și Uniunea Sovietică, vor construi societatea «o- munistă. In ceea ce privește producția Indus, trială pe cap de locuitor, a continuat N. S. Hrușciov, sistemul mondial so- cialist, luat ca un singur tot, a și ajuns din urmă sistemul mondial ca- pitalist. Potrivit calculelor economiș- tilor , ca urmare a îndeplinirii și de- pășirii! planului septenal de dezvol. tare a economiei naționale a U.R.S.S., precum și datorită ritmului inalt de dezvoltare * economiei țărilor de de- mocrație populară, țările sistemului mondial socialist vor produce mai mult de jumătate d,n întreaga pro- ducție industrială mondială. Țările lagărului socialist dispun de toate premizele necesare pentru a clștiga Intiietatea în domeniul pro- ducției mondiale. De partea sistemu. lui mondial al socialismului se află superioritatea in domeniul ritmului de dezvoltare al producției. Sporul mediu anual al producției industriale a întregului lagăr socialist a tost In ultimii cinci am (1954-1958) de ll la sută, m timp ce pentru întreaga lume capital.sU el a reprezentat mai puțin de 3 la rută. Un rol important In dezvoltarea economiei lagărului socialist revine diviziunii internaționale a muncit, in special fo'tnei sale superioaie — spe- caLzarca și cooperarea. Singură nici o (ară nu s-ar putea dezvolta intr-un ritm atil de impetuos ca in sistemul statelor socialiste. Relerindu se la ecoul pe care l-a avut in străinătate publicarea in U R.S.S. ■ elitelor de control ale dezvoltării economiei naționale a U.R.S.S pe anii 1959—1965. N. S. Hrușciov a arătat că planul septenal se află in centrul atenției întregii opinii publice mondiale. Prietenii salută In mod călduros programul de construire a comunis- mului in Uniunea Sovietică. In ta- băra adversarilor, cifrele de control au provocat confuzie și derută. Pu- tem spune pe drept cuvmt, a subli- niat primul secretar al C.C. al P.C.U.S., că planul septenal a și re- purtat prima lui victorie, bucurlndu-se de o apreciere unanimă pe plan in- ternațional In Occident Se spune, a remarcat N. S, Hrușciov, că am lansat o „pro- vocare”. Dar aceasta este o provo- care la întrecere în dezvoltarea paș- nică a economiei, în ridicarea nivelu- lui de trai al poporului. Dorim ca în- trecerea să se desfășoare nu în do- meniul cursei înarmărilor, nu in do- meniul producției bombelor atomice, cu hidrogen și a rachetelor, ci în do- meniul producției industriale, al pro- ducției de carne, unt, lapte, îmbră- căminte, încălțăminte și alte obiecte de consum. litate inevitabilă, a spus N. S. Hruș- ciov. a fost confirmată fntrulotul. Acum, a arătat el, există forțe uriașe capabile să dea riposta agresorilor imperialiști și să-i înfrîngă tn cazul în care aceștia ar dezlănțui un răz- boi mondial. Ca rezultat al înfăptuirii planuri- lor economice ale Uniunii Sovietice, ale tuturor țărilor socialiste din Eu- ropa și Asia, a spus In continuare N S. Hrușciov, vor fi create posibi- lități reale pentru lichidarea războiu- lui ca mijloc de rezolvare a proble- melor internaționale. Cînd U.R.S.S. se va transforma tn prima outere industrială din lume, a arătat în continuare N. S. Hrușciov, cînd Republica Populară Chineză va deveni o mare putere industrială, iar toate țările socialiste luate la un loc vor produce mai mult de jumătate din producția mondială, situația in- ternațională se va schimba în mod radical. Noul raport de forțe va fi atît de evident. Incit pînă Și imperia- liștii ce) mai obtuzi își vor da lim- pede seama de zădărnicia oricărei în- cercări de a dezlănțui războiul împo- triva lagărului socialist. Bazîndu-se pe puterea lagărului socialismului, po- poarele iubitoare de pace vor putea atunci să oblige cercurile războinice ale imperialismului să renunțe la planurile unui nou război mondial. Astfel încă înainte de victoria depli- nă socialismului în lume, în con- dițiile menținerii capitalismului între parte a lumii, va apare posibilitatea reală de a se exclude războiul mon- dial din viața societății, Trecînd La examinarea unor pro- bleme ale situației internaționale, N S. Hrușciov s-a referit în primul rînd la problema germană a cărei re- zolvare justă, a spus el, are o mare însemnătate pentru asigurarea păcii și securității popoarelor. Soluția cheie în problema germa- nă este încheierea Tratatului de pace cu Germania. Aceasta va în- semna un i«portant pas înainte spre reunificarea Germaniei. Încheierea tratatului de pace, a adăugat N. S. Hrușciov, va duce de asemenea și la soluționarea problemei Berlinului pe baze pașnice și demo- cratice, va asigura transformarea Beri linului occidental Intr-un oraș liber, cu garanția necesară a neamestecului în treburile sale. Organizația Națiunilor Unite, a spus N. S. Hrușciov, trebuie să fie atrasă Ia asigurarea acestei ga- ranții. Noi dorim să ducem tratative In toate a«este probleme pentru a ta găsi o soluție rezonabilă. Intrucit In prezent există două state suverane si nici unul dintre ele nu • poate fi înlăturat fără a aprinde In- cendiul unui război mondial — i re- marcat N. S Hrușciov — reunificarea Germaniei nu poate fi realizată decît prin tratative între R.D.G. și R.F.G. O altă cale nu există. Nu ne-am opus ți nu ne opunem unor alegeri libere, a spus în con- tinuare raportorul. Totuși. pro- blema trebuie rezolvată de germani înșiși. Dorim ca toate problemele pri- vind unificarea Germaniei să fie re- zolvate printr-o înțelegere Intre cele două state germane, și nu cum do- rește Adenauer, adică prin presiuni din partea unor puteri străine, prin ames- tecul lor 1n treburile interne ale po- porului german și prin înghițirea Re- publicii Democrate Germane. Pentru a înlesni celor două state germane unificarea Germaniei, noi sprijinim propunerea rezonabilă a guvernului R D.G. de a se crea o confederație ca un prim pas spre stabilirea unei le- gături permanente Intre R.D G. și R.F.G. și crearea unor organisme pe întreaga Germanie. Principala sursă a încordării în Ex- tremul Orient, a continuat N. S. Hruș- ciov, rezidă fn politica agresivă a S.U.A. față de Republica Populară Chineză șl alte state Iubitoare de pace. Uniunea Sovietică, Republica Popu. Iară Chineză, Republica Populară De- mocrată Coreeană. Republica Demo- crată Vietnam, precum șl India, Indo- nezia, Birmama și alte state din această regiune a lumii apără cauza păcii. O acțiune comună pentru in- terzicerea armei atomice șl a expe- riențelor cu această armă ar putea contribui în mod decisiv la menți- nerea păcii în regiunea Oceanului Pa- cific. Inițiativa acestor țări ar fl spri- jinită de popoarele Japoniei și ale ce- lorlalte țări din bazinul Pacificului. Este cu putință șl este necesar, a subliniat N. S. Hrușciov, ca în Extrei mul Orient și în întregul bazin al Pa- cificului să fie cteată e zonă a păcii ți în primul rînd o zonă în care să nu existe arma atomică. N. S. Hrușciov a salutat mișcarea de eliberare națională a popoarelor arabe și a celorlalte popoare din Asia și Africa care au scuturat |ugul colo- nial. Izgonirea trupelor colonialiștilor imperialiști dintr-o serie de țări din această regiune, a spus el, a fost o mare victorie a popoarelor arabe și ■ tuturor torțelor iub'toare de pace. Po- porul sovietic șl popoarele celorlalte țări socialiste au sprijinit activ lupta dreaptă a popoarelor arabe. Militanti de seamă ai acestei mișcări ca preșe- dintele Republicii Arabe Unite, Gamal Abdel Nasser și conducătorul guvernu. lui Republicii irak. Abdel Kerim Kas- eem, au cucerit calda simpatie a oa- menilor sovietici. Țara noastră, ca și celelalte țări so- cialiste, a arătat fn continuare N. S. Hrușciov. a sprijinit șl va sprijini miș- carea de eliberare națională. Uniunea Sovietică nu s-a amestecat șl nu In- tenționează să se amestece în trebu- rile Interne ale altor țări. Nu putem însă, a continuat N. S. Hrușciov, să nu ne exprimăm părerea referitor la faptul că în unele țări se desfășoară o campanie împotriva forțelor progresiste sub lozincile false ale anticomunismu- lui. Hrușciov a spus: .fntrucît în Re. publica Arabă Unită au avut loc re- cent luări de atitudine împotriva Idei- lor comunismului și au fost aduse acuzații comuniștilor, eu, în calitate de comunist, consider necesar să de- clar la Congresul partidului nostru comunist, că este nejust să fie tnvf- nuiți comuniștii că ar contribui la slă- birea sau Izolarea eforturilor națio- nale în lupta împotriva imperialismu- lui. Dimpotrivă, nu există oameni mai hotărîți șl mai devotați cauzei luptei împotriva colonialiștilor decît comu- niștii". » In legătură cu aceasta N. S. Hruș- ciov a arătat: .Noi nu ascundem fap- tul că intre noi și unii oameni de stat din Republica Arabă Unită există divergențe de păreri în domeniul ideo- logiei. Dar fn problemele luptei îm. potriva Imperialismului, ale cauzei în- tăririi independenței politice și econo- mice a țărilor care s-au eliberat de sub jugul colonialismului, în lupta îm- potriva pericolului unui război pozi- țiile noastre coincid cu poziția acestor oameni de stat. Deosebirea în concep, țiile ideologice nu trebuie să împie- dice dezvoltarea relațiilor de prietenie Intre țările noastre și cauza luptei co- mune împotriva imperialismului*. Uniunea Sovietică șl celelalte țări socialiste, a arătat N. S. Hrușciov. în- tăresc legăturile de prietenie cu țările ce s-au eliberat de jugul colonial, le acordă și le vor acorda ajutor. Țara noastră, a declarat primul secretar al C.C. al P.C.U.S. își bazează rela- țiile cu toate statele pe principiul deplinei egalități în drepturi și al co- laborării, fără nici un fel de condiții de ordin militar sau politic. Pianul septenal, a declarat în această ordine de idei N. S Hrușciov, deschide noi posibilități pentru colaborarea econo- mică a Uniunii Sovietice cu țările slab dezvoltate din punct de vedere industriei. In prezent, a spus N. S. Hrușciov, asistăm la o nouă etapă a luptei popoarelor pentru libertate > independență. In toate țările colo- niale și dependente se desfășoară mișcarea de eliberare națională. Astăzi, a spus N. S. Hrușciov, sar- cina de căpetenie este de a scoate problema dezarmării din punctul mort Deosebit de stringentă este ne- cesitatea interzicerii experiențelor cu arme atomice și cu hidrogen. As.ăzi, cînd toată lumea a recunoscut posti bilitatea detectării exploziilor ato- mice în orice punct al globului pă- mintesc, nu există nici un temei pen- tru a amina soluționarea problemei interzicerii experiențelor cu arma ai tomică. Noi, a continuat N. S Hruș- ciov, pornim de ia ideea că relațiile dintre statele cu sisteme sociale di. ferite trebuie să se bazeze pe princi- piul coexistenței pașnice. Este necesar să se învețe a se rezolva problemele litigioase prin tratative pașnice. Acum, a spus în continuare primul secretar al C.C. al P.C.U S., toată lumea recunoaște marile succese ob- ținute de știința și tehnica sovietică, care a deschis omenirii calea spre Cosmos. Acesie realizări dovedesc posibilitățile de care dispun Uniunea Sovietică, sistemul socialist mondial. Este absolut evident că dacă Uniunea Sovietică poate lansa o rachetă la sute de mii de kilometri în Cosmos, ea poate lansa fără greș o rachetă puternică și în orice punct al globu- lui pămîntesc. Cu toate acestea, a declarat în continuare N. S. Hrușciov noi tra- gem din acest fapt concluzii cu totul diferite decit anumite cercuri din Oc- cident, Noi folosim istoricele succese ale științei și tehnicii sovietice nu pentru promovarea unei politici răz- boinice, nu pentru a impune altor state dictatul nostru. Noi le folosim pentru a ne dubla eforturile In lup- ta pentru pace în lumea întreagă. Și astăzi cînd superioritatea în ceea ce privește dezvoltarea tehnicii rachete, lor este de partea noastră, noi pro- punem din nou S.U.A., Angliei și Franței: să interzicem pentru tot- deauna experiențele, producția șl fo- losirea armelor atomice, a armelor cu hidrogen șl a armelor rachetă, să distrugem toate stocurile de arme de exterminare de acest gen, să folosim mărețele descoperiri ale geniului u- man exclusiv în scopuri pașnice, pen- tru binele oamenilor. Guvernul nos- tru este gata să semneze și mîine un acord In acest sens. Amintind că în urmă cu peste un •n guvernul sovietic a propus ține- rea unei conferințe a șefilor de gu- verne a țărilor din Răsărit și Apus. N. S Hrușciov a subliniat că Uniu- nea Sovietică consideră că este dato- ria sa în fața popoarelor din toate ță- rile să lupte pentru convocarea acestei conferințe. N. S. Hrușciov a insistat îndeosebi asupra relațiilor dintre U.R.S.S. și S.U.A. Nu există motive, a spus el, pentru o ciocnire între popoarele noa- stre. Dar relațiile dintre U.R.S.S. și S.U.A. au continuat mult timD să ră- mînă anormale. In America sporește însă numărul adepților unor relații prietenești de bună vecinătate cu Uniunea Sovietică. O confirmare stră- lucită în această privință, a arătat N. S. Hrușciov, a fost primirea fă- cută fn S.U.A. lui Anastas Mikoian. Călătoria lui s-a transformat într-o manifestare a sentimentelor de prie- tenie ale poporului american față de popoarele Uniunii Sovietice, Un rol important în slăbirea încordării in- ternaționale și întărirea încrederii re- ciproce l-ar putea avea dezvoltarea largă a comerțului mondial, a spus N. S. Hrușciov. In ciuda piedicilor create, în 1958 schimburile comer- ciale ale Uniunii Sovietice cu țările capitaliste din .Europa Ș» America au crescut aproape de trei ori în com- parație cu 1950. Programul economic al construcției pașnice în U.R.S.S. pe anii 1959—1965 deschide perspective largi dezvoltării comerțului al Uniunii Sovietice cu toate Volumul comerțului nostru poate fi cel puțin dublat. exterior țările. exterior Puternic sprijin moral pentru mișcarea muncitorească și comunistă internațională Pentru mișcarea muncitorească și comunistă internațională, pentru toa- te forțele democratice, a spus in con. tinuare N- S. Hrușciov, planul sep- tenal reprezintă un puternic sprijin moral în lupta lor împotriva forțelor reacțiunil și imperialismului. In pre- zent, partide comuniste și muncito- rești există In 83 de țări și ele cu. prind peste 33 000.000 de oameni. A- ceasta reprezintă o uriașă victorie a marxism-leninismului, mari cuceriri ale clasei muncitoare. In țările capi- taliste, a spus In continuare N. S. Hrușciov, apar semnele funeste ale a- saltului rea c ți un ii și fascismului. In prezent, cind există puternicul lagăr al socialismului, cind mișcarea mun- citorească dispune de o mare expe- r.ență in lupta împotriva reacțiunii, cind a crescut puterea de organizare a clasei muncitoare, popoarele au mai multe posibilități de a bara calea fascismului. împotriva fascismului pot și trebuie să fie unite cele mai largi pături ale poporului, toate forțele de- mocratice cu adevărat naționale. Reacțiunea imperialistă și uneltele ei din mișcarea muncitorească ca, de pildă, liderii social democrati cu atitudini anticomuniste ca Guy Mollet >i Spaak. frînează cauza uni- tății clasei muncitoare. In rindurile partidelor social-democrate majorita- tea o formează partizanii păcii și pro- gresului social, deși ei concep calea spre realizarea acestui țel intr.un mod diferit decit noi comuniștii Toc- mai în lupta împotriva reacțiunii și fascismului, mocrații ar comuniștii și social-de- trebui să găsească un limbaj comun. A sosit timpul ca re- prezentanții tuturor curentelor din mișcarea muncitorească să înlăture pe farsorii anticomunismului, să ia loc Ia aceeași masă și să elaboreze o platformă recipioc acceptabilă In vederea unor acțiuni comune ale cla- sei muncitoare, Tn apărarea intere- selor ei, în apărarea păcii Consfă- tuirea din noiembrie 1957 ■ reprezen- tanților partidelor comuniste și mun- citorești a demonstrat deplina uni- tate de vederi a partidelor frățești. După consfătuirile din noiembrie, a arătat vorbitorul, a avut loc o conso- lidare a forțelor din lăuntrul fiecărui partid comunist, s.au strîns și mai mult rindurile întregii mișcări comu- niste internaționale. Revizioniștii nu au reușit să abată din cale nici un partid frățesc. Relevind că mișcarea comunistă In- ternațională a condamnat concepțiile și politica revizioniștilor iugoslavi, N. S Hrușciov a arătat că tocmai conducătorii iugoslavi au opus De- clarației de la Moscova a Consfătuirii reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești din țările programul lor s-au dedat Ia socialiste în care împotriva revizionist, atacuri pozițiilor marxist-leniniste ale miș- cării comuniste internaționale. Revi- zioniștii iugoslavi neagă necesitatea solidarității internaționale de clasă, se îndepărtează de la pozițiile clasei muncitoare- Conducătorii iugoslavi afirmă că se află In alara blocurilor, deasupra la. găretor, deși in realitate fac parte din blocul Balcanic care grupează iugos- lavia, Turcia și Grecia. După cum se știe ultimele două țări sînt membre ale blocului agresiv N-A.TO- Cea mal bună verificare a justeței liniei urma- te de conducerea unei țări o constituie succesele dezvoltării economiei națio- nale, avîntul culturii și bunăstării po. porului. Iar cine a realizat cele mai puține rezultate ? — întreabă N. S. Hrușciov. Tocmai acel partid și acea țară ai căror conducători își laudă calea lor așa-zisă iugoslavă, ca sin- gura cale justă. Comparind nivelul de trai al popoarelor din țările socia- liste, după cum arată materialele pu. blicate de economiști, in Iugoslavia acest nivel crește mult mal încet- In- sășt practica Iugoslaviei „descoperirile* teoretice ale oiștilor iugoslavi- dezminte revizio- Partidele marxist-leniniste, a spus în continuare N. S- Hrușciov, urmă, iese cu neliniște cele ce se petrec în Iugoslavia. Noi propunem țărilor capitaliste o întrecere pașnică, a declarat raporto- rul, și aceasta nu numai pe perioada planului septenal. Noi elaborăm un plan de perspectivă de dezvoltare a U.R.S.S., pe o perioadă de 15 am. El se întemeiază de asemenea pe prin- cipiul dezvoltării pașnice și al între- cerii economice pașnice. Planurile noastre sînt planuri de construcție pașnică. Noi chemăm toate popoarele să intensifice lupta pentru menține- rea și întărirea păcii. In ceea ce ne privește vom face tot posibilul pen- tru asigurarea păcii în întreaga lume. Nutrim cele mai prietenești senti- mente lață de popoarele frățești ale iugoslaviei, fată de comuniștii iugo- slavi—eroi ai luptei din perioada ile- galității și a luptei de partizani. In- tr-o serie de probleme ale politicii ex- tern© avem un limbaj comun. Vom dezvolta și de acum înainte comerțul cu Iugoslavia pe o bază reciproc ai vantajoasă. Vom tinde spre colaborare cu Iugoslavia in toate problemele lup- tei împotriva imperialismului, pentru pace. probleme In care pozițiile coincide. In ceea ce noastre vor privește situația pe linie de partid, a adăugat Hrușciov, totul va depinde de Uniunea Comuniștilor din Iugosla- via. Conducătorii acesteia s-au izolat singuri de mișcarea comunistă inter- națională. Mișcarea comunistă, a spus N. S. Hrușciov, a dat revizionismului lovi- turi nimicitoare. Dar revizionismul nu este pe deplin zdrobit. Trebuie să se țină seama de faptul că Imperialismul va încerca pe toate căile să.i susțină și să-i activizeze pe revizioniști. Urmărind subminarea influenței crescînde a partidelor comuniste, ideo- logii imperialismului și revizioniștii care le cîntă în strună răspîndesc a- firmația falsă că mișcarea comunistă ar fi „opera Moscovei* și că partide- le comuniste și muncitorești ar de- pinde de Partidul Comunist al Uniu- nii Sovietice. Este absurd ca cineva să creadă, a declarat N- S. Hrușciov. că într-e tară sau alta s.ar putea organiza de undeva din afară un partid politic al clasei muncitoare care deseori numără Unele probleme ale teoriei marxist-leniniste Referindu-se la unele probleme ale teoriei ciov a U. R. istorică blemele marxist-leniniste, N. S. Hruș- subllniat că în prezent cînd S. S. a pășit in noua etapă a construcției comuniste, pro- teoriei marxist-leniniste legate de trecerea de la socialism la comut nism capătă o importantă deosebită. N. S. Hrușciov s-a oprit în primul rînd asupra problemelor privind cele două faze ale societății comuniste și legile trecerii de la socialism la comunism. Pentru țara noastră sarcina pracficâ fundamentală este crearea bazei teh- nlco-materiale a societății comuniste, un nou avînt puternic al forțelor de producție socialiste. In condițiile ac- tualului nivel al producției socialiste nu sîntem tncă în stare să asigurăm pe deplin belșugul de bunuri materiale și culturale necesare pentru satisface- rea nevoilor crescînde ale oamenilor, pentru dezvoltarea lor multilaterală. Iar fără aceasta, nu poate exista co- munism. Ar însemna să privim sim- plist lucrurile dacă am crede că ajun- gtnd din urmă Statele Unite ale Ame- ricii din punct de vedere economic, am desăvîrși prin aceasta construirea co- munismului. Aceasta nu este ultimul hotar al mișcării noastre, ci numai o etapă decisivă în întrecerea cu capita- lismul. Cîștigînd întrecerea economică cu S U.A., vom desăvîrși numai prima etapă a construcției comunismului. Pentru noi, a relevat N. S. Hrușciov, nivelul dezvoltării economice realizat în această etapă nu înseamnă deloc stația terminus, ci doar o haltă unde vom putea dezvoltată în această înainte. ajunge din urmă cea mai tară capitalistă, s-o lăsăm haltă, iar noi să mergem N. S. Hrușciov s-a ocupat în mod amă- nunțit de unele probleme importante ale comunismului științific: problema repartiției bunurilor materiale și spi- ritu în fața clasei muncitoare din întreaga lume, ți in fața întregii omeniri, grandioase și strălucite pers- pective. Voi cuceriți odată cu Cosmosul, a sub- Imat el. Inimile și mințile întregii omeniri. Togliatti a relevat însemnătatea uriașă pe care o au pentru întreaga mișcare comunistă internațională hotărîrile celui de-al XX-iea Con. greș al P.C.U.S. și principiile proclamate în anul 1957 în Declarația de la Moscova a parti- delor comuniste și muncitorești. Noi, a spus el, aprobăm pe deplin principiile privind relațiile reciproce dintre partidele co- muniste și muncitorești expuse în raportul pre- zentat de tovarășul Hrușciov la cel de-al XXk lea Congres al P.C.U.S. Marele Partid Comunist al Uniunii Sovietice, a declarat el, reprezintă pentru noi toți un mo. del de credință nestrămutată față de principiile marxismleninismului A luat apoi cuvîntul JACQUES DUCLOS,' secretar al C C. al Partidului Comunist Fran- cez, care a transmis delegaților la congres sa. lutul Partidului Comunist Francez și al Comi- tetului său Central, al clasei muncitoare și al maselor de oameni ai muncii din Franța. Jacques Duclos a relevat succesele țării so- vietice în domeniul științei și tehnicii- Raportul de forțe în lume, a declarat Duclos, s-a schimbat in favoarea sistemului socialist. Puternica țară sovietică împreună cu China populară și cu celelalte țari ale lagărului so. cilIist reprezintă acum o torță gigantică. In continuare, vorbitorul a prezentat în mod amănunțit situația actuală din Franța, dificul- tățile prin care frec oamenii muncii francezi în condițiile măsurilor antidemocratice luate în țara. Duclos a vorbit despre activitatea Parti-> dului Comunist Francez subliniind că acesta este credincios principiilor marxism-leninismu. lui. Asistînd la minunatul dv. Congres, a spus Dudos în continuare, sin tem pătrunși de o și mai mare încredere în victoria măreței noastre cauze, ne mîndrim că sîntem comuniști, luptă- tori pentru comunism — speranța ți viitorul întregii omeniri. Au mai luat cuvîntul ALEKSEI HVOROS- TUHIN ți ALEKSEI LAR1ONOV, primi.secre- tarj de comitete regionale ale P C U S. Vorbi- torii au relevat inițiativa și activitatea oameni- lor muncii în îndeplinirea sarcinilor trasate de planul septenal de dezvoltare a economiei na- ționale a U.R S.S. pe anii 1959—1965, au făcut bilanțul succeselor obținute în perioada dintre cele două Congrese ale partidului de oamenii muncii din regiunile pe care le reprezintă. Lucrările Congresului au continuat în cursul zilei de 29 ianuarie. In cadrul ședinței de di- mineață (prezidată de EVGHENIA ANDRE- EVA și NIKOLA1 BELIAEV) și a celei de după amiază (prezidată de ANTON GAEVOI) au luat cuvîntul : VASILI MJAVANADZE, prim, secretar al Partidului Comunist din Gruzia; IVAN KAPiTONOV, secretar al organizației regionale de partid Moscova ; VLADIMIR SE- MICEASTNIi, prim secretar al C.C. al U.T.C.L. ; IVAN SPIRIDONOV, prim-secretar al comitetului regional Leningrad, ECATERl- NA FURȚEVA, membru în Prezidiul C.C. al P.C US.; NIKOLAI MAMAI, miner din orașul ucrainean Lugansk ; IAN KALNBERZIN, prhn- secretar al Partidului Comunist din R.S.S. Le- tonă ; A. A. GROMIKO, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. In numele delegațiilor partidelor la Congres au salutat Congresul: ANTONIN NOVOTNY, prim-secretar al C C. al P.C. Cehoslovac ; WAL- TER ULBR1CHT, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G.; GH. GHEORGH1U.DEJ, prim secre- tar al C.C. al P.M.R.; JANOS KADAR, prim- secretar al C-C. al P.M.S.U., TODOR JIVKOV, prim-secretar al C-C. al P.C.B. Lucrările Congresului >1 XXI-lea al PCUS. continuă. CONSTRUCȚIILE ȘCOLARE O FU TERNICA ACȚIUNE DE MASA Noul local al Școlii medii din Moinești Clădirea Școlii de 7 ani nr 7 din orașul Bacău, construită de curind. Mersul impetuos Înainte al revoluției culturale se oglin- dește puternic în avîntul fără precedent al învățămîntului din patria noastră. Milioane de oa- meni, o țară întreagă învață I Vachile școli rămase din anii regimului burghezo-moșieresc, multe din ele improprii pentru desfășurarea în condiții norma- a procesului de învățămînt, Kau dovedit însă de la început Suit prea puține și neîncăpă. toare pentru o atare dezvolta- re a invățămintului. De aceea, statul nostru democrat-popular s-a preocupat cu grijă de asi- gurarea unei baze materiale corespunzătoare sarcinilor pu- se in fața InvățămfntaJui, pen- tru formarea tinerei generații de constructori ai socialismu- lui, mobilizînd în această ac- țiune masele de oameni ai mun- cii. In ultimii 10 ani s-au ridi- cat mai multe localuri moder- ne da școli, săli de clasă, labo- ratoare, decît a construit regi- mul burghezo-moșieresc în ju- mătate de veac. Numai în re. giuaea Iași s-au construit in ultimii ani 177 școli de 4 ani, 10 școli de 7 ani ti 5 ioteruata. La plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1956 s a «- rătat că o nroiesnă impor- tantă in cadrai realizării pîa- huiai pe 1958 e constituie ex. ■ r.derea și îmbunătățirea con- strucțiilor de școli la orașe și sate. Ca urmare, fondurile alocate prin planul de stat pentru construcția de școli sint cu 15—20* i mai mari de- cit cele din anul ti*ecut. Toto- dată se revizuiesc proiectele e- xistnte și se elaborează noi proiecte tip de clădiri școlare cuprinzind 8, 16 și 24 săli de clasă, în vederea îmbunătățirii condițiilor de desfășurare a ac- tivității practice a elevilor și pentru găsirea celor mai eco. nomsoe soluții. Aceste proiecte sint orientate de asemenea că- tre reducerea substanțială a prețului de cost al construcții- lor școlare. S-a prevăzut ast- fel ca prețul de cost al noi. lor școli repartizat pe sală de clasă să nu depășească suma de 70—80.080 de lei, față de peste 120.006 lei cît revenea o sală de clasă în ve- chile proiecte. Școala medie care se construiește anul ace- sta ta noul cartier muncitoresc Flortasca din Capitală și care coprinde 16 săli de clasă, două laboratoare ți sală de gimnasti- că. se va realiza la un preț de cast cu 30* • mai redus decît prevedeau proiectele anterioa- re. O calitate a noilor proiecte consS In fapta! că ele permit construirea și darea in funcți- une parțială a unor săli de da. să ivmind ca, p. măsura nece- jilă^lor, clădirea să fie între- gită intr-un complex arhitecto- nic unitar. Ia dotarea construcțiilor ce urmează să fie executate în. cep iod din acest an se vor fo- losi ta mai largă măsură plă- cile aglomerate de lemn ți ma- teriale plastice montate pe ca- dre metalice, ceea ce va duce și în acest domeniu Ia o re. duoare importantă a prețului de cost, îmbunătățind în a- celași timp aspectul estetic al școlilor. Executarea noilor construcții școlare Ia un preț mai redus, pe baza proiectelor tip care se elaborează, va duce fără în- doială Ia o creștere însemnată a numărului de săli de clasă. Activitatea cadrelor didactice pentru antrenarea maselor de oameni ai muncii de a contri- bui la ridicarea noilor clădiri școlare poate lărgi baza aces- tor succese. Faptul că între politica parti- dului in domeniul cultural și aspirațiile spre lumină, spre o Cu sprijinul oamenilor muncii Pe lingă școlile construite prin investițiile statului, in multe localități se construiesc noi localuri de școală prin contribuție volun- tară. cu sprijinul oamenilor muncii. ir In satul Șcmoștelnic din raionul Tirnăveni lipsa mm< local de școală se făeea simțită de mult. Copiii de aici erau nevoiti să facă zilnic kilometri întregi pentru a merge la cea mai apropiată școală. Astăzi, satul Șomoș- telnic se mindrește, cu o frumoasă școală realizată prin contribuția voluntară a săte- nilor Faptul că majoritatea lucrărilor și trans- portul materialelor au foet efectuate in mod voluntar de către părinții elevilor a dus la economisirea sumei de 22.(XX lei. Intr-o adunare populară a țăranilor mun- citori din comuna Bude, raionul Zeletin, ți- nută in vara anului trecut, s-a luat hotărirea de a se construi prin contribuție voluntară un local de școală In satul Putini, ce ține de această comună. Cu șprițului organelor Ia- cale hotărirea țăranilor a prins viață. Au fost procurate materialele necesare. Țăranii întovărășiți din Putini le-au transportat prin muncă voluntară și au lucrat la ridicarea lo- calului. De curind, noua școală din satul Putini a fost dată în folosință. Acum elevii au la dispoziție săli de clasă spațioase și luminoase. Un mic șantier La începutul acestui an școlar, cadrele di- dactice și părinții elevilo' de la școala de 7 ani din comuna noastră, comuna Rășinari din raionul Sibiu, au luat hotărirea să lăr- gească spațiul școlii. Studiind posibilitățile existente, ei și-au propus să ridice încă pa- tru săli de clasă prin construirea unei anexe la vechea clădire. S-a pornii de îndată la treabă. Acum, noua construcție se apropie de sfirșit Se muncește intens — și nu rare sint cazurile cînd cadrele didactice, alături de școlari și părinți, ajută meșterilor zidari la ridicarea construcției. „Școala noastră va fi mai frumoasă, mai încăpătoare, elevii vor avea tondipi de învă- țătură mai bune- — acesta e gindul care ii însuflețește pe toți. Adesea îl poți găsi pe șantier pe- directorul școlii, care rămine aici pină seara tîrziu, cînd se lucrează la lamina lămpilor electrice. Nu rareori poți vedea în jurul lui părinți ai ele- vilor. In ridicarea construcției școala primește un sprijin însemnat din partea comitetului local de partid. De asemenea, ea este sprijinită de sfatul popular raional și de sfatul popular comunal, ca și de muncitorii și tehnicienii cooperativei de producție din Rășinari. ILIE 1. CAFOTA președintele comitetului de părinți de la Școala de 7 ani din comuna Rășinari, raionul Sibia viață spirituală bogată ale în- tregului popor muncitor există o deplină identitate constituie premisa ca masele de oameni ai muncii să participe cu en. tuziasm la dezvoltarea bazei materiale a învățămîntului și Ia ridicarea lui pe o treaptă mai înaltă. Numeroasele exem- ple întîlnite în toate regiunile țării sînt grăitoare în această privință. In regiunea Iași, de pildă, s au construit nu demult, cu ajutorul oamenilor muncii trei școli de 4 ani care au co«- tat fiecare doar 70.000 de lei. De asemenea, în raionul Ho- rezu, regiunea Pitești, au fost construite de curind, cu ajuto- rul țăranilor muncitori, două școli. Asemenea exemple pot fi găsite în toate raioanele și regiunile țării. Aceste succese sînt o dova. dă a participării entuziaste a oamenilor muncii la înfăptu- irea politicii partidului în do- meniul invățămintuiud. In via- ța fiecărui sat construcția unei noi școli reprezintă un eveni. ment însemnat. Fiecare sat do- rește să aibă o școală cît mai spațioasă, mai frumoasă. Țăra nii muncitori consideră, pe drept cuvînt, înfățișarea școlii o oglindă a activității lor de gospodari ai satului. De aceea nu este greu să antrenezi ma- sele de oameni ai muncii de la sate să participe la construc- ția de școli. Pentru ca din fondurile alo- cate de stat să se coastruias- că mai multe săli de clasă, iar prețul de cost al clădirilor să fie cît mai scăzut, este necesar sprijinul activ al cadrelor di- dactice, al părinților și elevi- lor. Profesorii și învățătorii au variate posibilități să antrene- ze oamenii muncii Ia ridicarea construcțiilor școlare. Pentru a- ceasta trebuie să participe ei înșiși activ Ia construirea noi- lor școli și să cheme în prime- le rînduri, alături de ei, co- mitetele de părinți. Procura, rea prin resurse locale a ma- terialului lemnos, a pietrișului, fabricarea cărămizilor, trans- portul materialelor, executarea unor lucrări care nu necesită o calificare prea înaltă, iată doar o parte d n aportul mase- lor de oameni ai muncii la lucrările de construcții școlare. Generalizarea învățămîntului de 7 ani fn toată țara în anii următori necesită însă și o lar- gă campanie de construcții șco. laie prin posibilități locale, pe lingă cele executate di» fon- duri centrale. Fără îndoială că aceasta presupune un plan de construcții judicios întocmit și corelat cu planul de dez- voltare a rețelei școlare. Tr-abuie folosite în acest scop fondurile existente pe plan lo- cal, cele rezultate din contri- buția voluntară a cetățenilor, cît și materialele pe care le oferă localitatea sau regiunea. Realizările anului trecut in domeniul construcțiilor de noi școli sînt deosebit de grăitoa- re în această privință. Școala din Tainița, raionul Negrești, de pildă, a fost construită în întregime prin contribuția vo. luntară a țăranilor colectiviști; de asemenea la ridicarea noi- lor localuri de școală din Sa- tul Nou, raionul Huși, și în co- munele Siliștea și Tecuci, ra- ionul Roșiorii de Vede, s.a iz. butit prin participarea masivă a țăranilor muncitori la munca voluntară să se scadă prețul de cost al construcțiilor la mai puțin de jumătate din sumele planificate inițial. Deosebit de important este ca în perioada actuală cadrele didactice să antreneze masele de muncitori, de țărani mun- citori și, în primul rînd, comi- tetele de părinți în activitatea pentru terminarea prin contri- buție voluntară a clădirilor de școli începute în anii trecuți. In această privință secțiile de învățămînt și cultură ale sfa- turilor populare au datoria să se preocupe îndeaproape de fo. losirea cu chibzuință a fondui rilor și materialelor alocate pe plan centrai, precum și < fon- durilor rezultate din contribu- ția voluntară a cetățenilor. Tre- buie lichidate pentru totdeau- na situațiile vădind o proastă gospodărire a mijloacelor bă- nești, ca aceea existentă, de pildă, în raionul Găești unde în anul trecut, in timp ce su- mele strînse prin contribuția voluntară a cetățenilor au ră- mas neconsumate, la o serie întreagă de școli lucrările de construcție s» desfășurau în- tr.un ritm cu totul nesatisfă- cător. Un mijloc însemnat pentru lărgirea spațiului școlar, mai ales în centrele orășenești, ii constituie reamenajarea unor localuri mai vechi, repartizata școlilor de către sfaturile popu- lare. Școlile agricole ș de me- serii din regiunea Bacău au fost dotate anul acesta cu nu- meroase asemenea localuri ca- re, datorită activității patrioti, ce a elevilor îndrumați de pro- fesori și maiștri, au fost com- plet renovate și înzestrate cu săli de clasă și ateliere lumi- noase. Activitatea pentru repa- rarea și amenajarea sălilor de clasă și atelierelor în care ei înșiși vor învăța se reflectă puternic în conștiința fiecărui elev, contribuind la dezvolta, rea dragostei lui pentru muncă, Ia întărirea simțului de răs- pundere față de păstrarea și în- grijirea bunului obștesc. In alte regiuni și raioane ale țării s-au obținut însemnate realizări pe linia măririi spa- țiului de școlarizare prin adău. girea unor săli noi de clasă ia Construcțiile existente. Astfel, în comuna Grădinari, regiu- nea Pitești, au fost ridicate prin contribuția cadrelor didactice, a elevilor și a comitetului de părinți două sălj noi de clasă alături de vechea clădire a șco fii. Mari posibilități de a reali- za clădiri de școli ce puține mijloace bănești există în re- giunile și raioanele total colec- tivizate. Cadrele didactice din aceste raioane trebuie să des. fășoare o muncă politică susți- nută, să ceară sprijmu! larg al gospodăriilor agricole colecti- ve, al colectiviștilor, în ridica- rea noilor construcții. Stimutind prin toate mijloa- cele participarea maselor de oameni ai muncii la ridicarea noilor construcții școlare, ca. drele didactice vor aduce un aport înssmnat la realizarea și depășirea sarcinilor de plan ne anul 1959 în domeniul dezvol- tării bazei materiale a învăță- mîntuhii. In marea acțiune pentru ridi- carea de noi școli pe întreg cu- prinsul patriei, pedagogul, în. drumător și educator al tinerei generații, trebuie să facă dova- da calităților sale de construc- tor înaintat, să mobilizeze ală- turi de el energia creatoare a oamenilor muncii, a elevilor, făurind noi lăcașuri de lumi- nă, spre înflorirea mai deplină a culturii noastre aoi. socia- liste, De la Ministerul Invățămîntului și Culturii Lecții tip de educație fizică pentru perioada 2—14 februarie 1959 CLASELE I—II Tema : obișnuirea de a sări In adîncime și a respecta strict re- gulile de joc. Durata: 30 minute. I. Exercițiul I. Șezînd in ban- că, cu palmele pe pupitru. Se vor executa altîcnî- v ridicări in po- ziția de drepți, ghemutre sub bancă și așezarea in bancă. Exercițiul 2. Stind între rindu- rile de bănci, cu fața spre ban- că, cu palmele pe pupitru. îndoi- rea gestundritar pină jos: reve- nire. Se execută de 6 ori. Exercițiul X Stind cu picioa- rele depărtate, cu brațele îndoite, cu mîîn.'Ie pe umeri . întinderea energică a brațelor în sus, reve- nirea cu mîinile pe umeri. Aple- carea trunchiului înainte, cu Irun- tea la pupitru ; revenire. Se exe- cută de 4-6 ori. In lecțiile următoare, brațele ■e vor întinde lateral. înainte sau in direcții combinate. Trunchiul se va apleca cu fruntea Ia scau- nul băncii Exercițiul 4. Șezind în bancă, ®îinile pe șold; picioarele cu genunchii întinși, vîrfurile apro- piate, călciiele Pe sol. Din a- ceastă poziție se ridică și se coboară picioarele de 6-8 ori. Se execută de 3-4 ort Exercițiul 5. Stind între bănci, cu mîinile pe șold, se fac 8-10 sărituri într-un picior. Se execută alternativ cu dreptul și stîngul de 4 ori II. a. Săritura in adincime- De pe scaunul băncii, de la capătul ej și cu fața spre spațiul liber dintre bănci elevii vor sări rind pe rind, părăsind banca cu am- bele picioare odată; aterizare elastică : tajotad genunchii, ri- dicare în poziț’a de drepți. Sa execută pe șiruri de bănci sau de pe primele bănci ale clasei. Se insistă asupra aterizării e- last ce și a luării poziției de drepți. Se repetă de 4-6 ori. b. Jocul „Trenul". Se trasează pe podea, cu creta, două linii pa- ralele la distanță de 15-20 cm. una de cealaltă și cît mai lungi. Clasa se împarte în echipe egale, care se vor întrece pe rînd. Echi- pa se aliniază în fața celor 2 li- nii. cu elevii așezați unul după altul, fiecare cu mîinile pe șol- dul caiui din față. „Trenul" por- nește. La semnalul profesorului, „trenul" trebuie să meargă fără să-și desprindă „vagoanele". Toți elevii vor călca numai între liniile paralele. Cîștigă „trenul" care reușește de cele mai multe cri să parcurgă drumul respec- tlnd cele două reguli. III. I. Exercițiu. Șezînd în bancă, cu brațele Îndoite în fața pieptului, cu pumnii strîn- și. Se învîrtesc brațele unul în jurul celuilalt („morișca"), nu- mârindu-se în cor pină la 8 Ridicare în poziția de drepți ; repetarea exercițiului. Se exe- cută alternativ de 2-4 ori. 2. Aprecieri asupra lecției, dis- ciplinei etc. Pregătire pentru activitatea ur- mătoare. CLASELE III-IV Tema.- Obișnuirea cu tragerea la țintă. Durata : 30 minute. 1. Exercițiul I. Stînd între și- rurile de bănci. Alternare între mers pe loc și alergare pe loc. Exercițiul 2. Șezind In bănci. De 4 ori se atinge pupitrul cu vîrful degetelor, de 4 ori se ating umerii, de 4 ori se bat palmele cu brațele întinse deasupra capu- lui. Se repetă de 4 ori. Exercițiul 3. Șezind la capătul băncii, cu genunchii ta afară, cu brațele întinse în sus. Se aplea- că trunchiul înainte, palmele lo- vesc dușumeaua de 2 ori, frun- tea pe genunchi. Revenire. Exercițiul 4. Șezînd ca la exer- cițiul 3, cu mîinile îndoite la u- măr. Alternare între lovirea de 4 ori a dușumelei cu vîrfurile pi- cioarelor, apoi de 4 ori cu căi- cîiele. Ritm vioi. Se execută de 4-6 ori. In timpul executării, spa- tele trebuie să fie foarte drept. Exercițiul 5. Stînd între șiru- rile de bănci, cu mîinile pe șold. Săritură ca mingea, cu întoar- ceri de 90®. Trei sărituri ca min- gea, întoarcere prin săritură, alte trei sărituri și întoarcere etc. Se execută de 3-4 ori. II. „Atinge ținta" (joc). In fața clasei, în dreptul color două culoare dintre bănci, se așează un butuc de lemn (cărămidă, minge etc.). Se formează pe rind două echipe cu număr egal de elevi,, care stau în fundul clasei, pe intervalul respectiv dintre bănci înapoia unei linii de arun- care. Echipele au număr egal de mingi de oină sau cirpă (conuri de brad, coceni de porumb etc.). La semnal, elevii echipei respec- tive aruncă rînd pe rînd ta ținta din fața lor, căutînd s-o lovească. Gștigă echipa ai cărei compo- nent! au reușit să nimerească ținta de cele mai multe ori. Cînd toți elevii echipei au terminat a- runcarea, la un semnal, fiecare își reia mingea sau obiectul cu care a aruncat și caută să revi- nă cît mai repede înapoia liniei de aruncare. Echipa care a reve- nit mai repede și mai ordonat cîștigă 5 puncte. III. 1 Exercițiu. Șezînd tn bănci. Se îndoaie brațele la umăr, se întind în sus, la umăr, jos. Se execută de 3-8 ori. 2. Aprecieri asupra disciplinei și pregătirea clasei pentru ora următoare. CI adunare a activului U.TM. de la Școala medie „Gh. Ș Inc ai“ din București* t Filme pentru copii și tineret Direcția educației tineretului școlar din M.I.C, recomandă spre a fi vizionate tn colectiv de către elevi următoarele filme i V. I, Lenin ; Marea bătălie ; Căi greșite ; Comoara căpitanului Martens ; Ermitajul de stat; Nicolae Grigorescu ; Sateliți artifi- ciali ; Ernst Thălmann — erou al dasel sale ; Coordonate necunoscute ; Pe malurile Antarctidei; Lumini verzi; Festivalul prie- teniei. Pentru elevii claselor VIII—XI se mal re4 comandă a fi vizionate următoarele filme : Pasărea furtunii; Lupta nu s-a terminat încă ; Saltanat; Neamul piraților; Jeu Ziska ; Glnseppe VerdJL De asemenea, se recomandă a fi vizio- nate filmele din ctduț ce se va prezenta tn cinstea aniversării Armatei Sovietice. La Casa pionierilor din Iași Pionierii din Iași găsesc Ia Casa pionierilor din ora- șui lor largi și variole posibilități de a-și lărgi orizon* tul cultural, de a dobindi noi cunoștințe și deprinderi, de a-și cultiva aptitudinile In diferite domenii. Aici li s-au creai condiții să desfășoare o bogată activitate practică, lucrind in unul din cele 22 cercuri existente. In cursul primului trimestru al acestui an școlar, membrii cercurilor de la Casa pionierilor au realizat lucrări foarte frumoase și utile. Astfel, la cercul de tim- plărie au fost confecționate rame, tăvi de servit, ca' sete, etajere, s-au reparat mese și scaune etc. Biblioteca Casei pionierilor este frecventată de foarte multi elevi. Aid se organizează adesea conferințe, tn- tilnin cu muncitorii fruntași, cu oamenii de știință, că scriitori, se organizează discuții pe marginea unor cărți adresate școlarilor. întreaga activitate desfășurată in cadrul Casei pio- nierilor din orașul Iași aduce o contribuție de seamă la educarea coptilor, la pregătirea lor pentru viată. D. MISTREĂNU Vizita delegației Ministerului Invățămîntului al R. P. Chineza Sîmbătă 24 ianuarie a sosit în Capitală o delegație a Ml. nisterului Invățămîntului al R. P. Chineze în frunte cu Liu Tzi-tzal, ministru adjunct al Ministerului Invățămîntu- lui. pentru a face un schimb de experiență In domeniul invățămîntului superior si de cultură generală. Luni 26 ianuarie, membrii delegației au fost primiți la Consiliul de Miniștri de tov. Atanase Joja, vicepreședin. te al Consiliului de Miniștri. La primire au asistat Ștefan Bălan, adjunct al ministrului Invățămîntului și Culturii, Mihail Alexandru, secretar general al Ministerului Invă- țămintului și Culturii, și prof. univ. C lonescu Bujor, di- rector general în Ministerul Invățămîntului și Culturii, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Membrii delegației au avut, de asemenea, o întrevedere cu prof. ing. Ștefan Bălan, adjunct al ministrului Invă- lătnîntului și Culturii. La întrevedere au luat parte func- ționari superiori din minister. Oaspeții au vizitat în aceste zile Universitatea „C. I. Parhon", interesîndu-se de condițiile de învățămînt și de viată ale studenților. Școala medie nr. 10 „Zoia Kosmo- demiansLaia". Palatul Pionierilor și Llzinele „23 August" din Capitală. în Editura științifică a șl poate fi cumpă- i librării Ia prețul I 20 exemplarul. și 29 exemplarul gravuri, fotografice zătoare asupra pedagogic al menskf. Numeroasele reproduceri precum și harta localită- ților în care a trăit I. A. Komenski întregesc cule- gerea. pagini s rat din de lei broșat legat. apărut traducerea din limba rusă a „Istoriei li- lozofiei" voi. I. Lucrarea sistemului lui Ko- „Dicționarul politic" In Editura politică a apărut „DICȚIONARUL POLITIC", traducere din limba rusă a lucrării cu același titlu apărută in anul 1958 în Editura de stat pentru literatura po- litică din Moscova. Lucrarea cuprinde defi- niții șl explicații in legă, tură cu un mare număr de termeni șl probleme din domeniul politicii șl din alte domenii de care acesta se leagă strîns fis- toria, filozofia, geografia, dreptul etc.). In ultimele pagini se dă un indice te- matic al principalelor ar- ticole. întocmită sub redacția profesorului B. N. Pono- marev, lucrarea este des- tinată unor cercuri largi de cititori. Dicționarul politic in limba romînă are 756 de Recomandăm tuturor învățătorilor și profesori- lor ..Dicționarul politic' ca fiindu le deosebit de folositor in activitatea de fiecare zi. „Istoria filozofiei" prezlntă dezvoltarea Isto- rică a glndirii filozofice incepînd din antichitate pină la sfirțitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XlX-lea. Car- tea prezintă istoria doctri- nelor filozofice din Euro- pa occidentală pină la re- voluția burgheză din Franța de la sfirșitul se- colului al XVIII-lea, din America de Nord pînă la sfințitul secolului al XVIM-lea șl începutul se- colului al XlX-lea, din Rusia pînă la răscoala decembriștilor (1825), din Orient pină la formarea capitalismului In statele respective. Primul volum al „Isto- riei filozofiei" este redac- tat de M. A. Dînnik, profesor, doctor in științe filozofice, M. T. Joociuk, membru corespondent a! Academiei de Științe a U.R.S.S., B. M. Kedrov, doctor în științe filozofice șl membru corespondent al Academiei de științe pedagogice a R.S.F.S.R., acad. B. M. Mitin, O. V. Trahtenberg. doctor In științe filozofice și mem- bru activ al Academiei de științe pedagogice a R.S.F.S.R. In total, „Istoria filo- zofiei" va cuprinde cinci volume. Volumul I are 616 pa- gini ți costă 28,60 lei exemplarul. In memoria Iui L A. Komenski Volumul „In memoria lui I. A. Komenski" apă- rut recent sub îngrijirea Institutului de științe pe- dagogice, reunește o par- te din studiile cercetăto- rilor noștri tn domeniul istoriei pedagogiei cu privire la opera acestui mare pedagog umanist, precum șl o serie de tra- duceri inedite din lucră- rile lui Komenski. Incepînd cu lucrarea care deschide volumul — ., Semnificația unui tri- centenar' de prof. univ. Stanciu Sioian — studiile apărute aprofundează la- turile esențiale ale crea- ției pedagogice a lui Ko- menskf — concepția lui filozofică, disciplina în sistemul pedagogic ko- menskian etc. Un merit deosebit al culegerii este reliefarea, pe baza a nu- meroase date inedite, a importantei activități des- fășurate de marele peda- gog ceh în țara noas- tră șl a influenței poziti- ve pe care a avut-o a- ceastă activitate pentru dezvoltarea învățămîntu- lui la noi. Textele din opera lui Komenski, deși cuprind un număr restrîns de pa- gini, dau cititorilor o vi ziune destul de cuprin- RediCth țl idminUtr-tU ■ București Puda Se inten nr 1. Telefon I7M10 Itaurul - Combinatul Poligrafie Casa Sein teii .1 V. 1tallnw București. Plata ScInteU. Ab<>wxmentefe I* „tiareta invățămintotui" «e f«c U toata hficiile oostale nrin fxrforli poștali sl difuzoril voluntari din întreprinderi țl Instituții. Abonamente: I an — 12.50 lei; 6 luni — 6.25 lei: 3 luni — 3,12 let